Reabilitarea zonei centrale din Turda by planwerk

CONCEPT INTEGRAT DE MĂSURI PENTRU

REABILITAREA PRUDENTĂ ȘI REVITALIZAREA ECONOMICĂ A ZONEI ISTORICE CENTRALE A MUNICIPIULUI

TURDA

Concept integrat de măsuri pentru reabilitarea prudentă şi revitalizarea economică a zonei istorice centrale a municipiului Turda Etapa 1 - Analiza socio-economică a zonei economice centrale

Beneficiar:

Primăria Municipiului Turda Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 28, Municipiul Turda, Județul Cluj, România Telefon: +40-(0)264-313160, Fax: +40-(0)264-317081

Elaborator:

s.c. planwerk s.r.l., arhitectură + urbanism str. Clemenceau 3, RO-400021, Cluj-Napoca Telefon: +40 -(0)264 -439488, Email: office@planwerkcluj.org www.planwerkcluj.org

Nr. contract:

11676/27.05.2015

Echipa de proiect:

Tiberiu Ciolacu Alexandra Lucaci Flora Perenyi Eugen Pănescu Endre Vanyolos

Colaboratori:

Adrian Dohotaru - coordonator sondaj sociologic voluntari ai fundaţiei „Ion Raţiu”, Turda - realizare sondaj

Septembrie 2015

Introducere

CUPRINS

Analiza situaţiei existente

1.01. 1.02. 1.03. 1.04. 1.05. 1.06. 1.07. 1.08. 1.09. 1.10. 1.11. 1.12. 1.13.

Activităţi economice Locuirea şi relaţia cu economia. Piaţa imobiliară Relaţia patrimoniului cu economia Potenţialul turistic Activităţile culturale Structura şi evoluţia populaţiei Opţiunile populaţiei Patrimoniul construit Reţeaua de spaţii publice Mobilitate Spaţii verzi. Elemente de mediu Analiza SWOT Plan de acţiune pentru dezvoltarea turismului

Propuneri preliminare

Etapa I a lucrării Concept integrat de măsuri pentru reabilitarea prudentă şi revitalizarea economică a zonei istorice centrale a municipiului Turda, intitulată Analiza socio-economică a zonei istorice centrale, este menită să preia rolul de fundamentare atât pentru setul de proiecte care urmează să fie propuse în continuarea directă a etapei, cât şi pentru întocmirea unui Plan Urbanistic Zonal dedicat zonei sau chiar a viitorului Plan Urbanistic General al municipiului Turda.

INTRODUCERE

Analiza urmăreşte caracterul multicriterial inerent oricărei abordări integrate a dezvoltării urbane în general şi a zonelor patrimoniale în mod special. Astfel, alături de aspectele sociale şi economice, studiul analizează cadrul spaţial, funcţional şi ambiental care determină evoluţia zonei. Accentul cade pe identificarea şi evaluarea atât a aspectelor favorabile dezvoltării calităţi intrinseci şi potenţiale valorificabile - cât şi a factorilor critici, deopotrivă a celor observabili în starea actuală a zonei, şi a celor care pot apărea ca rezultat al unor evoluţii curente. Confruntarea celor două tipuri de concluzii – aspecte pozitive şi critice – este orientată prioritar în direcţia formulării unui set de măsuri cu aplicabilitate în orizontul exerciţiului financiar comunitar 2014-2020.

Dată fiind natura specializată a perimetrului zonei studiate – limita ansamblului urban protejat este trasată după criterii stricte , dar exclusive, privitoare la poziţia elementelor de patrimoniu – şi de exigenţele unei abordări integrate a dezvoltării, studiul de faţă include în mod necesar un areal mai larg. Evoluţia nucleului istoric propriu-zis nu este una izolată, de sine-stătătoare, ci trebuie privită în contextul extins al zonei centrale şi chiar al municipiului în ansamblu.

ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE

Rezultatele viitoarelor acţiuni de regenerare sunt condiţionate de factori externi, cum ar fi reţeaua turistică locală şi regională, organizarea mobilităţii în municipiu sau decizii investiţionale proxime centrului, pentru a numi doar cîteva. Aceste relaţii de interdependenţă sunt cu atât mai importante cu cât o posibilă strategie de dezvoltare turistică nu poate să nu mizeze pe conlucrarea setului excepţional de atracţii antropice şi naturale răspândite atât în zona centrală cât şi la periferia oraşului sau în regiune. Studiul pune un accent special pe evaluarea reţelei de spaţii publice, principala pârghie de intervenţie directă din partea actorilor publici în regenerarea zonei centrale şi suportul fizic al corelării zonelor urbane de interes într-un întreg funcţional. 8

01.01 ACTIVITĂȚI ECONOMICE Evoluţia pozitivă din ultimii trei ani a micro-economiei locale se datorează atât cadrului socioeconomic general (naţional, regional şi judeţean) cât şi efectului unor factori locali. Dintre aceştia din urmă, se disting în mod special măsurile de optimizare a relaţiilor funcţionale în Centrul municipiului şi, în consecinţă, a reconfigurării Pieţei Republicii. Devierea traficului motorizat de tranzit în afara zonei centrale a permis pietonalizarea unor suprafeţe extinse şi a dus, astfel, la creşterea atractivităţii spaţiului public, deopotrivă pentru locuitorii oraşului şi pentru vizitatori. Efectele transformării Pieţei Republicii dintr-o arteră de trafic auto întrun spaţiu dedicat vieţii urbane se extind dincolo de aspectele estetice

ale spaţiilor publice: activităţile economice riverane, intensitatea vieţii sociale, atractivitatea locuirii în centru şi cea a patrimoniului, calitatea mediului ambiant au avut toate de câştigat în urma proiectului. Principala atracţie turistică a oraşului – salina – este dublată astăzi de un nucleu istoric reprezentativ şi funcţional, cu un patrimoniu bogat, cu magazine, cafenele şi restaurante animate şi, înainte de toate, cu un spaţiu public generos, deschis evenimentelor şi întâlnirilor între oameni. Analiza funcţională efectuată pe teren arată o paletă diversificată de activităţi economice, instituţionale şi culturale grupate în zona Piaţa Republicii – Piaţa 1 Decembrie.

Activităţi economice în zona de studiu, iulie 2015 (sursa: cartare în teren, planwerk)

a de Casltura cu

iatia rilor oc na As nsio pe

ncu m Ia Avra Str.

horeca (hoteluri, restaurante, cafenele etc), care, pe fondul creşterii semnificative a activităţilor comerciale şi de servicii, arată că cele din urmă se adresează predominant localnicilor. Cu alte cuvinte, Centrul istoric nu a dezvoltat un profil turistic consistent în ultima decadă.

tru de Cen ne incluziu

lor tani Cas Str.

sociala

erica a Bis tist adven

Str.Axent e Seve r

Str .M ih ai

Em in es cu

Str. Alexandru Farcasan

Cantina de ajutor social ng ga

gang

RomanoBiserica Sf. Maria Catolica

ta Gradini

i ulu es rg .A Str

Cladire ctata dezafe

sibila cce nea dina Gra

gang

ng ga

ire tat Clad fec za de

gang gang

riana unita

a lic ica to er ca Bis ecogr

ia Dac

erica Bis

Str.

de public la ciul socia Servi nta asiste

blicii Repu iata Str.P

Serviciile, comerţul şi alimentaţia publică au cunoscut cea mai importantă dezvoltare în ultima decadă, în timp ce activităţile de producţie sau cele de prestări servicii tehnice au scăzut până aproape de dispariţie. Este observabilă o oarecare stabilitate a segmentului de servicii

e rg eo .G Str

gang

Sever Str.Axente

g gan

gang

uc sb Co

PNL

Turda

gang

CARTAREA ACTIVITATILOR ECONOMICE

gang

Str. Sterca Sulutiu

gang

de Casa pensii

Str.

Str. Dr.Ioan Ratiu

Piata agroalimentara

n Batra cel rcea Str.Piata Republic ii

Str.B.P .Hasde u

sdeu B.P.Ha Str.

gang Serviciul comunita p. de evid r enta

gang

Str. Mircea

gang

cel Ba tran

Str. Andr ei Sagu na Catedrala Sf. Arhan Ortodoxa si Gavri gheli Mihail l Fundatia Ioan

Str.

Ratiu

Str. Igna Gelu

r za e La orgh Ghe

gang

Str. 1 Decembrie 1918

Str. Piata Stelutei

Str. Augustin Bunea

Cladire dezafectata F

Str. i ne Sire

After school

Vlaicu Aurel Str.

Oficiul comertului

gang

Str. Sirenei

. Str ga ng

Piat

brie cem De

1918

boieni Str. Raz

i ati ert Lib

Primaria

Str. Fantanele

Str. Aurel Vlaicu

gang

Cladire dezafectata

Titulescu

Str .L ibe rta tii

Str.

Trib un ul

Str. Aba torului

Cor ch es

Str. Tribunul Corches

Str. Aure l Vlaicu

Aleea Nico lae

Str .R az bo ie ni

hotel / pensiune restaurant / fast food (cu mese) cafenea / bar terasa stradală aferentă unui restaurant sau bar take away (fără mese) spaţii de închiriat activităţi economice situate la etaj

gang

Biserica Nou Apostolica

Str. Dr.Ioan Ratiu

3. HORECA

Evoluţia activităţilor economice în perioada 2001-2015, în nr. de societăţi (sursa datelor: recensământ 2001, cartare în teren)

gang

ata Reform rica Bise Veche Turda

Gradinita

2. SERVICII bănci / asigurări consultanţă cultură profesii liberale educaţie / formare întreţinere corporală petrecere a timpului liber servicii tehnice amanet / case de schimb valutar pompe funebre multiplicare / print / design

gang

Liceul Teoretic Josika Miklos

Mi Str.

magazin alimentar de mici dimensiuni magazin nealimentar de mici dimensiuni hypermarket magazin aparţinător unui lanţ farmacie centru comercial

Partid Turda

Muzeul de Istorie

eului a Muz Intrare

Lazar Str.Gheorghe

1. COMERT ALIMENTAR / NEALIAMENTAR

n tere

is ten

plat

n beto

01.02

LOCUIREA ŞI RELAŢIA CU ECONOMIA. PIAŢA IMOBILIARĂ

Cererea ridicată de spaţii pentru servicii este vizibilă comparând situaţia analizată cu cele din alte zone istorice aflate în regiune. Pe de altă parte, se constată prezenţa a numeroase spaţii şi imobile dezafectate. Din punctul de vedere al patrimoniului, ambele fenomene pot avea efecte negative: presiunea excesivă duce de multe ori la transformări defavorabile ale spaţiilor (frecvenţă mare de schimbare a activităţii, presiune de timp, investiţii mici, subdivizări pentru subînchirieri etc). Lipsa de activitate are, de asemenea, efecte negative, prin neglijarea imobilelor pentru perioade îndelungate. Cartarea realizată în cadrul studiului, arată o tendinţă de creştere spectaculoasă a serviciilor prestate de profesionişti liberali (în mod special avocaţi, notari, medici) şi altor servicii care, prin natură, necesită spaţii de mici dimensiuni şi nu sunt condiţionate de vizibilitate din spaţiul public. Aceste activităţi au tendinţa de a ocupa spaţii ale unor foste locuinţe, aflate în curţi şi

la etajele imobilelor. Fenomenul este frecvent întâlnit în centrele istorice, unde presiunea cererii de spaţii duce la creşterea preţurilor şi, ca efect, la excluderea locuirii (de obicei, mai „slabă” economic). Pe termen lung, această evoluţie – aparent pozitivă deoarece atrage investiţii în zonă – ascunde riscul afectării echilibrului între locuire şi activităţi economice. Prezenţa locuirii în zonele istorice este un factor important pentru asigurarea mixajului funcţional şi evitarea monofuncţionalităţii. Valorile aferente tranzacţiilor imobiliare, în raport cu cele ale oraşelor din regiune, arată: - nivel relativ ridicat al valorilor de referinţă, comparabil cu reşedinţe de judeţ având populaţie comparabilă sau mai mare(Alba Iulia, Zalău) - nivel mult mai redus decât Cluj-Napoca, fapt care, în condiţiile apropierii între cele două localităţi, poate constitui un avantaj în atragerea de investiţii, respectiv în externalizarea unor servicii spre Turda.

ncu m Ia Avra Str. r nilo asta Str.C

Str.Axent e Seve r

Str .M ih ai

Em in es cu

Str. Alexandru Farcasan

A ng ga

gang

i ulu es rg .A Str

gang

A ng ga

Str. ia Dac Sever Str.Axente

g gan

e rg eo .G Str

blicii Repu Piata Str.

uc sb Co

gang

Str. Sterca

Sulutiu

C gang

Str. Dr.Ioan Ratiu

Mi Str. gang

Str. Piata

Str.Bo gdan Pet

Republic ii

riceicu Hasde u

n Batra cel rcea

Situaţia comparativă a valorilor imobiliare, exprimată în lei/mp, 2013 (sursa datelor: rapoarte de expertiză ale Uniunii Naţionale a Notarilor Publici)

Lazar Str.Gheorghe

Str.

gang

eului a Muz Intrare

gang

Str. Mircea

sdeu B.P.Ha Str.

Str.

Str. Igna Gelu Str. 1 Decembrie 1918

Str. Augustin Bunea

r za e La orgh Ghe

A A

Str. i ne Sire

gang

Vlaicu Aurel Str.

Piat

ga ng

brie cem De

1918

boieni Str. Raz

i ati ert Lib

REGIM JURIDIC

Str. Sirenei

. Str

Str. Fantanele

Aleea Nicolae Titulesc u

Str. n tere

D 4-5 SPAŢII / APARTAMENTE PRIVATE AL MUNICIPIULUI

Trib un ul

Str. Aba torului

Str .R az bo ie ni

C 3 SPAŢII / APARTAMENTE PRIVATE AL MUNICIPIULUI

Cor ch es

Str. Tribunul Corches

B 2 SPAŢII / APARTAMENTE PRIVATE AL MUNICIPIULUI

Str. Aure l Vlaicu

A 1 SPAŢIU / APARTAMENT PRIVAT AL MUNICIPIULUI

Str .L ibe rta tii

DOMENIUL PRIVAT AL MUNICIPIULUI

Str. Aurel Vlaicu

DOMENIUL PUBLIC AL MUNICIPIULUI gang

Str. Andr ei Sagu na

Str. Dr.Ioan Ratiu

O altă concluzie a cartării economice a zonei de studiu este polarizarea activităţilor în spaţiul aferent pieţei centrale (Republicii), în contrast vizibil cu trama stradală adiacentă, care păstrează un caracter aproape exlusiv rezidenţial şi o infrastructură publică deficitară. Acest fapt indică odată în plus, impactul pozitiv al ameliorării şi extinderii zonei pietonale, dar şi nevoia de extindere a măsurilor de revitalizare asupra celorlalte străzi.

cel Ba tran

is ten

plat

n beto

01.03

RELAŢIA PATRIMONIULUI CU ECONOMIA

Relaţia între dinamica economică şi cea a patrimoniului existent în zonă nu este una echilibrată, dezvoltarea activităţilor nereflectându-se decât în foarte mică măsură asupra calităţii fondului construit. Mai mult decât atât, în numeroase situaţii se constată că aportul de investiţii în servicii şi comerţ are un impact negativ asupra stării imobilelor şi curţilor istorice. Sunt frecvente cazurile de suprautilizare a spaţiilor, curţilor şi faţadelor, de intervenţii nepotrivite asupra clădirilor istorice sau de parazitare a acestora cu corpuri de clădire neadecvate caracterului zonei. Presiunea economică, dublată de lipsa unei politici de parcare, are ca efect utilizarea excesivă a spaţiilor publice şi a curţilor istorice ca spaţii de stocare a autovehiculelor. În general, se poate spune că valorificarea economică a patrimoniului prin prezervare, restaurare şi utilizare în acord cu calităţile sale, este un obiectiv atins doar în situaţii foarte izolate,

regula fiind dată de suprautilizarea acestuia cu efecte nocive. În ciuda stării precare, patrimoniul reprezintă în continuare cea mai importantă resursă de dezvoltare a zonei centrale, în contextul unei strategii pe termen lung în care turismul joacă un rol prioritar. Un avantaj decisiv în această privinţă este dat de terenurile şi clădirile aflate în proprietatea municipalităţii. Acestea constituie o rezervă preţioasă şi o pârghie directă prin care diferiţi actori publici, privaţi sau asocieri pot influenţa în mod direct evoluţia socioeconomică a zonei centrale. O parte dintre acestea sunt dezafectate în prezent (vechea judecătorie, fostul cinematograf, fostul cinematograf de vară, construcţia neterminată a casei de cultură etc). Reabilitarea şi reactivarea lor, respectiv valorificarea suprafeţelor aferente, pot genera beneficii economice, culturale şi sociale la scara întregului centru istoric şi chiar a întregului oraş. 14

imagini stânga 1 , 2, 3, 4 - presiunea economică asupra curților interioare. Construcţiile parazitare de slabă calitate arhitecturală şi ocuparea curţilor cu maşini afectează atractivitatea şi buna funcţionare a imobilelor. Sigilarea suprafeţelor exterioare poate duce la deteriorarea construcţiilor prin infiltraţii.

Piaţa agroalimentară reprezintă fără îndoială unul dintre principalii poli de atracţie pentru cetăţeni. Avantajul foartei bune accesibilităţi (atât din principala axa comercială a oraşului, cît şi din strada Axente Sever), este dublat de suprafaţa relativ mare a terenului aferent, aflat în proprietate publică şi constituind o importantă rezervă pentru dotări necesare în viitor. În acelaşi timp, imaginea pieţei, organizarea spaţială şi funcţională a spaţiilor de vânzare şi a circulaţiilor publice pot fi mai bine integrate structurii urbane istorice. Accesul dinspre strada Axente Sever este un punct conflictual între maşini (în mişcare şi parcate) şi pietoni. Este, de asemenea, de observat predominanţa produselor nealimentare ieftine, dar de calitate scăzută, în detrimentul celor agricole. Facilitarea accesului unui număr mai 15

mare de producători la standurile de desfacere poate aduce beneficii atât la nivelul calităţii şi varietăţii produselor oferite, cât şi economiei locale (Turda şi teritoriul rural aferent), prin sprijinirea producătorilor locali. Imaginea pieţei este deficitară atât la nivelul clădirilor istorice – afectate de utilizarea inadecvată - cât şi de starea unei mari părţi a construcţiilor cu rol comercial amplasate în incintă. Alături de alţi factori favorizanţi pentru economia locală, trebuie remarcată lipsa presiunii date de mari centre comerciale de periferie. Experienţa altor oraşe arată că miciile afaceri din comerţ şi servicii sunt foarte sensibile la concurenţa centrelor de retail (hipermarket, mall), necesitând perioade lungi de refacere / reprofilare.

01.04 POTENŢIALUL TURISTIC Analiza sectorului turistic utilizează date ale Institutului Naţional de Statistică, colectate la nivelul întregului municipiu, însă având în vedere concentrarea unei bune părţi a infrastructurii turistice în centrul istoric, se poate pleca de la premisa că valorile globale sunt reprezentative pentru situaţia din zona studiată. Dintre cele 25 de unităţi de cazare din Turda înregistrate pe site-urile de profil, 10 se află în zona centrală. În paralel cu evoluţia valorilor la nivel local în ultimele decade, aceastea sunt comparate cu situaţia altor municipii al căror sector turistic mizează pe prezenţa unui patrimoniu istoric. Trebuie avută în vedere ponderea Salinei Turda ca principal pol de atracţie la nivelul municipiului, (cu cifre de 400.000 de turişti anual) în raport cu cifra totală.

Evoluţia capacităţii de cazare, între 1990 şi 2014 (sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică)

Evoluţia numărului de sosiri şi de înnoptări ale turiştilor în Turda, între 2001 şi 2014 (sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică)

Capacitatea de cazare la nivelul oraşului se află în creştere uşoară în ultimii 25 de ani, fără a atinge însă nivelul anului 1990. Se poate deduce că în Centrul istoric, această tendinţă de creştere este mai accentuată decât în restul zonelor, prin apariţia unor unităţi de cazare de dimensiuni mici spre medii. Numărul turiştilor sosiţi în Turda este în creştere în ultimii trei ani, însă bilanţul înnoptărilor arată că cei mai mulţi nu rămân în oraş mai mult de o noapte, ceea ce sugerează predominanţa turismului de tranzit sau a celui profesional asupra formulelor care vizează Turda ca destinaţie pentru sejururi prelungite. În contextul creşterii numărului de sosiri, raportul dintre înnoptări şi sosiri este mai scăzut în ultimii ani.

În comparaţie cu alte localităţi din regiune, Turda menţine o rată redusă de primire a turiştilor, municipiul fiind depăşit în acest sens de localităţi cu populaţie mai redusă (Zalău, Dej, Sebeş). Graficul de jos arată situaţia sosirilor şi înnoptărilor, ambele raportate la populaţia localităţii. Faptul este explicat parţial de capacitatea de cazare la nivelul municipiului, semnificativ inferioară celorlalte localităţi, în raport cu numărul de locuitori (grafic sus). O posibilă concluzie a acestei comparaţii este confirmarea predominanţei turismului de tranzit sau în interes profesional asupra celui de odihnă sau cultural, la Turda.

Situaţia comparativă a capacităţii de cazare (locuri) şi a populaţiei (expr. în sute de locuitori), 2014 (sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică)

În mod evident, Salina, principala atracţie a regiunii, deşi se bucură de numere record de vizitatori la nivel naţional, rămâne un obiectiv punctual, izolat, vizitabil în tranzit. În lipsa unui pachet de oferte conexe, urbane sau naturale, aceasta nu poate susţine decât în măsură foarte redusă un turism bazat pe sejururi, chiar şi de scurtă durată (city break). Acelaşi lucru este valabil şi pentru centrul istoric, care, după cum reiese din sondajele efectuate, rămâne cvasi-necunoscut turiştilor.

Situaţia comparativă a sosirilor şi înnoptărilor turistice, raportate la populaţia localităţii, 2014 (sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică)

Patrimoniul istoric, dublat de remarcabila colecţie de patrimoniu industrial, rămâne principala resursă de dezvoltare a zonei centrale prin turism. Totuşi, densitatea obiectelor de patrimoniu – atât în zona centrală, cât şi în oraş şi împrejurimi – este contrabalansată de absenţa unei reţele de trasee pietonale şi velo dedicate interconectării acestora în circuite tematice coerente. Salina, castrul roman, centrul istoric, zona băilor şi alte potenţiale atracţii rămân astfel obiective izolate, a căror descoperire necesită o bună cunoaştere a oraşului. Cu excepţia punctului de informare pentru turişti, nu există un sistem de ghidare amplasat în spaţiul public care să indice prezenţa obiectivelor existente. 1 - Turda City Tour - autobuz turistic 2 - punct de informare turistic 3 - vechea moara de pe Pârâul Racilor 4 - fosta Judecătorie

Un alt factor defavorizant în cele mai multe cazuri este starea precară a clădirilor de patrimoniu (ex. fosta judecătorie, vechea moară de pe Pârâul Racilor, vechiul abator etc), sau, în unele cazuri, incaccesibilitatea acestora (sinagoga, abatorul etc). Spaţiile publice aferente potenţialelor puncte de interes nu sunt în măsură să asigure atenţia vizitatorilor, componenta pietonală a acestora fiind de cele mai multe ori subdezvoltată şi afectată de parcări neregulamentare. Avantajul distanţelor scurte dintre obiective, nevalorificat pietonal şi velo, este anulat prin recurgerea la turismul motorizat. Maşina personală - singura variantă de vizitare - parcurge obiectivele punctuale în timpi care nu presupun petrecerea unei a doua zi în oraş.

01.05

ACTIVITĂȚILE CULTURALE

Numărul de vizitatori ai muzeelor şi expoziţiilor este în creştere în ultimii trei ani, fără a atinge însă nivelul înregistrat în anul 2011. Numărul de spectactori ai reprezentaţiilor culturale este constant în ultimii patru ani. Raportat la populaţia municipiului, gradul de frecventare a spaţiilor şi manifestărilor culturale se află sub media localităţilor din regiune (trebuie specificat faptul că salina din Turda nu figurează în categoriile muzee, respectiv spectacole ale bilanţului INS). O posibilă explicaţie a decalajului este dată de absenţa, la Turda, a unei manifestări culturale de importanţă (supra)regională şi, de polarizarea dată în acest sens de municipiul Cluj. Oraşele analizate care surclasează Turda în această privinţă sunt reşedinţe de judeţ, ceea ce reprezintă un avantaj în domeniul cultural.

În timp ce o parte a infrastructurii culturale a fost reabilitată şi este activă, (teatrul, muzeul de istorie), o altă parte este dezafectată – cinematograful Fox, cinematograful de vară (piaţa industrială) – respectiv nefinalizată (casa de cultură). Alături de acestea din urmă, o serie de alte spaţii aflate în centrul istoric pot fi utilizate, prin conversie, pentru activităţi cu caracter cultural: judecătoria, fosta şcoală unitariană, fosta moară de pe Pârâul Racilor (str. Mircea cel Bătrân). Valoarea patrimonială şi poziţiile acestora, aflate în directă legătură cu spaţii publice centrale, le califică pentru operaţiuni de restaurare şi conversie funcţională.

Odată cu pietonalizarea zonei Republicii, oraşul beneficiază de un spaţiu dedicat manifestărilor şi evenimentelor în aer liber. Totuşi, având în vedere prezenţa locuinţelor riverane pieţei, este oportună considerarea unei locaţii alternative pentru evenimente care, prin zgomot, pot afecta locatarii. Parcul Tineretului, alături de zona de legătură între acesta şi nucleul istoric (esplanada primăriei) oferă condiţiile pentru găzduirea unor manifestări în aer liber. Evoluţia numărului de utilizatori ai infrastructurii culturale, între 2005 şi 2014, expr. în bilete vândute (sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică)

Situaţia comparativă a numărului de bilete vândute pentru muzee şi colecţii publice, respectiv spectacole, raportat la populaţie, 2014 (sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică)

Aşa după cum rezultă din studiu, regândirea relaţiei dintre Piaţa 1 Decembrie 1918 şi Parcul Tineretului este o măsură cheie pentru restabilirea echilibrului funcţional la nivelul zonei centrale. Integrarea unui nou spaţiu cultural în noua configuraţie oraş-parc este o posibilitate care trebuie luată în calcul. În acest sens, un prim pas necesar este evaluarea riguroasă a diferitelor scenarii posibile privind abordarea construcţiei casei de cultură.

01.06

STRUCTURA ŞI EVOLUŢIA POPULAŢIEI

Raportând concluziile recensământului din anul 2002, când în zona istorică locuiau 1988 de persoane (cf. recensământ), la rata de evoluţie demografică a întregului municipiu, se poate estima un număr de locuitori aflat sub valoarea de 1900, în scădere faţă de 2002 şi 2012. Se poate pleca de la premisa că un procent de locuitori aflat între 5% şi 10% (valoarea estimată la nivel naţional) din cei aproximativ 1900, deşi având domiciliul in Turda, trăiesc în afara ţării, în primul rând din motive legate de piaţa locurilor de muncă. Emigraţia – temporară sau definitivă – motivată economic este un fenomen accentuat la nivelul întregului municipiu şi este determinat de factori independenţi de situaţia specifică a zonei de studiu. O altă cauză – cu relevanţă în interiorul studiului – a regresului numărului de locuitori din zona

centrală este dată de scăderea ponderii locuirii în raport cu celelalte activităţi din zona istorică. Principala cauză este dată de expansiunea activităţilor economice, în primul rând a celor din sector terţiar – servicii şi comerţ – activităţi care preiau treptat spaţiile utilizate în trecut pentru locuire. Pe termen lung, fenomenul poate afecta echilibrul funcţional al zonei centrale (raportul locuire/ activităţi) şi echilibrul social, acest tip fiind însoţit de cele mai multe ori de tendinţe de gentrificare. În prezent, reglementările urbanistice aferente zonei istorice nu includ măsuri de protejare a locuirii. Structura demografică a zonei este echilibrată din punct de vedere al categoriilor sociale, profesionale şi variată din punctul de vedere al etniilor. Prezenţa vizibilă a reprezentanţilor minorităţilor naţionale – în primul rând cea

maghiară şi cea rromă – reprezintă o valoare certă a oraşului şi un potenţial valorificabil în plan cultural şi turistic. Este, pe de altă parte, detectabilă nevoia unor politici integrate de dezvoltare a zonei centrale, prin implicarea în mod cât mai direct şi mai larg a comunităţii în toate fazele procesului. Creşterea gradului de coeziune socială este un factor esenţial al acţiunii de regenerare urbană, iar acest lucru implică în primul rând integrarea comunităţilor minoritare şi a celor marginale din punct de vedere economic şi social. Analiza grupelor de vârstă arată o situaţie foarte apropiată de media naţională. Totuşi, este observabil procentul ridicat de persoane în vârstă care locuiesc sau frecventează zona istorică, ceea ce impune adaptarea măsurilor de revitalizare la nevoile acestei categorii.

Populaţia municipiului pe grupe de vârstă (sus), raportată la media naţională (jos) (sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică)

Evoluţia populaţiei în zona de studiu (sursa datelor: Recensământ 2002 şi Institutul Naţional de Statistică)

La momentul elaborării studiului, şomajul cunoaşte o evoluţie descrescătoare, aflându-se sub media naţională şi în apropierea valorii minime din 2011 (4,5%). Municipiul a păstrat un profil predominant industrial, în ciuda declinului pe care această ramură economică l-a cunoscut la nivel naţional. Dezvoltarea sectorului de servicii, influenţat de proximitatea centrului regional Cluj, unul dintre cel mai important furnizor de servicii din ţară, este orientată predominant spre deservirea pieţei locale. Forţa de muncă locală, angrenată în mod tradiţional predominant în industrie, este în transformare. Alături de forţa de muncă aflată în afara ţării, se poate deduce tranziţia unui procent aflat în creştere de la activităţi industriale spre sectorul serviciilor şi al construcţiilor. Creşterea pieţei locale de servicii duce în mod direct la nevoia extinderii infrastructurii aferente, cu precădere în zona centrală a oraşului. Acest lucru este facilitat de rezerva de spaţii din interiorul zonei, care pot fi activate pentru acest tip de activităţi.

Evoluţia numărului de şomeri în Turda (sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică)

01.07 OPŢIUNILE POPULAŢIEI Reamenajarea Pieţei Republicii confirmă şi întăreşte rolul acesteia de principal loc de întâlnire şi socializare din Turda. Astăzi, zona întruneşte caracteristicile unui centru urban activ, reprezentativ şi echilibrat din punct de vedere social. Diversitatea categoriilor de vârstă , a celor profesionale şi multiculturalitatea celor care animă piaţa zi de zi sunt aspecte pe cât de evidente, pe atât de valoroase în contextul tendinţelor de gentrificare prezente în centrele marilor oraşe. Un factor determinant în asigurarea acestui echilibru este prezenţa semnificativă a locuirii în zonă, aparent neafectată de evoluţiile economice recente. Impactul cel mai mare direct al regenerării urbane se manifestă asupra comunităţii locale. Chiar dacă efectele transformărilor din zonele construite protejate sunt la scara întregului oraş, cei care

locuiesc în zona protejată vor resimţi cel mai intens procesele de renovare a infrastructurii urbane şi revalorizare a proprietăţii imobiliare. Implicarea comunităţii locale este deci esenţială pentru un proces de regenerare urbană reuşită. Primul pas al acestei implicări este dat de analiza percepţiei publice asupra zonei centrale. De aceea, în completarea observaţiilor din teren, studiul apelează la un sondaj specializat. La chestionarul despre opiniile turdenilor și ale turiștilor legate de centrul istoric au răspuns 230 de persoane. La alte 25 de chestionare au răspuns turiștii, cu accent pe două întrebări. Dialogul cu respondenţii s-a realizat de către voluntari ai fundației Ion Rațiu în centrul istoric al orașului, în cartierul Micro și online, sub coordonarea unui expert în comunicare civică. În completarea sondajului, se face o analiză bazată 24

pe alte câteva zeci de conversații informale, focus grupuri și alte chestionare aplicate cetăţenilor în ultimele 12 luni, în cadrul Fundaţiei Ion Raţiu. Rezultatele sondajului au un rol orientativ în evaluarea:

1. percepţiei asupra stării curente a zonei centrale; 2. percepţiei publice asupra măsurilor recente de reabilitare; 3. necesităţilor şi intereselor comunităţii şi a vizitatorilor.

Suplimentar, se constată că centrul istoric este intens utilizat şi animat, prin prezenţa consistentă a locuirii, în comparație cu oraşe mai mari, în care componenta rezidenţială este în scădere. Oamenii socializează stând în picioare sau pe bănci, alții mai

tineri la terase, copii se plimbă sau aleargă frecvent pe stradă, veniți de la școală sau aflați la joacă. Frecvența utilizării centrului este conectată, cu siguranță, cu amenajările pietonale recente, care oferă spaţiul necesar, siguranţă şi atractivitate.

Un aspect pozitiv este numărul mare de pietoni şi biciclişti. Acesta confirmă succesul pietonalizărilor recente şi justifică pe deplin atât continuarea acestora cât şi realizarea unei reţele de piste pentru biciclete, atât internă, cât şi ca legătură cu cartierele oraşului şi cu zonele de agrement. O nemulțumire constantă a persoanelor care utiliează mașina

este lipsa parcărilor și îngustarea străzii ca urmare a pietonalizării. Totuşi, numărul nemulțumiților de îngustarea străzii este surclasat de cetățeni din Turda sau de turiști care apreciază amenajarea unui spațiu pietonal în centrul istoric al orașului, politică publică încurajată să continue, potrivit unor respondenți.

-varianta alte scopuri conține: vizită rude, parc, școală etc.

La întrebarea nr. 5, la varianta alte lucruri unii răspund că apreciază parcul, biblioteca, unele cafenele și trei din șapte nu apreciază nimic. Adesea, sunt cuplate varianta 1 cu 2. În ciuda aprecierii clădirilor istorice 27

și a monumentelor, destui turdeni și turiști indică la alte răspunsuri deschise, dar și în conversații informale, starea de degradare a unor clădiri de patrimoniu.

La întrebarea nr. 6, la varianta alte lucruri (17 răspunsuri) apar: mai multe toalete și curățenie, un mall, bănci, Judecătoria să fie renovată, schimbarea dalelor de trotuar care sunt insalubre etc. Referirile negative la Casa de Cultură a orașului care este de câteva decenii neamenajată sunt dese în conversațiile informale cu turdenii. Tinerii preferă variantele 5 și 6, unde orașul Turda are lipsuri de infrastructură, în ciuda unor posibilități financiare la îndemână (de

exemplu, ideea unor piste de bicicletă sau a unui centru cultural într-o fabrică ce poate atrage turiști din cauza locației inedite prin proiecte culturale atent selectate). Frecvența răspunsurilor care discriminează populația de etnie romă în mai multe răspunsuri, indică necesitatea unor politici publice mai incluzive pentru a preveni viitoare conflicte sociale.

La întrebarea nr. 7, varianta alte lucruri, sunt pomenite o curățenie mai mare a pieței, mai multe produse bio autohtone, interzicerea activităților ilicite de vânzare, apariția unui petshop etc. 28

La întrebarea nr. 9, la rubrica „alte activități” sunt puține răspunsuri, dintre care două sunt mai relevante, legate de plimbarea câinelui și alergare. În acest sens, digul Arieșului prezintă oportunități recreative peste nivelul altor orașe pentru că Turda poate fi străbătută de un număr mult mai mare de cetățeni, în eventualitatea amenajării malurilor, în mișcare (alergare, 29

pedalat, mers pe jos sau plimbare), fără a avea disconfortul traficului auto în apropiere. În alte situații, turdenii au pomenit lipsa iluminatului public pe dig și în parc, ceea ce diminuează prezența spre seară și este perceput, în special de către respondente, ca fiind un pericol. De asemenea, la podul pietonal de peste Arieș lipsește o rampă pentru biciclete, cărucioare pentru copii sau persoane cu dizabilități.

La întrebarea nr. 10, la rubrica „alte lucruri” apar: cișmele, terenuri de sport gratuite, iluminat public îmbunătăţit, mai multă umbră, alei pentru biciclete, o popicărie, repararea locurilor de joacă, aparate pentru gimnastică, atragerea atenției asupra romilor cu un comportament neortodox etc. Alți tineri au atras atenția asupra lipsei unor bare pentru terenuri de volei în capătul parcului ori asupra faptului că iarba ar putea fi întreținută mai bine, asemenea vegetației din Parcul Central al Clujului, pentru a sta pe gazon și în hamace.

La întrebarea nr. 11, la rubrica „alte lucruri” apar 9 păreri: unii spun că trebuie betonat, alții că e mai bine să fie natural, că e pus prea mult beton și piatră. Alții spun că pârâul miroase din cauza deversărilor din gospodării, unii că trebuie folosit ca loc de plimbat câinii. Adesea, respondenții bifau și prima și a doua variantă. 31

Răspunsurile diferențiate pe vârste: în timp ce adulții accentuează necesitatea unei infrastructuri urbanistice îmbunătățite, tinerii se referă într-un număr mai mare la facilități de petrecere a timpului liber, la spații verzi și la o infrastructură culturală. Vârstnicii pun accentul pe necesitatea păstrării curățeniei.

Răspunsurile turiștilor cu privire la centrul istoric Cele 25 de chestionare s-au realizat la Salină și câteva în centru. În afara celor 25 de chestionare, s-au purtat discuţii cu alte câteva zeci de turiști care au preferat să nu răspundă la întrebările legate de centrul orașului și de Turda în general pe motiv că nu cunosc orașul pentru că au venit direct la Salină. Turiștii chestionați sunt vorbitori de limbă română, unii maghiari sau din Republica Moldova, dar și câțiva străini. Din punctul de vedere al turiștilor, ar trebui să fie

mai multă informație și mai vizibilă în mediul online sau în spațiul public cu privire la alte zone ale orașului cu potențial turistic (centru, castru, Chei, patrimoniu industrial, zone verzi etc.). Răspunsurile, deși binevoitoare și apreciative la adresa orașului, sunt telegrafice în majoritate pentru că nu au observat pe îndelete centrul istoric, atenția turiștilor fiind îndreptată asupra Salinei. Pe întreg parcursul sondajului, Salina apare cu regularitate, ca apreciere pozitivă.

Ce ați apreciat în mod deosebit în zona centrală / în Turda?

Ce anume v-a lipsit / poate fi îmbunătățit în zona centrală / în Turda?

1. Arhitectonica tipic transilvăneană 2. Frumusețea arhitecturii. Potențialul pieței ca spațiu comunitar menit să înlocuiască cu mai multe produse organice afaceri corporatiste ca Billa 3.Salina și varietatea magazinelor și cafenelelor 4. Clădirile istorice și terasele 5. Clădirile, cafenelele, totul per ansamblu 6. Clădirile istorice 7. Muzeul de Istorie și Salina, dar și clădirile istorice 8. E loc de stat, de ieșit la terasă 9. Orașul arată bine, cazarea bună lângă centru 10. Nu am remarcat ceva deosebit prin centru, acum ne pregătim din Salină să mergem la castrul roman și apoi în Cheile Turzii 11. Din ce am citit în ghid, mi-au plăcut toate 12. Curățenia 13. Îmi plac arhitectura, băncile… 14. Nu am găsit ceva deosebit (de trei zile în oraș) 15. N-am găsit ceva interesant 16. Clădirile sunt interesante, traficul nu e foarte dens ca la Cluj, iar fântâna cu lebede arată bine 17. Zilele Turzii 18. Mi-au plăcut curățenia și spațiile verzi existente 19. Apreciez biserica reformată unde s-a semnat edictul de toleranță. Când merg într-o localitate vizitez bisericile și cimitirul ca să înțeleg istoria localității 20. Mi-au plăcut curățenia și steagul mare din centru 21. Clădirile istorice 22. Salina 23. Istoria, clădirile 24. S-a amenajat frumos față de acum 20 de ani, partea pentru pietoni în special 25. Clădirile

1. Amenajarea malului Arieșului, Indicatoare către zone de atracție și evidențierea lor printr-o iluminare adecvată 2. Mai mult spațiu comun și civic, incluziv, nu pentru comerț. Cafenele comunitare pentru întâlniri. Mai multă artă de la liceul local sau din alte părți în parcul central: sculpturi, instalații, graffitti în ideea de a împuternici tineretul turdean 3. Scenă pentru evenimente în aer liber în parc 4. Mai multe spații verzi 5. Parcurile 6. Mai multe localuri ar trebui 7. Spațiu verde și amenajarea malului 8. Șoselele să fie mai bune 9. Am găsit de toate, nu mi-a lipsit ceva 10. N-am coborât din mașină 11. Centrul arată bine, dar la Durgău poate ar trebui curățată apa 12. Ar trebui mai multe indicatoare către punctele reprezentative ale orașului (Salină, Cheile Turzii etc.) 13. Clădirile istorice 14. Nu știu exact cum e curățenia, cred că e ok… 15. Străzile sunt înguste, sunt puține parcări, unele clădiri prea puțin amenajate 16. Cred că pe dig ar trebui să se asfalteze pentru pietoni și biciclete că eram pe tocuri și era dificil 17. Gropile să fie asfaltate și trebuie mai mult spațiu verde 18. Mi-ar plăcea mai multe magazine 19. Ar trebui mai multe sensuri giratorii, mai multe localuri, eventual pensiuni (în rest e super) 20. Nu știu exact că nu am mai fost de mult prin parc, dar din ce am văzut din mașină cred că e nevoie de copaci noi, că par cam îmbătrâniți. Trebuie și mai multe zone pietonale. Cișmelele lipsesc 21. Amenajarea malului 22. Mirosul neplăcut 23. Spațiile verzi 24. Trebuie micșorat volumul muzicii din cafenele și trotuarul spălat 25. Mai accesibil pentru mașini și mai multe cafenele

Au fost adresate turdenilor întrebări deschise pentru a aprofunda satisfacțiile și nemulțumirile lor. Selectăm câteva atitudini mai relevante și unele răspunsuri citate grupate în trei categorii generice. Ce ați apreciat în mod deosebit în zona centrală? Noile amenajări și infrastructura refăcută: „trotuare mai largi și reducerea traficului”, străzi asfaltate ,terase, cafenele, renovarea unor clădiri istorice ca Muzeul de Istorie, „promenade pentru familiști”, amenajarea fântânii Atmosfera: „porumbeii”, „soarele”, „liniștea”, reînvierea „vieții de seară”, evenimente culturale mai dese, prezența turiștilor. Ce anume poate fi îmbunătățit în zona centrală? Infrastructură deficitară: „Locuri de joacă pentru copii, îngrijite și reconditionate, nu lăsate de izbeliste ca cele din Micro 1. Mai multă implicare în dezvoltarea întregului oraş, în mod special asfaltarea strazilor și amenajarea trotuarelor. Am prefera să avem străzi asfaltate”.

„un spațiu [pietonal] lărgit inutil” „Renovare rapidă [a centruluiistoric] cu materiale de calitate și constructori procepuți după un plan arhitectural bine stabilit de o echipă cu experiență în domeniu!” „Cu cinematografu și fosta clădire a tribunalului, ce se întâmplă cu ele? Clădirea neterminată de lângă primărie să devina un centru de divertisment pentru toate vârstele” „Propun un spațiu pietonal integral, cu iluminat unitar, spații civice, amenajare corespunzătoare a zonei pietonale, fără unele terase care nu se integrează estetic” „renovarea cladirilor istorice de ex. Judecatoria, reabilitarea Hotelului Potaissa, interzicerea termopanelor PVC si a reclamelor” Se dorește un patinoar, canalizare mai bună, schimbarea pavajului, wc-uri publice și amendarea proprietarilor de câini care nu curăță rahatul, cișmele etc. Alții preferă mai multe bănci, copaci în jurul lor și închiderea completă a centrului. „Reluarea circulației pe ambele sensuri în centrul orașului” „Trebuie amenajat un scuar la muzeu și obligatoriu relocarea wc-ului public” Sunt aduse în discuție și celelalte zone ale orașului: „amenajarea periferiilor și autobuze mai multe în orele de vârf”. 34

Mediu, spaţii verzi: Îmbunătățirea infrastructurii pentru mișcare în aer liber: „mai multe spatii verzi, mai multe locuri unde sa petreci timpul liber, piste de biciclete, locuri sigure pt a lasa bicicleta”, „amenajarea malulului Arieșului”. Se atrage atenția asupra copacilor „care au dispărut”. „Nu sunt piste pentru biciclete, așa cum ar trebui să fie într-un centru istoric și mai mult pietonal!” „Ar fi bine dacă s-ar insista la amenajarea părculeţului din fata Muzeului de Istorie, este în plin centru și nu arată bine deloc”. „Se aruncă deșeuri pe malul pârâulu, care trebuie readus la starea inițială, mai naturală” Sociale: Potrivit unor turdeni, sunt prea mulți oameni săraci și cerșetori în centrul orașului. Mai

sunt propuse promovarea ONGurilor locale și apare ca nevoie crearea unor locuri de muncă. Administrative:Lipsa curățeniei apare ca nemulțumire frecventă, amenzi pentru parcări neregulamentare, prinderea câinilor maidanezi, poliție mai activă etc. Culturale și loisir: Se dorește creșterea calității vieții în oraș prin intermediul mai multor spectacole, crearea mai multor cafenele, terase și reastaurante, wifi, un cinema și „punerea mai mult în valoare a muzeului de istorie”.

La întrebarea „Ce anume credeți că apreciază sau ar aprecia turiștii în zona centrală? (max. 3 variante)” au răspuns 70 de persoane în chestionarul on-line postat pe siteul Fabricii de Timp Liber. Varianta 1 „cafenele și localuri” a fost aleasă de 22 de persoane. Varianta 2 „bisericile vechi, clădirile vechi restaurate” a fost aleasă de cele mai multe persoane: 34. Varianta 3 „Muzeul de Istorie / alte muzee noi” a fost bifată de 25 de persoane. Varianta 4 („centre culturale în clădirile istorice reabilitate: Fabrica de Sticlă, Abatorul din secolul XIX, Fabrica de Bere etc”), de valorificare a patrimoniului industrial, a fost votată de 18 persoane. Varianta cu nr. 5 („zone verzi amenajate

și promenade: scuaruri, piațete, Parcul Tineretului, malul Arieșului, pârâul Racilor”) secondează ca preferințe varianta restaurării centrului istoric, cu 30 de voturi. În general, mobilizarea în spațiul online pentru investiții în spații verzi și drepturile stăpânilor de animale a fost superioară în mediul online față de chestionarele bifate în centrul orașului. La varianta 6 („alte aprecieri”) au apărut 6 răspunsuri legate de evenimente culturale de calitate, nu pe „bâlciuri”, fără magazine second hand și farmacii (?), dar menționează și necesitatea unor parcuri de distracție. Din nefericire, şi aici sunt prezente observaţiile cu caracter xenofob.

01.08 PATRIMONIUL CONSTRUIT Ansamblul urban Turda figurează în Lista monumentelor istorice la poziţia 1301 (cod CJ-II-s-B-07797) şi are o suprafaţă de cca. 27 hectare. În interiorul perimetrului sunt incluse 7 monumente istorice, concentrate în jurul principalelor pieţe. Deşi în ultimii ani au fost derulate lucrări de reabilitare, cea mai mare parte a patrimoiului se află în stare de degradare. Motivele sunt date atât de lipsa măsurilor de prezervare şi reabilitare, cât şi de intervenţii cu rol destructiv. Lipsa unei utilizării sau introducerea de activităţi improprii accelerează în unele cazuri procesul de degradare a clădirilor şi curţilor.

ncu m Ia Avra Str. lor tani Cas Str.

Str.Axent e Seve r

ai ih .M Str

Str. Alexandru Farcasan

cu es in Em ng ga

gang

i ulu es rg .A Str

gang

ng ga

Str. ia Dac Sever Str.Axente

g gan

e rg eo .G Str

blicii Repu Piata Str.

5 uc sb Co

gang

Str. Sterca Sulutiu

gang

riceicu Hasdeu Str.Bog dan Pet

gang

Str. Piata

n Batra cel rcea

Republic ii

Mi Str.

Str. Dr.Ioan Ratiu

Lazar Str.Gheorghe

Str.

gang

eului a Muz Intrare

gang

Str. Mircea

sdeu B.P.Ha Str.

cel Ba tran

Str. Andr ei Sagu na

Str.

Str. 1 Decembrie 1918

Str. Igna Gelu

r za e La orgh Ghe

MONUMENTE ISTORICE

Str. Augustin Bunea

CLĂDIRI CUPRINSE ÎN ANSAMBLUL URBAN (cod LMI CJ-II-s-B-07797)

Str.

CLĂDIRI DE PATRIMONIU INDUSTRIAL NECLASATE

i ne Sire

Str. Dr.Ioan Ratiu

gang

Vlaicu Aurel Str.

Piat

brie cem De

1918

boieni Str. Raz

i ati ert Lib

ga ng

1 PRIMARIA (FOSTA PREFECTURA)

Str. Aurel Vlaicu

gang

Titulescu

Str. Aba torului

Str.

Str .R az bo ie ni

6 CASA

n tere

7 BISERICA ROMANO-CATOLICA SF. MARIA-

Trib un ul

5 CASA

Cor ch es

Str. Tribunul Corches

Str. Aure l Vlaicu

Aleea Nico lae

Str .L ibe rta tii

4 RUINELE CETATII MEDIEVALE

1 Str. Fantanele

2 BISERICA REFORMATA TURDA VECHE 3 MUZEUL DE ISTORIE (FOSTUL PALATUL VOIEVODAL)

Str. Sirenei

. Str

LISTĂ MONUMENTE, cf. LMI 2010

is ten

plat

n beto

Zona centrală a oraşului se remarcă prin prezenţa unor elemente valoroase de patrimoniu industrial şi proto-industrial (abatorul, moara, fabrica de bere), acestea nebeneficiind în prezent de un statut protejat. Este remarcabilă în acest context iniţiativa unei fundaţii locale de a reactiva Fabrica de bere pentru funcţiuni cu carcacter cultural şi civic. Deşi degradate, atât vechea moară, cât şi fostul abator ocupă poziţii importante în structura urbană şi constituie astfel un dublu potenţial cultural şi turistic.

1 , 2- fosta moară de pe Pârâul Racilor 3, 4- fostul abator

01.09 REȚEAUA DE SPAȚII PUBLICE

Ansamblul spaţiilor publice din centrul istoric se remarcă atât morfologic – prin complexitatea spaţială a succesiunii de pieţe, largo-uri, scuaruri şi străzi – cât şi prin relaţia cu fondul construit, în mod special cu elementele sale dominante. Bisericilor, dar şi altor clădiri publice, le corespund spaţii urbane de tip nişă, adiacente spaţiului public central: Pieţele Republicii şi 1 Decembrie. În ierarhia ţesutului urban, nişele ocupă poziţia secundă şi mediază între spaţiul central şi trama stradală a oraşului. 39

Din acest motiv, recunoaşterea potenţialului dat de acest set de spaţii urbane şi abordarea lor după aceleaşi principii ca şi cele care au stat la baza măsurilor din pieţele principale, reprezintă un pas firesc în demersul de regenerare a zonei centrale.

Cele mai importante spaţii de tip nişă sunt: (1) debuşeul străzii Coşbuc şi strada Dacia, (2) scuarul Muzeului, (3) terasa de pe latura de sud a bisericii ortodoxe (str. Gelu) şi (4) grădina de faţadă a fostului sediu PTTR. În prezent, cu excepţia scuarului aferent Muzeului de istorie, rolul acestor nişe urbane nu reflectă importanţa acestora în ţesutul urban . La nivelul celor două pieţe centrale, tipologia edificiului insular, cuprins în spaţiul urban de formă lenticulară, – prezent la biserica romano-catolică – este preluat la sud de clădirea casei de cultură. Spre deosebire însă de modelul istoric dat de biserică, unde aceasta articulează relaţia de acces în piaţă dinspre nord, casa de cultură secţionează relaţia naturală a spaţiului urban central cu corespondentul său verde în ierarhia structurii urbane: cuplul Parcul Tineretului – Arieş. În timp ce faţada nordică a bisercii catolice participă ca element dominant la configuraţia pieţei urbane ( strada Eminescu / strada Castanilor /

Spaţii urbane de tip nişă, aflate în legătură directă cu pieţele centrale. Potenţialul acestora nu este suficient valorificat. 1 - strada Dacia 2- strada George Coșbuc 3 - strada Gelu 4 - scuarul Muzeului de Istorie

ncu m Ia Avra Str.

Schema reţelei de spaţii publice din perimetrul ansamblului urban protejat

lor tani Cas Str.

Str.Axent e Seve r

Str. Alexandru Farcasan

cu es in Em

i ulu es rg .A Str

Str. ia Dac

uc sb Co

Str. Sterca Sulutiu

Lazar Str.Gheorghe

Str. Dr.Ioan Ratiu

i Muzeulu area Str. Intr

Str. Piata

Str.Bog dan Pet

Republic ii

riceicu Hasdeu

n Batra cel rcea sdeu B.P.Ha Str.

Str. Mircea

cel Ba tran

Str. Andr ei Sagu na

Str.

Str. Igna Gelu Str. 1 Decembrie 1918

REŢEAUA DE SPAŢII PUBLICE / SPAŢII VERZI Str. Dr.Ioan Ratiu

Vlaicu Aurel Str.

Str. Sirenei

. Str Piat

brie cem De

1918

boieni Str. Raz

i ati ert Lib

ZONĂ PIETONALĂ SUPRAFAŢĂ VERDE PUBLICĂ AMENAJATĂ

Str. Fantanele

Titulescu

Str. Tribunul Corches

FÂNTÂNĂ ARTEZIANĂ

Str. Aba torului

Str.

Str .R az bo ie ni

CORIDOR NATURAL AMENAJABIL (maluri)

n tere

is ten

plat

ALINIAMENT PLANTAT

Str. Aure l Vlaicu

PÂRÂUL VALEA RACILOR / RÂUL ARIEŞ

Cor ch es

Aleea Nico lae

Str .L ibe rta tii

SUPRAFAŢĂ VERDE CU ACCES CONTROLAT SUPRAFAŢĂ VERDE PUBLICĂ DEFICITARĂ

Str. Aurel Vlaicu

SUPRAFAŢĂ VERDE PUBLICĂ DECORATIVĂ

Trib un ul

SUPRAFAŢĂ CAROSABILĂ

r za e La orgh Ghe

Str. Augustin Bunea

TROTUAR

Sever Str.Axente

blicii Repu Piata Str.

e rg eo .G Str

Mi Str.

Dată fiind tipologia edificiului , aceste incoveniente nu pot fi înlăturate prin simpla finalizare a proiectului. Prin amplasarea actuală a Casei de cultură, Parcul rămâne izolat în afara spaţiului perceput ca zona centrală a oraşului. Relaţia pietonală dificilă la parc şi la malul râului contribuie la excluderea funcţională a celor două elemente, fapt vizibil în gradul foarte redus de utilizare a parcului.

ai ih .M Str

strada A. Iancu) şi face trecerea spre Piaţa Republicii, Casa de cultură acţionează ca barieră între oraş şi parc. Obturarea relaţiilor spaţiale şi vizuale este deosebit de prezentă pe latura dinspre parc, unde construcţia prezintă o faţadă oarbă, inactivă şi cu dimesniuni ieşite din scară.

n beto

Remanajarea Pieţei Republicii în favoarea componentei pietonale constituie un succes din punct de vedere al calităţii spaţiului urban şi aduce beneficii economice şi sociale care se extind la scara întregului oraş. Operaţiunea trebuie considerată un prim pas în revitalizarea zonei centrale şi extinsă asupra întregii reţele de spaţii publice adiacente celor două pieţe. În prezent, se constată un contrast puternic între zona reabilitată şi situaţia spaţiilor publice adiacente

pieţei. Alături de disfuncţiuni structurale ale reţelei (blocarea relaţiei de prim rang cu parcul, inserţia agresivă a centrului comercial care introduce o ruptură în relaţia între Piaţa Republicii şi Piaţa 1 Decembrie), analiza spaţiului urban, respectiv a relaţiilor de trafic evidenţiază o serie de conflicte de ordin funcţional. Construcţia neterminată a Casei de cultură obturează relaţia dintre oraş şi parc, izolând cea mai mare zonă verde a oraşului atât vizual cât şi funcţional. Mai mult, prin blocarea relaţiei cu parcul, este diminuată posibilitatea valorificării viitoare a malurilor Arieşului ca spaţiu de agrement şi legătură cu cartierele.

Cele mai multe dintre acestea apar ca rezultat al organizării circulaţiilor, respectiv a gestionării ponderii suprafeţelor carosabile, a parcărilor şi a suprafeţelor pietonale. Cu excepţia zonei recent reamenajate, se constată organizarea ineficientă a suprafeţelor carosabile, de multe ori supradimensionate, în detrimentul celor pietonale şi a zonelor verzi. Această disfuncţiune se manifestă în mod deosebit în: - Piaţa 1 decembrie 1918. Supradimensionarea intersecţiei în raport cu volumul de trafic motorizat (soluţionarea prin giraţie a intersecţiei nefiind justificată funcţional) are ca efect pierderea continuităţii traseului pietonal principal nord-sud, care se îngustează la dimensiunile unui trotuar. Prin aceasta, Piaţa 1 Decembrie îşi pierde caracterul de piaţă urbană şi preia rolul unui nod rutier.

- strada Axente Sever. Profilul este organizat cu două benzi, funcţionînd în unic sens, spre nord, la care se adaugă o bandă de parcare. Ocuparea aproape pemanentă a unei benzi de circulaţie cu maşini parcate neregulamentar arată atât deficitul de locuri de parcare reglementate, cât şi supradimensionarea carosabilului. În ciuda parcărilor pe ambele laturi (reducerea de la 2 benzi la aproximativ 1,4 benzi) traficul nu este afectat. În acelaşi timp, trotuarele înguste, lipsa facilităţilor pentru biciclete şi a vegetaţiei, reduc semnificativ calitatea spaţiului urban, atât ca imagine, cât şi la nivelul confortului pietonal. - scuarul Muzeului de Istorie, zona hotelului Potaissa, strada Dacia, strada Gelu, strada Mircea cel Bătrân. În aceste zone, parcările excesive afectează relaţia între spaţiul public şi clădirile de patrimoniu.

Suprafeţe carosabile supradimenionate în raport cu fluxurile de circulaţie: 1. strada Axente Sever 2. Piaţa 1 Decembrie 1918 3. intersecţia Castanilor / Axente Sever

Problema ocupării spaţiilor publice valoroase cu maşini – atât sub forma parcajelor organizate, cât şi a celor de oportunitate – este întîlnită în întreaga zonă centrală şi constituie unul dintre principalele impedimente în revitalizarea ei. Prioritizarea circulaţiei pietonale şi velo, restrângerea şi eficientizarea sistemului de parcaje, reprezintă o condiţie pentru implementarea oricărei politici de dezvoltare turistică şi de creştere a calităţii vieţii. Principalele spaţii publice sunt orientate în direcţia văii, adică nordsud: cele două pieţe centrale, strada Axente Sever / Sirenei şi strada Raţiu. Legăturile transversale – cu orientare est-vest – sunt străzi cu prospect redus: Eminescu, Şterca

Suluţiu, George Coşbuc, Mircea cel Bătrân, Andrei Şaguna etc. În timp ce reabilitarea spaţiilor publice pe axa centrală (Republicii – 1 Decembrie) acordă o atenţie sporită componentei pietonale, configuraţia străzilor Ion Raţiu şi Axente Sever pune accent pe traficul motorizat, componentele pietonală şi velo fiind reduse la strictul necesar. În timp ce strada Ion Raţiu încă preia o parte a circulaţiei de tranzit (în continuarea DN1, spre nord), ceea ce justifică într-o oarecare măsură profilul actual, strada Axente Sever deţine un rol secundar, local în schema generală de trafic. Din acest punct de vedere, al importanţei străzii ca legătură de trafic, suprafaţa rutieră este supradimensionată, în detrimentul trotuarelor şi a bicicliştilor.

Ocuparea spaţiului public cu maşini elimină posibilitatea utilizării acestuia în favoarea patrimoniului istoric şi a spaţiilor verzi: 1 - strada Bogdan Petriceicu Hașdeu 2- strada Dacia

Prin restrângerea carosabilului la strictul necesar şi prin reorganizarea locurilor de parcare, s-a reuşit crearea unei largi zone pietonale în Piaţa Republicii

Legăturile transversale păstrează de multe ori un caracter pitoresc, dat de arhitectura clădirilor, de profilul redus şi de traseul neregulat. Ele oferă – teoretic – traseele cele mai scurte între pieţele centrale, cartierele şi obiective de interes situate la est şi vest: zona de agrement, respectiv castrul. În raport cu legăturile nord-sud, cele transversale joacă astăzi un rol secundar şi sunt folosite predominant de către rezidenţi. Suplimentar, se poate observa o tendinţă de utilizare a acestor străzi ca loc temporar de parcare pentru nerezidenţi. Acest fapt are impact negativ atât asupra 45

siguranţei deplasării pietonilor (nevoiţi să folosească carosabilul, trotuarele foarte înguste şi neprotejate fiind ocupate de maşini), cât şi asupra imaginii spaţiului public. O particularitate recurentă a amenajării profilului acestor străzi – care de cel mai multe ori au sens unic – este nediferenţierea carosabilului faţă de locurile de parcare (acolo unde acestea sunt permise), respectiv carosabil supradimensionat în raport cu strictul necesar. În consecinţă, maşinile parchează frecvent într-un mod dezorganizat, ocupând deopotrivă carosabilul, trotuarele şi/sau spaţiile verzi.

Traseul Pârâului Racilor reuneşte obiective de cult şi atracţii turistice şi dispune de un potenţial deosebit pentru îmbogăţirea reţelei de spaţii publice şi a zonelor verzi. Deversările menajere reprezintă cel mai important impediment în integrarea pârâului în oraş.

Pârâul Racilor, prin parcursul său sinuos, traversează reţeaua de spaţii publice – atât pe cea principală (NS), cât şi pe cea secundară (E-V), creând posibile legături şi scurtături alternative. Mai mult decât atât, pe malurile sale se regăsesc o serie de obiective de interes, atât pentru turişti, cât şi pentru localnici (spre exemplu, în interiorul ansamblului protejat, patru biserici, muzeul, două clădiri de patrimoniu industrial, un centru comercial etc). Albia se află în proprietate publică, nu este blocată de construcţii, iar vegetaţia densă a malurilor şi a grădinilor riverane încadrează prespective inedite

asupra oraşului istoric. Din aceste puncte de vedere, culoarul natural al pârâului oferă oportunitatea unui nou traseu pietonal de promenadă şi de vizitare a zonei centrale şi chiar de conectare a unor obiective şi atracţii aflate la marginea sau în exteriorul zonei centrale (sinagoga, Parcul Tineretului, Arieş). Pe de altă parte, în prezent nu există amenajări care să permită accesul pietonal la cota cursului de apă, prezenţa acestuia fiind perceptibilă dintr-un număr foarte limitat de puncte. În plus, deversările frecvente din gospodăriile riverane alterează calitatea apei.

O deficienţă majoră la nivelul întregii reţele de spaţii publice este absenţa unui sistem de semnalizare a obiectivelor – interne sau externe ansamblului. În lipsa acestuia, orientarea este dificilă – dată fiind trama stradală neregulată – iar unele puncte de interes rămân ascunse turiştilor. Avantajul distanţelor relativ mici între principalele atracţii ale oraşului (Salină, Centru istoric, zona băilor şi grădinii zoo, castrul etc) nu poate fi valorificat decât prin marcarea, amenajarea şi promovarea traseelor care leagă obiectivele întrun parcurs coerent. În acest sens, centrul de informare pentru turişti este un pas important, însă măsurile de acest tip trebuie extinse în teren. 47

01.10 MOBILITATE Realizarea tronsonului de autostradă tangenţial oraşului a avut un important efect de decongestionare a zonei centrale a oraşului, prin devierea unei părţi semnificative a circulaţiei de tranzit. Efectul va fi îmbunătăţit în viitor prin realizarea autostrăzii Turda – Sebeş , respectiv prin suplimentarea punctelor de acces pe autostradă a localităţilor situate între Turda şi ClujNapoca şi în mod special a celei din urmă (un număr semnificativ de maşini din Cluj folosesc în continuare DN1 – tranzitând Turda – pentru a face legătura între localitatea de reşedinţă şi A3). În timp ce A3 preia rolul de centură a municipiului, străzile Ion Raţiu şi General Dragalina funcţionează ca o

a doua variantă (internă) de ocolire a centrului istoric. Avînd în vedere această dublă alternativă, se poate presupune că tranzitarea auto a ansamblului istoric este minimă. Măsurile recente de reconfigurare a schemei de trafic au dat rezultate benefice în vederea calmării circulaţiei în nucleul istoric, creând premisele acţiunilor de regenerare. Sondajul sociologic realizat în cadrul prezentului studiu arată că un procent relativ redus dintre locuitorii municipiului utilizează maşina personală pentru a se deplasa spre zona centrală (23%), în raport cu cei care care se deplasează pe jos (40%) sau folosind transportul public (27%). Prin urmare, traficul având centrul ca destinaţie nu este semnificativ.

Valorile reduse ale traficului pe străzile din interiorul ansamblului istoric sunt, de altfel, observabile în teren, unde circulaţia este fluentă chiar şi la orele de vârf. În raport cu aceste valori, o parte a profilelor carosabile sunt supradimensionate (Axente Sever, Piaţa 1 Decembrie). La fel de evidentă, pe de altă parte, este problema locurilor de parcare. Această problemă se manifestă prin ocuparea excesivă a domeniului public şi a curţilor istorice cu maşini, în detrimentul suprafeţelor pietonale şi verzi, a circulaţiei sigure a pietonilor, persoanelor cu dizabilităţi, cărucioarelor cu copii şi a bicicliştilor. Experienţa europeană a ultimelor trei decade în domeniu arată că, în aceste situaţii, suplimentarea parcărilor sau lărgirea profilelor carosabile nu aduce o rezolvare reală a situaţiei, cauzele problemelor nefiind date

de capacitatea în sens numeric, ci mai degrabă de gestiunea acestora şi de organizarea lor în raport cu alte exigenţe ale valorificării zonelor istorice (protecţia patrimoniului, calitatea spaţiului public, a locuirii, a serviciilor etc). Măsuri tipice în acest sens ţin în primul rând de eficientizarea spaţială şi economică a stocării autoturismelor, măsuri care implică în unele situaţii chiar reduceri cantitative. O altă măsură importantă pentru diminuarea presiunii parcărilor este dezvoltarea şi încurajarea modurilor alternative de acces şi deplasare în zona centrală. În acest sens, este de apreciat preponderenţa circulaţiei pietonale şi frecvenţa utilizării transportului public în Turda. În acelaşi timp, lipsa infrastructurii velo explică în bună măsură procentul moderat al locuitorilor

care optează pentru biciclete atunci când se deplasează spre centrul istoric sau în interiorul său. Un caz reprezentativ este dat de utilizarea informală, dar frecventă, a malului Arieşului ca legătură velo cu zona Micro. Acest traseu facil şi sigur, poate fi îmbunătăţit prin măsuri simple de amenajare, cum ar fi amplasarea unor rampe de acces la pasarela care traversează râul.

Absenţa infrastructurii dedicate bicicliştilor îngreunează acesul acestora în zona centrală şi legătura cu cartierele

ncu m Ia Avra Str. r nilo asta Str.C

Str.Axent e Seve r

Em in es cu

Str. Alexandru Farcasan

Str .M ih ai

Capacitatea de parcare din spaţiul public aferent ansamblului protejat şi estimarea încărcării suplimentare. Se constată că aproximativ 25% din totalul maşinilor nu beneficiază de un loc de parcare reglementat. La acestea din urmă trebuie adăugat numărul maşinilor care ocupă curţile din zonă

ng ga

gang

i ulu es rg .A Str

gang

ng ga

Str. ia Dac

cca. 10

cca. 30

Sever Str.Axente

g gan

e rg eo .G Str

blicii Repu Piata Str.

P uc sb Co

gang

Str. Sterca

gang

eului a Muz Intrare

Mi Str.

Str. Dr.Ioan Ratiu

gang

Lazar Str.Gheorghe

Str.

Sulutiu

gang

Str. Piata

Str.Bo gdan Pet

Republic ii

riceicu Hasde u

n Batra cel rcea

gang

Str. Mircea

sdeu B.P.Ha Str.

cel Ba tran

Str. Andr ei Sagu na

Str. r za e La orgh Ghe

Str. Igna Gelu

cca. 35

Str. 1 Decembrie 1918

P Str. Augustin Bunea

Str. i ne Sire

Str. Dr.Ioan Ratiu

gang

Vlaicu Aurel Str.

brie cem De

1918

boieni Str. Raz

i ati ert Lib

Str. Sirenei

. Str Piat

ga ng

CIRCULAŢIA AUTO

Str. Fantanele

Str. Aurel Vlaicu

gang

STRADĂ CU DUBLU SENS

Str .L ibe rta tii

Aleea Nicolae Titulesc u

Trib un ul

Cor ch es

STRADĂ CU SENS UNIC Str.

Str .R az bo ie ni

Str. Aba torului

Str. Aure l Vlaicu

Str. Tribunul Corches

n tere

is ten

plat

n beto

PARCAJ LA SOL

SINAGOGĂ

FOST CINEMA

TEATRU, BIBLIOTECĂ

BISERICA ROMANO-CATOLICĂ

FOSTA JUDECĂTORIE BISERICA UNITARIANĂ

SPA CINEMATOGRAF DE VARĂ

SUPERMARKET

TRASEE ŞI LEGĂTURI PIETONALE

MUZEUL DE ISTORIE

PIAŢĂ AGRO-ALIMENTARĂ BISERICA REFORMATĂ

PUNCT DE ATRACŢIE MAJOR CULTURAL / RELIGIOS / TURISTIC

SPAŢIU PUBLIC VALOROS ADIACENT STRĂZILOR

POTENŢIAL PUNCT DE ATRACŢIE CULTURAL / RELIGIOS / TURISTIC

TRASEU / LEGĂTURĂ PIETONALĂ

BISERICA ORTODOXĂ

CENTRU COMERCIAL

PRIMĂRIA

PUNCT DE ATRACŢIE MAJOR COMERCIAL / ADMINISTRATIV

TRASEU PIETONAL PERTURBAT / DISFUNCŢIONAL / CONFLICT CU TRAFICUL MOTORIZAT

CONSTRUCŢIE ABANDONATĂ

COMPONENTĂ PIETONALĂ / VELO DEFICITARĂ VECHIUL ABATOR

PARC

PUNCT DE ATRACŢIE MAJOR AGREMENT / RECREERE

01.11

SPAȚII VERZI. ELEMENTE DE MEDIU

Sondajul sociologic relevă interesul deosebit al populaţiei pentru îmbunătăţirea şi extinderea spaţiilor verzi şi a posibilităţilor de agrement în zona centrală. În perimetrul ansamblului urban se întâlnesc spaţii verzi publice de mici dimensiuni. În general bine întreţinute, o parte dintre acestea au o accesibilitate limitată, fie prin caracterul lor (amenajarea de la nordul bisericii romano-catolice este una cu rol decorativ), fie prin bariere

spaţiale. Astfel, scuarul Muzeului are o accesibilitate şi vizibilitate limitată atât de prezenţa pavilionului grupurilor sanitare, cât şi de maşinile parcate frecvent la capătul străzii Haşdeu. Esplanada aferentă Primăriei şi construcţiei abandonate a casei de cultură este utilizabilă doar parţial, relaţia acesteia cu sediul municipalităţii fiind perturbată de zona de acces carosabil şi de parcarea aferentă, care le separă.

Există, de asemenea, rezerve de teren – astăzi fără o utilizare permanentă sau folosite inadecvat – care pot fi recuperate pentru amenajarea de spaţii verzi suplimentare. O primă categorie de astfel de suprafeţe este dată de intersecţiile şi spaţiile stradale precum Piaţa 1 Decembrie, Axente Sever/Castanilor/Şt. O. Iosif, Gelu, Mircea cel Bătrân/Haşdeu, unde este necesară reorganizarea circulaţiilor. O a doua rezervă – cea mai semnificativă prin dimensiuni – o reprezintă culoarul natural al pârâului Racilor, care alături de oportunitatea unor trasee pietonale, oferă posibilitatea amenajării unui coridor înverzit, cu nişe de acces spre principalele străzi şi atracţii.

Rezerve de teren pentru suplimentarea spaţiilor verzi: 1 - strada Mircea cel Bătrân 2 - strada Castanilor 3 - Pârâul Racilor 4 - Piaţa 1 Decembrie 1918

Deşi aflat în afara perimetrului protejat, cel mai important spaţiu verde al oraşului – Parcul Tineretului – are, prin poziţie şi dimensiuni, capacitatea de a deservi întreaga zonă centrală. Mai mult decât atât, parcul face legătura între oraş şi albia Arieşului, principalul element cu potenţial ecologic, ambiental şi de agrement al oraşului şi chiar al micro-regiunii. În perspectiva amenajării malurilor Arieşului şi prelungirii zonelor verzi ale oraşului, Parcul Tineretului devine punctul de acces al centrului istoric la reţeaua locală (şi chiar regională) de recreere, agrement şi mobilitate lentă (legătură pietonală verde cu zona Micro, drumeţii, cicloturism). Proximitatea Parcului Tineretului faţă de zona istorică rămâne,

din păcate, un atu nevalorificat. Intervenţiile de sistematizare a străzii Libertăţii de la sfârşitul anilor 80 au însemnat izolarea spaţială şi funcţională a Parcului faţă de zona centrală. Principalul acces spre parc, aflat în mod tradiţional şi firesc în prelungirea celor două pieţe centrale (Republicii şi 1 Decembrie), a fost obturat prin amplasarea casei de cultură. În prezent, culoarul îngust al străzii 1 Decembrie 1918 – aflat într-o permanentă negociere între traficul motorizat, pietoni şi parcări – nu satisface conlucrarea necesară între nucleul urban şi corespondentul său natural de la sud. Ruperea simbiozei fireşti între oraş, parc şi râu poate fi considerată ca fiind principala disfuncţiune în structura urbană a zonei centrale. 1 , 2 - strada 1 Decembrie 1918. accesul pietonal spre Parcul Tineretului intră în conflict cu traficul motorizat, din cauza spaţiului redus.

Curţile bisericilor reprezintă o categorie aparte a spaţiilor verzi din zona centrală. Valoarea acestora rezidă în relaţia strânsă cu edificiile adiacente, împreună cu care formează elemente urbane de patrimoniu unitare. Apare astfel necesitatea protejării şi valorificării acestora în acord cu dublul lor rol, ecologic şi patrimonial. Grădina bisericii romano-catolice nu este pe deplin integrată reţelei de spaţii publice, ea rămânând inaccesibilă pentru public şi, parţial, neîngrijită. Oportunitatea reabilitării şi deschiderii este sporită de poziţia ei insulară, cu mare vizibilitate, la capătul zonei pietonale. Cu foarte puţine excepţii – remarcabile în context – curţile imobilelor istorice

riverane celor două pieţe centrale şiau pierdut în mare parte caracterul înverzit şi intim, sub presiunea activităţilor economice din incinte şi a acceselor auto aferente. Această situaţie aduce deservicii importante patrimoniului a cărui atractivitate şi chiar integritate fizică este serios afectată. Este necesar ca măsurile de reabilitare a imobilelor să se reflecte în egală măsură asupra curţilor, în sensul recuperării caracterului lor firesc şi a rolului pe care acestea îl joacă în mod tradiţional, acela de spaţii private sau semipublice, cu o importantă componentă vegetală, cu o ambianţă diferită faţă de agitaţia pieţelor publice etc.

Factori interni Puncte tari

Puncte slabe

Factori externi Oportunităţi

Ameninţări

Economie locală

01.12 ANALIZA SWOT PUNCTE TARI, PUNCTE SLABE. OPORTUNITĂȚI, RISCURI

● dinamică pozitivă a serviciilor, comerţului, paletă diversificată de activităţi economice

● surse comunitare de finanţare ● tendinţă de concentrare excesivă pentru reabilitarea patrimoniului şi a activităţilor, contraste între centru dezvoltarea infrastructurii şi pericentru economice

● instabilitatea pieţelor economice la nivel naţional şi internaţional

● posibilităţi de dezvoltare economică în viitor prin valorificarea resursei date de patrimoniul istoric

● starea precară a elemenelor de ● lipsa unor poli comerciali externi patrimoniu, impact parţial destructiv (tip mall) protejează economia locală al intervenţiilor recente

● concurenţa din partea centrelor economice dezvoltate din proximitate

● mixaj echilibrat între activităţi economice şi locuire

● ocuparea zonelor private ale imobilelor de către activităţi economice (curţi, etaje) şi excluderea treptată a locuirii

● resurse patrimoniale municipale semnificative (terenuri+clădiri)

● intenţia municipalităţii de a ● lipsa unei strategii de dezvoltare extinde măsurile de regenerare economică pe termen mediu şi lung economică pentru patrimoniul istoric

● spirit antreprenorial pronunţat şi sprijin din partea municipalităţii

● spaţii şi imobile neutilizate, inactive dpdv economic

● concurenţa din partea centrelor ● chirii şi preţuri imobiliare mult mai comerciale de tip hipermarket / reduse decît în centrele economice centru comercial / mall faţă de unităţile comerciale de mici învecinate dimensiuni din zona centrului istoric

● finalizarea autostrăzilor A3 şi A10 (Sebeş-Turda)

● valorizare pozitivă a centrului istoric pentru comunitate, ca principal loc de cumpărături, socializare şi petrece a timpului liber ● prezenţa pieţei agroalimentare în zona centrală Factori interni Puncte tari Puncte slabe

Factori externi Oportunităţi

Ameninţări

● bogăţia atracţiilor turistice din regiune, accesibile din Turda

● alterarea irecuperabilă a patrimoniului arhitectural

Turism ● patrimoniu istoric, industrial şi natural atractiv

● starea precară a elementelor de patrimoniu şi a unei părţi semnificative a spaţiilor publice

● infrastructură de primire bine dezvoltată

● lipsa conectării centrului istoric la ● surse comunitare de finanţare alte atracţii turistice majore din oraş pentru reabilitarea patrimoniului şi din zonă

● întîrzierea finalizării autostrăzilor

● zona pietonală

● lipsa unui sistem de orientare turistică

● creşterea spectaculoasă a vizitatorilor Salinei Turda

● concurenţa din partea centrelor urbane turistice din proximitate

● accesibilitate rutieră şi aeriană: viitorul nod rutier A3/A10, două aeroporturi pe o rază de 80 km

● lipsa accesibilităţii feroviare

● lipsa unor evenimente şi ● centrul de informare pentru turişti manifestări de importanţă supralocală ● implicarea municipalităţii în impulsionarea sectorului turistic, caracter deschis şi primitor al comunităţii

● lipsa unei strategii turistice pe termen mediu şi lung

Factori interni Puncte tari

Factori externi Oportunităţi

Puncte slabe

Ameninţări

Factori interni Puncte tari

Puncte slabe

Factori externi Oportunităţi

Ameninţări

Spaţiu public

Cultură ● creşterea participării comunităţii ● starea precară a unei părţi a infrastructurii culturale la evenimente culturale şi a interesului pentru dotările culturale (cinematografele, casa de cultură)

● reabilitarea şi modernizarea recentă a infrastructurii culturale (muzeu, teatru, bibliotecă etc)

● interes scăzut a comunităţii pentru muzee şi spectacole, în raport cu alte oraşe din regiune

● prezenţa unor actori culturali activi din domeniul ONG

● lipsa unei dotări specializate în evenimente publice, conferinţe, concerte etc

● clădiri de patrimoniu cu un semnificativ potenţial cultural (judecătoria, moara, fabrica de Factori bere) interni Puncte tari

● lipsa unei strategii culturale pe termen mediu şi lung, respectiv a unor manifestări culturale de importanţă supralocală Puncte slabe

Social ● prezenţa semnificativă a locuirii în zonă

● reducerea ponderii locuirii sub impactul activităţilor economice (creşterea preţurilor)

● mixaj social echilibrat dpdv al categoriilor de vîrstă, ocupaţie, etnie, venit

● calitatea precară a unei părţi a locuinţelor din zonă

● viaţă publică activă, interes şi apreciere a comunităţii locale pentru patrimoniul istoric

● resurse limitate ale comunităţii pentru reabilitarea locuinţelor şi a mediului rezidenţial

● reţea funcţională de dotări şi Factori interni echipamente publice Puncte tari

Puncte slabe

● alterarea irecuperabilă a ● surse comunitare de finanţare pentru reabilitarea patrimoniului şi patrimoniului arhitectural cu dezvoltarea infrastructurii culturale potenţial cultural ● posibilitatea unor proiecte culturale în colaborare cu centrele urbane din regiune (Cluj, Tîrgu Mureş)

● resurse bugetare limitate ale instituţiilor culturale

● concurenţa din partea centrelor urbane din proximitate

Factori externi Oportunităţi

● programe municipale / naţionale de sprijin economic a rezidenţilor în vederea reabilitării fondului construit

Ameninţări

● lipsa unor politici naţionale sau locale de protejare a locuirii în zonele centrale istorice

Ameninţări

Patrimoniu ● patrimoniu urban, arhitectural istoric şi industrial de excepţie

● agravarea stării elementelor de ● surse comunitare de finanţare patrimoniu sub impactul timpului şi pentru reabilitarea patrimoniului a intervenţiilor inadecvate

● resurse financiare (publice şi private) limitate pentru investiţii în reabilitarea patrimoniului

● reabilitarea recentă a unor elemente de patrimoniu

● lipsa unor documentaţii urbanistice actualizate cu rol de protejare a patrimoniului local (PUG, PUZCP)

● creşterea presiunii economice asupra imobilelor clasate, în lipsa spaţiilor alternative

● interes şi implicare a municipalităţii şi ONGurilor în reabilitarea şi valorificarea patrimoniului

● impact negativ al traficului motorizat asupra patrimoniului (parcări în curţi, spaţii publice etc)

● conştientizare din partea ● implicare moderată a comunităţii comunităţii a valorii patrimoniului şi în problema calităţii spaţiilor publice a necesităţii protejării sale

● know-how şi cazuri de bună practică în oraş şi în regiune

● introducerea zonelor pietonale, reabilitarea unei părţi a spaţiilor publice

● creşterea importanţei spaţiului ● impact negativ al traficului public în cadrul strategiilor de motorizat (staţionar) asupra calităţii dezvoltare urbană la nivel deyvoltare spaţiilor publice european şi naţional

● întîrzierea măsurilor de calmare şi deviere a traficului motorizat

● stare deficitară de amenajare a ● există rezerve de teren pentru extinderea suprafeţelor pietonale şi unei părţi semnificative a reţelei de spaţii publice verzi ● apreciere din partea comunităţii pentru spaţiile recent reabilitate, viaţă publică activă în zona Factori pietonalăinterni Puncte tari

● tendinţe de emigrare a populaţiei tinere spre alte centre urbane intrene şi externe

Factori externi Oportunităţi

● discontinuităţi şi fracturi ale ● surse comunitare de finanţare ● resurse financiare (publice şi ● reţea diversificată şi valoroasă de reţelei de spaţii publice, organizare pentru reabilitarea patrimoniului şi a private) limitate pentru investiţii în spaţii publice şi utilizare ineficiente reabilitarea patrimoniului spaţiilor publice aferente

● stare deficitară de amenajare a unei părţi semnificative a reţelei de spaţii publice Puncte slabe

Factori externi Oportunităţi

Ameninţări

Mobilitate ● grad ridicat de accesare a ● surse comunitare de finanţare centrului istoric pe jos sau folosind ● lipsa infrastructurii pentru biciclişti pentru optimizarea mobilităţii transportul public

● resurse financiare (publice şi private) limitate pentru investiţii în optimizarea mobilităţii

● finalizarea autostrăzilor A3 şi ● extinderea şi amenajarea recentă ● situaţie parţial conflictuală între A10, decongestionarea traficului a zonelor pietonale traficul motorizat şi cel pietonal/velo motorizat

● întîrzierea măsurilor de calmare şi deviere a traficului motorizat

● infrastructură rutieră suficient dimensionată, fluenţa traficului motorizat

● lipsa lipsa unor unei politici parcajededegestiune capacitate medie sau mare eficientă a capacităţilor de parcare

● predominanţa culturii automobilului

● profilele stradale permit integrarea pistelor de biciclişti

● lipsa unui parcaj de capacitate medie/mare

Factori interni Puncte tari

● lipsa unui Plan de mobilitate

Factori externi Oportunităţi

● reţea de mici spaţii verzi şi elemente naturale, fond dendrologic valoros

● interconectare insuficientă a reţelei de spaţii verzi, atît intern, cît şi la nivel municipal şi periurban

● surse comunitare de finanţare pentru optimizarea factorilor de mediu

● proximitatea Parcului Tineretului

● legătură foarte precară între ● dispariţia surselor de poluare centrul istoric şi Parcul Tineretului industrială

● prezenţa apei în centrul istoric

● Pîrîul Racilor nu este integrat reţelei de spaţii publice

● HCL privind amenajarea Pîrîului Racilor

● rezerve de teren pentru suplimentarea spaţiilor verzi

● echipare edilitară deficitară, deversări în Pîrîul Racilor

● introducerea cablurilor în subteran favorizează aliniamentele plantate

Puncte slabe

Riscuri

Mediu. Spaţii verzi

● curţi istorice cu caracter verde, ● degradarea grădinilor istorice, sigilarea suprafeţelor sub impactul grădini aferente bisericilor activităţilor şi a parcărilor

● creşterea poluării date de traficul motorizat urban ● poluarea apelor de suprafaţă prin surse externe zonei (P. Racilor, Arieş)

01.13 PLAN DE ACŢIUNE

pentru dezvoltarea turismului şi a situaţiei socio-economice în zona istorică a oraşului

Nr. Acţiune 1. Sprijinirea activităţilor economice 1.1. Reabilitarea şi introducerea în circuitul socio-economic a imobilelor aflate în proprietatea municipalităţii 1.2. Modernizarea pieţei agroalimentare 1.3. Reglarea mixajului funcţional la nivel de parcelă prin intermediul unui regulament de urbanism 2. Creşterea atractivităţii şi accesabilităţii 2.1. Conectarea obiectivelor de interes turistic din municipiu prin trasee tematice: Salină/Băi/Zoo/Centru istoric/Castru /mormînt Mihai Viteazu 2.2. Introducerea unui sistem de informare şi orientare în zona centrală 2.3. Reabilitarea şi introducerea în circuitul turistic a imobilelor de patrimoniu aflate în proprietatea municipalităţii 2.4. Găzduirea unui eveniment de larg interes cu adresabilitate şi importanţă regională Introducerea şi amenajarea unor trasee (circuite) turistice şi cicloturistice periurbane: Cheile Turzii, Cheile Tureniului, satele din zonă etc 2.5.

Perioadă

Finanţare

2016-2020 2016-2020 2016

finanţare europeană finanţare europeană bugetul local

2016-2018 2016 2016-2020 2016-2018 2016-2018

finanţare europeană bugetul local finanţare europeană parteneriate PP finanţare europeană

3. Dezvoltarea sectorului socio-cultural 3.1. Realizarea unui centru cultural şi de conferinţe modern pe amplasamentul casei de cultură 3.2. Realizarea unui spaţiu pentru evenimente open air pe amplasamentul casei de cultură 3.3. Reabilitarea cinematografului Fox şi a cinematografului de vară 3.4. Introducerea de funcţiuni culturale în clădirile de patrimoniu: fosta judecătorie, 1 Decembrie 1918 nr. 5 3.5. Sprijinirea prin parteneriate public-privat a reactivării patrimoniului industrial: moara, abatorul, fabrica de bere

2016-2020 2016-2020 2016-2018 2016-2020 2016-2020

finanţare europeană finanţare europeană finanţare europeană finanţare europeană parteneriate PP

4. Reabilitarea patrimoniului 4.1. Întocmirea unui Plan Urbanistic Zonal şi a unui Regulament Local de Urbanism pentru zona istorică 4.2. Desfăşurarea unui program de sprijinire a deţinătorilor de imobile de patrimoniu în reabilitarea acestora 4.3. Reabilitarea imobilelor de patrimoniu aflate în proprietatea municipalităţii

2016 2016-2020 2016-2020

bugetul local bugetul local finanţare europeană

5. Regenerarea şi modernizarea reţelei de spaţii publice 5.1. Continuarea măsurilor de pietonalizare şi reamenajare:

2016-2020

finanţare europeană

2016-2020

finanţare europeană

2016-2020 2016-2020 2016-2020

finanţare europeană finanţare europeană finanţare europeană

2016-2018 2016-2018 2016-2020

finanţare europeană finanţare europeană bugetul local

2016-2018

finanţare europeană

2016-2020 2016-2018 2016-2020 2016

finanţare europeană parteneriate PP finanţare europeană bugetul local

5.2. 5.3. 5.4. 5.5.

Piaţa 1 Decembrie, străzile Coşbuc, Dacia, Gelu Reconfigurarea profilurilor stradale, cu dezvoltarea componentei pietonale şi velo: străzile: Axente Sever, Mircea cel Bătrîn, Gelu, Aurel Vlaicu Amenajarea unui traseu pietonal/velo pe malurile pîrîului Racilor Lărgirea şi reamenajare accesului spre Parcul Tineretului Reamenajarea pieţei agroalimentare

6. Optimizarea mobilităţii 6.1. Realizarea unui parcaj subteran în zona pieţei agroalimentare (120-150 locuri) 6.2. Introducerea unei reţele de piste pentru biciclişti 6.3. Amenajarea unei zone de debarcare-îmbarcare pentru autocare turistice în zona Primărei 7. Îmbunătăţirea factorilor de mediu 7.1. Reamenajarea scuarurilor existente: Muzeul de istorie, fostul sediu PTTR, Primărie, zona accesului în Parcul Tineretului 7.2. Modernizarea infrastructurii edilitare (canalizare) în vederea eliminării deversărilor în pîrîu 7.3. Accesibilizarea şi amenajarea grădinii bisericii romano-catolice 7.4. Amenajarea de spaţii verzi pe malurile Pîrîului Racilor 7.5. Completarea aliniamentelor plantate

Măsurile de regenerare urbană a zonei centrale se concentrează asupra reabilitării infrastructurii publice urbane, ca primă premisă pentru dezvoltarea viitoare a turismului în zonă . Pietonalizarea recentă a zonei Republicii arată efectele benefice ale modernizării spaţiilor publice asupra economiei locale şi asupra mediului social. În paralel cu aceasta, este necesară suplimentarea dotărilor culturale – în primul rând prin valorificarea resursei date de patrimoniul istoric –, optimizarea mobilităţii (motorizate, pietonale şi velo) şi îmbunătăţirea calităţilor ecologice. Toate aceste măsuri urmăresc în primul rând creşterea atractivităţii turistice şi ale calităţii vieţii pentru comunitatea locală.

PROPUNERI DE DEZVOLTARE

02.01 CONCEPT GENERAL versiune preliminară

Măsurile de regenerare urbană a zonei centrale se concentrează asupra reabilitării infrastructurii publice urbane, ca primă premisă pentru dezvoltarea viitoare a zonei . Pietonalizarea recentă a zonei Republicii arată efectele benefice ale modernizării spaţiilor publice asupra economiei locale şi asupra mediului social. În paralel cu aceasta, este necesară suplimentarea dotărilor culturale

– în primul rând prin valorificarea resursei date de patrimoniul istoric –, optimizarea mobilităţii (motorizate, pietonale şi velo) şi îmbunătăţirea calităţilor ecologice. Toate aceste măsuri urmăresc în primul rând creşterea atractivităţii turistice şi ale calităţii vieţii pentru comunitatea locală.

Circulația auto. Analiza situației existente (stânga) și situația propusă (dreapta)

18 16

14 15 13

Scenariul prezentat vizează calmarea traficului motorizat în zona studiată, extinderea măsurilor de pietonalizare şi reorganizarea sistemului de parcare. Principalul tip de măsură este restrângerea componentei carosabile la legăturile transversale, cu rol secundar în schema de trafic, respectiv eficientizarea utilizării suprafeţelor (linii punctate). Se propun pietonalizări în zonele: str. Dacia, capăt Coşbuc (parţial), str. Gelu, Piaţa 1 Decembrie (parţial). Se propun reamenajări ale străzilor: Axente Sever, Castanilor, Mircea cel Bătrân, B.P. Haşdeu, Aurel Vlaicu. Aurel Vlaicu primeşte sens unic spre vest, şi reamenajarea profilului. George Coşbuc - dublu sens (cu capăt de întoarcere la hotel, închidere racord la Republicii) În zona pieţei agro-alimentare este propus un parcaj subteran cu o capacitate de cca 120 de locuri. Variantă alternativă: parcaj sub amplasamentul casei de cultură. În zona noii pieţe a Primăriei se propune o platformă de CIRCULAŢIA AUTO debarcare ptr. autocare turistice.

10 9 11

ncu m Ia Avra Str.

4 3

r nilo asta Str.C

5 5

r nilo asta Str.C

35 4

Em in es cu

Str .M ih ai

11A

Em in es cu

1-3

27B

25 1

ng ga 49

gang 2A

2B 2C

i ulu es rg .A Str

gang

51 2

Str. Alexandru Farcasan

8 8A

i ulu es rg .A Str

1 3

ng ga

gang

27 27A

Str.Axent e Seve r

Str .M ih ai

3 47

gang

2B 4

5 5

ng ga

9 11

15A

13 2

Str. Str.

ia Dac

cca. 30

g gan

74 4 6 70

. Str

8 68

e org Ge

uc sb Co

9 38

7A 7A

10 11

gang

gang 66

gang

64 1

Sulutiu

Str. Sterca

Sulutiu

2 31

68 67

gang

5 10

i Muzeulu area Str. Intr

60 61

Republic ii Str. Piata

Str.Bo gdan Pet

gang

Str. Mircea

sdeu B.P.Ha Str.

52 8

gang

6 50

gang 26 10 25

gang

gang 14

46 12

Str. Andr ei Sagu na

gang 21

8A 5

cel Ba tran

18 3

Republic ii

riceicu Hasde u

gang

Str. Piata

riceicu Hasde u

15 54

Str.Bo gdan Pet

n Batra cel rcea

Str. Dr.Ioan Ratiu

28 16

n Batra cel rcea

Str. Dr.Ioan Ratiu

Mi Str.

parcaj subtera n 1 nivel cca. 120-160 locuri

4 58

gang

Lazar Str.Gheorghe

i Muzeulu area Str. Intr

gang

sdeu B.P.Ha Str.

Str. Mircea 3

2 cel Ba tran

18 3

Str. Andr ei Sagu na

20 22

3 1

1 3

40 4

Str. Augustin Bunea 23

13A 6

Str. 1 Decembrie 1918

Str. Augustin Bunea

Str. Igna Gelu

r za e La orgh Ghe

Str.

r za e La orgh Ghe

26 28

Str.

cca. 35

38 40

7 9

2 11A 11

9 11

i ne Sire

Str.

13A

15 14

Str. Dr.Ioan Ratiu

gang

Vlaicu Aurel Str. 2

17 22

gang

Str. Dr.Ioan Ratiu

Vlaicu Aurel Str.

8 31

21 28

Piat

1918

14A

14B 27

gang

4 10

42 42A

Str .L ibe rta tii

26A 26B

Str .L ibe rta tii

44A

25A

44B 1

Str. Tribunul Corches 33A

7 8

8 47 49

n tere

n beto

PARCAJ SUBTERAN

ELIMINAREA / RESTRÂNGEREA PARCAJULUI

is ten

43 5

Str. Aba torului

Str .R az bo ie ni

Cor ch es Trib un ul

Str. Aure l Vlaicu

Str.

Str. Aure l Vlaicu

Str. Aurel Vlaicu

gang

Str .R az bo ie ni

31 34

Str. Fantanele

Str. Tribunul Corches

plat

Aleea Nicolae Titulesc u

n tere

Str. Aba torului

STRADĂ CU SENS UNIC

Str. Fantanele

Aleea Nicolae Titulesc u

Str. Sirenei

i ati ert Lib

ga ng

brie cem 1 De

boieni Str. Raz

. Str

boieni Str. Raz

i ati ert Lib

1918

23 25

Str. Sirenei

. Str Piat

ga ng

brie cem 1 De

STRADĂ CU DUBLU SENS

Cor ch es

gang

Trib un ul

gang

CAROSABIL INTEGRAT AMENAJĂRII PIETONALE / FUNDĂTURĂ

Str.

Str. Sterca

11 39

Sever Str.Axente

uc sb Co

blicii Repu Piata Str.

. Str

Sever Str.Axente

g gan

blicii Repu Piata Str.

e org Ge

ia Dac

cca. 10

is ten

plat

n beto

SCHIMBAREA SENSURILOR DE CIRCULAŢIE

17 16

Spații publice și spații verzi. Analiza situației existente (stânga) și situația propusă (dreapta) Este propusă extinderea măsurilor de pietonalizare şi reamenajare a suprafeţelor, în corelare cu calmarea traficului motorizat (pagina anterioară).

ncu m Ia Avra Str.

ncu m Ia Avra Str. lor tani Cas Str.

lor tani Cas Str.

Str.Axent e Seve r

Str. Alexandru Farcasan

cu es in Em

ai ih .M Str

Str.Axent e Seve r

ai ih .M Str

i ulu es rg .A Str

Principalele intervenţii propuse vizează transformarea Pieţei 1 Decembrie şi deschiderea relaţiei cu Parcul Tineretului. Este urmărit scenariul reutilizării amplasamentului casei de cultură pentru acelaşi tip de funcţiuni, dar organizate mai eficient: un centru multifuncţional (spectacole, expoziţii, conferinţe), un loc pentru spectacole în aer liber, spaţii verzi şi un scuar pietonal aferent Primăriei. Măsurile de pietonalizare (parţială sau totală) se extind asupra zonelor adiacente principalelor pieţe.

i ulu es rg .A Str

Str.

ia Dac

uc sb Co

e rg eo .G Str

Sever Str.Axente

blicii Repu Piata Str.

Sever Str.Axente

blicii Repu Piata Str.

e rg eo .G Str

uc sb Co

Str. Sterca Sulutiu

Str. Dr.Ioan Ratiu Str. Mircea

Republic ii

riceicu Hasdeu

cel Ba tran

sdeu B.P.Ha Str.

Str. Andr ei Sagu na

Str. Mircea

cel Ba tran

Str. Andr ei Sagu na

Str. Igna Gelu Str. 1 Decembrie 1918

Str. 1 Decembrie 1918

Str. Igna Gelu

r za e La orgh Ghe

Str.

Str. Augustin Bunea

Prin amenajare, Pârâul Racilor este integrat reţelei de spaţii publice ca traseu pietonal cu caracter verde. În, perspectivă acest traseu se racordează la malul amenajat al Arieşului.

Str. Piata

Str.Bog dan Pet

Str. Piata

Str.Bog dan Pet

Republic ii

riceicu Hasdeu

n Batra cel rcea

Mi Str.

Str. Dr.Ioan Ratiu

i Muzeulu area Str. Intr

Mi Str. sdeu B.P.Ha Str.

Lazar Str.Gheorghe

i Muzeulu area Str. Intr

Str. Augustin Bunea

REŢEAUA DE SPAŢII PUBLICE / SPAŢII VERZI SUPRAFAŢĂ CAROSABILĂ

Str. Dr.Ioan Ratiu

Vlaicu Aurel Str.

Str. Sirenei

Piat

brie cem De

1918

boieni Str. Raz

1918

i ati ert Lib

brie cem De

boieni Str. Raz

i ati ert Lib a1

. Str

Str. Sirenei

. Str Piat

TROTUAR

Vlaicu Aurel Str.

Str. Fantanele

Aleea Nico lae

SUPRAFAŢĂ VERDE PUBLICĂ AMENAJATĂ SUPRAFAŢĂ VERDE PUBLICĂ DECORATIVĂ

Titulescu

Str .L ibe rta tii

Titulescu

n tere

is ten

Cor ch es

AMENAJARE MALURI

Str. n tere

plat

SUPRAFAŢĂ VERDE CU ACCES CONTROLAT PÂRÂUL VALEA RACILOR / RÂUL ARIEŞ

Trib un ul

Str. Aba torului

Str. Aure l Vlaicu

Str. Tribunul Corches

Str .R az bo ie ni

Cor ch es Trib un ul Str.

Str .R az bo ie ni

Str. Aure l Vlaicu

Str. Tribunul Corches

Str. Aba torului

ZONĂ MIXTĂ, CU TRAFIC CALMAT SCUAR PIETONAL ÎNVERZIT

Str. Aurel Vlaicu

Aleea Nico lae

ZONĂ PIETONALĂ

is ten

n beto plat

n beto

FÂNTÂNĂ ARTEZIANĂ COMPLETARE ALINIAMENT PLANTAT

Relații pietonale și zone de interes. Analiza situației existente (stânga) și situația propusă (dreapta) SINAGOGĂ

SINAGOGĂ

FOST CINEMA

Prioritatea constă în finalizarea axei pietonale nord-sud, pe traseul: Biserica romano-catolică – Primărie – Parcul Tineretului – Arieş. Adiacent axei principale sunt îmbunătăţite relaţiile transversale, prin reamenajarea şi reorganizarea scuarurilor şi străzilor laterale.

CINEMA

TEATRU, BIBLIOTECĂ

BISERICA ROMANO-CATOLICĂ

CONVERSIE FOSTA JUDECĂTORIE

FOSTA JUDECĂTORIE BISERICA UNITARIANĂ

BISERICA UNITARIANĂ

SPA

TRASEE ŞI LEGĂTURI PIETONALE

SPA CINEMATOGRAF DE VARĂ

CINEMATOGRAF DE VARĂ

PUNCT DE ATRACŢIE MAJOR CULTURAL / RELIGIOS / TURISTIC SUPERMARKET

Pârâul Racilor face legătura între diferite puncte de interes. În dreptul acestora sunt prevăzute accese pietonale la cota albiei şi amenajări verzi. SPAŢIU PUBLIC VALOROS ADIACENT STRĂZILOR

SUPERMARKET

POTENŢIAL PUNCT DE ATRACŢIE CULTURAL / RELIGIOS / TURISTIC MUZEUL DE ISTORIE

MUZEUL DE ISTORIE

TRASEU / LEGĂTURĂ PIETONALĂ TRASEU PIETONAL PERTURBAT / DISFUNCŢIONAL

PUNCT DE ATRACŢIE MAJOR COMERCIAL / ADMINISTRATIV

TRASEE/ CONFLICT ŞI LEGĂTURI PIETONALE CU TRAFICUL MOTORIZAT

PIAŢĂ AGRO-ALIMENTARĂ

PIAŢĂ AGRO-ALIMENTARĂ BISERICA REFORMATĂ

BISERICA REFORMATĂ

PUNCT DE ATRACŢIE MAJOR AGREMENT / RECREERE

BISERICA ORTODOXĂ

COMPONENTĂ PIETONALĂ / VELO PUNCT DE ATRACŢIE MAJOR DEFICITARĂ CULTURAL / RELIGIOS / TURISTIC

SPAŢIU PUBLIC VALOROS ADIACENT STRĂZILOR

POTENŢIAL PUNCT DE ATRACŢIE CULTURAL / RELIGIOS / TURISTIC

TRASEU / LEGĂTURĂ PIETONALĂ

BISERICA ORTODOXĂ

CENTRU COMERCIAL

PUNCT DE ATRACŢIE MAJOR COMERCIAL / ADMINISTRATIV

CENTRU COMERCIAL

TRASEU PIETONAL PERTURBAT / DISFUNCŢIONAL / CONFLICT CU TRAFICUL MOTORIZAT

COMPONENTĂ PIETONALĂ / VELO DEFICITARĂ PUNCT DE ATRACŢIE MAJOR AGREMENT / RECREERE

PRIMĂRIA

DOTARE CULTURĂ / SERVICII / AGREMENT

CONSTRUCŢIE ABANDONATĂ

CONVERSIE VECHIUL ABATOR

VECHIUL ABATOR

PARC

PROMENADĂ PE ARIEŞ

Situația existentă cu marcarea zonei pietonale.

Situația propusă cu marcarea măsurilor de pietonalizare, reamenajare și restructurare.

Restructurarea pieței agro. Parcaj subteran Reorganizarea zonei Coșbuc - Dacia

Esplanadă pietonală la Pârâul Racilor în zona bisericii ortodoxe

Reorganizarea zonei Coșbuc - Dacia

Acces la promenada pe pârâu, strada Eminescu

Promenadă la Pârâul Racilor, acces la Muzeul de Istorie Spații verzi pe malul pârâului

Esplanadă pietonală la Pârâul Racilor în zona bisericii ortodoxe

Esplanadă pietonală la Pîrîul Racilor

Restructurarea zonei cuprinse între Piața 1 Decembrie și Parc. Zonă pentru spectacole în aer liber

Scuar verde pietonal în fața Primăriei, centru multifuncțional

Scuar verde pietonal în fața Primăriei, centru multifuncțional Spații verzi pe malul pârâului și reabilitarea morii

Centru multifuncțional de spectacole și conferințe în scuarul primăriei și zonă pentru evenimente la intrarea în parc. Redeschiderea legăturii între centrul istoric și parc.

Prin eficientizarea nodului de trafic, este posibilă lărgirea spaţiilor pietonale din zona sediului Primăriei şi transformarea acestora într-o piaţă urbană reprezentativă. Scenariul prevede redeschiderea relaţiei dintre oraş şi Parcul Tineretului şi articularea acesteia printr-o clădire multifuncţională deschisă în direcţia ambelor spaţii publice majore. În strânsă legătură cu clădirea şi cu noile spaţii publice şi folosind înclinarea terenului, este propus un spaţiu pentru evenimente în aer liber la intrarea în parc.

Perspectivă aeriană

Exemplificări

Zona pietonală din faţa sediului Primăriei, vedere în direcţia centrului istoric

Esplanadă urbană cu acces la apă, în zona bisericii ortodoxe - perspectivă aeriană

Esplanadă urbană cu acces la apă, în zona bisericii ortodoxe. Pavilion multifuncțional și spații verzi pe noul traseu pietonal al Pârâului Racilor. Accesibilizarea şi amenajarea pietonală a malurilor Pârâului Racilor adaugă un traseu pitoresc de legătură între diferitele punte de interes ale centrului istoric. În dreptul principalelor atracţii şi străzi, sunt amenajate zone pietonale care permit o relaţie directă cu malurile. Spaţiul aferent bisericii ortodoxe este transformat într-o esplanadă înverzită deschisă spre oglinda apei. Un prag amplasat în aval permite obţinerea unei lărgiri locale a cursului pîrâului. Din acest punct se deschid prmenade în lungul apei, atât în direcţia malurilor Arieşului (Parcul Tineretului), cât şi a Muzeului de istorie şi a altor zone de interes aflate la nord. Esplanadă cu acces la apă Perspectivă aeriană

Exemplificări

Perspectivă aeriană

Pietonalizarea parțială și reamenajarea străzilor Coșbuc și Dacia. Scuarul înverzit deservește bisericile, fosta judecătorie și hotelul Potaissa. Acces la traseul pietonal în lungul Pârâului Racilor.

Prin reducerea traficului motorizat e strada Coşbuc la accesul pentru riverani, este posibilă reorganizarea şi pietonalizarea spaţiului public aferent hotelului şi celor două biserici. Reabilitarea judecătoriei şi realizarea unui acces la viitorul traseu pietonal de pe malurile pârâului, adaugă activităţi şi relaţii noi acestui spaţiu cu caracter de piaţă urbană.

Perspectivă din direcţia străzii Coşbuc

Exemplificări

Amenajarea unui traseu pietonal înverzit pe malurile pârâului. Legătură pietonală între promenada din lungul apei și Muzeul de Istorie. Pe traseul pietonal amenajat pe malurile pârâului sunt propuse zone înverzite cu rol de repaus şi de acces la obiectivele riverane de interes. Prin intermediul acestor amenajări, sunt asigurate legături pietonale directe între Piaţa Republicii şi Pârâul Racilor.

Perspectivă în direcţia Muzeului

Exemplificări

Reamenajarea pieței agroalimentare. Realizarea unui parcaj subteran în zona pieței.

Amenajarea pieţei prevede suplimentarea, eficientizarea şi reorganizarea suprafeţelor comerciale, în paralel cu îmbunătăţirea imaginii acesteia. Latura sudică a pieţei este mobilată cu clădiri care preiau tipologia specifică oraşului şi care deservesc piaţa. Prin amplasarea unui parcaj subteran se pot obţine un număr de aprox. 120 de locuri de parcare suplimentare , în vederea decongestionării traficului în zona centrală.

Exemplificări