03/18
teatrul mihai eminescu manager Ada Hausvater
de Crista Bilciu
Motto: Dansul e un poem în care fiecare mișcare e cuvânt. Mata Hari
Ce se întâmplă când o femeie o ia înaintea timpului său? Cine câștigă și cine pierde? Cum se reflectă soarta unui om în fragmente de oglindă spartă? Între jurnal poetic și documentar, spectacolul Mata Hari recompune tabloul unei vieți în care istoria „mică”, personală și istoria „mare”, a tulburatului început de secol XX, se amestecă halucinant, ca un dans pe cât de exotic, pe atât de fatal. Codruța Popov
Mata Hari, numele de scenă al olandezei Margaretha Geertruida MacLeod (născută Zelle), continuă să fascineze și azi, la peste o sută de ani de la moartea celei care l-a purtat. E greu să spui cu exactitate cine a fost Mata Hari: eleva implicată într-o relație scandaloasă cu directorul școlii, soția abuzată, mamă a doi copii, încercând să se agațe de iluzia unei căsătorii sortite eșecului de la bun început? Dansatoarea exotică divorțată ce cucerea Europa în ipostaza de preoteasă javaneză a iubirii? Curtezana de lux care, în vara lui 1916, accepta rolul de spioană în Primul Război Mondial, întâi pentru Franța, apoi pentru Germania? Femeia cu trăsături obosite, care, timp de șase luni, și-a așteptat moartea într-o închisoare franceză, sub acuzația de spionaj? Cea care, pe 5 octombrie 1917, înfrunta plutonul de execuție? Impostoare genială, prostituată amorală, feministă avant la lettre sau doar țap ispășitor pentru imensele pierderi suferite de Franța în război? Halucinant de multele ipostaze ale poveștii lui Mata Hari concurează cu sutele de avataruri pe care cultura populară le-a asociat numelui său, de la filmul hollywoodian având-o pe Greta Garbo în rolul principal, până la cele trei musicaluri care îi spun povestea sau bestsellerul pe care i l-a dedicat Paolo Coelho. Declasificarea în 2017 a documentelor despre viața și moartea celebrei Mata Hari. Accesul la aceste informații nu a însemnat însă și dezlegarea misterului vieții sau al morții ei. E la fel de neclar și azi, ca în ziua în care soldații din pluton au apăsat trăgaciul, dacă a fost sau nu spioană în adevăratul sens al cuvântului sau dacă a fost sau nu o victimă a timpurilor sale. În mod paradoxal, destinul său asumat de curtezană, prin excelență menită să trăiască fără ascunzișuri și false pudori, guvernat de propriile reguli într-o societate care impune contrariul, rămâne una dintre cele mai de neînțeles povești de viață ale secolului trecut. Și, fără îndoială, una dintre cele mai captivante.
Crescând într-o societate patriarhală, am fost mereu în căutarea altui model feminin decât cel domestic, așa că m-a fascinat legenda curtezanei-spioane, cu o asemenea putere asupra bărbaților și a istoriei. Când m-am documentat pentru text, am descoperit nu o spioană, ci o actriță al cărei spectacol era propria viață și m-au uimit inteligența, luciditatea și tragedia ei. Am vrut să-i spun povestea. Mă tem doar că prejudecățile și misoginismul vremurilor noastre vor învinge: ea riscă să rămână în continuare în mintea tuturor nu ca aceea care a iubit, ci ca aceea care a trădat - pentru că, așa cum văd eu lucrurile, o femeie puternică și liberă nu poate însemna, în accepțiunea colectivă, altceva decât un pericol. Crista Bilciu
Consultant artistic Ștefan Iordănescu Regia tehnică Vasile Giurgean Sufleor Iudit Bottner Operare lumini Grațian Pop, Costinel Purcaru-Asproiu Operare video Adrian Dimofte, Eugen Obrad Operare sunet Peter Szabo, Victor Andrieș
data premierei: 18.05.2018 durata spectacolului: 1h locația: Studio „Uțu Strugari”
Șef producție ing. Radu Berzescu Coordonator tehnic ing. Horațiu Nica
Decorurile și costumele sunt realizate la Atelierele „Fabrica de decoruri” ale Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara. Costume Monica Grand, Maria Aluaș, Lenuța Răducan Recuzită Daniela Ianculescu Machiaj Andra Diac Coafură Ramona Bologa tehnic Iosif Toth, Marius Crăciunesc, Traian Oneț, Gelu Lepa, Vasile Balașa, Ciprian Sava, Gothard Șandor, Tiberiu Hoduț, Iustin Ragman Personal de sală Niculina Moraru, Maria Manolache, Carmen Trifan, Ciprian Cojocaru, Bogdan Socaciu, Gabriel Cozma, Monica Purcaru, Anka Boboiciov, Daniel Pascu, Ciprian Ursu, Sebastian Boboiciov, Cătălin Moraru
Mata Hari Roberta Popa Ionescu scenografia coregrafia video design light design
Geta Medinski Mirabela Zonai Sebastian Hamburger Costinel Purcaru-Asproiu
Curățenie Maria Păncescu, Angela Chiriac redactor Geanina Jinaru-Doboș foto Adrian Pîclișan dtp popljubo tipograf Carla Stiassny
un concept de Roberta Popa Ionescu www.tntimisoara.com
.ro
teatrul naţional este o instituţie publică subvenţionată de ministerul culturii şi identităţii naţionale tipar TNTm_2018