camellie
Atentie la detalii! Și Camellie are grijă la ele atunci când își îmbracă și înconjoară personajele într-o complexitate de amănunte. Unii norocoși le-au observat pe chitări, cutii de ceai sau tricouri. Alții au putut sa le vadă îndeaproape la Bodhi Art Gallery, în Londra, până la sfârșitul lunii mai. La aceasta expoziție, alături de stilul ușor de recunoscut și greu de confundat al lui Camellie, publicul s-a întâlnit cu lucrari ale altor 39 de artiști. Detalii despre cum se construiesc niște creaturi simpatice cu dinți depărtați și de ce s-au plimbat din România și până în Anglia gasești în rândurile ce urmeazăh.
6
www.camellie.com
Attention to details! Camellie has an extra eye out for this when she is dressing up her creations in a myriad of elements. Some have seen them on guitars, tea boxes or shirts, then a few lucky ones got to see them up close at the Bodhi Art Gallery in London, in a show that lasted till the end of May, where she got to expose her work next to other 39 international artists. An aspect of how cute creatures with disparate teeth are born and then travel from Romania to England is disclosed in the following interview.
R: Where did you start? and wher C: I’ve started in Cluj, where I’ve w after a while I chose to work a opening my own studio where I ca R: Why freelancing? C: I like sleeping late :), this way own time.
R: Unde a început şi încotro vrei să se îndrepte cariera ta? C: A început în Cluj, unde am lucrat ca web designer și graphic designer apoi am ales să lucrez ca freelancer. Visez să îmi fac un studio unde să serigrafiez tricouri, afișe, genți și altele. R: De ce ai ales statutul de freelancer? C: Îmi place să dorm până târziu. :) Așa am libertatea de a-mi organiza singură timpul.
8
camellie
re to? worked as a web and graphic designer, as a freelance. Now I’m dreaming of an print shirts, posters, bags and such.
I have the freedom of managing my
R: Ce te-a făcut să pleci din România? C: Tot ce înseamnă România. Și faptul că nu zâmbesc destul oamenii. R: Cum ţi-a influenţat Anglia viaţa profesională? C: Pentru mine este o sursa bună de inspirație.
www.camellie.com
camellie
R: What made yo C: Everything tha don’t smile.
R: How was Engla C: For me it’s a g
R: How do you d C: I start with a its Isograph and piece and for co
R: Care e procesu
C: Schițez cu cre și marker. Cu aju le colorez.
R: Care este cel m realizat până acu
C: Cred că până pentru concursul Is...”, în urma căru Output.
10
www.camellie.com
ou leave? at this country is and the fact people
and on your professional life? great source of inspiration.
do the things you do? a pen and piece of paper, from there d markers. I use Illustrator to finalize a oloring.
R: What’s your biggest project, or the one you’re most proud of? C: I think, this far, the coolest was the contest work I did for Glug London’s “All I Want for Christmas Is...” that won me an internship with Studio Output. R: How did you feel working “in plain sight” at the Filter Contest? C: Oh, dear! I couldn’t focus, I was so nervous, especially after I froze the software while I was working.
ul prin care Camellie îşi crează lucrările?
R: Cum a fost să lucrezi „în văzul lumii” la concursul Filter?
eionul apoi desenez cu Rotring Isograph utorul Illustrator-ului finalizez lucrările și
C: Oh, dear! Nu am putut să mă concentrez și eram emoționată, mai ales după ce am blocat softul în timp ce lucram.
mai important proiect pe care l-ai um sau de care te simţi cel mai mândră?
R: Sunt desene semnate Camellie pe chitări, tricouri, plăci de skate, cutii de ceai... Care e cel mai neobişnuit suport pe care îţi putem găsi desenele?
ă acum cel mai fain proiect a fost cel l Glug London “All I Want For Christmas uia am câștigat un internship la Studio
C: Deocamdată nu am folosit nici un suport mai neobișnuit, insă vreau să experimentez cât mai multe.
camellie
R: You have works on guitars, tea boxes, shirts, skates... Which is the most unusual support for your art?
R: Where would like
C: For now I didn’t use anything out of the ordinary, but I’m looking forward experimenting on as many as I can.
C: On the
12
www.camellie.com
e has your art still not reach and you e to see it?
e street.
R: Îţi plac atât de mult detaliile pentru că... C: Hmm... Îmi place să mă pierd câteodată în detalii. Mă duce cu gândul în alte colțuri ale lumii. R: Ce rol joacă muzica în ceea ce faci? Spun asta pentru că am observat multe elemente din sfera muzicii în lucrările tale. C: Mă influențează foarte mult și mă ajută să mă concentrez asupra a ceea ce vreau să lucrez. R: Să zicem că o săptămână nu ai acces la computer sau instrumente de scris. Cum îţi petreci timpul fără aceste lucruri? C: Mă plimb pe malul mării, mă intalnesc cu prietenii și îmi cumpăr câteva markere sau pixuri cu tuș. :) R: What can you say about waffles? C: Hahaha! Mmm... waffles with syrup are yummy to the tummy! :) R: Unde îţi putem admira munca? (mă refer la galerii din România sau străinătate, dar şi la mediul online) C: În cafeneaua Babahogs din Falmouth, UK (www.babahogs. com) și în Here and Now Gallery din Bristol, UK. Online pe website-ul personal www.camellie.com și alte site-uri precum: www.flickr.com/photos/camellie, www.illustrationmundo.com, www.netdiver.com, www.sharesomecandy.com, și altele.
camellie
R: You enjoy so much details because... C: Hm... I’d have to say I enjoy being capture by it and taken to different worlds. R: What role does music take in your creative process? I’m asking you because I’ve seen a lot of elements that suggest it in your work. C: It helps me a lot to focus and it gives me a direction for my work. R: Let’s say that for a week you don’t have access to a computer or any tools for writing. How do you spend your time away from this things? C: I take a walk on the beach, meet with friends and buy markers or ink pens :). R: What can you say about waffles? C: Hahaha! Mmm... waffles with syrup are yummy to the tummy! :) R: Where can we find your art? (I’m talking about shows in Romania or abroad, or even online) C: You can see me at Babahogs coffee shop in Falmouth (www.babahogs.com) and at the Here and Now Gallery in Bristol. Online there is my personal website: www.camellie.com and a few others: www.flickr.com/photos/camellie; www.illustrationmundo.com; www.netdiver.com; www.sharesomecandy.com; www.designformankind.com and the list goes.
14
www.camellie.com
sinboy
Câti artiști internaționali au tatuat pe braț “București”, iar personajul principal al lumii lor a fost proiectat pe Casa Poporului? Noi știm unul singur. Este cel care a avut grijă ca printre atâtea locuri din Europa în care i se pot admira desenele să fie și Lipscani sau gările CFR. Nu e român (deși ar vrea să fie), dar numele lui e cuvânt-cheie în cultura graffiti din România. O animație la care a colaborat a fost selectată pentru Cannes Golden Lions în 2009, iar acum pregătește o expoziție în Brooklyn. Vorbim de Sinboy, căruia îi dăm dreptate atunci când spune că zidurile urâte ale unui oraș influentează starea de spirit a locuitorilor săi.
18
www.sinboy.ro
How many international artists have tattooed on their arm “Bucuresti” and their center character has been displayed on the walls of Casa Poporului (The People’s Building)? Their can be only one! The man that has walls painted all around Europe brighten even the sites of Lipscani and several romanian train stations. He’s not romanian himself, although he’d like that, but his name says a lot in romanian graffiti culture. For this year he had an animation in the run for a Golden Lion and now he’s preparing a show in Brooklyn. “The ugly walls of a city have a great impact on people’s state of mind.”
sinboy
R: De ce te-ai apucat de graffiti? S: Ca majoritatea celor care fac asta, în totdeauna am fost obsedat de desene animate, benzi desenate și figurine. Am fost și un mare fan Star Wars cand eram mai mic... Asa că toatea astea s-au manifestat în acte de vandalism când aveam 16-17 ani. Apoi m-am mutat din Spania în România, când aveam 19 ani, am început sa fac stenciluri și am început să mă implic în chestia asta mai serios. R: Ce probleme ai avut cu poliția din cauza lucrărilor tale? S: Nu prea multe, trebuie să fii atent și să nu dai impresia că ești vreun infractor. Am fost oprit de câteva ori, dar întotdeauna am reușit să scap. R: Care e numele personajului care apare în majoritatea lucrărilor tale, ce este și de ce are un singur ochi? S: Principalul personaj se numește Blobby Man sau Melty Man și l-am creat acum vreo 8 ani. Din păcate, noul film Monsters Vs. Aliens are cam același tip de caracter în el și asta mă scoate din sărite. Sunt mulți monștrii cu un singur ochi, dar asta este copia exactă. Fac o grămadă de caractere, în ultima vreme, cum ar fi Câinele Vampir sau Băiatul Yeti. Cred că lucrul caracteristic mie e felul în care arată ochii personajelor mele.
20
www.sinboy.ro R: Why did you start graffiti? S: Like most people who do this I’ve always been obsessed by cartoons, comics, and action figures. I was a huge star wars geek as a teenager (although I also did acid when I was 13...) so all this manifested itself in some mild graffiti vandalism when I was 16-17. Then, when I moved from Spain to Romania when I was 19, I started doing stencils and then got into the whole thing a bit more seriously.
R: What is your character’s name that frequently appears in you work? What is it and why does it have only one eye? S: The main character I do is Blobby Man, or Melty Man. He just sort of checks things out, with a bemused look to his face, cause that’s what I do most of the time. I don’t understand how stupidity prevails amongst everything, then again, I also embrace ‘thought out’ stupidity. He’s very close to me, so I try and keep on doing him, even though it’s
R: What problems did you encountered with the police because of your work? S: Not many, you just have to be careful and not look or sound like a criminal. I’ve been stopped a couple of times, but have always managed to talk myself out of anything too harsh.
been 8 years since I created him. Unfortunately the new movie Monsters Vs. Aliens has pretty much the same motherfucking character in it, which pissed me off. There’s a lot of one eyed monsters around, but this one is nearly an exact copy. I’m doing a bunch of other characters lately though, like Vampire Dog and Yeti Boy. I guess the most characteristic thing is the way I make my eyes.
sinboy R: . Multă lume te știe drept writter. Ce alte lucruri faci, în afară de asta? S: N-am avut nici o pregătire legată de artă, așa că cel mai mișto pentru mine este să încerc medii noi și să experimentez cât pot de mult. Lucrez pe pânză și până la sculptură și animație, comics, pișat pe pereți, muzică, joint-uri perfecte, scris și jignirea oamenilor. R: In câte țări putem să vedem lucrări semnate de tine? S: Iubesc să călătoresc și am fost norocos încât să trăiesc în diferite țări în ultimii ani. Poți să-mi vezi diferite lucrări în Madrid, Barcelona, Londra, Amsterdam, Brussels, Ghent, București, Timișoara, Chișinău. New York, Paris... și o sumedenie de alte locuri. R: Cum de te-ai mutat in România? S: În 2001 studiam advertisingul în Madrid, unde am crescut, și uram orașul. Am decis să mă mut, dar nu aveam bani suficienți să mă duc la Londra. Tatăl meu lucra când în Spania, când la București, în ultimii 12 ani, și în 2001 era un loc ieftin în care puteai locui. Așa că l-am încercat și mi-a plăcut.
22
www.sinboy.ro
R: Many people know you as a graffiti artist. What are the other things you do, besides graffiti? S: I’ve never had any formal art training, so for me the coolest thing is trying out new mediums and experimenting as much as I can. I do everything from canvases to sculpture to animation, comics, pissing on walls, music, perfect joints, writing and offending people. Lately I’m also really into lino prints and screen printing. R: Which are the countries were we can find workpieces of yours? S: I love to travel and have been lucky to have lived in various countries over the past few years. You can spot my stuff in Madrid, Barcelona, London, Amsterdam, Brussels, Ghent, Bucharest, Timisoara, Chisinau, New York, Paris... and a lot of smaller places too. R: How come you moved in Romania? S: Back in 2001 I was studying advertising in Madrid, where I grew up, and hating it. I decided to move but didn’t have the cash to go to London. My father has been working in between Spain and Bucharest for the last 12 years, and back in 2001 it was a cheap place to live in. So I tried it out and now it seems I can’t move away fully...
sinboy
R: You described yourself as half Spanish, half English and wannabe Romanian. Why do you want to be wannabe a Romanian? C: In Spain I was the English guy, in England the Spanish guy... I never feel like I really belong anywhere. The word ‘home’ doesn’t mean much to me. I’m the eternal tourist if you want. I hear a lot of Romanians who don’t like being Romanian. If someone would let me become a Romanian I’d be well happy. I’d have a home and I’d be able to apply for ICR funding. Score! R: What’s the story with your Bucharest-tattoo? C: I love Bucharest, I love tattoos. It was an easy decision. R: What makes you travel so much? C: Planes, trains, cars and sometimes, when I’m not too stoned walking too.
24
www.sinboy.ro R: Te-ai descris ca jumatate britanic, jumătate spaniol și “wannabe Romanian”. De ce vrei să fii român? C: În Spania eram numit “Englezul”, în Anglia eram numit “Spaniolul“. Niciodată nu am simțit ca aparțin vreunui loc. Cuvântul “casă” nu înseamnă mare lucru pentru mine. Sunt eternul turist, dacă vrei. Au des români cărora nu le convine că sunt români. Dacă cineva m-ar lăsa să devin român, cu mare plăcere aș deveni. Aș avea o casă și aș putea să aplic pentru fondurile ICR. DA! R: Care e povestea tatuajului tău cu București? C: Iubesc București-ul, iubesc tatuajele. N-a fost o decizie grea. R: Ce te îndrumă să călătorești atât? C: Avioanele, trenurile, mașinile și, câteodată, când nu sunt triplat, mersul.
sinboy R: Care este cel mai important proiect al tău de până acum? C: Toate proiectele îmi plac. Câteva care ies în față ar fi ultima animație pe care am făcut-o împreună cu Anton Groves și Studioset, animație cumpărată de către Saatchi & Saatchi și selectată pentru Cannes anul acesta. De asemenea, atunci când am proiectat un Melty Man pe Casa Poporului. În 2004 am făcut o reclamă pentru Converse care a fost difuzat la nivel global. A fost drăguț. R: Instrumentul tău favorit? C: Penisul și creierul când nu e prost. R: După ce criterii îți alegi locurile în care pictezi? C: Oricare, dar să nu fie o statuie sau o clădire frumoasă. Dar daca sunt beat s-ar putea să nu aplic acest lucru. R: O doamnă te-a rugat sa-i pictezi casa. Cred că a fost un lucru frumos. Cum a fost? C: Această doamnă a fost în Berlin și a văzut fațada unui magazin facută de mine. S-a interesat de numărul meu de telefon și m-a angajat să-i pictez curtea. A încercat să-mi dea țuică la ora 8 dimineața. Cred că încerca sa profite de mine, nu știu. Îmi place să cred asta.
26
www.sinboy.ro
R: What’s your most important project so far? C: All of the projects I do are very important for me. A few that stick out could be; my latest animation, done in collaboration with Anton Groves and Studioset, commissioned by Saatchi and Saatchi and selected for the Cannes Golden Lions this year. Also when I projected a huge Melty Man onto the facade of Casa Poporului. Back in 2004 I made an advert for Converse which got worldwide TV distribution, that was nice. R: Which tool do you like best? C: My penis, and my brain when it’s not being dumb. R: What is the criterion you use to choose the places you want to paint? C: Any place that’s not a statue, or a nice old building. This might not fully apply when I’m drunk, but I do my best. R: An old lady asked you to paint her house. It thought it was a very nice thing. How was it? C: This old lady had been to Berlin, and saw a shopfront I painted, she asked the people for my number and commissioned me to paint her patio. She tried giving me tsuica at 8 in the morning. Maybe she was trying to take advantage of me, I don’t know. I’d like to think so though.
sinboy
28
www.sinboy.ro
sinboy
R: How’s the life of an urban artist in Bucharest and how is it in New York? C: I usually mainly paint Spring and Summer in Bucharest, I love abandoned buildings and rooftops. I wish people were more open to murals and such, cause the city is full of shitty walls that make the population more depressed. Unfortunately they’ve all eaten up what the media tells them about graffiti, so that even if you approach them politely and ask to paint their walls they think you’re trying to rape their cat and eat their children. New York is kind of where it all started. Here everyone and their mother tags. You have to be very careful with the police, so I’ve mainly painted in Brooklyn. Manhattan is full of posh people with little dogs and jocks who are confused about their masculinity who go to sports bars. Young people in Brooklyn have a great DIY punk ethos, and the parties are ridiculous. R: What are you working now? C: Right now I’m working on some prints for an exhibition I want to do in a couple of months in Brooklyn. I’m also working on a comic book called ‘I hate it when’, which is all about how much I enjoy life.
30
www.sinboy.ro
R: Cum e viața unui artist urban în București și cum diferă în New York? C: În general pictez primăvara și vara în București. Îmi plac clădirile abandonate și acoperișurile. Mi-ar plăcea ca lumea să fie mai deschisă la murale și chestii asemănătoare căci orașul este plin de pereți de rahat care influențează starea de spirit a locuitorilor. Din păcate, cred tot ce văd în mass-media despre graffiti și chiar dacă îi abordezi politicos și îi rogi să te lase să le pictezi pereții au impresia că vrei să le violezi pisica sau să le mănânci copiii. New York e locul unde a început totul. Trebuie să fii foarte atent cu poliția. În Brooklyn am pictat cel mai mult. R: La ce lucrezi acum? C: Acum lucrez la niște printuri pentru o expoziție pe care vreau s-o fac în cateva luni în Brooklyn. De asemenea, lucrez la o carte de benzi desenate intitulată “Urăsc atunci când“, care este despre lucrurile pe care le iubesc eu la viață.
sinboy
R: Where can we find Sinboy if we want to see what’s new with him? C: I’ve just redone my site (www.sinboy.ro), in Blog form, with new works and stuff. This one will be easier to update, so check regularly the news section to check what I’ve been up to. Hopefully it’ll make me start writing again.
32
www.sinboy.ro
R: Unde il putem gasi pe Sinboy daca vrem sa vedem ce a mai facut? (online/ offline) C: Tocmai mi-am refăcut site-ul, sinboy.ro, sub formă de blog, cu lucrări noi și chestii. Va fii ușor de updatat așa că verificați-l des ca să vedeți ce mai fac. Poate mă va face să scriu din nou.
noper
Sunt câteva lucruri la care nu te aştepţi de la un om de advertising. Unul ar fi ca în loc de imagini vesele şi sclipitoare, să îţi arate monşti luaţi din coşmaruri, maşini de tocat oameni sau Moartea în buline. Altul, să îţi ureze: „Have a Weird X-mas!” Radu Pop (a.k.a. Noper) face asta. În 2009, el se află printre cei mai buni 200 de ilustratori numiţi de Lürzer’s. Şi de ceva timp se duelează în talente, pe Artbattlefield, cu Ghica, alt nume important al artei vizuale româneşti.
38
www.noper.ro
There a few things you don’t expect from an advertising man. Like showing you monsters that would make Freddy check under his bed, or human meat grinders and Death in polka dots. Or wishing you: “Have a Weird X-mas!” Radu Pop a.k.a. NOPER does it. In 2009, he was amongst the top 200 illustrators according to Lürzer’s. Lately he is at battle with other creatives, on Artbattlefield, like Ghica, an other important name of the Romanian creative industry.
noper
R: Ce îi diferențiază pe Radu și Noper? N: Radu e angajat de luni până vineri între orele 10:00-18:00 să facă advertising la comandă, e educat, știe să folosească furculița de pește și să zică “saru’mâna” după masă, e prins în sistem unde joacă după reguli pe când Noper e liber, fără limite, pentru că e un produs al imaginației, un personaj care face cât, când, unde și ce vrea el în lumea lui. R:Ai spus într-o descriere a stilului tău că desenezi lucruri ușor sinistre sau “de coșmar” și răutăți. Totuși, cum visează frumos Noper? N: A, bună întrebare. Nu știu. Cred că visele frumuoase nu le țin minte. M-am programat cred să rămân cu imagini doar din visele mai ciudate, mai speciale. R: Ai creat o groază de personaje. Care dintre ele e “feblețea ta”? Tocmai ai infipt o furculiță în rană :). Asta e una din problemele mele, că nu pot să mă atașez de niciunul din personajele mele.. pe care să-l cresc, să-l dezvolt. Nici unul nu e atât de carismatic. Mai degrabă lumea mea e în sine un personaj... cel puțin asta îmi place să cred. :)
40
www.noper.ro
R: What are the differences between Radu and Noper? N: Radu is hired from Monday till Friday between 10 AM and 6 PM to do advertising. He’s educated, he knows how to use the fish fork and says “thank you” after dinner; he is caught in this system and he plays by the rules. Meanwhile, Noper is free, boundless, because he is a product of the imagination, a character that in his world does as much as he wants, whenever, wherever and whatever he wants to do. R: You said in one description of your style that you draw things slightly creepy, nightmares and malicious things. Although, how do Noper’s beautiful dreams look like? N: Oh, good question. I don’t know. I think I don’t remember the beautiful dreams. I think I programmed myself to only remember images from the weirder dreams, the more special ones.
noper
R: Cum ai ajuns în publicitate? N: Prin noroc. Am câștigat un concurs la Marcă Înregistrată prin 2001(cred), premiul era un stagiu la Leo Burne Șansă pe care am primit-o. De atunci sunt art aici.
R: Limitează advertising-ul artiștii care lucrează în acest domeniu? N: Da, limitează. Pentru că în advertising se lucrează după un brief care are niște limite clare, gen target, stra pe care trebuie să le folosești, scopuri precise, pe când artistul trebuie să aibă teoretic mână liberă să se expri foarte rar.
42
www.noper.ro
R: You created a lot of characters. Which one do you have most “at heart”?
ett cu șansa de angajare.
ategie, diferite elemente ime - și asta se întamplă
N: You just stuck a fork in the wound :). This is one of my problems: that I can’t attach myself to one of my characters... one whom to raise and develop. None of them is that charismatic. My world is more like a character in itself... at least that’s what I like to believe. :)
noper
R: Cum a fost să-ți vezi lucrările pe un ecran imens din centrul Bucureștiului? N: Superb. Un eveniment foarte, foarte bun pentru egoul artistului. R: Ai foarte, foarte multe lucrări. Desenezi zilnic sau ai un program pe care il respecți, în stilul: “de la ora asta până la... trebuie să am terminat desenul”? N: Nu, n-am un program, desenez când simt nevoia. Am mereu hârtie în jurul meu pe care să mă exprim, chestia cu “de la ora asta până la asta trebuie să am terminat desenul” e valabilă doar cand am comisioane adică deadline, și atunci desenul trebuie. R: În ce masură te inspiră visul și cât de mult influențează realitatea creațiile tale? N: Deși stilul meu de desen e destul de oniric, e bazat cumva pe realitate, dacă încerc să justific desenele pe care le fac... mereu găsesc paralele cu realitatea într-un fel sau altul.
44
www.noper.ro
R: You created a lot of characters. Which one do you have most “at heart”? N: You just stuck a fork into the wound :). This is one of my problems: that I can’t attach myself to one of my characters...one whom to raise and develop. None of them is that charismatic. My world is more like a character in itself...at least that’s what I like to believe :) R: How did you end up in advertising? N: By luck. I won a contest at Marca Inregistrata in 2001(I think). The prize was an internship at Leo Burnett with the chance of being hired. I got that chance and since then I’ve been an art there.
noper
R: Cum altfel ai aborda arta, în afară de modul în care o faci acum? N: Chiar nu stiu, desenul și mai nou animația sunt singurele mele unelte. R: Pe când o participare la un festival de animație? N: Curând. Am 2-3 schițe de scenariu, am nevoie doar de timp... și stare, după 9 ore de advertising, e și asta o problemă. R: Care sunt desenele tale animate preferate? N: ”Akira” de Otomo, aici intră și comics-ul Akira, nu numai filmul de animație. Mi se pare tare și stilistic și story-wise și tot ce vrei, un lucru rotund. E the shit in my book. R: Cum a venit ideea de Artbattlefield? N: Pai, eu și Ghiculică suntem foarte diferiți ca stil de desen și chiar și tematic, astfel încât neam gândit că ar fi foarte tare dacă ne-am duela în talente... și așa a început micul război între iepurii și roboțeii lui și lumea mea monstruasă și coruptă.
46
www.noper.ro
noper
R: Does advertising limit the artists who work in this field? N: Yes, it does. Because in advertising you have to work according to the brief which has some clear limits precise goals, while the artist should -in theory- have free hand to express himself and this seldom happen
48
www.noper.ro
s like target, strategy, different elements you have to use, ns.
R: How was it to see your works on a gigantic screen in the centre of Bucharest? N: Awesome. A really, really good event for the artist’s ego. R: You have many, many works. Do you work daily or have a schedule you wanna keep, something like: “from this hour to that I have to finish the drawing”? N: No, I don’t have a schedule; I draw whenever I feel the need to. I always have paper around me on which to express myself, the thing with “from this hour to that I have to finish the drawing” only happens when I have deadlines to keep and the drawing is a must. R: . How far does your dream inspire you and how much does the reality influnce your creations? N: Although my style is quite dream-like it is somewhat based on reality if I try to justify the drawings I make... I always find a connection with reality, in one way or another. R: In what other way would you approach art, besides the way your are doing it now? N: I really don’t know, the drawing and recently the animation are my only tools. R: When should we expect a participation in an animation festival? N: Soon. I have 2-3 sketchs for a script, I just need time... and the mood; after 9 hours of advertising, this is also a problem.
noper
50
www.noper.ro
R: Nici un iepure nu ar vrea să se găsească în ipostazele în care îi ilustrezi. Ce îl supară pe Noper la iepuri? N: În vremuri de război orice e permis R: Vreun mesaj pe care ai vrea să îl transmiți iepurilor? N: Capitulați! Monștrii mei sunt mai tari. R: Cum erau desenele tale “înainte de Noper”? N: Mai naive, cred. Probabil cu cât înaintez ca experiența în advertising cu atât desenele mele devin mai corupte și mai cinice ca mesaj. R: Galerii, site-uri… unde te găsim dacă vrem să vedem ce ai mai făcut? N: Pai, dați search pe google. :) Nu știu... Sunt lunar în Esquire la noi, anul ăsta și în Lüerzers Best 200 Illustrators Worldwide, iar pe net nici nu mai știu că sunt multe... cel mai sigur e situl meu noper.ro.
noper R: What are your favourite cartoons? N: “Akira” by Otomo and also the comics Akira, not only the animation movie. I find it great in terms of stylistic and story-wise and whatever you want, it seems a round thing. It’s the shit in my book. R: How did the idea of Artbattlefield come up? N: Well... Ghiculica and I are very different in terms of drawing styles and even of themes we use and so we thought it would be really cool to start art battle... and so the little war between his rabbits and robots and my monstrous and corrupt world has begun. R: Not one rabbit would want to find itself in the position you put them. What doesn’t Noper like about rabbits? N: In war times anything is aloud. R: Is there any message you want to send to the rabbits? N: Give up! My monsters are cooler. R: How where your drawings “before Noper”? N: More naive, I think. Probably with every step I go further in my experince in advertising my drawings become more corrupt and more cinical as far as the message goes. R:Art galleries, sites... where can we find you if we want to see what have you been doing? N: Well... you Google search :). I don’t know... I am monthly in Esquire - the Romanian edition - this year also in Luerzers Best 200 Illustrators Worldwide and on the internet I can’t even remember them all... the safest is my website, noper.ro.
52
www.noper.ro
stefanlucut
Designer multidisciplinar de 23 de ani provoacă supradoză de culoare și transformă orice lucru, de la scame la clădiri, în manifestări ale creației. Este vorba de Ștefan Lucuț, același care împinge “marea bilă a designului” printre branduri internaționale și proiecte de succes.
56
www.stefanlucut.com
23 year old multidisciplinary designer through an overdose of color, transforms anything from a rag to a building in a act of creation. We are talking about Stefan Lucut, the same man that pushes the great “ball of design� between international brands and successful projects.
stefanlucut R: Cum ţi-ai început cariera? Ș: Cu răbdare: Școala Populară de Artă, Liceul de Artă și mai apoi Facultatea de artă - neterminată. Dar aș zice că am început normal, nu a fost nimic anormal în începutul carierei. Ca și job, primul pe care l-am avut a fost junior designer la o “fabrică” de design pe 250$, apoi am lucrat ca designer la o agenție din București și de aproape 3 ani sunt freelancer. Poate m-a ajutat mult faptul că am fost în depthcore sau The KDU, dar în rest mi-am văzut de treabă. R:Când şi cum ai trecut de la arta traditionala la cea digitală? De ce? Ș: Chiar din timpul liceului. Am vrut să fac și altceva decât “tehnicile depășite”, cum le numesc unii acum. Și asta am făcut. Erau la modă calculatorul și internetul, așa că m-am apucat de research ca să văd în ce domeniu pot să mai activez. Am descoperit graphic designul, și libertatea de exprimare din această zonă m-a făcut să rămân deocamdată în domeniul designului. R: Cum ai învăţat să mânuieşti tool-urile pe care le foloseşti acum? Ș: De unul singur. Nu cred deloc in tutoriale și nici în cărți. De fiecare dată când am pus mâna să învăț de unul singur prin practică, mi-a ieșit mult mai bine și am învățat mult mai repede. Tutorialele te învață să faci un singur lucru, pe când dacă te iei de unul singur să ajungi acolo, te vei lovi de mai multe lucruri și automat vei învăța mai mult. R: Ce alt tip de artă, în afară de cea vizuală, ai folosi pentru a te exprima? În ce fel? Ș: Cred ca aș face cu succes teatru sau film. Sunt genul de tip care dacă merge în club nu dansează că nu se simte bine și atunci stă deoparte. Dar teatrul m-ar ajuta să mă exprim și eu prin mișcare și gesturi. R: Ce te inspiră? Ș: Absolut tot. De la scame, la mașini, clădiri, animale, sport, etc. Uneori, pe moment nici nu realizezi ce te-a influențat, dar îți dai seama mai târziu. Inspirația este directă și indirectă. R: Ai stat un an în Bucureşti. În ce fel şi-a pus amprenta acest oraş pe creaţia ta? Ș: Faptul că ajunsesem în București a fost un impuls. Oamenii de acolo sunt mai grăbiți și foarte activi, așa că a trebuit să țin pasul. Acolo am lucrat foarte mult, așa încât și stilul și skill-ul meu au evoluat mult. Un alt mare plus a fost anturajul; am cunoscut mulți oameni foarte ok și de la care am avut de învățat. R: În foarte multe dintre lucrările tale foloseşti culori calde şi puternice. De ce ai această atracţie deosebită pentru ele? Ș: Este ceva ce nu pot să vă descriu. Am avut atracția asta din copilărie. La liceu, la pictură aveam tot timpul nota 10 și toată lumea lăuda modul meu de a folosi culoarea și compoziția. Este pur și simplu o treabă naturală care vine de la sine. Îmi plac culorile și îmi place foarte mult să le folosesc. Dacă aș putea să fac o lucrare cu toate culorile din lume aș face-o, dar probabil ar arăta groaznic. Trebuie să știi când să te oprești. R: Există o idee care să unească într-un punct toate lucrările tale? Dacă da, care este? Ș: Aș zice doar “colorful”. Este primul element după care lumea recunoaște lucrările mele și stilul meu. Vin la rând “freestyle” & “overdose”. R: Ce e mai important pentru un artist, profesorul sau munca individuala? Ș: 90% muncă individuală, 9 % este al profesorului și 1% talent.
58
www.stefanlucut.com
stefanlucut
60
www.stefanlucut.com
R: Dacă ai fi educator ce i-ai învăţa pe elevii tăi? Ș: Cred că prima lecție ar fi “Libertatea de Exprimare”. Aș vrea să îi împing pe elevi să se exprime cât mai liber, să lucreze nu doar cu capul, ci și cu simțurile. Să împingă mai mult limitele lor, în primul rând, și în al doilea rând limitele designului. R: Ce proiecte de viitor ai? Ș: În afară de Etcetering care urmează să fie lansat în curând, nu pot să vă zic nimic mai mult decât că a venit rândul brandurilor mari să apară în portofoliu. Iubesc Atelier105 crew și cum a evoluat și proiectele pe care le-a lăsat în urmă, dar cel mai mult iubesc ceea ce urmează să facem și cum urmează să împingem și noi la rândul nostru marea “bilă” a designului. R:Care este artistul pe care îl apreciezi cel mai mult şi cum te-a influenţat? Ș: Nu am un artist preferat. Îmi plac foarte mulți artiști, cred că găsesc ceva interesant la 99.9% dintre ei. Sunt recunoscător celor care au pus bazele “designului ordonat” (grid system), Josef Müller-Brockmann si Emil Ruder. R: Melodia favorită. Cum ai transmite mesajul ei prin artă vizuală digitală? Ș: Aici e greu, pentru că nu am o melodie favorită. Dar dacă aș avea probabil ar fi o melodia foarte color și aritmică. R: Ce calităţi trebuie să aibă un graphic designer? Ș: Prima calitate este să fie modest, și să stea în banca lui. Restul se subînțeleg: talent, determinare, răbdare, și să fie openminded ca să poată să iasă din rutina (asta e egal cu creier). R: Unde te pot găsi cei interesaţi de munca ta, atât pe net, cât şi în mediul offline? Ș: Eu domiciliez în Timișoara, iar “pe net” la www.stefanlucut.com și www.atelier105.com. Nu ezitați să imi scrieți email la stefan.lucut@gmail.com. Îmi place să cunosc oameni și să vorbesc cu ei lucruri noi.
stefanlucut R: How did you start your career? S: With patience: Art School, Art High School and then Art University - unfinished. But I would say I started normally, I didn’t do anything out of the ordinary at the beginning of my career. As a job, my first one was junior designer at a design “factory” where I was paid $250. Then I worked as a designer at an agency in Bucharest and for almost three years as a freelancer. Maybe the fact that I was in depthcore or The KDU helped a lot, but otherwise I just did my job. R: When and how did you cross the line from traditional art to digital art? And why? S: Right from high school. I wanted to do something else apart from the “obsolete techniques” like some people call them. And that’s what I did. The computer and the internet were very fashionable, so I started research to see in which other field I could work. I discovered graphic design and the freedom of expression in this area made me want to continue. R: How did you learn to work with the tools you use now? S: By myself. I don’t believe at all in tutoring or in books. Every time I tried to learn hands on and by myself, it went much better and I learned faster. The tutorials teach you to do one thing, but if you try by yourself to accomplish what you want, you will naturally discover more, learn more. R: Which other type of art, outside of the visual art, would you use to express yourself? In which way? S: I think I could successfully do theatre or movies. I’m the type who when in a club would not dance because I don’t feel comfortable and would stand apart from everyone. But the theatre would help me to express myself through movements and gestures. R: What inspires you? S: Absolutely everything. From lints (I don’t know what scame is but lints does not make sense) to cars, buildings, animals, sport etc. Sometimes, at any moment you don’t realize what influenced you, but it comes to you later. Inspiration is direct and indirect. R: You stayed one year in Bucharest. In which way did the city leave its mark on your ability to create? S: The fact that I arrived in Bucharest was just on impulse. The people there are more hurried and very active and so I had to keep up with them. There, I worked very much until my style and my skill evolved a lot. Another big plus was the group of people I met; I met many people who were really helpful and from whom I learned a lot. R: In many of your works you use warm and powerful colors. Why this special attraction to them? S: It’s something I can’t describe. I had this attraction since childhood. In high school, my mark for painting was always 10 and everybody was praising my way of using the color and composition. It’s purely and simply a natural way which comes from within me. I like colors and I like very much to use them. If I could do a piece with all the colors in the world I would do it, but it would probably look awful. One has to know when to stop. R: Is there an idea (a concept) that unites all your pieces? If yes, which one? S: I would just say “colorful”. It’s the first element that makes people recognize my works and my style. v Next on the list are “freestyle” & “overdose”.
62
www.stefanlucut.com
stefanlucut
64
www.stefanlucut.com R: What is most important for an artist: the teacher or the individual work? S: 90% individual work, 9% is for the teacher and 1% talent. R: If you were a teacher, what would you teach your students to do? S: I think the first lesson would be “Freedom of expression”. I would like to encourage the students to express themselves as free as possible, to work not only with their head, but also with their senses to push their limits more and more to stretch the limits of design. R: What future projects do you have? S: Besides Etcetering, that will be launched soon, I can’t say anything more except that is time for the big brands to appear in the portfolio. I love “Atelier 150” crew and how it evolved and the projects they left behind, but what I love the most is how we are pushing the larger sphere of design. R: Who is the artist you appreciate the most and how did he/she influence you? S: I don’t have a favorite artist. I like many artists, I think I find something interesting in 99.9% of them. I am grateful to those that have given us the base for “the ordered design” (grid system), Josef Muller-Brockmann and Emil Ruder. R: Your favorite song. How would you convey its message through digital visual art? S: This is hard, because I don’t have a favorite song. But if I had, the song would probably be very colorful and rhythmical (I don’t know what aritmica is). R: What qualities must a graphic designer have? S: The first quality is to be modest and do what feels comfortable. Some other qualities are: talent, determination, patience and to be open-minded and escape the routine (that means using ones brain). R: Where can those who are interested in your work find you, both on the internet and offline? S: I live in Timisoara and, on the internet, they can find me at www.stefanlucut.com and www.atelier105.com. Don’t hesitate to write to me at stefan.lucut@gmail.com. I like to meet people and talk about new things with them.