www.3arte.ro

tehnica, dovada urmele de impletituri descoperite pe fragmentele ceramice din sapaturile arheologice.

Teptat, oamenii au inventat o alta tehnica, construind vase din suluri de lut asezate in spirala de la fundul recipientului spre gura, tehnica practicata in Deda, Bradu, Rascolita, Pietris, Rusii-Munti si a dainuit pana in primele decenii ale sec. XX. Importanta olariei in viata omului a fost imensa pe tot globul pamantesc. Mestesugul olaritului pe teritoriul Romaniei incepe din Neolitic, admirabile fiind exemplarele de ceramica pictata descoperite la Frumusica, Cucuteni, Petresti, acestea constituind unele din cele mai frumoase piese de ceramica din acesta perioada, pe plan universal. Dincolo de valoarea artistica, ceramica de Cucuteni marcheaza, prin modul in care sunt concepute, forma si ornamentarea bi-si tricromatica, o evolutie pe planul dezvoltarii mentale a omului, realizarile artistice fiind semne evidente ale modalitatilor omului neolitic de a-si dezvolta gandirea speculativa.

Admirabile sunt si piesele de ceramica neagra, decorate prin incizie , de tip Gumelnita si Boian, ori cele de la Vadastra, decorate prin excizie, ce sunt rezultatul practicarii unui mestesug artistic pe scara larga. Lucrand permanent in centre locale, olarii autohtoni au creat forme si ornamente proprii. Suntem in plina epoca a fierului, in perioada cucerii Daciei de catre romani, iar traditiilor olariei autohtone de ceramica neagra li se adauga ceramica romana, rosie, aceasta constituind si azi fondul de forme al multor centre din Banat, Oltenia, estul Munteniei, Sud-vestul Transilvaniei, Crisana si Dobrogea. Mai tarziu, prin intermediul porturilor Chilia si Cetatea Alba , patrund influente de natura bizantina; astfel au aparut vasele care imitau modelele bizantine, acest mod de lucru devenind traditie , perpetuat in productia multor centre pana azi: Vama – Satu Mare, Horezu-Valcea, Oboga- Olt, Curtea de Arges etc.

Pe linia perfectionarii continue a mestesugului, sapaturile arheologice confirma existenta ceramicii lucrate la roata olarului in asezarile din Moldova, Tara Romaneasca si Dobrogea din sec. X, ceramica nesmaltuita, rosie sau neagra, dar au fost si vase smaltuite gasite la Garvan –DinogetiaTulcea, si Capidava-Constanta.

Datorita frumusetii decorului si splendorii cromatice, ceramica de factura bizantina s-a raspandit pe scara larga in Tara Romaneasca si Moldova. In sec. al XIV-lea ea incepe sa fie folosita ca discuri sau bumbi la decoratia fatadelor bisericilor, la interioarele palatelor domnesti si a locuintelor taranesti, devenind o ceramica ornamentala.

In sec.XV , in majoritatea satelor romnesti incepe sa se lucreze mai multa ceramica rosie in detrimentul celei negre.