1 Casa scării, etaj 2 Stairways, second floor 2 Fabrica de pensule în context urban (Teodora Dănilă) The Paintbrush Factory in its urban context (Teodora Dănilă) 3 Exterior
p-ta 1 Mai str. Rasa ritului str. Rasa ritului
a rb
p-ta 1848
FABRICA DE PENSULE
s
a ri .P
se
us
e
.H
str
B n ri
str
a rb
Calea Bucu
Blocul Spray
str. Pa ris
2
se
us
e
.H
str
B n ri
Calea Bucu resti
Parcul “Farmec”
resti
3
TRANSFORMAREA FOSTEI FABRICI DE PENSULE DIN CLUJ ÎNTR‑UN CENTRU CULTURAL INDEPENDENT ESTE O ÎNTREPRINDERE SOCIALĂ ȘI A APĂRUT CA REZULTAT AL IMPROVIZAŢIEI CREATIVE ȘI AL PROFESIONALIZĂRII MEDIULUI ARTISTIC.
1
TEXT LUMINIŢA
Fabrica De Pensule
KLARA VEER FOTO DACIAN GROZA, VEER LUMINIŢA KLARA, GALERIA SABOT, SZABOLCS
The Paintbrush Factory
FELEKI, BRICE GUILLAUME, CLAUDIU IURESCU, ȘTEFAN GHENCIULESCU
96 96
DIN VECINI
NEIGHBORS
Se spune că existenţa și activitatea unui centru de artă contemporană într-un oraș constituie un semn al distincţiei și modernităţii acestuia. La Cluj, în absenţa unei astfel de instituţii, primul spaţiu cultural de acest tip a apărut la punctul de convergenţă dintre tema încă fragedă a industriei culturale și un sector nu demult identificat al moștenirii culturale naţionale – patrimoniul industrial. Fosta fabrică de pensule, aflată în cartierul Mărăști, lângă Canalul Morii, adăpostește astăzi, pe o suprafaţă de 2.000 mp, 29 de spaţii active de creaţie, expresie și propagare a artelor contemporane, reunite într-un „Centru Cultural Independent”. Faima actuală și recunoașterea internaţională a reanimării Fabricii de Pensule se datorează eforturilor și entuziasmului unei comunităţi compuse din entităţi deja active și confirmate în domeniile artelor vizuale, dansului contemporan, muzicii și teatrului. Cu toate că activităţile acestora sunt foarte diverse, ei împărtășesc idealuri comune și dorinţa de a comunica idei și cunoștinţe într-un cadru inovativ care să contribuie la dezvoltarea urbană și comunitară. Întâmplarea a făcut ca, la începutul anului 2009, o bună parte dintre aceștia să se afle, concomitent, în căutarea unor spaţii de închiriat, la preţuri accesibile. Relaţiile de prietenie existente au jucat un rol important, însă alierea forţelor, atât din punct de vedere ideatic, cât și strategic, a avut loc după ce reprezentanţii galeriei Sabot au găsit anunţul „închiriez fabrică”, în ziarul Piaţa A–Z. Nimic spectaculos: criza financiară deturnase planurile iniţiale ale proprietarilor clădirii de a transforma fostele spaţii de producţie în birouri, servicii și locuinţe (conform PUZ, PUD).
THE FORMER PAINTBRUSH FACTORY OF CLUJ WAS TRANSFORMED INTO AN INDEPENDENT CULTURAL CENTER AS A RESULT OF THE CREATIVE IMAGINATION AND PROFESSIONALISM OF THE CITY’S ARTISTIC MILIEU. They say that a center for contemporary art in a city marks the latter’s distinction and modernity. In Cluj, for instance, in the absence of such an institution, the first cultural space of this kind emerged at the crossroads of the still young cultural industry and the recently identified sector of the national industrial heritage. The former Paintbrush Factory is located in the Mărăști neighborhood, close to Canalul Morii. Today it accommodates, on a 2,000 sqm area, 29 spaces of active creation, expression and propagation of contemporary arts, united in an “Independent Cultural Center”. The actual fame and international prestige of the revitalized Paintbrush Factory is due to the efforts and enthusiasm of some entities which are already active and established in the fields of visual arts, contemporary dance, music and theater.
DIN VECINI
NEIGHBORS
97
În scurt timp, discuţiile și dezbaterile din jurul noii identităţi unificatoare au mobilizat și focalizat o dinamică puternică de resurse umane, materiale și strategii de lucru. Cu toate că zarva creată de acest proiect unora încă le inspiră neîncredere, fenomenul Fabrica de Pensule a marcat începutul unei profunde schimbări de mentalitate care ar putea duce la emanciparea comunităţii artiștilor din România. Este vorba despre echilibrul dintre improvizaţia creativă și profesionalism: această „întreprindere socială” și-a definit o identitate strategică, membrii ei și-au desemnat un manager cultural (elementul-cheie care lipsește din majoritatea instituţiilor publice și culturale din ţară), și-au numit un consiliu director și o comisie de extindere, în final aderând la structura unei federaţii, pentru a păstra astfel identitatea și independenţa părţilor. Astfel, negocierile cu proprietarul clădirii s-au purtat pentru întreaga suprafaţă disponibilă și s-a semnat un contract comun de închiriere la un preţ fix, pentru următorii cinci ani. „Chiar dacă am plecat cu toţii din centru spre periferie, acum galeriile se bucură de mai mult public, pe principiul vaselor comunicante”, spune Mihai Pop, fondatorul
Galeriei Plan B (în portofoliul căreia se află câţiva dintre cei mai valoroși artiști români contemporani, printre care Adrian Ghenie și Victor Man). Conceptul organizării de ansamblu s-a bazat pe exploatarea versatilităţii spaţiilor largi ale fostei fabrici, care au fost împărţite în funcţie de necesităţile fiecăruia. Farmecul aparte al parcursului interior este, de fapt, rezultatul amenajărilor personalizate ale spaţiilor private (din fonduri proprii sau sponsorizări), în contextul deciziei de grup de a interveni cât mai puțin asupra spaţiilor comune, pentru a păstra memoria locului. După un an de zile, „Fabrica” și-a atins obiectivele: a devenit un punct identificabil pe harta Clujului și, datorită unui program lunar variat și consistent, cu activități și vernisaje organizate simultan, a ajuns să adăpostească cele mai populare evenimente de pe scena culturală a orașului. Mai mult, capitalul său de imagine a început să atragă parteneriate cu diverse instituţii culturale naţionale și internaţionale, colaborări și consultaţii cu instituţii publice, inclusiv pe tema sectorului cultural al noului P.U.G. Cluj. În acest amalgam de spaţii expoziţionale şi ateliere de creaţie, uneori reunite în aceeaşi
Although their activities are very diverse, they share common ideals and a wish to exchange ideas and knowledge within an innovative environment, which is participating in the urban development. As it happened, in early 2009, these different groups were searching for some spaces to rent at a reasonable price. Their friendship played an important role, yet the alliance of forces, both strategically and ideationally, happened after the representatives of the Sabot Gallery found the ad “renting a factory” in a local newspaper. There was nothing unusual about it, given the crisis that made the owners change their initial project for transforming the spaces of production into offices, services and housing. Shortly, the discussions and debates around the new unifying identity mobilised and concentrated very powerful dynamics of human resources, materials,
4 Etaj 3, hol cu harta ocupării spaţiilor Third floor, hallway with the map of the different spaces
4
98
DIN VECINI
NEIGHBORS
99
and work strategies. Although some still do not trust all this hustle and bustle around the project, the Paintbrush Factory phenomenon initiated a deep change of mentality that could lead to the emancipation of the artists’ community in Romania. In fact, it is about striking a balance between creative improvisation and professionalism: this “social undertaking” has already defined a strategic identity, while its members have elected a cultural manager (a key element that is absent in most public and cultural institutions in the country), have also elected a board of directors and a commission to work on the expansion, and finally allied in a federation to preserve the identity and independence of the parts. Thus, the negotiations with the owner were carried on for the entire available area and a rental contract for the next five years was drawn up, stipulating a permanent amount of rent. “Even if we moved from the center to the periphery, now the galleries would get more public, as in the principle of communicating vessels” Mihai Pop, the founder of the Plan B gallery, said; his gallery promoted some of the key names in contemporary Romanian art like
5
Adrian Ghenie and Victor Man. The overall organization concept had
10
in view the use of the versatility of the former factory’s ample spaces, which were divided according to the need of each and everyone. The charm of the whole resides actually in the individually designed private spaces (payed from personal funds or sponsorships), set on the background agreement to preserve,
12
as much as possible, the common spaces, and thus, the memory of the place. Within a year, the “Factory” met its
7
goals – it became a landmark on the
11
Cluj map and, due to a diversified and substantial monthly program, with
5 Atelier Marius Bercea, etaj 4 Atelier Marius Bercea, fourth floor 6 Showroom atelier Smaranda Almășan, etaj 4 Showroom and atelier Smaranda Almășan, fourth floor 7 Răzvan Anton în rezidenţă în atelierul lui Marius Nedelcu Artist Răzvan Anton, resident in Marius Nedelcu's atelier 8 Contact Impro Jam, Sala Studio, etaj 1 Contact Impro Jam, Studio hall, first floor 9 Galeria Sabot, etaj 2 Sabot Gallery, second floor 10 Thomas Canto, Gravitè B, la ZMart Gallery, etaj 3 (ianuarie 2010) Thomas Canto, Gravitè B, at ZMart Gallery, third floor (January 2010) 11 Atelier de creaţie pentru copiii din zonă, Sala Mică, etaj 2 Creative workshops for the neighborhood’s children, Sala Mică (Small Hall), second floor 12 Expoziţie Alice Tomaselli, Galeria Sabot, etaj 2 Alice Tomaselli, Sabot Gallery, second floor
simultaneous happenings and exhibition openings, it came to host the most
6
8
100
9
încăpere, cultura nu este doar expusă, ci şi produsă, ceea ce explică fascinaţia enormă şi energia publicului care se simte implicat În toate aceste procese. Un astfel de exemplu este Teatrul Independent „Sala mică”, care a deschis aici prima sală privată de teatru din Cluj, iniţiativă marcată de o puternică angajare în viaţa socială a oraşului şi care, pe lângă spectacolele săptămânale, susţine ateliere de creaţie şi improvizaţie teatrală pentru copiii din cartier. Printre oaspeţi, alături de studenţi, actori, sociologi, colecţionari de artă, profesori, istorici, vecini etc, se află şi numeroşi arhitecţi, fie în calitate de invitaţi la dezbaterile organizate aici, fie ca simpli vizitatori. Evident, faptul că arhitecţii joacă un rol important în dezbaterile care formează platforma și substanţa intelectuală a brandului „Fabrica de Pensule” este un semn foarte bun. Însă partea practică a acestei contribuţii lipsește, din păcate, cu desăvârșire. Deja a trecut un an de când ruina industrială a fostei fabrici asigură, cu nonșalanţă și disconfort fizic, fundalul, scena și locul de joacă al diverselor comunităţi. În procesul actual de transformare
DIN VECINI
NEIGHBORS
101
a acesteia într-un spaţiu utilizabil și funcţional, lipsa unui arhitect cu experienţă devine din ce în ce mai vizibilă. În acest caz, nu ar fi vorba despre specialiști consacraţi în restaurarea monumentelor de arhitectură și nici despre designeri care să producă noi interpretări ale cuburilor albe (aici galeriștii s-au descurcat foarte bine și singuri). Este vorba despre producerea, coordonarea și controlul detaliilor tehnice referitoare la termoizolarea clădirii și la noile instalaţii sanitare și de ventilaţie, soluţionate cu buget minim și sensibilitate maximă faţă de memoria locului. Să sperăm că se va găsi acel arhitect al invizibilului care să își intre și el în rol în cadrul procesului continuu al reconvertirii clădirii într-un nou spaţiu de producţie.
13, 14 Károly Feleki: Hóstát. 1979–1984. Expoziţie de fotografie, galeria Cluj Est, etaj 2 Károly Feleki: Hóstát. 1979–1984. Photo exhibition, Cluj Est gallery, second floor 15 Galeria Plan B Plan B Gallery
popular cultural events in the city. Even more, its already acquired fame attracted national and international partnerships and collaborations with the public institutions, also on the subject of the cultural sector of the future Master Plan of Cluj. In this place, culture is not just exhibited but also produced, which explains the public’s fascination and energy when included into this processes; they are exposed to a mixture of exhibition spaces and creation workshops that are sometimes to be found in the same location. For instance, “The Small Hall” Independent Theater, which opened here the first private theater hall in Cluj, besides it’s weekly performances, is organising creative
CREDITE & INFO / CREDITS & INFO FABRICA DE PENSULE - ECSETGYÁR - THE PAINTBRUSH FACTORY SPAŢIU DE ARTĂ CONTEMPORANĂ / KORTÁRS MŰVÉSZETEK KÖZPONTJA / CONTEMPORARY ART SPACE MANAGEMENT CULTURA / CULTURAL MANAGEMENT: CORINA BUCEA CONSILIUL DIRECTOR / BOARD OF DIRECTORS: RARIŢA ZBRANCA, KINGA KELEMEN, NICOLETA BRANIŞTE, ISTVÁN SZAKÁTS, SEBESTYÉN GYÖRGY SZÉKELY GALERIILE DE ARTĂ / ART GALLERIES: SABOT, CLUJ EST, PLAN B, LAIKA ȘI ZMART STUDIOURILE / STUDIOS: SALA MICĂ – MIHAELA PANAINTE, SALA STUDIO ORGANIZAŢIILE CULTURALE INDEPENDENTE / INDEPENDENT
CULTURAL ORGANIZATIONS: ALTART, COLECTIV A, GROUNDFLOOR GROUP, ART-HOC, GRUPA MICĂ, ARTA CAPOEIRA ATELIERELE ARTIȘTILOR / ARTIST’S ATELIERS: RADU COMŞA, CRISTINA GAGIU & ATTILA GRÄFF, CIPRIAN MUREŞAN, ŞERBAN SAVU, CRISTIAN RUSU, BOGDAN BERBECARIU, MARIA BRUDAŞCĂ, BOGDAN RAKOLCZA, ADI CIMPOEŞU, CIPRIAN BOGDAN ADRIAN, DAN AGA, ADRIAN GHENIE, MARIUS BERCEA, SMARANDA ALMĂŞAN, DENISA CURTE, JENNIFER DELPLANQUE & MARIUS NEDELCU, RALUCA ONŢI & DAN ARDELEAN, IRINA DUMITRAŞCU, CLAUDIU IURESCU, BELENYI SZABOLCS ADRESĂ / ADDRESS: STR. HENRI BARBUSSE 59–61, CLUJ PROPRIETAR / OWNER: S.C. PEROM S.A, DIRECTOR GENERAL: MIRCEA FILIP / S.C. PEROM S.A, GENERAL MANAGER: MIRCEA FILIP WWW.FABRICADEPENSULE.RO
improvisation workshops for the children from the neighborhood. Besides the students, actors, sociologists, art collectors, teachers, historians, neighbors etc, there are also many architects passing by, either as guests of the panel discussions, or just as visitors. Obviously, the fact that architects are present in the debates that sustain the intellectual base of the “Paintbrush Factory” brand, is a positive sign. However, the practical expression of their expertise is, unfortunately, missing. One year has already passed since the industrial ruin of the former factory is nonchalantly providing its physically uncomfortable background to the various communities. Thus, in the process of transforming it into a usable and functional location, the lack of an architect’s expertise is more and more visible. In this case, we do not think of professionals specialized in the restoration of architectural monuments, or of designers able to produce new white
13
14
cube interpretations (the gallery owners were really good at it). In fact, someone is need to create, coordinate and control the technical details concerning the building’s thermal insulation and new sanitary and ventilation installations, all solved on a minimal budget, yet with maximal sensitivity for the memory of the place. Let us hope that one architect of the invisible will show up after all and take his / her role in this continuous process of reconverting the building into a new production space.
20
102
15
23 Înlocuirea tâmplăriei. Dincolo de reinventarea individuală a spaţiilor de către artiști, apare nevoia (urgentă) a unui proiect arhitectural discret și inteligent care să coordoneze operaţiile de reabilitare “grea”, și să asigure păstrarea identităţii locului. The changing of the window systems. Besides the individual reinventing of a given space by the artists themselves, there is a strong and urgent need for a smart and discreet architectural project that would coordinate the “heavy” rehabilitation and protect the identity of this place.
DIN VECINI
NEIGHBORS
103