Revista Regio nr. 65/apr 2019: Banii europeni, șansa infrastructurii rutiere

Page 1

Nr. 65, Aprilie 2019

BANII EUROPENI, ȘANSA INFRASTRUCTURII RUTIERE Axa rutieră Iași-Botoșani, proiect strategic pentru Moldova

Drumuri mici pentru nevoi mari, în Mehedinți

Interviu cu viceprim-ministrul Vasile-Daniel Suciu, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice

„Este nevoie de o schimbare a modului de abordare a transportului public, pentru reducerea poluării și a costurilor“


UNIUNEA EUROPEANĂ

Fondul European de Dezvoltare Regională

UNIUNEA EUROPEANĂ

Editorial

DRUMURILE, ÎNTRE MENTALITĂȚI ȘI NEVOIA DE PROIECTE Fondul European de Dezvoltare Regională

UNIUNEA EUROPEANĂ

Zilele acestea se vorbeşte tot mai mult despre infrastructura rutieră. Încă suntem departe de o reţea de transport modernă şi care să răspundă Fondul European de nevoilor de dezvoltare economică. Dezvoltare Regională

Pentru o ţară UNIUNEA cu nevoile României, un buget echilibrat şi care să acopere EUROPEANĂ cât mai bine toate lipsurile este mai greu de făcut decât în cazul unui stat cu economie mai dezvoltată. Din păcate, cu toţii parcă aşteptăm să fim împinşi de la spate, să fim angrenaţi de o forţă invizibilă în proiecte Fondul European ample, care să curgă rapid,de de la sine, fără sincope de construcţie sau de Dezvoltare Regională finanţare. Uităm că fiecare dintre noi este obligat să-şi facă treaba, pentru a avea pretenţia ca şi ceilalţi să o facă. Şi, mai ales, pentru ca lucrurile chiar să se întâmple. Guvernul să asigure mecanismele administrative pentru iniţierea şi implementarea proiectelor, Parlamentul să asigure UNIUNEA EUROPEANĂ să-şi respecte termenele, antreprenorii să cadrul legislativ, constructorii gândească şi să propună proiecte, băncile să finanţeze măcar o parte dintre ele, asumându‑şi un risc pe care oricum şi-l acoperă în mare măsură prin instrumente colaterale. România are nevoie urgentă de o schimbare de mentalitate, înainte Fondul European de Dezvoltare Regională de a spera să construiască drumuri ca în Vest. Trebuie să ieşim din spirala acuzării politicienilor, a guvernelor – oricare ar fi ele, a corporaţiilor, a UNIUNEA EUROPEANĂ prognozei meteo, a străinilor sau a locuitorilor de la sate, şi să găndim eficient şi la rece cum construim. Fondurile europene există, au fost şi vor fi în continuare atrase. Paradoxal, în România, cei care se plâng cel mai mult de slaba absorbţie a banilor euopeni sunt cei care nu au depus niciun proiect, nu au Fondul lucratEuropean la niciodeaxă, nu au avut ocazia să vorbească, obiectiv, Dezvoltare cu niciun beneficiar. IarRegională dacă vrem drumuri, trebuie să depunem proiecte. Dacă vrem spitale, trebuie să depunem proiecte. Orice vrem să construim cu bani europeni trebuie să depunem proiecte. Şi, da, când administraţia locală nu înţelege nevoile comunităţii – cum se întâmplă, din păcate, prea des – există mecanisme democratice prin care ea poate fi responsabilizată. În perioada anterioară de programare bugetară, peste 20% din alocarea Regio (a doua din întregul program) a fost pentru îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale. În actuala perioadă de programare bugetară, proiectele de infrastructură de transport rutier prin Regio (Axa 6) beneficiază de o alocare de peste 1 miliard de euro. Primul pas pe care trebuie să-l facă autorităţile publice locale este să depună proiecte.

Vlad Bârleanu REDACTORI:

Elena ALEXA

Vlad EPURESCU

www.inforegio.ro e-mail: info@mdrap.ro regio@mdrap.ro Tel.: 0372 11 14 09 ISSN 2061-2251

Vlad BÂRLEANU Dan L. BRUMAR CORECTOR:

Pompiliu L. DUMITRESCU

COORDONATOR DE PROIECT: Maria-Ionela CAPRIAN

2

www.inforegio.ro

4 3 Știri din regiuni 6 3 Viceprim-ministrul

Vasile-Daniel Suciu, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice

„Este nevoie de o schimbare a modului de abordare a transportului public, pentru reducerea poluării și a costurilor“


SUMAR

10 3 Şansa infrastructurii rutiere: banii europeni 13 3 Start la modernizarea drumurilor județene din Galați 16 3 Două drumuri mici pentru nevoi mari, în Mehedinți

21 3 Publicul află despre Regio prin campania „Mâine se construiește acum“ 22 3 Ați întrebat? Vă răspundem! 24 3 Ideea baltică pentru creșterea bunăstării: investiții în infrastructura de la frontieră

25 3 Cum a contribuit 17 3 Axa rutieră Iași-Botoșani, o rețea rutieră modernă un proiect strategic pentru la dezvoltarea economică zona Moldovei a Slovaciei 20 3 70 de milioane de lei pentru sprijinirea turismului, în Bihor

26 3 Agenda 27 3 Paște cu aroma Italiei APRILIE 2019

3


DIN REGIUNI ROBOT PERFORMANT LA NEUROCHIRURGIE Un sistem robotic performant, unic în România, a intrat de curând în dotarea Spitalului de Neurochirurgie Prof. dr. Nicolae Oblu din Iaşi. Robotul Mazor X va fi folosit atât în cazul pacienților cu patologie traumatică și tumorală, dar și în diformităţi ale coloanei, cum sunt scoliozele la copii. Specialiștii spun că printre principalele avantaje ale folosirii acestui sistem se numără precizia mai mare a intervenției chirurgicale și recuperarea mai rapidă a pacientului, datorită inciziilor mult mai mici. Mecanismele sofisticate necesită prezența unei echipe multidisciplinare în sala de operații.

CAMPANIE ÎMPOTRIVA CABLURILOR PERICULOASE Un pericol public! Așa au fost catalogate de către primăria Timișoarei cablurile aeriene din oraș. Din cauza greutății acestora, mai mulți stâlpi din oraș sunt deja înclinați, punând în pericol siguranța trecătorilor. Municipalitatea a anunțat recent că va demara o campanie privind înlăturarea acestor cabluri, mai ales că au fost create mai multe tubulații în subteran, unde acestea ar putea fi mutate. Oficialii primăriei spun că o parte dintre firmele proprietare ale cablurilor au început această operațiune, însă au lăsat în urma lor trotuarele grav deteriorate.

4

www.inforegio.ro

U

NO RD

S VE

T

NO R T ES D-

Grijă pentru sănătatea bebelușilor născuți prematur. Secția de neonatologie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Satu Mare a primit, printr-o donație din partea unor firme private, două monitoare ale funcţiilor vitale pentru nou-născuți. Acestea vor fi folosite pentru urmărirea nou născuţilor internaţi în secţiile de terapie intensivă şi în compartimentul de prematuri și le vor monitoriza funcția cardiacă și respirația, permițând intervenția rapidă ST E V a specialiștilor. Conform reprezentanților spitalului, anul trecut au fost înregistrate 1.756 de naşteri, din care 136 au fost premature.

TR

APARATURĂ PENTRU BEBELUȘII PREMATURI

CE

N

DISTRACȚII DE PRIMĂVARĂ LA CASTELUL BRAN

Unul dintre cele mai îndrăgite obiective turistice din România are un program special de primăvară și de Paște, cu distracții pentru vizitatorii de toate vârstele. Până la sfârșitul lunii mai, vizitatorii Castelului Bran vor găsi aici un tărâm de basm, cu muzică, bunătăți tradiționale, mirodenii și ceaiuri la „Casa de ceai”, meniu special și decorațiuni în ton cu reînvierea naturii. În perioada 26-29 aprilie, în cadrul „Târgului primăverii”, se vor organiza mai multe evenimente dedicate sărbătorilor pascale, la care atât copiii, cât și părinții, să se distreze și să se relaxeze.


DIN REGIUNI MODERNIZĂRI LA SANATORIUL BALNEAR TECHIRGHIOL Proiect important pentru sănătatea copiilor, demarat la Sanatoriul Balnear de la Techirghiol, unde funcţionează singura unitate medicală de recuperare balneologică din România destinată copiilor cu dizabilităţi. Acesta va fi realizat de către Compania Națională de Investiții și va cuprinde reparații capitale, lucrări de reconfigurare și extindere pentru 8 din corpurile de clădiri existente, precum și reconfigurarea funcțiunilor, extindere și dotări cu echipamente. Pacienții de aici beneficiază de virtuțile terapeutice de excepție ale lacului și nămolului de Techirghiol, de climatoterapie și de helioterapie, împreună cu alte proceduri de kinetoterapie.

SUD -VE ST

MU SUD

NT EN IA

CINCI MONUMENTE ISTORICE, REABILITATE

SU D T -ES

Criza de sânge este o problemă reală în România, iar printre cauzele principale se află lipsa donatorilor și numărul insuficient de centre de transfuzii. Un pas important va fi făcut la Vâlcea: Centrul Judeţean de Transfuzii Sanguine va avea un sediu nou, grație unui proiect finanțat de către Consiliul Judeţean. Conform reprezentanţilor forului judeţean, sediul fostei Policlinici cu Plată va fi reabilitat și modernizat, în așa fel încât să poată găzdui activitatea IA N E T de donare. Se estimează că lucrările vor OL dura circa 12 luni. În prezent, Centrul de Transfuzii Sanguine are sediul în două clădiri vechi din cadrul Spitalului nr. 2 din Râmnicu Vâlcea.

MICROBUZE PENTRU TRANSPORTUL ELEVILOR

TIILF OV

SEDIU NOU PENTRU CENTRUL DE TRANSFUZII

Ş RE U Proiect pilot la Școala 195, una dintre cele BUC mai mari din București. Conducerea primăriei

Capitalei intenționează să implementeze un proiect prin care elevii să fie aduşi la şcoală cu microbuzele. Soluția ar fi atât în beneficiul familiilor cu copii, cât și al celorlalți participanți la traficul atât de aglomerat din Capitală. Astfel, în intersecțiile și pe străzile din zona școlii nu s-ar mai crea ambuteiaje dimineața și după-amiaza, când elevii termină orele. Conform edililor, cu sprijinul Ministerului Educației, proiectul ar urma să fie extins la mai multe școli din toate sectoarele.

Fondurile europene susțin cultura și istoria. În județul Prahova, cinci monumente istorice importante vor fi reabilitate grație banilor europeni, cofinanțarea proiectelor de restaurare fiind asigurată de Consiliul Județean Prahova. Cel mai ambițios proiect vizează Mănăstirea Zamfira și pictura murală a Bisericii mari. Tot de restaurare și consolidare va beneficia și biserica de lemn „Sfinţii Mihail și Gavril”, a schitului Jercălăi – Urlaţi. Proiectul vizează inclusiv restaurarea picturii interioare. Lucrări importante de restaurare vor fi făcute și la ansamblul arhitectural medieval al fostului Schit Lespezi, un sit istoric situat în aria localităţii Posada. APRILIE 2019

5


INTERVIU VICEPRIM-MINISTRUL VASILE-DANIEL SUCIU, MINISTRUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

„ESTE NEVOIE DE O SCHIMBARE A MODULUI DE ABORDARE A TRANSPORTULUI PUBLIC, PENTRU REDUCEREA POLUĂRII ȘI A COSTURILOR“ Cât de importante sunt fondurile europene pentru România? Care sunt punctele forte ale programului Regio? Cum ne ajută această finanțare să găsim cele mai bune soluții pentru o problemă tot mai acută a lumii moderne, mobilitatea urbană? Viceprim-ministrul Vasile-Daniel Suciu, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, a răspuns la aceste întrebări într-un interviu acordat revistei Regio. Regio: Care sunt prioritățile MDRAP pentru următoarea perioadă? Vasile-Daniel Suciu: În primul rând, mă bucur că am ocazia să mă adresez cititorilor revistei REGIO. Încă de la preluarea mandatului, am spus că îmi doresc să continuăm proiectele de investiții pe care le-am demarat atât prin programele cu finanțare guvernamentală cât și cele cu finanțare europeană, al căror succes nu cred că îl mai poate contesta nimeni la acest moment. Mă refer bineînțeles la Programul Operațional Regional 2014-2020, la cele 12 programe de cooperare teritorială europeană pe care MDRAP le gestionează în calitate de autoritate de management sau de autoritate naţională (la graniţele interne şi externe ale UE) și la Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative, al căror succes a fost dovedit până în acest moment de gradul mare de depunere al proiectelor. În privința programelor cu finanțare

europeană, considerăm prioritare asigurarea finanțării tuturor proiectelor aprobate, pentru evitarea dezangajării fondurilor alocate, și efectuarea tuturor demersurilor pentru îndeplinirea condițiilor și actiunilor necesare pentru pregătirea perioadei de programare 20212027, astfel încât să avem programele operaționale aprobate cât mai repede. Despre programele cu finanțare guvernamentală pot să vă spun că ne concentrăm pe cel mai de succes program de investiții după 1990, Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), etapa I-a și a II-a, prin care dorim să asigurăm finanțarea proiectelor de infrastructură pentru serviciile de bază, care răspund nevoilor celor mai stringente: alimentare cu apă, canalizare, drumuri. Pe plan extern, prioritatea întâi este soluționarea dosarelor alocate ministerului în perioada Președinției române a Consiliului UE. Până la sfârșitul lunii iunie 2019, în perioada Președinției

„Prin toate aceste programe și activități urmărim să contribuim la implementarea măsurilor alocate ministerului prin Programul de Guvernare, care urmăresc reducerea decalajelor regionale și o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.“

Viceprim-ministrul VASILE-DANIEL SUCIU, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice

6

www.inforegio.ro


INTERVIU „Dezvoltarea socio-economică a regiunilor trebuie să se construiască pe experienţa şi cunoştinţele existente la nivel local/regional, precum şi pe înţelegerea nevoilor şi a priorităţilor locale, în funcţie de potenţialul şi resursele proprii.“

Viceprim-ministrul VASILE-DANIEL SUCIU, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice

foto: MDRAP

române a Consiliului UE, MDRAP coordonează 12 dosare, prin 5 grupuri de lucru: măsuri structurale, strategii macroregionale, UN Habitat, regiuni ultraperiferice, statutul funcționarilor - și organizează 25 de reuniuni în aceste domenii: 7 pe plan local, 17 în București și unul la Bruxelles, cu sprijinul Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană. Ne-am propus, de asemenea, să definitivăm Codul Administrativ – instrument important de dezvoltare a administrației publice centrale și locale - și să continuăm procesul de descentralizare. În domeniul coeziunii și cooperării teritoriale, ne concentrăm pe revizuirea Agendei Teritoriale, conform calendarului stabilit în cadrul Președinției bulgare din primul semestru al anului 2018, pe stabilirea scopului strategic al Agendei Teritoriale 2020+, continuarea dezbaterilor privind conținutul acesteia și identificarea mecanismelor de implementare. Totodată, în domeniul dezvoltării urbane, avem în vedere implementarea și continuarea Agendei Urbane a Uniunii Europene: pe lângă structurile europene și statele membre, la Agenda Urbană participă acum și orașele europene, ceea ce asigură participarea tuturor actorilor relevanți la îmbunătățirea cadrului de reglementare, de finanțare și de cunoștințe. Nu în ultimul rând, urmărim creșterea capacității administrative a instituției și dezvoltarea resurselor umane, prin proiectele pe care le realizăm pentru personalul MDRAP, cofinanțate prin POCA-Programul Operațional Capacitate Administrativă. Prin toate aceste programe și activități sperăm că vom contribui la implementarea eficientă a măsurilor alocate ministerului prin Programul de Guvernare 2018-2020, măsuri ce urmăresc reducerea decalajelor regionale și o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Regio: Care sunt lecțiile învățate până acum în exercițiul bugetar 2014 – 2020 și

cum vor fi aplicate în viitorul exercițiu? În primul rând, am avut o abordare de simplificare a procesului de evaluare, selectie si contractare a proiectelor atat la nivelul ADR cat si la nivelul AMPOR. S-au realizat cativa pași importanți în direcția reducerii sarcinii administrative impuse de proceduri interne uneori foarte complicate, dar și în scopul reducerii numărului de documente solicitate la depunerea proiectelor sau prelungirii termenelor de depunere a unor documente etc. Aceste măsuri au fost bazate pe comunicarea strânsă și în timp real cu toate părțile implicate, iar rezultatele lor demonstrează că flexibilitatea și deschiderea autorităților față de nevoile beneficiarilor și situatiile cu care se confruntă aceștia au efecte benefice pe termen lung. Încercăm în permanență să identificăm din timp eventualele situații care ar putea duce la diverse întârzieri în implementarea proiectelor și să prevenim apariția unor astfel de situații. În cazurile în care este nevoie de acțiune imediată, trebuie să fim pregătiți să oferim soluții, iar aceste soluții, fie ca discutăm de simple instrucțiuni de implementare sau de modificări aduse legislației aplicabile, sunt relevante și viabile numai atunci când provin dintr-o consultare cât mai largă, în care să fie implicate toate părțile interesate, nu numai instituțiile din sistemul de management și control al POR, ci și potențialii beneficiari. Regio: Care sunt punctele forte identificate până acum ale programului REGIO? Vasile-Daniel Suciu: Cel mai important element este echipa! Oamenii care lucrează în instituțiile ce alcătuiesc sistemul de management al POR au realizat eforturi semnificative pentru a asigura atingerea țintelor de absorbție pentru anul 2018. Discutăm de aproape 900 de milioane de Euro, pe care am reușit să-i absorbim într-un timp relativ scurt. Desigur, e foarte importantă și viziunea strategică, respectiv faptul că programul APRILIE 2019

7


8

www.inforegio.ro

Amenajare de spații capăt de linie pentru mijloacele de transport în comun, Brașov

„Gradul ridicat de depunere a proiectelor pentru domenii ca educație, sănătate, servicii sociale, drumuri județene, dezvoltare urbană, eficiența energetic sau IMM-uri demonstrează nevoile de finanțare.“

Viceprim-ministrul VASILE-DANIEL SUCIU, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice

lângă poluare, blocajele din traficul urban îi costă pe toți europenii aproape 100 de miliarde de euro în fiecare an - 1% din PIB-ul UE. Orientările strategice ale UE acordă o importanță majoră în continuare mobilității urbane durabile, și menționez acest lucru pentru că investițiile legate de mobilitatea urbană durabilă reprezintă unul dintre domeniile de activitate care va fi în continuare finanțat , în acord cu actualele propuneri de Regulamente CE. Pe subiectul mobilității urbane, o parte semnificativă din temele abordate, formal și informal, la Comitetele de Monitorizare, la conferințe și întâlniri regionale cu

foto: MDRAP

este construit pe o abordare coerentă de tip bottom up, dar și top-down, în largi parteneriate și promovând multe politici sectoriale. Însă fără o echipă determinată să pună în operă aceste intervenții cu un grad înalt de complexitate pe care Regio le finanțează, rezultatele remarcabile din 2018 nu s-ar fi putut atinge. Am toată aprecierea pentru eforturile depuse și, împreună cu Autoritatea de Management, Organismele Intermediare și beneficiarii, suntem deplin angajați într-un demers comun, de a absorbi eficient și în totalitate resursele financiare disponibile în cadrul Regio. Un alt element cheie, cu o contribuție importantă la atingerea rezultatelor de până acum este reprezentat de flexibilitatea instituțiilor de management, respectiv capacitatea de adaptare a programului la necesitățile reale ale beneficiarilor. Într-un mediu social și economic în plină evoluție, în care nevoile reale ale beneficiarilor pot varia semnificativ chiar și într-un interval redus, este necesar să putem identifica și oferi soluții rapide și eficiente, inclusiv prin modificări de program, acolo unde acest lucru este posibil. Regio: În ce domenii sunt vitale fondurile europene? Vasile-Daniel Suciu: În toate domeniile care au un impact asupra calității vieții. În România s-au demarat și implementat investiții foarte importante în toate domeniile de activitate. Nevoia de investiții este încă foarte mare și drept urmare, fondurile europene sunt vitale în toate domeniile, pentru că oferă posibilitatea suplimentării alocărilor naționale. Gradul ridicat de depunere a proiectelor pentru domenii ca educație, sănătate, servicii sociale, drumuri județene, dezvoltare urbană, eficiență energetică sau IMM-uri demonstrează nevoile de finanțare. Regio: Revenim, în Revista Regio, după un an, la tema mobilității urbane – o provocare permanentă pentru aglomerările urbane. Ce credeți că trebuie făcut în continuare? Vasile-Daniel Suciu: La nivelul Comisiei Europene se consideră că mobilitatea urbană contribuie cu 40% din emisiile de dioxid de carbon rezultate din transportul rutier şi cu 70% din alţi poluanţi din transport. De aceea, Strategia Europa 2020 prevede reducerea emisiilor de dioxid de carbon, pentru îndeplinirea obiectivului de creştere sustenabilă. Pe

foto: MDRAP

INTERVIU

părțile interesate, s-au axat pe schimbul de exemple de bune practici, gestionarea informațiilor și colectarea datelor din sectorul mobilității urbane. La solicitarea MDRAP, Jaspers, grupul de experți care asigură consultanță statelor membre sub umbrela UE a asigurat consultanță multor municipalități din România, atât în domeniul planificării strategice, respectiv pentru PMUD, cât și pentru îndeplinirea cerințelor legate de existența Contractului de Servicii Publice , iar în câteva cazuri specifice a sprijinit inclusiv realizarea de documentații pentru proiecte complexe legate de material rulant.

Sprie Reabilitare traseu drum județean Baia


INTERVIU Au reieșit câteva teme sensibile pentru planificarea și implementarea proiectelor destinate mobilității urbane, cu un impact major asupra activităților viitoare. În primul rând, este vorba despre colectarea și managementul datelor și informațiilor privind mobilitatea inteligentă și durabilă, actualizarea și mai ales, utilizarea lor. Nu mai puțin importantă este măsurarea și evaluarea emisiilor de poluanți în sectorul rutier și a costurilor generate de poluare în zonele urbane-metropolitane. Toate aceste informații care trebuie colectate, la care se adaugă și cele care provin de la cetățeni și comunități trebuie analizate în profunzime, pentru a identifica toate problemele legate de trafic și deplasări cât și soluții eficiente. În cele din urmă, o temă recurentă în domeniul mobilității urbane este explorarea impactului TIC (Tehnologiei Informatiilor si comunicatiilor) asupra mobilității urbane în zonele metropolitane. La acest ultim punct o să aduc câteva detalii suplimentare: creșterea ponderii transportului public în orașe prin intermediul sistemelor și serviciilor de tehnologie a informației este relativ ușor de stimulat și ne dorim implementarea unor servicii inovatoare de mobilitate urbană bazate pe soluții tehnologice special concepute. TIC este un instrument esențial pentru dezvoltarea urbană durabilă, creând oportunități pentru integrarea infrastructurii de transport în sisteme bazate pe computer. Sisteme și servicii precum informarea călătorilor în timp real fac transportul public mai atractiv, iar acest lucru înseamnă că oamenii vor fi mai tentați să folosească mijloace de transport în comun în locul mașinilor personale. Bugetul total alocat prin Regio dezvoltării transportului urban în cadrul acestui exercițiu financiar, prin Axa Prioritară 4, este de 1,12 miliarde de euro, bani de care se pot folosi autorităţile publice locale din municipiile reşedinţă de judeţ. Una dintre priorităţile finanțate

foto: MDRAP

prin program este dezvoltarea parcului de transport cu vehicule noi, nepoluante, cu facilităţi pentru persoanele cu handicap şi sisteme de supraveghere video - caracteristici esenţiale pentru a creşte popularitatea transportului public. Acestor măsuri li se adaugă reabilitarea sau modernizarea liniilor de tramvai, modernizarea parcului de material rulant, modernizarea reţelelor electrice pentru un consum energetic redus și stabilirea de trasee exclusive pentru transportul public și pentru biciclişti. Sunt foarte încântat că municipiul reședință a județului meu natal, Bistrița, va avea un proiect de acest gen, din câte știu eu, unic în țară. Este vorba despre ”Linia Verde”, pentru care am semnat de curând contractul de finanțare. De asemenea, pentru încurajarea mersului pe jos, Regio acordă prioritate reţelelor integrate de alei pietonale care să acopere întregul oraş, în special trasee către şcoli, universităţi, parcuri, muzee, centre de birouri, centre comerciale, instituţii publice şi alte zone de interes. Sunt încurajate de asemenea soluții precum arterele rutiere alternative din subteran, dar și centrele de monitorizare a traficului, care au un rol important pentru

„Este necesar ca lecțiile învățate din cooperarea dintre AM –OI și beneficiari să fie utilizate pentru a îmbunătăți impactul Programului Operațional Regional și pentru a ne pregăti pentru următorul cadru financiar multianual.“

Viceprim-ministrul VASILE-DANIEL SUCIU, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice

Reabilitare pasaj rutier Grădiște, Arad

prevenirea accidentelor şi asigurarea fluenţei traficului, limitarea accesului autoturismelor în anumite zone şi chiar evitarea transportului de marfă în centrul oraşelor, cu excepţia livrărilor locale în afara orelor de vârf. Parcările la intrarea în marile centre urbane sunt şi ele priorităţi care pot fi finanțate prin Regio, împreună cu sistemele de eliberare a biletelor electronice şi de plată pentru parcările publice. Este de asemenea important de precizat faptul că prin Axa 4 a Regio este încurajată realizarea de perdele forestiere şi aliniamente de arbori pe centurile oraşelor. În ce privește legislația relevantă în domeniu, la nivelul MDRAP au fost realizate primele acte normative care privesc Planurile de Mobilitate, si în continuare, în ultimii 2 ani am făcut demersurile necesare adaptării legislației în domeniul transporturilor la cerințele Regulamentelor Europene. Am convingerea că, pentru reducerea poluării și a costurilor, trebuie să schimbăm modul de abordare a transportului public. Este necesar să mutăm accentul de pe traficul auto și viteza acestuia, pe planificarea și accesibilitatea mobilităţii urbane și să realizăm combinația optimă între infrastructură, servicii, categorii de beneficiari, informare şi promovare. În acest scop, autoritățile publice locale eligibile trebuie să se preocupe ca politicile şi măsurile definite în planurile de Mobilitate Urbană Durabilă să se adreseze tuturor modurilor şi formelor de transport urban, incluzând transportul public şi privat, de pasageri şi de marfă, motorizat şi nemotorizat. APRILIE 2019

9


SINTEZĂ

ŞANSA INFRASTRUCTURII RUTIERE: BANII EUROPENI

foto: MDRAP

Prin Regio, România poate atrage peste 1 miliard de euro pentru modernizarea reţelei de drumuri judeţene, realizarea de sensuri giratorii, a unor variante de ocolire sau a unor pasaje şi noduri rutiere. Sunt incluse la finanţare şi investiţii destinate siguranţei rutiere, dar şi perdele forestiere sau parapeţi de protecţie.

Construirea unui pasaj în vederea decongestionării traficului rutier, Craiova

VLAD BÂRLEANU

I

nfrastructura de transport din România poate fi defi­nită astfel: insuficient moder­nizată, ne­com­ pe­titivă şi necorespun­zătoare ce­ rinţelor pieţei. Restricţiile de greutate pe poduri nu mai sunt adecvate, deci de multe ori nici respectate. Avem cei mai puţini km de autostradă din UE raportat la suprafață, nu stăm mai bine nici la drumuri expres, iar majoritatea municipiilor nu au drumuri de centură. Capitala, care face parte din cea mai dezvoltată regiune a României, are una dintre cele mai slabe şi mai aglomerate rute ocolitoare din UE. În acest context, se poate concluziona că investiţiile în transportul rutier vor fi rentabile. În realitate, drumurile în România arată

10

www.inforegio.ro

în continuare că această opinie nu este împărtăşită şi de constructori. Din păcate, transportul rutier nu susţine la adevăratul potenţial creşterea economică.

UN CONTEXT EUROPEAN Potrivit celor mai recente date Eurostat, transportul rutier de marfă a continuat să crească în Europa, înregistrând un avans de 4,5% în 2017 faţă de anul anterior. Germania a continuat să domine clasamentul la numărul tonelor transportate. România a înregistrat o creştere de 13,6% a numărului de tone per kilometru transportate, fiind al cincilea avans din UE, după Lituania, Cipru, Grecia şi

Polonia (grafic). Acest lucru semnalează creşterea economică şi potenţialul de consum. Cu toate acestea, limitările capacităţii infrastructurii au făcut ca, în acelaşi an, România să fie abia pe locul 16 în UE în ceea ce priveşte transportul de marfă pe teritoriul naţional. În faţă s-au aflat state mai mici decât România ca întindere, precum Cehia, Elveţia, Grecia, Austria sau Belgia. În actuala perioadă de programare bugetară, Regio beneficiază de un buget alocat prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de 6,86 miliarde de euro. Finanţarea totală a programului se ridică la 8,38 miliarde de euro, din care alocarea programată proiectelor de infrastructură rutieră reprezintă 12%.


SINTEZĂ PLANURILE AUTORITĂŢILOR Obiectivele Regio pentru Axa 6, cea care vizează îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională, sunt destul de ambiţioase. De asemenea, ele ating punctele nevralgice ale sectorului în acest moment, cum ar fi eliminarea blocajelor de pe reţelele majore. Acest lucru va contribui la creșterea capacității de transport pe conexiunile la rețeaua TEN-T și, evident, la reducerea timpului de deplasare, stimulând utilizarea unor rute alternative pentru vehiculele de marfă și pasageri. Efecte pozitive sunt uşor de anticipat: dezvoltarea comerțului, inclusiv exte­ rior, și creșterea competitivității te­ ritoriilor deservite. Un alt obiectiv este creșterea siguranței rutiere prin investiții specifice. În perioada 2014-2020, investiţiile în infrastructura regională de transport prin Regio sunt corelate cu Master Planul General de Transport, iar această abordare strategică ar trebui implementată în fiecare regiune de dezvoltare prin prioritizarea proiectelor cu impact regional relevant. În acelaşi timp, aceste investiţii vor duce la diversificarea şi creşterea eficienţei activităţilor economice, la economisirea de energie, creând condiţii pentru extinderea schimburilor comerciale şi implicit a investiţiilor.

TRANSPORT INTERMODAL

la investiția de bază în structura căii de rulare. Se doreşte mărirea vitezei de deplasare, creșterea rezistenţei la greutate, dar şi îmbunătățirea sistemelor și marcajelor de semnalizare și siguranță rutieră. Pentru localitățile aflate pe traseul drumului județean, cu un trafic intens, și unde situația din teren o permite, se pot construi variante ocolitoare sau se pot moderniza drumuri locale. Acestea vor deveni parte a traseului de drum județean, prin reclasificare.

Autorităţile locale trebuie să respecte obiectivele Axei 6 în elaborarea proiectelor. Unul dintre ele este eliminarea zonelor deficitare ca volum și calitate a transportului, dar și satisfacerea nevoilor de deplasare a cetățenilor și a mărfurilor. De asemenea, proiectele trebuie să ducă la dezvoltarea transportului intermodal. Astfel, prin drumurile judeţene trebuie să se asigure conectivitatea între zonele cu potenţial economic şi gările feroviare, porturile dunărene și maritime. Totul, cu respectarea este valoarea eligibilă maximă securităţii în transport şi a a unui proiect pentru apelul dedicat mediului înconjurător. regiunii București-Ilfov. Beneficiarii În ceea ce priveşte stimularea vor asigura din bugetele proprii mobilității regionale prin o cofinanțare de minimum conectarea nodurilor secundare 2% din valoarea cheltuielilor și terțiare la infrastructura TEN-T, eligibile. inclusiv a nodurilor multimodale, principala acțiune propusă se referă

13,3 MILIOANE DE EURO

TRANSPORT ECOLOGIC Alte investiţii posibile prin Axa 6 sunt amenajarea de piste pentru biciclete în localităţile traversate de drumul județean şi construirea sau reabilitarea trotuarelor pentru pietoni. Lucrările care vizează obiective de artă şi care sunt aflate pe traseul drumului județean au o importanță specială în Axa 6. Astfel, reabilitarea lor, la pachet cu investițiile în lucrări de apărări de maluri, va asigura o rezistenţă mai mare în cazul inundațiilor. Se poate finanţa modernizarea de poduri şi podeţe, construirea apărărilor de maluri în zona podurilor, dar şi de rigole moderne pentru scurgerea apelor meteorice. Ca parte a proiectelor finanţate sunt încurajate amenajările pentru protecţia mediului, inclusiv perdele forestiere având rol de protecţie la alunecările de teren, la înzăpezire sau la poluarea cu gaze sau zgomot. Pentru stimularea transportului public, este eligibilă la finanţare construcţia sau modernizarea staţiilor de transport public aflate pe traseul drumului județean. În localitățile deservite de drumul județean se va asigura accesul facil către gările APRILIE 2019

11


foto: MDRAP

SINTEZĂ

Îmbunătățirea accesului în stațiunea Mamaia prin construirea unor pasaje pietonale

feroviare, fluviale, aeroporturi și stațiile pentru transport public.

IMPORTANŢA LEGĂTURII CU TEN-T Axa 6 mai permite finanţarea investiţiilor în modernizarea reţelei de drumuri judeţene care asigură conectivitatea directă sau indirectă cu reţeaua TEN-T, dar şi construirea unor noi segmente de drum județean pentru conectarea la autostrăzi sau drumuri expres. De asemenea, este eligibilă modernizarea variantelor ocolitoare cu statut de drum judeţean, care vor face parte din drumul judeţean respectiv, realizarea de sensuri giratorii sau construcţia de pasaje, pasarele pietonale şi noduri rutiere (construirea doar pentru asigurarea conectivităţii directe la autostrăzi TEN-T a drumurilor județene). La elaborarea proiectelor trebuie avute în vedere caracterul de unică legătură (sau cea mai economică) a comunităților aflate de-a lungul DJ cu rețeaua TEN-T, precum şi capacitatea financiară și administrativă de realizare și menținere a investiției preconizate de către unităţile administrativ-teritoriale (UAT) beneficiare.

12

www.inforegio.ro

PUNCTE ÎN PLUS ŞI ÎN MINUS Se va puncta şi calitatea drumului județean, respectiv viteza medie de deplasare și portanța asigurată. Astfel, cu cât viteza de deplasare actuală este mai mică, și greutatea suportată mai redusă, cu atât va fi mai mult considerat prioritar drumul respectiv. Scorul creşte dacă operațiunea respectă principiile privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și nediscriminarea, calitatea, maturitatea

şi sustenabilitatea investiţiei. Nu în ultimul rând, este extrem de importantă complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare (POIM, PNDR, PNDL). În cazul traseelor alcătuite din mai multe componente, procesul de selecție se va aplica întregului pachet de proiecte, neputând fi aprobate proiecte singulare din cadrul traseului. De asemenea, nu vor fi finanțate lucrări și investiții de întreținere a drumurilor județene.

Reabilitare Strada Iancu Văcărescu,

Timișoara


PROIECTE

START LA MODERNIZAREA DRUMURILOR JUDEȚENE DIN GALAȚI

foto: ADR Sud Est

Două drumuri județene de importanță regională Galați sunt modernizate în prezent cu fonduri Regio, în cadrul unor parteneriate încheiate între Consiliul Județean și autoritățile locale. Lucrările au început în lunile ianuarie și februarie 2019.

Lucrările de reabilitare au demarat la începutul acestui an

DAN L. BRUMAR

P

as important făcut de au­ toritățile locale și județene din Galați, care s-au asociat în vederea rezolvării uneia dintre cele mai mari crize de mobilitate din județ. Două drumuri ce asigură conexiuni vitale cu magistrale de transport naționale și europene sunt în curs de modernizare. Vorbim de DJ 242, care leagă comunele Vârlezi și Folțești, și DJ 252, sectorul dintre localitățile Buciumeni și Barcea. Ambele segmente de drum județean sunt de mare importanță în județ pentru realizarea unui trafic auto fluent, care să asigure legături facile cu rețeaua TEN-T.

67,9 MILIOANE DE LEI PENTRU O LEGĂTURĂ INDISPENSABILĂ Drumul Județean 242, între Vârlezi și Folțești, asigură o legătură directă cu DN 26A, care străbate municipiul

Galaţi. Totodată, asigură conectivitatea cu drumul european E87 Galaţi – Vama Giurgiuleşti (Republica Moldova) şi portul Galaţi, care e conectat la Coridorul Trans - European Rin – Main – Dunăre. „Această conectivitate indirectă reprezintă ruta unică și cea mai economică (44 km până la Rețeaua TEN-T) ce face legătura între comunitățile locale situate pe tronsonul de drum modernizat prin proiect cu drumul european E 581 cu joncțiune prin DN 24D în municipiul Bârlad“, ne spune Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați. Sectorul de drum județean, care măsoară circa 26 de kilometri, este vital pentru preluarea valorilor mari de trafic de pe DN 26A și DN 24D, cu care se intersectează. În același timp, modernizarea sa este importantă pentru asigurarea legăturii cu drumul european E 581 Tișița –Tecuci – Bârlad – Vama Albița (Republica Moldova) prin DN 24D. În al treilea rând, segmentul DJ 242

Foltești – Viile va fi utilizat ca ruta cea mai scurtă de legătură dintre Vama Oancea (Republica Moldova) prin DN 26A și municipiul Tecuci (cu legătură spre Rețeaua TEN-T, E581). Această rută utilizează un tronson de drum reabilitat în cadrul Regio 2007 – 2013 între comunele Cudalbi – Băleni și contribuie la facilitarea accesului spre centrul judeţului și spre municipiul Tecuci.

LUCRĂRILE AU ÎNCEPUT ÎN LUNA FEBRUARIE Lucrările de reabilitare și modernizare a drumului județean DJ 242 au început la 20 februarie 2019. Pentru realizarea sa, au fost cooptate în parteneriat mai multe unități administrative-teritoriale: UAT Comuna Vârlezi, UAT Orașul Târgu Bujor, UAT Comuna Fârțănești, UAT Comuna Foltești și UAT Comuna Măstăcani, ai căror locuitori sunt beneficiarii direcți ai investiției ce va fi realizată. APRILIE 2019

13


PROIECTE

72,2

milioane de lei este valoarea proiectului de reabilitare și modernizare, din care 67,9 milioane de lei reprezintă fonduri Regio.

foto: ADR Sud Est

DE LA BUCIUMENI LA BARCEA, CU VITEZĂ SPORITĂ Lucrări la DJ 242

trafic greu. Toate marcajele rutiere vor fi refăcute, iar indicatoarele vor fi înlocuite, în vederea parcurgerii segmentului de drum județean în condiții de siguranță rutieră. Tot pentru siguranța rutieră se are în vedere construirea sau modernizarea a 6,465 km de parapeți tip semigreu și 1,830 km de parapeți tip greu, 550 de echipamente de semnalizare rutieră,16 treceri de pietoni semnalizate luminos cu panouri fotovoltaice, cu 32 indicatoare specifice.

foto: ADR Sud Est

Valoarea proiectului de reabilitare și modernizare este de 72,2 milioane de lei, din care 67,9 milioane de lei reprezintă fonduri Regio. La finalul lucrărilor, autoritățile locale și județene așteaptă o îmbunătățire considerabilă a condițiilor de transport. Principalele câștiguri ale acestui proiect sunt creșterea vitezei medii de deplasare cu 10 – 12% și creșterea portanței drumului, fiindcă lucrările de reabilitare și modernizare vizează și sporirea capacității portante a drumului cu indicatorii specifici pentru

Reabilitarea drumurilor va crește importanța economică a zonei

14

www.inforegio.ro

Nu mai puțin de 41,7 milioane de lei au fost atrase prin Regio de autoritățile județene și locale din Galați pentru modernizarea DJ 252, între localitățile Buciumeni și Barcea. Acest sector de drum va fi reabilitat începând cu acest an, iar lucrările au început la 15 ianuarie 2019. Oficialii județului spun că proiectul este unul de însemnătate pentru Galați. „Implementarea proiectului va determina creșterea gradului de mobilitate a persoanelor și a bunurilor, va asigura accesul mai facil și mai rapid la serviciile de interes public existente


foto: ADR Sud Est

PROIECTE

la nivelul municipiului Tecuci (trezorerie, judecătorie, notariate, unități medicale, școlare etc.). Aceasta este singura și cea mai scurtă rută ce face legătura între comunitățile parcurse de acest

„Aceasta este singura și cea mai scurtă rută ce face legătura între comunitățile parcurse de acest drum cu municipiul Tecuci, unul dintre cele mai importante centre urbane ale județului Galați“

COSTEL FOTEA, președintele Consiliului Județean Galați

drum cu municipiul Tecuci, unul dintre cele mai importante centre urbane ale județului Galați“, declară Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

CONECTIVITATEA ZONELOR CU POTENȚIAL ECONOMIC Conform indicatorilor tehnici, după reabilitare, viteza medie de deplasare pe acest segment de drum județean va crește cu 38%, un procent semnificativ. Ca și în cazul DJ 242, lucrările de modernizare a DJ 252 vizează creșterea portanței drumului și refacerea tuturor marcajelor și indicatoarelor rutiere. Totodată, proiectul urmărește sporirea siguranței rutiere a participanților la trafic între localităţile Nicoreşti, Cosmeşti şi Movileni, dar și a pietonilor și bicicliștilor. Complementar, proiectul mai are o funcțiune, și anume dezvoltarea transportului intermodal prin asigurarea

conectivității zonelor cu potențial economic de gările de marfă și portul dunărean, determinând îmbunătățirea comerțului și creșterea competitivității la nivel regional. În momentul de față, DJ 252 asigură conectivitate directă cu rețeaua TEN-T, intersectându-se cu DN 24 (E 581) în dreptul UAT Cosmești. O conectivitate indirectă cu reţeaua TEN-T se realizează prin intermediul DN 24 (E581) ce asigură legătura cu DN 2 (E 85) și cu județul Vrancea. Totodată, DJ 252 asigură o legătură indirectă cu reţeaua TEN-T prin intermediul DN 25 ce asigură conexiunea cu municipiul Galaţi şi, implicit, cu DN 22B (Galaţi – Brăila), linia CF Făurei – Galaţi şi Canalul Rin – Dunăre. De asemenea, DJ 252 reprezintă cea mai economică legătură a comunităţilor situate pe traseele ce fac obiectul prezentului proiect cu coridorul TEN-T, având o lungime mai mică faţă de rutele alternative existente. APRILIE 2019

15


PROIECTE

DOUĂ DRUMURI MICI PENTRU NEVOI MARI, ÎN MEHEDINȚI

foto: ADR SUD VEST

Contractul de parteneriat încheiat anul trecut între UAT Vrata, UAT Cujmir, UAT Dîrvari și Consiliul Județean Mehedinți a adus o adevărată gură de oxigen comunităților din comunele din sudul județului. Două sectoare de drum județean vor fi reabilitate cu fonduri Regio, prin Axa 6 – Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională.

PATRU PARTENERI ÎN PROIECT

DAN L. BRUMAR

L

16

www.inforegio.ro

Contractul de finanțare pentru cele două porțiuni a fost semnat în 20 noiembrie 2018, iar cei patru parteneri din proiect au reușit să atragă 7,66 de

milioane de lei – 6,34 de milioane de lei prin Regio 2014-2020 și 970.479 lei din bugetul național. Conform contractului, până la 1 ianaurie 2021, cele două sectoare de drum trebuie reabilitate în vederea îmbunătățirii condițiilor de transport și a mobilității locuitorilor. Lucrările au

foto: ADR SUD VEST

ocuitorii comunelor Vrata, Cujmir și Dîrvari din Mehedinți așteaptă de mulți ani investiții la nivelul infrastructurii rutiere din județ. Însă presiunea constantă pe buget exercitată la nivelul Consilului Județean a făcut ca, ani la rând, prioritățile să fie altele. Realitatea este că aceste localități sunt tranzitate de drumuri importante, iar conexiunea cu marile rețele rutiere, naționale și de interes regional a avut mereu de suferit. În luna noiembrie a anului trecut, aceste unități administrativ-teritoriale au fost chemate în parteneriat de UAT Consiliul Județean în vederea accesării de fonduri nerambursabile pentru modernizarea a două sectoare de drum ignorate în ultimii ani. E vorba de DJ 562B, pe tronsonul Vrata – Cujmir (6,72 km) și de DJ 562, pe tronsonul Gemeni – granița cu județul Dolj.

Lucrările de modernizare au început deja pe mai multe sectoare de drum

Așa arată acum drumul care urmează să fie reabilitat cu fonduri Regio


foto: ADR SUD VEST

PROIECTE „Modernizarea și reabilitarea celor două tronsoane de drumuri județene va avea un impact deosebit asupra populației.“

SILVIA IULIANA TRANCĂ, director executiv ADR Sud-Vest Oltenia

început în acest an, iar autoritățile locale și județene urmăresc sporirea ratei de utilizare a drumului, creşterea duratei de viață a drumurilor judeţene și sporirea măsurilor de siguranţă în trafic. După modernizarea acestor drumuri, se mizează și pe îmbunătăţirea calităţii mediului (reducerea poluării și a nivelului de zgomot) din localităţi, sporirea confortului și reducerea nivelului de zgomot, prin turnarea unui covor asfaltic nou. Indirect, dar la fel de important, toți cei implicați în acest proiect speră că refacerea drumurilor va conduce la dezvoltarea zonelor de servicii și la îmbunătăţirea serviciilor de aprovizionare, salubritate, intervenţii (salvare, pompieri).

Sectorul de drum care urmeaza să fie

„De asemenea, apar și alte efecte multiplicatoare, cum ar fi creşterea valorii terenurilor din și dintre localităţi, crearea de locuri de muncă pe perioada proiectului și după finalizarea acestuia, pentru întreţinere și reparaţii. Modernizarea și reabilitarea celor două tronsoane de drumuri județene va avea un impact deosebit asupra populației, deoarece acestea se află într-o situație foarte proastă. Condițiile de trafic sunt absolut îngreunate, mai ales în perioadele de ploi și zăpezi, astfel crește operabilitatea serviciilor de sănătate și

modernizat

accesul elevilor la educație”, declară prof. ing. Silvia Iuliana Trancă, director executiv al ADR Sud-Vest Oltenia. Prin realizarea acestui proiect se asigură continuitatea, fluidizarea traficului și conexiunea cu coridorul Rin - Dunăre TEN-T Core și TEN-T Comprehensive. Sectoarele de drum județean vor fi, după reabilitare, variante viabile de transport rutier, atât pentru traficul local, cât și pentru traficul de tranzit, cu beneficiu direct asupra agenţilor economici locali sau celor de la nivel judeţean.

AXA RUTIERĂ IAȘI-BOTOȘANI, UN PROIECT STRATEGIC PENTRU ZONA MOLDOVEI Județele din Moldova au suferit mereu din cauza lipsei unei infrastructuri rutiere la nevoile de transport și mobilitate ale zilei. Pentru locuitorii din Botoșani și Iași acest lucru se va schimba începând cu acest an, grație unui proiect de anvergură demarat de consiliile județene din Iași și Botoșani, în parteneriat cu autoritățile locale din 15 comune din zona Moldovei. DAN L. BRUMAR

foto: ADR Nord-Est

A

xa strategică 2 Iași-Botoșani este un proiect pe cât de îndrăzneț, pe atât de necesar, demarat de Consiliul Județean Botoșani, în colaborare cu Consiliul Județean Iași și 15 unități administrativ-teritoriale din cele două județe. În ciuda denumirii sale, proiectul de reabilitare a peste 100 km de drumuri județene care tranzitează cele două mari zone administrative din Regiunea Nord-Est se adresează în mod special locuitorilor din Botoșani. Unul dintre obiectivele specifice ale acestui document strategic este îmbunătățirea accesibilității județului Botoșani la rețeaua de transport TEN-T și conectarea unui număr impresionant de localități mici la polul de dezvoltare Iași.

Axa rutieră Iași-Botoșani va conecta un număr mare de localități

APRILIE 2019

17


PROIECTE milioane de lei reprezintă contribuția județelor. Contractul de finanțare privind reabilitarea acestor sectoare de drum a fost semnat la 24 noiembrie 2017, iar la 31 ianuarie 2019 a fost lansată licitația în sistemul electronic de achiziții publice. Termenul-limită pentru depunerea ofertelor a fost 11 martie 2019, ceea ce înseamnă că beneficiarul acestor investiții va anunța în curând rezultatul licitației.

MIZA PROIECTULUI CREȘTEREA MOBILITĂȚII

foto: ADR Nord-Est

Este o misiune grea, dar nu imposibilă, având în vedere că și în 2019 pe traseul propus pentru modernizare există sectoare de drum de pământ. Axa strategică 2 Botoșani-Iași se traduce prin reabilitarea a nu mai puțin de 106,2 km de drumuri județene de interes regional, din care 100,2 km se află pe teritoriul județului Botoșani. Sectoarele de drum care vor intra în lucrări de reabilitare se regăsesc în DJ 282H (5,9 km din localitatea Șipote – Iași până la granița cu județul Botoșani), DJ 282H (13,7 km între limita județului Iași și comuna Călărași Botoșani), DJ 282 (51,2 km între Răuseni și Hănești), DJ 297 (25,8 km între DN 29D și Todireni) și DJ 294 (9,5 km între Dângeni și Mihălășești). Proiectul beneficiază de o finanțare de 313,9 milioane de lei (cu TVA), din

18

www.inforegio.ro

15 COMUNE PE TRASEUL DE 106,2 KM Obiectivul este finanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 6 – Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională și locală, Prioritatea de investiții 6.1 – Stimularea mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la infrastructura TEN-T. Localitățile aflate pe traseul care va fi modernizat sunt: Albești, Blândești, Călărași, Dângeni, Dobârceni, Gorbănești, Hănești, Hlipiceni, Lunca, Mihălășești, Răuseni, Sulița, Todireni, Trușești (jud. Botoșani) și comuna Șipote (jud. Iași).

care 266,8 milioane de lei prin Regio 2014-2020, 40,8 milioane de lei sunt fonduri naționale nerambursabile și 6,27

Prin implementarea acestui proiect, consiliile județene din Iași și Botoșani urmăresc sporirea gradului de utilizare a sectorelor de drumuri județene modernizate și creșterea mobilității locuitorilor. Județul Botoșani, considerat dezavantajat din punctul de vedere al investițiilor directe, are oportunitatea de a se conecta mai ușor de polul de dezvoltare Iași, un important centru de afaceri din zona Moldovei. Lărgirea sectoarelor de drum menționate și creșterea vitezei de deplasare pe o lungime de 106,2 km vor avea ca rezultat creșterea interesului pentru afaceri în zonă, impact care se va resimți și la nivelul bugetului județului Botoșani. De fapt, UAT județul Botoșani și UAT județul Iași consideră creșterea gradului de coeziune economică și socială la nivelul celor două județe drept obiectivul general al proiectului. Proiectul trebuie implementat până la 28 februarie 2022, iar la finalizarea lui, locuitorii celor 15 comune aflate pe traseul acestor sectoare de drumuri vor fi beneficiarii direcți ai investițiilor realizate cu ajutorul Regio 2014-2020. Se estimează că viteza de deplasare a autovehiculelor vor crește cu 30% la finalul proiectului, la fel și siguranța rutieră, grație noilor echipamente de semnalizare și marcajelor rutiere care vor fi adăugate pe întreg traseul. Beneficiarii direcți ai proiectului sunt cele peste 54.200 de persoane din 15 comune aflate de-a lungul traseului propus spre modernizare. „Printre avantajele de care vor avea parte beneficiarii se numără economisirea timpului de deplasare și a carburanților, reducerea costurilor de operare a autovehiculelor, îmbunătățirea siguranței circulației și posibilitatea de acces, în condiții optime, a mijloacelor


PROIECTE vizează modernizarea a 60 km de drumuri județene, cu fonduri Regio, cu scopul fluidizării traficului auto și asigurării conexiunii la rețeaua TEN-T. Proiectul beneficiază de o finanțare nerambursabilă de 130 de milioane de lei și se află în implementare. Scopul proiectului este îmbunătățirea situației actuale a infrastructurii din cadrul spațiului rural, asigurarea siguranței și fluenței traficului existent și prognozat, în conformitate cu prevederile legale și cu reglementările tehnice specifice în vigoare.

ȘOSELE MODERNE ÎN JUDEȚUL VASLUI

Așa arată acum DJ 282

de intervenție rapidă, pompieri, salvare, poliție”, a precizat pentru revista Regio președintele Consiliului Județean Botoșani, Costică Macaleți.

MAI MULTE OPORTUNITĂȚI PENTRU REGIUNEA NORD-EST Județele din nord-estul țării și-au trasat mai multe obiective strategice în ceea ce privește reabilitarea drumurilor județene de interes regional. Proiectele cu finanțare europeană, depuse de autoritățile județene din Moldova prin Regio 2014-2020, vizează creșterea gradului de accesibilitate a localităților cu rang de comune și sate la marile centre urbane din această zonă. Un astfel de proiect este cel de modernizare

a drumurilor județene pe ruta NeamțBacău, care beneficiază de o finanțarea europeană nerambursabilă de 175 de milioane de lei. Parteneriatul dintre cele două mari entități județene și UATurile locale vizează modernizarea unor sectoare de drum din DJ 207D, DJ 241 și DJ 241A, situate în proximitatea rețelelor TEN-T (E 581 și E 85). Termenul-limită de implementare a proiectului, denumit Axa strategică 3 Neamț-Bacău, este 31 ianuarie 2022. Pe traseul aceleiași axe rutiere Neamț-Bacău se are în vedere rea­ bilitarea și modernizarea rețelei de transport Piatra Neamț-MărgineniFău­rei-Horia-Ion Creangă-Icusești-li­ mita județului Bacău. Contractul de fi­ nan­țare, semnat la 9 noiembrie 2017,

La 29 decembrie 2017 a fost semnat contractul de finanțare pentru un alt proiect vital ce vizează creșterea mobilității și accesibilității populației din Regiunea Nord-Est. Reabilitarea și modernizarea drumului strategic județean Bârlad-Laza-Codăești este un proiect depus de UAT județul Vaslui cu scopul reabilitării unor sectoare de drum județean de maximă importanță pentru locuitorii din zonă (DJ 245, DJ 245M, DJ 247 și DJ 246). Proiectul are o finanțare nerambursabilă de 213 milioane de lei și, după implementare, va contribui la creșterea accesibilității populației, bunurilor și serviciilor către și din 12 comunități rurale ale județului Vaslui, situate în proximitatea rețelei TEN-T pe piața locală, regională și națională. Prin acest proiect se urmărește stimularea dezvoltării socio-economice a zonei rurale a județului Vaslui.

DE LA IAȘI LA SUCEAVA PE DRUMURI REABILITATE

Și modernizarea DJ 245 va fi realizată prin programul Regio

Nu mai puțin de 300 de milioane de lei au obținut prin Regio autoritățile județene din Iași și Suceava pentru modernizarea a 167,9 km de drumuri care ar putea conecta mai ușor 22 de unități administrativ-teritoriale urbane și rurale la importante rețele rutiere de interes regional. Proiectul a fost posibil datorită parteneriatului încheiat între autoritățile județene din Iași și Suceava, cu scopul îmbunătățirii accesibilității și a mobilității populației, bunurilor și serviciilor, în vederea stimulării dezvoltării economice durabile. APRILIE 2019

19


PROIECTE

70 DE MILIOANE DE LEI PENTRU SPRIJINIREA TURISMULUI, ÎN BIHOR Potențialul turistic al județului Bihor este exploatat la maximum de autoritățile locale și județene, printr-o rețea de drumuri care asigură acces facil la principalele obiective de interes din zona de nordvest a țării. Un nou proiect de reabilitare a unui drum județean, care leagă trei comune situate la sud de municipiul Oradea, vine să întregească strategia Regiunii Nord-Vest în ceea ce privește sporirea accesibilității zonelor urbane și rurale situate în apropierea rețelei TEN-T. DAN L. BRUMAR

D

rumul Județean 792A are o însemnătate aparte pentru județul Bihor. Acest culoar rutier străbate, de la nord la sud, Câmpia Miersigului, alcătuită din două subunități distincte din punct de vedere geomorfologic: Glacisul 2 și Glacisul 3. El asigură conexiunea DN 79 cu DN 79A și leagă județul Bihor de județul Arad, prin Bocsig-Beliu-Tinca. Consiliul Județean Bihor a solicitat asistență financiară prin Regio 2014-2020 în vederea reabilitării acestui tronson, cuprins între Beliu (km 24+984), Tinca și Leș, ultima o comună situată la doar 12 km de Oradea. Reabilitarea acestui sector de drum județean, care măsoară 42,7 km lungime, este importantă pentru conectarea localităților de pe traseu cu cel mai important nod feroviar din nordvestul țării, municipiul Oradea, tranzitat de magistrala 300 București-Oradea.

Proiectul vizează modernizarea infrastructurii rutiere între limita județului Arad și comuna Leș, cu ajutorul celor 69,8 milione de lei alocate la sfârșitul anului 2018. Mare parte din investiție – 68,4 milioane de lei – e asigurată prin Regio 2014-2020, iar 1,39 de milioane de lei reprezintă contribuția UAT județul Bihor. Contractul de finanțare a fost semnat în noiembrie 2018, iar lucrările sunt în derulare. Obiectivul general al acestui proiect este îmbunătățirea accesibilității și mobilității populației, bunurilor și serviciilor din zonă. Mai mult, prin realizarea acestei investiții se urmărește facilitarea accesului în zonă pentru o dezvoltare economică durabilă a localităților din vecinătatea rețelei TEN-T. Totodată, se urmărește

20

www.inforegio.ro

creșterea gradului de accesibilitate a mobilității populației și a bunurilor pe piața regională prin accesul la coridorul TEN-T pentru persoanele din localitățile Ucuriș, Olcea, Belfir, Tinca, Husasău de Tinca, Miersig și Leș din județul Bihor. „Prin reabilitarea drumului județean DJ 792A – Beliu-Tinca-Leș crește importanța economică, socială și

foto: ADR Nord Vest

CREȘTE IMPORTANȚA ÎNTREGII ZONE

foto: ADR Nord Vest

Lucrările la Drumul Județean 792A sunt în derulare

culturală a întregii zone, aflată pe platoul Tincii. Acest proiect este complementar cu proiectul de reabilitare a drumului național DN 79 Arad – Salonta – Oradea, lucrare finalizată recent”, spune Pásztor Sándor, președintele Consiliului Județean Bihor. Un drum județean modernizat contribuie substanțial la creșterea siguranței în trafic, iar acest lucru poate fi un imbold pentru largi comunități să interacționeze mai ușor. Obiectivele turistice din județul Bihor vor fi mai aproape pentru cei care vor să le viziteze. Reabilitarea DJ 792A nu e o simplă asfaltare. Specialiștii care au gândit acest proiect au identificat și un impact pozitiv asupra percepției exterioare a arealului. Potrivit acestora, turismul face parte din categoria activităților umane considerate prietenoase cu mediul, fiind ușor asociat cu conceptul de dezvoltare durabilă.


UTIL PENTRU BENEFICIARI

PUBLICUL AFLĂ DESPRE REGIO PRIN CAMPANIA „MÂINE SE CONSTRUIEȘTE ACUM“ Clipuri video și audio, bannere, afișe, panotaj. Regio își prezintă „cartea de vizită” publicului larg prin intermediul campaniei „Mâine se construiește acum”. Campania, care se desfășoară până la mijlocul lunii mai, prezintă domeniile de finanțare ale actualului program.

C

ampaniile de infor­ mare adresate publi­ cului general sunt o obligație a Autorității Contractante. Mă­surile de informare și comunicare se stabilesc în funcție de ne­ cesitățile de informare ale diferitelor grupuri țintă: potențiali beneficiari, bene­ ficiari, jurnaliști, alte organizații, administrație publică centrală și locală și public general. În acord cu Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013, AM POR realizează și aprobă un Plan de Comunicare al POR, care stabilește indicatori preciși ce trebuie atinși. În cazul publicului general este vorba despre un grad de cunoaștere a Regio de 60%. Printr-o campanie de informare, publicul general trebuie să afle de existența programului și de ceea ce finanțeaza acesta. Astfel, în cadrul campaniei AM POR „Mâine se construiește acum“ au fost produse clipuri video, clipuri audio, bannere și afișe care să ilustreze toate cele 11 domenii de finanțare existente la momentul realizării acestora. Între timp au mai fost adăugate 3 axe prioritare. Studiile sociologice realizate în mod constant și care sunt disponibile pe pagina www.inforegio.ro pentru evaluarea eficienței măsurilor de informare și publicitate au sprijinit alegerea anumitor canale pentru categorii de vârstă ale publicului general. Conform studiilor, 87% dintre cei intervievați preferă televiziunea, 53% radioul, 44% broșurile și pliantele, 40% comunicarea online și alți 40% panourile stradale. În consecință, pentru a acoperi

OBIECTIVELE CAMPANIEI l Creșterea notorietății programului Regio (inclusiv brand awareness) ca program care finanțează dezvoltarea regională, la nivelul publicului țintă general, de la 43 % la 60%. l Promovarea rolului și contribuției Programului Operațional Regional 2014 – 2020 la dezvoltarea regională în România

mare parte dintre aceste surse preferate, autoritatea contractantă a decis derularea unei campanii media pe cinci tipuri de canale: TV, radio, panotaj indoor, online și panotaj outdoor. Panotajul indoor nu s-a

contractat. Campania „Mâine se construiește acum” a început pe 20 februarie pe TV și radio (Național TV, TVR1, România Tv, Realitatea, B1TV, ProFM, RRA, Antena Satelor), ur­ mând a fi difuzate 11 spoturi video si 11 spoturi audio timp de două luni. Panotajul outdoor a început la 1 martie și va dura trei luni. 220 de panouri au fost amplasate în toată țara (câte cinci în fiecare județ și 15 în București), în locuri foarte traficate, cum ar fi intersecțiile mari, piețele centrale, zonele pietonale, intrările și ieșirile din orașe, zonele adiacente spațiilor comerciale. Componenta online a campaniei urmărește familiarizarea publicului utilizator de Internet cu proiectele finanțate prin Regio 2014-2020 prin intermediul unor bannere, dar și prin reclame pe rețelele de socializare și pe Youtube. Cu o grafică inedită și interesantă, imaginile prezintă proiecte concrete realizate cu finanțare Regio în perioada anterioară în toate domeniile de activitate (ca de exemplu reabilitarea unităților de învățământ, grija pentru mediu, construcția de drumuri, investițiile în sănătate) și continuitatea cu actuala perioadă de programare. Mesajul transmis este că toate aceste proiecte contribuie la dezvoltarea locală și regională și deschid drumul spre un „mâine” în care calitatea vieții se va îmbunătăți. APRILIE 2019

21


UTIL PENTRU BENEFICIARI

AȚI ÎNTREBAT? VĂ RĂSPUNDEM! Specialiștii vă răspund astăzi la o serie de întrebări importante pentru implementarea cu succes a unui proiect cu finanțare prin intermediul Axei Prioritare 6 - Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională.

Ce tipuri de drumuri județene pot face obiectul proiectului? Prin intermediul Axei prioritare 6 se finanțează modernizarea și reabilitarea pentru îmbunătățirea parametrilor relevanțicreșterea vitezei, siguranței rutiere, portanței etc. reţelei de drumuri judeţene (inclusiv poduri și podețe, acces la proprietăți aflate în domeniul public) care asigură conectivitatea, directă (drumuri județene sau trasee compuse din mai multe drumuri județene legate direct) sau indirectă (drumuri județene/trasee legate de rețea prin intermediul unui drum național m o d e r n iz a t)

În cazul în care s-au executat pe anumite porțiuni lucrări de mentenanță sau de reabilitare din fonduri publice, proiectul este eligibil? În conformitate cu prevederile Ghidului specific, proiectul propus nu trebuie să mai fi beneficiat de finanţare publică în ultimii 5 ani înainte de data depunerii cererii de finanţare, pentru acelaşi tip de activităţi (construcţie/ extindere/ modernizare), cu excepția lucrărilor de întreținere și reparații curente realizate asupra aceleiaşi infrastructuri/ aceluiaşi segment de infrastructură şi nu beneficiază de fonduri publice din alte surse de finanţare. În concluzie, dacă s-au făcut doar lucrări de mentenanță sau doar de reparații curente din fonduri publice (fără a se îmbunătăți parametrii relevanți) proiectul este din acest punct de vedere eligibil.

Ce se înțelege prin „proiecte complementare cu investiția

propusă“ (pct. 1.7 din Ghidul solicitantului pentru axa prioritară 6) și prin „complementaritatea prezentului proiect“ (pct. 1.8)? Având în vedere formularea „proiectul depus și rezultate preconizate“, proiectele care se detaliază la pct. 1.8 se referă la proiecte în curs de implementare? În cadrul secțiunii 1.7 se face referire la „Sprijinul primit din fonduri publice şi/sau împrumuturi din partea instituțiilor financiare internaționale (IFI)“, deci proiecte care au obținut finanțare, și se vor avea în vedere cu prioritate proiectele complementare cu investiția propusă (de exemplu, un alt drum finanțat prin POR

foto: MDRAP

cu rețeaua TEN-T, construirea unor noi segmente de drum județean pentru conectarea la autostrăzi sau drumuri expres. În plus, traseul propus in proiect trebuie să fie prioritizat prin Hotărâre a Consiliului de Dezvoltare Regională.

foto: Shutterstock

În cazul în care un proiect vizează modernizarea unui drum județean care parcurge un oraș și o comună, este obligatoriu ca jude­ țul să fie inclus în cadrul par­ teneriatului? În cadrul Ghidului specific aferent Axei prioritare 6 se precizează că solicitanții eligibili pot fi: Unitățile administrativ-teritoriale – Județ(e), Unitățile administrativ-teritoriale în parteneriat: județ(e) - municipiu(i)/ oraș(e)/ comună(e), județ-județ (două sau mai multe). În consecință, parteneriatul trebuie să includă în mod obligatoriu UAT Județul, iar UAT Orașul/Comuna pot fi doar parteneri.

Modernizare pod peste Râul Doamnei în Pitești

22

www.inforegio.ro


UTIL PENTRU BENEFICIARI tronsoane, fiecare tronson având elaborată o DTE (DALI). 2 dintre cele 3 DTE au fost elaborate cu cota TVA de 20%, cel de-al 3-lea urmând a fi încheiat cu TVA de 19%, conform prevederilor legislative aplicabile. În devizul general cumulat, în rubrica de TVA, se vor însuma valorile aferente celor trei DTE având în vedere că 2 DTE au devizul general încheiat cu TVA 20%, iar cel deal 3-lea va fi încheiat cu TVA 19%? Rubrica TVA din devizul general cumulat va conține suma TVAurilor aferente celor trei DTE. De asemenea, vă semnalăm că în MySMIS, la întocmirea Bugetului, introducerea cheltuielilor se realizează la nivel de subactivitate. Câmpul „Procent TVA“ este un câmp editabil, permițând astfel introducerea cotei de TVA aferentă fiecărei cheltuieli în parte. Astfel, pentru cheltuielile deja efectuate, cu TVA de 20%, veți completa cota de TVA de 20%, pentru cheltuielile previzionate, cu TVA de 19%, veți introduce cota de TVA de 19%.

2007-2013 care are legătură cu DJ-ul ce doriți să-l modernizați). Secțiunea 1.8 se referă la „Sprijinul solicitat din fonduri publice şi/sau împrumuturi din partea instituțiilor financiare internaționale (IFI)“, adică proiecte pentru care solicitați finanțare, indiferent că sunt sau nu în implementare. Se acceptă la depunerea cererii de finanțare acordul expres al proprietarului sub forma unui înscris sub semnătură privată sau se impune întocmirea unui acord autentic? La depunerea cererii de finanțare se acceptă acordul expres al

Modernizare străzi în Târgu-Jiu

proprietarului, de preferat sub forma unui acord autentic, precum și un document doveditor privind deținerea proprietății de către proprietarul respectiv. Dorim însă să vă atenționăm că în conformitate cu prevederile legii 50/1991 cu modificările ulterioare (ultimele modificări și completări ale legii 50/1991 s-au realizat prin Legea nr. 197/2016 privind aprobarea OUG nr. 22/2014) pentru obținerea autorizației de construire va fi necesară obținerea dreptului de superficie pe durată corespunzătoare cerințelor POR. Traseul rutier propus pentru finanțare este format din 3

foto: MDRAP

Având în vedere că prin noul Ghid General pentru POR 20142020 a fost modificat modelul de acord de parteneriat, vă rugăm să ne co­mu­ nicați dacă este obligatoriu să modificăm acordurile de parteneriat deja semnate și aprobate prin hotărâri de consilii locale și județean, în vederea depunerii proiectelor pe AXA 6.1 apelul 2 a POR 2014-2020. Acordul de parteneriat, anexă la ghid, este un model orientativ în scopul reglementării de principiu a aspectelor legale, financiare și de orice altă natură care pot interveni în implementarea în parteneriat a proiectului. Nu este obligatoriu să refaceți documentele, dacă toate prevederile necesare se regăsesc în cele deja semnate și aprobate.

Declarația privind nedeductibilitatea TVA trebuie completată și de partenerii care nu au nici o obligație financiară în proiect? În grila CAE se men­ționează că „În cazul în care partenerul nu are obligații financiare în proiect, aceste informații nu sunt necesare“. În cazul în care partenerul nu are obligații financiare în proiect, declarația nu este necesară.

APRILIE 2019

23


IDEI EUROPENE

IDEEA BALTICĂ PENTRU CREȘTEREA BUNĂSTĂRII: INVESTIȚII ÎN INFRASTRUCTURA DE LA FRONTIERĂ Letonia-Lituania

ALINIEREA LA STRATEGIILE LOCALE ȘI NAȚIONALE

https://www.slideserve.com

VLAD EPURESCU

D

in 1997 până în 2007, volumul traficului rutier în regiunea de frontieră Letonia-Lituania a crescut cu aproximativ 2% pe an. După aderarea celor două țări la UE, traficul s-a intensificat, pe unele porțiuni chiar și cu 15,8%. Acest lucru a fost în mare măsură influențat de numărul crescut al schimburilor comerciale dintre cele două țări și de integrarea în piața unică europeană. Numărul tirurilor care treceau granița, spre exemplu, a crescut cu până la 27,1% pe an. Acest fenomen a condus la deteriorarea suprafețelor rutiere. Calitatea scăzută a infrastructurii, începând de la asfalt și continuând cu iluminatul stradal și trotuarele, compromitea siguranța traficului. Numărul accidentelor pe drumurile locale era foarte ridicat. De asemenea, era foarte dificil ca vehiculele grele să se descurce prin intersecțiile din zonă deoarece erau foarte înguste, în timp ce podurile se dovedeau adesea a nu fi suficient de puternice pentru a susține încărcăturile mari. În plus, lipsa semnelor rutiere în multe locuri a provocat probleme pentru vizitatori.

24

www.inforegio.ro

ÎMBUNĂTĂȚIRI ÎN DOMENIUL INFRASTRUCTURII ȘI SENSIBILIZAREA ÎN MATERIE DE SIGURANȚĂ A TRAFICULUI Proiectul LAtLIT a abordat această situație de precaritate prin îmbunătățirea infrastructurii drumurilor și a infrastructurii rutiere și prin sensibilizarea opiniei publice cu privire la problemele legate de siguranța traficului. Aceste direcții au fost considerate priorități importante pentru dezvoltarea durabilă în Letonia și Lituania. Documentația tehnică a fost pregătită pentru modernizarea a 39 de secțiuni ale drumurilor urbane și rurale, cu o lungime totală de peste 41 km. În plus, au fost reconstituite 29 de secțiuni de drum cu o lungime totală mai mare de 14 km. Aceste drumuri trec prin 23 de localități urbane și rurale din cele 15 municipalități vizate de proiect. În plus, au fost organizate cinci campanii de sensibilizare a opiniei publice cu privire la siguranța traficului în mai multe localități care se situează de-a lungul frontierei dintre cele două state baltice.

Îmbunătățirea infrastructurii rutiere a fost una dintre cele mai importante sarcini ale autorităților locale. Toate lucrările din cadrul proiectului au fost finalizate în conformitate cu obiectivele și cerințele documentelor strategice, ale politicilor de dezvoltare și ale planurilor teritoriale ale regiunilor și municipalităților implicate. Acestea au fost, de asemenea, aliniate la obiectivele UE de reducere a deceselor rutiere, a strategiilor letone și lituaniene pentru siguranța traficului și dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor, inclusiv a sistemelor de transport, precum și a codurilor autostrăzilor și a altor legi naționale relevante. Prin promovarea cooperării transfrontaliere privind siguranța traficului, proiectul a contribuit la creșterea accesibilității și a dezvoltării socio-economice durabile și coerente în regiunea de frontieră. Astfel, s-au dezvoltat afaceri și s-a îmbunătățit competitivitatea economică. Toate acestea au contribuit, în același timp, la creșterea nivelului de trai și la creșterea atractivității regiunii pentru rezidenți și vizitatori. Totalul investiției pentru proiectul LATLIT a fost de 3.669.970 de euro, contribuția Fondului european de dezvoltare regională fiind de 3.119.474 de euro.

latlit.eu

Proiectul LATLIT a venit ca o soluție pentru volumul crescut al traficului și a deteriorării infrastructurii rutiere în zonele îndepărtate ale regiunii de frontieră Letonia-Lituania. A presupus modernizarea drumurilor și a infrastructurii acestora și conștientizarea opiniei publice cu privire la problemele legate de siguranța traficului.

Înainte de reablitare


IDEI EUROPENE

CUM A CONTRIBUIT O REȚEA RUTIERĂ MODERNĂ LA DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A SLOVACIEI Slovacia

Proiectul de infrastructură Fričovce - Svinia a presupus îmbunătățirea unei porțiuni de 11,2 kilometri a autostrăzii D1 construită în regiunea slovacă nord-estică Prešov, cu scopul de a îmbunătăți siguranța traficului și economia din această municipalitate.

număr mare de accidente și blocaje de trafic. Zgomotul și emisiile generate de traficul intensiv au fost reduse în mod semnificativ ca urmare a deturnării unei părți substanțiale de trafic spre noua autostradă. În plus, au fost construite de-a lungul autostrăzii un total de 3 506 m de ziduri de protecție împotriva zgomotului.

STIMULAREA ECONOMIEI REGIONALE

VLAD EPURESCU

S

ecțiunea de autostradă conectează partea de vest a municipiului Fričovce cu intersecția situată în orașul Svinia, unde drumul se conectează la autostrada D1 Svinia – Prešov Vest. În cadrul coridorului european TEN-T Rin-Dunăre, principalele obiective ale acestui proiect au fost asigurarea unei modalități mai sigure, mai rapide și mai economice de conectare a regiunilor de vest, centrale și estice ale Slovaciei, precum și a capitalei Bratislava cu granița cu Ucraina. Drumul este de mare capacitate, asigurând un acces mai ușor în regiunea Prešov și sprijinirea economiei țării în cadrul politicii regionale de convergență a UE. Proiectul a vizat, de-asemenea, îmbunătățirea siguranței rutiere, contribuind, de asemenea, la reducerea timpului de conducere, a costurilor de exploatare și de întreținere și a impactului negativ al traficului asupra mediului. Secțiunea de autostradă are o suprafață de 20,07 km2. Pe carosabil există 15 poduri, care au o lungime combinată de 2 793 m.

ÎMBUNĂTĂȚIREA SIGURANȚEI RUTIERE ȘI A MEDIULUI ÎN REGIUNE Această secțiune de 11.2 km a deviat fluxul de trafic de la drumul regional existent, care a fost folosit în exces de autocamioanele care transportau mărfuri și trebuiau să ajungă la autostradă. Astfel, s-a redus semnificativ volumul mare de trafic regional și intraregional de pe drumurile regionale existente. De asemenea, secțiunea a creat condiții mai bune pentru circulația vehiculelor grele și a redus impactul negativ asupra mediului. Drumul vechi regional I / 18 traversează multe sate și zone rezidențiale, ceea ce a provocat un

Proiectul i-a conectat pe cetățenii slovaci din Bratislava și Košice, un element-cheie pentru dezvoltarea economică a țării. Timpul de conducere de la capitala Bratislava până la regiunea Prešov a fost diminuat cu aproximativ nouă minute. În plus, noua bucată de autostradă a facilitat, de asemenea, accesul la destinații turistice din Munții Tatra si din regiunile Levoča, Košice, Spiš și Liptov. Drumurile existente anterior nu au fost concepute pentru a face față intensității ridicate a traficului de vehicule grele de marfă care trec prin zonă, ducând la costuri foarte ridicate de operare și întreținere. Noua secțiune va reduce aceste costuri. Totalul investiției pentru proiectul „Autostrada D1, secțiunea Fričovce Svinia“ a fost de 179.132.847 de euro, contribuția Fondului de Coeziune fiind de 71.288.117,05 euro prin intermediul Programului Operațional „Transport“ pentru perioada de programare 20072013.

nic

puter Investiția a avut un impact economic

APRILIE 2019

25


UTIL PENTRU BENEFICIARI

București, 8-9 mai 2019

CONFERINȚA „DEZVOLTAREA DURABILĂ LA MAREA NEAGRĂ” Conferința la nivel înalt „Dezvoltarea Durabilă la Marea Neagră” este organizată de Ministerul Cercetării și Inovării și de Institutul Național de Geologie și Geoecologie Marină – GeoEcoMar, cu sprijinul Serviciulului European de Acțiune Externă, și face parte din Programul oficial al Președinției Române a Consiliului UE. Evenimentul este dedicat lansării oficiale a viitoarei Agende strategice pentru cercetare și inovare pentru Marea Neagră și planurilor de implementare a acesteia. Pentru tema promovării eco-turismului în Rezervația Biosferei Delta Dunării, va fi organizată o excursie pe teren în perioada 10-11 mai pe coasta Deltei Dunării. Mai multe detalii la: www.sust-black.ro București, 14-16 mai 2019 CONFERINȚA EUROPEANĂ A CLUSTERELOR Conferința Europeană a Clusterelor este organizată de Comisia Europeană, sub

auspiciile Președinției române a Consiliului Uniunii Europene. Vor fi prezenți 400 de responsabili în domeniul politicilor relevante, manageri de clustere și alți stakeholderi. Temele principale se vor referi la digitalizare, instruire, economie circular și impact social. Mai multe detalii la: www.eucluster2019.eu Fundulea, județul Călărași, 16-19 mai 2019 AGRIPLANTA-ROMAGROTEC Expoziţia agricolă prezintă oferte de utilaje și mașini agricole, inputuri și soluții de marketing. Desfășurat pe o suprafață de peste 36 ha, evenimentul îmbină trei componente care îi asigură eficiența: expoziție în câmp, loturi demonstrative și demonstrații cu mașini agricole. În paralel, are loc AgriKids, un concept dedicat copiilor, care experimentează și învață cum să planteze, ce înseamnă o cultură sănătoasă și cum să respecte mediul. Mai multe detalii la: www.agriplanta.ro

apicultură, condimente, sucuri, cafea, ceaiuri și băuturi alcoolice. În paralel, va avea loc expoziția Food Technology, unde vor fi expuse echipamente și procese tehnologice pentru fabricarea și ambalarea alimentelor. Mai multe detalii la: www.food-drinks.moldexpo.md București, 30 mai-2 iunie TIBCO Târgul internațional de bunuri de larg consum – TIBCO, ediția cu numărul 37, va avea loc la Centrul Expozițional Romexpo. TIBCO este promovat ca o platformă în care producătorii, importatorii și distribuitorii de bunuri de larg consum din țară și din străinătate își pot prezenta produsele într-o atmosferă de business, propice comunicării și networking-ului. Simultan, vor avea loc expozițiile BIO Life & Style și Bookfest. Mai multe detalii la: www.tibco.ro

Chișinău, Republica Moldova, 16-19 mai FOOD & DRINKS Expoziţia internaţională specializată de produse alimentare şi materii prime Food & Drinks are loc la Centrul Internațional de Expoziții Moldexpo din Chișinău. Vor fi expuse produse din categoriile carne, lactate, panificație, uleiuri, cofetărie,

ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU POR 2014-2020 (AM POR) — MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

Bd. Libertății, nr. 16, Bucureşti, Sector 5 Telefon: (+40 37) 211 14 09 Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro Facebook: https://www.facebook.com/inforegio.ro

ORGANISME INTERMEDIARE POR Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro, Website: www.adrnordest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro, Website: www.adrse.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Str. General Constantin Pantazi nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167 E-mail: office@adrmuntenia.ro, Website: www.adrmuntenia.ro

26

www.inforegio.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului nr. 1, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro, Website: www.adroltenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Tel/Fax: 0256 491923 E-mail: office@adrvest.ro, Website: www.adrvest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Calea Dorobanţilor nr. 3, Cluj Napoca, judeţ Cluj, cod poştal 400118 Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 493222 E-mail: secretariat@nord-vest.ro Website: www.nord-vest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093 Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro, Website: www.adrcentru.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020076, Bucureşti Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665 E-mail: contact@adrbi.ro, Website: www.adrbi.ro


POFTIŢI LA MASĂ... EUROPEANĂ!

PAȘTE CU AROMA ITALIEI

foto: Shutterstock

Armonie, liniște, familie, mese îmbelșugate. Sărbătorile de Paște sunt așteptate cu sufletul deschis de toată lumea, iar gospodinele din toată Europa se întrec să pregătească cele mai bune preparate tradiționale. În Italia, pâinicile dulci și plăcintele cu carne de miel sunt extrem de apreciate la masa de Paște. Vă prezentăm aceste două rețete gustoase și ușor de preparat.

PÂINICI DULCI Ingrediente: un pachet de drojdie activă uscată, un sfert de cană de apă caldă, trei sferturi de cană de zahăr, un sfert de cană de lapte, 4 ouă, o linguriță de semințe de anason, o linguriță de extract de anason, o linguriță și jumătate de zeamă de lămâie, o linguriță de sare, două lingurițe de ulei, 6 lingurițe de unt topit, patru căni și jumătate de făină.

foto: Shutterstock

BRODETTO

Preparare: Într-un bol mare, dizolvați drojdia în apă cu un pic de zahăr. Lăsați să se odihnească zece minute. Puneți apoi restul ingredientelor, mai puțin făina. Amestecați bine până se omogenizează, apoi adăugați făina, cană cu cană, până se formează aluatul. Frământați-l circa cinci minute pe o suprafață întinsă, pudrată cu făină, în așa fel încât aluatul să nu se lipească. La final, puneți-l într-un

castron, acoperiți-l cu un prosop și lăsați-l între 6-12 ore, până își dublează volumul. Puneți apoi aluatul pe masa tapetată cu făină și împărțiți în patru bucăți. Dacă vreți să aibă aspect tradițional, împărțiți în trei fiecare bucată și împletiți. Puneți în forma de copt, acoperiți lejer cu folie de plastic și lăsați circa 2 ore. Puneți apoi la cuptor, pentru circa 35 de minute (până se rumenește puțin). Poftă bună!

Ingrediente: un sfert de cană de ulei de măsline, 12 ouă, o jumătate de cană de brânză pecorino rasă, 3 lingurițe de pătrunjel mărunțit, o linguriță de sare de mare, o jumătate de linguriță de piper, carne de miel, o ceapă, o cutie de bulion, sparanghel. Preparare: Preîncălziți cuptorul la 280 de grade. Într-un bol amestecați ouăle, brânza, pătrunjelul, sarea, piperul. Intr-o cratiță mai mare, puneți la foc, în uleiul de măsline, bucățelele de carne de miel și legumele. Amestecați încontinuu, până când carnea se rumenește. Adăugați sosul de roșii și mai fierbeți câteva minute. Transferați totul într-o tavă sau într-o formă de copt mai mare și adăugați deasupra amestecul de ouă și condimente. Trebuie să stea la cuptor până prinde o ușoară crustă. Se poate servi atât cald, cât și rece.

APRILIE 2019

27


Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice Bd. Libertății nr. 16, Sector 5, București Telefon: 0372 11 14 09 Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro https://www.facebook.com/inforegio.ro

$ Investim în viitorul tău!

Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional și co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională Numele Proiectului: „Sprijin pentru Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional în vederea implementării, managementului, evaluării, informării și promovării Programului Operaţional Regional 2014-2020, pentru perioada 2015-2019“ Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional 2014-2020 - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice Material distribuit gratuit

Data publicării: Aprilie 2019


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.