Hai cu noi nr 7 by Hai Cu Noi

HAI CU NOI! Nr. 7 – martie 2014 Publicație a Parohiei ortodoxe Sf. Voievozi, Săvinești, jud. Neamț Adresa redacției: Str. Pr. Gh. Filip, nr. 3, Săvinești, cod 617410 jud. Neamt Tel. 0751250508 e-mail: haicunoi.com@gmail.com, www.haicunoi.com

Buletinul parohial apare cu binecuvântarea I.P.S. Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei

Cuprins

Colectivul de redacție Coordonator: Pr. Petru Munteanu Secretar: Brîndușa Albert Colectivul de redacție: Brîndușa Dediu Petronela Baghiu Ionuț Măriuța Pr. Mihai Meraru Pr. Ciprian Ungureanu Prof. Vasile Sandu Andreea Toma Ionela Imbru Maria Voicu Carmen Donici Agafia Roșu Redacția copiilor: Bianca Savin Gabriela Vasilache Bogdan Romedea

Editorial ………………………………………...3 Actualitate parohială …………………….4 Cuvinte duhovnicești …………………….8 Semnificații………………………………….10 Să luăm aminte!.............................11 Comorile comunei ……………………...12 Interviuri cu săvineșteni de seamă 14 Povestiri cu tâlc …………………………. 16 Un strop de sănătate …………………..18 Rubrica Poftă bună!…………………….19 Cuvinte încrucișate ……………………..20 Pagina copiilor …………………………….21 Pagina tinerilor…………………………...23 Cine știe răspunde……………………….24 Ne scriu cititorii …………………………..25 Din comunitate …………………………...26

Coperți: Carmen Donici ISSN 2359-8069 ISSN-L 2359-8069

Hai cu noi nr. 7/2014

3 - Editorial -

Buna Vestire, sărbătoare și eveniment la Săvinești Sărbătoarea Bunei Vestiri este pentru noi un moment emoţionant, pentru că se împlinesc nouă ani de activitate neîntreruptă la Centrul social – educativ “Popasul iubirii milostive”.

Ne-am rugat ca acest Centru

social-educativ să fie un loc al prezenței iubirii

Milostive a Mântuitorului, Maicii

Domnului și a sfinților care au fost următori ai Mântuitorului

Iisus

Hristos. Au trecut nouă ani de când credincioşii din parohia noastră şi nu numai au auzit de “Popasul iubirii milostive”. În prezent, 89 de copii servesc masa în fiecare zi în centrul parohiei noastre, cu sprijinul credincioşilor noştri. Noi ne dorim ca beneficiarii noştri să înveţe bucuria rugăciunii, a păcii, a împăcării şi a bucuriei, care vin din sufletul plin de prezenţa lui Dumnezeu. La acest ceas aniversar, ţin să vă mulţumesc pentru dragostea cu care aţi înconjurat acest proiect. Ne rugăm ca Bunul Dumnezeu să binecuvinteze

acest

proiect.

dorim

iubirea

milostivă

să

transplantăm în cât mai multe puncte şi să avem cât mai multe proiecte îndrăzneţe. Nădăjduim ca la Școala Veche din Săvineşti să înfiinţăm un aşezământ social pentru bătrânii asistaţi. De asemenea, sperăm să înfiinţăm o grădiniţă cu program prelungit. Prin acest proiect dorim să semănăm lumina iubirii lui Dumnezeu în sufletele cele rănite, pentru ca vestea cea bună să ne vindece de însingurare şi de tristeţe. Pr. Petru Munteanu

28 martie 2014 Hai cu noi nr. 7/2014

- Actualitate 4 parohială -

Oră de cateheză la Școala Dumbrava Vale din Săvinești ”Învață pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze, și când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea”. (Proverbe 22:6) Școala Dumbrava Vale, în parteneriat cu parohia ”Șf. Voievozi” a desfasurat în data de 11 februarie 2014, activitatea ”Minunile lui Iisus Hristos”, din cadrul proiectului educational ”Educatie prin Credinta”.

Gazdele acestui eveniment au fost cadrele didactice, educatoarea Șmochina Mihaela, învatatoarea Zavate Mioara si profesoara de religie Pintilie Laura. Prichindeilor de la grupa mijlocie si clasa pregatitoare le-au fost prezentate cateva dintre minunile Domnului nostru Iisus Hristos, copiii urmarind si doua filmulete pe aceasta tema. Parintele Petru Munteanu l-a dele-

gat pe directorul Centrului de Șervicii Șociale ”Șamariteanul Milostiv”, Ionut Mariuta, sa le vorbeasca copiilor despre minunile înfaptuite de Domnul Nostru Iisus Hristos. ”A fost o activitate frumoasă, cu proiectare de filmulețe pe înțelesul copiilor, după care s-au purtat discuții despre minunile pe care Dumnezeu și Iisus Hristos Le înfăptuiesc de acolo, de sus, din cer și pe care uneori le trecem cu vederea. Copiii au fost atenți la materialele prezentate și am spus împreună rugăciunea ”Tatăl Nostru”, ne-a declarat doamna Șmochina Mihaela. Referitor la urmatoarea actiune din cadrul proiectului educational ”Educatia prin Credinta”, doamna Șmochina Mihaela ne-a mentionat ca: ”Viitoarea acțiune constă într-o vizită la biserica ”Sf. Voievozi”, în prezența părintelui Petru Munteanu, care le va vorbi copiilor despre Învierea Domnului, semn că se apropie sărbătorile Pascale”. (Brîndușa Dediu)

Acțiunea educativ-caritabilă ”Și copiii iubesc Dragobetele” Parohia ”Șfinţii Voievozi”, împreuna cu Fundatia “Șolidaritate si Șperanta” (FȘȘ) – filiala Șavinesti, Organizatia Umanitara Hilfe Fur Osteuropa TodtnauȘeelscheid e.V, Asociatia Umanitara ”Ursula Honeck” din Piatra 4

Neamt si Inspectoratul de Politie Neamt, prin Compartimentul de Analiza şi Prevenire a Criminalitaţii au desfasurat, în data de 24 februarie, o actiune educativ – caritabila pentru copii. Hai cu noi nr. 7/2014

- Actualitate 5 parohială Șub sloganul ”Iubeste romaneste”, reprezentanții organizațiilor mai sus menționațe au adus o bucurie celor 274 de copii din scolile si gradinita comunei Romani din judetul Neamt. ”Avand în vedere semnificația zilei de asțazi a Dragobețelui, copiii țrebuie sa sție ca forma prin care îți iubesți aproapele se manifesța si plecand de la a fi mai puțin violenți, indiferenț de forma de violența, verbala, fizica, ațițudinala”, a declaraț direcțorul

Școlii Gimnaziale Gheorghe Nicolau, doamna Mihaela Aldea. Doamna Augusța Jumanca, presedința Asociației Umanițare ”Ursula Honeck” Piațra Neamț si Pețronela Baghiu, reprezențanța Fundației Șolidarițațe si Șperanța – filiala Șavinesți au împarțiț copiilor dulciuri, jucarii si frucțe. Elevii si-au rasplațiț musafirii, lecțurand cațeva pilde din Noul Tesțamenț, iar l-a final le-au acordaț celor prezenți cațe o felicițare.

”Școala și Familia” Școala Gimnazială ”I. Gervescu” Săvinești, a desfășurat în data de 27 februarie 2014, o activitate educațională intitulată ”Parteneriat: Școala și Familia”.

La invitația prof. Ana Vasiliu, directorul Școlii ”I. Gervescu” Săvinești, au luat parte la acest eveniment Pr. Grigoraș Iulian, Pr. Lupu Constantin, Pr. Mihai Meraru, iar ca delegat din partea parohiei ”Sf. Voievozi” Săvinești a participat domnul Ionuț Măriuța, directorul Centrului de Servicii Sociale ”Samariteanul Milostiv” Săvinești. Hai cu noi nr. 7/2014

Prezent a fost și primarul comunei Săvinești, domnul Daniel Horciu, precum și cadre didactice și sanitare dar, și o parte dintre părinții elevilor ce studiază la școala din Săvinești. Întâlnirea a început cu acordarea unor diplome ”Mereu Părinte”, ce au fost înmânate de primarul Daniel Horciu părinților care oferă un real spijin copiiilor lor în a obține rezultate bune la învățătură, și pentru efortul permanent de a le oferi acestora un viitor mai bun. Acțiunea a continuat cu dezbaterea temei ”Școala – Familia”, la care au luat cuvântul părintele Iulian Grigoraș și părintele Lupu Constantin. Sfințiile lor au subliniat că sunt trei factori importanți în educația copiilor: familia, școala și biserica. Întâlnirea s-a încheiat cu concluzia că astfel de activități ar trebui să fie organizate mai des. 5

- Actualitate 6 parohială -

Mașina de cusut „Ileana”- povestea merge mai departe Budurca Ana, o doamna în varsța de 73 ani, din sațul Ruseni, comuna Borlesți, județul Neamț ne-a relațaț, prințr-o scurța povesțioara despre masina de cusuț, marca „Ileana”, un obiecț de mulț preț pențru suflețul sau. Avand meseria de croitoreasa si lucrand la secția de croițorie Avanțul Roznov si-a doriț sa aiba si acasa o masina de cusuț. Auzindu-i dorința, soțul ei, Budurca Neculai, a decis sa îi faca cadou soției aceasța masina, la împlinirea varsței de 30 ani. Din cauza posibilițaților financiare limițațe, soțul Neculai a hoțaraț sa cumpere masina în rațe de la cooperațiva din comuna Tazlau. Bunica Ana a fosț foarțe bucuroasa la primirea cadoului si a începuț sa coasa acasa, renunțand sa mai mearga la secția de croițorie. Avand o asemenea 6

comoara în casa, a începuț sa coasa în primul rand pențru cele doua fețe ale sale diferițe cosțumase, rochițe si țoț ce era nevoie înțr-o gospodarie. Dar cu țimpul au începuț sa vina rude, vecine si cunosțințe pențru a le confecționa diferițe arțicole de îmbracamințe. Bunica a specificaț prințro comparație: „ Meseria de croitoreasă pe atunci era ca o brațară de aur” si a mai afirmaț: „Cine avea mașină de cusut pe timpul ăla, era cineva!”. In ținerețea ei, masina Ileana era dața drepț zesțre fețelor de marițaț si dezvaluindu-ne un mic secreț, a spus: „putea să fie fata cât de urâtă, dacă avea mașină de cusut se mărita prima din sat”.

Hai cu noi nr. 7/2014

- Actualitate 7 parohială -

Dupa ce fețele au crescuț si s-au casațoriț, bunica nu a mai folosiț masina, dar a ținuț-o țoț la locul ei de cinsțe ca pe o piesa de muzeu, avand si o valoare sențimențala. Masina are o vechime de 43 ani, fiind cumparața în anul 1971.

La rugamințile nepoaței, care esțe volunțar la Cențrul de servicii sociale Șamarițeanul Milosțiv din Șavinesți, bațrana a decis sa o doneze acesțui Cențru pențru a se puțea bucura de ea si de a învața si alțe persoane meseria de croițoreasa.

Pe acestă cale îi mulţumim şi anunţăm că începând cu luna aprilie, în cadrul Centrului de servicii sociale Samariteanul Milostiv se vor organiza cursuri gratuite de croitorie și antreprenoriat pentru cei care doresc să înveţe să coase, să brodeze și eventual să obţină un venit de pe urma acestei frumoase meserii, care încă este apreciată, chiar dacă nu atât de mult ca acum 30 de ani. Invităm persoanele interesate din comuna Săvinești sau din comunele învecinate să ne contacteze la sediul Şcolii Vechi sau utilizând datele de contact de pe prima pagină a revistei!

(Brîndusa Dediu)

Hai cu noi nr. 7/2014

- Cuvinte8duhovnicești -

Sfinţii 40 De Mucenici și pilda credinţei lor (9 martie) Acesti sfinti barbati erau ostasi în cetatea Șevasta (Armenia), sub comanda unui anume Agricola, pe vremea împaratului Liciniu- crud persecutor al crestinilor. Atat Liciniu, cat si neispravitul sau prieten, Agricola, guvernator al cetatii, fiind închinatori la idoli, ordonasera ca toti supusii, inclusiv soldatii, sa faca la fel. Cei 40 au refuzat sa aduca jertfe idolilor fiind crestini si ostasi ai lui Hristos. Initial s-a încercat ademenirea lor cu daruri si onoruri, dar ei au refuzat cu demnitate, avand în cuget cuvintele Mantuitorului: ,,Ce-I va folosi omului dacă va câștiga lumea întreagă, iar sufletul său îl va pierde? Sau ce va da omul în schimb pentu sufletul său? (Matei 16,26). Dupa refuzul lor au urmat cunoscutele persecutii: închisori, batai, etc. Cea mai grea încercare a fost însa urmatoarea: au fost dezbracati de haine si aruncati într-un lac înghetat, caci era iarna, în care au fost tinuti, sub paza, o noapte întreaga. La marginea lacului, cinicul Agricola a ordonat instalarea de bai cu apa calda, spre a-i ademeni pentru slujirea idoleasca. Dar ei au rabdat cu barbatie si aceasta încercare. Unul singur, ispitit de baia fierbinte, a iesit, dar intrand în cada a murit pe loc. Peste ceilalti 39, paznicul Aglaie a vazut coborandu-se raze luminoase, care au încununat crestetul fiecaruia. Privind uimit aceasta minune, Aglaie s-a aruncat în lac, în locul celui ce s-a lepadat în fata lui, spre a se alatura ostasilor lui

Hristos. Indignati, persecutorii poruncesc pe data ca mucenicilor sa li se zdrobeasca cu ciocanul fluierele picioarelor si asa si-au dat sufletele în mana lui Dumnezeu. Apoi au fost încarcati în carute pentru a fi dusi la marginea cetatii, ca sa fie arsi pe un rug pregatit aici. Unul dintre ei, mai tanar, Meletie, n-a murit însa, iar persecutorii nu l-au pus în caruta. Mama lui, desi sfasiata de durere, vazand ca nu a fost pus la un loc cu Mucenicii, l-a luat în spate si alergand spre rug, striga: ,,Și eu vreau să fiu mamă de mucenic!” In timp ce-l purta astfel, si-a dat si el duhul, iar mama sa l-a asezat împacata alaturi de trupurile camarazilor. Aceeasi extraordinara femeie împartise mai înainte muribunzilor paine cu miere si cu nuca, spre a le face mai dulce petrecerea spre vesnicie. De aici a ramas în traditia crestina ca în aceasta zi sa se faca ,,macinici dulci, din faina, nuca si miere, inclusiv la romani, mai ales în Moldova si Muntenia. Trupurile arse au fost aruncate în rau, de unde episcopul Șevastiei, Petru, le-a adunat noaptea si le-a daruit bisericilor din împrejurimi. Asa se face ca particele din Șfintele lor Moaste au fost împartite în multe lacasuri crestine, inclusiv din ROMANIA, de exemplu la Manastirea Antim din Bucuresti, la Manastirea Neamt. Cu ale lor rugaciuni, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluieste si ne mantuieste pe noi! Amin. (Pr. Mihai Meraru) Hai cu noi nr. 7/2014

- Cuvinte9duhovnicești -

Canonul cel Mare - chemarea la pocăință Canonul cel Mare al Șf. Andrei Criteanul, care se citeşte în perioada Postului Mare, reprezinta una dintre treptele pocainţei ce conduc spre Ziua Invierii lui Hristos. Impartit în patru parti, este citit în serile primelor patru zile ale Postului. Canonul poate fi descris cel mai bine ca o plangere de pocainta care ne vorbeste despre proportiile si adancimea pacatului, tulburand sufletul cu jale, cainta si nadejde. Cu o maiestrie unica, Șfantul Andrei împleteste marile teme biblice - Adam si Eva, Raiul si caderea în pacat, Noe si Potopul, David, Pamantul fagaduintei si, în cele din urma, Hristos si Biserica - cu marturisirea pacatului si cu pocainta. Nici o alta cantare religioasa nu reuşeşte sa dea atat de magistral expresie pocainţei precum o face Canonul cel Mare. Șf. Andrei a adunat la un loc fapte vechi şi noutestamentare, de la caderea lui Adam la moartea pe cruce a Mantuitorului şi Invierea Șa, toate rememorate cu profunda durere şi sentiment de pocainţa. Din acest motiv, Canonul este un exemplu de poezie spirituala, în care fiecare fapta este individualizata şi personalizata, atribuita sieşi (şi implicit, fiecaruia dintre noi). Dupa ce sufletul conştientizeaza starea de pacatoşenie în care se afla, i se aduc în faţa realitatea iubirii dumnezeieşti, ce doreşte Hai cu noi nr. 7/2014

întoarcerea pacatosului, şi robia în care îl taraşte pacatul, dar şi rasplata pe care o va primi pentru îndreptarea sa. Apoi, Șf. Andrei evoca diferite personaje biblice (Adam, Eva, Cain şi Lameh, Esau, Iacov, Lia şi Rahela, David, Șolomon ețc.), pe care le promoveaza drept pilde de urmat sau le acuza, în funcţie de faptele lor. Pentru a fi ascultat cum se cuvine, Canonul cel Mare presupune cunoasterea Șfintei Șcripturi. Daca astazi atat de multi oameni îl considera plicticos si fara sens, aceasta e din cauza credintei lor, care nu se mai hraneste din izvorul Șfintelor Șcripturi care, pentru Parintii Bisericii, era izvorul credintei. Trebuie sa învatam din nou cum sa intram într-o lume ca aceea descoperita de Biblie si cum sa traim în ea; si nu exista o cale mai buna catre aceasta lume decat Liturghia Bisericii, care nu reprezinta numai transmiterea unor învataturi biblice ci tocmai descoperirea felului biblic de viata. Aşadar, Canonul ne introduce, pe fiecare dintre noi, în istoria Șfintei Șcripturi şi ne determina sa conştientizam, prin intermediul modelelor de pocainţa, realitatea si gravitatea pacatelor noastre şi înstrainarea faţa de Dumnezeu pe care ne-o aduc pacatele. Pocăinţa dizolvă păcatul! Pr. Ciprian Ungureanu 9

10 - Seminficații -

Ce semnificații are anafora? Sfințitul Nicolae Cabasila ne spune: „Pâinea care se împarte ca anaforă a fost de mai înainte sfințită, deoarece a fost oferită lui Dumnezeu. Toți creștinii care merg la Biserică o primesc cu evlavie în palma lor dreaptă, adâncită puțin, și sărută mâna dreaptă a preotului, care puțin mai înainte a atins și a împărțit Preasfântul Trup al Mântuitorului Hristos. Pentru că s-a sfințit în întregime, de aceea Biserica noastră crede că mâna liturghisitorului transmite această sfințire tuturor celor ce o ating și o sărută”. Lucruri esențiale pe care trebuie să le cunoaștem despre anaforă: - Trebuie să se împartă în liniște și rânduială, - O luăm din mâna preotului, iar nu de la pangar, - Așezăm mâna dreaptă peste cea stângă cu palmele deschise, - Psalții cântă imnuri pe toată perioada împărțirii anaforei, - Trebuie s-o mâncăm pe stomacul gol, - O consumăm toată și nu aruncăm nimic din ea. Să nu uităm că anafora se dă în loc de dar (anti-doro = în greacă), adică în loc de marele dar care este Dumnezeiasca Împărtășire, dar și ca un dar în plus pentru cei care s-au împărtășit. Aici trebuie să se facă distingerea că în nici un caz nu trebuie să se facă vreo confuzie între anaforă și Dumnezeiasca Împărtășanie sau să se considere anafora de aceeași „valoare” cu Dumnezeiasca Împărtășanie. Să explicăm mai pe larg: Anafora iese din prescura care au adus-o și au oferit-o credincioșii cu scopul de a se săvârși Dumnezeiasca Liturghie. (De aceea se și numește în greacă prósforo de la verbul prosféro, care înseamnă a oferi). Prescura se face cu rugăciune și tămâie și se pecetluiește cu simbolurile lui Hristos

IC XC NIKA. De aceea încă de Vineri primește binecuvântare și nu mai este o pâine obișnuită. Din momentul în care se oferă la Sfântul Altar, dobândește o mai mare sfințire. În sfârșit, îndată după sfințirea Cinstitelor Daruri, când partea din prescură a fost pe Sfântul Disc și pe Sfânta Masă s-a făcut Trupul și Sângele lui Hristos, liturghisitorul ia discul cu pâinea tăiată bucățele și o înalță înaintea Sfintei Mese, spunând: „Mare este Numele Sfintei Treimi, totdeauna acum și pururea și în vecii vecilor. Amin”. Aceasta este o mișcare asemănătoare celei care premerge cuvintelor: „Ale Tale dintru ale Tale”, când liturghisitorul înalță și face în aer semnul Cinstitei Cruci, slavoslovind cu recunoștință pe Făcătorul nostru. Astfel, anafora mai primește o binecuvântare. De multe ori rămân multe prescuri din cele pe care leau adus credincioșii. Asta arată cât de mult participă credincioșii la marele eveniment al Dumnezeieștii Liturghii. Preoții păstrează câteva pentru Liturghiile din cursul săptămânii, iar celelalte este îngăduit să le ia credincioșii la casele lor. Nu este necuviincios să le ia creștinii, însă trebuie să le pună la masa unde stau de obicei și fac rugăciune, la masa familiei, unde toate sunt binecuvântate și sfinte, și astfel prescura, pe care o luăm ca pâine, adaugă la sfințenia mesei lor. Există cazul când o uscăm puțin, ca să se păstreze mai mult. De asemenea, și anafora adusă de la biserică o putem usca, pentru a ține mai multă vreme și a lua în fiecare dimineață după rugăciune. (Prelucrare de Ionuț

Măriuța)

Hai cu noi nr. 7/2014

11 aminte! - Să luăm

Avortul din perspectivă creștină Șfanta Biserica considera avortul întruchiparea tuturor relelor si faradelegilor. Prin avort se stinge fara nici un drept, o scanteie divina pentru vesnicie. O alta mai grea raspundere nici nu exista pentru om. Șufletele celor avortati nu mai pot fi botezate decat cu lacrimile unei pocainte desavarsite. In vechime, paganii aduceau idolilor jertfe omenesti, de regula copii. Acelasi lucru îl fac astazi femeile care avorteaza: aduc sacrificii de copii acelorasi idoli pe altarul desfatarilor si al necredintei. Potrivit moralei crestine, avortul este un pacat strigator la cer, care întruchipeaza trei mari pacate laolalta: necredinta, desfranarea si uciderea. Prof. Dr. Nicolae Paulescu da o definitie acestui pacat si arata cat de mult a decazut omul prin acceptarea si savarsirea lui. Desi Dumnezeu a creat pe om ca si „coroana creatiei”, prin savarsirea acestui pacat, omul devine mai rau chiar decat animalele. „Zămislirea se face în momentul întâlnirii celor două celule sexuale, a căror unire formează oul fecundat. În acel moment, Dumnezeu trimite Sufletul, adică artistul incomparabil care, supunându-se poruncii divine, se pune imediat pe lucru, ca să-și construiască trupul în care va viețui... Ei bine! Acest suflet - ce iese desăvârșit din mâinile Creatorului - e asasinat de propria lui mamă. Și această

Hai cu noi nr. 7/2014

grozavă nelegiuire este apanajul dat de Satana, mamelor omenești. Nu veți găsi o fiară, oricât de sălbatică și oricât de feroce v-ați închipui-o, care să fie în stare să calce ordinul lui Dumnezeu și să-și distrugă progenitura”1. Femeile din Romania invoca motive diverse atunci cand îşi justifica hotararea pentru avort. Marea majoritate îşi justifica decizia proavort prin intenţia de a limita numarul de copii. Un alt pretext des invocat îl constituie condiţia materiala precara. Asta înseamna fie ca au un venit scazut, fie se afla în stare de şomaj sau traiesc teama de a nu-şi pierde serviciul. Acestor ”motive” pro avort le raspunde Parintele Epifanie I. Teodoropulos: „Nașterea de copii mulți este mai mult o chestiune de jertfă, și mai puțin de mijloace materiale... Cei căsătoriți nu trebuie să evite numai nezămislirea, ci și programarea copiilor. Să se lase cu încredere în mâinile lui Dumnezeu și să considere venirea fiecărui copil, un mare dar dumnezeiesc”2.

Pr. Ciprian Ungureanu 1.Nicolae Paulescu, Cele patru patimi și remediile lor, București, 1921, pp. 20. 2.Părintele Epifanie Teodoropulos, Crâmpeie de viață, Schitul Lacu, Sf. Munte Athos, 2000, pp 155,157.

12 comunei - Comorile

Troiță CENTENARĂ la Săvinești (5) Doamne, harnici, gospodari si cu mulța credința si evlavie în Dumnezeu au fosț bunicii si sțrabunicii nosțri! Asțazi, la începuț de mileniu al III –lea, aflam de la bunici ca la începuțul secolului 20, adica în preajma Primului Razboi Mondial, exisțau gospodarii razlețe de o parțe si de alța a soselei naționale Bacau-RoznovPiațra Neamț. Era o sosea piețruița pe care circula, din cand în cand, cațe un auțomobil, urmaț de un nor de praf ce se vedea de la disțanța. In paralel cu soseaua exisța calea ferața pe care circulau doua –țrei țrenuri personale, doua –țrei de marfa si, o dața pe zi, un țren special pe care copiii îl chemau ,, Dinamul”, vopsiț în rosu si alb cu care calațoreau doar cei avuți. Gospodariile țaranesți (în numar de 30-40) erau la disțanțe mari una de alța. Pe zoana (marginea soselei si a caii ferațe) erau copaci bațrani, în special ciresi ce ademeneau copiii localnicilor. Mai rar erau sapațe si zidițe fanțani. Carausii de lemn, pacurarii (carausii de pețrol si pacura), vararii, podgorenii (carausii de sțruguri) ce țraversau localițațea dinspre Bicaz, Moinesți, Tazlau, 12

Vrancea se opreau pențru a-si adapa caii si a-si poțoli sețea. Copiii abia asțepțau sezonul sțrugurilor pențru a urmari caravana caruțelor podgorenilor si a scoațe cu degețele din ladițe bobițe dulci de sțruguri. Femeile se ocupau cu țreburile casnice, dar si cu țesuțul de panza, cuverțuri, macațuri din canepa, in si lana. In zilele de sarbațoare, în serile de iarna, fețele si ținerele nevesțe lucrau la cusuțul camasilor de mire si mireasa, a camasilor pențru socri, ce se purțau în ziua nunții. Tinerii se adunau seara la gospodaria unuia dințre ei si faceau claca la desfacațul porumbului. Aici se disțrau si îsi pregațeau colindele si urațurile de anul nou. Cu țrecerea anilor, localițațea s-a modernizaț, mai ales dupa consțrucția plațformei chimice din Șavinesți. La ințersecția unei ulițe cu soseaua naționala, a fosț ridicața o Șfanța Cruce din lemn, de cațre credinciosi. Dața ridicarii ei si a sfințirii nu esțe cunoscuța. Am vruț sa aflu mai mulțe amanunțe si am sțaț de vorba cu doi vecini ai Șfinței Troițe – familia Cosțica si Aneța Dumițrache, care ne-au relațaț urmațoarele: Hai cu noi nr. 7/2014

13comunei - Comorile

“Din câte știm de la părinții noștri, pământul a fost cumpărat de bunicul Prisecaru-Burluță Ghiță de la o familie din Roznov numită Toma. L-a cumpărat cu troiță cu tot. De la început troița avea hramul ,,Vineri – după Paști” în sapțamana luminața, de fapț la Izvorul Tamaduirii.

Ghița Burluța-Prisecaru a avuț mereu grija de aceasța țroița, cinsțind-o cum se cuvine. Cand neam casațoriț, am hoțaraț cu vecinii sa conținuam țradiția. O parțe din vecini: Lupoi Vasile, Balusi D. Mițița, Acojocariței Gheorghe, Acojocariței Ion, au plecaț la Domnul. Noi, cei care am ramas am conținuaț cinsțirea acesței țroițe cu slujbe de lauda si cinsțire pențru Domnul cu frumoase mese pențru parțicipanți (pesțe 200 de suflețe). Cu țimpul, țroița a avuț nevoie de mai mulțe reparații. Ințre anii 1986-1989 am fosț opriți de a face slujbe la Șf. Troița. Dupa Revoluție am avuț liberțațe si împreuna cu vecinii am adus-o la înfațisarea de asțazi. Au ajuțaț cu țoții: cu bani, mana Hai cu noi nr. 7/2014

de lucru, mațeriale, pareri. Au fosț prezenți permanenț: Dascalu Consțanțin, Lupoi Vicțor, Balus Gheorghe, Acojocariței Gheorghe, Acojocariței Rodica, Acojocariței C., Balus Miha , frații Benchici, Toader si Ghița, frații Popa, Ion si Neculai, Chele Consțanțin, Șavina Ticu, Moisii Neculai, Șandu Consțanțin, Munțeanu Maria. De-a lungul țimpului, au oficiaț slujba hramului mai mulți preoți: Pr. Hîrțescu Vicțor (d.1983), Filip Gheorghe (d.1997), Pr. Munțeanu Pețru, împreuna cu invițați din comuna Șavinesți si din alțe sațe vecine. Dumnezeu sa-i ierțe pe cei adormiți si pe noi sa ne țina

sanațosi si sa conținuam împreuna cinsțirea Șfinței sarbațori Izvorul Tamaduirii. Mulț ne place noua, copiilor, sa asculțam povesțirile bunicilor, sa le asțernem pe harție cu mari emoții ca sa le cunoasca oamenii si sa-si aduca amințe de sțrabuni, AMIN!

(Bianca Savin și prof. Vasile Sandu) 13

14 - Interviuri cu săvineșteni de seamă -

Unde sunt moșii de altădată? Interviu cu Petru Roibu

Cand am veniț prima dața la Șavinesți, în 1954, ca învațațor, aici era un cațun de pesțe campuri, cu doar 80 de case bine gospodarițe. Șațul era flancaț spre nord-esț si puțin spre sud cu campuri rodițoare, iar spre vesț cu codri de sțejar, pe unde țrece asțazi canalul care alimențeaza hidrocențrala. Școala cu clase simulțane funcționa în casa lui mos Ion Șarbu, om „rasariț” cu ceva avere agonisița. Predam împreuna cu învațațorul Isopescu, care imediaț a iesiț si la pensie. La acele începuțuri efecțivele erau relațiv mici: 30 de copii pențru țoațe cele 4 clase primare. Ințregul invențar al scolii era compus din 3 banci de 3 m lungime, o masa drepț cațedra, un scaun, o țabla si o galeața pențru apa. Dar acțivițațea insțrucțiv-educațiva era cu folos pențru ca exisța sețe de cunoasțere. Mereu vioi si pusi pe nazbații, copiii din acea 14

vreme faceau deliciul acțivițații noasțre si nu exisțau cazuri de handicap sau deficiențe psihomoțorii, ca acum. Trebuie sa recunosc ca în acțivițațea noasțra am avuț mereu sprijinul neprețuiț al parinților care asigurau curațenia, reparațiile si lemnele pențru foc iarna. Imi amințesc acum si de „mosii” care formau un adevaraț „sfaț” pențru cei mai țineri, erau nu doar înțelepții sațului, ci si adevarați formațori de ețica, morala si religie propasind mai deparțe cinsțea, drepțațea, harnicia si iubirea, valori de nețagaduiț! Parca-i vad si acum pe blajinii, oameni cu frica de Dumnezeu, ințervenind ori de cațe ori era nevoie cu un sfaț sau vorba de duh, dojenind ațunci cand era cazul. Ei ma înțampinau mereu dimineața spunand: „Să trăiți domnule învățător. Să puneți note bune copiilor!”.

Hai cu noi nr. 7/2014

Asa i-am cunoscut pe mos Nicolae Toma si pe mos Grigore Urda, pe mos Neacsu si pe mos Balanuta, pe mos Șarbu si pe multi altii.... Oameni gospodari, harnici, demni si respectuosi, cu credinta milenara în suflet.... Aveau o mandrie motivata nu de averile agonisite, ci de credinta, demnitate si credinta ca apartin unui neam, hotarati sa-l serveasca pana la sacrificiul suprem. Asa i-am recunoscut si pe mosii „trei calici” care mi-au ramas în memorie ca oameni darzi si rabdatori, prea putin împovarati de

vremuri, cu priviri sclipitoare, dispusi oricand sa înfrunte furtunile vietii. Ei nu cereau nimanui nimic... nici dezapeziri, nici salarii sau pensii, nici ajutoare sociale, ci mai curand ofereau cu marinimie din putina lor agoniseala. Astazi, cand amintirile abunda, doresc sa închin mosilor acelor vremi un pios si recunoscator omagiu si, sa rog pe bunul Dumnezeu sa-i binecuvanteze acolo unde se afla, rezervandu-le locul pe care îl merita fiecare. Dumnezeu sa-i odihneasca în liniste si pace!

SĂ DĂM VIAŢĂ ȘCOLII VECHI! Cei care doresc să sprijine financiar reamenajarea Școlii Vechi o pot face la contul deschis la BRD, Roznov, Jud. Neamţ SWIFT CODE: BRDE RO BU IBAN ROL: RO 96 BRDE 280S V257 2107 2800 sau chiar la sediul din Școala Veche, Săvinești. Pentru a fi în permanență informat de stadiul lucrărilor și de activitățile noastre în cadrul Școlii Vechi, urmărește-ne pe www.samariteanulmilostiv.ro și www.jurnalspiritual.eu

Hai cu noi nr. 7/2014

16 cu tâlc - Povestire

Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta Un biet tată bătrân, devenind nesuferit fiului și nurorii sale, a fost dat deoparte cu masa. Acolo, pe vatră îi dădeau mâncare într-un vas scobit în lemn. Bătrânul mâhnit, mânca lăcrimând, gândindu-se ce era odată și ce-a ajuns… Într-o zi, fiul său, umblând prin curte după treburile gospodăriei, vede copilul lui mai mărișor scobind cu cuțitul într-un trunchi de lemn. - Ce faci acolo, copile?, îl întrebă tatăl. - Fac o piuă în care să-ți dau să mănânci când vei fi și mata bătrân ca bunelul, i-a răspuns copilul. Atunci tânărul fu cuprins de mare rușine și teamă de pedeapsa lui Dumnezeu. Intrând în casă, și-a cerut iertare de la tatăl său, și de atunci înainte, l-a pus la masă și l-a îngrijit ca un adevărat fiu. *** Odată un tânăr s-a dus la un pustnic și i-a zis: - Cinstitule bătrân! Eu iubesc mult pe mama, care-i bătrână și neputincioasă. Am luat-o în casa mea, [...] o îmbrac, îi dau de mâncare chiar cu mâna mea. O ridic din pat, o iau în brațe, o scot primăvara afară și o plimb prin aer curat și iarăși eu cu mâinile mele o culc pe patul primenit și așternut curat. Spune-mi te rog, drept: Răsplătitu-i-am eu, cu aceasta, tot ce a făcut ea pentru mine? Pustnicul i-a răspuns: - Răsplătit? Departe, fiule, departe. Nici măcar a zecea parte nu i-ai întors din câte a făcut ea pentru tine. Tu însă ai făcut bine, după cât ai putut, Dumnezeu să-ți dea răsplată mare după puținul tău efort. (www.jurnalspiritual.eu)

Hai cu noi nr. 7/2014

17 - Povestire cu tâlc -

Povestea fluturelui albastru A fost odată un văduv, care locuia împreună cu cele 2 fete ale sale, fete care erau foarte curioase și inteligente. Fetele îi puneau mereu multe întrebări. La unele știa să le răspundă, la altele nu. Cum își dorea să le ofere cea mai bună educație, într-o zi și-a trimis fetele în vacanță la un înțelept. Înțeleptul știa întotdeauna să le răspundă la întrebările pe care ele le puneau. La un moment dat una dintre ele a adus un fluture albastru, pe care plănuia să îl folosească, pentru a înșela pe bătrânul ințelept. - Ce vei face? o întrebă sora ei. O să ascund fluturele în mâinile mele și o să întreb înțeleptul dacă e viu sau mort. Dacă va zice că e mort, îmi voi deschide mâinile și-l voi lăsa să zboare. Dacă va zice că e viu îl voi strânge și îl voi strivi. Și astfel orice răspuns va avea, se va înșela. Cele două fete au mers într-o clipă la înțelept și l-au găsit meditând. Am aici un fluture albastru. - Spune-mi, înțeleptule, e viu sau mort? Foarte calm, înțeleptul surâse și îi zise: - Depinde de tine… fiindcă e în mâinile tale. Așa este și viața noastră, prezentul și viitorul nostru. Nu trebuie să învinovățim pe nimeni când ceva nu merge: noi suntem responsabili pentru ceea ce dobândim sau nu. Viața noastră e în mâinile noastre, ca și fluturele albastru. De noi depinde să alegem ce vom face cu ea!

Hai cu noi nr. 7/2014

- Un strop18de sănătate -

Cum combatem durerile de spate? Durerile de spate reprezinta o problema destul de frecvenţa în ziua de azi chiar daca depui efort sau stai în şezut mult timp. Cel puţin o data în viaţa, fiecare dintre noi simţim un disconfort dorsal. Durerile de spate pot fi situate fie în regiunea superioara, fie în cea de mijloc sau în zona lombara (cele mai dese!). Uneori, disconfortul se poate extinde şi la nivelul soldurilor sau al picioarelor. Șpatele este format dintr-un sistem complex de oase, ligamente, articulaţii, muşchi şi nervi, iar durerile resimţite pot fi cauzate de o problema la nivelul oricarui element. Cauzele durerilor de spate: - cel mai des motiv este luxaţia spatelui, adica o mica ruptura la nivelul muşchilor sau ligamentelor spatelui. Ea este adesea provocata de o mişcare brusca sau greşita, ori de ridicarea unui obiect greu. Totuşi, de cele mai multe ori, persoanele care reclama astfel de dureri nu îşi pot aminti un incident anume care sa le fi provocat. - o musculatura a spatelui prost întreţinuta este o alta cauza relativ frecventa. - alte cauze ale durerii pot fi: tensiunea musculara sau spasmele muschilor; ligamentele pot fi o sursa de probleme.

Durerile de spate pot fi: acute (care dureaza doar cateva zile cel mult saptamani) şi cronice care pot dura cateva luni şi recurent (cu revenire) ani. Indiferent de cauza durerilor de spate, acestea se bazeaza pe metode generale de tratament: Masează cu un unguent antiinflamator Incearca sa mergi la plafar şi sa cauți unguențe pe baza de plante, eucaliptul fiind special pentru durerile de spate. In cazul în care durerea este mai jos, spre mijlocul spatelui, înconjoara zona cu un brau sau un prosop, astfel încat zona dureroasa sa fie perfect încalzita, iar problema sa fie rezolvata rapid. - Baie fierbinte cu sare grunjoasă - Umple cada cu apa pana la jumatate şi adauga o cana plina cu sare grunjoasa (alimentara sau marina). Daca ai ulei esential de menta sau eucalipt poti adauga în apa 3 - 4 picaturi. Intra în cada cu apa, stai relaxat 10-15 minute, iar apoi maseaza zona dureroasa cu puţin gel de dus . Mai ramai în apa înca 5 - 10 minute, sterge-te bine cu un prosop, îmbraca haine potrivite temperaturii din casa şi baga-te în pat. (Petronela Baghiu)

Ne interesăm pentru dumneavoastră! Aveți probleme de sănătate? Doriți să cunoașteți amănunte despre anumite boli? Căutați căi de ameliorare ale unor dureri? Nimic mai simplu. Scrieți–ne pe adresa redacției, iar noi vom căuta răspunsuri! 18

Hai cu noi nr. 7/2014

19 bună! - Rubrica Poftă

PRĂJITURĂ CU MORCOV Ingrediente 1 cană de un sfert de morcov ras pe răzătoarea mică, 1 cană de ulei, 1 cană de zahăr, 3 căni de făină, 2 pliculețe praf de copt, sare. Glazura: 12 linguri zahăr, 7 linguri apă, 3 linguri cacao Mod de preparare cocă: Se amestecă bine zahărul cu uleiul până ce se formează o pastă, apoi se adaugă morcovul dat prin răzătoarea mică, cele trei căni cu făină, praful de copt stins în zeama de la o lămâie și mirodeniile. Mod de preparare glazură: Se ard cele 12 linguri de zahăr, pe urmă se sting cu 7 linguri de apă, iar la final se adaugă 3 linguri de cacao. Punem coca în tavă (cu hârtie de copt) o dăm la cuptor, cand e aproape gata scoatem prăjitura și punem glazura, apoi o mai lăsăm cam 5 minute înainte de a o tăia. În loc de glazură putem să mai punem gem. Poftă bună!

V-a sfătuit Agafia Roșu PRĂJITURĂ CU MIERE ȘI NUCI Ingrediente 2 linguri de miere, 200 g făină, 4 linguri de ulei, 20 g drojdie, 3 linguri de marmeladă, 3 linguri de nuci, 1 lingură de zahăr, bicarbonat. Mod de preparare Mierea se amesctecă cu bicarbonatul, se pune într-o cratiță și se lasă la foc mic până se topește. Se toarnă peste făină și se adaugă uleiul, drojdia înmuiată și sarea. Se frământă și se lasă o jumătate de oră. Aluatul se împarte în două și se întind două foi, care se ung cu marmeladă și se presară cu nuci și zahăr. Fiecare foaie se rulează nu prea strâns și se așază în tavă. Se taie felii groase și se dau la cuptor la foc potrivit. Poftă bună! V-a sfătuit Carmen Donici

Hai cu noi nr. 7/2014

20încrucișate - Cuvinte

Cateheză prin rebus

①→Pentru a fi înţeles Canonul cel Mare, trebuie cunoscută taina Sfintei … ②→Guvernator al cetăţii Sevasta … ③→Personaj biblic… ④→Din această cauză oamenii consideră Canonul cel Mare plicticos. ⑤→Două personaje biblice, cunoscuţi ca părinţii omenirii. ⑥→Izvorul credinţei sau izvorul … Scripturi ⑦→Păcatul omului îl târăşte într-o … ⑧→Cui împarte femeia din pilda celor 40 de mucenici pâine … ⑨→Primim învaţături biblice prin … Biserici. ⑩→În aceea vreme persecutorii se închinau la …

⑪→Locaş creştin din zona Moldovei unde se găsesc sfinte moaşte… ⑫→ Canonul cel Mare al Sf. … Criteanul. Femeia împărțise mai înainte muribunzilor ⑬ cu miere și cu ⑲, spre a le face mai dulce petrecerea spre veșnicie. Canonul cel Mare reprezintă una dintre treptele pocăinţei ce conduc spre Ziua ⑭.. lui ⑮. ⑯→ …. cel Mare se citeşte în perioada postului mare. ⑰→Cei 40 de mucenici erau ostaşi în Cetatea … ⑱→Mănăstire din Bucureşti in care se găsesc sfinte moaşte ale celor 40 de Mucenici .

Răspunsurile la acest rebus se pot afla citind articolele “Sfinții 40 de mucenici și pilda credinței lor”și “Canonul cel Mare– chemarea la pocăință”. 20

Hai cu noi nr. 7/2014

- Pagina21 copiilor -

GHICITORI Vine “doctoru”-n pădure Cu fes roșu și secure

Rămurea cu clopoței, Hai, ghiciți numele ei!

(ciocănitoarea)

(lăcrămioara) (ghiocelul)

Negre și albe-s penele, Coada parc-ar fi un V, Pleacă de la noi din țară, Primăvara vine iară, Zboară iute, este mică și se cheamă...

(lalelele)

Clopoțel mititel Cine sună lin din el? Nimeni! Nimeni! Numai vântul, Clătinându-l, legănându-l, Dă de veste-n toată țara Că sosește primăvara

Cupe albe sângerii, Stau pe lujere înfipte, Parc-ar fi niște făclii! Hei, ghicește-le, de știi!

Primăvara când s-arată, Prin grădini apar deodată Ciorchini albi și albăstrii Din steluțe, mii și mii! (liliacul)

Violet și parfumat De iarnă s-a săturat. (toporașul) (Culese de Gabriela Vasilache)

Să mai și râdem..... Un țânțar mic ajunge acasă după primul său zbor. – Ei, cum a mers?, îl întreabă mama sa. – Fantastic! Toată lumea m-a aplaudat. - Oșteni, pe cai! - Nu avem cai, Măria ta! - Atunci, pe curând! Hai cu noi nr. 7/2014

Tăticule, ție ți s-a îndeplinit vreo dorință din copilărie? - Desigur! Toată lumea mă trăgea de păr și visam să fiu chel...

- Păi mă-ntrebam cu ce se hrănesc lupii de mare...

- Tati, în oceane trăiesc oi? - Nu, fiule. De (Culese de ce? Bogdan Romedea)

22 copiilor - Pagina

Odă pentru mama

Știți copii ce este-o mamă? Știți voi cum s-o prețuiți? Când va fi bătrână tare Știți voi cum s-o îngrijiți? Și-o să v-aduceți aminte Câte nopți ea n-a dormit Și cu-a voastră sănătate Cât de mult s-a chinuit? Și v-a legănat pe brațe Și din suflet v-a dat hrană O, copii, șoptiți de-a pururi: ”Dulce-i numele de mamă!” Copilași micuți și harnici Fiți cuminți și-o ascultați! Iar cei mari, cu gingășie Și smereni-o stimați. Culeasă de Maria Voicu 22

Hai cu noi nr. 7/2014

- Pagina23 tinerilor-

Cum să-ţi ornezi singură o bentiţă pentru păr Bentițele sunt un accesoriu la modă, care se poartă atât cu păr lung cât și scurt, și care aduc o notă de eleganță sau pot înveseli o ținută sobră. Pentru că nu găsim întotdeauna în comerț bentițe pe care să le putem asorta sau care să se potrivească cu împrejurarea în care vrem să le purtăm, iată câteva idei care vă vor ajuta să vă realizați singure o bentiță cu personalitate. În primul rând ai nevoie de o bentiță simplă, din plastic sau alt material, de preferință de o singură culoare (dar nu neaparat), de diferite obiecte decorative (mărgele, dantelă, perle, ață colorată, flori de plastic, lână, etc.) si de un pistol de lipit sau de un lipici puternic. Pentru început, așază bentita pe cap pentru a vedea până unde poți aplica decorațiunile (evită să le pui în zona din spatele urechilor pentru că te vor jena). Înfășoară bentița cu dantelă, fire de mohair, ață de diverse culori sau chiar sfoară. La cele două capete, lipește materialul de bentiță.

Dacă ți se pare prea simplă, pune-i pe o parte o fundă, un fluture, sau o floare din material textil:

Pentru mai mult efect, în centrul decorațiunii poți lipi un nasture, câteva mărgele de plastic sau o perlă:

Dacă ești mai curajoasă, poți orna bentița cu flori și alte ornamente pe toată lungimea, fiind astfel în pas cu moda anului 2014:

V-a sfătuit Agafia Roșu Hai cu noi nr. 7/2014

- Cine știe24răspunde -

ISTORIE 1. Care voievod a început zidirea mânăstirilor Cozia și Tismana? 2. Ce oraș a fost numit Țarigrad și de ce? 3. Cum se numeau în Muntenia și Moldova țăranii iobagi? 4. Ce nume purta mama lui Ștefan cel Mare? LITERATURĂ 5. Ce cuvinte erau scrise deasupra porții infernului descrise în ”Divina comedie” a lui Dante? 6. Ce poet a scris cele mai multe volume de fabule? 7. Cine este autorul piesei de teatru ”Visul unei nopți de vară”? 8. Cui a fost dedicată opera ”Il Principe”, de Niccolo Machiavelli? GEOGRAFIE 9. Unde se află renumita cascadă Niagara? 10. În ce munți se află vârfurile Omul și Caraimanul? 11. Cum se numea primul european care a descris China în Evul Mediu? 12. Care este cel mai înalt vârf din Africa? ȘTIINȚĂ 13. Care este cel mai greu metal? 14. Cine a inventat paratrăsnetul? 15. Cine a spus: ” Un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru umanitate”. 16. Câți metri are o milă engleză? (răspunsurile pe ultima pagină)

(Culese de Maria Voicu)

Hai cu noi nr. 7/2014

25cititorii - Ne scriu

Duhul lor Ai noştri sus acolo Cu drag spre noi veghează Aşteaptă la mormânt Să vadă cine-i vizitează. De sus privesc duios Iar bucuria lor e mare Căci văd în tava sfântă Multă trudă şi sudoare. Ei văd că îi iubim Chiar morţi de sunt Şi trec pe lângă noi Adiind ca şi un vânt! Ne mângâie cum pot Când supăraţi ne văd, Se bucură nespus Când fericiţi ne văd. ( G hebosu Neculai )

N-amâna-ndreptarea vieţii de Traian Dorz N-amâna-ndreptarea vieţii Pan-la ultimul popas, Nimenea din noi nu-şi stie Care-i cel din urma ceas. N-amâna înfăptuirea Gândului frumos şi sfânt, N-amâna să pui cu Domnul Fericitu-ţi legâmant. N-amâna-mplinirea sfintei Datorie de părinti, Lacrimile nesfârşite Sunt amare şi fierbinţi. Nu-ţi mai amâna-mpăcarea Ta cu soţul despărtit, Nu ştii cât de grabnic vine Neaşteptatul tău sfârsit. N-amâna s-asculti Cuvantul, N-amâna sa mergi la fraţi, N-amâna să-ţi vezi de suflet -Amânând,spre iad te-abaţi. Moarte nimănui nu-i lăsa Nici o clipă,nici un pas, -Tot ce laşi rămas de-acuma Poate fi pe veci rămas... (culeasă de Ionela Imbru)

Cugetări despre post Virtutea ocroteşte orice post. Este începutul luptei spirituale, cununa celor cumpătaţi, frumuseţea fecioriei şi sfinţeniei, strălucirea cuminţeniei, începutul vieţii creştine, mama rugăciunii, izvorul cuminţeniei. Postul învaţă liniştea şi este înaintemergătorul tuturor celorlalte fapte. Postul adevărat este cel prezent în toate, pe toate le curăţeşte şi pe toate le vindecă. Nu ocoli plecarea genunchilor, căci plecarea lor închipuie căderea păcatului de la noi şi prilejuieşte mărturisirea lui iar ridicarea înseamnă pocăinţă. (Culese de Căpățână Lenuța) Hai cu noi nr. 7/2014

26 - Din comunitate -

CRONICA PAROHIEI

BOTEZURI Sâmbătă, 8 martie 2014 a primit taina botezului pruncul Ciolpan Patrik Iustin, având ca naşă pe Zaharia Raluca Ioana. ***Să vă trăiască!*** ÎNMORMÂNTĂRI Jireghi Maria a trecut la cele veșnice în data de 4 martie 2014 şi a fost înmormântată la 6 martie 2014. Micu Neculai, decedat la data de 5 martie 2014 a fost înmormântat la data de 7 martie 2014. Prisecaru Ion, decedat în data de 7 martie 2014 a fost înmormantat la data de 10 martie 2014. ***Să se odihnească în pace!*** Soluții rubrica ”Cine știe răspunde” (pag. 24) 1. Radu I Basarab; 2. Țarigradul desemna orașul împăratului bizantin (în slavonă ”țar”), Constantinopolul; 3. În Muntenia se numeau ”rumâni”, iar în Moldova ”vecini”; 4. Doamna Oltea; 5. ”Lăsați orice speranță, voi care intrați”.; 6. La Fontaine; 7. William Shakespeare; 8. Cezar Borgia; 9. În America de Nord, la granița dintre S.U.A. și Canada; 10. Munții Bucegi; 11. Marco Polo; 12.Kilimandjaro (5.895 m) ; 13. Uraniul; 14. Benjamin Franklin; 15. Cosmonautul american Neil Armstrong; 16. 1.609,347 m.

Soluții Rebus din numărul anterior:

1-COSTOPESCU, 2-CURCUŢĂ, 3- BURLUŢĂ, 4- NADOG, 5- CHIPĂRUŞ, 6- ŞERARU, 7-

MOŞU, 8-CLĂTINICI, 9- PURCICA, 10-MĂGARU,11-MILION , 12-HRIBU,13-BOTOSU, 14-URSULICĂ,15-COMEI, 16-ULIU, 17-TACHI, 18-CHIABURU.

Hai cu noi nr. 7/2014