Redescopera Istoria nr. 3/2013

Page 8

•INVENȚII• În antichitate, Herodot, Aristotel şi Pliniu cel Bătrân scriau despre posibilitatea folosirii unor „clopote scufundate” pentru explorare şi călătorii pe sub mare. De asemenea, marele inventator Leonardo da Vinci proiectase construirea unui vas destinat călătoriilor subacvatice. William Bourne, un matematician și inventator britanic, a desenat planurile pentru un submarin în 1578, fără a-l construi însă. Reușita invenției primului submarin (propulsat cu vâsle) i-a revenit lui Cornelius van Drebbel, un inventator, mecanic şi chimist olandez, în anul 1620, care a folosit planurile lui William Bourne. Drebbel s-a născut în Alkmaar (Olanda) în 1572; inițial a fost ucenic la un pictor și gravor pe nume Hendrick Goltzius, care probabil l-a și inițiat în tainele alchimiei.

Cornelius van Drebbel a devenit tot mai interesat de invenții, iar faima sa a crescut, atrăgând astfel atenția noului rege al Angliei, James I, care dorea ca la Curtea sa să se afle exploratori, teologi, economiști și alchimiști. Drept urmare, l-a invitat pe Drebbel în Anglia în 1604. Ajuns la Curtea regelui, Drebbel a demonstrat o serie din invențiile sale. A ajuns faimos pentru mașina sa în perpetuă mișcare ce arăta timpul, data și sezonul, și care era montată într-o sferă amplasată pe stâlpi.

Invenția sa a devenit atât de cunoscută, încât Rudolf al IIlea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman, l-a invitat la Praga în anii 1610 și 1619. Din cauza politicilor imperiale tulburi, Drebbel a fost arestat în ambele ocazii și a fost eliberat numai datorită intervențiilor regale din Anglia. Acesta a fost perioada în care Drebbel a început să lucreze la realizarea submarinul său, la baza căruia a stat probabil o barcă cu vâsle (cu laturile ridicate în așa fel încât se întâlneau în partea superioară) acoperită cu piele unsă pentru a fi impermeabilă, cu o trapă etanșă la ,

08

mijloc, cu o cârmă și patru vâsle (care treceau prin niște teci cu garnituri de piele) și căreia i-a montat tuburi de aer până la suprafață pentru a-i furniza oxigenul necesar în adâncuri. Sub scaunele vâslașilor se aflau vezici mari de porc, ce erau conectate la exterior prin conducte, iar o frânghie lega vezicile goale. În momentul în care se scufunda, frânghia era dezlegată, iar vezicile de porc se umpleau cu apă. Pentru întoarcea la suprafață, echipajul golea vezicile prin presare.

Drebbel a continuat să construiască încă două submarine fiecare mai mare decât precedentul. Modelul final a avut șase vâsle și putea transporta 16 pasageri. Invenția sa a fost demonstrată în fața regelui și a mii de londonezi pe Tamisa, de la Westminster la Greenwich şi înapoi, spre stupefacţia celor care credeau că aşa ceva este imposibil. Submarinul a putut sta în submersie timp de trei ore, la o adâncime de 15 metri. Şi mai ingenios a fost sistemul de realimentare cu oxigen al echipajului, sistem inspirat olandezului de către alchimistul Michael Sendivogius. În experimentele sale, el observase că nitratul de potasiu, încălzit la aproximativ 400 de grade Celsius, nu numai că emană oxigen, dar se şi transformă în hidroxid de potasiu capabil să absoarbă dioxidul de carbon. Cornelius Drebbel nu şi-a văzut niciodată invenţia folosită ca armă în vreun conflict armat. Această misiune a revenit în anul 1775 unui alt submarin, Turtle (Țestoasa) pe numele său, creaţie a americanului David Bushnell. După ce regele James a murit, iar Carol I a devenit rege, Drebbel a fost angajat de către Departamentul de Artilerie pentru a realiza arme secrete pentru rege, inclusiv o nereușită ”petardă plutitoare” (bombă). Drebbel a murit la Londra la 7 noiembrie 1633. (Alice Diana BOBOC)


Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.