BANA ARMĂNEASCĂ

BANA ARMĂ‚NEASCĂ‚

Nr. 1 (55) - 2014

1

Evagelia Pantazopoulou, Armânâ viryeanâ tsi bâneadzâ MELIKI, Imathia - Gârtsii. Cadhuru ditu colectsia a Câcotlui cu arpi.

E

2

Nr. 1 (55) 2014

R “Bana Armâneascââ€? fu thimiljiusitâ tu anlu 1996 di Dumitru PICEAVA Editatâ di Fundatsia â€?Bana Armâneascââ€?

Adresa a redactsiiljei: Sos. PANTELIMON, nr. 258, bl.

47, sc. D, et. 6, ap. 241, cod 73559, Bucuresti. Telefon: 021/6282786 shi 0723/609266. “Fundatsia Bana Armâneascââ€?

CIF: 14438613; Cont IBAN: RO60RNCB0078007095450001 - BCR, Sucursala Stefan cel Mare, 32, sector 2, Bucureshti.

S !"# $$$.banaarmaneasca. ro %&'( )# !(:*+ :,-'( ).:/' G0*+*1 '*(2"! # '(3"1/45,6(7//-0/*+8.:/' ISS9# ;<=>&?@A? Tu aestu numiri: 1(55) - 2014 - Carti câtâ Prezidentulu ....pag.2 - Alfabetlu armânescu...........3-4 - Nyrâpsearea armâneascâ.....5-8 - Dimândarea pârinteascâ.....8-11 - Alâxearea a himnâljei........11-12 - Premiili Omlu a Anlui.......13-16 - Adriana Boruna...................17 - Poezii.............................18-19 - Carti câtâ Goran; Murmintu makiduneanu; S. Tsiaraosis..20 - â&#x20AC;&#x153;Hiu unâ liliciâ&#x20AC;? Sya; â&#x20AC;&#x153;Unde este Aromniaâ&#x20AC;? di Trisina D........21 - Ntribari ciudioasâ, Muabeti furtunoasâ.........................22 - Prota oarâ pi armâneashti tu TVSH.........................23 - PĂŁtridha (Leo Gjata); UrĂŁri di la: H.S., Goran P., C.ArĂŁu.. 24 - Poezii, caricaturâ ti Simona.....25 - Spectacol Câmpulung..........26 - Stihuri di H.S. DSP shi caricaturâ....................27 - Carti câtâ Gica Godi shi..... ..28 - Unde e Aromânia?...............29 - Câteva notĂŁri - Sya Regiu.30-31

BANA ARMĂ&#x201A;NEASCĂ&#x201A; Federatia â&#x20AC;&#x153;Liga Aromânilor din Româniaâ&#x20AC;?, str. Vasile LascĂŁr nr. 26-28, sector 2, Bucuresti, tel.0723 609266, Cont BCR,filiala sect. 2: RO53RNCB0078007142150001, CUI:164144 83/J/3/PJ/2004

CĂŁtre Excelenta Sa, Domnul Klaus Iohannis, Presedintele României Reprezentantii Federatiei â&#x20AC;&#x153;Liga Aromânilor din Româniaâ&#x20AC;? ĂŽnscrisĂŁ ĂŽn registrul Tribunalului Bucuresti, Sectia a II-a civilĂŁ, la pozitia nr.11/ martie 2004, certificat nr.3/ martie 2004, formatĂŁ din mai multe Asociatii si Fundatii culturale aromâne din România, ĂŽn calitate de reprezentantĂŁ autorizatĂŁ a comunitĂŁtii aromâne din România, conform Art. 25 din Statut; Avem marea onoare, domnule Klaus Iohannis, sĂŁ vĂŁ adresĂŁm sincere felicitĂŁri si cele mai bune urĂŁri de succes si prosperitate pentru poporul român, cu prilejul alegerii DumneavoastrĂŁ ĂŽn ĂŽnalta functie de Presedinte al României.

Ne exprimãm convingerea cã victoria Dumneavoastrã În alegeri si desemnarea ca Presedinte al statului român vor contribui la dezvoltarea relatiilor si cu membrii comunitãtii aromânilor din România.

Mentionãm cã noi, aromânii, suntem urmasii celor veniti În România din locurile Macedoniei istorice dupã anul 1925, În numãr de cca. 62.000 si din care În prezent mai suntem 20.

383, conform recensãmântului din anul 2011.

PrecizĂŁm totodatĂŁ cĂŁ desi suntem a treia populatie minoritarĂŁ ca numĂŁr, dupĂŁ cea maghiarĂŁ si rromĂŁâ&#x20AC;?, nu am fost recunoscuti pânĂŁ acum ca minoritate nationalĂŁ.

Dorinta noastrã fermã este sã ne conservãm pe mai departe identitatea noastrã si patrimoniul nostru cultural si sã putem sã mentinem in viatã etnia noastrã aromânã si pe pãmânt românesc.

Vã urãm mult succes În conducerea României pentru prosperitatea Întregului popor român din care, cu mândrie, fac parte si membrii comunitãtii aromâne!

Asa sĂŁ ne ajute Dumnezeu!

Cu deosebitĂŁ consideratie, Dr. Dumitru PICEAVA Presedinte al FederaĂžiei â&#x20AC;&#x153;Liga Aromânilor din Româniaâ&#x20AC;?

BANA ARMÂNEASCÂ

ALFABETLU A LIMBÂLJEI ARMÂNEASCÂ ufilisitù di Editura “Bana Armâneascâ” Fonemili (botsli) a limbâljei armâneascâ shi nyrâpsearea-a lorù Alfabetlu di ma ngjiosù easti ufilisitù nica ditù anlu 1999 di Editura Bana Armâneascâ la cari, di aestâ oarâ, s-featsirâ ndoauâ alâxiri: Yramatli compusi “che” shi “chi” s-alâxescu cu yramatli compusi “ke” shi “ki” iara yramatli “ghe” shi “ghi” salâxescu cu yramatli gje shi gji.

BCDFHJKLJ J MKJNDOPLQ “Rr, rr”.

Aestu alfabetùU Vu alâxiri tsi li featsimùWXKJUFJYZ[Q\D]^QOQYQWùCQ aoa shi-nclo di Editura Bana Armâneascâ tu cãrtsâli tsi va li scoatâ, tu revista Bana Armâneascâ catacumù Y[Q W] gruplu di muabeti “makedonù”.

Nyrâpsearea pri limba armâneascâ s-fatsi ashi cumù sdzâtsi, cafiunù fonemù (boatsi) sinyrâpseashti cu unâ singurâ yramâ icâ cu doauâ yramati. Tu alfabetlu armânescu avemù 33 di yramati: 1. A, a (a) 2. Ã, ã (ã) 3. Â, â (â) 4. B, b (bâ) 5. C, c (câ) 6. D, d (dâ) [Dh, dh] (dâ), 7. Dz, dz (dzâ) 8. E, e (e) 9. F, f (fâ) 10. G, g (gâ) 11. H, h (hâ) 12. I, i (i) 13. J, j (jâ) 14. K, k (ca) 15. L, l (lâ) 16.

Lj, lj (lj) 17. M, m (mâ) 18. N, n (nâ) 19. Nj, nj (nj) 20. O, o (o) 21. P, p (pâ) 22. Q, q (kiu) 23. R, r (râ) [RR, rr] (rrâ) 24. S, s (sâ) 25. Sh, sh (shâ) 26. T, t (tâ) [TH, th] thâ) 27. Ts, ts (tsâ) 28. U, u (u) [Ù, ù] 29. V, v (vâ) 30. W, w (dublâ vâ) 31. X, x (csâ) 32. Y, y (i greacâ) 33. Z, z (zâ).

Nr. 1 (55) - 2014 1. Fonemlu “a” (a): easti vocalâ di mesi dishcljisâ shi si-nyrâpseashti ca tu zboarâli: albu, alagù, cali; 2. Fonemlu “ã” (ã): easti vocalâ di mesi pi giumitati ncljisâ shi sinyrâpseashti cu yrama di timeljù “a” iara pisuprâ cu semnulù tilda (~). Elù s-avdi ca francezlu “e” ditù que, jusque, ca albanezlu “ë” i ca românescul “ã”. Ca iurnecâ: cãpri, câpãchi, cãrtsâ.

3. Fonemlu “â” (â): Easti vocala di mesi ncljisâ shi nsimneadzâ totna fonemlu “â” cându s-aflâ tu mesea icâ tu bitisita a zborlui: cându, avdzâ, mânâ, lânâ. Sinyrâpseashti cu yrama “a” sh-cu semnulù circumflex (^) pisuprâ.

4. Fonemlu B, b (bâ): Consoanâ ocluzivâ bilabialâ shi savdi ca tu zboarâli barbâ, babâ, banâ; 5. Fonemlu C, c (câ) easti consoanâ ocluzivâ velarâ surdâ shi si-nsimneadzâ cu doauâ turlii di seamni: a) Atumtsea cându nu saflâ dinintea a vocalilorù “e” shi “i” s-avdi ca fonemlu “k” (ca) ca tu zboarâli capù, cârinti, caprâ. b) “Ce”, “ci”. Atumtsea cându s-aflâ dinintea a vocalilorù e shi i, fonemlu “c” s-moalji shi s-avdi ca tu zboarâli celnits, ceamcu, ceai; ciciorù, ciiri etc.

6. Fonemlu “d” (dâ) easti consoanâ ocluzivâ dentalâ vârtoasâ shi ari doauâ turlii di nyrâpseari: a). Tu zboarâli di arâzgâ latinâ, ca tu zboarâli doamnâ, datâ, etc. si-nyrâpseashti cu “d” (dâ); b) Tu niscânti zboarâ s-avdi ca fonemlu gârtsescu “dhelta” (consoanâ fricativâ

3

interdentalâ vârtoasâ) shi sinyrâpseashti “dh” (dhâ), ca tu zboarâli dhoarâ, dhascala, dhemunù.

7. Fonemlu Dz, dz (dzâ): Ndziminarea di zboarâ “dz” easti unâ consoanâ dentalâ vârtoasâ shi s-avdi ca tu zboarâli: dzamâ, budzâ, frândzâ.

8. Fonemlu E, e (e) easti unâ vocalâ anterioarâ pi giumitati dishcljisâ shi s-avdi ca tu zboarâli: escu, emburù, evâ; 9. Fonemlu F, f (fâ): easti consoanâ fricativâ labiodentalâ surdâ shi s-avdi ca tu zboarâli featâ, fumealji, furù; 10. Fonemlu G, g (gâ): easti consoanâ ocluzivâ velarâ vârtoasâ shi s-avdi ca tu zboarâli: gârnu, graiù, gaile. Atumtsea cându yrama “g” s-aflâ dinintea a vocaliloru e shi i ari treii turlii di nyrâpseari: a). Ge, ge shi s-avdi ca tu zboarâli: geami, geaba, geadei. b). Gi, gi: Cândi yrama “g” saflâ nâintea a vocalâljei “i” s-avdi ca tu zboarâli gintâ, giocù, gioni.

4

Nr. 1 (55) 2014

c) Gj, gj: Cându yrama “g” easti tu ndziminari cu yrama “j” (iota) shi s-aflâ dinintea a yramatilorù “e” shi “i”, da unâ consoanâ ocluzivâ palatalâ vârtoasâ shi s-avdi ca tu zboarâli: Gjeganù, gjelâ shi Gjiftu, gjini, algjinâ, gjineatsâ etc.

11. Fonemlu H, h (hâ): easti unâ consoanâ fricativâ palatolaringualâ surdâ shi s-avdi ca tu zboarâli: halâ, heari, hirù.

12. Fonemlu I, i (i): easti unâ vocalâ anterioarâ ncljisâ shi s-avdi ca tu zboarâli: iarbâ, intrari, inimã.

- Fonemlu I (i) shcurtu easti unâ semi-vocalâ tsi canâoarâ nu adarâ unâ silabâ ntreagâ shi s-avdi ca tu zboarâli: calji, gionji, anji.

13. Fonemlu J, j (jâ): Easti consoanâ fricativâ prepalatalâ vârtoasâ (shuiratâ) shi s-avdi ca tu zboarâli: Jarù, cujocù, coji. “ Fonemlu “j” eara tu limba latinâ “iotu”: jocum, (iocum) > arm. giocù, ma alti limbi lu au ti “j”: fr. jour (jur), jete (jete); noi sonlu “j” lu lomù di la Slavi, ma yrama easti latineascâ. Scriari: “j” dupâ consoanâ tsâni locù mash semnulù “prim”, cari easti ti consoani palatali, ma u tsâni shi loclu a vocalilorù “i”, “e”, tsi yinù dupâ ea, dupâ j.” (M. Caragiu Marioteanu)

14. Fonemlu K, k (ca): S-avdi ca tu zboarâli: keptu, alikescu, keali, kilo, kibaru, kicutâ etc.

15. Fonemlu L, l (lâ): Consoanâ lateralâ dentalâ tsi s-avdi ca tu zboarâli: lumi, lunâ, albu, calù; 16. Fonemlu Lj, lj (lj): easti consoanâ lingo-palatalâ adratâ ditù ndziminarea a yramatilorù “l” shi “j” (iota) shi s-avdi ca tu zboarâli ditù limbili italianâ: gli, figli, cogliere; spaniolâ: llamar, llevar, lluvia. Iurnecâ: ljepurù, calji, elji.

17. Fonemlu M, m (mâ): Consoanâ nazalâ bilabialâ tsi savdi ca tu zboarâli: munti, omù, miraki.

BANA ARMÂNEASCÂ 18. Fonemlu N, n (nâ): Consoanâ nazalâ dentalâ tsi s-avdi ca tu zboarâli: nucù, bunâ, noatinù.

19. Fonemlu NJ, nj (nj): Consoanâ palato-lingualâ tsi easti adratâ ditù ndziminarea a yramatilorù “n” shi semi-vocala “j” (iota) shi s-avdi ca tu zboarâli ditù limbili italianâ: giugno, signore; francezâ: acompagner. Iurnecâ: Njelù, lunjinâ, oaminj; 20. Fonemlu O, o (o): Vocalâ posterioarâ dishcljisâ pi giumitati shi s-avdi ca tu zboarâli: oai, optu, omù; 21. Fonemlu P, p (pâ): Consoanâ oclusivâ bilabialâ surdâ tsi s-avdi ca tu zboarâli: preftu, papù, paputsâ; 22. Fonemlu Q, q (kiu): Semivocalâ tsi s-avdi ca tu zboarâli: Qatar, Quebec, quin etc.

23. Fonemlu R, r (RR, rr) (râ): Consoanâ vibrantâ apicalâ dentalâ s-avdi ca tu zboarâli: Ratsâ, greu, rãpasù; - Fonemlu “Rr” (rrâ) fatsi parti ditù grailu fârshirutescu shi sufiliseashti tu nyrâpsearea a numâljei a lorù: Rrãmânji. Dzâtsearea a lui ari tsiva ahoryea cari luaproaki di “r” graseiatù, ca Frântsilji.

24. S, s: (sâ): Consoanâ fricativâ dentalâ surdâ shi savdi ca tu zboarâli: sora, sihati, sinferù.

25. Fonemlu Sh, sh (shâ): Consoanâ fricativâ prepalatalâ tsi easti datâ di ndziminarea a yramatilorù “s” shi “h” shi s-avdi ca tu zboarâli: shulinarù, shoaricù, shubecù etc.

26. Fonemlu T, t (tâ): Consoanâ ocluzivâ dentalâ surdâ. Atumtsea cându ari fonemlu

latinù “t”, s-avdi ca tu zboarâli tata, torù, tundeari.

- Fonemlu Th, th (thâ): Consoanâ fricativâ interdentalâ surdâ, tsi s-avdi tu ndoauâ zboarâ ca fonemlu gârtsescu “theta” shi s-avdi ca tu zboarâli: thimeljù, pirmithù, theatru.

27. Fonemlu Ts, ts (tsâ): Consoanâ africatâ dentalâ surdâ tsi easti datâ di ndziminarea a yramatilorù “t” shi “s” shi s-avdi ca tu zboarâli: tserù, tsapù, tsâruhi.

28. Fonemlu U, u (u): Vocalâ posterioarâ ncljisâ tsi s-avdi ca tu zboarâli: umplu, ou, udã; - Fonemlu U, ù: (u shcurtu) easti unâ semivocalâ posterioarâ ncljisâ shi s-ufiliseashti, catacumù semivocala “i” shcurtu, ahâtù dupâ unâ singurâ consoanâ câtù shi dupâ grupuri di consoani. Dauli, “ù” shi “i” potù s-hibâ ufilisiti cu icâ fârâ seamni diacrititsi pisuprâ. Ca iurnecâ: omù icâ omu, ponù icâ ponu etc. iu yivâsearea a lorù

BANA ARMÂNEASCÂ s-fatsi tu unâ singurâ silabâ shi aushi, aroshi etc. iu yivâsearea a lorù s-fatsi tu doauâ silabi.

“Semivocalili i shi u - cata cumù e shi o ditù diftongilj ea shi oa - kiola doauli deadunù (iu) canâoarâ nu adarâ silabâ: anji, calji, gionji, pulji; daù, seù, shtiù, aljiù, laiù etc”. Tache Papahagi (DDA), pag. 97.

29. Fonemlu V, v (vâ): Vocalâ fricativâ labiodentalâ vârtoasâs tsi s-avdi ca tu zboa-râli: verdzu, vedù, virdeatsâ; 30. Fonemlu W, w (vâ): Western, watt.

31. Fonemlu X, x: (csâ, gzâ): Ari doauâ turlii di fonemi shi maxus: Niscânti ori s-avdi “cs” ca tu zboarâli: Xeanâ, alâxescu, xiki icâ “gz”, ca tu zborlu examenù; 32. Fonemlu Y, y (i greacâ) a) Fatsi parti ditù Alfabetlu Foneticù Internatsional (AFI) shi sufiliseashti ahâtù tu nyrâpsearea a zboarâlorù xeani, iu ari tesea di semivocalâ, ca tu zboarâli: NewYork, yoga, câtù shi tu locù di gamma, iu ari tesea di consoanâ velo-palatalâ fricativâ, ca tu zboarâli: ayru, ayonjea, yramâ. b) Atumtsea cându fonemlu gamma s-aflâ nâintea a yramatilorù “e” shi “i” s-ufiliseashti yrama “y”. Ca iurnecâ: yeatru, yinarù etc. Cavallioti: “yine”.

Ti furnjia câ suntu Armânji cari tu grailu a lorù nu-lù au fonemlu gamma, ashi cumù suntu Crushuveanjlji, poati s-hibâ ufilisitâ tu locù di gamma shi yrama “g”.

Iurnecâ: gumarù, gãitanù.

33. Fonemlu Z, z (zâ): Consoanâ fricativâ dentalâ vârtoasâ s-avdi ca tu zboarâli: zahare, znjii, zborù, etc.

Nr. 1 (55) - 2014

5

NYRÂPSEAREA A LIMBÂLJEI ARMÂNEASCÂ

Limba armâneascâ icâ limba makidon-armânâ easti unâ limbâ romanicâ, tsi easti zburâtâ di Armânjlji ditù Makidunii sh-di pisti tutù.

Unù zborù tsi nâ armasi ditù limba latinâ nâ spuni ashitsi: Verba volant, scripta manent.

Tsi va dzâcâ: Zboarâli azboairâ, nyrâpsearea armâni!

Nyrâpsearea pri limba a noastâ armâneascâ ahurhi kiola ditù kirolu di dupâ anlu 148 n. a Hr., cându Makidunia fu acâtsatâ di Romanji.

Unù semnu poati s-hiba shi nyrapsearea aesta: “LVM” (Legiunea a Tsintsea Macedonica) di pi hrupurli tsi li aflãmu arâspânditi pritu locurli româneshtsâ: Calatis, Palazu Njicu, Turcoaia icâ atseali aflati Potaisa (Turda), aclo iu LVM di Filipi ditu Makidunii sh-avea adratâ castrili.

Va s-aducù aminti câ ditù kirolu a anlui 148 n.a Hr. pânâ tu anlu 612 populatsia ditù Makidunii u zburâ limba latineascâ pri ninga atsea makiduneascâ.

Cu kirolu ditù zboarâli armasi ditù veacljea limbâ makiduneascâ, catacumù suntu toponimili, hidronimili sh.a. shi zboarâli nali intrati tu zburâri ditù limba latinâ s-amintâ protoarmâna icâ strâarmâna. Aestâ nauâ limbâ, protarmâna, populatsia ditù Makidunii u zburâ kiro di 760 di anji, pânâ tu anlu 612 d.Hr. Ditù protarmâna tu vocabularlu a limbâljei armâneascâ armasirâ 1666 di zboarâ, cari suntu luyursiti câ au arâzgâ latinâ. Nu Editorlu sâ shtii cari di eali suntu di arâzgâ makiduneascâ.

Ditù anlu 612, cându pi tronlu a Bizantsului agiumsi unù vâsilje grecù, Heracles, tsi u alâxi limba latinâ cu limba greacâ, pânâ tu anlu 1371, populatsia ditù Makidunii, pri ningâ limba a ljei, protarmâna, u zburâ kiro di 759 di anji shi limba greacâ. Shi tu vocabularlu a limbâljei protarmâna s-adâvgarâ nica 2574 di zboarâ ditù limba gârtseascâ. Ditù aestu kiro, cându populatsia a Makiduniiljei bânã sumù amirãriljea bizantinâ, avemù seamni di nyrâpseari pri limba armâneascâ cu alfabetu gârtsescu.

Ditù anlu 1371, cându fu acâtsatâ Makidunia di Amirãriljea Nturtseascâ, pânâ tu anlu 1913, kiro di 542 di anji, populatsia armâneascâ sh-u zburâ limba a ljei armâneascâ cumù shi limba nturtseascâ. Shi ditù limba nturtseascâ armasirâ tu limba armâneascâ 1629 di zboarâ.

La aesti s-adavgâ 364 di zboarâ ditù limba arbinisheascâ, 586 ditù limba slavâ, 307 ditù limba italianâ, 40 di zboarâ ditù limba francezâ, 4 zboarâ ditù limba spaniolâ, 44 di zboarâ ditù limba românâ, 6 ditù limba ghirmanâ, 3 ditù limba inglezâ. Cu tutù lexiclu di thimeljù a limbâljei armâneascâ ari 7223 di zboarâ. Alanti suntu derivativi.

Cu tuti aesti adâvgãri di nali zboarâ la atseali tsi li avea protarmâna, limba armâneascâ easti luyursitâ limbâ romanicâ ti furnjia câ protsentulu di urdinari a zboarâloru di arâzgâ latinâ tu zburari easti multu ma mari di protsentili tsi li au alanti zboarâ adavgati, iara Sintaxa shi Morfologia suntu idyealui ca atseali ditu limba latinâ.

6

Nr. 1 (55) 2014

Protlu semnu di nyrâpseari pri limba armâneascâ inshi tru migdani nica ditu anlu 1156: Easti zborlu di numa a unui locù tsi scljima Tsintsilukis. S-nu liagârshimù cunuscutili zboara “torna, torna fratre”, aspusi di unù suldatù tu eta VII shi thimisiti di istoriclu bizantin Teofanes.

Ditù eta XVIII nvitsatslji a noshtsâ, catacumù Theodor Cavalioti, Daniil Moscopoleanlu, Constantin Ucuta sh.a., nyrâpsea cu alfabetlu gârtsescu.

Tu ahurhita a etâljei XIX streatsi la alfabetlu latinescu. Di la Roja (1809) shi Mihali Boagi (1813), noi lu-avemù alfabetlu latinescu, cari easti unlu singurù.

Dialungulù a kirolui s-ufilisirâ shi s-ufilisescu tu nyrâpseari sh-tu dzua di adzâ ma multi varianti a alfabetlui armânescu.

Tu sculiili ditu Makidunii tsi furâ dishcljisi di statlu român dupâ anlu 1864, cumu shi tu publicatsiili tsi inshirâ tru migdani atumtsea sufilisi unâ variantâ di alfabetu armânescu tsi s-apruchea multu di alfabetlu românescu. Aestâ variantâ easti ufilisitâ sh-tora di niscântsâ autori.

La Congreslu di Freiburg ditu anlu 1988 ndreptu di ULCA sbâgã thimeljlu ali unâ altâ variantâ di alfabetu armânescu.

Aestâ variantâ u ufilisimu sh-noi tu revista Bana Armâneascâ, ahurhindalui cu protlu numirù ditù Agustu 1996.

Di cara u ufilisimù aestâ variantâ di alfabetù kiro di trei anji lomù apofasea ta sfâtsemù trei alâxiri:

1 Alâxearea tu nyrâpseari a fonemilorù “ã” shi “â”, cari pânâ atumtsea, 1999, si-

BANA ARMÂNEASCÂ

nyrâpsea cu unâ singurâ yramâ (literâ) “ã”. Lomù apofasea ta shibâ nyrâpsiti cu yramati ahoryea shi maxus: - Fonemlu “ã”, tsi easti vocalâ di mesi pi giumitati ncljisâ si-nyrâpseashti cu yrama di timeljù “a” iara pisuprâ cu semnulù tilda (~). Ca paradigmâ: cãpri, câpãki, cãrtsâ etc.

- Fonemlu “â” (â), easti vocalâ di mesi ncljisâ tsi s-avdi ca tu zboarâli: avdzâ, mânâ, lânâ. Sinyrâpseashti cu yrama “a” sh-cu semnulù circumflex (^) pisuprâ.

Aestâ turlii di nyrâpseari u featsirâ cu multsâ anji ma nâinti nvitsatslji armânji ashi cumù fu Constantin Ucuta, cari dâdea urminii tu tsi mutreashti dhyeafuraua namisa di a shi ã.

Fonemlu ã elù lu nsimneadzâ cu a shi cu iota prigjiosù, cumù shi fonemlu â, tsi lu nsimneadzâ cu oi gârtsescu. Pritù nyrâpsearea cu yrama “â” sâ scoati tru miydani câ limba armâneascâ sh-tradzi arâzga ditù limba latinâ.

2 Alâxearea tu nyrâpseari a fonemlui “gamma”. Fonemlu gamma - consoanâ velo-palatalâ fricativâ - si-nyrâpseashti cu doauâ turlii di yramati: y shi g. a) Yrama “y” (i greacâ), cari fatsi parti ditù Alfabetlu Fonetic Internatsional (AFI), s-ufiliseashti ahâtù tu nyrâpsearea a zboarâlorù

xeani, iu ari tesea di semivocalâ, ca tu zboarâli: New-York, yoga, câtù shi tu locù di gamma, iu ari tesea di consoanâ, ca tu zboarâli: ayru, ayonjea, yramâ. b) Atumtsea cându fonemlu gamma s-aflâ nâintea a yramatilorù “e” shi “i” s-ufiliseashti yrama “y”. Ca urnechi: yeatru, yeanitsarù, yiftu, yilii etc. Ama ti furnjia câ suntu Armânji cari tu grailu a lorù nu-lù au fonemlu gamma, ashi cumù suntu Crushuveanjlji, poati s-hibâ ufilisitâ tu locù di gamma shi yrama “g”.

Paradigmâ: gumarù, gãitanù.

3. Ufilisirea a vocalilorù shcurti “u” shi “i” ditù sonea a zboarâlorù.

Eali s-ufilisescu ahâtù dupâ unâ singurâ consoanâ câtù shi dupâ grupuri di consoani. Potù s-hibâ ufilisiti cu icâ fârâ seamni diacrititsi pisuprâ. Ca paradigmâ: omù icâ omu, ponù icâ ponu etc., iu yivâsearea a lorù s-fatsi tu unâ singurâ silabâ shi aushi, aroshi etc. iu yivâsearea a lorù s-fatsi tu doauâ silabi. Fonemlu “i” ditù soni easti “marcâ di pluralù la substantivi shi la adjectivi, marcâ ti doaua persoanâ la verbi ashi cumù dzâtsemù shi scriemù: ficiori, tserghi, aroshi.”Ti atsea lipseashti sâ sinyrâpseascâ: “a Armânjilorù shi nu a Armânjlorù, ponji shi nu ponj, calji shi nu calj” (M. Caragiu Mariotseanu). Theodor Cavallioti tu Protopiria ufiliseashti ù tu bitisita a zboarâlorù, as câ easti dupâ unâ singurâ consoanâ icâ dupâ unù grupù di consoani: bagù, acù, nepotù, omù, njelù, mascurù, lasù, uborù, tserù. Dupâ Ucuta suntu doauâ turlii di u: unù u ntregù shi unù u shcurtu (pregiumitati): bunù, batù, dorù, legù, frecù,

BANA ARMÂNEASCÂ glarù, fumù, murù, calù.

(Gramatica macedonorumâneascã, I.C. Massimu 1862, tipografia statului).

Deftira alâxeari a variantâljei di alfabetù armânescu apufâsitâ Freiburg Ahurhindalui cu-aestu anù, 2014, tu varianta di alfabetù ufilisitâ pânâ tora di Editura Bana Armâneascâ featsimù alti trei alâxiri: 1. Yramatli compusi “che” shi “chi” s-alâxescu cu yramatli compusi “ke” shi “ki”; Bunoarâ: Th. Cavallioti scrii tu cartea a lui “ Protopiria” “kicâsescu” (akicâsescu).

Idyealui shi C. Ucuta.

Mihai Boiagi da ca paradhiymâ: kipurù, keptu, kimvalù. Tache Papahagi: keale, keaptin, keatrâ, kiamete, kibar, kicutâ. Matilda Caragiu Marioteanu: keptu, alâkescu, luki.

Niscântsâ di membrilji di pi gruplu makedonu shi altsâ tsi nyrâpsescu tu revista Bana Armâneascâ ufilisescu di ma multu kiro tu nyrâpserli a lorù yrama K tu locu di chi: Nicolae Chihaia, Kira Mantsu, Mariana Bara, Nuculaki Caracota sh.a.

2. Yramatli compusi “ghe” shi “ghi” salâxescu cu yramatli “gje” shi “gji”. Aestâ turlii di nyrâpseari fu ufilisitâ nica ditù anlu 1813 di Mihali Boiagi: gjine, gjone, gjela.

Tache Papahagi: Gjegan, gjelã, gjideri, gjiftã. Matilda Caragiu Marioteanu: gjine, algjinâ, slagji.

Nicolae Chihaia da ca paradhigmâ numa Vanghea, tsi

Nr. 1 (55) - 2014

7

Bortoli di Venetsia. easti nyrâpsitâ cu Ligatù di rr (cu dzâtseari grafia a alfabetlui apicalâ icâ velarâ) Ucuta armânescu, varianta nâ spuni câ s-dzâtsi ca F r e i b u r g sârbeasca “r”. Easti di (Vanghea) shi mari simasii ufilisirea a idyea numâ fonemlui rr tu nyrâpsitâ dupâ nyrâpsearea a noastâ ti a l f a b e t l u furnjia câ elù, kiola Internatsional singurù, scoati tru ( Va n g e a ) .

Pritu aestâ Matilda Caragiu Mariotseanu migdani identitatea a paradiymâ elu 20.07 1927- 11.03. 2009 A r m â n j i l o r ù fârshirots, cari shscoati tru miydani câ yrama “h” ufilisitâ ti dzâcù: Rrâmânji.

Alâxerli tsi li featsimù tu anlu nyrâpsearea a alishtei numâ cu varianta di alfabetù armânescu, 1999 la varianta di alfabetù varianta Freiburg easti afonâ, nu armânescu apufâsitâ Freiburg, ari boatsi shi nu sh-ari loclu aclotsi. cumu shi alâxerli tsi li featsimu tora, 2014, avurâ shi au ca scupo turnarea la alfabetlu armânescu ufilisitù di nvitsatslji a noshtsâ: Mihali G. Boiagi, Tache Papahagi, Matilda Caragiu Marioteanu shi 3. Fonemlu compusu “rr” altsâ sh-tsi au ca thimeljù: fatsi parti ditù grailu fârsherotescu Gramatica makedhono-vlahiki alù shi “s-avdi ca tu zborlu iatlianù Mihali G. Boiagi, tipusitâ Viena tu corrente icâ tu zborlu spaniol anlu 1813, dictsionarli alù Tache torrente” (Tache Papahagi, Papahagi (1974), alù S. (DDA, 1974, pag. 97). Fonemlu Mihãileanu (1901), alù I. “r” ditù ahurhita shi ditù mesea a Dalametra (1906), DIARO shi zboarâlorù eara datù di Th. varianta di alfabetù armânescu pripusâ tu anlu 1987, cumù shi cãrtsâli scoasi tru migdani di Matilda Caragiu Mariotseanu, Nicolae Saramandu shi multi alti dictsionari shi cãrtsâ armâneshtsâ shi româneshtsâ.

Ligatù di “Gramatica Atanasie Cavallioti di Moscopole armânâ icâ macedono-vlahâ” alù cu doi di rr. Urnechi: arradù (680), Mihali Boiagi Matilda Caragiucurrauã(584), arroamigù (592), Mariotseanu dzâtsi: “Gramatica picurarru ashi cumù s-veadi tu alu Boiagi easti prota shtiintsificâ cartea a lui Protopiria, cari easti Gramaticâ prota carti di nvitsâturâ anyrâpsitâ cu yrami latini tsi sarmâneascâ sh-tsi fu scoasâ tu ari adratâ trâ limba di dadâ a anlu 1770 la tipograsfia Antonie Armânjiloru. “Armâna alu

8

Nr. 1 (55) 2014

Boiagi easti limba tsi u zbura pârintsâlji a lui câtâ anjilji 1750, tu pãrtsâli a Moscopolei; easti limba a inscriptsiljei alu Nectarie Târpu (1731); limba alu Th.A. Cavalioti, Daniil Moscopoleanlu shi-alu C-tin Ucuta. Limba alu Boiagi shi, ma multu, a Textiloru -

Constantin Belimace 1842-1922 easti curatu armâneascâ.”

“Gramatica alu Boiagi easti actulù di oficialidzari ali unâ limbâ a unui populu ivrupeanu, cari nu easti nitsi arbinisheascâ, nitsi gârtseascâ, nitsi sârbeascâ, nitsi nturtseascâ - unâ limbâ cari easti altutsiva, anamisa di-alanti limbi balcanitsi”.

Iavea ti tsi lomù tu luyurseari aeshtsâ nvitsats a noshtsâ shi lucrãrli a lorù cari ufilisirâ alfabetlu latinù multu ma nâinti di altsâ.

Va s-aducu aminti ca pâna tu anlu 1860, limba românã si-nyrâpsi cu alfabetlu kirilic.

Aestu alfabetù cu aesti alâxiri tsi li featsimù tora, va s-hibâ ufilisitù di aoa shi-nclo di Editura Bana Armâneascâ tu cãrtsâli tsi va li scoatâ, tu revista Bana Armâneascâ catacumù shi tu gruplu di muabeti “makedonù”.

A Dumnidzãlui a nostu mãrilji!

Dumitru PICEAVA

BANA ARMÂNEASCÂ

DIMÂNDAREA PÂRINTEASCÂ Constantin Belimace Turnarea la varianta di-alithhioasâ

Itsi omù, nâ spuni articolu 10 ditù Conventsia ti apârarea a ndrepturlorù a omlui, ari ndreptulù la libertatea di zburâri, di dzâtseari, di spuneari a minduirlorù, a pistiljei, a plãsãrlorù di itsi turlii, pritù yiu graiù, pritù nyrâpseari etc. Eali suntu inviolabili, nu potù s-hibâ nkidicati,va dzâcâ.

Avândalui pisupra a mindueariljei a mea unù ahtari apangjiu, minduii câ nu aspardzi ta sâ-nji dau sh-mini cu pãrerea tu tsi mutreashti alâxearea a niscântorù zboarâ ditù imnului a nostu natsional, Dimândarea pârinteascâ, ashi cumù nâ pripusi tinjisitlu Mihali Prefti nu pi vârâ grupù armânescu di muabeti, mea pi unù grupù di sotsialidzari ca la Yeandoni.

Pripunirea alù Mihali Prefti easti ligatâ di alâxearea a niscântorù zboarâ ditù imnulù a nostu natsional, tsi parù câ suntu dicutotalui niuidisiti ti ureacljea finâ icâ parahascâ a niscântorù poets ezoterits shi exoterits tsi anoatâ pritù apili cuturburati ditù lumea poeticâ armâneascâ.

Pusputii sh-mini pritù stihurli a himnâljei a noasâ shi, ciudii mari - ta s-lâ dau sh-mini tsiva apâ la moarâ a poetsloù shi nipoetslorù armânji rebilipsitori, cari fac alergii la niscânti zboarâ ditù himnâ -, aflai ndoauâ di ahtãri zboarâ alergitsi.

Iavea-li aesti zboarâ tsi s-aflâ hipti dicutotalui niuidisitù tu imnulù a nostu natsional sh-tsi lipseashti s-hibâ alâxiti fârâ di alta cu zboarâli pripusi di mini

sh-nu mash, cari s-da, pân tu soni, dealithhioasa variantâ a imnului a nostu natsionalù, Dimândarea pârinteascâ: 1. Prota alâxeari Alâxearea a titlui: Titlulù a himnâljei a noastâ s-hibâ _`abcdefgh` ibj`cifab tu locù di

kbj`cifaef l`abcdefgh`m

Ashi minduii sh-mini câ aestu easti nai ma uidisitlu titlu.

2. Deftira alâxeari Ne sprigiurâ cu nopq mari” tu locù di Ne sprigiurâ cu ros mari. Zborlu foc ditù prota strofâ, stihlu doi: “Ne spregiurã cu foc mare”, a njia nji-si pari câ easti multu fuvirosù aoatsi.

Anda-lù avdu dinâoarâ mi minduescu la zboarâli alù Tache Papahagi: “Tsâ pârea câ muntsâlji loarâ focù”; “deadirâ focù a hoarâljei”.

Tutùnâoarâ zborlu focù sdifturseashti shi la strofa a treia: “S-lu ardâ pira a foclui”. A njia nji-si pari câ easti ca multu focù tu aestâ poematâ sh-ti atsea pripunù ca elù s-hibâ alâxitù cu zborlu dorù. Shi stihlu va sasunâ ashitsi: “Nâ sprigiurâ cu dorù mari” tu locù di “Ne sprigiurâ cu focù mari”.

Zborlu dorù ashtirnutù tu aestu stihù tu locù di focù scoati tru migdani marea vreari ta sâ saxeascâ atselù lucru tsi va s-hibâ câftatù. Elù pãrãstiseashti catandisea a suflitlui a atsilui omù tsi fatsi unâ ahtari câftari, ashi cumù s-veadi la Tache Papahagi: ”picurarlji plângu di dorù ;”ari dorù (dureari) mari tu oasi”.

BANA ARMÂNEASCÂ 3. A treia alâxeari Alâxearea a zboarâlor tuvwxy tatã” cu tuv z{z|}~ Ca s-dzâtsemù câ noi, Armânjlji (Makidon-Armânjlji), nâ trâdzemù ditù “unù tatâ”, ditù unù singurù tatâ, va dzâcâ, s-acâkiseashti câ noi nâ trâdzemù ndreptu ditù Adam!?

Shi atumtsea putemù s-dzâtsemù sh-câ nâ trâdzemù ditù Adam shi Eva !?! Ca s-fâtsemù alâxearea pripusâ ma nsusù, stihlu va s-asunâ ashitsi: “Frats di mumâ shi di tatã”, tsi easti dicutotalui altutsiva.

Câ aoatsi easti zborlu di unù populù shi nu di unù singurù insu.

4. Alâxearea a patra Dzâcù { y z bunji pârintsâ” tu locù di “ trigã { noshtri bunji pãrintsâ”.

Zborlu strigã, tsi easti tu doilu stihù ditù deftira strofâ, s-hibâ alâxitù cu zborlu “dzâcù”. Shi stihlu va sasunâ ashitsi cumu s-veadi ma nsusu.

Ti zborlu “striga” (a striga vb.) ditù limba românâ tu limba armâneascâ avemù zboarâli: grescu, huescu, aurlu, strig/astrig, zgjilescu.

Gjini ma, atumtsea cându unù pârinti armânù caftâ ta s-da unâ urnimii, nu u aspuni pritù aurlari icâ pritù zgjiliri, mea pritù dzâtseari fronimâ.

Easti ndreptu câ zborlu strig (astrig) lu au tu zburâri Fârshirotslji, ama noi, Câlivyeanjlji, nu lu avemù tu zburâri aestu zborù. Pritù zborlu strig (a striga ro.) Tache Papahagi nâ spuni câ s-ma acâkiseashti shi ncâceari, zburâri, acljemù. Tu himna a noastâ ama, nu easti zborlu di “strig (astrig), mea di zborlu “strigã”. Shi pritù zborlu strigã, pri limba armâneascâ s-acâkiseashti altutsiva shi nu atsea tsi sacâkiseashti pri limba românã: “a striga”. La noi Armânjlji, pritù zborlu strigã s-acâkiseashti strigoaicã (ro.)!? Tache Papahagi,

Nr. 1 (55) - 2014 DDA, pag. 1122: STRIGÃ, sf., pl. STRIDZI; strigoaicã. shi da ca paradigmâ toponimlu: Keatra-tsea-striga; treile stridze di moashe; (cele trei strigoaice de bãtrâne).

Shi pritù strigoi ro (strigoaice ro.) ditù limba românã pri limba armâneascâ s-acâkiseashti stihii icâ stihio, vurculacù icâ vârcolacù, fantaymâ, fantasi, fantazmâ, stifâ icâ mãyistrâ. Tsi va dzâcâ, pritù strigã (strigoaicã) s-acâkiseashti i unâ moashi arauâ, mãyistrâ i suflitlu a unui omù mortu icâ yiu cari salâxeashti noaptea tu unâ prici tsi adarâ arãu a atsilorù cu cari sandâmuseashti. Sh-tora câftats di-lù apridutsets pri limba românã aestu stihù: Di sum plocile di murmintsâ/ trigã-a noshtri bunji pãrintsâ: De sub plãcile de mormânt/Strigoaica noastrã, buni pãrinti Ca multi stihii shi fantaymii shi ca baea di multsâ vârcolats pritù imnulù a nostu natsionalù! Iavea ti tsi lipseashti s-hibâ alâxitù lâhtâroslu zborù “strigã” cu imirlu zborù “dzâcù” tu doilu stihù ditù deftira strofâ a imnului a nostu.

5. A tsintsea alâxeari Cari di limba- ! tu locù di “Cari di limba Alâxearea a zboarâlorù “ xv se-alasâ” cu zboarâli “ { noastâ s-lasâ” ditù stihlu patru, deftira strofâ lipseashti sâ s-facâ fârâ di alta, ti furnjia câ pritù aestâ alâxeari easi tru migdani unâ mari dyeafurauâ namisa di stihurli “Blâstem mare s-aibã in casã,/ Cari di limba ! shi stihurli “Blâstem mare s-aibã n casã/Cari di limba ”.

Blâstemlu tsi easti arcatù tu protlu stihù nu poati s-lu acatsâ unù insu tsi sh-u alasâ limba a lui,

9

mea mash atselù tsi s-alasâ di limba a noastâ, di miletea a noastâ armâneascâ. Easti unù zborù: Cafi unù puljù pri limba a lui keari”. Ca s-lu blâstenji unù insu cari sh-u alasâ limba a lui shi treatsi la unâ altâ limbâ, pritù cari sacâkiseashti câ vrei s-lu nkeadits atselù insu ta sâ sh-u alasâ limba a lui, easti câ nu-lji dai a atsilui insu libertatea di exprimari, cumù aspuneamù tu ahurhitâ. Ca sdzâtsemù unù ahtari lucru, s-lu blâstimãmù, va dzâcâ, unù omù cari di njicù armasi oarfânù shi fu criscutù di unâ fumealji tsi nu eara armâneascâ, iara atselù omù cari sh-u zbura limba a lui, limba a pârintsâlorù tsi-lù loarâ di suflitù, s-mutâ tu Amirikii shi sh-u kiru cu kirolu limba a lui, blâstemlu ditù imnulù a nostu nu lu acatsâ, nu saxeashti, cu tuti câ atselù omù easti Armânù. Idyiulù lucru stihiseashti sh-cu ficiorlji tsi s-amitâ ditù ncurunãri mixti. La atselji ficiori tsi s-amintâ ditù ahtãri ncurunãri sh-tsi crescu cu fumealjea niarmâneascâ, atselù blâstemù ditù imnulù a nostu nu ari cumù sâ s-axeascâ. S-bagâ ntribarea: Iu sh-la cari s-axeashti blâstemlu ditù deftira strofâ a imnuli a nostu?

Dupâ mini sh-nu mash blâstemlu aestu s-axeashti la atselji Armânji cari: Sh-u apâryisirâ cu bunâ shteari shi vreari limba armâneascâ icâ nu sh-u apâryisirâ limba armâneascâ ama sh-u vindurâ miletea armâneascâ, sh-lu alâsarâ populu ditù cari s-amintarâ shi svindurâ ti ndoi pâradz la altâ mileti.

La aeshtsâ vinduts armânji saxeashti blâstemlu ditù imnu. Shi numa a alishtei turlii di inshi easti atsea di yeanitsari, informatori icâ prudhots. Pritù stihlu di ma nsusù, la cari s-adavgâ zboarâli: “ noastã ! tu locù di “

10

Nr. 1 (55) 2014

s-urminipsescu Armânjlji ta s-nu sh-u alasâ s-kearâ limba a lorù armâneascâ, limba a tutulorù Armânjlorù. Shi aesta ti furnjia câ limba a unui populù ncurpiljeadzâ tutâ usia spiritualâ a atsilui populù. Pritù limbâ spãrãstiseashti shi s-veadi tutâ isturia a atsilui populù, turlia di haractirù, di mindueari sh-di dukiri a atsilui populù. Pritù limbâ s-ma acâkiseashti shi unù populù, ashi cumù aspunea poetlu român Mihail Eminescu shi nu mash limba tsi u zburashti atselù populù.

Tutù di aestu lucru Tache Papahagi aspunea tu Antologia aromâneascâ: “Suflitlu shi grailu nâ easte adzâ tutâ avearea shi putearea noastrâ tsi nâ-armase; mash aesti doauã lucre pot s-nâ tsânâ di oarâ Armâniljea ninicatä.

Aljiumtrea : Kirire-ashteaptâ unù populù /Când dultsea-lji limbâ moare!”.

6. A shasea alâxeari Alâxearea a doilui zborù ditù protlu stihù a strofâljei a treia “Care limba lui” cu “Cari limba a lui”.

Sinferlu a nostu, catacumù fu shi atselù a marilui poetù Costa Belimace, easti s-avemù angâtanù di limba a noastâ, di populu a nostu, va dzâcâ shi nu di limba tsi u zburashti unlu di noi câdzutù tu greauâ catandisi, catacumù svidzu tu paradigma datâ ma nsusù.

Pritù aestâ alâxeari s-da unâ altâ noimâ a stihlui shi s-acâkiseashti câ easti zborlu nu mash di limba a lui tsi u zburashti, mea easti zborlu di miletea a lui armâneascâ.

7. A shaptea alâxeari Alâxearea a stihlui: “ ¡ ¢ pira focului” cu £ ¤¢ ¥ draclui”, tsi s-aflâ tu a treia strofâ.

Shi atumtsea aesti proti stihuri ditù a treia strofâ va s-hibâ ashitsi: Cari di limba a lui,

BANA ARMÂNEASCÂ

¤¢ ¥ ¡ ¦ § tu locu di: Care limba lui ¡ ¢ ¨ ¡ ©ª¦ «

lipseashti s-mâtrimù prota oarâ pi DDA alù Tache Papahagi. Shi aclo va s-videmù la padzina 571 câ Furnjia ti cari lipseashti sâ s-facâ pritù zborlu © ®¯ ¥¯ ©« ¨ « aestâ alâxeari easti atsea câ noi, © ®¯ ¥ ¦¢¿ ¯ ± ¦ ¨ ± Armânjlji, nu himù piromanji shi tutù, câ easti zborlu di nicukirlu shi nitsi nu câftãmù moartea a vârnui nicukira a lui deadunù cu ficiorlji a omù cari alâthusi cu tsiva andicra lorù. Sh-nâ ma spuni Tache di fara a noastâ armâneascâ, mea Papahagi câ pritù zborlu fumealje lu alâsãmù s-bâneadzâ, sigura, ca s-ma acâkiseashti shi atsea câ “hiljù a vârcolaclui”! Emù, nu easti zborlu di ficiorlji ali unâ avemù ahântsâ informatori, fumealji: “nu nâ avemù sh-noi prudhots namisa di noi? Aeshtsa fumealje” (nu nâ aveamù sh-noi nu sh-u alâsarâ limba armâneascâ, ficiori); “fumealje lji-amù” (suntu ama sh-u alâsarâ miletea ficiorlji a melji). Ma ngjiosù armâneascâ shi s-vindurâ ti ndoi niheamâ da zborlu: “À ®¯ ¥ pâradz la xenji. Pritu aesta s-veadi (nord), sn., pl. fumelji - v. arâvdarea shi acâkisearea a fâmealje, fumealje - : sâ ts-ulµ popului a nostu andicra di extsrâlji ndreadze fumeilu (familie (copii) nica di tru tinireatsâ); “Di a ljei. fumeljiù (ficiorlji a lui) curunji s¬­ A opta alâxeari Alâxearea a zborlui “© ®¯ ¥ ” (fu- nu bashi”.

Easti limbidi câ pritù zborlu melji) dit° treiulu stih° ±¡ª© patra, cu zborlu: “© ®¯ ¥ ° ²© fumeljiù, la singular, va dzâcâ, smeljiù), ashi cumù fu nyrâpsitù di acâkiseashti câ easti zborlu di autorlu a himnljei, Costa Belimace, ficiorlji ali unâ fumealji, iara pritù shi di Tache Papahagi tu a lui pluralu a lui, fumelji, s-acâkiseashti dictsionarù. Shi atumtsea aesti câ easti zborlu di ficiorlji a ma multorù fumelji. Iavea ti tsi stihuri ³ ¤¢ ± ´ ufilisirea a zborlui © ®¯ ¥ ±° Elµ n vatra-lji pârinteascâ Fumealjea s-nu-shi hâriseascâ! treilu stihù, strofa a patra, easti Di ¶·¸¹º»¼µ curunji s-nu bashi dicutotalui niuidisitù.

Va s-dãmù ma ngjiosù turlia di (8 silabi) Natµ n leagânµ sâ nu nfashi. (8 cumù lu nyrâpsirâ aestu zborù, “fumeljiù”, alantsâ nvitsats: silabi).

- Petre Vulcan: Primul Almanah Atumtsea cându tu loc ° fumeljiù s-ufiliseashti zborlu fumelji, Macedo-român, 1900, pg. 84: Á ashi cum° ½¾¡¢¨ ¨¢½¢ ±ª¡ fâmeali: fâ-mea-li´ trei silabi shi lu dauli stihuri au 8 silabi, ama zborlu scoati stihlu cu 9 silabi, iara alantu fumelji, tsi easti pluralu a zborlu stih°´ £Natù n leagânù sâ nu nfashi” are mash 8 silabi. Aoa fumelji° ½ ¯ ± ¦ « Elù, Armânlu, di daima fu shi easti alathusi.

- Antologia aromâneascã, Tache easti monogamù, tsi va dzâcâ ari unâ singurâ muljeari shi unù singurù Papahagi, pag. 197: Á © ®¯ ¥ « fumeljiù, shi nu poligamù, cu ma (fu-melji); doauâ silabi, ama easti multi muljeri shi cu ma multi fumelji, la plural°. Tache Papahagi sigura cumù s-acâkiseasti pritù ufilisirea câ lu shtea zborlu fumeljiù, ashi a zborlui fumelji tu locù di fumeljiù. cum° ³  ½ ¯ ®¢ ® ½ ° Ta s-limbidzâm° ¯ ± ¦¡ ama aoatsi inshi alâthusitù ti furnjia

BANA ARMÂNEASCÂ

Nr. 1 (55) - 2014

ÃÄ ÅÆÇÈÆ ÉÊË ÅÌ ÌÍÆÊÆÈÉÎ ÇÌ

ALÂXEAREAA HIMNÂLJEI Tu unâ carti tsi nji-u pitricu Goan Pushuticlu dzâtsea: “Svidzu câ Armânjlji nu-u vorù alâxearea-a himnâljei. Atselji tsi adrarâ i adarâ ahtari lucru s-mindueascâ ma ghini, s-nu li minteascâ lucârli aclo iu nu easti ananghi.

Dupâ mini ama, lipseashti sâ sfacâ unâ alâxeari a textului “pâtidzat” di Papahagi a himnâljei a noastâ, ashi cum u am pripusâ.

Shi aestu lucru nu poati s-hibâ adratù ni di mini, ni di vârâ altu, mea di unâ dealithhioasâ institutsii armâneascâ, ashi cum poati s-hibâ “Uniunea icâ Sutsata a Scriitorlorù shi a Poetslorù Armânji di Iutsido”. Cari institutsii nu putu s-hibâ adratâ pânâ tora..., câ nu s-vru.

Tu tsi mutreashti idheia câ “T. Papahagi, cu atseali ndoauâ alâxeari, nu u-alaxeashti esentsa ici, ama vahi ma ghini s-udiseashti tu scupolu tsi lu-ari un cânticù atumtsea anda agiundzi himna a unâljei mileti ntreagâ”, dupâ mini, dupâ cumù nyrâpsii, aesti alâxiri nu suntu ashi di uidisiti, mea aljiumtrea. Take Papahagi eara nvitsatù, ama nu eara poetù shi nitsi textierù. Sveadi tâshi di Mulovishti câ alâxerli tsi li featsi tu himnâ Take Papahagi sh-u undzescu tamamù cu niscânti implanturi, cu niscânti peatitsi shi s-uidisescu tamamu “ca unâ njicâ nucâ tru stizma a poemlui”.

Poezia Dimândarea pârinteascâ s-amintã ditù sumconshtientulù alù Costa Belimace, iara alâxerli tsi s-featsirâ s-amintarâ ditù conshtientul alù Take Papahagi.

Shi namisa di eali easti unâ mari dyeafurauâ.

Di cara Costa Belimace u plãsã aestâ ahoryea poezii shi u spusi a

nyrâpseari semivocala u shcurtu. - Stere Diamandi: “Oameni si Aspecte din istoria aromânilor, 1939, pg. 379: ÏÆ ÍÌÐÉÊÆ (fumelji). ElË ÅÌ ÌÍÆÊÆÈÉÎ nitsiunù semnu diacritic tu nyrâpsearea a yramâljei ndziminatâ “lj” shi nitsi nu ufilisea semivocala u shcurtu. - Tu cartea “Un veac de poezie aromânã”, Hristu Cândroveanu shi Kira Iorgoveanu, pg.

23: El in vatra-lji pãrinteascã/Fumealjia snu-shi hâriseascâ;/Di

ÑÒÓÔÕÖ× ØÒÙÒÚÖ× ÛÜÚÒ

bashe,/Nat in leagãn si nu-nfashe.

Pistipsescu câ fu nyrâpsitù ashitsi ti furnjia câ nitsi autorlji a Antologiiljei nu ufilisea tu nypseari semivocala u shcurtu.

- Tu cartea “Dimândarea pârinteascâ” ndreaptâ di Dina Cuvata, pg. 145: ÏÆ ÍÌÐÉÊÝÞ Pistipsecu câ shi aoatsi si-nyrâpsi ashi nu di nishteari, mea ti furnjia câ nu ufilisea shi nu ufilisescu tu nyrâpseari semivocala u shcurtu. ß Mihali Prefti: ÏÆ ÍÌÐÉÊÊÆ ß ÍÌß melli - plural. Pistipsescu câ shi aoatsi furnjia ti cari fu nyrâpsitâ ashitsi easti niufilisirea tu nyrâpseari a semivocalâljei u shcurtu.

- Gica Godi, tu cântarea tsi u featsi a Pârinteascâljei dimândari s-avdi zborlu fumelji shi nu fumeljiù. Tsi va dzâcâ, aproapea tuts autorlji cari u nyrâpsirâ pânâ tora Pârinteasca Dimândari, featsirâ alatusi la nyrâpsearea a treilui stihù ditù a patra strofâ a himnâljei a noastâ.

Iavea-u ma ngjiosu aestâ dealithhioasâ variantâ a imnului a nostu natsionalù: Pârinteascâ dimândari

Pãrinteasca dimândari Nâ sprigiurâ cu dorù mari Frats di mumâ shi di tatâ Noi, Armânji di eta toatâ.

Di sumù plocile di murmintsâ Dzâcù a noshtsâ bunji pârintsâ: “Blâstemù mari s-aibâ n casâ, Cari di limba noastâ s-lasã!

Cari s-lasâ di limba a lui S-hibâ hiljlu a draclui; Sâ s-dirinâ yiu pi locù, Sâ-lji si frigâ limba n focù.

Elù n vatra-lji pârinteascâ Fumealjea s-nu-shi hâriseascâ!

Di fumeljiù curuni s-nu bashi Natù n leagânù sâ nu nfashi Care fudzi de-a lui mumâ Shi di pârinteasca-lji numâ Fugâ-lji doara a Domnului Shi dultseamea a somnului.

àáâãäåæçã Bana Armâneascâ

11

12

Nr. 1 (55) 2014

oaspitslorù adunats tu hanea a lui di pi sucakea Shelari di Bucureshti, Andrei Bagav aspusi ashitsi: Aestâ poezii easti unâ yishteari shi va tsâ facâ oslu ti niagârsheari, frate Costake”, nâ spuni Stere Diamnadi tu cartea “Oameni shi aspecte din istoria aromânilor”.

Shi ca dealithea fu: Poezia alu Belimace s-arâspândi ca fuldzirlu tu tutâ Makidunia shi dicara fu tricutâ pi noti, ea agiumsi marseileza a Armânjlorù. Ea fu himna cari li cutrimburâ sumenjli (conshtiintsili) kitrusiti a Armânjlorù, lji-mbãrbãtã alumtâtorlji, lji-umplu di curajù tinirlji armânji. Sâ spuni câ atumtsea cându alumta natsionalâ avea agiumtâ tu cipitâ, “Pârinteasca Dimândari” tsânea locù di ncljinari. Martirlji a cauzâljei natsionalâ armâneascâ murea, cântândalui Pârinteasca Dimândari Aestâ himnâ a noastâ, tsi easti luyursitâ ca unù giuvairù, scoati tru migdani, tu unâ turlii ahoryea, unâ oarâ apufâsitoari ditù isturia a popului armânescu ditù Makidunii. Shi, dzâtsemù noi tora, giuvairlu di poezii cari eara sh-easti Pârinteasca Dimândari, scoati tru migdani shi greaua catandisi a noastâ, a Armânjlorù di tora.

Tu 8-li di Maiù 2013, anda nâ aflamu tu Parlamentulù a Româniiljei, cându s-votã pseftulù nomù 299, pritù cari Armânjlji eara tricuts tu pareia a “Românilor de pretutindeni”, nâ si avea kirutâ tutâ nãdia. Nafoarâ di una singurâ: cântarea a himnâljei a noastâ natsionalâ Pârinteasca Dimândari.

Shi atselji vârâ 20 inshi tsi nâ aflamù aclo tu atselù kiro, cându ahurhimù s-cântãmù himna a noastâ, canda s-cutrimburã tutâ gjiganta Casâ a Popului!

Parlamentarlji tsi s-afla pi holù,

BANA ARMÂNEASCÂ cându avdzârâ cântarea a noastâ canda s-kitrusirâ. Nu mata dâdea interviuri, iara reporterlji di televizii s-aprukearâ di noi shi ahurhirâ di nâ filma. Pânâ atumtsea ici nu mutrea câtâ noi shi ici nu nâ dâdea di mânearù. Ciudusits di turlia a noastâ di prutestu - câ nâ shtea câ himù Armânji -, shi mâyipsits di tsi avdzârâ nâ pârâcâlsirâ tnjisitù ta s-lu cântãmù nica nâ oarâ. Shiara lu cântãmù, cu ma multu pathusù di aestâ oarâ, shi iara nâ si acâtsarâ noduri tu gârgâlanù shiara nâ si umplurâ ocljilji di lãcrânji….!

Tu anlu 1922, cându Take Papahagi u publicã poezia Pârinteasca Dimândari, ea eara nu mash poezii, mea avea agiumtâ himna a Armânjlorù shi eara cântatâ la tuti andamusli armâneshtsâ cu mari pathusù.

Anda u publicã Papahagi Pârinteasca Dimândari, Belimace eara turnatù tu Makidunii di 29 di anji shi nu pistipsescu câ fu vârâ acâkiseari namisa di elji doilji.

Sâ shtii câ Take Papahagi lu mutrea Costa Belimace niheamâ di ndzeanâ shi ti atsea ari dzâsâ câ Belimace nyrâpsi poezii pânâ tu anlu 1900, deapoa nyrâpsi mash stihuri!

Tu anlu 1906, cu apuhia a expozitsiiljei jubiliarâ tsi s-tsânu Bucureshti, agiumsi shi unâ parei cu Armânji d i t ù Makidunii.

Gruplu di Macedoneni tsi agiumsi Custantsa, nâ spuni S t e r e

Diamandi, cându tritsea pritù sucãkili a câsâbãlui cânta Pârinteasca Dimândari.

La Expozitsii, corlu a Macedonenilor cânta cu mari pathusù himna a lorù natsionalâ, Pârinteasca Dimândari. Numa alù Costa Belimace eara pi budzâli a tutulorù. Cu aestâ apuhii Costa Belimace easti pãrãstisitù shi a vâsiljelui Carol.

Tsi va dzâcâ poezia Pârinteasca Dimândari avea agiumtâ himna a Armânjloru nâinti di anlu 1922 shi s-cânta dupâ stihurli alu Costa Belimace shi nu cu alâxirli alù Take Papahagi.

Tu articolu tsi lu-aveamù nyrâpsitâ aoa sh-doauâ stâmânji, zburamù di 7 (shapti) alâxiri tsi lipseashti sâ s-facâ. Aclotsi eara zborlu di alâxearea a zboarâlorù hipti di Take Papahagi ca niscânti implanti tu himnâ.

Cu atsea apuhii pitricui ca foto shi poezia alù Costa Belimace atsea originala. Idyiulù lucru lu aveamù faptâ shi tu anlu 2002, cându u publicai poezia originalâ alù Costa Belimace tu revista Bana Armâneascâ, nr. 2 (28) 2002.

Tacu Piceava

BANA ARMĂ&#x201A;NEASCĂ&#x201A;

Nr. 1 (55) - 2014

13

G A PREMIILORĂ&#x2122;

ANLUI-

â&#x20AC;&#x153; Bana Armâneascââ&#x20AC;? - 2013-Editsia a 17-a F AL DI FOLCLORĂ&#x2122; ARMĂ&#x201A;NESCU - PEĂł òóþ Ăľ Ăž Ăľ Ăž Sâmbâtâ, 29-li di Martsu - 2014

- Liceulu Mihai Viteazu - Bucureshti parei, tsi suntu tu ilikii di 8A ANLUI - BANA 16 di anji, deadirâ pisti tutĂš iu furâ musheati spectacoli di ARMĂ&#x201A;NEASCĂ&#x201A; 2013 cântitsi shi di giocuri Üó áøúÝßý Ăž armâneshtsâ.

Pareia Vangjiliymolu easti TSATSA ÿ cumândusitâ di Costel Puiu shi di Loredana Ianca, prof di muzicâ, Tacu Piceava tu ndoauâ minuti tsi lo pânâ tora ma multi premii cu azburâ di axia a premiantului shi Premiul tsi-lji si duruseashti: PremiulÚ Omlu a Anlui - Bana Armâneascâ 2013 lji-si duruseashti alÚ Pero Tsatsa, cu apuhia ali Gala a PremiilorÚ Olu a Anlui - Bana Armâneascâ - 2014, editsia a 17-a, Bucureshti, 29-li di Martsu 2014, ca semnu di pricunushteari ti tuti cilâstâsirli tsi li featsi sh-ti tuti anichisirli tsi li avu pânâ tora ti tsânearea tru bana a cânticlui armânescu, a limbâljei, a boatsea a ljei aleaptâ.

Unâ altâ adetsloru shi a culturâljei Di cara hĂŁristusi a pareiljei ĂŠĂŞ ĂŠ ĂŞĂŤ ĂŤ Boatsea a Pindului Tacu Piceava solistâ vocalâ tu aestâ parei easti shi Georgiana Hagi, cari va s-cântĂŁ sh-tu tutâ lumea armâneascââ&#x20AC;?. aspusi ndoauâ zboarâ ligati di ma multi cântitsi.

Pareia ahurhita ali Gala a PremiilorĂš Dupâ aesti Aurica Piha featsi unâ Omlu a Anlui, rolu a ljei shi furnjia Vangjilizmolu lo parti pânâ tora la shcurtâ laudatsio a cântâtorlui ti cari shi a curi-lji si durusescu ma multi festivaluri folcloritsi tsi s- Pero Tsatsa. Namisa di altili aesti premii. Dupâ aesti u câliseashi tsânurâ Dobrugea. Cântarâ di ma aspusi: â&#x20AC;&#x153;Nâ adunĂŁmè aoatsi ta spi stsenâ pareia Vangjilizmolu di multi ori la televizii iara la noi vinirâ tinjisimè ma multsâ Armânji di Mihail KogĂŁlniceanu ta sâ-sh tora ti prota oarâ shi noi, lâ hĂŁristusim è ĂŠĂŞĂŤ ĂŹĂ­ĂŤĂŽ culturâ, di muzicâ. Pero Tsatsa tsânâ miniashtiptĂŁmĂš shi cu altâ easti unlu di elji. Vini di alargu, ditè spectacolu a Makidunii. Cându lu-ntrgji cându ljei. PĂŁrĂŁstiapuhii, aspusi Aurica Piha. ĂŠ ĂŠĂŞ ĂŤ ss-amintĂŁ elè searea a ïðùðòóùôþ Ăľ amintĂŁ tu anlu 1903.

Atumtsea fu pareiljei fu faptâ di Aurica câlisitu ta s-gioacâ tu filmulu iu PremiilorÚ Piha, cari protagonistu eara Pitu Guli, erolu aspusi: Tinirlji PREMILU OMLU a nostu. Premiantulèê ÍÊ Ê Êê Í ficiori shi feati ti tinjia tsi-lji si featsi ta s-hibâ ditÚ aestâ Spectacolu fu dishcljisÚ di Tacu Piceava cari, dicaralji gjinui oaspitslji, u câlisi pi stsenâ pareia Boatsea a Pindului ta s-cântâ, deadunÚ cu tuts atselji din salâ imnulÚ a nostu natsional Pârinteasca Dimândari.

P

a

a a

a a

Ăš a

14

Nr. 1 (55) 2014

BANA ARMĂ&#x201A;NEASCĂ&#x201A;

p Ăš s sp ! !"# $%&# $

tenis di câmpu di Bucureshti, ligati di lucrulu tsi-lĂš fatsi elĂš shi tu amintâ Trofeo Bonfiglio di Italia shi turneulu di junioari di la soni cântâ un musheat Roland Garros. Dupâ anichisirli armânescu ditĂš repertoriulĂš a lui. di Paris, amintĂŁ turneulu di A senioari di Kristinehamn, Suedia, shi agiumsi, ti prota ANLUI - BANA oarâ, namisa di protili 400 di ARMĂ&#x201A;NEASCĂ&#x201A; - 2013â&#x20AC;? giucâtoari a lumiljei.

TU Ma largu Mariana Budesh featsi unâ tinjisitâ laudatsio a Tacu Piceava, tu ndoauâ minuti premiantâljei Simona Halep iara azburâ di simasia shi axia a premiului Aurica Piha dzâsi ndoauâ poezii cumÚ shi a premiantâljei: Cu apuhia ncljinati a premiantâljei. ali Gala a PremiilorÚ Omlu a Anlui PremiulÚ, unâ lucrari ditÚ Bana Armâneascâ - 2014, editsia a brondzu tsi simbolizeadzâ soarli 17-a, Bucureshti, 29-li di Martsu, alÚ Alexandru atselÚ Marli shi ca semnu di pricunushteari ti tuti simnitorlu, unÚ semnu a pistiljei cilâstâsirli tsi li featsi sh-ti tuti crishtinâ, fu aprukeatÚ di anichisirli tsi li avu tu dumenjea a Mariana Budesh ta sâ-lji lu sportului - tenis di câmpu tu anlu ducâ ali Simona Halep.

2013, anichisiri tsi featsirâ s-creascâ nu mash anamea a ljei, câ agiumsi tu protili dzatsi tenismeni ditu lumi, A DI mea shi a farâljei a noastâ MALĂ&#x201A;MĂ&#x201A;-2013 armâneascâ.

La aesti Premii, â&#x20AC;&#x153;Omlu a Anlui Va s-adutsemĂš câ idyiulĂš premiu - Bana Armâneascâ, cari suntu Simona Halep lu amintâ shi tu anlu premii pozitivi sh-cari tinjisescu 2008, cându amintĂŁ doauâ turnei di oaminjlji ca atselji tsi furâ premiats ma nâinti, ditu anlu 2007 ahurhimu sdurusimĂš unĂš premiu negativ, cari easti unĂš contra-premiu sh-cari poartâ numa di Pliscuta di Malâmâ. ElĂš sduruseashti a atsilorĂš Armânji icâ institutsii armâneshtsâ cari ncheadicâ Armânamea ta sâ sh-li amintâ ndrepturli tsi-lji si pricadĂš di la DumnidzĂŁ.

'

' ($! ('

)*+,-./. 01,/. Â 2 3)1* 3-,1S4 54/+)

6789:;<= 6<:>?;@

AB6CDHIJK 6KILMJNOQI R

Ăš Malâmâ post-mortem alu TANASIE NASTA Cu apuhia ali Gala a PremiilorĂš Omlu a Anlui - â&#x20AC;&#x153;Bana Armâneascââ&#x20AC;? - 2014, editsia a 17-a, Bucureshti - 29-li di Martsu 2014, PremiulĂš Pliscuta di Malâmâ fu durusitĂš alĂš Atanasie Nasta - post mortem-, ca semnu di pricunushteari ti tuti cilâstâsirli tsi li featsi shi ti tuts pidhimadzlji tsi lji-avu di-a-lungulu a chirolui tu thesea di colaboratorĂš a securitatiljei ta sâ-lji ncheadicâ Armânjlji ditu România sâ-sh amintâ vârâ ndreptu specific a etniiljei a loru shi sâ sh-u chearâ identitatea etnicâ armâneascâ.

Atanasie Nasta, tu shcurtulĂš kiro (Shcurtu-Martsu 1990) câtĂš u cumândusi Sutsata Culturalâ Armâneascâ, lji-nkidicâ Armânjlji ta sâ-shi adarâ unâ partii politicâ armâneascâ, cumĂš shi ta sâ spricunoascâ elji cu numa di â&#x20AC;&#x153;aromâniâ&#x20AC;? shi nu di â&#x20AC;&#x153;armânnjiâ&#x20AC;? icâ â&#x20AC;&#x153;makidonjiâ&#x20AC;?.

TB 6CDHIJKU 6KILMJNO QI

Malâmâ alÚ Dãnuts Culetsu Doilu Premiu Pliscuta di Malâmâ - 2013 fu durusitÚ a , ca deputatlui semnu di cilâstâsirli tsi li featsi shi ti tuts pidhimadzlji tsi lji-avu di-a-lungulu a kirolui tu thsea di a securitatiljei Armânjlji ditu România sâ-sh amintâ vârâ ndreptu specific a etniiljei a loru shi sâ sh-u chearâ identitatea etnicâ armâneascâ.

Dãnuts Culetsu, tu tesea di membru a Comisiiljei Juridicâ a Parlamentului u ndrupã multu apufâsitÚ idheia câ Armânjlji suntu Românji shi nu altutsiva. Ashitsi tricu pritÚ Comisia Juridicâ parlamentarâ nomlu 299-2013

VW! s X Y s p ( ! s (#Y &# # ' s$ZY[ !( " ($

BANA ARMÂNEASCÂ pritù cari Armânjlji furâ tricuts tu pareia a Românilor de pretutindeni.

Shi cu aestu nomù vru sâ s-kearâ identitatea armâneascâ ahoryea.

\]^_`bcdef^ecghdijkc

Malâmâ alù Tashcu Lala Treilu Premiu Pliscuta di malâmâ fu durusitù alù Tashcu Lala, pricunushteari ti tuti cilâstâsirli tsi li featsi shi ti tuts pidhimadzlji tsi lji-avu di-a-lungulu a chirolui ca

lmnoqrtuv

vrwxyqmzxy{ rvnz|}tvz{ ~m yonv yx zm n v

ncheadicâ Armânjlji ditu România ta sâ-shi adarâ vârâ altâ sutsatâ armâneascâ icâ sâ-sh amintâ vârâ ndreptu specific a etniiljei a loru.

] ^_`bcdef ^ecghdij kc mzy t}yoqvt vnltzmuv m q

Malâmâ ali Zoe Carabash

- 2013, cu apuhia ali Gala a Premiiloru Omlu a Anlui - Bana Armâneascâ 2014, fu durusitù ali Zoe Carabash, pricunushteari ti tuti cilâstâsirli tsi li featsi shi ti tuts pidhimadzlji tsi ljiavu di-a-lungulu a kirolui ca (agresivâ ro.)

Armânjlji ditu România sâ-sh amintâ vârâ ndreptu specific a etniiljei a loru.

lm noqrt uv

vrwxyqmzxmyv rvnz|}tvz zmn v rl omuvl

A

Nr. 1 (55) - 2014

15

CARTILJEI 2013

Ahurhindalui cu anlu 2012 pi ninga premiili tsi li duruseamù pânâ atumtsea ahurhimù ta sdurusimù shi Premii ti carti cu numa di “Lunjina a Cartiljei”.

Easti zborlu aoa di cãrtsâ armâneshtsâ ahoryea, tsi scotu tu videalâ, tu lumea culturalâ ditu România sh-nu mash, unâ altâ videari tu tsi mutreashti lumea armâneascâ: limba, cultura, identitatea a ljei. Prublema a limbâljei easti trâ Armânji una prublemâ di banâ sh-di moarti.”, aspunea George Vrana, a curi-lji si durusi ti prota oarâ Premiulù Lunjina a Cartiljei tu anlu 2012.

Anlu aestu aestu premiu fu amintatù di cunuscutlu scriitorù, omù di televizii shi shtiintsâ Yeanachi Tusha ti cartea: “Imaginar politic si identitãti colective in Dobrogea”. Cartea, tsi-i scrisâ pri limba românâ, fu publicatâ di editura a Institutlui di Shtiintsi polittsi shi relatsii internatsionali (2011).

Tu aestâ carti, tsi ari vârâ 500 di paginji, Enache Tusha scoati tru migdani catandisea a populatsiiljei di Dobrugea, ditù kirolu di anda tricu la România tu anlu 1878 shi pânâ tu kirolu a nostu. Tu ahurhitâ aestâ carti fu teza di doctorat alù

Enache Tusha tu shtiintsi polititsi shi fu publicata sumù titlulù di “Imaginar politic si identitati colective în Dobrogea”.

Tu aestâ carti yivâsitorlu poati s-aflâ multi informatsii ligati di istoria a alushtuiù locù shi maxusù di Cadrilaterù, a curi autorlu ljidzâtsi “Unâ Aromânii tu miniaturâ”.

Zburashti di naia spudhãxitâ, Dobrugea di Nord, tsi fu alikitâ di România tu anlu 1878 shi di Dobrugea di Notù, alikitâ dupâ doilu polimù balcanic, tu anlu 1913, shi turnatâ a Vâryâriiljei tu anlu 1940.

Zburashti di turlia cumù fu faptâ colonidzarea a Cadrilaterlui cu Armânjlji vinits ditù Makidunia istoricâ, tsi fu mpârtsâtâ tu patru pãrtsâ. Nâ spuni di atselji vârâ 35.000 di Armânji shi “Vlahi meglenits” adushi Cadrilater namisa di anjlji 1925 shi 1933 shi cari ditù Makiduneanji s-alâxirâ tu tsetãtsenji românji (Constitutsia ditù 1923 nu dâdea cali colonidzarea di tsetãtsenji xenji).

Autorlu nâ spuni di purtaticlu a Armânjlorù cari nu vrea sâ s-

16

Nr. 1 (55) 2014

BANA ARMÂNEASCÂ

minteascâ cu Mucanjlji, cumù lâ dzâtsea elji a Românjlorù.

“Maca Românjlji furâ aspâreats di cumitageadz shi fudzea di Cadrilater, Armânjlji armasirâ aclo shi s-alumtarâ cu elji, thimiseashti autorlu.

hoarâ, nâ bâtumù giocù niheamâ di nãdia a lorù .

Tu Agustu 1940 vârâ 25.000 di fumelji, namisa di cari vârâ 18.000 di fumelji armâni eara mutats di Cadrilater tu judetsili Custantsa shi Tulcea. Tsi s-tihisi cu Armânjlji

Tu soni E. Tusha adutsi aminti di unù textu publicatù di Nicolae Iorga tu anlu 1929, la patru anji dicara avea ahurhitâ colonidzarea a Cadrilaterlui: “Tu Dobrugea atsea naua, borgea a mea di partii natsionalâ easti s-lji-andrupãscu Makiduneanjlji;..oaminji cari au datâ tu tsivilizatsia natsionalâ oaminji ahoryea, cari suntu multu ma irbapi ca noi; ..., suntu mãri creatori di culturâ ditù tutâ Peninsula Balcanica, shi oaminjlji aeshtsa lji-smulsimù di la casili a lorù, lji-adusimù pi locù românescu, ditù niagricultori ljiadrãmù agricultori, ditù oaminji di câsâbã lji-adrãmù oaminji di

dupâ anlu 1940 easti gjini cunuscutù .

AL DI FOLCLORU ARMÂNESCU - Editsia a - 9-a Pârâstiseshti Aurica PIHA Tu ahurhitâ Aurica Piha aspusi: Noi vremù ca pritù Festivalu tsilù ndridzemù cafi anù cu aestâ apuhii, s-li promovãmu gioclu, portulù shi cântitsli spetsifitsi armâneshtsâ.

Aesta ti furnjia câ folclorlu armânescu pritù gioclu armânescu, cânticlu ahoryea armânescu, cumù shi portulù armânescu, tuti suntu unâ cali ti scuteari tru migdani a identitatiljei a noastâ armâneascâ, di nvârtusheari a identitatiljei a noastâ culturalâ, furnjii ti cari ljidãmù unù sinferù ahoryea.

Di aestâ oarâ la spectacolu a nostu loarâ parti: Pero Tsatsa ditù Rsp. Makidunia, Pareia Vangjilizmolu di Mihail Kogãlniceanu, Pareia Pilisterlu, Pareia Boatsea a Pindului shi cunuscuta cântâtoari Elena Corina

Badea, cari deadirâ unù spectaculù ti anami.

Tu soni adutsemù aminti câ aestâ andamusi a noastâ di estanù ta shibâ ca dealihea unâ yiurtii diximù agiutorù ditù partea a ma multorù oameni aplo cum shi ditù partea a sutsãtslorù tsi facù parti ditu FLAR: “Sutsata Culturalâ Armâneascâ” di Bucureshti, prezidentu Costel Farmazon, Fundatsia “Moscopole” di Bucureshti, prezidentu Dima Grasu, “Organizatsia a Tinirlorù Armânji di România”, prezidentâ Mariana Budesh, “Sutsata Lilici ditu Maiu”, prezidentâ Zoe Gica, Sutsata Livezi, Fundatsia Bana Armâneascâ, sutsãts tsi facù parti ditù Federatsia Liga a Armânjlorù ditù România.

Sponsorlji shi agiutorlu aprucheatu: Kiratsa Gjiorgje, Mariana Costea, Dima Grasu, Nicu Epure, Costa Rudu, Teyea Budesh, Teyea Dzurdzu, Farmazon sh.a.

Dupâ spectaulù tuts artishtsâlji furâ câlisits la restasurantulu Inter-Macedonia iu tricurâ cu gimbushi unâ musheatâ searâ armâneascâ.

¡¢£¤¥

¦§¨©ª«¬¨ ­¨ ®¯°

BANA ARMÂNEASCÂ

EROII ANONIMI DITU ROMÂNIA

±u jurnalu “Libertatea” alânci

unù articulù cu titlulù: “Eroiianonimi-ai-Romaniei”, nyrâpsitù di Delia Chilianu, easti zborlu di unâ Armânâ cari nu veadi, Adriana Boruna pri numâ.

Adriana easti singura cari lucreadzâ la Vivlioteca Natsionalâ a Româniiljei, tsi ari angâtanù di atselji cu handicap di videari, aspuni autoarea.

Ea nu shtii cumù easti Vivlioteca, loclu iu ea lucreadzâ, ama li shtii pi dinafoarâ tuti sãlili di lecturâ, iu s-yivâseashti, va dzâcâ. Adriana tsâni ligâtura cu sotslji a ljei cari nu vedù, s-aspuni tu articulù, cu agiutorlu a computerului ditù biroul a ljei (foto: Alex Dobre).

Mi andâmusii cu Adriana pi holurli a Vivliotecâljei Natsionalâ a Româniiljei. Imna ayunjisitâ, cu unâ carti tu mânâ, tsi lipsea s-u scaneadzâ shi s-u pitreacâ a unui insu cari nu veadi. Ari mari vreari s-lji-agiutâ atselji cari au idyea problemâ ca a ljei. Multsâ di elji kiola lji-nvitsã ea alfabetlu Braille, lâ mprumutã cãrtsâ shi tutù tsi ma avurâ anangji.

Ditù anlu 2013, di cându la Vivliotecâ s-aflâ tehnologii ti persoani cari nu vedù, alâxi aproapea 3.000 de e-mailuri cu oaminji cari au ahtari niputeari.

“Io amù angâtanù di atselji tsi nu vedù, ama vorù s-yivâseascâ tu Vivliotecâ. Lji-nvetsù s-ufiliseascâ unù computerù (unù computer cu unù cititorù di ecran shi sintezâ vocalâ, cari-lji da cali a lui s-avdâ tu cascâ tutù tsi alânceashti pi monitorù, texti icâ seamni - n.r.) shi sâ-lji scaneadzâ cãrtsâli, câtse avemù unù soft spetsial cari u alâxeashti imaginea tu textu”, nâ spusi tinira. Sh-adrâ multsâ sots

²³´µ¶·

Nr. 1 (55) - 2014 shi shanyrâpsescu spesù pritù emailuri.

S u n t multsâ oaminji ditù vâsilii cari nu vedù cari lji-agiutâ scanândalâ cãrtsâli shi lâ li pitreatsi acasâ, pi email.

Niscânti ori shadi shi pânâ tu njedzù di noapti la vivliotecâ, ta shibâ sigurâ câ lji-agiutã tuts atselji cari lji-câftarâ agiutorù.

Tu idyiulù kiro Adriana coordoneadzâ unâ revistâ a institutsiiljei. Adriana lucreadzâ ditù anlu 2008 la vivliotecâ shi easti shi redactorù tu departamentulù di xitãxeari (cercetare) dezvoltari. Ma coordoneadzâ unâ revistâ a institutsiiljei cu numa: “Informari shi documentari: activitati shtiintsificâ shi profesionalâ”, tu cari publicâ studentsâlji masterandzâ shi doctorandzâ icâ iu cadrili didactitsi ditù tutù vâsilia sh-li pãrãstisescu spudhiili di xitãxeari.

Adriana bitisi Universitatea di Bucureshti shi easti doctor tu Filologii shi pricunoashti câ nu-lji fu lishorù s-agiungâ aoatsi.

Custantsa, loclu iu s-amintã, pârintsâlji u deadirâ la unâ sculii normalâ shi ea nvitsã multu. Ama spuni câ-lji lo hari aestu lucru.

Fu premiantâ ditù prota clasâ pânâ tu clasa a XII-a. Spudhãxi multu tu sculia primarâ a câ nu avea cãrtsâ tu Braille. Ti atsea tora, cându tehnica nãintã ashi di multu, va s-lji-anveatsâ tinirlji cari nu vedù ta s-u ufiliseascâ aestâ tehnologii modernã. Unâ alumtâtoari, Adriana da tutù tsi ari ma bunù la loclu iu

17

lucreadzâ, aspuni tu soni jurnalista

¸¹º·µ»¼·º·µ½³¾

Mini u cunuscui Adriana Boruna aoa sh-niscântsâ anji, tu kirolu anda lucra la scamnulù ali SCA ù Li aveamù vidzutâ di ma multiu ori dauli feati, nâ gjinuiamù, ama nu shteamù câ una di eali nu veadi.

Tu unâ searâ, anda neshù ta s-dau mâna cu eali, Adriana, di cara-nji pricunuscu boatsea, nji-deadi bunâ seara shi-nji teasi mâna.

Atumtsea dukii câ nu veadi shi armashù ciudisitù. Anda u cunuscuiù ma gjini shi vidzui cumù lucreadzâ, tsi multi lucri cunoashti sh-anda avdzâi câ bitisi shi facultati armashù sh-ma ciudusitù.

Ciudisitù, ciudisitù di unù ahtari omù, ama nu mi feciu irbapi ta sânyrâpsescu tsiva di ea. Iavea câ nâ u lo nâinti jurnalista mucanâ cari nâ u spuni ndreptu: Adriana Boruna easti unâ eroinâ. Mash noi, icâ mash mini, cari armashù ciudisitù, nu u vidzui icâ nu u dukii câ dealithea easti eroinâ! Câ ashi himù niscânti ori noi, Armânjlji!

S-nâ bânedzâ Adriana Boruna shi Dumnidzã sâ-lji da tutù tsi-lji va suflitlu a ljei!

Tacu Piceava

¿¹µ¿³½ ´³³½Àµº²ÀÁ¹µ²Àµ¶ÂÀ½À¾

18

Nr. 1 (55) 2014

BANA ARMÂNEASCÂ

Cadhuri ditu colectsia ali Flori Costea

NYRÂPSEARI PI UNU CADHURU (1) Zborlu di adzã: “încusuratu”. Flori Costea

NYRÂPSEARI PI UNU CADHURU (2)

Tu unâ dzuâ ntunicatâ, Unâ moashi ncusuratâ, Nda sh-dutsea yumara la pâshteari S-aflã pi cali cu nâ muljeari:

Cu soarli ascumtu pritù niori, Pi-nâ cârari sh-largu di-vlahuhori, Nâ mljeari-nviscutâ tu-stranjù di-câprinâ, Alina ayalea pisti-aripidinâ.

- A, lea, moashi ncusuratâ, Lji-dzâsi muljearea ncucutatâ, Iu duts yumarlu ashi ligatù, Naca tsiva di-i ascukeatù?

Trâdzea dupâ ea di câpestrulù di-asimi, Unù calù albu anvâlitù cu-lai kilimi, Ta s-lji-agiungâ atselji tsi-lji imna nâinti Tuts-a ljei ficiori sh-bunlu-a ljei pârinti.

- Yumara-a mea, lea, perieryâ-featâ Nu-i ascukeatâ, mea diucljeatâ, Diukleatâ di unâ stâmânâ Di unâ ndreaptâ strigâ-armânâ

Hoara tu-cari pân-tumtsea-avea bânatâ, U apâryisi di noaptea, ayunjisitù, Pi-ascumtalui, câ furlji u-avea câlcatâ, Sh-tu-atsea noapti, unù furù nafimatù, Nicukirlu a ljei lu vâtâmã tu njeatâ.

Shi di-atumtsea ea, mârata, Nu va iarbâ di-atsea uscata, Mea va s-u ducù largu di misiri, Tâshi tu câmpulu cu ciiri, Aclo, iu easti iarbâ-analtâ Sh-iu inima-a ljei troarâ-lji saltâ, Câ s-veadi cu-unu yumâricù-aslanù, Cu cari s-ariseashti ea, anù di anù!

D. S. P.

Di-armasi ea, singurâ-nviduitâ, Cu inima-lji ti totâna cârtitâ, Sâ-shi creascâ ficiorlji fâr di tatâ Câ ashi lâ fu a lorù scriatâ.

DSP

BANA ARMÂNEASCÂ

Nr. 1 (55) - 2014

19

à ÄÅÆÇà ÈÆ ÉÊËÌÆÍ Î

Un VM, aflatù tu hoara Palazu Njicù, jud. Custantsa, aclo iu tu anlu 42 d.Hr. sh-lu-avea castrulù Legiunea a V Macedonica.

NYRÂPSEARI PI UNU CADHURU (4)

TREI SEAMNI Si-ncljinâ a tinirloru alumtâtori armânji di Dobrugea: Yeanaki Tusha, Nini Stere shi Costel Puiu

Trei Armânji gionji sh-tinjisits, Inimoshi shi-apufâsits, Analtsâ shi pihlivanji, Cumù lâ-sta ghini la buranji.

Doi di elji, ma cu misurâ Tu cândusi sâ-nviscurâ, Iar-treilu, aroshù ca-nâ cireashi, Sâ-nviscu tu-albâ câmeashi.

NYRÂPSEARI PI UNU CADHURU (3) Tinjisite Nicu Kihaia, Tsi portsâ perlu laiù ca gaia Sh-dai urnimii catacumù maia, S-bâneadzâ-a ta nicukirâ, Câ lunjineadzâ ca nâ pirâ, Iara hiljea-ts tsea musheatâ Mintimenâ sh-mavrumatâ, Sâ shtii, di la mini, a lãi oaspi, Câ daima va s-hibâ-n capù di oasti Sh-va u ducâ nâinti cu giuneatsâ Ta s-u tsânâ Armânamea tu yeatsâ.

Unù di elji poartâ nâ carti Ca di ea s-avemù noi parti, Alantu poarta nâ hlamburâ, Ta s-lu facâ ehtrulu s-treamburâ, Iara treilu, poarta nâ cârlibana, Ca semnu di-armâneascâ banâ.

Tuts treilji vorù s-nâ spunâ, Câ-a noastâ farâ armânâ, Cu-aesti seamni s-tsâni tu-njeatâ Sh-cu-alumtâ ni-acumtinatâ.

DSP

DSP

20

Nr. 1 (55) 2014

CARTI CÂTÂ GORAN PUSHUTICLU Tinjisite Goran, Vedù câ di cându câdzushi deamplatea anda li vidzushi zboarâli fârâ preaclji a lalâ-tui Cunia nu tsâ ma au hari di plirufuriili tsi li dau mini pi grupù.

Mini nu-lù dizvâlii lucrulu cu isturia tora, mea altsâ. Plirufuria tsi u dedù pi grupù avu ca scupo ca oaminji ca tini sh-ca altsâ, nu ca lalâ-tu Cunia, s-hibâ ma gjini plirufursits, ma gjini informats, ca

Unù vecljiu murmintu makiduneanù dizvâlitù tu Makidunia gârtseascâ Tu unù murmintu anticù, aproapea di sitlu arheologicù di Pella, tu nordulù a Gârtsiiljei, loclu di amintari alù Alexandru Macedon, arheologilji grets aflarâ giuvairi ditù malâmâ, armi shi vasi veclji.

Sâpâturli di Pella scoasirâ tru migdani 43 di murmintsâ ditù kirolu a anjilorù 650-279 n.a Hr., nâ spuni “Daily Mail”. Namisa di dizvâlirli di nai ma mari simasii s-aflâ murmintsâlji a 20 alumtâtori makiduneanji, ditù kirolu a anjilorù 2600.

Alumtâtorlji furâ ngrupats deadunù cu armili a lorù, purtândalui nica coifuri ditù brondzu shi apali, giliti shi cami (pumnal ro.) di herù.

Dinintea a ocljilorù, a gurâljei shi a keptului arheologii aflarâ stulidhi (podoabe) adrati ditù malâmâ sade

BANA ARMÂNEASCÂ s-tsâ facù chefea, di tsi s-tihiseashti tu aestâ lumi.

Maca tini mindueshtsâ câ mini u dedù atsea plirufurii pi grupù ta s-tsâ-u ascundu icâ s-tsâ u scadù axia a hâbariljei a ta mini dzâcù câ fuduleatsa a ta criscu tutù ashi di multu ca a lalâ-tui Tiberiu … shi lipseashti s-ai angâtanù!

Mini shtiu câ tini dâdeshi pi grupù unâ hâbari ligatâ di minoritatea a Slavo-makidonjlorù ditù Arbinushii, cata cumù fats daima, shi nu di minoritatea a Armânjlorù ditù Arbinushii.

Voiu ta s-tsâ spunù câ mini mi sinfirseashti (intereseadza) tuti

lucrili armâneshtsâ ditù tuti vâsiliili iu bâneadzâ Armânji, ama nu amù nitsiunâ chefi s-avdu plângulù a tãu cu lãcrânji di crucudilù tu tsi mutreashti catandisea ali vârâ altâ etnii di pritù Balcanji, câ nu voi sâ-nji si uidiseascâ shi a njia, catacumù tsâ si uidiseashti ca unâ mânushi a tsãia pârvulia cu moasha nikiptinatâ.

(curatâ), armâtusiti cu gravuri tsi pãrãstisea ljiundari, pantere shi ursi, prãvdzâ tsi simbolidza putearea tu atselù kiro istoric.

“Dizvâlirea ari unâ simasii gjigantâ câtse adutsi lunjinâ shi pisupra a unui kiro psânù cunuscutù, atselù di dinintea di amintarea a protilorù vâsilii makiduneani”, aspusi Pavlos Chrysostomou, atselù tsi cumânduseashti di optu anji sâpâturli la sitlu ditù nordulù a Gârtsiiljei.

Profesorlu Pavlos easti di pâreari câ dizvâlirli a murmintsâlorù u nvârtusheadzâ theoria cari ndrupashti idheia câ sutsata anticâ makiduneanâ eara organizatâ tu unâ turlii “militaristâ”, ca unâ armatâ, va dzâcâ, nica d i t ù ahurhita a ljei.

Ïtefanos Tsiaraosis cu ÐÑÒÓÔÕÖÔ×ØÔÖÑÙÚÓÔ

A, lãi Goran Pushuticù Gioni-avdzâtù sh-alâvdâtorù, Io voiù s-ti amù ca unù fârticù Shi nu ca unù nkizmusitorù.

Nikolova

ÛÜÝÜÞßàÝáâÝÜÝÜãáäÜåáææææ

Lele dauli-ts sumfrântseali....

Lele keptu sh-mushuteatsâ, lele percea kiptinatâ...., Lele budzâ ca apâ aratsi, lele mânjili musheati..., Lele gushâ, lele frâmti, lele urecljili cu veri (mingjiushi), Lele narea-ts scâpâroasâ, lele fatsa-ts nyilichiosâ...., Lele mintea-nj s-clucuteshti, lele inima-nji s-tucheshti......, Armanâ di Aminciu Sinea: 1930

BANA ARMÂNEASCÂ

èéê êëì íéíéîé Hiu unâ lilici Cari, anarya-anarya, Mârineadzâ.....

Unâ kicutâ di ploai Cari loclu lu udâ…

Unâ aradzâ di soari, Unâ peanâ di neauâ, Unâ minutâ tu sihatea Agârsheariljei.

Gustu fârmacù Shi hiu ca njearea.

Hiu aoa, aclo, Hiu iutsido, Hiu iuva…

Va s-hibâ adzâ, mâni, Aieri tricu…

Hiu io, aoa, tora, Fârâ noimâ…

Nr. 1 (55) - 2014

UNDE ESTE AROMÂNIA? çrisina Dumitru

Este doar titlul unei cãrti, pe care nu am citit-o, si mi-as dori-o.

Aromânia nu a existat niciodatã, ca tsarã, în tot decursul istoriei. De fapt si numele de România va apãrea doar în 1862 e.n. În 1859 prin unirea Valahiei cu Moldova, teritoriul se va numi; Principatele Unite ale Valahiei si Moldovei.

Prin Constitutia de la 1 iulie 1866, Principatele Unite încep sã se numeascã oficial România. Gustav Weigand, un lingvist german, specialist în limbi balcanice, fãcând studii la fatsa locului între 18881892, a cãzut de acord cu Academiile balcanice a ne schimba numele nostru etnic (istoric) din macedonean în aroman-. Confuzia este si mai mare când lingvistica româneascã adoptã acest termen-aroman(Yinarù care este un termen politizat, anji. Fu tricutâ pi armâneashti di impus odatã cu începerea propagandei românesti printre Kira Iorgoveanu-Mantsu). armânii makedoni din balcani Mârineadzâ= nvirineadzâ Macedonia. Etnicilor bulgari din Fyrom-Macedonia li s-a impus identitatea falsã macedoneanã, dupã 1944, iar limba slavo-sârbobulgarã numindu-se impropriu “macedoneanã”, a fost creatã în Yugoslavia anilor 1944. De fapt ce înseamnã Romania, cãci Aromânia nu a existat niciodatã d.p.d.v.istoric. În 395 la moartea împãratului Teodosiu l, Imperiul Roman se împarte între cei doi fii ai sãi; Arcadiu devine împãrat al provinciilor rãsãritene (part Orientis),

ïðñòðó ôïõóö ÷øúðû üýýþÿ þ

21

cunoscutã sub numele de Imperiul Roman de Rãsãrit (sau Imperiul Romano-Bizantin), sau ROMANIA ORIENTALÃ, iar Honoriu devine Împãrat al provinciilor de Apus (part Occidentis), numindu-se Imperiul Roman de Apus, sau Romania Occidentalã. Romania Orientalã (nu România) includea între hotarele sale, Peninsula Balcanicã la est de râul Drinus, iar în Africa de nord, Libia si Egiptul, iar în orient provinciile din Asia Micã, pãnã la Eufrat.Când actualele popoare vor cuceri teritoriile din Africa si Asia, teritoriul Romaniei Orientale se va restrânge doar la Peninsula Balcanicã. Actualul teritoriu de la nord de Dunãre pe care îl numim de la 1862 Romania (România), teritorial nu fãcea parte din acea Romanie.

Macedonia ca tsarã a macedonenilor, makedonjlor, armãnjlor, rrâmãnjlor, poreclitsi adesea si cu nume precum:cincari, ciobani, vlasi, aromani, vlahi etc., fãcea parte din acea Romanie, NU AROMÂNIA, NU ROMÂNIA. Deci tsara noastrã ca entitate macedoneanã, este Macedonia istoricã, tsarã împãrtsitã în 1913 între actualele state balcanice, NU AROMÂNIA, o tsarã inexistentã.

22

Nr. 1 (55) 2014

BANA ARMĂ&#x201A;NEASCĂ&#x201A;

NTRIBARI CIUDIOASĂ&#x201A; Motto: Ore,ore, "tinjisits" Tsi glarinj suntu aesti ..Cari suntu atsei makedo-Armanj...Ai ai aiai ... Ljupci Tsigareta.

Tinjisite Ljiupci Tsigareta, Pricunoscu câ avdzâi di numa a ta, ama nu ti cunoscu cari eshtsâ.

Nitsi tu tsi vâsilii bânedz. Nu cunoscu s-amÚ yivâsitâ vârâ nyrâpseari di a ta pri iuva pânâ tora. Nu shtiu cari eshtsâ, tsi eshtsâ shi tsi mindueshtsâ. Tora vedÚ ti prota oarâ unâ nyrâpseari di a ta shi ts-u tinjisescu, cu tuti câ ea mi-alasâ dipÚ ciudisitÚ.

Prota sh-prota câ ea, nyrâpsearea a ta, cari va ta s-hibâ una adratâ di unÚ filozofÚ, unlu cari li shtii tuti, va dzâcâ, canda easti nyrâpsitâ di unu ninvitsatÚ. Nu ari nitsi unâ turlii di punctuatsii.

Deapoia u plâscâneshtsâ minduearea a ta ligatâ di nyrâpsearea a mea shi u fats, dipĂš ciudiosĂš, â&#x20AC;&#x153;glârinjiâ&#x20AC;?. Tsi va dzâcâ lucri nyrâpsiti di unĂš glarĂš. Shi aoatsi va tsâ apândâsescu cu unâ mintiminilji: â&#x20AC;&#x153;Cara vrea s-tâtseai, filozofĂš vrea s-armâneaiâ&#x20AC;?. Deapoa badz ntribarea shakespearianâ: Cari suntu atsei makedoArmanj...Ai ai ai aiâ&#x20AC;&#x153; S-nu-ai avdzâtâ tini tsi suntu atselji Makidon-armânji icâ Armân-makidonji. Noi, Armânjlji di România, nâ dzâtsemĂš: Armânji, Makidonji icâ Makidonarmânji. Românjlji ama nâ dzâcĂš a noauâ câ himĂš: makidoni, macedoneni, macedo-români icâ aromâni. Cu tuti aesti elji, Românjlji, pritĂš nomlu 299/2013 nâ tricurâ, fârâ s-nâ ntreabâ, tu pareia a â&#x20AC;&#x153;românilor de pretutin-

deniâ&#x20AC;?. Tsi va dzâcâ, pritĂš aestu pseftu nomĂš, noi, Armânjlji nu ma avemĂš nitsi unĂš ndreptu spetsificĂš a etniiljei a noastâ armâneascâ (makiduneascâ).

PritÚ aestu nomÚ, tinjisite, noi nu mata avemÚ ndreptulÚ ta s-ma ufilisimÚ pânâ shi numa di aromân!

Sh-tini yinji sh-nâ ntregji: â&#x20AC;&#x153;Cari suntu atsei makedo-Armanj?

Taxiratea easti câ, dupâ cumĂš dzâshĂš niheamâ ma nsusĂš, lâhtâroasa a ta ntribari, kiola easti dealithioasâ!? Câ noi nu ma himĂš ni Armânji, ni Makidonji, ni Makidon-armânji, mea himĂš, dupâ nomlu 299/2013, â&#x20AC;&#x153;români de pretutindeniâ&#x20AC;?.

S-hii eftihipsitu, tinjisite Ljupci Tsigareta- Pitia.

Cu ahoryea tinjii, UnÚ român de pretutindeni Tacu Piceava

Domnul Steryiu Nurciu, MUABETI FURTUNOASĂ&#x201A; di elji giucarâ ca tu unu comentariu tsi-lu n i s c â n t s â Tu tsi mutreashti viderli di fatsi la unu filmu armânescu, profesionishtsâ: easti zborlu profesionistu ali doamna Kira tsi poartâ numa, canda, â&#x20AC;?Nu di Aurica Piha shi unâ Ăš

Mantsu, bag hiu fĂŁlosu, mea hiu theatrinâ a curi numâ u spusi ca dealithea cu multâ furtunosuâ&#x20AC;? shi-aspuni agârshii. mintiminilji. minduearea a lui. Tinirlu Tu aesti muabets nu sâ Filmul di cari easti zburâri, armânĂš

scoasirâ tru migdani easti ashi cumÚ spuni (aestu lucru s-veadi dupâ cilâstâsirli shi pidimadzlji dumniljea a ljei: unu filmu cumÚ nyrâpseashti) sh-u spuni pritÚ

ti fârâ preaclji.

Shi aesta videarea a lui shi entipusea tsi regizorÚ-scenaristu ta s-adunâ furnjia câ el Ú easti protlu lji-u featsi asestu filmu. Câ pâradz ti aestu filmu. filmu armânescu di lungu viderli a alushtuiÚ tinirÚ cu Iavea câ mini, nji-alâsaiÚ metraj tu cari sâ zburashti pri numâ thâmâsitâ armâneascâ, lucrulu a meu sh-vâ pitrecÚ limba armâneascâ, dupâ Steryiu, nu s-uidisescu cu ndoauâ ahtãri seamni. Ú atseali di shcurtu metraj viderli a atsilui tsi lu adrã filmulÚ shi cu atseali a adrati di Ionuts Pitsulescu shi S-vâ amÚ hârioshi, vruts cronicari, cronicarlorÚ a lui, cumÚ shi cu di Aurica Piha shi Alexandru Mintimenji-aslanji shi palicari, atseali a meali, tu cari esÚ tru Zikov.

Câ vâ alumtats niacumtinatÚ, migdani niscânti hromi Filmulu easti ahoryea shi pritÚ Ti-armânesculÚ filmu plãsatÚ ausheshtsâ-mucâneshtsâ, easti atsea câ ditÚ tuts theatrinjlji tsi Di unÚ fãcãtorÚ armânÚ fãlosÚ furâ vidzuts pri aclo mash doi altâ luyurii.

Shi fârâ preaclji di furtunosÚ!

BANA ARMÂNEASCÂ

Nr. 1 (55) - 2014

PROTA OARÂ ARMÂNEASHTI TU TVSH FRATS SHI SOTS ARMANJMAKIDONJ, Tora seara, la oara 14 30 shi 20 30, ti prota oarã la TVSH (Televizionu Natsionalu Arbinushescu). Heretiseari pi limbili a minoritãtsilor la 31 dec. 2014 Directoru generalu a RTVSH, Dn Martin LEKA! Escu multu hãrisitu cãtse avemu realizatã tu colucrari cu vicedirectoru di TVSH (televiziunea Natsionalã Arbinusiascã), Dn Engjell NDOCAJ, aistu progectu convergentu di dimensioani ma divergentu tu simasii (importantsa) mari tsi ia ari ti crishterea a nivelu di democratsii di scãpãtatu ali Arbinishii tu cadhuru a integrarea a ljei shi apuktãserea e statusu “Candidatu ti Comunitarea Europeanã”. Protllu progectu ti FLAMBURA A NOASTÂ Mbâreatsâ a-Anlui Nou Scântilje ecranlu tora seara Di mushata Armânâ Cristina S-disfeatsi tutâ primuveara Puhizâ dultsi a-noastâ limbâ Amintãmù sh-noi cu ndriptati Câ himù autohtonji sh-alâsats ca xenji, Culturâ shi-adets ma mushati Bâr-di-bâr totâna s-li tritsemù.

Cu ceapili a-Anlui 2015 Cristina nâ adusi primuveara Cu harauâ sh-cu cântitsi mushati S-u hârisimù apreasâ tora seara S-nâ tsânemù tuts di unâ-alantu Ndriptatea s-u tsânemù sânâtosâ Armânamea nsus s-u tsânâ caplu Tinjisitâ s-hibâ flambura a-noastâ.

31-Ndreu-2014 Sofije Zguri

ankisearea a programilor televizivi tu televizionu natsionalu statalu – TVSH, macãtu ari dipisitã cu informarea care Directoru General a RTVSH Dn. Martin LEKA, njiari pitricutã SMS cã: Heretisearili cu periptusia a allaxerea a anjillor, iu comunitãtsili minoritari va sheretiseasca Populu Arbineshu pi numa di deadunbãnarea scãpãroasã tsi si dezvoltã tu patridha a noasta fãrã diferentsã di etnii, di religion i di ratsã, spaniu exemplu di buna akãkiseari shi tolerantsã ti tutu cozmu tsivilizatu, putemu s-li videmu dupu emisiunea di naili, la oara 16 30 shi 20, 30.

Efharistusescu ti colucrarea, tinjiseara, shi fortsa di vreari ti realizarea cu suxesu ashtãlui eventu, patruli feati, Kristina Anxhara a Comunitatea Armâneascâ, Irini Mavromati a Comunitatea greacâ, Brisilda TACO a Comunitatea Roma, Drisela FEREZAJ-BRAJOVIQ a Comunitatea Sãrbescã shi ficiuraclu Niko KITANI (Makidon di Limba SllavãMakidoanã), tsi sãntu tsintsi steali freschi di minoritatsili aliArbinishii cã mãni shi-nclo, va s-hibâ shi protsljã correspondent-jurnalishci di limbili minoritari la Televizionu Natsionalu Statalu Arbinusescu.

Hârioasâ Arbinishii!!

Hârioasâ minoritati !

Anù Nãu cu sânâtati shi harauâ s-vâ aflâ la fumeljli a voasti!

S-bâneadzâ Armânamea!

HRISTU GOCI

23

Herretiseari Armaneashtsâ pi RTVSH-Arbinishii...

Andrepshu aistu textu ti heretiseari tu alâxeara a anjillorù shi Feata a noasta Kristina Anxhaa -Jurista, u cântã (citi) tu RTVSH. Haidi shi kalea ambarù s-duca diaoa sh-ninti....! Sãnãtati a tutullorù Adzã easti unã dzuã ahoryia ti Comunitatea Armãneascã, cãndu himù trã hãrãsindu Televizionu a Statlui Arbineshu ti ahurherea a programilorù pi limbili a minoritãtslorù traditsionali iu ljea parti shi Limba a noastâ armâneascâ.

Surãri shi frats armânji! S-u hârâsimù Limba Armâneascâ tu Televizionu Natsionlu! Anlu nou 2015 va si-tsânâ minti di la tuts noi, ca anlu cându statlu asutsatsia a noastâ arbinisheascã va srealizeazâ yislu (ngjisllu) a comunitãtslorù minoritari ali Hoari, ta s-hibâ partitsipantsâ la tutâ nvârterea di banâ culturalâ a loclui! Hâriosu anlu nou 2015!

Ghimbush shi harei la fumeljili a voasti!

Dumnidzãllu s-u vluyisiascã Arbinishia!

Sãnãtati a tutulloru!

24

Nr. 1 (55) 2014

PATRIDHA Patridha nu poati s-hibâ goalâ, mini tsi u vedù bana cu unâ soi di negativitetu, aistã egzistentsâ a noastâ..., un populù fârâ patridhâ.

Ee...gjini, alco iu eshtsâ plãsatù, atsea easti patridha a ta; tullaistu atsa easti giuiapea tsi s-u avdu di la tuts. Gretslji dzâcù unâ altâ: ’’opu ljis kie patris’’ (patridha easti aclo iu bânedz).

Nicã atsea nu e, nu ti mini tulahiston. Mini escu nãscut (amintatù, faptu) tu Arbinishii.

Fudzii di aclo cându earamù di 17 di anj shi voi s-vâ dzâcù câ tuts anjlji tsi bânai aclo earamù ca tu locù xenù. Acasâ zburamù rrãmãneashti cu fumealja, sh-cu alantsâ Rrãmãnji ma cându isheam din casâ la scoliu, la lucru zburamù limbâ xeanâ: ’’arbiniseashti’’.

Deapoea noi earamù unù minoritetù ahântu njicù nu nâ misura vârnu, shi vrea s-nâ aurlâ dipù di-aclo (turtsâlji ditù Arbinishii arsirâ ahânti locuri di Rrãmãnji, ca Vuscopolia (3ori), Gramustia shi altili).

Noi himù unù populù veclju tu Balkan shi tu empire romanke shi bizantine aveamù influentsâ shi lu videamù Balkanlu ca locù a nostu.

Noi featsimù Bulgaria (Fratsjã Asen-Kalojian), noi fetsum greku, ( Zapio, Averof, Kolettis, Sinas, Kristallis shi ahântsâ altsâ) shi Arbinishia noi earamù atselji tsi-lji dishtiptãmù ditù somnu dupu 500 di anji (elj u avea agãrshitâ câ eara shkipãtari). Eara Rrãmãnji ca Vekirhalxhi di Vithkuq, Asdreni di Drenova shi Mihal Grameno tsi ljinvitsã limba shi scritura (abc) pi limba a lorù câ elj eara faptsâ turtsâ. Goalâ tsi agârshimù sinia a noastâ.. Rrãmãnjlji, rrãmãniavllahia.

BANA ARMÂNEASCÂ Unù locù di a nostu, unã patridhâ di a noastâ. Mini zilipsescu atselji tsi dzâcù “mi lo dorrù ti patridhã shi voi s-morù tu loclu a njell, mini nu amù ahtari dorù.

Mini bânedzù di 47 di anji tu Amerikii, escu Amerikanù cu tuti ndrepturli di Americanù, ma s-mi ntregji mini desi voi s-negù sampuluseshtsâ ti aistâ patridhã??, apandisea easti..nu. Nu ee locù di Rrãmãnji, nu ee loclu a njell, shi ashã va s-morù tu locù xenù.

Multi ori amù bâgatâ oarâ ndau milets (kosovar, serb, boshnjak, arab ect.) cându s-fâtsia polim tu locuri di a lorù plândzea cu lãcãrnj, pitritsea agiutari shi multsâ di nâsh neasirâ voluntari di ampulusea shi si vâtâmã. Di unâ parti est ca lishurat di atsea furtii; nu-amù patridhâ, nu am flamburâ shi nu am vârâ ipohreosi a vârnui locù ma di alantâ parti zilipsescu tsi nu amù, easti ca vârâ cãravi fãrã portu, ca pulji tsi nu au sinuri, escu Rrãmãn.

Leo Gjata, Shkurtu 15-2014 SATIRA - CARICATURA S-pari câ anlu nou s-ankisi altâ turlii di altsâ anji!

Minduescu câ ashi easti ma gjini, di câtu ancâcitura "di andreptu-n-susù.'

Yinits cu satira, caricatura Sh-alâsats ancâcitura Ma gjini sâ-lji bâgats...vula ......................................

Mutriù niheamâ tu yilii Sh-minduescu, tsi ciudii Mi amù ti omù technikescu Shi-asi pânâ s-mi dukescu Agiumshiu omù...satirescu S-bâneadzâ Armânamea!

Costa Arãu

URARI DI LA HRISTU STERYIU Tinjisite domnule Doctor (=mkarm, yiatur :), Tra s-nu armânù cama nghiosù di tinjisitlu Gospodin (cari bea yiinù), (Goran, inima di Herù, trapse ndreptu la ministerù...:), tsâ pitrecù shi io urari (cu "sinapse" shi ncljinari" :) trâ dzua a ta: "S-yinâ Makidunia a ta, Sa si facâ volea a ta, Cumù n tserù, ashi shi priste grupù.

Emailul a nostu atselù di tuti dzâlile, dã-nâ-lù a naua astândzâ pi adresa arom@rri.ro :) shi nu nâ da a naua pliscute, ma adarâ unâ caricaturâ....

Je suis RRI .

A ta easti Vrearea, shi putearea, Cundiljlu shi peana, Dinamita shi tufechea daileana."

"Amin", ica "Aman" ! :) Tsâ pitrecù multâ sânâtati, shi pi Nãulu, shi pi Vecljiulù !

Cu tinjii, hs Haristo multu ti urari, tinjisite Goran!

Loaiù notâ di urnimiili a tali shi va s-caftu ca parti di eali s-li bagù tu practikii. Idyili urãri di gjineatsâ, di sânâtati sh-di ambâreatsâ tu lucrulu armânescu ti tini sh-ti nicukira a ta, cumù shi ti tuts atselji di pi gruplu makedonu cari-nji pitricurâ icâ nunji pitricutâ urãri cu apuhia a dzuâljei a mea di amintari.

A tutuloru unù anù bunù shi cu anikisiri ti Armânami!

Unù huzmikearù apufâsitù, Ta s-facâ lucru tinjisitù, Ti-a lui populù cilnikescu, Ditù sâmtulù-locù makidunescu!

BANA ARMĂ&#x201A;NEASCĂ&#x201A;

SIMONA HALEP

Nr. 1 (55) - 2014

25

MULTU NVIRINATĂ&#x201A;...

Si-ncljinâ ali Simona Halep

D Si-ncljinâ ali Simona Halep

Multu-nvirinatâ, Doamne io hiu, Câ-nji si-dusi-aseara mecilu tu-arniu, Suflitlu-nji tutu, si-nfârmâcã di-arshini, Câ gioclu a meu, dipu nu imna gjini.

Bravu, lea featâ armânâ, Câ-amintash tu nâ stâmânâ, Câtu altsâ tu anji shi anji, A câ s-da elji babageanji Sh-nâ spunji a noauândreptu, Câ Armânlu easti-aleptu, Sh-axidzashti s-hibâ vrutu, Sh-daima s-hibâ tinjisitÚ!

Multu-nvirinatâ, Doamne io hiu, Câ-Arusa-aseara giuca ca-unu stihiu, Iar-a mea cuveti canda fu-aguditâ, Di pustili albi dipu tu-apiritâ.

Un miraclã ti-a ljei giocÚ, Tsi-lÚ fatsi cu multu focÚ, Ta s-amintâ cafi stamânâ, Itsi giocÚ sh-unâ cârunâ.

DSP

Multu-nvirinatâ, Doamne io escu, Câ kibarlu-a meu populu armânescu, Si-nvirina sh-elu câ nu-avuiu gaireti, Ta s-u-alasu Arusa dipu fârâ cuveti.

Multu-nvirinatâ, ma nu mi plângu, Câ escu-Armânâ di soi kibarâ, Sh-di tora pânâ tu njedzu di vearâ, Ehtrili-a meali tuti va li-azvingu.

DSP

26

Nr. 1 (55) 2014

BANA ARMÂNEASCÂ

SPECTACOLU DI AYIU DIMITRI DI CÂMPULUNG MUSCEL Civilizatie Montanã – traditii, obiceiuri shi folclor în munti.

ditù câsâbãlu Câmpulug Muscel fu ndreptu di cunuscutlu emburù Emil Hagi, atselù cari s-pãrãtirsi pritù organizarea a protlu muzeu Sâmbâtâ, 8-li di ARO. Brumar ! "#$%#&'(")$& cu sihatea 14.00, la Tu tuti aesti fapti ahoryea Emil Tsentrul Cultural Hagi fu ndrupat (& primãria „Apa Sãratã” Câmpulung shi Sutsata Culturalâ Câmpulung, s-tsânu Armâneascâ di Bucureshti, spectacolu di cafi an * cumândusitâ di Costel Farmazon.

Civilizatsii Montanâ – adets (traditii), areuri Adutsem "+&',& -. /$ $' (obiceiuri) shi folclor spectacul cu cântitsi shi giocuri tu muntsâ. Tutù aestu româneshtsâ shi armâneshtsâ. ahoryea evenimentu

BANA ARMÂNEASCÂ C>?@BEF>GH?IJKL M>FN@@L OH?@OHEI?H

Motto: “Ti-unù fronimù alù Asclep[ios] urtac(ù) Noi s-arsârimù calu (alù Tacu), Trâ-unâ fotografie pri yumarù Ca nâ lilice albâ tru yinarù (flivarù?)“ Vrearea ali caricaturâ N-ascapâ di ncâciturâ.

Maa, satira pândâxeashti Sh-agudeashti tehnikeashti, Cu cundilji ca iutagani Mash muljeatù câtù, tru milani, Cu “blow-up” di dinamitâ Sh-ahti di “je suis charli-tâ”.

N-afireashti Dumnidzã(u) Shi oarâ Costa Arãu, Anlu Nou s-nâ hibâ, frate, Cu gjinets shi sânâtate !

Maa, satira ma-i nâ artâ, Peana-alù Tacu nu nâ ljeartâ !

Pots s-ti tradz sh-nâpoi, sh-nâinti, Tacu-i Masturù (vombirù! shi-i Cârinti!

Hristu Steryiu

Nr. 1 (55) - 2014

27

SATIRA NU LJEARTÂ Multu gjini dzâts, lãi frate, Gându zburãshtsâ di arte, Di arta a caricaturâljei, Kirearea-a ncâciturâljei.

Mash câ, satira, pi fureashti, A012 32452 672896:;5<=

Ca unù bushù datù sânâtosù, A unui omù cârtilivosù.

Ama, di nai ma multi ori, Satira, bunâ-i ea, ma da hiori, Câ ashi-i ea, de, ca artâ, Canâoarâ ea nu ljeartâ!

DSP Tutâ dzua ncâlarù, Pi unù fronimù yumarù, Ta sâ-lji dishteptu-a mei sots, S-nu hibâ extsra, mea-patriots!

28

Nr. 1 (55) 2014

BANA ARMÂNEASCÂ

Carti câtâ Mihali Prefti shi Gica Godi Emù, di iu li aflatù voi ashi ayonjea ahtãri musheati cadâni?

Naca tsiva di suntu ditù haremlu alù Suleyman? Cara vrea s-eara ashitsi mini va li cunushteamù.

Nitsi ditù haremlu alù Mustafa nu suntu, câ sh-pi atseali li cunoscu niheamâ. S-pari câ suntu ditù haremurli alù Baiazid icâ alù Selim, câ pi aesati li cunoscu ma psânù.

S-nu tsiva di sâ-nji dzâtsets câ suntu ditù haremlu a Faimoslui Nipistimenù, câ milii va-nji cadâ!?

Dushmannj sâ-nji hits shi unù ahtari lucru s-nu-nji dzâtsets. Vâ pârâcâlsescu !?! Tora, s-vâ spunù unù pirmifù cu faimoslu a vostu.

Taha nâinti ta s-agiungâ pi la voi tu Ascâpitastâ - câ a njia câtâ aclo-nji si pari câ easti vâsilia a voastâ -, oaspitli a vostu tsi shdzâtsi “faimos”, deadunù cu haremlu a lui di cadâni armâni, featsi unâ cali câtâ Poli, ta s-hibâ aprucheatù s-gioacâ tu a treia parti a filmului Suleyman Lumbãrsitlu.

Catacumù tu deftira parti s-alâxirâ niscântsâlji di theatrinji, tutù ashitsi vrurâ s-facâ “producâtorlji” sh-tu a treia parti. Shi anda-lji vidzurâ Turtsâlji vidzuta fârâ preaclji a faimoslui a vostu, tsi câftã ta sgioacâ tu rolu alù Suleyman Lumbrâsitlu, dinâoarâ capitli sh-li aplicarâ!

Iara cându cadânili armâni ditù haremlu a Faimoslui sh-li dizvâlirâ capitli, Turtsâlji mutritori sh-li bâgarâ mânjli la oclji! Câ va s-urghea ca s-nu fâtsea elji ahtari lucru!? Ahtari lunjinâ arâspândea eali, cadânili “faimoasi”! Catacumù s-veadi tu cadhurù!

Shi atumtsea Turtsâlji, ciudusits shi mâyipsits di tsi vidzurâ, dinâoarâ apruchearâ ca Faimoslu a vostu s-lu gioacâ rolu a Padishahlui, iara una di cadâni, tsi nu shtiu cari! u pâtidzã “Sultana suricâ”, u apruchearâ ta s-gioacâ tu rolu alù Hurem. Iara cadânili ditù haremlu a Faimoslui, sigura, furâ aprukeati ta s-gioacâ rolu a cadânilorù ditù haremlu a Padishahlui.

Shi nâinti ta s-batâ palma (nu pliscuta), Turtsâlji lji-ntribarâ oaspitslji a lorù cu câtù sâ-lji pâlteascâ ti filmari.

Prota apândâsi Sultana-suricâ: Io, câ-nji escu dealithea sultanâ (câ ashi-nji dzâsi câ escu un tumnaticù gioni di Cataloi), voiù ta s-hiu pâltitâ cu 860 di Euro tu cafi minutâ di filmari (!?!), cata cumù fu pâltitâ shi Simona Halep anda giucã tu Frântsii. Iara io voiù s-hiu pâltitù cu 861 di Euro ti cafi minutâ di filmari, gri shFaimoslu (!?!). Shi atumtsea Turtsâlji, anda avdzârâ ashi tsiva, ciudusits shi lâhtârsits, dinâoarâ s-shirpitarâ shi lâ grirâ a tinirlorù munuhi icâ ascucheats (eunuci ro.) nviscuts tu stranji aroshi ta syinâ cu apalili sh-lâ dzâsirâ: - Aeshtsa doilji, tsi vorù sgioacâ tu rolu alù Suleyman shi ali Hurem, mânjli s-lâ

ligats cu yâitani shi capitli s-lâ li tâljeats cu iatayani! Anda cushuradzlji a voshtsâ n capù cu “Faimoslu” avdzârâ ashi tsiva slâhtârsirâ sh-pi locù s-kitrusirâ.

Shi atumtsea Dini, cari avea tu umuti ta s-gioacâ rolu alù Ibrahim xananyeatlu, sh-elù di arâzgâ armâneascâ di Parga (Epir), ca unù gioni avdzâtù shi lumbârsitù, inshi dininti shi cu unâ boatsi a la Suleyman, aspusi apufâsitù: Io hiu Americanù iara sotslji shi soatsili a meali suntu Makidonji-armânji icâ Vlahi, cumù lâ dzâtsets voi, ditùAmerichii! Noi tuts himù sumù arpa apânghisitoari a primarlui a câsâbãlui New Yorck, domnulù Bill de Blasio, atselù cari u proclamã dzua di Gioi, 5-li di Cirishearù, 2014, ca Dzua di vigljeari a culturâljei Vlahâ. Sh-ti atsea mini, Dini Trandu, ca Americanù shi ca strânipotù a pâpânjlorù a melji tsi furâ vârâ 460 di anji sumù ascultarea a Sultanjlorù a voshtsâ, vâ pârâcâlsescu ta s-nu cârtits vârâ hirù di perù a sotslorù a melji!

Shi cushuradzlji a voshtsâ, tinjisits Mihali Prefti shi Gica Godi, avurâ tihi shi ascâparâ nicusuits di Turtsâ. Ashi câ avets angâtanu di va s-hibâ s-fâtsets vârâ emburlâchi cu “faimoslu”!

Unù sotsù dealithhiosù Sh-vârâoarâ mincinosù, Tsi vâ urminipseashti, Ta s-vâ-afirits bârbâteashti, Di omlu tsi s-fãleashti!

BANA ARMÂNEASCÂ

Nr. 1 (55) - 2014

Unde e Aromânia? Interventii, dezbateri, cronici 1994-2014” Autor: Nicolas Trifon Dupã aparitia lucrãrii Aromânii pretutindeni, nicãieri, în noiembrie 2012, spatiul public românesc ia contact cu anumite realitãti etno-culturale care îi privesc pe aromânii din România.

Este o primã carte care spune lucrurilor pe nume în cazul problemei aromânesti. Desi este tradusã în românã, cartea apare în Rep. Moldova din motive lesne de înteles si contine amãnunte care pânã acum nu au fost publicate din cauza unor sensibilitãti institutionale oficiale. În noiembrie 2014, la editura Cartier, a vãzut lumina tiparului o altã carte cu un titlu interogativ, Unde e Aromânia?, care propune un cadru real al dezbaterii de idei în materia drepturilor identitare aromânesti. Autorii din România specializati în problema aromânã au omis intentionat anumite subiecte sensibile în cercetãrile realizate. Nicolas Trifon analizeazã aceste controverse legate de modul în care aromânii au ajuns în spatiul românesc, despre modul în care acelasi grup aromânesc este evaluat în statele balcanice în care trãiesc aromâni. Niciuna dintre academiile statelor în care trãiesc aromâni nu coincid cu versiunea oficialã a teoriilor care definesc grupul aromânilor.

Nicolas Trifon (nãscut Nicolae Trifon, în 1949, la Bucuresti, aromân pe linie paternã) este scriitor, lingvist, om de culturã si editor de limbã francezã.

Emigreazã în Franta, la sfârsitul anului 1977. Îsi sustine teza de doctorat în lingvisticã la scoala de Înalte Studii în Stiinte Sociale, în 1983, cu o tezã despre limba de lemn. A început cercetãrile despre

aromâni în 1993, când a apãrut si primul sãu studiu, intitulat Les Aroumains, un cas de figure national atypique (Acratie).

Privitor la situatia aromânilor din România, a publicat Les Aroumains en Roumanie depuis 1990: comment se débarrasser d’une (belle) mère patrie devenue encombrante în prestigioasa publicatie francezã „Revue d’études comparatives EstOuest”, nr. 3-4, 2007. Preocupat de chestiunile nationale si de problemele din Balcani, N. Trifon a participat, începând din 1993, la activitãtile diasporei pentru recunoasterea drepturilor culturale ale comunitãtilor aromâne din Grecia, Albania, Rep. Macedonia, Bulgaria si România, precum si la initiativele privind consolidarea emancipãrii majoritãtii românofone din Rep. Moldova. Autorul lucrãrii prezentate astãzi de noi rãspunde provocãrii lansate de Ion Caramitru în cadrul unei emisiuni televizate transmise în data de 11 iulie 2011. Caramitru se întreba retoric unde este Aromânia.

Acelasi personaj încerca sã defineascã originea româneascã a lumii aromânesti din Balcani în care România este actorul principal.

Trifon explicã eroarea în care se aflã Caramitru atunci când încearcã sã „convingã” aromânii cã sunt români. Autorul recunoaste înrudirea pe plan lingvistic între români si aromâni, însã prezintã diferentele de ordin identitar care sunt evidente, deoarece geografia mentalã aromâneascã este diferitã de cea româneascã. Interventiile, dezbaterile si cronicile introduse în acest volum de autor sunt sustinute

29

între 1994-2004. Dintre interventii, amintim Nici Bucuresti, nici Atena, în care autorul descrie falsitatea teoriilor oficiale grecesti si române. În legãturã cu acest aspect, Trifon sustine cã, mizând pe un stat, aromânii riscau sã creeze tensiuni între ei si sã provoace represalii în celelalte state. Particularismul aromân si pariul european reprezintã interventia la colocviul organizat în orasul Larissa din Grecia, în timpul cãruia a existat o virulentã campanie de intimidare din partea grecilor care încercau sã blocheze evenimentul. O altã interventie publicatã de autor este intitulatã 1913-2013-Dilema aromânilor dupã pacea de la Bucuresti, în care surprinde drama trãitã de grupul aromânesc din Balcani care primeste lovitura de gratie prin semnarea pãcii amintite.

Cronicile introduse în cadrul acestui volum analizeazã cel putin douã probleme care preocupã lumea aromâneascã: Generalul Dabija - Cadrilaterul si aromânii si o altã lucrare, intitulatã Kadare & Aromânii din Albania. La finalul prezentãrii noastre, redãm textul pe care îl propune N. Trifon pe coperta IV a volumului: Întrebarea „Unde e Aromânia?” sunã mai degrabã ca o provocare.

Aromânia este acolo unde trãiesc si vor trãi aromâni în carne si oase, care doresc sã-si cultive diferentele (...)si limba, sã-si împãrtãseascã diferentele si limba, sã-si împãrtãseascã experientele comune si sã le transmitã mai departe, sã facã planuri pentru viitor. (...)

Enache Tusha

30

Nr. 1 (55) 2014

BANA ARMÂNEASCÂ

Câteva notãri asupra articolului aparut in Dilema Veche nr.570, articol: 15-21 ianuarie 2015 – Alternanta la pãrere: Nicolas Trifon: Româna Dezbaterile despre si aromâna în recentul Manual al limbilor romanice In legãturã cu “Manuel des langues romanes (Andre Klump, Johannes Kramer, Aline Willems, Eds.), Berlin/Boston, De Gruyter, 2014, Fragment din articol: - Evolutia romanisticii privind raportul între aromânã si românã. „Daco-româna, care este baza dialectalã a românei standard, se caracterizeazã printr-o variatiune dialectalã destul de slabã“, scrie V. Popovici, înainte de a enumera ariile sale dialectale: „un dialect moldovean (vorbit în Moldova româneascã, Rep. Moldova, Basarabia si Bucovina, ca si o parte din Transilvania, din Dobrogea si chiar în Muntenia), un dialect muntean (vorbit în Muntenia, Oltenia si sudul Transilvaniei, precum si dialectele din Banat, din Crisana si din Maramures.“ (pg.290).

Totusi, în partea descriptivã, dialectele muntean si moldovean sînt calificate drept „vorbiri“ (parlers), iar exemplele citate provin din dialectul meglenoromân, istroromân si dintr-o „parte a dialectelor aromâne“. (pg.291). Cititorul mai putin familiarizat cu scoala lingvisticã româneascã riscã sã aibã anumite nedumeriri privind structura dialectalã a limbii române. Aceste nedumeriri nu sînt decît partial îndepãrtate de explicatia datã de V. Popovici la sfîrsitul contributiei sale: „Pentru majoritatea lingvistilor români, qui s’inscrivent dans la tradition de Sextil Puscariu (1937), limba românã ar fi constituitã din patru dialecte majore: daco-româna, care este sursa românei standard, precum

si aromâna, megleno româna si istroromâna vorbite în anumite regiuni din Peninsula Balcanicã.

Diferentierea ar fi avut loc dupã perioada asa-numitã «protoromânã» sau «românã comunã, primitivã» (de la secolul V sau VI la secolul X). Ipoteza opusã renuntã la postulatul unei faze protoromâne si admite un continuum al romanitãtii balcanice din care ar fi iesit ca limbi romanice distincte daco-româna, aromâna, meglenoromâna si istroromâna.

Aceastã ipotezã, sustinutã în mod izolat în România (Sala 2001, 176), a fost primitã în mod favorabil în afara României din motive legate mai ales de politicã lingvisticã - necesitatea promovãrii aromânei ca limbã minoritarã“ (pp.

309-310).>>Comentarii asupra fragmentului citat: – Daco-româna nu exista, român = dac + roman, deci exista dacoromana. – Nu exista asa numita pãtura protoromânã ca punct de origine pentru armâni datoritã romanizarii foarte târzii a Daciei cu mult dupã ce alte teritorii precum Macedonia erau deja romanizate.

“Diferentierea ar fi avut loc dupã perioada asa-numitã «protoromânã» sau «românã comunã, primitivã» (de la sec. V sau VI la sec. X)”. – Armânii nu au avut o românã comuna si nici nu o au nici in ziua de astazi.

- Macedoneana antica nu era idiom slavonic, cum se crede astazi, nici roman si cu atat mai putin grecesc. - Macedoneana apartinea pãturii pelasge, mai apoi trace, ca mai târziu sã aparã romanizarea. Fragment din

idiomurile romanice vorbite în sudul Dunãrii, considerate de unii drept limbi independente, de altii drept dialecte ale românei, s-au intensificat dupã 1990.

Traditional, româna e împãrtitã în patru dialecte, ceea ce duce la anumite absurditãti: dacã conservãm aceastã logicã, ar trebui sã considerãm cã ceea ce numim daco-românã, adicã limba nationalã a României si Republicii Moldova, este un dialect, or, ea este vorbitã de aproximativ 25 de milioane de locutori. Ea s-ar gãsi, astfel, pe acelasi plan cu istroromâna, care nu are decît 500 de locutori. Ideea cã avem de a face cu limbi romanice autonome cîstigã astãzi teren.“ (p. 313)>> Comentarii asupra fragmentului citat: – Armâna poate fi consideratã limba macedoneana autonomã (fãrã referire la slavi), pentru cã este primul strat de baza al limbii apoi a fost omogenizatã de limba romana. - Este o mare diferentã intre baza latinã ca limbi latine si baza tracicã ca limbi tracice. Fragment din articol: << “Cuceritã în 107 de Traian, Dacia a cunoscut o perioadã de romanizare intensã, datoritã pozitiei ei strategice, comertului, exploatãrii aurului, argintului (...), sosirii unei importante populatii latinofone din celelalte provincii ale imperiului etc. Abandonarea în 271 de cãtre Aurelian a provinciei Dacia (care corespundea Transilvaniei, Olteniei si Banatului, restul teritoriului actual al României fiind ocupat de dacii liberi) a provocat transferul populatiei urbane, romanizate, spre sudul

BANA ARMÂNEASCÂ Dunãrii, în Moesia, în regiuni care la rîndul lor erau deja romanizate si care vor fi cunoscute sub numele Dacia Ripensis si Dacia Mediteranea. Populatia rãmasã în nordul Dunãrii a abandonat progresiv latina în favoarea limbii dacilor liberi. „În rezumat, se poate spune cã la sfîrsitul Antichitãtii, sã zicem în secolul al VI-lea, orasele si împrejurimile rurale ale oraselor din provinciile vechiei Moesia erau profund romanizate. (…) În schimb, latinitate vie nu mai exista în afara frontierelor Imperiului roman de Rãsãrit de pe Dunãre.“ Ca urmare a invaziilor slave din secolele VI si VII, „populatia urbanã s-a ruralizat si s-a refugiat, împreunã cu cei de la sate, în regiunile muntoase si de mlastinã, mai putin atractive pentru slavi.

Strãmosii românilor trebuie cãutati printre populatia romanizatã la sud de Dunãre, care a evitat pe cuceritorii slavi refugiindu-se în teritorii îndepãrtate, atît spre nord cît si spre sud. O parte dintre acesti refugiati a supravietuit prin aromânii si meglenoromânii din R. Macedonia, Grecia si Albania, cealaltã parte s-a stabilit pe teritoriul actual ale României si Rep. Moldova. La început, acesti romanici (Romans) balcanici se îndeletniceau cu cresterea micilor turme de vite, practicînd seminomadismul sezonier si transhumanta. Diferitele branse ale acestei populatii se amestecau continuu, în asa fel încît dialectele românei nu sînt prea diferentiate, cum e cazul în Franta sau Italia.“ (p. 255).

Concluzia rationamentului acestui autor, care nu este istoric, ci lingvist, e urmãtoarea: „La sfîrsitul Antichitãtii, patria populatiei romanizate din Balcani era situatã

Nr. 1 (55) - 2014 între Dunãre si crestele muntilor Balcani, însã, în vijelia invaziei slave, populatia romanizatã s-a transformat într-o populatie versatilã de pãstori, care s-a stabilit în noi zone situate mai ales în nordul Dunãrii în cursul Evului Mediu.” (p. 256) Scenariul istoric propus de J. Kramer pentru a argumenta teza sa privind formarea limbii române, pe de o parte, aromâne si meglenoromâne, pe de altã parte, pe un alt teritoriu decît acelea unde sînt vorbite azi, corespunde desigur unei convingeri dobîndite în urma unei reflectii îndelungate si a multor anchete la fata locului. Întrebarea la care lingvistul german încearcã sã rãspundã, asa cum multi altii au fãcut-o cu mai multã sau mai putinã ingeniozitate în trecut, este spinoasã: cum se poate explica afirmarea relativ tardivã, însã viguroasã, în cursul celui de-al doilea mileniu, a romanitãtii la nord de Dunãre, în bazinul carpatic, si mentinerea zonelor romanofone în masivul Pind si împrejurimi, la rãscrucea lumilor grecofone, albanofone si slavofone? Desigur, teza lui J. Kramer - atunci cînd sustine cã „patria românilor“ nu putea fi „România-Dacia“ (p. 255) – este exterioarã dezbaterilor între nationalistii români si unguri pe tema autohtoniei unora si migratiei celorlalti. Ea nu poate însã sã nu aibã o anumitã incidentã, ceea ce e regretabil, chiar dacã aceste dezbateri s-au mai aplanat în acest început de secol XXI. Comentarii asupra fragmentului citat: – Afirmatia urmatoare este cu siguranta cea mai aberantã: “Strãmosii românilor trebuie cãutati printre populatia romanizatã la sud de Dunãre, care

31

a evitat pe cuceritorii slavi refugiindu-se în teritorii îndepãrtate, atît spre nord cît si spre sud. O parte dintre acesti refugiati a supravietuit prin aromânii si meglenoromânii din R. Macedonia, Grecia si Albania, cealaltã parte s-a stabilit pe teritoriul actual ale României si Republicii Moldova,” deoarece Armânii nu sunt refugiati din Moesia pentru ca nu existau acolo si nici românii nu s-au refugiat in R. Macedonia, Grecia si Albania pentru ca nu existau acolo si nu existã. Cât despre R. Moldova a fost si va fi de origine dacã la fel ca toti românii.

– Ca sã rãspund la aceastã intrebare deloc spinoasã as spune eu, “Întrebarea la care lingvistul german încearcã sã rãspundã, asa cum multi altii au fãcut-o cu mai multã sau mai putinã ingeniozitate în trecut, este spinoasã: cum se poate explica afirmarea relativ tardivã, însã viguroasã, în cursul celui de-al doilea mileniu, a romanitãtii la nord de Dunãre, în bazinul carpatic, si mentinerea zonelor romanofone în masivul Pind si împrejurimi, la rãscrucea lumilor grecofone, albanofone si slavofone?” Se explicã deoarece sunt douã evenimente istorice diferite atat ca perioada de timp cat si ca spatiu, astfel: Dacia romanizatã la nord de Dunãre si Macedonia romanizatã la sud.

Prima romanizatã fiind Macedonia iar mai apoi Dacia, legãtura comunã nu este limba, ci substratul tracic si nu slav sau roman cu atât mai putin grec sau alte variatiuni.

Sia REGIU

32 Nr. 1 (55) 2014

Pareia Vangjilizmolu di Mihail Kogãlniceanu, cumândusitâ di Costel Puiu shi Loredana Ianca, tsi lo parti la Gala a Premiiloru Omlu a Anlui - Bana Armâneascâ - 2014.

BANA ARMÂNEASCÂ