IUVENTA 3 by Revista IUVENTA

Membrii redacției

Elena Ungureanu, redactor-şef, Iaşi Dragoş-Andrei Preutescu, redactor-şef adjunct, Iaşi Irina Ivanov, responsabil editare şi tehnoredactare, Iaşi Denis Iuliana Diaconu, responsabil desene pagină-copertă, Iaşi Ionela Radu, Iaşi – corector articole Prof. Ilie Istrati, coordonator al revistei şcolare „Tracitas atque latinitas”, Iaşi Prof. Gâlcă Mihai Cornel, Iaşi Alina Ionescu, Iaşi Olga Bondari, Preşedinte Asociaţia Tinerilor Basarabeni din Iaşi, (Rep. Moldova) Rotaru Carmen, Facultatea de Jurnalism, UAIC, Iaşi Ioana Mădălina Gâdinceanu, Iaşi Topcian Marina Georgiana, Iaşi Cornelius Drăgan, Vaslui Mădălina Mihaela Irava, Iaşi Pop-Cozac Iulia, Jibou, Judeţul Sălaj Luciana Muraraşu, Iaşi Ioana Păltinel, Iaşi Netcă Adina Mălina, Vaslui Roxana Lixandru, Câmpulung Dr. Simina Renţea, Constanţa Alina Voinea, Iaşi

Cuprins

Cuprins Persoana X

Editorial Elogiu iubirii

Paris, je t’aime

pag. 5

Invitație la vis

Floare de latinitate

Strămoșii poporului latin Ianus

Vis colorat pag. 11 Întâi iubești la un om mirosul corpului... pag.12

Indiferent de numele sărbătorii, iubirea rămâne iubire

Sentimente pe malul mării pag. 20 “Tumultul valurilor” – sincronismul naturii cu spiritualitatea pag. 22

Scumpului meu frate Aniversare

Locul I-Ție Locul II- Voi intra în ploaia ta! Locul III- De n-ai fi.. pag. 26 pag. 26

Sfatul - între decizie și deznodământ Sfaturi putem da, dar minte nu Importanța culturii în viață

pag. 38 pag. 40 pag. 42

Hobby- lectura(partea a II-a)

pag. 44

Pânza de păianjen

Octavian Paler, ,,Viaţa pe un peron”

Multiculturalitate

Jeux avec la mort Ombre vieille

Credința

Taina Sfintei Cununii

Domenii de interes Lansarea cărţii “Nouă comentarii despre Partidul Comunist”,un volum interzis în China

pag. 46 pag. 49

Anticipări științifice prin prisma politicii

pag. 51

pag. 27 pag. 28 pag. 28

Eseu

pag. 29 pag. 29 pag. 29 pag. 30 pag. 30 pag. 31 pag. 32 pag. 32 pag. 33 pag. 34 pag. 36

De la ceaslovul lui Creangă la sistemul electronic de notare

pag. 24

Câștigătorii concursului ,,Dragobete te provoacă’’

Compoziția frumosului Dimineața devreme Îndrăgostit În noapte Atlantic Imposibil Sufletul tău a fost o boală Aripi Omagiu A mea copilărie Ex Silentio Provizorie piesă

pag. 13

Trei poduri peste Prut

Recenzie

Dedicații

pag. 6

pag. 55

pag. 58 pag. 58

pag. 59

Drept și societate Ce aduce nou proiectul de modificare a codului de muncă?

pag. 60

Editorial

Elogiu iubirii Cu slove din suflet desprinse, Cu simţiri de taină pătrunse – Te aşteaptă cu ardoare, Dulce şi fermecătoare, Iubirea. Ataşează la simple chemări, Dorinţe şi fapte în stări, Pe urme de inimi curate, Dezleagă mistere înnodate, Iubirea.

Pictată cu armonie, Ne aduce bucurie, Clipe de amor, visare, Gesturi tandre, sclipitoare, Iubirea.

Şi apoi, ca o simplă fervoare Te provoacă la încântare, Te pune în mişcare, Pe clădiri înalte, nemuritoare, Iubirea.

Dragoș-Andrei Preutescu Elena Ungureanu

Persoana X

Paris, je t'aime! - interviu cu Anca Tănasă, preşedinta Asociaţiei Studenţilor Francofoni din Iași -

Energică, deschisă şi un pic emţionată, Anca Tănasă, preşedinta Asociaţiei Studenţilor Francofoni din Iaşi (ASFI) mi-a povestit despre iubirea ei cultivată încă de la grădiniţă, limba franceză. După terminarea interviului, deşi obosită, Anca nu s-a putut ţine departe de a doua ei iubire, ASFI, şi a pornit spre locul în care se desfăşura şedinţa asociaţiei în acea seară.

pentru

Carmen Rotaru: Cum ai defini

să

candidez

preşedinte a fost că am plecat în Franţa

termenul de francofonie?

cu Erasmus ceea ce m-a apropiat şi

Anca Tănase: Nu aş putea să

mai mult de cultura franceză şi de

îmi asum neapărat o definiţie. Definiţia

modul lor de a privi viaţa şi de

clasică e acea comunitate de persoane

implicarea

care vorbesc limba franceză. Aceasta-i

lor

în

se adaugă faptul că acele persoane

C.R.:

aderă la nişte principii şi valori ale

experienţa Erasmus?

conceptului de francofonie, cum ar fi:

să

rămas

sparg

după

acea

se duc cu Erasmus, se duc să se distreze. Eu am fost un caz atipic, am

A.T.: Am învăţat limba franceză

învaţat mult. Mi-am dedicat timpul

încă de la grădiniţă, am continuat în apoi

prejudecată care spune că tinerii care

C.R.: De ce ai ales tu francofonia?

intensiv,

A.T.:

diversitatea şi democraţia.

domeniul

voluntariatului.

definiţia de bază a francofoniei la care

liceu

pentru

venind

specializării

mele,

sociologiei

şi

totodată am încercat să intru în contact

facultate am auzit de francofoni şi m-a

cu mediul asociaţiilor studenţeşti de

tentat. O motivaţie şi mai puternică

acolo. Am intrat în Asociaţia Tinerilor

Persoana X

Români de acolo. M-am întors de acolo

program atât de încărcat la facultate,

plină de entuziasm, dornică să fac ceva

însă atunci când nu sunt la facultate îmi

şi aici.

dedic timpul asociaţiei.

C.R.: Candidatura ta se datorează

C.R.: Ce calităţi ar trebui să aibă un

doar plecării în Franţa?

preşedinte de asociaţie?

A . T. :

numai.

După

A.T.: Cred că ar trebui să aibă

întoarcerea de acolo am fost foarte

abilităţi de coordonare un pic native, şi

motivată să mă implic, am participat la

un pic prelucrate în timp. Un alt aspect

toate proiectele şi m-a atras ideea mult

ar fi că trebuie să aibă cunoştiinţe în

mai mult decât în anul I.

acel domeniu, spre exemplu în ASFI trebuie să ştii limba franceză.

C.R.: De ce tocmai ASFI? E singura asociaţie cu profil francofon din

C.R.: Care dintre aceste calităţi se

Iaşi?

manifestă cel mai vizibil la tine? A.T.: ASFI e singura pe acest

A.T.: Vorbesc bine franceza.

profil din Iaşi şi sunt puţine şi în ţară.

C.R.:Mai este francofonia actuală la

În momentul de faţă sunt două la Bucureşti,

din

câte

ştiu

eu,

Iaşi?

Timişoara mai este una, urmează să se

A.T.: Iaşul este mult mai puţin

înfiinţeze în Oradea, cei de la Craiova

francofon decât odinioară. Licenţa mea

s-au desfiinţat şi ne-au contactat ca

chiar despre acest subiect va fi. Doresc

să-i ajutăm să se reînfiinţeze, iar la

să fac un studiu asupra celor care

Cluj nu ştiu.

frecventeaza Centrul Cultural Francez. Într-adevăr, premisa de la care pornesc este că publicul francofon este în

,,Preşedinţia asociaţiei nu

scădere şi pentru că este în scădere şi

îmi mânâncă timp, îmi

noi ca asociaţie am încercat să ne

răpeşte.”

adaptăm. În ASFI vin persoane care nu vorbesc neapărat franceza, dar care îşi

C.R.:

Cât

timp

,,îţi

doresc să facă proiecte culturale, cu

mănâncă”

specific francofon.

preşedinţia asociaţiei? A.T.:

imi

mănâncă,

C.R.: De ce crezi că a scăzut

îmi

franceza în popularitate?

răpeşte. În afară de faptul că merg la cursuri, am norocul că nu am un

A.T.: Franceza nu mai este prima

Persoana X

limbă predată în şcoli, ci engleza. Pe

C.R.:Cum reuşiţi să vă atrageţi noi

de altă parte nici aplicabilitatea ei în

membri dacă francofonia nu mai

câmpul muncii nu mai este atât de

este la modă?

evidentă. Puţini tineri ştiu că există

A.T.:

foarte multe firme cu capital francez

limba franceză deoarece ne lovim de

franceză. Jumătate dintre membrii

fiecare dată de studenţi dornici să

ASFI care au terminat, lucrează

intre în asociaţie, dar care au poate

acum la o firmă din Iaşi care are

cunoţiinţe minime de limbă franceză.

capital francez. Dar acest lucru nu

Noi suntem o asociaţie cu profil

este cunoscut din cauza faptului că

cultural, în primul rând, şi prin chestia

engleza a luat un asemenea avans

asta atragem. Când facem campania

datorita globalizării. tăi

deschiderea

faptul că nu este obligatoriu să cunoşti

nevoie de tineri vorbitori de limba

foştii

că

noastră i-a atras. An de an precizăm

care vin aici şi se dezvoltă şi care au

C.R.:Pe

Cred

de recrutare ne prezentăm ca cei care colegi

care

fac

proiecte

culturale

specific

lucrează acum la acea firmă cu

francofon şi le enumerăm. Pe de altă

capital francez, i-a ajutat faptul

parte, avem un departament unde ei

că au fost membrii ASFI?

îşi pot valorifica cunoştiinţele de limbă franceză. Nu ne-am dezis în totalitate

A.T.: I-a ajutat foarte mult

lucrul acesta şi au adus pe parcurs şi

ea.

Acolo

şedinţele

loc

preponderent în limba franceză.

alţi tineri din ASFI acolo. Când fac ei

C.R.: Care este cel mai mare sau

angajări obişnuiesc să vină şi la noi.

mai important proiect realizat

,,Francofonia nu mai este

până acum de ASFI?

la modă.” A.T.:

ştiu

cum

să

C.R.Care este scopul principal al

cataloghez pentru că dacă stau şi fac o

ASFI?

analiză, există patru proiecte mari de tradiţie în ASFI, dar fiecare necesită

A.T.: Ceea ce ne dorim noi este

un volum mare de muncă şi implicare.

că studenţii din Iaşi să vadă că în

Primul

acest spaţiu care odinioară a fost

pasă!”,

puternic francofon, există persoane

proiect care

este se

,,Arată

că-ţi

desfăşoară

în

decembrie pe parcursul a trei zile. În

care îşi doresc să păstreze tradiţia.

prima zi are loc un concert umanitar, a doua zi mergem la copiii dintr-un

Persoana X

centru, anul acesta şi anul trecut am

Studentului Francofon”.

colaborat cu Centrul Ciurea şi a treia

,,Întdeauna am luptat ca să

zi mergem la case, la apartamentele

avem finanţe.”

bătrânilor şi le oferim pachete. În semestrul doi după vacanţă şi sesiune începem proiecte

pregătirea mari,

pentru

Balul

C.R.: Aţi avut vreodată un proiect

trei

pe care v-aţi dorit foarte mult să-l

Mascat,

realizaţi, dar nu aţi reuşit din cauza

Concursul Internaţional de Poezie Francofonă,

anul

trecut

lipsei de fonduri?

fost

naţional, anul acesta este la a şasea

A.T.: Nu. Întdeauna am luptat ca

ediție şi am adus o nouă dimensiune

să avem finanţe. Chiar dacă am primit

internaţională

că

şi răspunsuri negative sau puţini bani,

colaboram cu alte asociaţii din ţări

am găsit diverse metode prin care să

europene şi al treilea este Festivalul

ne promovam proiectele. Pe ideea

Zilelor Studentului Francofon care are

aceasta mergem, că fiind tineri şi

loc în aprilie, în prima jumatate a

dornici să facem ceva oriunde gaseşti

lunii.

un sprijin.

C.R.: În Festudis vă implicaţi în

C.R.:

fiecare an?

proiecte este cel mai apropiat de

prin

faptul

Care

dintre

toate

aceste

sufletul tău? A.T.: Da, chiar astăzi am dus A.T.: De abia aştept a doua ediţie

ideile de proiect la Casa de Cultură a Studenţilor. Să vedem care vor fi

Festivalului

Zilele

Studentului

aprobate.

Francofon. Anul trecut a fost prima ediţie, am avut emoţii imense din cauza

C.R.: Cam care ar fi proiectele pe

fondurilor. Anul acesta chiar imi doresc

care le aveţi anul acesta în vedere

să iasă foarte bine şi ideile pe care le

în cadrul Festudis?

avem, aprobările de până acum, ne spun că aşa va fi.

A.T.: Nu ştiu cum ne va aproba Casa de Cultură a Studenţilor bugetul

C.R.: Când vor avea loc, din nou,

şi atunci nu vreau să creez speranţe. Sperăm

să

rămână

alegeri

Maratonul

pentru

preşedintele

asociaţiei?

Festudis pe care l-am organizat în A.T.: În mai, nu am stabilit încă

fiecare an şi vom vedea. Am dori o

data concretă.

seară de filme sau o seară de bancuri. ,,De abia aştept Festivalul Zilele

Persoana X

C.R.: Vei candida din nou?

C.R.: Intenţionaţi să participaţi pe şapte

A.T.: Aş vrea, dar nu mai pot.

martie

protestele

organizate în Capitală?

C.R.: De ce?

A.T.: Am discutat aceste aspecte

A.T.: Nu mai pot pentru că sunt în

în cadrul asociaţiei, însă nu exista

anul III la licenţă, iar la master nu voi

nicun student care să-şi dorească sau

mai rămâne în Iaşi. Însă nu voi pleca din

să

ASFI. Îmi doresc să ţin legatura cu ei

proteste. Noi suntem solidari cu ei,

pentru a exista o continuitate. De asta

însă nu putem participa activ. Nu ştiu

are nevoie orice asociaţie pentru a

cât în Universitatea ,,Alexandru Ioan

supravieţui, de continuitate a resursei

Cuza” problema aceasta a celor 25%

umane.

se reflectă ca o adevarată problemă în

aibă

timpul

necesar

pentru

mentalitatea studenţilor. C.R.: Aţi participat în vreun fel la

C.R.: Crezi că aceste proteste ale

protestele studenţilor de luni?

studenţilor din România vor avea vreun ecou?

A.T.: Nu.

A.T.: Putem spera.

Interviu realizat de Rotaru Carmen, Facultatea de Jurnalism, UAIC, Iaşi

Invitație la vis

Vreau să fiu absorbită de fulgii de nea care cad, Şi să mă contopesc cu pământul, Vreau să simt lutul pe picioarele goale, Să trăiesc îmbrăţişarea lui permanentă, Să-mi pompeze inima la infinit, Iubirea eternă ce-mi curge prin vene. Vântul îmi domoleşte cu aripile lui furtuna interioară, Ploaia mă inundă cu fericirea ei, Vreau să fur naturii câte-un strop de fericire, Să îi impregnez în piele, sa rămân cu parfumul etern Ca iubirea să-mi fie pe veci! Îmi pun curcubeul pe retină, Dau la o parte ceaţa de false iluzii, Primăvara din mine înfloreşte ca ploaia din deşert Ca o revoluţie ce-ncătuşează muze, Pământul roditor să-mi fie călăuza Şi iubirea toată Dumnezeul meu. Ioana Mădălina Gâdinceanu (Iași)– Student anul II, Facultatea

Psihologie

şi

Ştiinţe

Specializarea “Psihologie Generală”

ale

Educaţiei,

Invitație la vis

Întâi iubeşti la un om mirosul corpului... Şi de-abia după aceea construieşti restul. Construieşti totul. E un tot al tău şi al ei sau al lui. E acel tot care te hrăneşte şi care-ţi invadează partea de entuziasm din tine. Partea pe care o arăţi zilnic în mii de feluri. Te-ncurci în mii de cuvinte pe care tinzi să le numeşti nenorocite. Da. Nenorocite. Pentru că în orice ordine le-ai pune parcă nu poţi să formezi imaginea aceea încărcată, care în mintea ta călărită de prima iubire sau a doua sau a treia, pare să fie transmisă şi percepută corect. Dar nu te gândeşti că e posibil să nu poţi introduce termenul corectitudine într-o astfel de ecuaţie, care aparent simplă şi inocentă, suge din tine drăgălăşenie, sentimente şi implicare. Iubim cu corpul, iubim cu dăruire, iubim fără să punem în balanţă, iubim cenzurat, iubim extrovertit, iubim introvertit, iubim egoist, dar iubim. Iubim oamenii şi iubim muzica. Iubim marea şi cafeaua de dimineaţă. Iubim chiar şi frigul atunci când avem o pereche de mănuşi. Dar unii dintre noi îl iubesc şi atunci când sunt goi şi frământaţi de ideea sau de certitudinea că acea pereche de mănuşi nu va intra niciodată pe mâna lor. Sunt oameni slabi sau, dimpotrivă, oameni care ştiu să accepte şi să caute un fes sau o pereche de bocanci. Întâi iubeşti la un om mirosul corpului. Îl iubeşti pentru că e diferit şi acelaşi mereu. Dar e mereu altfel de la persoană la persoană, de la cameră la cameră, de la iubire la iubire. Îl iubeşti pentru că te ameţeşte şi pentru că te obligă să o faci. Îl iubeşti pentru că îţi aminteşte de locuri. E ciudat, dar eşti dependent de el chiar şi atunci când nu îl mai ai. Sau, da. Atunci te chinuie pentru că amărâtul te aruncă în retrăirea aceea de câteva secunde. Îşi umple mintea cu imagini care se derulează rapid, imagini pe care vrei să le prinzi, afundat în certitudinea că odată stăteau ore în şir în faţa ta. Da, atunci când poate erai superficial şi ţi se păreau obişnuite. Da, şi atunci când nu le apreciai pentru că erai convins că ţi se cuvin. Dar... Iubeşti până şi amintirile astea mici care te-au făcut să zâmbeşti cândva. Iubeşti fiecare om care te-a ţinut de mână vreodată, fiecare parc prin care ai trecut şi fiecare miros care are puterea să mai trezească ceva în tine chiar şi atunci când devii din ce în ce mai superficial.

Topcian Marina Georgiana, studentă, Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice, Iaşi, Specilizarea Comunicare şi Relaţii Publice

Floare de latinitate

Strămoşii poporului latin Ianus

Vergilius în Eneida ne relatează foarte frumos şi sugestiv istoria poporului latin şi a strămoşilor acestora. După distrugerea Troiei Enea soseşte pe meleagurile italice însoţit de compatrioţii săi troieni şi fiul său Ascaniu-Iulus în faţa oraşului Laurentum, capitala regelui Latinus. Vergilus apoi ne prezintă o

frumoasă

descriere a palatuiui regelui Latinus cât şi a strămoşilor neamului latin, de unde putem cunoaşte cu exactitate cine au fost cu adevarat aceştia. El descrie foarte frumos ţinutul în care domnea regele Latinus : «Cetăţi şi mănoase ţinuturi, Regele vârstnic acum, Latinus, le cârmiue-n pace. Fiul lui Faun şi al nimfei din crâng laurentic Marica. Astfel s-aude.Pe Faun născutul-a Picus, pe acesta Tatăl Saturn preamăritul,dintâiul strămoș al seminţiei(...) Mare,palatul stătea răzimat pe picioare, pe o sută, Cel mai înalt în oraş, şi măreţ ,ridicatul de Picus (...) Chipuri în şir pe pereţi, de strămoşi ai seminţiei latine Vechi şi din cedru cioplite: Italus şi tatăl Sabinus Vrednic vier, şi sub chip şi- acum îi atârna cosorul. Ianus cu gemene frunți, şi bătrânul Saturn în icoană Stau prin întinsele tinzi, şi alţi principi ai primelor timpuri. Însuşi se vede cu toiagul quirinic în mână Picus, în scurtul suman îmbrăcat, şi cu stânga pe tolbă Bun călăreţ şi destoinic, pe care soţia sa Circe Prinsă de patimi, cu braţul lovindu-l, schimbatu-l-a graur.» (1) Din aceste frumoase vrersuri putem vedea

clar cine au fost strămoşii

latinilor. Din punct de vedere istoric și cronolgic, în anul 1500 a. Chr,/sec XVI/, zeul Ianus a fost primul rege în Latium. Conform legendei, Ianus a venit din Tesalia în Latium şi a fost primit de nimfa Camese în ţinutul Camesene. Camese/ Iuturna şi Ianus au fondat apoi un regat. Ei s-au căsătorit şi au avut câţiva copii. Când soţia sa a murit, Ianus a început el

Floare de latinitate

singur să conducă Latiumul.(2) Ianus a întemeiat un oraş pe colina Ianiculum care s-a numit Ianiculum, de la numele său ... Ianus a avut cu nimfa Camese/Iuturna mai mulţi fii, Tiber eroul eponim al Tibrului şi Fontus zeul izvoarelor. Zeul Ianus a adus în Latium civilizaţia; el i-a învățat pe aborigeni să conducă corăbiile, să cultive câmpurile şi ogoarele şi să folosească moneda. Zeul Ianus primise în Latium pe zeul Saturn care venise la fel din Tesalia şi care a inaugurat vârsta de aur a omenirii. Ianus l-a facut părtaş la domnie pe zeul Saturn şi i-a dat în stăpânire colina Capitolium, pe care divinitatea şi-a fondat oraşul Saturnia. Aceştia au domnit mult timp împreuna în pace. La un moment dat, Satun s-a facut nevăzut iar Ianus i- a dat acelei zone denumirea de «Saturnia terra», adică ţara lui Saturn. Luna Decembrie era denumită în onoarea zeului Saturn şi a fost celebrată prin 'Saturnalii', iar luna Ianuarie în onoarea zeului Ianus.(3) Se spune că pentru ospitalitatea cu care a fost primit de Ianus, Saturn i-a dat acestuia darul de a vedea viitorul şi trecutul. Grafic, Ianus era reprezentat ca un zeu care avea două feţe și ţinând în mâna stângă un toiag, iar în dreapta cheile. Zeul Ianus ocrotea începutul oricăror întreprinderi sau activităţi şi de aceea era invocat la începutul fiecărei acţiuni chiar înaintea lui Jupiter. El începea anul şi inaugura anotimpurile. Era considerat portarul cerului şi era numit Patulcus sau Patulcius, 'cel care deschide' şi Clusius sau Clusivus ,'cel care închide'. Pe pământ, Ianus era cel care apăra porţile şi adesea era reprezentat cu două chipuri, pentru că porţile se deschid în două direcţii opuse /Ianus Bifrons/. Alteori era reprezentat cu patru capete, deoarece era protectorul celor patru anotimpuri /Ianus Quadrifrons/. Ianus era patronul lucrurilor concrete şi abstracte în lume în viaţa umană, în afacerile economice. Era, de asemenea, zeul intrării în casă /ianua/ porţilor şi podurilor. El simboliza schimbul şi tranzacţiile, trecerea progresului din trecut spre viitor. Ianus reprezenta timpul pentru că putea să vadă cu o faţă în trecut şi cu una în viitor. Ianus a intervenit odată în favoarea romanilor. După răpirea Sabinelor, sabinii cu ajutorul Tarpeii, erau pe punctul de a-i învinge pe romani. Invadatorii au fost respinşi graţie intervenţiei lui Ianus care a făcut să ţâşnească în faţa lor un izvor de apă caldă, punându-i pe fugă. În religia romană Ianus ocupa o poziţie importantă. El era zeul superior celorlaţi zei şi era

numit 'Deus deorum.'. Era

invocat în cântecele salienilor şi iniţial numele său indica un vechi rege din Latium.

Floare de latinitate

Zeul Ianus şi zeiţa Iana erau o pereche de divinităţi latine vechi, iar în opinia unora erau veneraţi iniţial ca Soarele si Luna. Ianus şi Iana erau aceleaşi divinităţi ca Dianus şi Diana. Zeul Ianus era venerat în special la Roma. Sărbătorile în onoarea lui erau solemne, având loc în prima zi a anului considerată o'zi sacră'. Cu această ocazie exista obiceiul ca oamenii să-şi facă unul altuia daruri, mai ales prăjituri şi monede de aramă care aveau pe o parte chipul bi-frontal al zeului, iar pe cealaltă parte o corabie. Darurile respective erau numite 'strenae'. Partea rituală a acestei sărbători în onoarea zeului se numea 'Agonium' şi se desfăşura în casa preotului responsabil de cultul lui Ianus, numit 'rex sacrorum'. Cu ocazia 'Agonaliilor' în onoarea zeului se sacrifica un berbec. La Roma se afla un templu în Forum, numit 'Ianus geminus', un alt templu al zeului se afla în Forum Olitorum inuagurat în 260 a. Chr. În mod indirect noi putem cunoaşte personalitatea zeului Ianus din 'Fastele' lui Ovidius /I.v.90/ Zeul Ianus îi confesează poetului trecutul său pe care puţini oameni îl cunoşteau: «Oamenii vechi-căci stăvechi sunt şi eu-mi-au zis Chaos Aerul ăst străveziu, ca şi celelalte trei corpuri, Foc și apă, pământ, toate grămadă erau. Dar cum această –adunare de firi osebite se sparse Şi fiece element trasu-s-a-n locul său nou, Flacăra-n sus s-a îndreptat, iar aerul sta de desubtu-i, Apa, precum şi pamântul s-au aşezat la mijloc. Tot atunci eu, ce fusesem un bulgăr, grămadă informă, Trup şi figură de-un zeu vrednice am dobândit.» Din acest fragment putem afla că primul nume al zeului Ianus, necunoscut de oameni, era cel de «Chaos». Apoi, Ianus îi spune poetului ce funcţie avea după ce a devenit zeu în ceruri. «Orşice vezi; pământul, şi cerul şi marea, şi norii, Toate cu mâna mea şi le închid, şi le deschid. Mie mi-e dată în pază lumea cea fără de margini, Dreptul doar mie mi-e dat s-o învârtesc pe ţâţâni. Pacea, să o slobozesc de-mi place din casa-tihnită, Liberă umbla ea pe netezite poteci. Dar de sânge şi-omor universul întreg se va umple

Floare de latinitate

Dacă nu ţin sub zăvor tare războiul închis. Eu şi cu blândele Hore păzesc a cerului poartă, Joe nu poate intra şi nici ieşi, de nu vreau. Iată de ce mi se spune Ianus.» Din cel de-al doilea fragment putem afla că Ianus este un alt nume al zeului pe care-l cunoşteau oamenii. După aceea, zeul adăuga: «Tu ai să râzi de numirile ce mi le aud, căci la jertfă Mie Cluisiu şi tot mie Patulciu îmi zic. Căci nenvăţata vechime prin numele astea-amândouă Vrut-a s-arate şi-un rol, şi celălat ce–mplinesc.» Din pasajul de faţă, deducem că Ianus mai era numit Clusiu pentru că închidea cerurile şi Patulciu pentru că tot el deschidea cerurile. Apoi zeul Ianus îi explică poetului de ce are două feţe care, pentru noi oamenii, pare un lucru destul de straniu: «Orşice ușă-are geamănă faţă, de-o parte şi de alta, Una privind spre popor, iar cealaltă spre lar. Şi cum portarul la voi, stând în pragul căminului, vede Pe-oricine intră în el, ca şi pe cei ce ies, Astfel şi eu, ca portar la palatul ceresc,văd deodată Şi pe răsăriteni, ca şi pe hesperieni(…) Tot aşa şi eu, ca să nu pierd vremea-ntorcându-mi grumazul, Fără ca trupul să-mi mişc, pot vedea–n ambele părţi.» Astfel, reiese că prin acele două feţe pe care le avea zeul Ianus, el se compara cu uşa care are două feţe. Deci o altă funcţie a zeului era cea de zeu al uşilor, al porţilor, al intrărilor şi ieşirilor, atât în cer cât şi pe pământ. Apoi poetul îl întreabă pe zeu de ce începe anul nou în ianuarie pe un timp aşa de geros. Şi iată ce-i răspunde zeul Ianus: «Bruma e ziua dintâi a soarelui nou, iar a celui Vechi cea din urmă; deodată Phoebus şi anul începe.» Prin afirmaţia zeului înţelegem că începutul anului nou în ianuarie se datorează faptului că bruma este ziua dintâi a soarelui nou, deci începutul anului nou solar căci Phoebus reprezintă soarele. Și tot bruma este ultima zi a anului vechi, deci finele anului vechi. Apoi poetul îl intreabă iarăşi pe zeu de ce este atât de importantă ziua de 1 ianuarie. Şi Ianus îi răspunde solemn: «Eu am lăsat să lucrați de la naşterea vremii, căci altfel,

Floare de latinitate

Chiar prin al său început, fără spor anul va-r fi Tot de aceea orice muncitor pune măna pe lucru Doar pentru a-şi arăta obişnuitele munci» Poetul îl mai intreabă iarăşi: «Pentru ce, când împac pe alţi zei prin jertfe, Ţie întâi îşi aduc, Ianus, tamâie şi vin?» Ianus atunci îi răspunse: «Ca prin mine, portarul , să capeţi intrare La oricare din zei, unde să vrei ai dori» Din aceste versuri se întelege că zeul Ianus era și mediatorul între oameni şi zei şi era prima divinitate între zeii romani prin faptul că în rugăciuni se pomenea mai întâi numele său şi tot lui i se aduceau mai intâi tămâie şi vin în semn de respect şi veneraţie faţă de zeul Ianus . Poetul îl mai întreabă: «Dar de ce la a tale calende ne spunem cuvinte Vesele, şi trimiţând felicitări, şi primind?» Atunci zeul îi răspunse gânditor: «De-orşicare-nceput este legat câte un semn. Prima vorbă –ascultaţi cu urechi temătoare; augurul Pasărea-ntâie văzând, sfatul şi-l ia după ea. Temple-s deschise şi zeii ascultă, poporul înalţă Rugi care nu merg în van şi-orice cuvânt este greu.» La calendele lui ianuarie, oamenii îşi făceau cadouri şi se felicitau reciproc la această sărbătoare care coincide perfect cu sărbătoarea cadourilor din zilele noastre, semn că încă şi astăzi noi mai păstrăm sfintele sărbători latine şi romane, instituite de marele zeu Ianus acum mult timp în urmă. În legătură cu cadourile care se fac de anul nou poetul îl întreabă iarăşi pe zeu: « Dar pentru ce dăruim curmale,smochine zbârcite, Limpede miere ce-o ţin vasele albe de lut ?' Tot o dorință-i pricina ; că gustul lor dulce să-l simtă Cursul anului tot, cum a pornit la -nceput. Dulciuri văd pentru ce dăm,dar daruri în bani ce cauze –au ?»

Floare de latinitate

Zeul Ianus răspunse: «O, rău îţi cunoşti tu vremea, de crezi că Decât bani căpătaţi mierea mai dulce ar fi! Chiar când Saturnus domnea, eu abia de vedeam câte unul Care, în inima lui, dulce câștigul n-avea.» Zeul îi aminteşte poetului că banii şi mierea au valoare când le avem cu măsură Poetul îi adresează lui Ianus o altă întrebare: «Dar de ce – e gravată o navă pe-o parte-a Banului, pe alta un chip ce are un cap îndoit ?» Atunci zeul îi răspunse: «Ca să mă poţi recunoaşte pe mine-n-imaginea dublă.» Ianus explică în continuare imaginea corăbii de pe monedă: «Cu o navă în unda etruscă Zeul cu coasa veni,lumea întreagă umblând. Eu mi-amintesc că Saturn fu primit pe pământul acesta, Când din regate cerești fost-a de Joe gonit. Mult timp de-aceea saturnic neamul acesata numit-au Şi, că pe zeul-a ascuns, Latulm ţării i-au zis. Iar pioşii urmaşi au gravat pe monedă o pupă Spre a aminti că un zeu oaspete aici a sosit. Eu locuiam în ținutul în stânga căruia Tibrul Rostogoleşte domol valul cel plin de nisip. Unde e Roma acum,înverzeau păduri netăiate, Câţiva boi păşteau locul acesta măreţ ; Dealul mi –era cetăţuie ; şi astăzi lumea pioasă Datu-i-a numele meu, locul Ianiculum numind. Rege eram eu atunci când pământul primea şi pe zei,ce Amestecaţi locuiau printre-aşezări omeneşti. Crimele oamenilor nu goniseră încă Dreptatea, Ea pământul ,din zei ultima l-a părăsit. Nu silnicia, nici teama,ruşinea-ţinea-n frâu pe oameni; Iar dreptate să-mparţi drepţilor nu era greu. N-aveam nimic cu războiul, păzeam numai poarta şi pacea Şi, o cheie arătând 'asta mi-e arma' a zis.» Zeul Ianus îi povesteşte poetului semnificaţia imaginii sale duble de pe monedă, cât şi imginea de pe verso a monezii legate de zeul Saturnus, zeul care adusese pacea şi prosperitatea pe pământ. Din cauza crimelor comise de oameni ,

Floare de latinitate

zeii s-au refugiat în cer. Un adevăr dureros care şi astăzi tulbură inima şi sufletul oamenilor iubitori de dreptate, frumuseţe, adevăr şi credinţă. După ce zeii s-au retras în cer, oamenii au rămas asemenea unor copii fără părinţi. Apoi, toate greutăţile şi necazurile au dat peste ei. Dar Destinul şi zeii din cer continuă să ne ajute pe noi, oamenii de bună credinţă, prin intermediul virtuţilor şi a înţelepciunii, pentru a trăi fericiţi. Destinul premiază pe oamenii buni pentru virtuţi şi îi pedepseşte pe cei răi pentru vicii şi greşelile lor (4). Zeul Jupiter a spus: 'Omul prin munca asiduă să-şi dobândească fericirea şi să nu o primească gratuit de la zei ca mai înainte. De aici, de la porunca divină a apărut mai târziu proverbul latin: 'Labor omnia vincit improbus' –«Munca asiduă le învinge pe toate». De la zeul Ianus am învăţat prudenţa, înţelepciunea, cum să ţinem permanent o legătură în acţiunile noastre a trecutului cu viitorul dacă vrem să reuşim în acţiunile noastre. De la acest îndemn al zeului Ianus a apărut apoi proverbul latin: «Quidqiud agas prudenter agas» –«Orice ai face, fă cu prudenţă», căci prudenţa înseamnă 'înţelepciune şi cuminţenie.' «Ita nos adiuvat Deus Fidius » « Aşa să ne ajute Dumnezeul bunei credinţe»

Bibliografie 1.Publiu Vergilius Maro, Eneida,/cartea-VII-a pag 181/ Editura Mondero,Bucureşti, 2007 2. Pubius Ovidius Naso, Faste/cartea-I-a/ Editura Gunivas,Chişinău, 2001 3. Macrobius, Saturnalia/cartea-VIII-a pag, 319 4. Titus Livius.Ab urbe condita/cartea-I-a/ Editura Ştiinţifică, Bucureşti,1961

Prof. Ilie Istrati, profesor de limba latină şi greacă veche, Iaşi

Recenzie

Sentimente pe valurile mării

“Tumultul

copleşit şi nu vrea să înţeleagă nimic.

valurilor” , scris de Yukio Mishima,

Dar apoi apare dorinţa de a cunoaşte,

mă face să constat încă o dată că

şi dintr-o dată parcă toată lumea ar

scriitorii japonezi reuşesc cu o foarte

trebui să vorbească despre fata pe

mare uşurinţă să transfere către

care o întâlnise. Simţirea pentru fată

cititor fragmente reale ale vieţii. Fie și

atentează

să se întâmple în trecut,ele pot avea o

bărbătească iar astfel “mândria îi era

foarte mare greutate pentru viitorul

rănită de faptul că simţea în el

istoric al celor care vor iubi. Cumva în

prezenţa unei alte fiinţe, neştiute, iar

romanul autorului japonez lupta se dă între natura care poate stăpâni şi

mânia îi îmbujora obrajii şi mai tare”. Pe insulă începea să se

adăposti sentimente şi erori ale vieţii,

vorbească despre Hatsue, o fată ce va

dar şi latura geloasă a omului prins în

deveni frumoasă, şi care aparţinea

capcanele unei rătăciri întunecate, în

unei familii mai înstărite. Toate astea

speranţe ce sunt false.

par semne pentru băiat, iar într-o

Romanul

atitudinea

seară face câteva rugăminţi către zeul Acțiunea îi pune în plan central

templului Yashiro, pentru a deveni un

pe doi tineri, de pe o insulă japoneză,

pescar bun și iscusit, pentru a fi

Utajima,

stăpân pe sine. El încearcă să devină

nefericitele lucruri inutile ale lumii

responsabil odată ce sentimentele îl

civilizate, care se luptă pe parcursul

stăpânesc. Totuşi se întreabă dacă

poveştii de a-şi înţelege dorinţele şi

zeul nu va fi mânios că şi-a permis să

mai mult pentru a le dărui spre

se gândească la o fată frumoasă, el,

protecţia destinului curat.

care era sărac.

pământ

departe

Dragostea este văzută mai mult

Într-o seară se întâlnesc, când

din perspectiva băiatului, a lui Shinji,

afară o furtună stăpânea totul, parcă

care odată lovit de chipul unei fete

prevestind regăsirea dintre cei doi,

începe

într-o peşteră, cu “focul între ei”

să

necunoscute.

piardă Apare

în

propriile

prima

dată

aprins

ruşinea, ca un factor al sentimentelor

pentru

amândoi

care i se par nefireşti, se simte

fapte

încălzi.

copilăreşti,

Trec se

Recenzie

dezbracă,

îşi

simt

trupurile,

dar

Chiyoko, studentă în Tokio, care ţine

aşteaptă prin refuz clipa nemuritoare,

la Shinji, dar face o greşeală din

iar aici Shinji află de “esenţa moralei

gelozie pe care mai târziu o va

feminine”, când ea, Hatsue, refuză să

regreta. Totuşi nu era o fată care să se

fie a lui. Îi promite că întotdeauna îl va

simtă frumoasă, “felul cum gândea că

iubi, doar că nu era momentul potrivit. Sentimentele lor trebuiau

nu era atrăgătoare, pentru că avea trăsături comune, era poate tot atât

ascunse. Bârfele oamenilor sau limba

ascuţită a acestora le puneau în

nezdruncinat a alteia că e o mare

primejdie poziţia firească în care se

frumuseţe”. Shinji însă se afla într-o

aflau fără a conştientiza asta la

situaţie complicată: “era lipsit de

început.

imaginaţie, nu cunoştea arta eficace

Descrierea

naturii

trufaş

şi

convingerea

accentuează stările de spirit sau

sentimentele oamenilor, pun lăcaş pe

sentimentele de nelinişte sau de

gesturile lor şi parcă luptă pentru

bucurie”.

ucide

timpul

şi

complică

fericirea tinerilor. De fiecare dată totul era adus la tumultul valurilor, care

Ura unui alt băiat, îndrăgostit şi

aveau un dublu efect: de a se izbi de

el de Hatsue, nu de sufletul fetei, ci de

un zid şi de a potoli totul, o linişte

frumuseţea ei, îl provoacă în paralel

venită

În

cu Chiyoko la gelozie, la fapte rele, îi

momentele de linişte, de nervozitate

transformă gândurile în tot ce este rău

şi ruşine, pe insulă doar valurile mai

despre Shinji. Deja considera că

erau cele care se auzeau. Ele dădeau

acesta din urmă este şiret, un băiat cu

în astfel de clipe sens împlinirii şi

experienţă la femei, mai ales dacă o

parcă făceau ca totul să se mişte în jur.

fată atât de frumoasă i s-a dăruit.

din

adâncurile

mării.

Gelozia transformă totul în diferite Iubirea păşeşte în gândurile

forme de dispută: bârfe, certuri,

băiatului prin intermediul poveştilor,

învinuiri, încât o simplă dragoste

poveşti de viaţă, o viaţă fericită cu

dintre doi tineri provoacă o întreagă

“oameni

nu-i

agitaţie în tot satul de pe insulă. De

niciodată taler cu două feţe, oameni

fapt Shinji nu a urmat decât o cale

care n-au nimic josnic în ei”. Vroia să îi

curată a sentimentelor, cale pe care

facă o dovadă lui Hatsue despre cum

nu a prevăzut-o, pentru că a fi

vede el fericirea şi viaţa liniştită.

îndrăgostit de obicei te schimbă, ai un

care

dragostea

alt fel de fi. Doar “singurătatea îl

În roman apare o altă fată,

Recenzie

făcuse să uite că oamenii ar putea

remarcă a schimbat şi a condus

avea gânduri rele” atunci când i se

întreaga poveste către adevăr.

intrezice să o mai vadă pe Hatsue.

Romanul se termină cu cei doi

Este de neînţeles, cum Yukio

tineri în farul de pe insulă, privind la

Mishima, o persoană care avea alte

stele şi lumini ce se băteau în faţa lor,

atracţii

concurând fiecare pentru un viitor ce a

şi

orientări,

reuşit

să

transmită atât de bine vieţile unor

fost deja smerit.

tineri în completare cu tot satul, despărţit de lumea “exterioară”. “Mi-a spus că sunt drăguţă”- o simplă

Dragoş-Andrei

Preutescu

(Iaşi)

–

Student anul I, Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice,Iași, Specializarea “Relaţii

Internaţionale

şi

Studii

Europene”

“Tumultul valurilor” – sincronismul naturii cu spiritualitatea întregului roman prin intermediul unei emoţionante

poveşti

dragoste

plină de prospeţime şi puritate. Tumultul valurilor este văzut ca o pornire a omului în saltul de regăsire a iubirii desăvârşite. Corelaţia spiritnatură este posibilă datorită apei, element

nemuririi,

tinereţii

veşnice (conform mitologiei greceşti) care domină şi regizează o teribilă gamă de trăiri interioare ale celor doi

Singularitatea lui Yukio Mishima în

spaţiul

literaturii

nipone

protagonişti,

evidenţiază prin faptul că opera sa

Shinji

şi

Hatsue.

Acţiunea se petrece pe insula

literară tentează o artă care să

Utajima, acolo unde cei doi au luptat

reînnoade natura cu spiritualitatea,

„cu o inimă curajoasă” spre a se înălţa

artă ce prinde contur pe parcursul

deasupra ideilor preconcepute şi a

Recenzie

răutăţii celor din jur. „Plaja părea o

spiritualitate. Ea ilustrează în fapt

minunată

armonia

grădină.

Sumedenie

care

visau

cei

doi,

stânci de gresie o înconjurau părând

mărturisită pe pacursul discursului

special aranjate ca băieţii să se poată

narativ. Cu preţul unor frământări

ascunde acolo şi să se joace de-a

interioare

indienii, trăgând focuri de pistol.

Mishima declanşează prin intermediul

Suprafaţa stâncilor era netedă la

„tumultului

pipăit; din loc, în loc, găuri de

febră creatoare.

grosimea degetului mic serveau de

Finalul

adăpost crabilor şi altor vietăţi ale

romanului

urmează

erau alţi nori decât un strat subţire

zbârlită abia ieşită din aşternut, ci

înspre insula Chita – sfâşiat când şi

grele petale albe, umflate de sevă,

când de fulgere mute. Zgomotul

strălucitoare, ce se profilau pe cerul

valurilor era molcom; se auzea ca

de un albastru de cobalt.”

răsuflarea regulată şi liniştită a unei fiinţe sănătoase, aţipite.”

Semantismul metaforic al apei prezent în roman sugerează masca celor

Valurile,

doi

tumultul

lor,

iubirii dintre Shinji şi Hatsue imprimă

momentul în care Shinji este departe

operei o notă de originalitate şi

de Hatsue, „Spuma ridicată proiecta umbre

distructiv sau creator pentru evoluţia

îndrăgostiţi care se degradează lent în

apei

adevărată

golful Ise. Cerul era plin de stele şi nu

flori de sfârşit de sezon, ca o chică

fundul

surâdea. Când ajunseră în vârf, priviră

– crinumii erau în plină floare; nu erau

valurilor”

Yukio

a spiritualităţii în natură; „Şi natura le

vârful falezei – având marea la stânga

personajelor,

acelaşi traseu procedural, o oglindire

mării. Nisipul era de un alb pur. În

expresiv-emoţională

ale

totodată invită cititorul să caute, să

ondulate.

cerceteze, să interpreteze prezenţa

Valurile mai înalte, veneau să se

sincronismului, întâmplător sau nu, în

spargă pe plajă. Atunci zgomotul se

evoluţia firului epic.

repercuta pe toată coasta, asemeni unui oftat adânc” şi care capătă conotaţii pozitive atunci când devine martor al iubirii lor „Valurile care legănau încetişor barca îi linişteau sufletul”. Romanul

structură

Elena Ungureanu (Iaşi) – Student anul

caracterizată prin echilibru datorită

II, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale

prezenţei

are

axului

literar

Educaţiei,Iași, Specializarea “Psihologie

natură-

Generală”

3 Poduri peste Prut

Indiferent de numele sărbătorii, iubirea rămâne iubire Ei s-au iubit în altă vreme.

Şi atunci

Atunci luna februarie nu însemna

c â n d

mese pline cu inimioare roşii peste tot

m a m a

în oraş. Nu însemna nici măcar

îmi

Dragobete,

Republica

vesteşte

Moldova era rusificată cu mare grijă

despre ei

de către cei de sus şi tot ce era

regăsesc

românesc era periculos. Din afară

în

viaţa

informaţiile

care

aceea

pentru

că

ajungeau

controversata

Valentin

şi

filtrate.

sărbătoare

Valentina

încă

po-

au dus-o,

a c e l e

răzbătuse prin cenzura comunistă.

lucruri mici pe care noi astăzi nu mai

Câteodată am impresia, că atunci

ştim să le apreciem.

oamenii se iubeau mai mult, pentru că

Valeriu şi Sara s-au cunoscut în

vorbeau mai puţin despre iubire. Şi

vara anului 1958. El avea 27 de ani şi

pentru că nu făceau comerţ cu dânsa. Pe vremea aceea rochiile de mireasă

lucra instructor la Comitetul Raional al

se făceau din tifon, iar fotografii la

Partidului Comunist. Atunci nu exista

nuntă făceau doar cei bogaţi. La nuntă

alt partid. Iar cel care exista era

ea a purtat rochia din tifon, pe care o

omniprezent și omnipotent. Ea avea 22

împrumutase de la o vară. Dar cred că

ar trebui să încep cu începutul. Este vorba despre bunicii mei.

”agronom”. După facultate au vrut să o repartizeze în Kazahstan, ”la ţelină”.

M-am gândit mult ce aş putea scrie

Aşa era politica partidului. În Moldova

despre

erau trimişi ruşi de sub Moscova, iar

înseamnă

această

ani

şi

era

specialist

Moldovenii

decis să scriu povestea bunicilor mei.

Uniunea Sovietică. Ea a umblat zile în

Povestea lor a avut de toate, dar mai

şir pe la Minister şi Consiliul Raional şi a

important decât orice – a avut iubire.

reuşit să obţină o repartizare la Rezina.

Până la urmă iubirea e la fel în orice

Amândoi au avut cabinete la etajul I. Bunicul a fost un rebel din fire.

trimişi

în

sărbătoare în Republica Moldova. Am

ţară, în orice cultură, în orice timpuri.

erau

tânăr

toată

3 Poduri peste Prut

Era ateu şi avea motocicletă. Pe bunica a cunoscut-o când au fost

însă doar pe ai săi. După treizeci de ani de căsnicie,

trimişi amândoi la o adunare într-un

el s-a stins din viaţă. Ea a mai trăit

sat din raion şi ea nu avea cu ce se

încă 12 ani. În tot acest timp l-a visat zi de zi. De fiecare dată când

întoarce acasă. Atunci a luat-o bunicul

adormea, îl vedea. El venea şi o ajuta,

cu motocicleta. Iar după a invitat-o la

o ducea unde avea nevoie, dar nu i-a

film. Pe vremea aceea toţi se duceau

vorbit niciodată. De câteva ori a vrut

la film. Altă distracţie în oraş nu

să o ia cu el. Până la urmă, ea nu a

exista. Şi biletul costa 10 copeici. După o lună de cunoştinţă,

rezistat fără el şi l-a urmat. Acum sunt

bunelul a cerut-o în căsătorie pe

împreună sus. Probabil vă întrebaţi ce era

bunica. Nu de la părinţi. De la doamna

deosebit în viaţa lor? La prima vedere

la care bunica stătea la gazdă. Acolo îi

nimic. Au dus o viaţă ca toţi cei din

gătea ea. A vrut să-l impresioneze, să

acea vreme. O viaţă simplă, normală.

arate că este gospodină, şi a fiert

Doi

colţunaşi. Doar că a pus colţunaşii la

regăsiţi bunicii, sau chiar părinţii, sau

foarte buni. Ştia încă de atunci să femeii

români,

acelaşi suflet. Probabil şi voi vă

din colţunaşi. El însă a spus că sunt eforturile

născuţi

transformaţi în moldoveni, dar cu

fiert odată cu apa rece. A ieşit un terci

aprecieze

oameni,

chiar pe voi înşivă în această poveste.

iubite.

Deosebit

Toată viaţa a mâncat doar ce pregătea

este

faptul

că

această

simpleţe ascunde în spatele său atâta

ea. Atunci când se întorceau de la vreo

suflet. Este universal valabilă. Va fi

nuntă sau cumătrie, bunica îi gătea

cândva şi povestea mea, doar cu alte

câte ceva, pentru că el nu mânca

detalii. Această simpleţe le-a păstrat

decât acasă. Părinţii au aflat de dragostea lor

iubirea vie, iar ei au învăţat să o

doar după ce ei s-au înregistrat la

transmită mai departe copiilor, iar

Oficiul Stării Civile. Au jucat două

apoi

nunţi – una în satul bunicului şi una în

copilăria de dragoste, chiar dacă nu

satul bunicii, pentru că bunicul era din

au vorbit niciodată despre ea. Și

oameni înstăriţi, străbunica a fost

acum, chiar dacă ei nu mai sunt de

mare cucoană, bunica era din oameni

mult, iubirea lor este încă aici, ea

simpli. Dar el a ştiut întotdeauna că ei

trăieşte prin noi. Ea este autentică.

nepoţilor.

ne-au

umplut

au fost făcuţi să fie împreună. Au avut trei copii şi şase nepoţi. Bunicul a iubit

O lg a

foarte mult copiii. Şi bunica i-a iubit,

Preşedinte

Bon d ari

(R ep .

Asociaţia

Basarabeni din Iaşi

Mold ova)

–

Tinerilor

Dedicații

Draga mea, Binecuvântează-mă. Sărută-mă sălbatic în locul Numit gură, Plânge-mă în locul cuvântat Drept inimă, Atinge-mă, arde-mă, să fii Simţirea mea, iubita mea, Draga mea. Iubito-cer şi pământ, Marea mea; Fă-mă să mă mai Îndrăgostesc o dată, Încă o dată, Şi încă o dată, Ultima dată, Marea mea, Dragostea mea.

Scumpului meu frate

Grăbite-n noapte stele cad

ANIVERSARE

Când lumea tainică-mi zâmbeşte Şi lacrimile-adânc mă ard Căci tu nu eşti doar o poveste. Printre morminte, printre stânci Nu pot să şterg iubirea ta

Cornelius Drăgan, (Iaşi), Masterand în

Privesc în ochii tăi adânci

Drept European, UAIC

În ei uşor se stinge marea. Mă rog aproape să-ţi fiu eu Şi razele să-ţi fie calea Te voi iubi frate mereu În umbra ta se-ascunde zarea...

Mădălina Mihaela Irava (Iaşi), studentă la Facultatea de Litere, UAIC, Specializarea Română-Spaniolă

Câştigătorii concursului de creativitate „DRAGOBETE TE PROVOACĂ”, ediţia a-II-a 2011

LOCUL I

ŢIE…

Ţi-am luat INIMĂ să înveţe să iubească iarna… Ţi-am trecut degetele prin părul secundelor să înveţe să ticăie tremur… Ţi-am ascuns nedumerirea îndrăgostirii să înveţi să trăieşti pentru mine… Ţi-am târât valul iubirii până la picioarele sentimentelor să înveţi să te deschizi într-un suflet… Ţi-am redat vocea, şi m-a strigat: ”- Te-am învăţat…sunt EU!” Şi este…iarnă.

Prof. Simona Mihăilă, Liceul "Udrişte Năsturel",( jud. Giurgiu)

Câştigătorii concursului de creativitate „DRAGOBETE TE PROVOACĂ”, ediţia a-II-a 2011

LOCUL III

LOCUL II

De n-ai fi…

Voi intra în ploaia ta!

De n-ai fi, te-aş făuri

Mă-nfior

Din spuma mării şi alge verzi,

ca marea caldă,

Din miros de verde măr,

când roua o atinge,

Cu rouă să te acopăr.

aşa mult vreau să-ţi întâlnesc

Te-aş coborî din cer

privirea

S-aşezi cununi de fericire,

încât ochii

Pe fruntea mea de muritor.

păşesc tot mai aproape de tine,

Să împărţim secretul nemuririi.

sărutul

Printre culori de curcubeu

se prelinge tandru pe firul de gând

Să prindem vise şi dorinţe,

te caută prin alge de nisip

Să ne udăm cu stropi de soare,

prind prima stea

Iar lumea s-o uităm...

căzută din inimă.

Te iubesc cu inima-mi tânără,

suspinul pluteşte în aer... ştergi

Te iubesc prinzându-te de mână,

roua ceruită

Te iubesc cu suflet de păgână,

în jurul ochilor,

te iubesc, te iubesc...nebună.

acum te văd parte din soare, stele-mi prinzi în păr,

Loret Andreea David, jud. Iaşi

tăceri atârni dincolo de gânduri, fără să întrebi dacă şi mâine va ploua cu aceeaşi putere. sărut adăpostul zorilor din fiecare ungher al jurămintelor cu speranţa că de azi voi rămâne-n ploaia ta să am de unde curge veşnic.

Maria Ileana Belean, jud. Mureş

Compoziția frumosului

Dimineaţa în braţele tale e Altfel.

Eu te ating. Tu surâzi, Eu,simplu, te doresc. Tu mă săruţi, Eu te iubesc.

Mă mişc, mişcător de eramTu mă săruţi, Eu îţi întorc sărutul. Tu mă cuvânţi, Eu îţi ascult cuvântul. Tu mă dezmierzi,

Mă mişc, mişcător de eram, În marea dragostei tale, Dis-de-dimineaţă.

-Dimineața devreme-

Între coloanele pământului, Ca o formă ancestrală, O adevărată statuieStai tu în sufletul meu.

Arăt ca un copil Ce-şi caută sânul mamei, Ating doar gura ta Ca să mă adăp.

Veghezi, mă strângi între Pulpele tale, Mă dezmierzi precum O antică zeitate romană.

Mi-e plânsetul veselie Iar curgerea paşilor ondulaţi Mă duce uşor, uşor În infinitul dragostei tale.

Îndrăgostit

Iubito, hai, Hai vino şi stai În noaptea înaltă. Sărută-mă-n călcâi, Sărută-mă antic, Ca mersul meu să fie albastru.

Iubito ,hai, Hai înalţă-mă cu dragostea Ta. Dă-mi aripi de Icar îndrăgostit, Zboară-mă cât mai aproape de lună, Înşelându-mi astfel căderea.

În noapte Cornelius Drăgan, Masterand în Drept European, UAIC, Iaşi

Compoziția frumosului

Atlantic

Atlantic, e oceanul din mine, Copilul- mereu jucăuşă, Fata - mereu sfioasă, Revărsarea luminii la ţărm, Femeia -luptătoare şi furioasă.

Imposibil

E greu s-ajung la tine, Soare impunător Ce-n zori eşti prea curat, de raze dătător Muritor fiind, visez să mă-ncălzesti Să-mi iei faţa-n palme, să mi-o ocroteşti. E greu s-ajung la tine, şi-atunci când eşti

Atlanticul meu are atâtea forme, Încât nu-l poţi cuprinde din priviri, Iar magia focului sacru, din adâncuri. O mai poţi găsi uneori, În sclipirea rarilor luceferi. Şi paznicii împărăţiei, Delfinii- jucăuşi şi inocenţi Cu al treilea ochi veghează Inima ascunsă, Şi tainele bătrânului înţelept . O, Atlantice măreţ, Ia şi ale mele visuri! Înălţă-le ca spuma apei în furtuni, Aruncă-mă în zarea cea îndepărtată, Unde se săvârşesc minuni.

Lună Că-n noapte mă tot pierd vrând să te prind de mână Luminezi tu drumul şi vrei să mă îndrumi Dar este întuneric, şi stelele-s minciuni. E greu căci perfecţiunea în veci n-am s-o ating Fiind perfect de-a pururi ai să rămâi un mit Aş vrea , însă o clipă, din ceruri tu să-mi dai Să te ating o dată , o dată să mă ai.

Ioana Mădălina Gâdinceanu – Student

Se ne-mpletim în vise, cu şoapte de amor Fiind apoi Soare, tu să mă laşi să mor Împleti-voi trupul cu raze de căldură Voi îmbrăca în şoapte misterul clar de

anul II, Facultatea de Psihologie şi

Lună.

Ştiinţe

ale

Educaţiei,

“Psihologie Generală”

Specializarea Netcă Adina Mălina – Studentă anul II, Facultatea Educaţiei, Generală”

Psihologie

Specializarea

şi

Ştiinţe

ale

“Psihologie

Compoziția frumosului

Sufletul tău a fost boală

Pulsează în mine gândul tău Ca o stea care arde, Puţin cam trist şi puţin cam amăgitor Şi-mi vin în minte nopţile În care muream între gheţari Agăţaţi puţin stupid în draperii Şi înviam dimineţile În răsăritul iubirilor cu nume de amor. Îmi vin în minte clipele când Îmi căram zilele în ghiozdan Ca pe nişte agende scrise prost Şi mi-era teamă de trecerea în nefiinţă Până în ziua când mi-am dat seama Că viaţa omului e făcută să mori Uneori şi de trei ori pe zi Dacă vrei să iubeşti, dar să uiţi Măcar puţin că îţi lipseşte dragostea. Muream cu dorul tău Pe care îl sfâşiam înainte de culcare Ca un ritual al înmormântării amintirilor, Dar îmi rămânea între dinţi Şi, mult prea morbid, dimineaţa Îmi înflorea la loc pe inimă ca din nimic: Atunci tu ai devenit un cancer iremediabil Pentru plămânii mei Care prindeau mai greu bule de aer Şi făceam citostatice Ca să te scot din sufletul meu...

Gen palindrom puteam Să stau să sufăr în tăcere murind mai mereu la fel Cu inima de metal Şi ochii în care se zbat nopţi; Cancerul sufletului nu poate fi numit suferinţă Sau metastaze de gânduri rătăcite, Ci e doar dor care se trece mai uşor Cu uitarea. Sufletul tău a fost boală.

Dar ştii tu, cancerul nu trece doar Cu nişte substanţe amărâte care, Până la urmă, doar mă distrugeau înăuntru, Căci dorul tău tot acolo era. Roxana Lixandru, Şcoala Nr.3 ”Nanu Muscel” Câmpulung http://jurnaluluneiscriitoare.blogspot.com

Compoziția frumosului

Aripi

Omagiu

Lacrima înduioşată a mării din care a răsărit splendoarea soarelui se prelinge din căuşul palmelor mele mici pe trupul tău frumos, sculptat dumnezeieşte, pe fruntea ta senină, printre firele de păr ce-ţi acoperă masculin tinereţea obrajilor, pe buzele tale îmbogăţite cu Picuri de rouă sublim sclipesc pe aripile mele însetate de zbor, cu petale roşii ning trandafirii pe aripi mele îndrăgostite, strălucitor se reflectă lumina pe aripile mele imaculate. Culori se preling din curcubeu

sărutările nopţii. Privesc lenta curgere a mării îmbujorată de soare la picioarele tale omagii aducându-ţi, mă alătur ei în tainica ofrandă, mă închin în faţa frumuseţii tale, în genunchi contemplu iubirea izvorâtă din inima ta, iubite!

pe aripile mele deschise spre cer, note angelice în eter vibrează pe aripile mele melodioase, suavă mireasmă risipesc stelele pe aripile mele acoperite de dor. Stropite cu apa sfinţită a iubirii sunt aripile mele avântându-se spre tine, senin al inimii mele bogate!

Dr.

Simina

Renţea

(Constanţa)

http://poeziaiubirii.blogspot.com/

–

Compoziția frumosului

~ A mea copilarie Ramură de vis şi eternitate, Rază de soare, pace şi dreptate, Eter stropit cu lumini şi sărut. Nu voi putea să te uit! Aripi de îngeri, nemiloase, se desfăşor Sub ochiul universului transparent. Copilărie, eşti dulcele somn Din care nu vreau să mă deştept. Geana brodată cu aur, Prea curând pătată de lacrima adolescenţei Ai păstrat doar aripa de speranţă Sub care m-am adăpostit. Am scris cu litere de sticlă Pe alba timpului aripă Şi am cules din ploi de stele Oda copilăriei mele. Madălina Mihaela Irava (Iaşi), studentă la Facultatea de Litere, UAIC, Specializarea Română-Spaniolă

Compoziția frumosului

Ex Silentio

Mă

aşezi

bruscheţe

minusculă, erodată şi răsuflată lume,

scaunul prăfuit. Mă priveşti cu ochi

motivul pentru care exist. Crezul ce

injectaţi şi reci, cu faţa aproape

mă defineşte.

vânătă. Îmi vine să urlu, dar mă abţin, căci cunosc urmările afişării vreunui sentiment în faţa ta. M-ai târât prin grotescul şi inanimatul citadin, până…aici, oriunde ne-am afla. Dar nu ţi-a folosit la nimic, nu-i aşa?! În zadar încerci să mă faci să-mi pierd credinţele, nu vei reuşi. Şi pari dureros de conştient de această realitate. M-ai anexat demult unui dosar fad şi te mişti sistematic şi precis prin toate elementele acestuia. Mă gândeşti raţional, în funcţii şi programe greoaie. Nu mă înţelegi mai mult decât îţi înţelegi propria viaţă. Eşti nevoit să mă înfrunţi şi asta te sperie. Sunt trasată pe coordonate

Ascultă, figură ciobită de ceară!

complet opuse faţă de cele uzuale

Cu tine vorbesc. Tu, infidelul meu

logisticii tale.

cititor, zămislit în pură raţiune. Ai uitat să fii om. Să descrii chiar şi cea mai

O întrebare aruncată în mod

mică

evident, pe cât de calculat posibil, îmi Restul

întrebării,

sentimentală.

rămas doar o banală păpuşă de cârpă,

străpunge fluxul de gânduri: “Cine eşti?”.

traiectorie

pe care nimeni altul decât sistemul în

care te-ai închegat, o târăşte în

subliniatul fapt că nu apar în nici o

mocirla violentă

evidenţă sau altă condică, îmi vâjâie

a lumii. În slabele

tale momente de conştienţă umană

pe lângă ureche, inexpresiv şi gol. Îţi

îţi pledezi însă nevinovăţia şi încerci

voi oferi ce vrei, îţi voi oferi, în această

singur să ţi-o demonstrezi. Cu toate

Compoziția frumosului

acestea, eu rămân solitara constantă

caracteristică se crapă sub greutatea

a candorii tale uitate.

stropilor de apă…şi totuşi nu cunoşti

Mă

întrebi,

aşadar,

valul… Poţi zări un copil, dar nu îi poţi

cine

auzi gângureala. Nu poţi să “citeşti”

sunt?!

cristalinele unde sonore ale râsului

Sunt…un

desen

scrijelit

său.

în

Aparent,

pulbere stelară. Sunt un amalgam de neînţelegere,

compasiune

nesemnificative

şi

cele

lucruri.

mai

Lătratul

naivitate. Sunt speranţa spre un viitor

enervant al unui câine. Zumzetul

mai bun şi dorinţa. Cred în paradox şi

albinelor. Ţipătul sfâşietor. Vântul.

în puterea iluziei.

Vioara.

Apa.

Foşnetul.

Tempo-ul

inimii. Totul. Absolut totul furnizat în Sunt el. Sunt tu. Sunt.

muţenie.

Mă puteţi găsi, cu puţină trudă,

Te văd cum scrâşneşti din dinţi

în fiecare dintre voi. Nu, nu vă

şi refuzi imaginile şocante. Nu poţi

imaginaţi că aş putea primi un anume

juca cel mai elementar dintre roluri -

chip. Sunt o infimă particulă de

cel al ignorantului copil pe care nici măcar nu l-ai privit. Înţelegi tu oare

conştiinţă, afirmată în colţurile cele

dramă pe care o trăieşte el zi de zi? Aşadar, te întrebi cine sunt.

mai intime ale sufletului. Prind forme diverse şi mă încadrez în orice tipar uman.

Iată,

răspuns.

mai

“Dar tu nu vezi acolo, pe geamul

încerca să mă ademeneşti în straniul

de vizavi de la şcoala de hipoacuzici,

tău spaţiu birocratizat. Nu vei reuşi

ceva ca o caracatiţă mică? Nu, e

decât să-ţi închizi şi mai mult destinul.

palma unui copil handicapat, vrea să

Gândeşte-te

acopere soarele.”

Gândeşte-te

Imaginează-ţi,

mine.

dezbinatele

tale

ventricule. La tine. La mare. La el.

manechin

mediocru, o viaţă în tăcere. Încearcă să

priveşti

aici,

din

faţa

claustrantului cub de mortar, traiul acelui copil. Cum ar fi să priveşti marea, dar

Alina Voinea, Clasa a XII a, (Iaşi),

fără a-i cunoaşte sunetul valurilor

studentă, Colegiul Naţional „Costache Negruzzi”

sparte la mal? Poţi simţi cum masca-ţi

Compoziția frumosului

Provizorie piesă

Împrumută-mi, fie şi pentru o

regulile jocului pe care l-ai aruncat în

clipă, ochiul de sticlă prin care m-ai

galbenul meu drum. Însă, atunci când

văzut. Poate că aşa voi reuşi să te

nu-mi voi primi aşteptata inimă, mult-

reţin ca martor al devenirii mele, sau

doritul curaj, ori îndrumările către

poate…mi se va aşterne la picioare

casă, vei fi rămas singur în spatele

lumea din hârtie creponată pe care

ciobitei tale măşti.

am clădit-o demult peste imaginea

Tu, cel mai frumos dintre vise,

noastră. Poate că visul ce mi te-a adus

mă aduci cu o banală atingere de

îmi va deschide lin pleoapele obosite

mâini în pragul disperării. Te simt

şi îmi va şopti colorat:” E aievea”.

acolo unde sunt şi tu nu poţi fi, te simt

Voi fi, aşadar, o Alice în propria-

în suflul rapid al inimii şi în halucinanta

mi Ţară a Minunilor; te voi urmări pas

stare a fiinţei. Nu mă laşi să te prind în

cu pas, îngrijorată până la disperare

capcana mea de adevăruri, dar te

de ceasul ce ne ticăie vieţile. Iar tu,

întorci mereu, comfortabil aş putea

nepăsător şi rece în costumu-ţi regal,

spune, în oniricul meu spaţiu.

îmi vei întâlni privirea şi vei striga

Te simt aşa cum nu credeam că

dispreţuitor. Zâmbeşti acum, străin cu

voi putea simţi vreodată. Te regăsesc

ochi de mentă, căci rolul ţi se pare

mereu în ceea ce scriu, ce spun, ce

absurd, dar dintre toate paradoxurile

fac, ce gândesc. În fine, te semnez în

şi limitele banale ale vieţii dragostea

propria-mi existenţă. Îmi curgi latent

ta este poate cea mai dureroasă, cea

prin vene şi mă menţii cu susur de

mai lipsită de sens, cea mai... ireală.

iubire. Fără tine nu sunt eu, iar fără

Promit că nici măcar nu voi

dragostea mea tu nu ai fi în stare să-ţi

încerca să descopăr ce este în spatele

găseşti o poartă spre palpabil. Ne

mutilantei tale cortine. Nu voi băga

completăm în cel mai elementar

măcar de seamă că “măreţul” Vrăjitor

dintre moduri, şi totuşi, ne obiectăm

din Oz pe care l-am căutat viaţă-

unul altuia traiul.

ntreagă nu e decât un şarlatan. Voi fi o

Apăsat, aproape tangibil, se

Dorothy diferită, precaută şi lipsită de

aude staccato-ul inimii în chin. Nu te

magia poveştii. Voi urma întocmai

pot iubi îndeajuns încât să te fac să

Compoziția frumosului

exişti. Un stol negru şi rece de păsări

Acolo însă, mult prea fragilul balon de săpun al sufletului meu s-a spart.

de pradă mi-au înconjurat cortul de şaradă. Am dat ţie tot ce aveam de oferit: trupul, sufletul, gândul meu. Am sperat că te vei dovedi a fi un Lucifer căzut şi că vei rămâne în plicul meu cu realităţi. Tu însă, nu ai fost decât un timbru fantastic, refuzat la poştă. Iar eu... Eu rămân aici, pe peticul meu sumbru de ţărână din care m-am născut, din care ţi-am făurit chipul şi în care mi-am îngropat, în cea din urmă secundă, visele. halucinant

Ireparabilele tale greşeli m-au

ce-ţi poartă numele se oglindi atunci

făcut ceea ce sunt. Am învăţat să

în bontul ciob de porţelan al inimii.

trăiesc aşa cum nu ştiam că se poate.

“Aruncă bucată de săpun şi începu s-o

Am învăţat că trebuie să-mi crească

calce în picioare. Alunecă şi căzu. Se

gheare şi nu aripi - căci, nu-i aşa,

zbătea în praf, zguduit de convulsii. L-

îngerii nu rănesc. Am învăţat că lumea

am zărit acolo şi am plecat. Mă

e un spaţiu claustrant ce nu respectă

clătinam pe picioare, urechile îmi

legile reciprocităţii. Am învăţat că o

vâjâiau, vorbeam singură. Săpunul...

simplă

nu ştie ce să facă cu el. Nu ştie ce să

Universul,

facă cu el!”

rămâne o culoare rece.

Corespondentul

nuanţă căci,

poate

totuşi,

defini verdele

Iată, aşadar, că te acuz. Te

Astfel, totul rămâne doar un

acuz, căci ai încredinţat unui simplu

basm ideologic, spus într-un suspin

sol destinul meu. Acea bucată de

nocturn,

săpun, deşi insignifiantă pentru tine,

tragedie.

veşnic

final

păstra ultimul strop de candoare topită al fiinţei mele. Iar bruta,

- SFÂRŞITUL PRIMULUI ACT -

ignoranta şi trista realitate în care mam închegat nu a putut decât să o liciteze într-un bazar sentimental. Alina Voinea, Clasa a XII a (Iaşi), studentă, Colegiul Naţional. „Costache Negruzzi”

Eseu

Sfatul – între decizie şi deznodământ

De ceva vreme încerc să înţeleg

sfat util trebuie să cunoşti persoana,

dacă noi posedăm o “artă” nu tocmai

ce efecte are asupra viitoarei sale

portivită de a ne iniţia în a oferi sfaturi.

acţiuni, cumva ne responsabilizăm

Fie că avem nevoie de ele, fie că nu,

pentru

de multe ori suntem dispuşi să avem o

perspectiva altuia, lucru nicidecum

alternativă pentru cel care nu iese din

uşor. Imediat avem şansa de a cădea

impas, sau cel care are diferite

în patima pedagogiei, dacă nu ne

probleme obişnuite ale zilei.

limităm strict la a da sfatul util şi

face

ceva

corect

în

începem teoria acţiunii viitoare, ce

De fapt noi ne scufundăm foarte

paşi trebuie să urmeze, cum, cu cine,

mult în ideea de a avea păreri, de a fi bun pedagogi, cu toate că Nicolae

de ce etc. Un exemplu de acest fel sunt

Iorga încerca într-o carte de a sa să ne

cărţile motivaţionale. Imaginaţi-vă ce

spună că trebuie să încercăm să fim

efect are o carte de genul acesta

cât mai puţin pedagogi. De ce? S-au în

pentru un tânăr de 16-17 ani, care nu

ce sens? Încă nu am reuşit să

e pregătit pentru a da frâu liber

dezvelesc această perspectivă a lui N.

acţiunii, dar el conştientizează prin

Iorga, dar nu voi renunţa. Ne poziţionăm într-un

aşa numitele teorii bune de aplicat că

sistem

interesant, pedagog – sfătuitor – om

e pregătit să facă asta. A doua posibilitate de a da

cu o părere (care de multe ori nu e

sfaturi e atunci când noi considerăm

acelaşi cu omul care are idei).

că omul e “gata”, e răvăşit de

Merg pe ideea că avem două

probleme, citim în ochii lui impasul şi

posibilităţi când putem oferi sfaturi

simţim că e nevoie să îl îndrumăm, să

sau idei, părerea e ultima instanţă de

îi arătăm o nouă direcţie pe care

judecata a viitoarelor fapte. În primul

trebuie să o atingă. Din nou e nevoie

rând avem acreditarea de a da sfaturi

de precauţie.

atunci când cineva ni-l cere în mod

“Nu-mi

“abuziv”, simte că de la noi primeşte

greşesc şi singur!” Immanuel Kant

daţi

sfaturi.

Ştiu

să

informaţia de care are nevoie. Dar aici Interesant ceea ce a spus Kant

e nevoie de precauţie. Pentru a da un

şi care relevă destul de bine acea

Eseu

“responsabilitate” de care vorbesc,

receptor, o interpretare care ţine aşa

atunci când suntem în poziţia de

cum am menţionat şi mai sus de

sfătuitori. De obicei omul este pe

caracter,

drumul cel bun atunci când ştie să ia singur decizii, să aleagă între bine şi

deschidere, intuiţie. De obicei când mi se cer sfaturi, încerc

rău, între motive şi concepţii, idei şi

să fiu cât mai precaut, nu vreau să

păreri. Dacă un om nu este pregătit să

ofer o direcţie greşită celui care îmi

facă asta, de ce credeţi că sfatul

cere asta. Sunt conştient că pot avea

nostru îl va ajuta? Asta doar dacă nu

soluţii şi idei foarte bune, dar pun în

vrem să intrăm pe o poartă mai

balanţă acea nevoie de a da sfaturi şi

nocivă, numită poarta manipulării,

aceea de a le pune în mişcare de

pozitivă, negativă.

receptor/ascultător.

personalitate,

Unii

empatie,

folosesc

metoda “testului', să vadă “ce părere Atunci când cineva are decizii de

are X”, iar sfatul tău poate fi un fel de

luat, sunt puse în faţă caracterul şi personalitatea

acestuia:

“fumigenă” pentru el/ea.

conştient,

realist, utopic, dramatic, ironic etc., în

În concluzie, dacă e să adunăm

funcţie de acestea el manifestă un alt

un număr de tineri într-o sală şi apoi

scop, obiectiv de urmat. Sfatul de

să cerem sfaturi pe o problemă de tip

multe ori nu ţine cont de toate astea,

personală, vom vedea o abundenţă de

vine repede, în “sprijin”.

păreri, idei, prejudecăţi şi nu are cum să fie altfel. Sfatul prima dată e un

E adevărat că sfatul poate

exerciţiu personal şi abia apoi poate

debloca o activitate eşuată, dar o şi

deveni

poate iniţia în alta mai mult decât

comportament social. Practic e un

negativă, ce poate avea consecinţe nu

exerciţiu mai sofisticat şi necesită

numai pentru persoana care primeşte

abilităţi responsabile.

public

mijloc

sfatul, dar şi pentru cele din jurul său. Dacă luăm decizia de a da sfaturi trebuie să ne gândim şi la deznodământul provocat de acesta, iar

soluţia

vine

obicei

prin Dragoş-Andrei

interpretarea sfatului de către

Preutescu

(Iaşi)

–

Student anul I, Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe

Social-Politice,

“Relaţii Europene”

Specializarea

Internaţionale

şi

Studii

Eseu

Sfaturi putem da, dar minte nu!

Sfat! Ce cuvânt ambiţios şi plin de

încărcătură

comportamentului,

acţiunilor şi performanţelor noastre.

frumoşi sunt oamenii care ştiu să-şi

Gerhard Schröder, un politician de

plece

celor

elită al Germaniei susţine necesitatea

înţelepţi. Personal, cred că a şti să

sfatului pentru reuşita în viaţă. Teoria

primeşti un sfat este o dovadă de

sa susţine faptul că povăţuirea este o

maturitate şi de modestie. Pe de altă

mişcare permanentă, căreia oamenii

parte, anumite persoane sunt mai

îi atribuie diverse conotaţii, pozitive

circumspecte în ceea ce priveşte

sau negative, în funcţie de context şi

povaţa, fiind percepută ca un amestec

de aspectul cuprins prin intermediul

ambiguu între bine şi rău.

său,

spre

Cât

urechea

afectivă!

calitativă,

povaţa

Într-

adevăr, este un concept fundamental aplicabilitatea

rezultatele

doar

dirijează,

în

ghidează

şi

ascensiunea, aspect ce îşi capătă concretizare doar datorită capacităţii noastre de a asimila şi valorifica tot

cârma dreaptă prin vânt şi furtuni. Ne

ceea ce „înţelepciunea” ne aşterne în

face să progresăm, să evoluăm, să ne

faţă.

perfecţionăm pornind de la un anumit reper, în funcţie de importanţa şi pe

care

Astăzi

acordăm

într-un

mediu

frenetică – pe care unii experţi o cailifică drept haotică – instabilitatea

De asemenea, sfatul ne face să

şi turbulenţa, neputinţa de a prevedea

înaintăm prudent, cu răbdare în viaţă,

viitorul, incertitudinea şi riscurile,

fiind în mod cert o dinamică de progres,

întreţinută

grijă

indivizii

care

consacră

în

trăim

complex, în care se conjugă o agitaţie

persoanei de la care vine sfatul.

trebuie

în general, se asociază cu progresia şi

controlează, permiţându-ne să ţinem

încrederea

Concepţia mea cu privire la sfat

şi

timp.

niciodată

neglijată.

relativ, iar efectul unui sfat îşi poate demonstra

dar

punerea permanentă a ideilor sub semnul întrebării, goana înverşunată după

totalitate. Este o oportunitate venită

acerbă

din exterior care ne conduce la

performanţă, de

necesitatea

evolua,

pierderea

reperelor tradiţionale, totul ne obligă

îmbunătăţire continuă, progresivă,

Eseu

la o investire şi o mobilizare a atenţiei

călăuzeşte cu un minunat elan să

noastre asupra evoluţiei calitative,

tindem mereu spre înainte şi mai sus?

lucru

atenţia

Nu prin intermediul unui sfat valoros

acordată celor care au trecut prin

din partea celui drag simţim că orice

viaţă. Ori, nu degeaba o vorbă din

slăbiciune

popor zice că „Cine nu are bătrâni,

insurmontabilă îşi găsește un răspuns

să-şi cumpere”.

în cuvintele primite?

realizabil

doar

prin

care

pare

Elena Ungureanu (Iaşi) – Studentă anul II, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Generală”

Trebuie să ştim să selectăm din vasta paletă de informaţii „cu tâlc” ceea ce ne reprezintă şi simţim că ne poate ajuta să ne dezvoltăm. A sfătui pe cineva şi a primi un sfat poate înseamna deopotrivă coborâşuri,

plusuri

urcuşuri şi sau

minusuri,

lumini sau umbre. Dar, nu cumva aspectele

pozitive

ale

unui

sfat

eclipsează aspectele negative?

este lumina unui sfat cea care ne

Specializarea

“Psihologie

Eseu

Importanţa culturii în viaţă

Motto:”Cultura fiecărui popor astăzi E măsura fericirii şi a singurătăţii lui” (Simion Bărnuţiu)

Termenul de “cultură” provine

momentele

cumpănă,

să

dificultăţile

în

din latinescul “colere”, în traducere “a

transforme

cultiva”/ “a onora” şi se referă în

oportunităţi, iar în momentele fericite

special

transmite

o cu

“moştenire” ajutorul

să te facă să pricepi înţelepciunea şi

căilor

frumuseţea jocului.

comunicaţie, cum sunt gesturile ori cuvintele,

scrisul

şi

Cultura înseamnă artă. Arta este

artele,mass

în esenţă cea mai profundă expresie a

media. În acelaşi timp, se transmit ritualurile,

cunoştinţele

creativităţii umane. Pe cât de dificil de

teoretice,

definit, pe atât de dificil de evaluat,

religia.

având în vedere faptul că fiecare artist

Pentru mine, cultura este un al

îşi alege singur regulile şi parametrii

doilea soare. Insul se naşte şi are

de lucru.

nevoie de hrană spirituală, aceasta

Există o relaţie stânsă între

hrană este cultura, care ii oferă o

artă,

aură, ce-l face valoros, iar la sfarşitul

religie

şi

filosofie:

Gerhard

Richter spunea că “Arta este cea mai

vieţii, omului nu-i rămâne decât

înaltă

cultura şi amintirile frumoase.

formă

speranţă”,

iar

Benedict spune că “Omul are nevoie

Orice om în evoluţia sa are parte

de Dumnezeu, altfel rămâne fără

de picături de fericire, de momente de

speranţă”. De asemenea, faimosul

bucurie, dar şi de conjuncturi care îl

medic grec, Hipocrit, afirma că “Arta e

pun în dificultate, îl fac nefericit, îl

lunga, iar viaţa este scurta”. Prin artă,

obligă să se transforme pentru a-i curma suferinţa. Poate că nu există

omul poate trăi mai pur şi mai intens. În lucrarea “Metamorfozele”, Ovidiu,

profesori

mai

face referire la Pygmalion, celebrul

răbdători decât cărţile. În paginile lor

sculptor grec din Cipru, spunând ca s-

poţi găsi exemple care să te inspire în

ar fi îndrăgostit de statuia de fildeş a

mai

indulgenţi

şi

Eseu

unei

femei,

care

chiar

Apreciez arta, iubesc frumosul şi

sculptase şi o numise Galathea.

militez pentru cultură, pentru ca oamenii

Mircea Eliade afirma: “Cultura

să

deţină

bogaţie

sufletească care să-i valorifice.

rămâne atât timp cât exista atmosferă spirituală, dogmele din care a izvorât. Îmbătrâneşte, apoi se usucă şi moare.

Pop-Cozac Iulia, Liceul Teoretic "Ion

De aceea există o singură civilizaţie

Agârbiceanu", localitatea Jibou, Judeţul

greacă, risipită o mie de ani pe atâtea

Sălaj

tărâmuri şi există mai multe culturi, care nu sunt decât poziţiile spirituale ale poporului elen”.

În

opinia

înnobilează

omul;

mea

cultura

sub

influenţa

culturii, omul devine mai bun şi mai nobil în toate privinţele, are o linişte sufletească deplină şi trăieşte mai frumos.

Eseu

Hobby: Lectura… - Partea a doua-

rezultatele studiului realizat de cei de la FamousWhy, acel top 10 al celor mai citite reviste din România ( Tabu, Ciao, Joy, Glamour, Bravo Girl, Popcorn, Bolero, Spy, Diva şi Cosmopolitan ) şi cel de pe www.topfeminin.ro, care relevă o altă distribuţie a preferinţelor femeilor

în

revistelor: Avantaje,

În articolul cu acelaşi nume din

domeniul Ioana,

lecturării

Formula

Unica,

Tabu,

As,

Lumea

numărul 2 al revistei Iuventa am

femeilor, Joy, Cosmopolitan, Bolero şi

concluzionat că lectura încă se află în

The One. Bineînţeles, acestora, care

tagma pasiunilor femeilor, după ce am

apar ca obiect fizic, palpabil, cu un

răspuns la întrebarea Ce mai citesc

design

astăzi

evidenţierea

actualitate, dar iterative şi cu figuri

rezultatelor studiilor recente privind

lucrate artistic ( cu photoshop!), li se

preferinţele

domeniul

adaugă şi numeroasele reviste on-

cititului. Lăsând deoparte beletristica,

line, care fac mailurile tinerelor femei

încadrată în continuare în alegerile

să abunde în newsletters legate de

reprezentantelor

reţete

femeile?

prin

femeilor

în

sexului

frumos,

atractiv,

miraculoase

subiecte

slăbit,

materie

remarcăm creşterea neaşteptată a

ultimele

tendinţe

în

vânzărilor în rândul scrierilor de tip

accesorii

must-have-urile

jurnal, făcute mai ales de către femei

anului 2011.

ce apar des pe sticlă, considerate – a

unde

acest

timp

priori, după mine,- modele de viaţă,

dominaţiei revistelor? La fel ca în

de n ori femeie şi ni se demonstrează

istorie, schimbările s-au produs mai

că, în privinţa lecturii, ne aflăm în

ales pe cale revoluţionară, în sensul că

epoca revistelor destinate femeilor.

avem parte în mass-media de o

Spre

exemplificare,

revoluţie

aducem

informaţiei,

una

mai

Eseu

degrabă cantitativă decât calitativă,

Şi-au

păstrat

reveria,

mulată pe silueta fenomenului numit

romantismul, dar şi le relevă într-un

globalizare.

mod distinct, în faţa unei ciocolate

Răspund

aceste

aburinde, răsfoind revistele pline de

reviste

promisiuni, de reţete ale succesului,

raportului cerere- ofertă? Sau acesta

de imaginile retuşate ale realităţii.

este un pseudo-raport, în sensul că se

Identificăm un cod al lecturii în zilele

induce o nevoie de lecturare, o falsă dependenţă

noastre, un cod al preferinţelor, al

mondenităţi,o

stilului de scriere, de căutare și

exacerbare a dorinţei de publicitate

reperare a modelelor.

îndreptată contra conservării planului intim, privat? Revistele mondene sunt atât

de…

cumpărate,

pentru

În ciuda acestei uniformizări în

că

masă

prin

accederea

publicul feminin simte nevoia de

creaţiilor

îmbogăţire socio-culturală, ştiinţifică,

despre mondenităţi, vedete, staruri),

educativă etc. sau pentru că e la modă

femeile reuşesc să se reinventeze

să ştii despre lumea mondenă? Iar

continuu, renunţând la a mai fi cevá

această ultimă posibilă explicaţie,

din coasta lui Adam- Tudor Arghezi.

traduce cumva afinitatatea femeii faţă

centrul atenţiei? Poate nu ar trebui să

Răspuns: Un hobby care se

mergem chiar atât de departe cu după

pentru femeile de astăzi?

euforia generată de acel a fi mereu în

însă,

(şi/

Întrebare: Ce este lectura

de modă, modernitate, public, faţă de

presupoziţiile,

mondenităţilor

regulile

perpetuează, prin reinventare.

secole

guvernate de masculinitate, după ce sfera

mondenă,

publică,

fost http://www.famouswhy.ro/List/Top_10_cele

pigmentată exclusiv de testosteron, după ce bărbaţii au deţinut controlul şi

_mai_citite_reviste_pentru_femei/35.html http://www.topfeminin.ro/hobby/reviste+pe

conducerea, era timpul ca femeile să

ntru+femei

se facă auzite şi văzute, admirate, cucerind spaţiul public. Femeile de azi nu mai sunt domniţele de altă dată, care citeau în balcon, cufundându-se în romanele de

dragoste,

sub

clar

Luciana Muraraşu, studentă, Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice,

lună,

Specializarea

învăluite în mireasmă de trandafiri.

Publice

Comunicare

şi

Relaţii

Domenii de interes

Lansarea cărţii “Nouă comentarii despre Partidul Comunist”, un volum interzis în China o

dezbatere

despre

caracterul

Partidului Comunist, pornind de la analiza extrem de documentată a istoriei teroriei comunismului chinez, prezentată în lucrarea de faţă. Referitor la cartea “Nouă comentarii despre comunism”, preşedintele The Epoch Times România,

Adrian Sturdza,

afirma în deschiderea prezentării, că “este o serie de nouă articole care au Şapou: Miercuri, 8 decembrie,

apărut prima dată ca editoriale în ziarul

ora 17:00, la Muzeul Unirii din Iaşi,

DaiJiYuan

avut loc o manifestare deosebită,

ediţia în limba chineză a ziarului The

prilejuită de împlinirea a 21 de ani de

Epoch Times”. Acesta a menţionat de

asemenea

prăbuşirea

Comunismului

în

(www.epochtimes.com),

şi

faptul

că

publicarea

România. Este vorba despre lansarea

primului dintre aceste editoriale în

cărţii “Nouă comentarii despre

ziarul chinez, a fost pe data de 19

Partidul

în

noiembrie 2004. “Începând de atunci,

limba română de către ziarul The

ele au avut un efect extraordinar

Epoch

Acest

asupra cititorilor din întreaga lume şi în

eveniment

a restrâns într-o seară

special în China, unde au declanşat un

friguroasă

val

Comunist”,

Times,

tradusă

România. iarnă

în

incinta

uriaş

demisii

din

Partidul

muzeului, minţi luminate ale Iaşului,

Comunist Chinez “, iar până în prezent,

ziarişti, dar şi câţiva tineri studenţi la

numărul celor care şi-au dat demisia

istorie sau pur şi simplu interesaţi de

din PCC (Partidul Comunist Chinez), a

acest gen de evenimente.

ajuns la 80 de milioane. Acestă carte este cu atât mai importantă cu cât

Prin publicarea acestei colecţii,

astăzi în China, se iau 4 ani de lagăr

editorii secţiei române a ziarului The Epoch

Times

pentru

(www.epochtimes-

deţinerea

ei.

Bazate

documente oficiale, mărturii oculare,

romania.com) şi-au propus să iniţieze

documente independente şi declaraţii

Domenii de interes

personale, cele ”Nouă Comentarii

număraţi printre cei care nu obişnuiesc

despre Partidul Comunist” alcătuiesc

să meargă pe stradă “cu ochii închişi”,

cea

vă veţi lovi la tot pasul de comunism şi

în

de opera sa. Acest diabolic regim politic,

China, dezvăluind modul în care a

a fost acelaşi peste tot şi tocmai de

ajuns la putere şi descriind politica şi

aceea, se doreşte ca lectura acestei

metodele cu care a condus China în

cărţi să trezească impresia retrăirii

ultimii 61 de ani.

evenimentelor care s-au întâmplat în

mai

dictaturii

cuprinzătoare Partidului

Cele analizează

“Nouă şi

Partidului

analiză

Comunist

Comentarii”

denunţă

România în acea perioadă.

politica o

acestui volum vor crede, aşa cum au

surprinzătoare clarviziune şi curaj.

crezut şi editorii de la The Epoch Times,

Ele

că aceste “Comentarii” îi privesc pe toţi

trec

Comunist în

revistă

comunismului, asemenea

Adrian Sturdza speră că cititorii

istoria

încercând

trezirea

cei care au trăit sub comunism şi care

conştiinţei

au fost de-a lungul vremii influenţaţi de

cititorilor, având ca punct de plecare

“maleficele

moralitatea,împletită

Sturdza a subliniat faptul că această

tradiţiile culturale străvechi”, a spus

carte îţi trezeşte conştiinţa şi te face să

Adrian Sturdza. Cercetătorul de la

realizezi că “în adâncurile minţii tale

Institutul de istorie “A. D. Xenopol”

încă

Iaşi, a amintit, făcând o paralelă, şi

comunismului”. Întradevăr, probabil că

despre rolul important pe care l-au

pe acei care sunt adevăraţi contestatari

avut

ai comunismui, lectura acestei cărţi îi

strâns

scriitori ca Virgil Maxim sau

Virgil Ierunca,

doctrine

mai

comuniste”.

bântuie

fantoma

autori ai unor cărţi

ajută să descopere faptul că sufleteşte

despre regimul comunist în România

şi mental nu s-au eliberat complet de

apărute după 90, în prezentarea

jugul tiranicului regim. Atunci mă întreb

adevărului

despre

oare pe câţi dintre nostalgicii acelei

comunismul

şi

cum

ce a

fost

reuşit

să

epoci lectura celor “nouă comentarii” îi

distrugă idealuri, vieţi omeneşti şi să

va ajuta să descopere şi să recunoască

denatureze fiinţa umană prin tortură

torturile

dusă la extrem şi prin înjosire. Este cunoscut faptul că, oficial,

psihologice, la care au fost supuşi oamenii sub stăpânirea “fiarei roşii” şi

comunismul a murit în 1989, dar el

care au dus la moartea multora dintre

continuă să existe astăzi în conştiinţa

ei? Cu siguranţă, nu pe mulţi. Asta

românilor şi nu numai. Dacă vă

pentru a dovedi încă o dată marea

atât

fizice,

şi

mai

ales

Domenii de interes

putere pe care a avut-o comunismul în

majoritatea invitaţilor în vârstă, să ne

îndoctrinarea

atace dur şi dispreţuitor. În schimb,

m a s e l o r,

prin

promovarea unei ideologii malefice

m-a

învăluită adesea în aspecte pozitive de

profesor de la Universitatea Al. I. Cuza

suprafaţă, care au îmbolnăvit mintea

care a luat cuvântul

umană atât de mult, încât nici după 20

tinerii din ziua de astăzi citesc foarte

de ani ea nu mai poate fi vindecată.

mult, iar unii ştiu chiar mai multe

obişnuieşte

de după. Nu am fost deloc surprinsă

să

discute

numai

despre victimele holocaustului, în

să asist din nou la aceleaşi întrebări,

timp ce

aceleaşi puncte de vedere susţinute

discuţiile despre numărul

impresionant al celor care au fost ucişi

de aceiaşi oameni, în mare parte

bătrâni, pe care îi întâlnesc mereu la

comunism

sunt

evitate.

Intervenţia onorabilă a acestui

evenimente culturale de acest gen. şi

afirmând că

şi faptul că în ziua de astăzi se

iniţierea unei dezbateri pro şi contra

avut

unui

ştiu cei care au trăit atunci. A mai spus

nu capete o dimensiune politică prin

atitudinea

lucruri despre regimul comunist decât

Acest eveniment nu putea să

Comunismul

impresionat

profesor m-a impresionat foarte mult,

aspecte

aşa încât am plecat de la această

pozitive, Gheorghe Gheorghiu Dej a

manifestare împăcată şi fericită la

fost un mare patriot, iar tinerii din ziua

gândul că mai avem în ţară oameni

de astăzi nu ştiu nimic, sunt nişte

curajoşi, demni, oameni care iubesc şi

inculţi şi habar nu au despre ce a

promovează adevărul, oameni pe

însemnat comunismul şi prin ce au

care politica nu i-a pervertit.

trecut oamenii atunci. Acestea sunt cele mai întâlnite aspecte care se

De asemenea, Lidia Melinte, o

dezbat la manifestările în care se mai

profesoară care a făcut parte dintre

prezintă şi fapte istorice adevărate şi

organizatori, mi-a dăruit cartea “Nouă

la care este inevitabilă prezenţa unor

comentarii despre comunism”, fapt

persoane care se hrănesc din discuţii

care mi-a constituit un motiv în plus

contradictorii şi din negarea unui

de fericire şi m-a făcut să uit gustul

adevăr care este atât de evident şi

amar pe care mi l-au lăsat opiniile şi

incontestabil,

comentariile

acela

că

regimul

care

încercau

să

comunist a fost unul diabolic şi deloc

“dreagă”(dacă mai era ceva de dres)

benefic. De această dată, noi, tinerii,

imaginea odioasă a comunismului sub

eram în jur de şapte inşi, dar acest

aripa căruia mulţi s-au lansat, au trăit

lucru nu a împiedicat în niciun fel

şi au mâncat bine, în timp ce oameni

Domenii de interes

ca Lucreţiu Pătrăşcanu sau Gheorghe I.Brătianu

mureau

închisorilor

create

comunişti

pentru

în

iadul

special

Ioana

Păltinel,

Colegiul

Naţional

“M.Eminescu” din Iaşi, clasa a XII-a D

aşa-zisa

“reeducare”.

De la ceaslovul lui Creangă la sistemul electronic de notare

În zilele noastre se constată o

sistemuui este foarte simplă: fiecare

evoluţie a tehnologiei într-un mod

elev,părinte şi profesor are un cont de

alert şi din ce în ce mai performant. La

unde ei pot accesa în funcţie de

noi în ţară, în domeniul educaţiei,

preferinţe ce informaţie doresc să

tehnologia a început să îşi facă simţită

vizualizeze

prezenţa, cei drept în ultimii ani, când

clasamentul clasei ş.a).

în alte ţări lucruri precum:laptopuri,videoproiectoare

şi

Proiectul este la început, iar

table

utilizarea lui este încă stângace, mai

magnetice erau deja existente de

ales în ceea ce îi priveşte pe părinţi.

ceva timp în şcoli.

Ideea proiectului este foarte

Ultima noutate tehnologică din şcolile

noastre

este

bine punctată în descriere, dar oare

sistemul

sistemul nostru nu are o nevoie

electronic de notare care se face prin

urgentă de comunicare directă cu

intermediul catalogului electronic-la nivelul

oraşului

Iaşi

părinţii în mod special, de ce trebuie

proiect

să ne ascundem pesoana în faţa unui

ambiţios implementat deja în 5 licee.

monitor?

Sistemul este un program educaţional care

doreşte

să

ţină

(absenţe,note,

părinţii,în

Elevii

zilelor

noastre

sunt

permanenţă informaţi cu privire la

capabili de mult mai multe lucruri de

situaţia şcolară a copiilor. Utilizarea

cât

credem-atât

pozitive

cât

şi

Domenii de interes

negative. De ce nu se mai încearcă

siguranţă şi pentru dascăli este o

consolidarea

interumane,

muncă în plus pentru care nu sunt

mai ales la nivel educaţional între

plătiţi, însă deocamdată aceasta este

elev-părinte-profesor?

ceea ce sistemul oferă, iar noi trebuie

relaţiilor

Din

comoditate,neştiinţă sau dezinteres?

să ne adaptăm indiferent de vârstă, studii sau clasă socială.

Nu trebuie sa trăim cu impresia că tot ceea ce funţionează peste

În mare parte acest sistem

hotare va funcţiona şi la noi,spre

electronic este un start deosebit de

deosebire de ei noi nu avem în primul

bun spre o evoluţie a sistemului

rând o bază prin care să ştim să

educaţional de care trebuie să ne

comunicăm sau să aducem în discuţie

îngrijim pentru că numai prin educaţie

problemă

societate

în

mod

normală

civilizat.

lucrurile se mai pot îmbunătăţi în jurul

bazează

în

nostru.

primul rând pe modul în care oamenii comunică între ei,iar când lucrul acesta nu este învăţat la timp în locul oamenilor vor „comunica” maşinării

Ionela

setate să răspundă printr-o simplă

trebuie

să

stopăm evoluţia lucrurilor, mai ales într-un domeniu precum educaţia, însă tinerii sunt ca şi un proces de costrucţie a unei clădiri: au nevoie de o bază solidă care să conţină lucruri morale

elementare

care

ţin

educaţie, modul de a vorbi, de a se comporta în societate, în familie, la şcoală, toate acestea pentru a-i ajuta să facă faţă contextelor ce vor apărea de-a lungul vieţii lor. Momentan

părerile

Liceul

Teoretic,(Iaşi),

elevă, “Garabet Ibrăileanu”

apăsare de buton. Bineînţeles

Radu,

sunt

împărţite atât în rândul profesorilor şi părinţilor, dar şi cel al profesorilor. Cu

Domenii de interes

Anticipări ştiinţifice prin prisma politicii

Dincolo de lucrurile şi interesele

aspectele vieţii; schimbarea climei va

mărunte, problemele individuale de

fi o ameninţare mai mare decât cea

care sunt impregnate zilele obişnuite

teroristă” . O simplă lectură a acestui

din viaţa fiecărui om, dincolo de aşa-

raport proiectează în mintea oricăruia

numita realitate personală, există o

o imagine aproape apocaliptică a

realitate colectivă , singura care

întregii umanități și desființează orice

uniformizează anulând

întreaga

omenire,

funcție, protocol ori alte reguli de

statuturile

sociale,

împărțire

statutului

social.

importanţa politică, diferenţele de

catastrofă naturală este cea care ar

opinie, de rasă, sex etc.

stabili o veritabilă egalitate în rândul locuitorilor Terrei.

În 2004, Fortune Magazine şi The Guardian au făcut public un raport secret până atunci al Pentagonului ; raportul, invocat şi de filmul The D a y A f t e r To m o r r o w ,

afirma

următoarele :”în câţiva ani, ne putem aştepta la schimbări bruşte de climă, care vor duce planeta la anarhie; după anul 2010, Europa va suporta o schimbare radicală de climă, care va face milioane de victime omeneşti, foametea va stârni revolte şi conflicte interne care vor distruge India, Africa de Sud şi Indonezia; numeroase perioade

secetă

vor

Din păcate, aceste schimbări

afecta

climatice care anticipează o nouă

majoritatea grânarelor lumii; Marea

epocă glaciară sunt probate ştiinţific ,

Britanie şi ţările vecine se vor îndrepta

reprezintă un real pericol pentru

către un climat siberian; conflictele şi

planetă şi culmea, sunt cauzate de

neîncrederea vor pătrunde în toate

întreaga activitate umană, căci, după

Domenii de interes

cum

sublinia

„Pentru

consecutiv, extinderea deşerturilor în

prima dată, o civilizaţie consumă din

zonele tropicale(ducând la pierderi

capitalul naturii, în loc să trăiască din

teritoriale,

dobânzile pe care le dădea acest

modificarea

capital .”

marele

Însă

AlvinToffler,

în

constau

dispărând

răcirea

oxigen-

stratosferei

din

stratului de ozon .Dintre aspectele

efect de seră, de poluanţi generaţi de industrial-economică

vegetaţiei,

accelera procesul de distrugere a

exagerate de gaze cu

activitatea

ecologici),

cauza încălzirii Pământului, ceea ce va

modificări climatice radicale, cauzate de emisiile

refugiaţi

rezervoare

pădurile,

aceste

menţionate,

trebuie

subliniată

importanţa Golfstream-ului şi, pentru

omenirii? În primul rând este identificată

creşterea temperaturii, prognozându-

evidenţieze validitatea, consider că

se , până în anul 2100, o creştere a

este necesar să explic de ce curentul

temperaturii medii cu 1,4-5,8 °C, care

va duce inevitabil la topirea gheţarilor

atlantic prezintă un grad sporit de

şi a calotelor glaciare-ce constituie un

influenţare a climei emisferei nordice;

mare rezervor de apă dulce de pe

acesta este un curent de apă caldă

planetă-la

şi

care se deplasează dinspre ecuator, la

creşterea nivelului mărilor-deci la

suprafaţa oceanului şi se îndreaptă

pierderea unor întregi teritorii sub

spre zonele nordice, unde are loc

ape- constituind, în fond, partea de

schimbul

încălzire

răcirea

încălzirea

globală

oceanului

schimbării

explicaţia

convecţie

ştiinţifică

termosalină

căldură,

excesivă

să-şi

nord-

prevenind ţărmurilor

Atlanticului. Totodată, acest curent

climatice.

susţine întreaga structură climatică Premergătoare glaciaţiunii sunt

anotimpuri

care

suntem

fenomenele meteorologice extreme

obişnuiţi.Când curentul începe să se

existente atât la tropice şi ecuator, cât

răcească, el se lasă în adâncurile

şi

oceanului şi îşi schimbă direcţia de

în

zona

temperată,

scăderea

conţinutului salin al Atlanticului de

deplasare

Nord şi astfel diminuarea sau chiar

încălzeşte din nou şi se ridică treptat

stoparea intensităţii Golfstream-ului-

la suprafaţă, reluând ciclul.Motorul

curentul de convecţie termosalină,

termosalin care face posibilă această

transportul de căldură către Europa-

mişcare a curentului se află în nord,

ceea ce ar duce la răcirea excesivă a

unde el

întâlneşte diferenţa de

climei

salinitate

dintre

în

Europa

şi

Canada

şi,

spre

sud,

apa

unde

sărată

Domenii de interes

ecuatorului şi cea dulce de la poli.

Pământului

Această diferenţă face ca aşa- numitul

principiului dezvoltării armonioase şi

râu să se scufunde în adâncuri, după

de durată în locul criteriului pur

ce a eliberat o anumită cantitate de

economic,

căldură în atmosferă şi astfel apa este

răspunderii , lipsa responsabilităţii şi a

împinsă într-un proces continuu de

grijilor pur umane, valorice, dincolo

convecţie.

perturbarea

de guvernarea economicului, sunt

fenomene

atribute care întunecă lumea chiar şi

acestei

Astfel,prin înlănţuiri

naturale,

probate

ştiinţific,

şi

introducerea

însă,

lipsa

asumării

când este zi.

deschide “cutia Pandorei”, acel cumul

Semnificativă pentru susţinerea

de evenimente climatice, generatoare

acestei idei este confruntarea între

de crize social-umane, economice şi

ştiinţă şi politică din cadrul Summit-

politice, criză a vieţuirii pe Terra.1

ului de la Copenhaga din decembrie

În faţa acestor primejdii cu

2009 , la care au participat 193 de şefi

repercusiuni chiar apocaliptice, care

de stat şi de guvern spre semnarea

este poziţia oamenilor?Un răspuns la

unui acord global care să vină în

această întrebare ar putea fi ceea ce a

continuarea Protocolului de la Kyoto,

notat

Amurgul

din 16 decembrie 2005. Neînţelegerile

Gândurilor :”Nu din extravaganţă, nici

dintre participanţii la summitul din

din cinism umbla Diogene cu un

capitala daneză şi mai ales dintre şefii

felinar aprins, în plină zi, să caute un

de stat preocupaţi mai mult de

om” . Este adevărat că din punct de

implicaţiile financiare ale necesităţii

vedere teoretic şi biologic, cu toții

suntem oameni, iar cei care ne conduc

oamenii de ştiinţă care prevestesc, pe

îşi

baza analizelor, calculelor şi tuturor

oameni de seamă ai statelor, ai lumii,

măsurătorilor , o catastrofă climatică,

este adevărat că tot la nivel formal,

semnarea

conceptual, s-a fondat o politică de

imperfect din cauza prevederii de

dezvoltare economică durabilă, care

limitare a încălzirii planetei la 2 °C-

presupune

nevoilor

ceea ce înseamnă o recunoaştere şi o

compromite

acceptare a viitorului dezastru al

posibilitatea ca generaţiile viitoare să-

planetei,-toate acestea- reprezintă

şi satisfacă propriile nevoi economice,

viziunea politică asupra unui adevăr

stabilirea

ştiinţific.

Emil

atribuie

Cioran

expresia

în

onorifică

satisfacerea

prezentului

fără

unor

limite

spaţiale

şi

temporale până la care se poate merge

valorificarea

stopa

încălzirea

unui

Revoltele

resurselor

acord

şi

globală

şi

considerat

neînţelegerile

Domenii de interes

urmate de compromisurile stabilite de

mediului,

oamenii politici în cadrul întâlnirii de la

punerea în aplicare a angajamentelor

Copenhaga, au generat atacul mass-

fiecărei

mediei, cele mai multe publicaţii

ecologişti au susţinut, după cum

europene

ironizând

subliniază presa internaţională, “ că

„Marea

summitul de la Copenhaga a fost un

industrie a planetei nu are inimă, doar

adevărat fiasco şi că SUA şi China sunt

perspective de sporire a profitului. La

principalii vinovaţi, deoarece nu au

Copenhaga s-a decis că ţările cele mai

fost de acord cu stabilirea unor

vulnerabile vor primi 100 de miliarde

obiective precise de diminuare a

de dolari pentru a le ajuta să facă faţă

emisiilor

schimbărilor

seră.”(Curierul

şi

concluziile

americane Summit-ului:

climatice.

şi

că

petrolul trebuie abandonat pentru a autor

iar

monitorizeze

cei

gaze

mai

mulţi

efect

Naţional,

În concluzie, deşi politicul şi

Cristian

economicul

Mihai).

influenţează

opinia

publică, atitudinea faţă de aspecte

Această economică

ţări,

să

decembrie 2009 ).

folosi resurse nepoluante de energie.” (www.ziare.com,

care

viziune

asupra

unei

politico-

majore

realităţi

ale

existenţei

adevărul sau măcar

umane,

presupoziţiile

ştiinţifice strâns legate de viitorul

ştiinţifice nu trebuie ignorate ori

întregii firi este dureroasă în condiţiile

diminuate şi noi, oamenii, nu trebuie

în care „Omul de astăzi este cel mai

să

mare distrugător pe care l-a cunoscut

catastrofe ca să ne dăm seama de

omenirea”,

corecta raţiune de a fi.

după

cum

sublinia

aşteptăm

producerea

unei

Jacques Yves Cousteau, după cum discursurile politicienilor aveau ca

Bibliografie:

temă fundamentală chestiunile de

1„Încălzire sau glaciaţiune?”Teofil Gridan,

ordin financiar, problema mediului

Nicolae

fiind mai mult o faţetă-de unde şi o

Ţicleanu,

Editura

Didactică

şi

Pedagogică, R.A., 2006 „Summit-ul de la Copenhaga a dus la un acord

încercare vădită de muşamalizare a

cu ambiţii limitate”-Economie mondială -

adevăratelor cifre privind emisiile de

Andreea Stoica , Curierul Naţional, anul 14,

gaze cu efect de seră generate de

numărul 5575, Luni, 21 Decembrie 2009.

ţările foarte dezvoltate-întrucât nu a fost stabilit un obiectiv de reducere

Luciana Muraraşu, studentă, Facultatea

globală cu 50% a emisiilor de CO2

de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice,Iași,

până în 2050 şi nu a fost stabilită

Specializarea

crearea unei organizaţii mondiale a

Publice

Comunicare

şi

Relaţii

Pânza de păianjen

“Chiar dacă citim aceeaşi carte va trebui să recunoaştem la sfârşit că am citit nenumărate cărţi. De fiecare dată altă carte, pentru că de fiecare dată eu nu mai eram cel dinainte, ci altul, puţin sau mai mult schimbat...Numai că la o carte e mai uşor să-ţi închipui că poţi să rămâi la aceeaşi pagină. Chiar dacă şi asta este o iluzie. O minciună. Pentru că, dacă rămâi la aceeaşi pagină, de fapt citeşti mereu o pagină nouă pe măsură ce îmbătrâneşti... Dar cărţile sunt mai generoase cu iluziile noastre. Putem să le citim mai încet, să întârziem, să amânăm, să revenim, să ne minţim, să uităm fatalitatea sfârşitului, în timp ce ascultând un concert e imposibil să faci asta. Iată de ce am renunţat şi la muzică.” (Octavian Paler, “Viaţa pe un peron”, pag. 31)

-1A citi o carte, e mai mult decât o experienţă trecută şi cernută de imaginaţia autorului. Când citeşti o carte pentru prima dată pui experienţa personală în balans cu cea a personajelor, cu a ideii principale. O carte citită de mai multe ori înseamnă experienţe multiple, pentru că o citeşti în timpuri diferite, la vârste diferite, în zile diferite, după ce au avut loc alte şi alte evenimente, iar acesl “balans” se reimaginează, iar, şi iar. Dacă citeşti o pagină de mai multe ori, de fiecare dată găseşti alte cuvinte cheie, descoperi astfel alte înţelesuri, care de fiecare dată ţi-au scăpat. Ca exemplu putem lua momentul când dorim să facem un comentariu, o recenzie, un eseu. De fiecare dată poţi adăuga altceva, conştient sau pur şi simplu intuitiv. O carte citită de mai multe ori e ca o metaforă întoarsă pe dos, un epitet cu efect de comparaţie în proporţii mai mari. “Îmbătrânirea” de care pomeneşte Octavian Paler este acea informaţie, inteligenţă, luciditate obţinută în timp, chiar şi în câteva minute, după câteva rânduri citite şi imaginate în experienţe fictive sau valabile. Dragoş-Andrei Preutescu

-2Am descoperit profunzimea şi frumuseţea lecturii târziu, abia la început de liceu, dar nu regret asta. Am început să citesc mult, pentru şcoală, din toate domeniile, război, dragoste, despre societate, oameni, locuri... despre timp. Astăzi...termin o carte şi nu pot fi eu însămi dacă nu încep alta. Lectura este cea

Pânza de păianjen

care ne învaţă de toate, cea mai bună sursă de cunoaştere şi informaţii. De multe ori, dacă nu sunt în criză de timp, prefer să consult o carte pentru a scrie un referat corect şi pentru a avea un limbaj potrivit multiplelor contexte sau locuri în care m-aş putea afla la un moment dat. Pe mine multe cărţi m-au ajutat să privesc viaţa dintr-o perspectivă diferită faţă de alţi colegi sau prieteni de vârsta mea. Întotdeauna caut să mă regăsesc în ceea ce citesc, iar dacă lucrul acesta se întâmplă, atunci lectura este desăvârşită. Ionela Radu

-3-

Adevărat a vorbit Paler în Viaţa pe un peron… Cu toţii, în calitate de simpli cititori sau de naratari, ne aflăm în faza de dinainte de lectură ca în aşteptarea unui tren. Un tren al vieţii, purtător al gândurilor şi ideilor proprii, având drept bagaje cunoştinţele şi experienţa noastră, idealul şi conceptul de sine, tren care ne va conduce spre o lume închipuită, dar percepută, prin lectură, drept plauzibilă, cu un corespondent în realitate. Cu toţii vom citi aceeaşi carte, dar vom reflecta în mod distinct esenţa ei, după cum ne-am pregătit în prealabil retina, cristalinul şi întregul sistem vizual – vedem altfel ideile din construcția romanului. Suntem sau un lac liniştit, sau un râu învolburat de munte. Suntem naratari sau cititori; suntem regizorii lecturii, după cum autorul a fost regizorul scrierii. Personal, am pendulat între calităţile de cititor şi autor de texte, iar acest lucru a influenţat ambele procese complementare: am citit mereu în stilul propriu, aflat într-o stare de dinamică ascendentă, şi am scris influenţată şi de aceea ce am lecturat înainte. Cele două acţiuni, pigmentate de stilul meu propriu, generat de bagajul tot mai bogat şi înfrumuseţat – în urma fiecărei opriri a trenului în staţiile universului literar-, sunt două piese din puzzle-ul individualităţii mele, sunt acelea care m-au făcut diferită, care m-au determinat să mă integrez, să ader, ori să mă separ de ceilalţi iubitori de literatură – cititori şi artişti ai scrisului. Aceasta-mi este explicaţia cu privire la maniera diferită de interpretare a textelor, cu privire la posibilitatea conturării unei opinii proprii privind anumite aspecte, idei întâlnite în realul cotidian sau în oglinzile purtate de-a lungul unui drum (Stendhal). Totodată, triada sine-citire-scriere, cu interacţiunile din cadrul ei, este responsabilă de diferenţele de interpretare şi concepere a textelor faţă de colegii mei de la olimpiadele de limba română din liceu, de maniera distinctă – minuţioasă- de explicare şi descriere a fenomenelor şi proceselor din cerinţele de la olimpiadele de la geografie, de felul de a raporta mereu literatura latină la arta contemporană şi invers. M-am urcat cu încredere, entuziasm şi responsabilitate în trenul lecturii, am fost un călător implicat, pasionat de noua lume ce se deschidea prin călătorie,

Pânza de păianjen

iar la destinaţie –necunoscută la început- am fost capabilă să văd întregul traseu drept o etapă din propriu-mi bildungsroman, care a clarificat crochiul Weltanschauungului personal. Ca scriitori, cititori, analişti, ca oameni, suntem în continuă schimbare şi devenire, iar acţiunile noastre se mulează peste curba dinamică. Suntem deseori diferiţi şi uneori asemenea. Ne confruntăm cu diferenţe şi coincidenţe. Impunem mişcare într-un univers al forţelor de atracţie, de respingere, de completare şi de anihilare între idei, concepte, gânduri, cărţi, experienţe. De aceea, pentru mine, fiecare carte este o altă lume, o altă experienţă ce se doreşte reperată; altfel, lectura nu şi-ar găsi finalitatea. Luciana Muraraşu

-4Cel care se arată hotărât să definească, strict şi propriu, fizionomia literară a unei cărţi, Octavian Paler cercetează în fragmentul citat unul dintre mijloacele cele mai la îndemână a unui individ pentru înţelegerea şi perceperea valorii inestimabile a „intereselor materiale intelectuale” concretizate palpabil prin intermediul cărţii. Din „Viaţa pe un peron” pot fi deduse câteva idei: orice carte constituie un cult al strămoşilor, fiind forma cea mai înaltă şi rezistentă de oglindire a vieţii şi spiritualităţii unei epoci. Orice citire şi recitire a unei opere literare prezintă un nou proces de purificare a cuvintelor şi de modelare a unui univers de frumuseţe, care exprimă realitatea. Pentru creatorul cuvintelor aşezate pe pagină, cartea devine o inefabilă sinteză etnică, etică şi estetică. Energia expresivă a lui Octavian Paler, fecunditatea fanteziei artistice, mesajul atât de uman transmis pe coordonatele actului literar, au dezvoltat concepţii despre artă care au rămas nealterate şi până astăzi. In rândurile surprinse mai sus, cititorul este prevenit de faptul că mesajul unei cărţi nu este efectul unei revelaţii, ci a unei citiri şi recitiri atente care de fiecare dată (re)îmbogăţeşte bagajul informaţional indiferent de condiţiile contextuale în care se realizează cititul. „Putem să le citim mai încet, să întârziem, să amânăm, să revenim, să ne minţim, să uităm fatalitatea sfârşitului”. Cartea, această modalitate de comunicare a vieţii, prin conectare la viaţa interioară a celuilalt, este de natură să conducă la o desăvârşire a relaţiei creaţiecreator. Elena Ungureanu

Multiculturalitate

Jeux avec la mort

Parfois quand le soleil se couche, Je pense perdre mes yeux dans son rouge Et je me demande comment je pourrais voler le paradis... Je veux voler les moments des anges et les destins de fleurs, Je veux sentir le bonheur d'un fil d'herbe verte Née de l'amour des larmes et des poètes, Et enfin, je veux noyer l'espérance banale Dans une mer chaude, d'eau thermale...

Ombre vieille

Ombre vieille Au fil des siécles Obsolète ombre passee Sur la poudre de temps passe Blanche, claire et froide glace.

Dans l'ouest du sang elle tombe, Ombre maudite dans le cimetière, Ombre vielle Au fil de siécles Et ses noires roses de rêves.

Obsolète, au fil de siécles, L'ombre vielle passe encore. En tuant sa destinée sanglante Pour la mort douce un sonet d'attente. Ioana Păltinel, Colegiul Naţional “M.Eminescu” din Iaşi, clasa a XII-a

Credința

Taina Sfintei Cununii

fără ajutorul celeilalte nu poate face

O femeie necăjită a venit la un

nimic. Caută să îţi ajuţi nevasta şi

preot să-i ceară sfat:

copiii, căci doar aşa te poţi numi om.

- Vă rog, părinte, ajutaţi-mă cu

Mulţumirea ta depinde de mulţumirea

un sfat. N-am înţelegere în casă.

familiei tale.

Bărbatul meu cheltuieşte mai mult

Recunoscător

pentru

sfat,

decât câştigăm. Uneori bea, alteori ne

bărbatul a plecat mai departe, iar, în

certăm. Datoriile cresc, iar noi şi copiii

gând, îi stăruiau cele spuse de preot.

trăim tot mai rău. - Lasă femeie, o să vorbesc eu cu el. După câteva zile, preotul se întâlneşte

“E uşor a te însura, dar greu a face o familie.” (Proverb)

pe drum cu bărbatul femeii şi îl întreabă: - Cum o mai duci, fiule ? - Destul de greu, părinte. - Dar, din câte ştiu eu, femeia ta este harnică, nu ? - Aşa e,

părinte,

slavă

Domnului, mi-a dat femeie bună, nu mă pot plânge. - Atunci, care este problema ? Încurcat, omul nu a mai ştiut ce să răspundă, dar preotul i-a spus: - Vezi pasărea ce zboară chiar acum pe deasupra casei tale ? - Da, părinte. - Căsătoria este şi ea, fiule, tot

Gâlcă Mihai Cornel (Iaşi) - Profesor de matematică

ca o pasăre, iar bărbatul şi femeia Dacă nu bat sunt cele două aripi. amândouă odată aerul, pasărea nu poate zbura. Oricât s-ar strădui una,

Drept și societate

Ce aduce nou proiectul de modificare a codului muncii?

Piaţa muncii din România este

contractului individual de muncă se

văzută drept una din principalele

poate stabili o perioadă de probă

piedici în calea creşterii productivităţii

pentru funcţiile de execuţie, perioada

muncii.

şi

maximum 45 de zile (de la 30 de zile),

realităţile socio-economice actuale în

iar în cazul funcţiilor de conducere, la

raport cu evoluţia dinamică a pieţei

120 de zile (de la 90 de zile). Astfel

muncii, care în contextul

crizei

angajatorul are la dispoziţie o perioadă

numeroase

mai lungă de timp pentru a se convinge

adaptarea

aceea relaţiilor

economice

flexibilitatea de

întâmpină

muncă

dificultăţi, este considerată necesară. Proiectul

lege,

numită

şi

Codul

directivele

prevederilor

acesta

europene

şi

adaptează

nemulţumit

salariatului

cerinţele

putea

prestaţia

pune

capăt

raportului de muncă printr-o simplă

convenţiile

Organizaţiei Mondiale a Muncii. Acesta cuprinde o serie

creşte

specifice postului. În condiţiile în care

muncii, ei

angajare

ale salariatului, de modul în care

privind

propune o serie de modificări în scopul armonizării

de calităţile personale şi profesionale

modificarea şi completarea legii nr. 53/2003

probă

notificare scrisă şi fără a mai acorda termen de preaviz. Iar în ceea ce

dispoziţii noi dintre care unele în

priveşte

verificarea

aptitudinilor

favoarea angajatorului iar altele în

profesionale la încadrarea persoanelor

favoarea angajatului.

cu handicap se realizează exclusiv prin modalitatea perioadei de probă de

Dispoziţiile în favoarea

maximum 30 de zile calendaristice.

angajatorului b)

liberalizarea

munca În ceea ce privește dispoziţiile în

perioadă

determinată.

Statul doreşe să încurajeze încheierea

favoarea angajatorului, menţionez: a)

contractelor

de contracte pe perioadă determinată, transformând acest lucru în regulă, în

prelungirea perioadei de probă verificarea

defavoarea contractelor de muncă pe

aptitudinilor salariatului, la încheierea

perioada nedeterminată, care ar urma

angajare;

pentru

Drept şi Societate

să reprezinte excepţia, prevăzând la

durata timpului de muncă, ce include

art.82

şi orele suplimentare, care poate fi

al.1

Codul

muncii

că:

“Contractul individual de muncă pe

prelungită

durată

săptămână, cu condiţia ca media

încheiat pe o perioadă mai mare de 36

orelor de muncă, calculată pe o

de luni”, abrogând în acelaşi timp şi

perioadă de referinţă de trei luni

dispoziţiile din art. 84 Codul muncii,

calendaristice, să nu depăşească 48

care prevăd încheierea unui număr

limitat

durată

proiectului, munca suplimentară se

deteminată între aceleaşi părţi ( cel

compensează prin ore libere plătite în

mult trei contracte) Astfel, durata

următoarele 60 de zile, faţă de 30 de

maximă a unui contract de muncă pe

zile în prezent fiind un avantaj evident

durata determinată creşte de la doi

pentru angajator, acesta beneficiind

ani la trei ani. Practic, un salariat

de o flexibilitate mai mare în a acorda

poate lucra până la pensionare, la

aceste drepturi

aceeaşi firmă, doar pe astfel de

interesele societăţii.

determinată

contracte

poate

contracte, pe durată determinată.

ore

Această măsură este de natură

peste

ore

săptămână.

în

angajatorul

Potrivit

funcţie

poate

şi

renunţa

unilateral la clauza de neconcurenţă

să-l favorizeze pe angajator, acesta

prevăzută

având posibilitatea să se despartă

indemnizaţiei

mult mai uşor de salariat (expirarea

încetând

termenului unui contract pe durata

notificării scrise a angajatului privind

determinată reprezintă un caz de

denunţarea acesteia. Totuşi aplicarea

încetare de drept) decât în caz de

clauzei de neconcurenţă, în forma

concediere unde ar fi trebuit să

actuală, restricţionează dreptul la

parcurgă

muncă prin încălcarea prevederilor

procedurile

anevoioase,

în

c o n t ra c t , de

din

neconcurenţă

luna

Constituţiei

punct de vedere al pieţei muncii

fundamentale instituite chiar prin

această reglementare ar determina

Codul muncii. Fiind o clauză ce se

diminuarea şomajului.

încheie prin acordul de voinţă al

lucru.

maximă

legală

acesteia din contract să se facă tot pe

baza consensualismului.

timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele

suplimentare.

Excepţie

principiilor

părţilor, ar fi normal ca şi eliminarea

flexibilizarea programului de Durata

ale

următoare

complexe prevăzute de lege deşi din

şi

plata

făcând,

menţiunea privitoare la dreptul a

angaja

locurile

celor

Drept şi Societate

concediaţi

c o l e c t i v.

Potrivit

performanţă şi în subsidiar, pentru

reglementării actuale, firma care face

departajare vor fi avute în vedere

concedieri colective nu mai poate

criteriile de natură socială. Această

încadra alţi salariaţi, pe posturile

măsură putând ajuta la creşterea

tăiate, timp de 9 luni. Însă conform

competenţei

proiectului,

expertiză al salariaţilor.

această

dispoziţie

abrogă cu totul. Asta va duce la

evidente abuzuri, angajatorul putând

şi

gradului

concediul fracţionat minim a

scăzut de la 15 la 10 zile. Acest lucru

concedia şi angaja după bunul plac.

fiind de asemenea în dezavantajul salariatului.

Dispoziții referitoare la angajat Termenul de preaviz, convenit de părţi în contractul individual de

Referitor la angajat, proiectul

muncă sau, după caz cel prevăzut în

de lege prevede faptul că: a) nu va mai fi sancţionat cu

contractele

suspendarea contractului de muncă;

aplicabile,

colective proiectul

muncă

prevede

că

acesta va creşte de la 15 la 20 zile în b)

să

cazul funcţiilor de execuţie şi de la 30

elibereze un document care să ateste

la 45 de zile în cazul celor de

activitatea desfăşurată de salariat,

conducere, transformându-se, fără

vechimea în munca, în meserie şi în

motiv, din zile calendaristice în zile

specialitate;

lucrătoare.

angajatorul

este

obligat

noului angajat i se vor preciza

În ultima variantă a proiectului

prevederile contractului colectiv de

privind codul muncii au fost abrogate

muncă sub incidenţa căruia intră, fişa

toate articolele de la 238 la 247, care

postului cu specificarea atribuţiilor şi

fac referire la contractele colective de

criteriilor personale de evaluare a

muncă

activităţii profesionale;

anterior de modificare a Codului

colective

modificat,

sensul

în

textul

articolele 239, 241 şi 247.

s-au

că

deosebire

Muncii unde erau abrogate doar

criteriile de selecţie în cazul

disponibilizării

spre

În ceea ce priveşte jurisdicţia

menţionează de la început faptul că

muncii la secţiunea privitoare la

prioritare vor fi evaluările privind

sarcina

realizarea

muncă, se va reveni la procedura

obiectivelor

probei

în

conflictele

Drept şi Societate

consacrată în Codul de procedură

Este pentru prima dată când se

civilă şi anume obligaţia de a aduce

creează

probe, va aparţine reclamantului.

încurajează

Contrar dispoziţiilor din

legea nr.

perioada determinată în defavoarea

soluţionarea

contractelor de muncă pe perioadă

conflictelor de muncă care în art.75

n e d e t e r m i n a t ă .

prevede că în cazul în care sunt

Aceast

contestate

p e r s p e c t i va

168/1999

privind

măsurile

unilaterale,

instrumente

legale

utilizarea

lucuru

care

muncii

este

văzut

guvernului

din o

angajatorul are obligaţia, ca până la

modalitate de a diminua şomajul.

prima zi de înfăţişare, să depună

Totuşi senzaţia de insecuritate îi va

dovezile în baza cărora s-a luat

determina pe angajati să accepte

măsura respectivă”. Această nouă

orice slujbă, indiferent de condiţiile

reglementare va crea o serie de

de muncă, doar pentru a avea un

dificultăţi

pentru

venit şi în acelaşi timp se va permite

deoarece

angajatorilor să abuzeze de contracte

documentelor

de munca pe perioadă determinată,

doveditoare, în cele mai multe situaţii

aceasta însemnând “drumul către

se află la angajator.

exploatare”.

în

reclamantul

practică salariat

majoritatea

Prin

această

modificare

îndepărtam în mod categoric de tradiţiile legislative în domeniu.

Alina Ionescu (Iaşi) – Masterandă, Facultatea

Drept,

Specializarea

“Dreptul Afacerilor”, UAIC

Gânduri primăvăratice

Cerul şi-a schimbat veşmântul dezbrăcându-se de viforoşii nori şi scuturându-şi cojocul de ultimii nămeţi. Acum, toate ferestrele amorţite ale caselor se deschid pentru a intra parfumul îmbătător, mireasma înviorătoare, proaspătă şi unică a Primăverii. Pomii care parcă odinioară plângeau de frig, acum încep să se mândrească cu ramurile lor cochete. Vârfurile lor, ca nişte piramide de verdeaţă se leagănă uşor în bătaia vântului şi parcă ne invită la o aventură prin plasa verde a naturii. Zefirul suspină şi el misterios printre coroanele copacilor zburlind solzişorii frunzelor mărunte.

Revista Iuventa se alătură acestei hore vegetale şi urează tuturor cititorilor săi să aibă parte de zile senine şi mărţişoare cu noroc ! Fie ca Primăvara să vă aducă linişte sufletească şi să vă umple inimile cu flori de bucurie !

Părerea ta contează!

Dacă te afli printre tinerii dornici de a-şi exprima ideile, de a-şi susţine punctele de vedere, de a-şi face simţită prezenţa în vârtejul ideilor, te aşteptăm cu drag să te alături echipei IUVENTA. Orice articol scris de tine poate contribui la modelarea unui nou reper în rândul tinerilor. Adresa de e-mail revista.iuventa@gmail.com îţi stă la dispoziţie! De asemenea, dacă doreşti să ne susţii şi să fii alături de noi la startul către un nou drum spre cultură, aşteptăm sugestiile, opiniile tale pe blogul revistei http://revistaiuventa.blogspot.com/ sau ne poţi contacta la următoarele numere de telefon:

Elena Ungureanu – 0748.350.285 – redactor şef Dragoş-Andrei Preutescu -0741.540.172 – redactor şef-adjunct.

Vă dorim mult succes în drumul spre cultură! Cu drag, Echipa IUVENTA.