• 1 ceaºcã orez • 2 ceºti supã de legume • verdeaþa: pãtrunjel, mãrar • sare, piper, zahãr, dupã gust • 1 pahar untdelemn + 2 linguri pentru sos • Se toacã ceapa, se cãleºte în ulei încins, se stinge cu supa de legume • Se adaugã orez, usturoi, piper, sare, zahãr, 0,5 kg roºii • Se lasã sã undeascã, acoperit pe foc mic, pânã se umflã orezul • Se pregãtesc ardeii de umplut – se scot cotoarele, se spalã de seminþe • Se umplu ardeii cu orez, se cãpãcesc cu felii de roºii • Se unge o cratiþã cu ulei, se aºazã ardeii cu gura în sus, se cãptuºesc cu roºii, se pune puþinã apã, se dau la cuptor molcomit 20 de minute • Se presarã verdeaþã Pe la mânãstiri argeºene ºi olteneºti, înainte de Sfânta Mãrie, maicile meºtere ºi rãbdãtoare fac o iahnie de fasole boabe scãzutã tare sau o prãjealã de cartofi cu roºii ºi ceapã. Mai cãlesc ºi niºte varzã cu piper ori toacã niºte vinete cu roºii ºi usturoi ºi cu d’astea umplu dumnealor ardeii. Apoi alãturã o socatã rece ºi mustoasã de uiþi cã-i post ºi mãnânci de te saturi, Doamne pãzeºte, ºi þi-e ruºine, da-i prea târziu ºi nici nu e prima datã. Se spune cã sub Soc locuieºte un duh vrãjmaº care pãzeºte comorile îngropate sub el, nelãsând pe nimeni sã se apropie de ele. Dacã se încumetã însã cineva sã se apropie, este maltratat, i se sucesc picioarele, îi sunt strâmbate fãlcile. Locul din jurul Socului „nu este curat“. Aceastã credinþã este valabilã mai ales pentru Socul care creºte în locuri pãrãsite, unde se aruncã fel de fel de necurãþenii. De asemenea nu este bine sã se culce cineua sub un Soc, cãci îl pândesc nenorocirile.
• Se bate oul cu smântâna • Se pun peste cartofi leurda, ceapa, se mai lasã pe foc, acoperit, un sfert de orã • Se adaugã borºul – câteva clocote • Se toacã leuºteanul • Se sãreazã, pipereazã, se presarã leuºtean • Se drege cu smântânã ºi ou (dacã e post, luaþi-vã gândul!) În Prahova, Argeº, Vâlcea am întâlnit des buruiana asta. Ciorba corespunzãtoare se simte (trãzneºte!) de la poarta mânãstirii iar vântul îi poartã miroasele subtile pe o suprafaþã restrânsã numai la careul Sankt-Petersburg, Paris, Gibraltar ºi Ulan-Bator.
PRAZ CU MÃSLINE Arhicunoscutã în toatã Valahia (deºi rimeazã olteneºte), la Turnu-Severin, mâncarea asta de post vãrãtec se face dimpreunã cu un pilaf sârbesc, din cel cu toate legumele ºi zarzavaturile lunii tocate. • 3 tulpini groase de praz • 1 pahar untdelemn • 3 roºii • 1 ceapã • 3-4 cãþei de usturoi • 1 legãturã mãrar • 100 g mãsline negre, zbârcite • sare, piper, boia (dupã gusturi) • 1 lingurã zeamã de lãmâie (cã merge cu mãsline) sau 1 pãhãrel de vin alb
• 2 cartofi • 1 pahar smântânã • sare, piper, leuºtean • 1 ou • 1 legãturã ceapã verde • 1 litru borº • 1 farfurie de foi de leurdã proaspete (leurda e un fel de usturoi sãlbatic)
• Ceapa, roºiile ºi usturoiul se toacã mãrunt • Ceapa se rumeneºte în ulei, la foc mic • Când e aurie se adaugã roºiile, usturoiul, papricã, piper • Se taie prazul îmbucãturi • Dupã 5 minute de clocote modeste se pune la rumenit ºi prazul, se stinge cu o ceaºcã de apã, se lasã sã molcomeascã 1 juma’ de ceas • Se scot sâmburii (deºi nu e neapãrat nevoie) din mãsline • Dacã a trecut jumãtate de orã, se pun ºi mãslinele la fiert, 5-10 minute, sã se cunoascã cu mâncarea, împreunã cu zeama de lãmâie (sau pãhãruþul de vin) • Se toacã mãrarul • Când e gata se potriveºte de sare ºi se presarã mãrar
• Se curãþã cartofii, se taie cubuleþe, se pun la fiert în 2 litri apã cu sare – 10 minute • Se pune separat borºul la fiert • Se toacã ceapa • Se taie fideluþã leurda
Dacã aº fi pus vreo douã trei bucãþi de carne de vifel sau un pui încã de la început, cu ceapa împreunã la prãjit, fiertura ar fi fost straºnicã ºi ar fi semãnat a mâncare. Dar ºi aºa e bunã, rece, ca o marinatã ce este, cu un Muscat dulce ºi înmiresmat de Corcova alãturi, sã îndrepte ºi sã stingã ce-a ars acreala (deºi eu zic cã mai degrabã sã sublinieze).
BORª DE LEURDÃ
164
165