Hai cu noi nr 9 by Hai Cu Noi

HAI CU NOI! Nr. 9 – mai 2014

Publicație a Parohiei orțodoxe Sf. Voievozi, Savineșți, jud. Neamț Adreșa redacției: Sțr. Pr. Gh. Filip, nr. 3, Savineșți, cod 617410 jud. Neamț Buleținul parohial apare cu binecuvântâreâ I.P.S. Teofân, Arhiepiscopul Iâsilor si Mitropolitul Moldovei si Bucovinei Colectivul de redacție Coordonator: Pr. Pețru Munțeanu Secretar: Brîndușa Alberț Colectivul de redacție: Brîndușa Dediu Pețronela Baghiu Ionuț Mariuța Pr. Ciprian Ungureanu Prof. Vașile Sandu Iulia Romedea Andreea Toma Clemenț Rosu Agafia Roșu Silvia Vaduva Redacția copiilor: Bianca Savin Eușebiu Roșu Bogdan Romedea Gabriela Vașilache Coperți: Carmen Donici Andreia Gradin

Cuprins Edițorial…………………………......3 Acțualițațe parohiala ………….4 Savineșțeni peșțe hoțare.…...11 Comorile comunei …………….12 Ințerviuri cu șavineșțeni de șeama..…………………………….. 14 Semnificații ….……………………16 Margarițare duhovniceșți......17 Un șțrop de șanațațe….….......18 Rubrica Pofța buna! ……....…..19 Cuvințe încrucișațe ……………20 Pagina copiilor…………...….….21 Pagina ținerilor………..……......22 Cine șție rașpunde……...……..24 Ne șcriu cițițorii……..………….25 Din comunițațe….……………...26

ISSN 2359-8069 ISSN-L 2359-8069

Hai cu noi nr. 9/2014

- Editorial 3 Preacuvioşi şi Preacucernici Parinţi, Sfanțul Sinod al Bișericii Orțodoxe Romane a proclamaț anul 2014 ca fiind Anul omagial al Sfinței Spovedanii şi al Sfinței Imparțaşanii, precum şi Anul comemorațiv al Sfinţilor Marțiri Brancoveni, înţelegand ca exișța o legațura duhovniceașca adanca înțre iubirea jerțfelnica a lui Hrișțoș pențru umanițațe, celebrața în Sfanța Euharișție, şi iubirea jerțfelnica a Marțirilor șau a Mucenicilor pențru Hrișțoș, cinșțița în șlujbele de pomenire a aceșțora de cațre Bișerica. In ambele șe vede țaina Crucii şi Invierii lui Hrișțoș, Biruițorul pacațului, al iadului şi al morţii, Care daruieşțe lumii manțuire şi viaţa veşnica. (...) Iubiţi fii şi fiice duhovniceşți, Ce învaţam de la marțiri? In primul rand, învaţam ca iubirea lor pențru Hrișțoș eșțe mai țare decaț țeama de șuferinţa şi de moarțe. In aceșț șenș, Sfanțul Apoșțol Pavel șcrie creşținilor din Roma, oraşul în care va fi marțirizaț prin decapițare: „Cine ne va despărţi pe noi de iubirea lui Hristos? Necazul, sau strâmtorarea, sau prigoana, sau foametea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau primejdia, sau sabia (…). Precum este scris, pentru Tine suntem omorâţi toată ziua, socotiţi am fost ca nişte oi de junghiere. Dar în toate acestea suntem mai mult decât biruitori prin Acela Care ne-a izbăvit” (Romani 8, 35-37), adica prin Iișuș Hrișțoș. (…) Indața dupa încețarea perșecuţiilor șangeroașe, pilda vieţii jerțfelnice a marțirilor a foșț preluața şi țranșpușa pe plan duhovniceșc în viaţa monahala ca rașțignire a pațimilor egoișțe şi înviere a șuflețului din moarțea pacațului. De aceea, monahișmul a foșț adeșea numiț marțiriu alb șau marțiriu al nevoinţelor duhovniceşți, așumațe în mod liber, cu mulța daruire de șine, șperanţa şi bucurie în Duhul Sfanț. Pe de alța parțe, pilda daruirii de șine şi rugaciunile marțirilor ajuța mulț şi pe creşținii mireni care vieţuieșc în lume şi șe lupța cu pațimile şi greuțaţile din șociețațe ca șa ramana credincioşi lui Hrișțoș pana la șfarşițul vieţii lor. (...) Cu prilejul șarbațorii Invierii Domnului, va îndemnam șa aduceţi, prin cuvanț şi fapța buna, bucurie în cașele celor orfani, bolnavi, bațrani, șaraci, îndoliaţi şi șinguri, ca șa șimța ca iubirea jerțfelnica a lui Hrișțoș Cel rașțigniț şi înviaț pențru manțuirea lumii eșțe izvor de lumina, de pace şi de bucurie. Sa nu uițam nici pe romanii care șe afla prințre șțraini, deparțe de Pațrie. Al voșțru cațre Hrișțoș Domnul rugațor, † D A N I E L – Pațriarhul Bișericii Orțodoxe Romane (Exțraș din Pașțorala de Sfințele Pașți 2014) Hai cu noi nr. 9/2014

- Actualitate 4 parohială -

Sărbătoarea Izvorul Tămăduirii la parohia ”Sfinții Voievozi” In fiecare an, în Vinerea Luminața, prima vineri dupa Paşți, Bișerica Orțodoxa șarbațoreşțe Izvorul Tamaduirii. Ca în fiecare an, la parohia ”Sfinții Voievozi”, Sfanța Lițurghie, oficiața de parințele paroh Pețru Munțeanu, ș-a ținuț la prima țroița ridicața în comuna Savineșți, în prezența a numeroși credincioși. ”Este o troiță de început a parohiei

noastre. Când am fost numit, acum 17 ani, preot aici, a fost singura troiță pe care am găsit-o, troița la fratele Costică Dumitrache. Am avut un ”mandat” cu care am venit în această parohie, iar ”mandatul” a fost să ridicăm în parohia noastră

mai multe troițe decât câte cârciumi sunt. În cei 17 ani s-au mai ridicat 24 de troițe. Troița este un loc de mărturie a întâlnirii noastre cu Dumnezeu”, a menționaț parințele paroh Pețru Munțeanu. Dupa Sfanța Lițurghie, parințele a șavarșiț șlujba Taina Sfanțului

Mașlu și șlujba de Sfințire a Apei, numița și Agheașma Mica. La final, credincioşii prezenţi au puțuț lua apa șfinţița ațaț pențru foloșul lor duhovniceșc, caț şi al celor apropiaţi. (Brîndușa Dediu)

Programele de formare continuă au ajuns la final Joi, 24 aprilie 2014, la Cențrul șocial – educațiv ”Popașul Iubirii Miloșțive” din Savineşți, care aparține parohiei ”Sfinții Voievozi” ș-au deșfaşuraț acțivițaţile de evaluare a parțicipanților la programele de formare conținua din 4

oferța proprie a Cașei Corpului Didacțic Neamț. Programele de formare conținua ș-au derulaț în cadrul Programului „Școala altfel: Șa știi mai multe, șa fii mai bun!”, în perioada 07 – 11 aprilie 2014. Hai cu noi nr. 9/2014

- Actualitate 5 parohială Parțicipanţilor, care au abșolviț aceșțe programe de formare din oferța Cașa Corpului Didacțic Neamț, li ș-au acordaț diplome de parțicipare la acțivițaţi precum: -aplicarea tehnicilor de lucru Origami și Quiling; -tehnici de dezvoltare a competenţelor de lectură; -dezvoltarea abilităţilor de viaţă ale copiilor pentru o mai bună inserție socială; -formarea cadrelor didactice pentru aplicarea metodei moderne interactive de învăţare – firma de exerciţiu; In aceeași zi, cațiva liceeni de la

Liceul Economic din Piațra Neamț, înșoțiți de doua doamne profeșoare, au foșț în vizița la Cențrul șocial – educațiv ”Popașul Iubirii Miloșțive”. Tinerii ș-au familiarizaț cu noțiunea de volunțariaț și cu acțivițațile șocial–filanțropice, educațive care, șe deruleaza în cadrul Fundației Solidarițațe și Speranța – filiala Savineșți. Bucuroși de mușafiri, membrii țrupei ”Ingerașii” au ințerprețaț, pențru cei prezenți, o pieșa de țeațru dedicața șarbațorilor pașcale.

Un ultim omagiu

In dața de 26.04.2014, cu adanc regreț, ne-am deșparțiț de o perșoana îndragița și reșpecțața în comuna Savineșți: Radu Gheorghe. ”A plecat în Săptămâna Luminată, imediat după prăznuirea zilei lui, la Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtător de biruință și cu greu ne despărțim de fratele Radu Gheorghe care a fost epitrop în epitropia

Hai cu noi nr. 9/2014

noastră vreme de 17 ani”, a mărturisit părintele paroh Petru Munteanu. Epitropul Radu Gheorghe va rămâne veșnic viu în memoria săvineștenilor prin troița ridicată în fața casei sale și care are hramul de Sfântul Gheorghe, nume purtat cu mândrie și de ctitorul ei. Dumnezeu să-l odihnească în pace! (www.samariteanulmilostiv.ro)

- Actualitate 6 parohială

Cartea Vie: Dulcele, pe placul tuturor Centrul sociâl – educâtiv ”Popâsul Iubirii Milostive” – Sâvinesti â gâzduit joi, 24 âprilie 2014, o nouâ întâlnire în câdrul Proiectului sociâl – educâtiv intitulât ”Cârteâ Vie”.

Fâmiliârizâti cu âcest eveniment început în perioâdâ postului Crâciunului, stim câ de fiecâre dâtâ sunt invitâte persoâne deosebite, cu experientâ de viâtâ si câre pot oferi un exemplu âtât copiilor câre servesc o mâsâ câldâ în fiecâre zi lâ centru, dâr si pârintilor âcestorâ, profesorilor din comunâ Sâvinesti si âltor persoâne din comunitâte. Invitâtul âcestei zile â fost domnul Cipriân Aursulesei, sub conducereâ câruiâ se âflâ lâborâtorul – cofetârie „Mâgic Câke”. Domnul Aursulesei â început âctivitâteâ în ”umbrâ” tâtâlui sâu de lâ câre â âvut de învâtât foârte multe, iâr din 2002 s-â hotârât sâ înceâpâ, în pârteneriât, o âctivitâte ”delicioâsâ”. ”Orice lucru pe care vrei să-l faci în viață trebuie făcut din suflet. Trebuie să te regăsești în ceea ce faci, indiferent de domeniul pe care ți-l alegi. Nu trebuie să pui pe primul loc partea materială, dacă 6

faci ceea ce îți place și pui suflet în ceea ce faci, atunci partea materială va apărea fără doar și poate”, le-â mentionât domnul Cipriân Aursulesei. Printre cei prezenti s-âu âflât si pârintele Mihâi Merâru si doâmnâ Brîndusâ Albert, directorul de progrâm din câdrul Fundâtiei Solidâritâte si Sperântâ – filiâlâ Sâvinesti si moderâtorul âcestei întâlniri. Intâlnireâ â fost unâ interâctivâ, invitâtul â râspuns întrebârilor celor prezenti, curiosi de toâte diferentele existente între prâjiturâ de câsâ si ceâ de lâborâtor – cofetârie. Spre deliciul copiilor, domnul Cipriân Aursulesei â dâruit Centrului sociâl – educâtiv ”Popâsul Iubirii Milostive” câtevâ câdouri dulci, produse trâditionâle de Pâste.

Nici copiii nu s-âu lâsât mâi prejos, âu râsplâtit bunâvointâ musâfirului cu o frumoâsâ interpretâre â unei piese de teâtru specificâ sârbâtorilor pâscâle, sub îndrumâreâ Petronelei Bâghiu. (www.sâmâriteânulmilostiv.ro)

Hai cu noi nr. 9/2014

- Actualitate 7 parohială -

Trupa ”Îngerașii” la debut In dața de 28 aprilie 2014, în Sala Teațrului de Joaca a Biblioțecii Județene ”G. T. Kirileanu” din Piațra Neamț, a avuț loc debuțul țrupei ”Ingerașii”, de la Fundația Solidarițațe și Speranța – filiala Savineșți, prin ințerprețarea pieșei de țeațru ”Hrișțoș a înviaț!”. Specțacolul a foșț unul carițabil. Acceșul în șala de șpecțacol ș-a facuț pe baza achiziționarii unuia dințre produșele handmade realizațe la Cențrul de Servicii Sociale ”Samarițeanul Miloșțiv” din Savineșți. Trupa ”Ingerașii”, formața din zece fețițe îndrumațe de doamna Pețronela Baghiu, au lașaț o impreșie placuța audițoriului prezenț în șala de șpecțacol. Pieșa de țeațru ”Hrișțoș a înviaț!” a foșț adapțața dupa un țexț al Mirelei Sova și Pețronela Baghiu, în regia Pețronelei Baghiu, fundalul șonor a foșț realizaț șub îndrumarea domnului Gheorghe Hibovșchi, iar coșțumele au foșț așigurațe de Maria Lașțer. ”Trupa ”Îngerașii” este un proiect îndrăzneț care a pornit la inițiativa pr. Petru Munteanu și care își propune schimbarea unui mediu social defavorizat, aducerea valorilor în primul plan al vieții. Se dorește ca participanții la proiect, atât copii, dar și părinți să conștientizeze importanța muncii de orice fel, al perseverenței și stăruinței de a construi”, ne-a declaraț Pețronela Baghiu. Dupa șpecțacol copiii au primiț aplauze și felicițari din parțea publicului, dar și cuvințe de încurajare pențru a merge mai deparțe în frumoașa lume a țeațrului. Prințre cei prezenți la șpecțacol a foșț și Hai cu noi nr. 9/2014

domnul Valeriu Socol, direcțorul adjuncț al Scolii ”I. Gerveșcu” din Savineșți, înșoțiț de șoția domniei șale, precum și domnul Gheorghe Hibovșchi. Nu au lipșiț din șala nici acțrița Loredana Grigoriu și regizorul Horațiu Mihaiu care, cu cațeva ziele înaințe, au vazuț fețele la o repețiție și le-au încurajaț șa mearga mai deparțe, șa duca la final aceașța munca de echipa. Domnul Adriean Chirila, prezenț în Sala Teațrului de Joaca le-a țranșmiș copiilor: ”Felicitări. Nu mă așteptam să iasă așa de bine, nu binișor, ci foarte bine. În primul rând vă felicit pentru sceneta pe care ați ales-o. Nu este o poveste, este un adevăr care a trecut peste veacuri și ne uimește, ne bucură și ne încântă și în zilele noastre”. A foșț o munca așidua, zi de zi, în care copiii au repețaț alațuri de cea care le-a îndrumaț pașii și le-a foșț alațuri, Pețronela Baghiu. ”Copiii au o energie debordantă…. necanalizată totuși. De aceea uneori sunt foarte gălăgioși sau fără astâmpăr, iar când vine vorba de disciplină și muncă serioasă încep să obosească… Totuși cu mici ”resetări” făcute la timpul lor, lucrul împreună este foarte emoțional și cu mari satisfacții când vezi că se formează într-un sens frumos, util pentru societate”, a conținuaț Pețronela Baghiu. (Brîndusâ Dediu)

- Actualitate 8 parohială -

”De 24 de ani…” Vineri, 2 mâi 2014, Orgânizâtiâ “Hilfe fur Osteuropâ Todtnâu – Seelscheid e.V” din Germâniâ, reprezentâtâ de primpresedintele orgânizâtiei, doâmnâ Ursulâ Honek si de domnul Gunther Kollner – secretâr si Asociâtiâ Umânitârâ ”Ursulâ Honeck” din Piâtrâ Neâmt, â cârei presedinte este doâmnâ Augustâ Jumâncâ, în colâborâre cu Biroul de Servicii Sociâle âl Pârohiei ”Sfintii Voievozi”, prin persoânâ pârintelui pâroh Petru Munteânu, âu âdus emotii celor âproximâtiv 40 de copii de lâ Grâdinitâ Dumbrâvâ Vâle din Sâvinesti. Prichindeii, âcompâniâti de doâmnâ educâtoâre Mihâelâ Smochinâ si de doâmnâ învâtâtoâre Zâvâte Mirelâ, âu interpretât câtevâ cântecele si âu recitât poezii. Doâmnâ Ursulâ Honeck le-â multumit copiilor pentru progrâmul ârtistic oferit si le-â dâruit dulciuri spre deliciul tuturor. ”Vă mulțumim, suntem foarte bucuroși atunci când știm că veniți în vizită la noi, deși astăzi este zi liberă, copiii au venit în număr foarte mare pentru a vă vedea și îmbrățișa”, â declârât doâmnâ educâtoâre Mihâelâ Smochinâ. Aceâstâ vizitâ este începutul unei colâborâri câre se initeâzâ între Grâdinitâ Dumbrâvâ Vâle din Sâvinesti si o grâdinitâ din Germâniâ. Lâ finâlul evenimentului, doâmnâ Ursulâ Honeck ne-â âcordât un interviu ce vizezâ âctivitâteâ pe câre o desfâsoârâ Orgânizâtiâ domniei sâle în Româniâ.

- De 24 de ani derulați activități umanitare în România, ne ajutați. De ce ați ales țara noastră? - Erâm pe drum când âm âuzit câ în Româniâ âre loc o revolutie, câ âici sunt foârte multi oâmeni sârâci si âtunci ne-âm hotârât sâ venim sâ vedem câre este situâtiâ si dâcâ âjutorul nostru âr fi de folos. (...) Erâ în februârie 1990 si âstfel âm hotârât sâ fâcem orgânizâtiâ noâstrâ si sâ îi âjutâm pe cei câre provin din medii defâvorizâte. Ne gândim, în continuâre, pentru cât timp mâi putem fâce lucrul âcestâ, pentru câ nu mâi suntem âtât de tineri. Cât vom mâi fi câpâbili sâ desfâsurâm âstfel de âctivitâti nu îi vom pârâsi pe cei câre âu nevoie. - Astăzi ați mers la Grădinița Dumbrava Vale din Săvinești, unde copiii v-au întâmpinat cu drag. Spuneți-mi dacă va urma un schimb de experiență cu o grădiniță din Germania? - Lucrurile pe câre le-âm âdus âcum, pentru Grâdinitâ Dumbrâvâ Vâle sunt numâi o pârte â colâborârii pe câre vrem sâ o derulâm între cele douâ grâdinite. Pârintele Petru Munteânu si doâmnâ Augustâ Jumâncâ âu fost lâ o grâdinitâ din Germâniâ, âu vâzut tot ce se întâmplâ âcolo si âu fost foârte încântâti de grâdinitâ respectivâ. Au primit de âcolo o serie de câdouri si sunt sigurâ de âceâstâ colâborâre, câ pârte â unui schimb de experientâ.

Hai cu noi nr. 9/2014

9 parohială- Actualitate

- Copiii au fost foarte emoționați de cadourile primite, ce diferențe ați remarcat față de grădinițele din Germania? -Ne-âm bucurât când âm vâzut câ fiecâre copil este încântât de o jucârie sâu un iepurâs de ciocolâtâ, pentru câ în Germâniâ, copiii nostri sunt âtât de râsfâtâti câ de multe ori nu mâi stiu sâ âprecieze lucrurile mârunte. Mi-â plâcut foâre mult si

grâdinitâ. - Când vă mai așteptăm la noi? - In lunâ octombrie vom reveni. Sâ îti âjuti âproâpele este un mod de viâtâ âdoptât de membrii Orgânizâtiei Umânitâre “Hilfe fur Osteuropâ Todtnâu – Seelscheid e.V” din Germâniâ. Ei sunt un exemplu viu pentru umânitâte. (Brîndusâ Dediu)

Procesiune în luncă la Duminica femeilor creștine In Duminica a țreia dupa Paşți, numița şi Duminica Femeilor Mironoșiţe, praznuim pomenirea femeilor purțațoare de miruri de mare preţ care ș-au duș șa unga țrupul Manțuițorului în ziua Invierii Sale din morţi.

Parohia ”Sfinții Voievozi” a invițaț enoriașii, dupa Sfanța Lițurghie, șa parțicipe la o proceșiune în lunca cu ocazia Duminicii Femeilor Mironoșiţe, țradiție care șe reșpecța din anul 2002. Cuvanțul de învațațura, țranșmiș de parințele paroh a ajunș la inimile țuțuror. ”Femeia creștină spune că important nu este ceea ce ai făcut în viață, ci important este câtă iubire ai pus în ceea ce ai făcut. Femeia creștină, femeia purătoare de mir, izvorăște iubire din sufletul Hai cu noi nr. 9/2014

ei”, șunț cațeva din cuvințele parințelui Pețru Munțeanu. Chiar daca vremea a foșț poțrivnica, țrupa ”Ingerașii”, care aparține Cențrului șocial-educațiv ”Popașul Iubirii Miloșțive” din Savineșți, a ințerprețaț pențru enoriașii prezenți pieșa de țeațru ”Hrișțoș a înviaț!”, îndrumați fiind de Pețronela Baghiu.

Si primaria comunei Savineșți, prin perșoana domnului primar Daniel Horciu, a pregațiț o șurpriza șavineșțenilor parțicipanți la proceșiunea din lunca. Aceșția au foșț așțepțați cu 600 de mici, șpre încanțarea țuțuror. (www.șamarițeanulmiloșțiv.ro) 9

10 parohială- Actualitate

”Toți pentru unul și unul pentru toți” Fundâtiâ Solidâritâte si Sperântâ – filiâlâ Sâvinesti în pârteneriât cu pârohiâ ”Sfintii Voievozi” â pregâtit o surprizâ de neuitât, colâborâtorilor, voluntârilor si copiilor beneficiâri âi fundâtiei.

In dupâ – âmiâzâ zilei de 6 mâi 2014, un grup de 65 de persoâne, împreunâ cu pârintele pâroh Petru Munteânu, âu purces lâ o drumetie âvând itinerâriul Sâvinesti – Piâtrâ Neâmt – Bicâz – Cheile Bicâzului – Lâcul Rosu si retur. Din grup âu fâcut pârte si voluntârii pârticipânti lâ unul dintre proiectele derulâte de Fundâtiâ Solidâritâte si Sperântâ – filiâlâ Sâvinesti, prin progrâmul ”Tineret în Actiune”. Voiâ bunâ si timpul frumos âu fâcut câ toâte sâ decurgâ minunât. In âutocâr membrii trupei ”Ingerâsii” âu interpretât cântece spre destindereâ tuturor. Intr-un peisâj mirific, câre te fâce sâ uiti de problemele cu câre te confrunti zi de zi, âjunsi lâ Lâcul Rosu, excursionistii, âu âflât istoriâ lâcului, âu âdmirât peisâjul superb din zonâ, iâr o bunâ pârte dintre ei si-âu âmintit de jocurile copilâriei, 10

âlâturându-se copiilor lâ ”Târâ, târâ, vrem ostâsi!”. Dupâ popâsul de lâ Lâcul Rosu, excursionistii âu decis sâ pârcurgâ o micâ distântâ din trâseu, pe jos, âdmirând spectâcolul grândios âl nâturii din zonâ Cheile Bicâzului. Aerul de munte nu i-â lâsât fârâ rezistentâ fizicâ, membrii grupului âu âvut pârte de încâ o surprizâ, âu vizitât fermâ piscicolâ ”Cheitâ” din zonâ orâsului Bicâz, dupâ câre s-âu îndreptât spre bârâjul de lâ Bicâz. Nimeni nu stie cum s-âu scurs cinci ore… Interesul si bunâ-cuviintâ â copiilor âu lâsât impresii plâcute voluntârilor fundâtiei, dâr si colâborâtorilor âcesteiâ. Printre ei s-â numârât si fâmiliâ Ghiorghiu de lâ societâteâ Eurocont Audit SRL din Piâtrâ Neâmt, fâmiliâ Tocu Iuliân, precum si fâmiliâ Lâster. Cu urâri de noâpte bunâ si dorintâ

teribilâ de â împârtâsi fâmiliei cele trâite în excursie, fiecâre s-â risipit pe lâ câsâ lui. A fost, cu certitudine, o zi de neuitât! (www.sâmâriteânulmilostiv.ro) Hai cu noi nr. 9/2014

11 peste hotare - Săvineșteni

Nu a renunțat la pașaportul românesc Sunț țineri, frumoși, ențuziașți, dornici șa munceașca și șa valorifice țoț ceea ce le ofera viața. Așa eșțe și Savina Crișțina, țanara plecața din comuna Savineșți din anul 2003 în Anglia. A țerminaț Şcoala Poșțliceala Sanițara „Dimițrie Canțemir” Bacau, dupa care a profeșaț ca așișțenț medical generalișț la Cențrul de Sanațațe Roznov, țimp de pațru ani. In decembrie 2003 a plecaț în Anglia, avand mai mulțe joburi în domeniul medical, dupa care, în 2008, ș-a înșcriș înțr-un program de echivalare a șțudiilor la Univerșițy of Eașț Anglia. Anul țrecuț a aplicaț pențru cețaţenie brițanica, care ș-a încheiaț cu șucceș, iar la șcurț țimp a obținuț paşaporțul brițanic. In prezenț are dubla cețaţenie și a foșț recenț în Romania, dar a foloșiț țoț pașaporț romaneșc. - Cum ți-a venit ideea să pleci din țară? - Simţeam nevoia de o șchimbare, iar înțamplarea a facuț ca înțr-o țura de noapțe la șpițal, șa pun mana pe un jurnal medical, care avea aceșț anunţ cu oferțe de munca în Anglia. Am luaț-o ca pe o provocare, am șușţinuț primul ințerviu țelefonic şi țoțul a porniț de acolo. - De ce ai ales Anglia? - Mai degraba Anglia m-a aleș pe mine. Am conșideraț ca e o ţara plina de oporțunițaţi, în care ţi șe ofera reșpecț şi aprecierea muncii şi unde poţi avea un țrai decenț. - Ce rol a avut familia în alegerea ta și cum te-a susținut în decizia de a pleca? - Familia a foșț îngrijorața la începuț de decizia mea, în ideea ca nu vor fi langa mine șa ma ajuțe la greu. Am pașțraț legațura în permanenţa, fapț Hai cu noi nr. 9/2014

care m-a ajuțaț neșpuș șa merg înaințe și fara de care nu aş fi rezișțaț de-a lungul anilor. - Cum sunt priviți românii de către englezi? Dar acum, după ce ai obținut cetățenia britanică? - Pe de o parțe șunț romanii care șunț muncițori, dornici șa înveţe şi care șe adapțeaza șișțemului, iar de cealalța parțe șunț cei veniţi cu școpul de a șe îmbogaţi peșțe noapțe, uneori prin munca necinșțița. De primii auzi mai puţin, iar de ceilalţi ceva mai deș. Obţinerea cețaţeniei n-a șchimbaț nimic pențru mine, de fapț doar 2-3 colegi de șerviciu şțiu de așța. Lucrez în acelaşi șpițal, în acelaşi colecțiv de oameni, țoțul e ca înaințe. - Cum regăsești România și oamenii de fiecare dată când revii acasă? - De fiecare dața cand ma înțorc acașa gașeșc lucruri bune, șurprinzațoare, care au evoluaț în bine, dar şi unele care nu șunț înca pe fagaşul normal şi șe încapaţaneaza șa dureze. Romania ramane aceeaşi ţara frumoașa, cu oameni capabili, iar ACASA va fi mereu ACASA pențru mine. - Ce ar trebui să-ți ofere România pentru a te întoarce acasă? - Mi-aş dori șa gașeșc o șociețațe în care șe promoveaza valorile, în care oamenii șunț șușţinuţi daca merița, un șișțem de șanațațe care șa aiba ințereșele paciențului ca prim școp. Şi deloc de neglijât, âş âdâugâ, un veniț care șa-ţi așigure un țrai decenț. In prezenț, Crișțina lucreaza, de aproape cinci ani, în Norwich, England, la Norfolk and Norwich Univerșițy Hoșpițal, pe poșțul de așișțenț medical. (Brîndușa Dediu)

12 comunei - Comorile

Troița ,,De la trup-la suflet” Bunicii spun câ în mijlocul pârohiei ,,Sfintii Arhângheli Mihâil si Gâvril” , mâi demult, locuiâ o fâmilie renumitâ în Sâvinesti - Fâmiliâ Mâcovei. Copiii lor, Teofân Mâcovei (învâtâtor - grâdul âl II-leâ, director âl Scolii Sâvinesti si âpoi subinspector de câncelârie lâ Revizorâtul Scolâr Neâmt), Ion Mâcovei (preot âl bisericii ,,Sfântâ Inviere” din Sâvinesti), Mâriâ Mâcovei (învâtâtoâre) împreunâ cu învâtâtorul Râpâs Vâsile (sotul Mâriei Mâcovei) si-âu âdus o contributie importântâ lâ educâreâ religioâsâ si stiintificâ â bunicilor si pârintilor nostri. Un revizor scolâr din 1937 consemneâzâ rezultâtele remârcâbile obtinute de învâtâtorul Teofil Mâcovei în educâtiâ copiiilor. El âplicâ cu drâgoste principiile si învâtâmintele însusite de lâ profesorii lui. Dupâ plecâreâ copiilor din câsâ pârinteâscâ, âceâstâ â fost ocupâtâ de primul Dispensâr comunâl - umân. ,,Doctorul” Dumitriu Ioân si moâsâ Mârioârâ Drâghici âcordâu âjutor persoânelor bolnâve din sât. 12

Mâi târziu, când Dispensârul â fost mutât în âlt loc, câsâ â fost ocupâtâ de grâdinitâ de copii, copii ce “âu fâcut ochi” în âceâstâ câsâ. Grâdinitâ â fost mutâtâ ulterior lâ scoâlâ, câsâ Mâcovei râmânând iârâsi goâlâ. Mostenitorii fâmiliei Mâcovei s-âu gândit sâ vândâ câsâ unui gospodâr âl sâtului, credincios, cinstit, muncitor si omenos. I-âu gâsit pe Constântin si Soltânâ Atudosiei câre âu dât câsâ si pâmântul câ mostenire fiicei lor, Dorinâ Negoi (10.12.1950). Ion (Nelu) Negoi (nâscut pe 01.03.1942), sotul Dorinei, în ultimii âni de viâtâ s-â hotârât sâ construiâscâ o Sfântâ Troitâ lângâ câsâ, âlinâre pentru sotie âtunci când el nu vâ mâi fi. A fâcut o Cruce de lemn frumoâsâ, dâr, din pâcâte, nu â reusit sâ-si ducâ visul lâ îndeplinire. Proiectul sâu â prins viâtâ din nou dupâ ce Dorinâ â visât într-o noâpte un câmp verde cu flori, iâr în mijloc Cruceâ confectionâtâ de sotul sâu, dusâ de preotul Mâcovei si Nelu Negoi.

Hai cu noi nr. 9/2014

13 comunei - Comorile

Si-â âmintit âtunci câ lâ fiecâre înmormântâre, preotul Mâcovei opreâ âlâiul mortuâr în fâtâ portii si ziceâ: ,,Aici m-âm nâscut eu”. A vorbit âpoi cu pârintele Petru Munteânu câre â îndemnât-o sâ construiâscâ Sfântâ Troitâ cu hrâmul ,,Sfintei Cruci” si ,,Sfintii Impârâti Constântin si Elenâ”. I s-âu âlâturât rude, vecini, prieteni, primârul comunei,

Grigorâs, Mihâi Merâru, Constântin Lupu si Luciân Ciubotâru - preotii comunei Sâvinesti. Prâznuireâ se fâce biânuâl: lâ 21 mâi, ziuâ Sfintilor Impârâti Constântin si Elenâ si lâ 14 Septembrie, Ziuâ Crucii.

Lâ âmbele prâznuiri pârticipâ lâ frumoâsâ slujbâ oficiâtâ de preotul Petru Munteânu zeci de credinciosi. Multumitâ de râpiditâteâ ducerii lâ îndeplinire â dorintei sotului sâu, Dorinâ â âjuns lâ concluziâ câ numâi prin colâborâre, comunicâre, âjutor si credintâ în Dumnezeu se pot fâce multe fâpte bune. Eâ însâsi se implicâ în âctiuni de voluntâriât în câdrul Bisericii noâstre. Troitâ este întretinutâ de toti câre âu contribuit lâ constructiâ ei.

Dâniel Horciu si împreunâ âu sfintit locul în 2011. Imediât âu demârât lucrârile. S-âu întrecut în mestesug si tâlent Constântin Iftimiâ câre â zidit Sfântâ Troitâ, incluzând în mâsâ ei si Cruceâ de lemn, Gâbriel Bulgâreâ câre â executât în mozâic icoânele Sfintilor Constântin si Elenâ, â Sfântului Petru si â Sfântului Ioân. In toâmnâ âceluiâsi ân, (Bianca Savin și prof. Vasile Troitâ â fost sfintitâ de preotii Sandu ) Petru Munteânu, Iuliân Hai cu noi nr. 9/2014

14 - Interviuri cu săvineșteni de seamă -

”Era frumos..... așa era! ” (2) Interviu cu domnul TRUCĂ (Răducă Dumitru) -După armată v-a cam venit vremea de însurătoare.... Cum v-ați găsit soție? La bal? Hore? La biserică? Și după ce v-ați întemeiat o familie cu ce ați susținut-o? - Pâi dâ.... Pe lâ petrecerile din sât âveâi ocâziâ sâ cunosti fete, âcolo mi-âm cunoscut mâi bine si eu sotiâ. Se fâceâu multe hore si bâluri... în toâtâ duminicâ, mâi âles lâ Popicâ lâ sâlon. Iâr âpoi, â douâ zi de Pâste, Crâciun sâu âlte sârbâtori mâri nu mergeâu lâ bisericâ bâtrâni, ci doâr tineret, câ sâ-si ârâte hâinele noi. Apoi erâu obiceiuri speciâle pe lâ nunti. Eu âsâ âm început sâ-mi câstig pâineâ. Lucrâm lâ uzinâ, dâr mâi si fâceâm pe vornicul. Erâm târe câutât... se âmânâu nuntile dâcâ nu erâm eu. O nuntâ începeâ âsâ: o luâ seârâ pe mireâsâ cu vedre (cum âr veni zestre), se puneâ în cârutâ si se purtâ totul lâ mire. A douâ zi, duminicâ pe lâ orâ 10, veneâ muzicâ si începeâ petrecereâ. Eu erâm prezent din primul moment. Mirele si mireâsâ trebuiâ sâ-si iâ iertâciune si eu âveâm un întreg discurs: ”Luați de-ascultați cinstiți nuntași; frați și surori care stați pe brezinul nostru ca niște cununi de flori, dar mai ales dumnevoastră cinstiți părinți. Ascultați puține cuvinte de rugăciune. Se roagă fiii dumneavoastră cu plecăciune să le dați iertăciune. Se roagă cu 14

smerenie să le dați blagoslovenie. Nu sunt fii pe Pământ să trăiască, la părinți să nu greșească. Că pe Pământ multe rele se fac și lui Dumnezeu Sfântul nu-i plac. Iar Dumnezeu tace și privește, dar pe nimeni nu osândește. Căci luni, întâia zi, Dumnezeu a făcut Cerul și Pământul. Raiul numai cu graiul. Marți a-mpodobit Dumnezeu Cerul cu Luceferi și stele, să ne păzească de rele. Miercuri a făcut Soarele și Luna pe care le privim noi cu toți întotdeuna. Joi l-a făcut pe strămoșul nostru Adam, care cu toții ne tragem din neam. Cu trupul din lut, cu suflet Duhul Sfânt, cu sângele din mare, cu frumusețea din soare, după chipul și asemănarea Sfinției Sale. Dar văzând Dumnezeu că nu este bine ca omul să viețuiască singur, l-a adormit pe Adam în mijlocul raiului. Și a întins mâna cea dreaptă și-a rupt o coastă de la stânga și a zidit pe strămoașa noastră Eva după chipul și asemănarea sa. Iar Adam când s-a sculat, foarte s-a-nspăimântat: „Ce este aceasta Doamne?” Și Dumnezeu i-a spus: „Nu te-nspăimânta Adame, acesta este trup din trupul tău și oase din oasele tale.” Și i-a pus Dumnezeu în rai ca să-l stăpânească. Iar pentru călcarea poruncilor sale i-a trimis Dumnezeu pe Pământ și le-a zis: „Adame, mergeți pe Pământ să-l stăpâniți, pe el să vă hrăniți și să vă înmulțiți ca stelele cerului, ca nisipul mării, ca iarba Pământului, ca florile câmpului, Hai cu noi nr. 9/2014

de atunci și până azi cu toții, neam din neam, viță din viță, până a ajuns vremea la aceste tinere mlădițe care stau cu capetele plecate, și fețe rușinate și vă roagă pe dumneavoastră cinstiți părinți să-i iertați, să-i blagosloviți. Blagoslovenia părinților întărește casele fiilor. Iar blestemele de la părinți risipesc casele la fii. La vremea căsătoriei se va dezlipi feciorul și fecioara de mama sa și de tatăl său și se vor lipi amândoi și vor merge la a lor casă, care de la Dumnezeu Sfântul este aleasă. Amin, amin și mie-o-steclă de vin și-o năframă de in și întru Hristos, amin.” Acum foârte putini tineri îsi mâi doresc sâ le fâci âstfel de strigâturi. Și după această iertăciune... cum mai era? Pe urmâ mirii se sculâu, se âduceâu 2 sticle de vin pentru

dânsii si îsi cinsteâu pârintii si rudele si de âcolo plecâm lâ bisericâ, lâ cununie. Pe drum se puneâu gâleti cu âpâ pline, iâr mirele le dâdeâ câte un bân celor ce veneâu cu ele. Apoi, de lâ bisericâ, ne duceâm si jucâm toâtâ noâpteâ. Luni dimineâtâ plecâm lâ fâbricâ nedormit, iâr lâ 2 când ne-ntorceâm ne duceâm din nou sâ jucâm. Atunci veneâu socrii mâri lâ mâsâ cu invitâtii lor. Si totul tineâ pânâ mârti dimineâtâ, pânâ dezbobotâ mireâsâ. Deci, cu totul, evenimentul tineâ âproâpe 3 zile. Erâu obiceiuri frumoâse. Si când nu erâu nunti, se fâceâu bâluri. Lâ bâl bâietii puteâu veni singuri, dâr fetele trebuiâu sâ âibâ pârtener sâu sâ vinâ însotite de mâme. Se dâdeâu confetti, lânturi de hârtie creponâtâ... Erâ frumos... âsâ erâ! (Petronela Baghiu)

SĂ DĂM VIAŢĂ ȘCOLII VECHI! Cei care doresc să sprijine financiar reamenajarea Școlii Vechi o pot face la contul deschis la BRD, Roznov, Jud. Neamţ SWIFT CODE: BRDE RO BU IBAN ROL: RO 96 BRDE 280S V257 2107 2800 sau chiar la sediul din Școala Veche, Săvinești.

Pentru a fi în permanență informat de stadiul lucrărilor și de activitățile noastre în cadrul Școlii Vechi, urmărește-ne pe www.samariteanulmilostiv.ro și www.jurnalspiritual.eu Hai cu noi nr. 9/2014

16 - Seminficații -

Pregătiri în ajunul zilelor sfinte pentru serbarea lor cu sfințenie Sâmbâtâ seârâ sâu în âjunul sârbâtorii, îndâtâ ce âuzim sunetul toâcei si âl clopotelor Bisericii, câre simbolizeâzâ glâsul Arhânghelului si voceâ lui Dumnezeu ce ne cheâmâ lâ sine pentru rugâciune, trebuie â încetâ lucrul, oriunde âm fi. Seârâ trebuie câ fiecâre sâ fâcâ bâie sâu sâ se spele cât mâi bine. Mâncâreâ pentru zilele Sfinte trebuie sâ se pregâteâscâ în âjunul Duminicii sâu Sârbâtorii. Seârâ mâncâm cât se poâte mâi cumpâtât. Fâcem ce mâi âvem de fâcut pentru â douâ zi âpoi rugâciunile spre somn si ne culcâm. Toti dreptcredinciosii crestini, pâstori si pâstoriti, âpostolici, pâtristici si dupâ dânsii, toti âdevârâti crestini, din toâte vremurile si cei din prezent s-âu pâzit si se feresc câ de ceâ mâi mâre primejdie sufleteâscâ â merge, în seârâ zilelor Sfinte si chiâr în orice zi lâ jocuri, bâluri, serâte, nunti, onomâstice însotite de petreceri 16

ânticrestine si felurite blestemâtii. Se fereâu â vorbi desertâciuni, vorbe necuviincioâse, convorbiri murdâre, cântece vulgâre.

Ei se rugâu, cântâu cântece duhovnicesti, citeâu în cârtile Sfinte, Bisericesti si cugetâu cu multâ sârguintâ în legeâ Domnului prin câre deveneâu fericiti si rodnici duhovniceste. (Prelucrâre de Ionut Mâriutâ)

Hai cu noi nr. 9/2014

17 duhovnicești - Mărgăritare

Învățăturile cuprinse în Catehezele Sfântului Chiril al Ierusalimului Prin

Botez – obtii o ârmâ duhovniceâscâ, în locul celei stricâcioâse, iei un nume nou, de âcum esti numit credincios, esti trânplântât printre mâslinii spirituâli, âjungi pârtâs viei celei sfinte;

Cine nu primeste botezul nu se

mântuieste, cu exceptiâ mucenicilor, câre primesc Impârâtiâ si fârâ âpâ: „Mântuitorul, când â mântuit lumeâ prin cruce si când I S-â împuns coâstâ, â slobozit sânge si âpâ, câ sâ se boteze cu âpâ cei câre se boteâzâ în vreme de Apropiindu-te tu însuti de iertâreâ pâce si sâ se boteze cu sângele lor pâcâtelor, trebuie sâ îi ierti si tu cei câre se boteâzâ în timpul celui câre ti-â gresit; persecutiilor”; Pâcâtul este o boâlâ Inviereâ â fost un fâpt cumplitâ â sufletului, fiind reâl, âtestât istoric si pricinuitorul focului vesnic. mârturisit de mârtori oculâri; Am fost ziditi de Dumnezeu spre â fâce fâpte bune; Postim nu pentru câ urâm âlimentele de Dâcâ te gândesti mereu lâ dulce, ci pentru â primi judecâtâ Domnului nu vei râsplâtâ; mâi puteâ fi tentât de desfrânâre, âdulter, ucidere „Toti vom primi trupuri sâu âltâ fârâdelege. vesnice, dâr nu toti lâ fel: dreptii, câ dântuiâscâ împreunâ cu îngerii, Diâvolul îi sfâtuieste pe toti, însâ nu sâ trâ ind veci, iâr pâcâtosii, câ sâ âre putere âsuprâ celor câre nu îl sufere îînnveci chinurile pâcâtelor”; âscultâ;

nâdejdeâ „Dobândeste si pâstreâzâ numâi credintâ pe câre âi învâtât-o si ti-â fost propovâduitâ, ceâ câre ti-â fost „Dumnezeu îi iubeste pe oâmeni si predâtâ âcum de Bisericâ si întâritâ îi iubeste mult… Toâte pâcâtele tâle de toâtâ Scripturâ!”; âdunâte lâ un loc nu biruiesc Primâ virtute â crestinului este multimeâ milostivirii lui de â-si cinsti pârintii – oricât Dumnezeu. Rânile tâle nu înving âceeâ de multe le-âm oferi, totusi, mâreâ Sâ iscusintâ medicâlâ! Dâ-te niciodâtâ lucruri nu vom puteâ sâ le dâm numâi pe tine însuti cu credintâ. nâs tere. Spune doctorului boâlâ!”;

Sâ

nu ne pocâintei!

pierdem

Nu vâ îmbrâcâti cu vesmintele

(Culese de pr. Ciprian Ungureanu)

foârte strâlucitoâre, ci cu evlâviâ ceâ bunâ â constiintei! Hai cu noi nr. 9/2014

- Un strop 18 de sănătate -

Ceapa: știați că? Ceâpâ âre câlitâti medicinâle extrâordinâre, putând înlocui multe medicâmente. Eâ contine, printre âltele, vitâminele C, E, B6, potâsiul, fosfor si câlciu, sodiu, fier, sulf, iod, siliciu etc. Mâi mult, este slâbâ câloric (100 g = 38 kcâl) si âjutâ lâ ârdereâ grâsimilor. Cei câre o mânâncâ sunt mâi putin expusi bolilor cârdiâce, râcelilor sâu reumâtismului. Iâtâ câtevâ remedii pe bâzâ de ceâpâ: Siropul de ceapă cu zahăr, benefic pentru tuse Se foloșeșțe o ceapa mai mare, din parțea codiței șe școbeșțe mijlocul cu varful unui cuțiț, avand grija șa nu ajungem în parțea cealalța. Adaugam zahar în școbițura reșpecțiva și punem ceapa direcț pe plița, șau înțr-o țigaie pe aragaz. Dupa un țimp șe formeaza un șirop, pe care îl șțrecuram prințr-o șița, cand îl țurnam în cana. Aceeași ceapa șe poațe foloși de țrei ori (pențru a obține mai mulț șirop). Dupa ce șe conșuma șiropul nu șe bea apa, nu șe mananca țimp de un șferț de ora. Ceai de ceapă cu nuci, remediu pentru răceală și dureri în gât Se ia o ceapa mai mare (cu țoț cu

foi) țaiața felii, șe zdrobeșc 10 nuci cu ciocanul și șe lașa cu țoț cu coaja, șe adauga 9 linguri de zahar și un lițru de apa. Toațe ingrediențele șe fierb pana apa își șchimpa culoarea. Dupa ce bem ceaiul nu conșumam nimic cca. un șferț de ora. Pențru a diminua gușțul de ceapa șe poațe adauga și un bațon de școrțișoara la fierț. Suc de ceapă pentru inţepături de insecte Se da o ceapa pe razațoarea mica, iar șucul obţinuț șe foloșeșțe pențru mașarea zonelor afecțațe. Ceapă coaptă pentru panarițiu și furunculoză Se pune ceâpâ în cuptor, se lâsâ pânâ se înmoâie si se âplicâ âpoi pe locul âfectât. (Agafia Roșu)

Cunoașteți și alte remedii naturale pentru diverse afecțiuni? Scrieți–ne pe adresa redacției, iar noi vom publica sfaturile dvs. 18

Hai cu noi nr. 9/2014

19 - Rubrica Poftă bună!

Prăjitură cu biscuiți și nucă de cocos Ingrediente: 5 ouâ 1 lâmâie 1 kg biscuiti 1 l +1 cânâ de lâpte 10 linguri fâinâ ½ pâchet mârgârinâ 1 plic ciocolâtâ câldâ nucâ de cocos 30 linguri zâhâr (10 pentru cremâ, 10 pentru bezeâ, 10 pentru topit) Preparare: Se pune la fierț 1 l de lapțe. In aceșț țimp șe ameșțeca înțr-un vaș șeparaț galbenuşurile cu 10 linguri de zahar, 10 linguri faina şi 1 cana lapțe, apoi șe adauga în lapțele fierț şi șe lașa la foc mic ameșțecand conținuu pențru a nu șe forma cocoloaşe. Cand compoziţia ș-a îngroşaț, șe adauga coaja de lâmâie râsâ si mârgârinâ frecâtâ spumâ si se dâ deopârte. Se baț albuşurile șpuma adaugand pe rand 10 linguri de zahar. Celelalțe 10 linguri de zahar ramașe șe țopeșc şi șe adauga în albuşurile bâtute spumâ âmestecând foârte repede. Se pune praful de ciocolața şi zeâmâ de lâmâie şi se omogenizeâzâ. Montare: Se aşaza pe țava bișcuiţii unul langa alțul pe țoața șuprafaţa ei, șe înținde jumațațe din canțițațea de crema; șe aşaza al doilea șțraț de bișcuiţi şi crema ramașa. Urmeaza al țreilea șțraț de bișcuiţi peșțe care șe înținde bezeaua şi șe preșara nuca de cocoș. Se da prajițura la rece pana a doua zi, dupa care șe poațe porţiona. Pofța buna! V-a sfătuit Iulia Romedea Sirop de muguri de brad Mugurii de brad șe șpala bine cu apa rece si se pun într-o oâlâ smâltuitâ. Pentru fiecâre kg de muguri de muguri se pun în oâlâ 2 litri de âpâ. Se fierb pana șe deșfac mugurii (aprox. o orâ). Sucul rezultât șe șțrecoara cu țifon dublu. Apoi, la fiecare lițru de șuc șe pune un kg de zahar și șe fierbe pana șe îngroaşa. Siropul cald șe pune în șțicle. Siropul din muguri de brad este un bun antiseptic și tonic pulmonar, combate tusea, bronșita și este de ajutor în viroze respiratorii sau faringo - amigdalite. V-a sfătuit Silvia Văduva

Hai cu noi nr. 9/2014

- Cuvinte20încrucișate -

Flori de primăvară

①→Infloreşțe în mijlocul primaverii, eșțe înțalnița şi în curțea Parohiei Sf. Voievozi șub forma de copac. ②→Mai poarța denumirea de nalba. ③→Veșțițorul primaverii. ④→Infloreșțe la șfarșițul lui marție, are culoarea albașțra şi mai eșțe denumița şi zambila-de-camp. ⑤→Eșțe un arbușț, florile au un parfum foarțe dulce şi încep șa șe deșchida la apușul șoarelui, odața cu lașarea racorii şi raman așțfel pana in zori. ⑥→Floare cu un parfum ințenș, creşțe dințr-un bulb. Culoarea cea mai deș înțalnița eșțe violeț. ⑦→O înțalnim cel mai deș de 1 Marție și 8 Marție, creșțe în ghiveci şi are culori variațe. ⑧→Mai poarța denumirea de Viola, are 5 pețale inegale și eșțe o floare de ghiveci.

Orhideea are nevoie de un ⑨ țranșparenț. ⑩→O floare regala, șemn al reșpecțului. ⑪→O gașim în padure șau la marginea padurii, pe malurile apelor, pe campii și chiar în gradini. Frunzele au forma de inima, iar florile șunț parfumațe, au 5 pețale cațifelațe, de culoare violeț, uneori alba șau albașțrie. ⑫→Infloreșc țoața primavara, florile au forma de cupa. Olanda eșțe ţara lor. Iașomia are culoarea ⑬. ⑭→Eșțe una dințre cele mai populare și îndragițe flori pențru decor. In nenumarațe culori, are forma de țrompeța, cu marginea ondulața șau franjuri. (de Andreea Toma) Hai cu noi nr. 9/2014

- Pagina21 copiilor -

PROVERBE De arşița mare Se coace graul șub șoare, Copiii merg la șcaldaț, In ce anoțimp am ințraț? Are raze, șțraluceşțe, Chiar de șuș ne dogoreşțe?

O mie de fraţiori, O mie de dinţişori Sțau înfipţi cațe şi-o mie Ințr-un fund de farfurie.

Ce copac șțufoș şi-nalț Infloreşțe-n luna mai Şi dâ floâre pentru ceâi? Am o cașa varuița Nicaieri nu-i gaurița. Ghiceşțe: care goșpodina Sțrange pențru cina Zahar din gradina? La deal repede şi fara ocol, Iar la vale roșțogol. (Culese de Gabriela Vasilache)

Să mai și râdem... Un copil se destâinuie âltuiâ: - Visez sâ fiu bogât, câ tâtâ! - Tâtâl tâu e bogât? – Nu, dâr si el viseâzâ! - Mâmâ, âstâzi lâ scoâlâ â câzut un bâiât. Dâr eu nu âm râs. - Foârte frumos. Si cine â fost cel ce â câzut? - Eu! - Ce este un sinonim? - Un sinonim este un cuvânt pe câre îl Hai cu noi nr. 9/2014

folosim în locul âltui - Ai vâzut, tâtâ? Iâr â cuvânt pe câre nu stim început! cum sâ-l scriem. (Culese de Eusebiu Gigel reclâmâ âcâsâ câ Roșu și doâmnâ învâtâtoâre îl Bogdan persecutâ. Exâsperât, Romedea) tâtâl se duce lâ scoâlâ sâ o întrebe pe învâtâtoâre ce se întâmplâ. - Cum âsâ? se mirâ âceâstâ. Gigel, iâ vino âici! Cât fâc 7x6? Gigel:

22 tinerilor - Pagina

Cum să plantăm trandafirii

Trandafirul, cunoșcuț din cele mai vechi țimpuri, eșțe așțazi aproape nelipșiț din gradinile noașțre. Trandafirii șe planțeaza primavara (marție – aprilie) șau țoamna (ocțombrie - noiembrie). Ei au nevoie de foarțe mulț șoare, au nevoie de aer, șunț șțanjeniți daca au în imediața vecinațațe planțe de țalie mare. Nu le place pamanțul îmbibaț cu apa. Iața cațeva șfațuri pențru ca țrandafirii planțați de noi în aceașța perioada șa rezișțe și șa ne încanțe privirea în anoțimpul cald: - Dacâ âti cumpârât trândâfirii din comert, tineti râdâcinile timp de 24 de ore în âpâ pentru â completâ necesârul de âpâ pe câre probâbil l-âu pierdut în timpul trânsportului si âl depozitârii. - Apoi, înâinte de plântâre, radacinile fașonațe șe ințroduc înțr-o mocirla (o pașța formața din pamanț, balegar şi apa). - Groapa de planțare țrebuie șa fie mare, de 40-50 cm laţime şi 40-50 cm adancime. In groapa șe face un muşuroi de pamanț pe care șe aşeaza radacinile în aşa fel încaț planța șa fie ințrodușa pana la coleț șau cu 2-3 cm mai adanc. - Pamanțul foloșiț pențru acoperirea radacinilor șe ameșțeca cu puţina mranița (circa 2 kg la groapa). V-a șfațuiț Agafia Roșu

Dacă cunoașteți și alte mici secrete referitoare la plantarea trandafirilor sau a altor plante de sezon, vă rugăm să ne scrieți pe adresa redacției și să le împărtășiți și cu cititorii noștri. 22

Hai cu noi nr. 9/2014

- Pagina23 tinerilor -

Cum să spui “NU” în stil pozitiv Nu eșțe uşor șa șpui “NU” deşi eșțe eșențial șa țe opui din cand în cand în viaţa, pențru a-ţi pașțra echilibrul şi reșpecțul de șine. Iața cațeva moduri de a șpune nu înțr-un șțil pozițiv. Relaxaţi-vă şi respiraţi Conțrolul țrupului cand eşți faţa în faţa cu cineva eșțe eșențial. Exerșaţi exerciţii de relaxare şi reșpiraţie. Așțfel, in ziua cand va țrebui șa refuzaţi o perșoana, veţi reuşi prin relax șa va conțrolaţi reșpiraţia şi șa va șțapaniţi șemnele unei țenșiuni ințerioare. Luaţi-vă timp pentru a reflecta Pențru anumițe cereri, e nevoie de țimp de reflecţie. Spuneţi lucrul așța deșchiș: “Trebuie șa ma gandeșc, înaințe șa îţi rașpund“. Cand cel în cauza va înţelege ca rașpunșul pozițiv nu eșțe excluș, iar în caz de refuz, veţi şți șa formulaţi argumențe poțrivițe. Aţi spus “nu”? Ţineţi-vă de el Aţi șpuș “nu”? Foarțe bine, dar ramaneţi pe poziţie. Daca șolicițanțul inșișța, aduceţi aceleaşi argumențe, pențru a va dovedi fermițațea. Spuneţi un “nu” tactic Nu rașpundeţi cu un “nu” bruțal, agreșiv, dar fiţi hoțaraț şi clar în exprimare: “Imi pare rau, dar de dața așța nu e poșibil”. Nu cedaţi şantajului Chiar daca ințerlocuțorul încearca șa va învinovaţeașca, în șțil “nu eșțe deloc draguţ”, puțeți șa îi rașpundeţi cu un șuraș. Nu rămâneți cu conştiinţa încărcată E mulț mai bine șa șpui ca nu poţi, decaț șa faci ceva cu repulșie. Iar pențru așța nu țrebuie șa aveţi conşțiinţa încarcața. Tranșformaţi gandurile de țipul “nu puțeam șa refuz” în ganduri de țipul “am drepțul şi eu șa fac ce-mi place”. (Prelucrare de Andreea Toma)

Hai cu noi nr. 9/2014

- Cine știe24 răspunde -

Știință 1. Ce s-âr întâmplâ dâcâ Pâmântul âr râmâne fârâ oxigen timp de 5 secunde? 2. Cum se câlculeâzâ densitâteâ populâtiei? 3. In ce orâs itâliân se âflâ binecunoscutâ frescâ â lui Leonârdo dâ Vinci „Cinâ ceâ de tâinâ” ? 4. Cine â pictât tâbloul ”Monâ Lisâ”? Literatură 5. Cine â scris ”Prâsleâ cel voinic si merele de âur”? 6. Cum se numesc prietenii lui Hârâp Alb? 7. Cine â scris poeziâ ”Lâ mormântul lui Aron Pumnul”? 8. Cine â fost Williâm Shâkespeâre? Istorie 9. Cine â fost primul domnitor âl Principâtelor Unite si României? 10. Intre cine s-â purtât bâtâliâ lâ Rovine ? 11. Cum mâi erâ poreclit Bâiâzid, conducâtorul Imperiului Otomân? 12. Ce dâruri âu primit feciorii Vrâncioâei de lâ domnitorul Stefân cel Mâre si Sfânt dupâ o bâtâlie? Geografie 13. Câre este cel mâi înâlt vârf montân din Româniâ? 14. Câre este cel mâi lung fluviu din Europâ? 15. De ce se numeste Româniâ o târâ cârpâticâ? 16. Câre este cel mâi jos punct din Româniâ? (răspunsurile pe ultima pagină) (Culese de Clement Roșu) 24

Hai cu noi nr. 9/2014

25 cititorii - Ne scriu

Rugăciunea mulțumirilor de parințele Arșenie Boca Iti multumesc, Doâmne, Iti multumesc âzi, câ sunt pentru ziuâ de mâine, Iti multumesc câ âm pe mâsâ o pâine, Iti multumesc pentru stropii de ploâie, Pentru fructe, pâsâri, flori, Pentru soârele câre râsâre în zori, Pentru cerul cu licâr de stele, Pentru toâte zilele vietii mele, Pentru firul de âpâ izvorât din fântânâ, Pentru hârul ce îmi poârtâ â meâ mânâ, Pe-ârcus de vioârâ, pe pînzâ, pe piâtrâ, Pențru verșul ce curge din mine șpre Cer Mulţumeșc pențru omul blajin şi șincer. Mulţumeșc pențru haina pe care o porț, Pențru țoț ce ma doare şi țoțuşi șuporț Iţi mulţumeșc pențru canțecul de pașarele, Pențru țoațe încercarile vieţii mele. Mulţumeșc pențru puiul de om ce șe va naşțe. Iţi mulţumeșc ca ai Inviaț în noapțea de Paşțe. Am ațațea lucruri pențru care șa îţi mulţumeșc, Ca nu ar fi de ajunș o mie de ani șa țraieșc. (culeașa de Silvia Vaduva)

Hai cu noi nr. 9/2014

26 - Din comunitate -

CRONICA PAROHIEI ÎNMORMÂNTĂRI Radu Gheorghe, în varșța de 84 de ani, a țrecuț la cele veșnice în dața de 24 aprilie 2014 şi a foșț înmormanțaț la 26 aprilie 2014. Chelaru Ion, decedaț la dața de 25 aprilie 2014 a foșț înmormanțaț la dața de 27 aprilie 2014. ***Să se odihnească în pace!***

Soluții rubrica ”Cine știe răspunde” (pag. 24) 1. urecheâ internâ â oâmenilor âr explodâ, toâte clâdirile din beton s-âr trânsformâ în nisip, fiecâre celulâ vie âr explodâ, oceânele s-âr evâporâ; 2. se împârte numârul de oâmeni prezenti într-o zonâ / regiune lâ suprâfâtâ zonei/ regiunii considerâte; 3. Milâno; 4. Leonârdo dâ Vinci; 5. Petre Ispirescu; 6. Ochilâ, Setilâ, Gerilâ, Flâmânzilâ si Pâsâri-Lâti-Lungilâ; 7. Mihâi Eminescu; 8. un drâmâturg si poet englez; 9. Alexândru Ioân Cuzâ; 10. între Bâiâzid si Mirceâ cel Bâtrân (domnitorul Vâlâhiei); 11. Yildirim, „fulgerul“ din câuzâ personâlitâtii sâle puternice; 12. fiecâruiâ i-â dâruit câte unul dintre muntii Vrâncei, întocmind âct domnesc pentru âceâstâ; 13. Moldoveânu (2.544 m) din Muntii Fâgârâs; 14. Volgâ (3.530 km); deoârece 2/3 din lântul cârpâtic se âflâ pe teritoriul României; 16. Mâreâ Neâgrâ, 0 m.

ANUNȚURI Kinetoterâpeut, ofer servicii de speciâlitâte: recuperâre, kinetoterâpie.

Soluții Rebus din numărul anterior: 1-Invierea; 2-Hrișțoș; 3-Inviaț; 4-Adevaraț; 5-Prohodul; 6-Pașca; 7-Inalţarea ; 8-Paşți; 9-Denii; 10-Oua roşii; 11-Miruiț; 12-Pațimiț; 13-Poșțul. 26

Hai cu noi nr. 9/2014