Cartea Alba a Agriculturii by Raluca Messai

Cartea Alba a Agriculturii în România 29 propuneri pentru o agricultura româneasca moderna si durabila

comitetul de redactare: Camera Franceză de Comerț, Industrie și Agricultură din România, Ambasada Franței în România și Secțiunea Română a Consilierilor de Comerț Exterior ai Franței :

MULȚUMIRI Mulțumim tuturor celor care au colaborat la realizarea acestei Cărți Albe : reprezentanților Grupului de Lucru Agricultură din cadrul CCIFER : Florin coNStaNtiN, Francis cHaBaNe, Florin caPataNa, Gabriela comaN, alina cretu, charlesantoine courtoiS, tiberiu dima, david doS reiS, rodica FroNeScu, dana Gruia duFaut, irina GuiHard, Jacqueline laYe, ionut laPadateScu, Pierre - Francois maHieu, camelia Naciadi, roxana NituleScu, arnaud PerreiN, dan Petre, Frederic RANDAG, Sebastien RECORD, Laurent THUILLIER, Arnaud VAN-STRIEN Serviciului Economic al Ambasadei Franței în România și, în mod deosebit, lui Pierre ScHWartZ - fost Consilier pentru Afaceri Agricole și lui Sévrine JacoBS - Consilier actual pentru afaceri agricole pentru implicarea lor în acest proiect. TOATE DREPTURILE REZERVATE EDITOR : CCIFER

Cartea Alba a Agriculturii în România

29 PROPUNERI peNtRu o AGRicultuRA RoMANeAScA MoDeRNA Si peRFoRMANtA politici publice , 12 ProPuneri.............................................................pag. 6 FiScAlitAte Si FiNANtARi, 8 ProPuneri.............................................. pag. 10 DRept coMeRciAl, 3 ProPuneri.............................................................pag. 12 DRept SociAl ;i ReSuRSe uMANe, 5 ProPuneri ..............................pag. 14 ceRcetARe, 1 ProPunere............................................................................pag. 15

România este un « paradis agricol » Numeroase sunt dealtfel atuurile ţării care fac din agricultură un sector strategic al economiei române : suprafeţe agricole generoase şi fertile, diversitatea producţiilor şi în special mâna de lucru disponibilă. De fapt, sectorul agricol ocupă deja un loc important în sectorul economic (în medie 5 până la 6 % din P.I.B.), al locurilor de muncă (30 % din populaţia activă), dar şi prin rolul său central în cadrul societăţii române, profund ataşată de rădăcinile sale rurale.

PhIlIPPe GustIN, Ambasadorul Franţei în România

Agricultura română a evoluat mult în cursul ultimilor douăzeci de ani, atât în ceea ce priveşte producţia cât şi structurile agricole, ceea ce i-a permis să fie din ce în ce mai performantă. Cu toate acestea, ea continuă să se caracterizeaze prin puternice inegalităţi datorate persistenţei unei agriculturi de subzistenţă, esenţiale pentru majoritatea populaţiei rurale.

Confruntată cu numeroasele provocări cărora agricultura europeană va trebui să le facă faţă în următoarele decade – în special pe plan alimentar şi de mediu – miza României rezidă în apariţia unei economii rurale viabile şi a unei amenajări teritoriale coerente. Pentru acest lucru, potenţialul pe care îl are agricultura română va trebui pe deplin mobilizat şi valorificat pe viitor. Autorităţile române sunt întru totul angajate în acest demers şi pot conta pe sprijinul Franţei, ca dovadă locul pe care îl ocupă agricultura în parteneriatul strategic dintre ţările noastre, reînnoit în 2013. societăţile franceze, primii investitori străini în sectorul agricol şi agroalimentar, sunt de asemenea foarte implicate în procesul de dezvoltare tehnică şi economică. Grupate din anul 2011 în cadrul unui grup de lucru « agricol şi agroalimentar » al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză din România, aceste societăţi se implică în transmiterea expertizei şi a competenţelor de care dispun în materie.

Aceste societăţi au colaborat, fiind coordonate de către serviciile Ambasadei, pentru a elabora propunerile reunite în această carte albă, cu scopul de a contribui concret la ideile şi proiectele de reformă menite să pregătească viitorul agriculturii româneşti. Aceste propuneri, care au fost deja împărtăşite cu principalii actori din sectorul agricol, se referă atât la politicile publice, la fiscalitate, la finanţări, la drept comercial, drept social şi resurse umane, cât şi la cercetare. Imi doresc ca această Carte Albă să constituie un instrument de dialog privilegiat între autorităţi şi societăţile private şi ca această iniţiativă să fie urmată de acţiuni menite să participe la întărirea cooperării noastre în domeniul agricol şi să confirme angajamentul pe termen lung al societăţilor noastre în vederea dezvoltării sectorului agricol şi, într-un cadru mai amplu, la întărirea relaţiilor economice dintre ţările noastre.

Angajata durabil fata de companiile active în sectorul agricol, Camera Franceză de Comerț, Industrie și Agricultură din România a demarat în 2011 un grup de reflecție pentru o agricultură modernă și durabilă. Companiile implicate în acest grup au lucrat cu actorii din sector, de la agricultori până la distribuitori, în vederea identificării axelor de progres și propunerii unor măsuri simple și concrete către autoritățile române, în beneficiul agriculturii și sectorului agroalimentar românesc. Cele 29 de propuneri cuprinse în această Carte Alba vizează promovarea unui fond funciar performant, a unei întreprinderi agricole dinamice, a unei gestiuni economice facile, a unor filiere agro-alimentare accesibile, a unei mâini de lucru instruite și competitive, a unui sector de cercetare inovant și rentabil. Aceste propuneri au ca scop facilitarea și încurajarea investițiilor și promovarea unei agriculturi durabile și moderne, în acord cu poziția Comisiei europene care va propune, începând cu 2014, un nou parteneriat pentru agricultură, răspunzând astfel provocărilor legate de siguranța alimentară, utilizarea durabilă a resurselor naturale și ale creșterii economice.

BRuNo RoChe, Presedinte CCIFeR

Cartea Albă a agriculturii românești a fost realizată cu ajutorul unor experți din companiile din sectorul agro-alimentar, reprezentanților autorităților române, asociațiilor și sindicatelor profesionale din sectorul agricol, cărora le adresez mulțumiri pentru implicarea și participarea lor pe durata acestui proces.

cooperarea din domeniul agricol a reprezentat un factor important în dezvoltarea relațiilor deosebite dintre România și Franta. În fapt, sectoarele agricole din cele două țări sunt foarte similare, iar interesele agricultorilor se interesectează în multe privințe. Acest lucru a putut fi constatat și în cadrul dezbaterilor privind Politica Agricola Comună a uniunii europene, asupra căreia ambele state au avut foarte multe poziții comune. Agricultura României a cunoscut un ritm de dezvoltare accelerată în ultimii ani iar aderarea la piața unică a uniunii europene a însemnat ca agricultorii români pot să producă alimente la standarde europene care să corespundă cerințelor consumatorilor de pe piața europeană. Acest lucru presupune însă și un efort susținut din partea noastră pentru a crește gradul de competitivitate al agricultorilor români, astfel încât aceștia să facă față concurenței exercitate de către ceilalți agricultori europeni. există deja numeroase sectoare ale agriculturii românești care se remarcă la nivel european și mondial, precum agricultura ecologică, sectorul vinurilor sau apicultura. Potențialul productiv al solurilor noastre este însă pricipalul atu în vederea dezvoltării agriculturii românești. Dialogul dintre Grupul de lucru Agricultură din cadrul Camerei Franceze de Comerț, Industrie și Agricultură din România și autoritățile publice pe parcursul realizării Cărții Albe subliniază încă o dată parteneriatul franco-român și contribuie la dezvoltarea unei agriculturi românești moderne și durabile.

DANIel CoNstANtIN, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

POlItICI PUblICE AgRICOlE

Organizarea cOmasării parcelelOr agricOle având ca prim obiectiv mentinerea şi dezvoltarea exploatărilor existente. Favorizarea, în acest mod, a apariţiei unui fond funciar constituit majoritar din exploatări agricole viabile din punct de vedere economic şi agronomic.

implementarea unui cadastru agricOl generalizat, pentru a facilita tranzacţiile funciare agricole şi comasarea parcelelor.

prOtejarea fOndului funciar împOtriva distrugerii ireversibile a terenurilOr agricOle prin intermediul unei agenţii centrale unice, responsabile cu reglementarea pieţei tranzacţiilor funciare şi cu sistematizarea teritoriului agricol.

dezvOltarea sistemelOr de irigaţii, valorificând potenţialul râurilor (utilizarea efectului natural de « castel de apă » al Carpaţilor) şi al apelor pluviale (bazine de acumulare), pentru a combate seceta endemică, în special în sudul şi sudestul ţării, mai ales prin utilizarea de fonduri europene structurale. Crearea unei agenţii guvernamentale de control al apei pentru a monitoriza şi regulariza captarea apelor din râuri şi din pânza freatică în funcţie de anotimp, de ecosisteme şi de culturi. Favorizarea culturilor rezistente la secetă.

incurajarea recOnstituirii perdelelOr fOrestiere de protecţie pentru a combate eroziunea eoliană şi pentru a împiedica acţiunea distructivă a vânturilor (uscarea excesivă a solului pe timp de vară, distrugerea stratului protector de zăpadă iarna), cu scopul de a preveni inundaţiile, alunecările de teren şi viscolele, fenomene din ce în ce mai frecvente în anumite zone ale României.

cOnsOlidarea pOnderii ipOtecare a fOndului funciar ca bază de garanţie pentru creditele agricOle de campanie şi de investiţii. Implementarea unui sistem de garantare guvernamentală pentru împrumuturile acordate fermierilor de către bănci şi instituţii financiare non-bancare (după modelul creditelor « Prima Casă », etc. ). Reducerea rezervelor obligatorii ale băncilor, la BNR cu valoarea creditelor acordate pentru agricultură.

cOnsOlidarea regimului juridic al cOntractelOr de închiriere, cOncesiune şi de arendă pentru a asigura protecţia pe termen lung a fermierilor care lucrează efectiv terenul agricol.

POlItICI PUblICE AgRICOlE

incurajarea perfOrmanţei tehnice şi ecOnOmice a fermelOr prin intermediul unOr prOgrame naţiOnale de sprijin vizând utilizarea sistematică a materialului seminal şi reproductiv de înaltă calitate tehnică şi genetică în creşterea animalelor, precum şi a seminţelor selecţionate şi certificate pentru culturile vegetale. Crearea unor grile de notație la nivel naţional pentru produsele de origine animală (carcase, ouă, lapte) valorificând astfel calitatea acestora la un preţ corect al pieţei. Acordarea de prime crescătorilor care doresc să amelioreze valoarea genetică a efectivelor de animale prin aderarea la scheme de selecţie în grupuri de producători sau în centre de inseminare agreate. Încurajarea măsurilor ce vizează sănătatea şi bunăstarea animalelor şi respectarea mediului înconjurător.

încurajarea mutualizării mijlOacelOr de prOducţie şi integrarea prOducţiei agricOle în filiere. Dezvoltarea cooperativelor teritoriale şi sectoriale pentru a consolida încrederea şi colaborarea dintre actorii prezenţi la diferitele niveluri ale lanţului de valoare. Ameliorarea colectării şi a comercializării în comun a producţiei.

favOrizarea apariţiei unOr indici lOcali de cOtaţie a prețurilOr principalelOr materii prime agricOle pentru a facilita informarea agricultorilor şi a permite conectarea agriculturii locale la pieţe tranzacționale. Privilegierea transparenţei preţurilor la nivel local, regional şi naţional.

definirea în legislaţie a unOr Obligaţii tehnice precise în ceea ce priveşte respectarea rOtaţiei culturilOr (de exemplu: definirea de perioade de rotaţie minime obligatorii pentru plantele oleaginoase), pentru a opri răspândirea şi selecţia accelerată a buruienilor, a insectelor dăunătoare şi a bolilor fungice. Revizuirea şi punerea în aplicare sistematică a tuturor regulilor de carantină fitosanitară şi veterinară în cazul unor incidente epidemiologice declarate. Privilegierea varietăţilor și speciilor rezistente, încurajarea rotaţiilor prin acordarea de prime specifice pentru fermieri, revizuirea practicilor agricole şi identificarea de sisteme alternative de producţie.

simplificarea regulilOr privind trasabilitatea prOduselOr agrOalimentare, precum şi o mai mare transparenţă a controalelor efectuate de autorităţi. Ameliorarea calităţii produselor alimentare de bază, încurajând folosirea de ingrediente agricole de o mai bună calitate.

FIsCAlItAtE sI FINANtARI

extinderea sferei de aplicare a cOtei reduse de tva pe întregul lanţ de valOare amOnte-aval şi pentru tOate filierele alimentelOr de bază: input-uri, producţie agricolă, colectarea recoltei, prelucrare industrială, vânzare către consumatorul final.

punerea în aplicare a dispOziţiilOr legale în materie de termene de plată şi încurajarea recurgerii la credite de campanie acordate de sistemul bancar şi limitarea creditului-furnizor.

ameliOrarea trasabilităţii şi calităţii prOduselOr agrO-alimentare prin reduceri fiscale sau alte avantaje fiscale directe. orientarea în acest mod a eforturilor transformatorilor către dezvoltarea şi crearea unor noi instrumente şi metode.

dezvOltarea de centre private autOrizate care să pună la dispoziție servicii multiple în materie de consultanţă: fiscalitate, finanţări, subvenţii, Politică Agricolă Comună, juridic, organizare generală, control de gestiune, comparaţii cu indicatori sectoriali de referință, strategii optimizate de valorificare a recoltelor. stimularea fermierilor să apeleze la aceste centre prin avantaje fiscale şi economice directe.

scutirea fiscală a remuneraţiilOr pentru studenţii universităţilOr agricOle aflaţi în practică în cadrul unor întreprinderi din sector şi aplicarea unei cote reduse de contribuţii sociale.

generalizarea pOsibilităţii pentru sOcietăţile din sectOrul agricOl de a Opta pentru un exerciţiu financiar şi fiscal anual armOnizat cu campania agricOlă (de exemplu: 01/09/N – 31/08/N+1). simplificarea obligaţiilor fiscale şi contabile ale exploataţiilor agricole.

accelerarea cOnstituirii unui fOnd guvernamental de garanţii agricOle care vizează garantarea creditelor agricole acordate fermierilor de către bănci pe baza istoricului fluxului de subvenţii ce caracterizează fiecare exploataţie beneficiară. Cealaltă misiune a acestui Fond constă în reasigurarea companiilor de asigurări private cu privire la riscurile climatice majore specifice României (secetă, îngheţul din timpul iernii şi inundaţii) şi în recunoaşterea riscurilor specifice asociate sectorului agricol.

crearea unui fOnd guvernamental pentru investiţii agricOle specializat în finanţarea suverană şi public-privată a proiectelor agricole majore pe termen lung, în special cele privind dezvoltarea infrastructurii agricole (transporturi intermodale, colectarea recoltei, irigaţii) de anvergură naţională şi regională.

DREPt COmERCIAl

definirea unei nOi fOrme juridice statutare de Organizare dedicate explOataţiilOr agricOle.

simplificarea ObligaţiilOr cOntabile şi adOptarea unOr pOlitici sOciale şi fiscale care să încurajeze declararea în sistem real a activităţilor agricole, în special a exploataţiilor de subzistenţă.

standardizarea şi simplificarea cOntractelOr de vânzare (cOlectare) a recOltei între fermieri şi cOmercianţii prOfesiOnişti pentru a conduce la crearea unor adevărate filiere de producţie. Crearea unei predictibilități pentru toţi cei implicaţi, de la fermier până la consumator, pentru a scurta lanţul de distribuţie şi a furniza consumatorilor produse mai proaspete, mai ieftine şi de calitate.

DREPt sOCIAl sI REsURsE UmANE

definirea unei pOlitici de resurse umane adaptate specificităţilor agriculturii, precizând statutul (responsabil de exploataţie agricolă, soţ/ie de responsabil de exploataţie, ajutor familial, muncitor agricol, muncitor sezonier, zilier, stagiar). Adaptarea contractelor de muncă la caracterul sezonier al lucrărilor şi recurgerea la scară mai largă la zilieri.

reînfiinţarea şi dOtarea liceelOr agricOle din mediul rural pentru a forma tehnicienii agricoli români de mâine, instituind filiere de formare finalizate cu o diplomă de calificare într-o meserie. Includerea în programa şcolară a formării prin alternanţă între pregătire teoretică şi practică agricolă.

alinierea prOgramelOr academice ale universităţilOr agricOle la nevOile cOncrete ale întreprinderilOr din sectorul agro-alimentar.

intrOducerea de stagii ObligatOrii de lungă durată pentru studenţii din ultimul an de studiu. Implementarea cadrului convenţiei de stagiu în format tripartit: student – universitate – întreprindere. Considerarea posibilității de finanţare integrală sau parţială a studiilor stagiarului de către întreprinderea respectivă.

incurajarea fOrmării prOfesiOnale cOntinue a fermierilOr, cu scopul deprinderii bunelor practici agricole şi sensibilizării lor la evoluţiile sectorului agricol: mediu, agricultură ecologică, sustenabilitate, noi tehnologii, tendințe ale pieţei. Asigurarea suportului tehnic pe baza unor studii de caz. Implicarea în aceste programe a întreprinderilor din domeniul agrobusiness-ului sau a organismelor de formare profesională, în special în cadrul proiectelor europene. suplinirea fermierilor aflați în formare profesională. Costurile cu tehnicienii care îi înlocuiesc să fie asigurate prin finanțare compensatorie.

CERCEtARE 29

realinierea cercetării româneşti din sectorul de stat la nevoile concrete ale întreprinderilor, prin intermediul unor parteneriate publice-private de tip « clusters » înglobând cercetare și formare. Adaptarea fiscalităţii la întreprinderile care vor exploata aceste rezultate la scară industrială.