Hai cu noi nr 4 by Hai Cu Noi

_________________________________________ _________________________________________

Din cuprins

Proiectul socialeducativ ”Cartea Vie” a ajuns la final Troiț Troița de la Hanul Plutaș Plutașilor Interviuri cu săvineș vineșteni de seamă seamă Rebus Pagina copiilor

HAI CU NOI! Nr. 4 - ianuarie 2014 Publicație a Parohiei ortodoxe Sf. Voievozi, Săvinești, jud. Neamț Adresa redacției: Str. Pr. Gh. Filip, nr. 3, Săvinești, cod 617410 jud. Neamt Tel. 0751250508 e-mail: haicunoi.com@gmail.com, www.haicunoi.com

Buletinul parohial apare cu binecuvântarea I.P.S. Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei

Colectivul de redacție

Cuprins

Coordonator: Pr. Petru Munteanu

Editorial

Colectivul de redacție: Brîndușa Albert Petronela Baghiu Măriuța Ionuț Asaftei Florin Radu Flavius Ștefan Popa Prof. Vasile Sandu Alexandra Horciu Andreea Toma

Actualitate parohială

Redacția copiilor: Bianca Savin Gabriela Vasilache Bogdan Romedea Foto: Petronela Baghiu Andreia Gradin

Troița de la Hanul Plutașilor

Interviuri cu săvineșteni de seamă

Cuvinte duhovnicești

Povestiri cu tâlc

Un strop de sănătate

Rubrica Poftă bună!

Cuvinte încrucișate

Pagina copiilor

Cronica parohiei

Produse lucrate manual de voluntari, cu scopul de a sprijini proiectele sociale ale parohiei: grădinița și așezământul pentru vârstnici din cadrul Școlii Vechi. Hai cu noi! nr. 4/2013

Editorial

Viața, cântec cu Hristos iața ca dar de la Dumnezeu este cel mai minunat cântec. Trebuie doar să învățăm să cântăm… Tot ce ne oferă acest dar dumnezeiesc (însoțit de multe alte daruri) trebuie folosit pentru a putea învăța cântecul compasiunii, al împărtășirii, al bucuriei. Doar așa înțelegem acest cor minunat alcătuit de întreaga creație a lui Dumnezeu. Înțelegând aceasta intrăm în marea orchestră a Creatorului devenind părtași la simfonia celestă. Tonul și partitura acestei melodii divine îl compune Iubirea și Adevărul. Pe această tonalitate descoperim cântecul dumnezeiesc al vieții din noi. Iubirea trăiește prin Adevăr și Adevărul trăiește prin melodia Iubirii. Dacă Iubirea este un cântec, acesta-i Adevărul, iar dacă Adevărul are un cuvânt, acela-i Iubirea. În viața ”cântec cu Hristos” descoperim că Adevărul nu poate trăi într-un suflet în care nu este Iubirea, fiindcă Iubirea este viața Adevărului și Adevărul stă în inima Iubirii. Disonanța cântecului apare în prezența diavolului.Viețuind în afara cântecului divin, căzând din Iubire și Adevăr, diavolul devine mincinos și tatăl minciunii. Când grăiește minciuna se întrerupe orice cântec. Un zgomot asurzitor care caută să cuprindă totul devine personalizarea urii împotriva Adevărului. Acest vuiet asurzitor este cuprins de ură și minciună ce lucrează împreună, după cum lucrează Adevărul cu Iubirea. Adevărul și Iubirea aduc în mod armonios în sufletul omului harul, mila și pacea lui Dumnezeu. Dragostea se bucură de Adevăr iar ele sunt Hristos, cântecul și bucuria vieții noastre. Să căutăm să învățăm să descoperim marele dar al vieții și frumusețea smerită și luminoasă a bisericii noastre care este mireasa lui Hristos. Pr. Petru Munteanu 15 ianuarie 2014

Hai cu noi! nr. 4/2013

Actualitate parohială

Activitatea social-filantropică “Sărbători pentru fiecare” Libertate în rugăciune după gratiile Penitenciarului Bacău Porţile Penitenciarului de Minori şi Tineri Bacău s-au deschis din nou pentru a primi vizita prietenilor din Săvineşti şi Piatra Neamţ, care au venit să-i revadă pe tinerii cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani. Întâlnirea a avut loc în cadrul activităţii social-filantropice “Sărbători pentru fiecare”, iniţiată de pr. Petru Munteanu de la parohia “Sfinţii Voievozi”, având sprijinul doamnei Augusta Jumanca, preşedintele Asociaţiei umanitară „Ursula Honeck“ din Piatra Neamţ. Din delegaţie au mai făcut parte voluntari din cadrul Centrului de servicii sociale “Samariteanul milostiv”, precum şi alţi apropiaţi ai parohiei “Sfinţii Voievozi”. Pentru început ne-am întâlnit cu reprezentanţii din conducerea penitenciarului, care ne-au prezentat câteva date despre activitatea şi categoriile de persoane aflate în detenţie. De asemenea, angajaţii de la Serviciul educaţie al penitenciarului au susţinut un concert de colinde, impresionând întreaga asistenţă. În continuare ne-am îndreptat spre Paraclisul “Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”. Pe măsură ce am înaintat spre sfântul lăcaş, am simţit cu toţii atmosfera plină de stricteţe, din moment în moment auzind câte un glas al celor aflaţi dincolo de gratii. Părintele Petru Munteanu a motivat în faţa tinerilor şi minorilor veniţi în paraclis prezenţa noastră acolo, apoi a ţinut un cuvânt Hai cu noi! nr. 4/2013

despre importanţa colindului şi a rugăciunii. “Atunci când colindăm, suntem conştienţi că îl primim pe Hristos în inimile noastre. Prin rugăciune dispar distanţele între voi şi cei de acasă. Aveţi fiecare din voi persoane dragi care vă aşteaptă acasă şi care îşi fac griji. Rugăciunea este cea care îi uneşte pe oameni. Îmi pare rău că sunteţi aici şi că nu vă puteţi bucura de libertate. Iată, în aceste zile tinerii ca voi merg să colinde pe la case. Să vă rugaţi lui Dumnezeu pentru luminarea minţii voastre, astfel încât să vă bucuraţi de libertate şi să nu vă mai întoarceţi niciodată aici”. După un scurt moment de rugăciune, a avut loc un concert de colinde susţinut de un grup de tineri teologi din Iaşi, iar apoi deţinuţii au susţinut un moment artistic în cadrul căruia s-au cântat colinde şi sau recitat poezii, care au emoţionat întreaga audienţă. Părintele Adrian Bârgu, preot misionar în cadrul penitenciarului a mulţumit vizitatorilor, îndemnându-i pe cei aflaţi în detenţie să mediteze la bucuria pe care au trăit-o vreme de aproape un ceas în lăcaşul de închinăciune cu două zile înainte de Naşterea Domnului. La final, toţi cei prezenţi au intonat colindul “O ce veste minunată”, iar apoi li s-au oferit daruri. (Constantin Ciofu)

Actualitate parohială

”Sărbători pentru fiecare” a ajuns și la Complexul de Servicii ”Elena Doamna”

Parohia Sfinții Voievozi și Fundația Solidarițațe și Speranța – filiala Savineșți în parțeneriaț cu Așociația

prezenți în complex, coordonați de doamna Felicia Sandu. Cu mic cu mare, ei au emoționaț mușafirii ințerprețand poezii și colinde. Doamna Augușța Jumanca le-a mulțumiț colindațorilor, le-a uraț șarbațori fericițe, și noul an ce vine șa le aduca împlinire șuflețeașca. Acțiunea șocial – filanțropica

Umanițara ”Urșula Honeck” Piațra Neamț, au conținuaț în dața de 24 decembrie 2013 acțiunea șocial – filanțropica ”Sarbațori pențru fiecare”. Acțiunea a conșțaț în oferirea de cadouri (dulciuri, jocuri, jucarii, pixuri), celor 75 de copii aflați în cențru, dar și pențru adulții

”Sarbațori pențru fiecare” și-a îndepliniț mișiunea, a reușiț șa aduca un zambeț, o șperanța în inimile celor vizițați.

(Brîndușa Dediu)

Hai cu noi! nr. 4/2013

Actualitate parohială

Eveniment cultural-religios, Corul ”Byzantion” prezent în Biserica „Sfinții Voievozi” din Săvinești O parte din membrii Corului Academic de Muzică Bizantină „Byzantion“ din Iași au ajuns în data de 27 decembrie 2013, la Săvinești. Prezenți la Sfânta Liturghie, închinată Sfântului Ștefan, au bucurat sufletele credincioșilor din Parohia „Sfinții Voievozi“ Săvinești, Protopopiatul Roznov, județul Neamț, prin glasurile lor melodioase, la invitația părintelui paroh Petru Munteanu. Adrian Sârbu, dirijorul corului, a venit însoțit de o echipă deosebită, formată din membrii vechi ai corului ”Byzantion”: Gheorghiță Rusu Persic (cântăreț la Opera Națională din Iași), Ștefan Mihalcea (secretarul și impresarul corului ”Byzantion”), Sebastian Socol (șeful isonarilor), Marino Soianu (din Basarabia) și George Bucătaru (cântăreț în corul bisercii).

Hai cu noi! nr. 4/2013

M-ați întrebat, înaintea interviului, de câte ori am venit la această parohie minunată. Cred că ar trebui să întreb şi prietenii şi colegii mei, cred că a cincea, a şasea oară. Este foarte important acest lucru, această colaborare între noi şi această parohie, noi nu o privim ca pe o colaborare accidentală sau contextuală, ea este ceea ce privim noi ca o reiterare a ceea ce făceau în trecut marii mitropoliți, marii stareți ai mărilor mănăstiri, şi anume parohiile, mănăstirile, centrele mitropolitane deveneau şi centre de cultură în acelaşi timp. Trebuie să îndrăznim să privim preoții, din zilele noastre, ca nişte oameni care iubesc muzica sau care se cuvine să iubească muzica pentru că prin muzică se face şi evanghelizarea, dacă vrem să o privim aşa, a poporului, a credincioşilor”, a mai declarat Adrian Sârbu.

Actualitate parohială

”Astăzi, corul ne-a încântat nu numai cu frumoase colinde ci şi cu respirațiile inimilor lor altoite pe o iubire față de Mântuitorul Iisus Hristos pe care au reuşit să ne-o transmită. Le mulțumim!”, a declarat părintele Petru Munteanu. Cuvântul de învățătură, din cadrul slujbei, a fost ținut de George Soponaru, masterand al Facultății de Teologie din Sibiu. Primii pași către credință i-a făcut alături de părintele Petru Munteanu, de când era în clasa a II-a, mai târziu, a urmat cursurile Facultății Teologice din Sibiu.

trebuie să fie busola şi scopul întregii noastre vieți. Oamenii de astăzi nu trebuie să uite că Naşterea lui Hristos nu stă în lucrurile cele lumeşti, ci Naşterea lui Hristos trebuie să fie centrul existenței noastre, centrul vieții noastre”, a mărturisit George Săpunaru.

La sfârșitul slujbei, membrii corului ”Byzantion” au interpretat câteva colinde ce au făcut să tresalte de bucurie inimile celor prezenți în biserică.

Predica a pus accent pe martirul Sfântul Ștefan, cel care ne aduce aminte și ne atrage atenția că Hristos a venit să ne mântuiască, a venit pentru a-și da viața pentru noi. ”Fără Hristos noi nu putem sărbători, nu putem concepe Naşterea, El

Mai mult, ei s-au alăturat acțiunilor inițiate de parohia ”Sfinții Voievozi” Săvinești și au mers să colinde câteva suflete din cadrul Centrului pentru persoane vârstnice Roznov și din Centrul de bătrâni ”Pietricica” Piatra Neamț.

Hai cu noi! nr. 4/2013

Actualitate parohială

Acțiune social – filantropică ”Rugă pentru părinți” Parohia ”Sf. Voievozi” împreuna cu Fundaţia Solidaritate şi Speranţa – filiala Savineşti şi Asociaţia Umanitara „Ursula Honeck” Piatra Neamţ, au desfaşurat în data de 27 decembrie 2013, de Sfantul Ştefan, acţiunea social – filantropica ”Ruga pentru parinţi” la

Centrul de batrani ”Pietricica” din Piatra Neamţ şi la Cențrul pențru perșoane varșțnice Roznov. Acestei initiative i s-au alaturat mai multi credinciosi si din alte judete, din dorinta de a darui, de a face sarbatorile mai frumoase, unor persoane ce au nevoie de sustinere morala, sufleteasca. O parte din membrii corului ”Byzantion”, aflati în vizita la biserica noastra, au interpretat pentru batranii din cele doua centre colinde, reusind sa-i îndeparteze de problemele lor, macar pentru un moment. O alta surpriza pentru batrani, a fost oferita de corul ”Îngerasii”, format din copiii asistati de Centrul social – educativ ”Popasul Îubirii Milostive” Savinesti. terminat aici, un alt cor de copii, aprtinand Scolii nr. 2 din Savinesti, înșoțiți de direcțorul adjuncț, Valeriu Socol și doamna învațațoare Țaruș Elena, a oferit cateva clipe de neuitat, Hai cu noi! nr. 4/2013

colindandu-i pe cei mai în varsta, reusind sa creeze o atmosfera familiara, sa îndulceasca putin gustul amar al singuratatii. Bucuria batranilor a culminat în clipa în care au fost împartite cadourile, oferite prin grija parintelui paroh Petru Munteanu, a doamnei Augusta Jumanca, presedinta Asociatiei Umanitare ”Ursula Honeck”, a parintelui Mihai Meraru, dar si a celorlalte persoane cu dorinta de a darui, de a fi inima langa inima. ”Dacă ne-am adresa întrebarea “Cine mă iubeşte pe mine?”. Şi cu gândul la răspuns, în rugăciune am descoperi iubirea Mântuitorului Iisus Hristos faţă

de noi şi am mărturisi-o celorlalţi (precum Arhidiaconul Ştefan) s-ar schimba întreaga creaţie. Universul întreg primeşte vindecare din iubirea lui Hristos mărturisită de fiecare dintre noi. Universul existenţei noastre cântă când primeşte un semn de iubire. La aceste acţiuni ne-am dorit să aducem în mijlocul celor colindaţi iubirea milostivă a Colindătorului Cerului, Mântuitorul Iisus Hristos”, a mărturisit cu această ocazie părintele Petru Munteanu.

Actualitate parohială

Proiectul social – educativ ”Cartea Vie” a ajuns la final Parohia ”Sfinții Voievozi” în parteneriat cu Fundația Solidaritate și Speranță (FSS) – filiala Săvinești, a desfășurat în perioada 21 noiembrie – 12 ianuarie 2014 acțiunea social – educativă ”Cartea Vie”.

În cadrul acestei actiuni, în fiecare zi de joi, au fost organizate întalniri de suflet între copiii asistati la Centrul Social ”Popasul Îubirii Milostive” Savinesti, familiile din care provin si persoane care au avut bunavointa sa împartaseasca din experienta lor de viata. Joi, 9 ianuarie 2014, a avut loc ultima întalnire din cadrul proiectului. Învitata parintelui paroh Petru Munteanu a fost prof. Elena Oboroceanu, cu o experienta de peste 35 ani la catedra, care a fost pentru o vreme directorul Liceului Comercial ”Spiru Haret” din Piatra Neamt. Prof. Elena Oboroceanu le-a prezentat participantilor importanta sentimentelor, a iubirii, a recunostintei, a aprecierii si a oricarei trairi pozitive. Celor prezenti le-a fost explicata nevoia de a trai sentimente frumoase, înaltatoare (compasiunea, dragostea, blandetea, 9

bunatatea, bucuria), sentimente ce ne apropie de Dumnezeu. Au fost subliniate si efectele trairilor negative (ura fata de aproapele, nervozitatea, furia), efecte prin care ne îndepartam de inima, ne îndepartam de Dumnezeu. ”Pentru cinci minute de furie, sistemul nostru imunitar are nevoie de șase ore pentru a recupera energia pierdută. De asemenea, dacă trăim cinci minute de compasiune și apreciere, imunitatea se îmbunătățește cu 41%”, a mentionat

prof. Elena Oboroceanu. “În cadrul proiectului social – educativ Cartea Vie ne-am propus să aducem în mijlocul comunității persoane care, împărtășind din experiența lor de viață copiilor asistați la centrul nostru și părințiilor lor să reușească, puțin câte puțin, să schimbe modul de a privi viața. La finalul proiectului, mulțumim tuturor celor care au făcut posibile aceste acțiuni. Ne dorim ca impresiile și experiențele de viață care ne-au fost împărtășite, să producă o schimbare a atitudinii nostre față de ceilalți”, a declarat părintele Petru Munteanu. (Brîndușa Dediu) Hai cu noi! nr. 4/2013

Actualitate parohială

Cuvânt de învățătură la sărbătoarea “Soborul Sf. Ioan Botezătorul” De Flavius Ştefan Popa, elev la Seminarul Teologic Ortodox Veniamin Costachi Mănăstirea Neamţ ”Înger înaințeșțațațor al cețelor drepților”

eșțe marele Prooroc și Înaințemergațor Îoan Boțezațorul. Canțarile bișericeșți îl lauda pe aceșț mare om ca fiind ”țurțureaua pușției care a bineveșțiț primavara harului, faclia Luminii dumnezeieșți”. Aceșța a foșț momențul care mi l-am aleș șa țin cuvanțarea în cadrul Sfinței Lițurghii, predica ținuța cu binecuvanțarea parințelui meu paroh Pețru Munțeanu. În general, propovaduirea cuvanțului lui Dumnezeu o fac numai șlujițorii Bișericii, ierarhii, preoții și diaconii hiroțoniți canonic. Mirenii, în cazuri excepționale, cu binecuvanțarea preoțului, și numai în școpuri pracțice pențru predicațori, ei poț propovadui cuvanțul lui Dumnezeu. Aceșț școp pracțic pe care îl am, dațorița șțațuțului meu de elev șeminarișț, viițor cleric ma dețermina șa țin cuvanțari ocazionale pențru a ma obișnui cu ceea ce numim noi omilețica șau șțiința predicarii. Sfanțul Îoan Boțezațorul, începațor al vieții pușțnice și ramane și pențru noi așțazi, un model viu de marțurișire a cuvanțului Domnului, Manțuițorul Hrișțoș. El, și șfinții în general, șunț mijlocirea noașțra cu Dumnezeu. Vorbind dogmațic, înțre cer și pamanț exișța aceașța comuniune a șfinților, noi înalțand canțari de lauda lui Dumnezeu în forma lațreuțica, iar șfinților canțari de șlavire înalțam pe care îi rugam șa mijloceașca lui Dumnezeu pențru noi și șa ne daruiașca noua mare mila. Fiecare dințre noi, credincioșii, puțem fi propovaduițori ai Logoșului Divin nu neaparaț prin predica, ci prin punerea în pracțica a predicii. Sa facem bine, șa ne rugam lui Dumnezeu și șa dobandim viața de veci, avand rașpunș bun la Înfricoșațoarea Judecața a lui Îișuș Hrișțoș. Hai cu noi! nr. 4/2013

Comorile comunei

Troița de la ,,Hanul Plutașilor” (2) A foșț daț de Bunul Dumnezeu șa șe ridice în localițațea noașțra o noua Țroița, ca loc de închinare și rugaciune, chiar dupa puțin țimp de la venirea țanarul parințe Pețru Munțeanu ca preoț al Bișericii “ Sfinții Arhangheli Mihail și Gravil”, avand drepț epițrop pe domnul Radu V. Gheorghe (26-X-1930). La șfațul parințelui, epițropul, împreuna cu fiul șau Radu Gheorghița Crișți, au hoțaraț șa conșțruiașca în fața goșpodariei, care șe afla la rașcrucea șțrazii Bișțriței cu șțrada Preoț Gh. Filip la numarul 184, o Țroița. A foșț șfințiț locul în primavara anului 1996 și țoț ațunci a începuț conșțrucția de cațre meșțerul Dumițrache Gigel și picțața de un iconar din comuna Borleșți. Sfințirea Țroiței cu hramul Sfanțul Gheorghe ș-a facuț la 23 aprilie același an, fiind prima Țroița șfințița de parințele Munțeanu în Savineșți. Praznuirea șa șe face în fiecare an. De ațunci, domnul Radu vegheaza ca lumina lumanarilor aprinșe la icoana marelui mucenic Gheorghe, purțațorul de biruința, șa nu șe șținga și șa calauzeașca pașii credincioșilor șpre Bișerica. Bunicii ne șpun ca aceșț loc era predeșținaț pențru aceașța conșțrucție, loc de rugaciune pențru localnici, dar și pențru țrecațori ocazionali. Se conșidera ca aceșț loc șe afla în cențrul comunei, înțre Bișerica și Primarie. Țoț aici șe afla un han numiț ,,Hanul Pluțașilor”. Pluțarițul, adica țranșporțul bușțenilor

pe raul Bișțrița, conșțițuia o ocupație majora a barbaților din Savineșți în anoțimpurile prielnice. Periodic, dragomanii (Vașile Radu, Vașile Drangu, Gheorghe Covrig, Vașile Vașalca, Îon Cucuruz) ajuțați de dalcauși ( pluțași cu experiența) șe organizau în cețe de pluțași, hoțarau ziua plecarii șpre Broșțeni, Borca, Neagra șau chiar mai șuș pe Bișțrița, unde își pregațeau pluțele din bușțeni (10-20 mețri lungime și înțre 100-200 mețri cubi), iar cand erau gața plecau șpre Țarcau, Piațra Neamț, Roznov, Buhuși, Bacau și de aici pe Sireț la vale, pana la Galați. Țranșporțul șe facea în țimp de 2-3 șapțamani și uneori chiar mai mulț. Țoț în aceșț loc șe adunau la șolicițarea șefului de echipa, Vașile Lacațușu, muncițorii care conșțruiau și înțrețineau iazurile conșțrucții din lemn (bușțeni) care aveau rolul de a proțeja malurile abrupțe ale raurilor și pilonii podurilor de furia apelor, așțfel șprijinind pluțașii în țranșporțul lemnelor. În ziua șțabilița, pluțașii ce purțau în mana țopor, țapina șau țuiac iar în șpațe ranița cu alimențe (faina, șlanina, branza) și îmbracamințe pențru o perioada mai lunga, erau înșoțiți de mame, șoții, copii și la plecare șpre Halța Savineșți își luau ramaș bun, cu țoții rugandu-șe lui Dumnezeu șa șe înțoarca șanațoși, facandu-și Sfanța Cruce pențru ajuțor, aici, unde acum eșțe ridicața Țroița de la Han. Așa ne poveșțeșc bunicii noșțri cu puțina noșțalgie în șufleț... (Bianca Savin şi prof. Vasile Sandu) Hai cu noi! nr. 4/2013

Interviuri cu săvineșteni de seamă

”Mai demult oamenii...erau de toate felurile, ca și acum. Cu mai mult respect totuși.” Interviu cu Petru Roibu

În 25 ianuarie 1935 a veniț pe lume Pețru Roibu, omul care avea șa fie „gladiațorul” Savineșțiului din 1959 de la șoșirea șa încoace. Veniț în șaț, inițial ca învațațor, ș-a facuț deșțul de repede remarcaț conform zicalei: Omul șfințeșțe locul! Pențru ca peșțe țoț pe unde a calcaț domnia șa a încercaț șa lașe „mai bine”, șa faca „mai mulț”, șa lașe ceva în urma lui. Îmediaț , la cațiva ani dupa șoșire a foșț puș în poziția de direcțor adjuncț al școlilor din Savineșți („Scoala Veche”, școlile Dumbrava Deal și Dumbrava Vale) urmand ca din 1975 șa ocupe funcția de direcțor coordonațor al aceșțor cențre de învațamanț. Domnule Roibu, cum s-a născut comuna Săvinești, ce știți despre începuturi? Îșțorioara Savineșțiului începe în anul 1780 cand țerenul de referința ințra în adminișțrarea Manașțirii Bișțrița, aflața la randul ei șub țuțela Sfanțului munțe Ațhoș. Zona a foșț populața pe la 1800 de aproximațiv 180 de iobagi legați de munca pamanțului și închinați Manașțirii Bișțrița odața cu conceșionarea țerițoriului. Ulțerior, odața cu reformele agrare de dupa 1821, iobagii au foșț împropriețariți, formandu-șe apoi colonii și familii, ducand înceț, dar șigur la creșțerea numarului de locuițori. Prințre primele familii menționațe de documențele de ațeșțare șunț Horciu, Sandu și cei mai Hai cu noi! nr. 2/2013

de Petronela Baghiu

numeroși, familia Savin care probabil au daț și denumirea comunei: Savinșațul șavineșților- Savineșți! Sunteți născut în sat?.... Care e povestea dumneavoastră și cum ați fost numit director de școli? Eu am veniț în șaț în `59 mai înțai ca învațațor. Pe ațunci era facuța de șțaț și dața în foloșința în 1930 doar Scoala Veche. Dar era mica, pențru ca ațunci erau mai puțin de 3000 de locuițori și nu șe prea mergea la școala. Învațamanțul obligațoriu era de doar 7 clașe la începuț era cațe o clașa de aproximațiv 24 de elevi pe fiecare an. La Dumbrava Deal și Dumbrava Vale șe facea carțe în cațe-o cașa a unor cețațeni, Sarbu și Țrenchea parca.... Cam prin ‘64 a începuț șa creașca populația, învațamanțul a deveniț apoi de 8 clașe și nu mai aveam loc șa facem învațațura înțr-o școala cu doar 4 șali. Așa ca am începuț șa ne exțindem.... pe ațunci eram doar direcțor adjuncț. Am începuț șa facem înțr-un an o clașa, în alț an alțe 2 și așa a ieșiț „U”-ul în care faceam careu. Acum mergea bine cu 8 șali, cațe ajunșeșem șa avem. A foșț o perioada chiar cand învațațorii locuiau în școala... unde au foșț mai apoi cancelariile. Odața cu exținderea învațamanțului, ni ș-a ceruț șa ințroducem și clașele a ÎX-a și a X-a de meșerii, așa ca veneau la noi și elevi din alțe șațe vecine. Dar Scoala Veche nu a ramaș șingura. Am conșțruiț școli și în Dumbrava Deal și Vale, înșa 12

Cum era satul mai demult? Cum erau oamenii… școala? Erau de țoațe felurile, ca și acum. Cu mai mulț reșpecț țoțuși.... Dar în mare erau la fel. Cand am deveniț direcțor coordonațor peșțe școlile din comuna a țrebuiț șa facem o școala noua; am merș la primar și i-am șpuș deșpre neceșițațea ei. El mi-a rașpunș: „Ce școala noua dom`le.... ca șa vina alț primar șa șe laude c-a facuț?!”... n-a vruț șa ne ajuțe. Așța pe mine m-a ambiționaț. Am pregațiț un documențar cu creșțerea efecțivelor școlare și m-am duș la șecrețarul de județ din acea vreme care era și primul, dl. Boboș. Î-am explicaț ca ajunșeșem șa avem de la o clașa și cațe 3 clașe pe an, așa de mulț creșcușe numarul celor care vroiau școala. Înșa rașpunșul lui a șemanaț cam cu rașpunșul primarului: “Daca vrei școala, fa-ți!”. M-am framanțaț o perioada și m-am țoț gandiț ce șa fac. Am mobilizaț cețațenii șa conțribuie

cu bani, înșa șumele care șe șțrangeau erau mici, cam 40.000 de lei pe an. În 2 ani abia am reușiț șa ridicam la roșu un nivel. Am țerminaț țoț ce aveam și ne-am împoțmoliț. Ce era de facuț? Un priețen de-al meu inșpecțor (dl. Craciun) mi-a ziș șa încerc la șeful finanțelor, domnul Hagiu... un om exțraordinar. Dațorița lui, în cea mai mare parțe ș-a facuț ce ș-a facuț. A foșț recepțiv la proiecțul meu și înțr-o perioada șcurța ne-a viraț în conț 300.000 de lei pe care țrebuia șa -i chelțuim în 2 luni daca nu, îi pierdeam. Eu am ramaș uimiț ca mai exișța și oameni care ajuța și am uițaț inșțanțaneu de țoațe necazurile prin care țrecușem pana ațunci. Apoi ș-a vazuț șpirițul mobilizațor și al celorlalți oameni cu care lucram. Am facuț în așa fel încaț în 2 luni aveam țoțul puș la puncț: acțe, mațeriale și cea mai mare parțe din lucrari. (continuare în numărul următor)

SĂ DĂM VIAŢĂ

ȘCOLII VECHI!

Cei care doresc să sprijine financiar reamenajarea Școlii Vechi o pot face la contul deschis la BRD, Roznov, Jud. Neamţ SWIFT CODE: BRDE RO BU IBAN ROL: RO 96 BRDE 280S V257 2107 2800 sau chiar la sediul din Școala Veche, Săvinești. Pentru a fi în permanență informat de stadiul lucrărilor și de activitățile noastre în cadrul Școlii Vechi, urmărește-ne pe www.samariteanulmilostiv.ro și

www.jurnalspiritual.eu

Hai cu noi! nr. 2/2013

Cuvinte duhovniceşti

BOBOTEAZA PE ÎNŢELESUL TUTUROR Pe data de 6 ianuarie, creştinii ortodocşi prăznuiesc Botezul Domnului sau Boboteaza. Această sărbătoare reprezintă botezul în apa Iordanului a Mântuitorului Iisus Hristos de către Sfântul Ioan Botezătorul. În ajunul şi în ziua de Bobotează, în toate bisericile ortodoxe, cu puterea Duhului Sfânt, la rugăciunile arhiereilor şi preoţilor se sfinţeste aghiasma cea mare. Cel ce a luat asupra Sa păcatele a toată lumea a venit la râu ca să sfinţească apele cu Botezul. A venit la ape ca să curăţească firea lor; a venit să Se boteze ca să ne pregătească baia sfântului Botez. A venit la Ioan, pentru ca acesta să fie pentru dânsul martor nemincinos, văzând pe Duhul Sfânt pogorându-Se peste Cel pe Care-L boteza şi auzind glasul Tatălui de sus. După botezul lui Hristos cerurile sau deschis, Duhul lui Dumnezeu s-a coborât în chip de porumbel şi a stat peste Iisus, iar Tatăl a mărturisit: "Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit!" ( Matei 3, 17 ) . Astfel, botezul primit de Hristos are şi un alt scop: Epifania - arătarea

Hai cu noi! nr. 4/2013

Sfintei Treimi - moment în care El avea să fie descoperit lui Ioan şi, prin acesta, lui Israel, ca Fiului lui Dumnezeu şi ca Mesia. Prin botezul în Iordan, Hristos a sfinţit firea apelor de pretutindeni, lucru mărturisit şi în rugăciunile citite la Bobotează: "Astăzi firea apelor se sfinţeşte...". Astfel, se pune în lumină caracterul cosmic pe care l-a avut Botezul Domnului. Prin formula "astăzi firea apelor se schimbă", trebuie să înţelegem revenirea Duhului Sfânt în sânul Creaţiei. Prin căderea în păcat, omul Îl pierduse pe Sfântul Duh, aşa cum ne-a mărturisit Sfântul Chiril al Alexandriei, şi rămăsese închis în cadrul limitat al lumii create. Botezul Mântuitorului reprezintă momentul redeschiderii izvoarelor harului. Prin Botez, adică prin scufundarea omului în apă în numele Sfintei Treimi, se produce moartea omului vechi. Moartea noastră în Botez, înseamnă să nu mai trăim nouă înşine, ci exclusiv lui Dumnezeu, căci murind lui Dumnezeu, intrăm cu adevărat în viaţă.

(Asaftei Florin Radu)

Seminficații

AGHIAZMA MARE Ce putere are apa sfințită de la Bobotează și cum o folosim? Aghiasma Mare, adică apa Sfințită de la Bobotează, are, într-o măsură cu mult mai mare, puterea sfințitoare și tămăduitoare, precum și darurile minunate, pe care am spus că le are Aghiasma mică. De aceea, ea se păstrează nestricată vreme îndelungată, rămâne tot așa de proaspătă, de curată și plăcută la gust ca și când ar fi atunci scoasă din izvor. O parte din ea se păstrează în biserică, într-un vas anume, numit și aghiasmatar, și e folosită de preot la o mulțime de slujbe (ierurgii). Cu această apă sfințită se stropesc persoanele și lucrurile care trebuie exorcizate, curățite sau sfințite. Se întrebuințează, de pildă: la botezul copiilor, la rugăciunea pentru durerea de cap, la rânduiala de curățire a fântânii spurcate, la binecuvântarea începerii semănăturilor, la vasul cel spurcat, la Țarinele (holdele), viile și grădinile bântuite de lăcuste și gândaci, la Sfințirea crucii și a troiței, a clopotului, a vaselor și veșmintelor bisericești ș.a. Aghiasma Mare se folosește de asemenea la Sfințirea bisericii și a antimiselor, a Sfântului Mir și a altora. Fiecare creștin sau fiecare casă trebuie să ia din Aghiasmă de la Bobotează și să o păstreze într-un vas curat și la loc de cinste. Se gustă dintr-însa pe nemâncate și cu multă cuviință în zilele de ajunare și de post, sau în zilele de sărbători mari, după ce venim de la biserică, mai ales când nu ne împărtășim. Se obișnuiește ca credincioșii să bea din Aghiasma mare timp de 8 (opt) zile în șir, începând din ajunul Bobotezei, până la încheierea praznicului, adică până la 13 ianuarie. După aceea, ea se poate lua numai după Spovedanie. îndeosebi cei opriți de la împărtășire se pot mângâia luând aghiasma și apoi anafora. Când ne împărtășim, Aghiasma se ia după împărtășire, fiind mai mică decât Sfânta împărtășanie, iar când luăm numai anafora, Aghiasma se ia înainte de aceasta, fiind mai mare ca anafora. Putem stropi cu Aghiasma cea mare casa, curtea și grădina, vitele și chiar ogoarele și livezile noastre, pentru a le feri de rele. În caz de boală, putem, de asemenea, să gustăm din ea cu credință. Căci apa aceasta, având într-însa darul și puterea dumnezeiască a Sfântului Duh, a făcut adesea multe minuni, însănătoșind bolnavi, tămăduind răni, apărând de rele, de necazuri și de primejdii. (Ionuț Măriuța)

Hai cu noi! nr. 4/2013

Povestiri cu tâlc

Răsplata Înțr-un șaț de munțe, era un om veșțiț pențru harnicia șa. Dar, pe caț de muncițor era omul, pe ațaț de leneș era fiul șau. Țoața ziua ar fi șțaț degeaba și țoț nu ș-ar fi plicțișiț. Numai ca, înțr-o dupa-amiaza, șe dușe la țațal șau și îi șpușe: - Țața, am vazuț pe ulița nișțe baieți încalțați cu ghețe noi, foarțe frumoașe. Aș vrea și eu așa ghețe. - Mai baiețe, i-a rașpunș omul, daca ai munci și țu caț de puțin, ți-aș da banii, dar așa, pe degeaba, zi și țu, e drepț? N-a mai șpuș nimic copilul, dar a plecaț șuparaț. Țare și-ar fi doriț așemenea ghețe, așa ca, a doua zi, iar ș-a duș șa-i ceara bani țațalui șau. - Uițe, mai baiețe -vad ca nu mai șcap de ține! Eu am țreaba aici, în gradina. Dar, în pod, e o gramada de grau ce țrebuie vanțuraț, ca alțfel șe umezeșțe și șe șțrica. Pune mana pe lopața, vanțura țu graul și pe urma vino aici și-ți dau bani șa-ți cumperi ghețele. N-a mai puțuț baiațul de bucurie. S-a urcaț repede în podul cașei, dar nu prea îl țragea inima la munca. Așa ca ș-a culcaț pe un braț de fan, a țraș un pui de șomn, dupa care a alergaț în curțe, șțrigand: - Gața, țațuca, am vanțuraț țoț graul. Acum îmi dai banii? - Nu! – a rașpunș omul cațegoric. Ți-am șpuș șa vanțuri graul, nu șa pierzi vremea. Țreci în pod și fa ce ți-am șpuș! A plecaț iar baiațul, dar nu puțea înțelege de unde șția țața ca el nu vanțurașe graul. Probabil ca l-a șurprinș dormind și nu l-a țreziț, ca alțfel nu șe poațe… Așa ca, dupa ce ș-a urcaț iarași în podul cașei, ș-a puș la panda. A șțaț el preț de jumațațe de ceaș, cu ochii ațințiți șpre țațal șau, care muncea de zor în curțe și, șocoțind el ca-i de ajunș, șe dușe iarași în gradina. - Țața, am țerminaț țoața țreaba, acum îmi dai banii? - Mai baiețe, dupa ce ca eșți leneș, mai eșți și un mare mincinoș. Nu ți-e rușine? Sa șții ca, daca nici de dața așța nu țe duci în pod și nu faci țreaba cum șe cuvine, nu mai vezi nici o gheața. Ai înțeleș? Cand a vazuț baiațul ca alțfel nu șe mai poațe, ș-a urcaț în pod, a puș mana pe lopața și a începuț șa vanțure graul. Dar, cum a bagaț lopața în gramada, a gașiț așcunșa în grau o pereche de ghețe noi nouțe, exacț așa cum își dorea el. De bucuraț, ș-a bucuraț, cum era și de așțepțaț, dar, în același țimp, îi crapa obrazul de rușine pențru minciunile șale de mai-naințe. Fara șa-l mai puna nimeni, a vanțuraț țoț graul, dupa care ș-a duș și în gradina șa își ajuțe țațal. „Creșțeți-va copiii în învațațura și înțelepciunea Domnului! ” (Sfanța Scripțura) (www.jurnalșpirițual.eu) Hai cu noi! nr. 4/2013

Povestiri cu tâlc

De ce țipă oamenii?! Într-o zi, un profesor înțelept puse următoarea întrebare discipolilor săi: De ce țipă oamenii când sunt supărați? - Țipăm deoarece ne pierdem calmul, zise unul dintre ei. - Dar de ce să țipi atunci când cealaltă persoană e chiar lângă tine? întrebă din nou înțeleptul. - Păi, țipăm ca să fim siguri că celălalt ne aude, încercă un alt discipol. Maestrul întrebă din nou: - Totuși, nu s-ar putea să vorbim mai încet, cu voce joasă? Nici unul dintre răspunsurile primite nu-l mulțumi pe înțelept. Atunci el îi lămuri: - Știți de ce țipăm unul la altul când suntem supărați? Adevărul e că, atunci când două persoane se ceartă, inimile lor se distanțează foarte mult. Pentru a acoperi această distanță, ei trebuie să strige ca să se poată auzi unul pe celălalt. Cu cât sunt mai supărați, cu atât mai tare trebuie să strige din cauza distanței și mai mari. Pe de altă parte, ce se petrece atunci când două ființe sunt îndrăgostite? Ele nu țipă deloc. Vorbesc încetișor,suav. De ce? Fiindcă inimile lor sunt foarte apropiate. Distanța dintre ele este foarte mică. Uneori, inimile lor sunt atât de aproape, că nici nu mai vorbesc, doar șoptesc, murmură. Iar atunci când iubirea e și mai intensă, nu mai e nevoie nici măcar să șoptească, ajunge doar să se privească și inimile lor se înțeleg. Asta se petrece atunci când două ființe care se iubesc, au inimile apropiate.În final, înțeleptul concluzionă, zicând:- Când discutați, nu lăsați ca inimile voastre să se separe una de cealaltă, nu rostiți cuvinte care să vă îndepărteze și mai mult, căci va veni o zi în care distanța va fi atât de mare, încât inimile voastre nu vor mai găsi drumul de întoarcere..

(www.jurnalspiritual.eu) 17

Hai cu noi! nr. 4/2013

Un strop de sănătate

Mișcarea, disciplină pentru o viață mai bună Mulți specialiști din domeniul sănătății spun că sportul, în general, ajută la îmbunătățirea condiției fizice, formează tipuri de comportamente și disciplină pentru viață și, de ce nu, modelează caractere umane. Majoritatea dintre noi știm cât de importantă este activitatea fizică în viața noastră pentru a ne păstra sănătoși. Mișcarea fizică stimulează circulația sangvină, crescând astfel aportul de elemente vitale și energie. Acest fapt reduce riscul apariției de schimbări de tipul mutațiilor genetice în interiorul celulelor, evitându-se astfel cancerul. Dacă facem mișcare în mod regulat, se va reduce riscul de boli cardiovasculare și afecțiuni precum obezitatea și diabetul. Mișcarea fizică ne va da un bun tonus muscular, o mai mare putere de muncă, dar și drag de viață. Mulți dintre noi vorbim despre cât de importantă ar fi mișcarea susținută și regulată, dar cădem extrem de ușor în capcana sedentarismului și ulterior a diverselor boli! Încercând să susții cam 30 de minute de efort moderat în majoritatea zilelor săptămânii vei simți pentru

început creșterea rezistenței la efort printr-o mai bună oxigenare a plămânilor. Începe făcând mișcare de două ori pe săptămână, iar apoi crește în funcție de disponibilitatea, capacitatea și necesitatea ta, frecvența și durata activității fizice. Regularitatea aceasta este foarte importantă! Alte sfaturi: Încearcă activități fizice cât mai variate; antrenând grupe de mușchi diferite vei menține în formă întreg organismul. Astfel, într-o zi a săptămânii poți să alergi, în alta să mergi pe bicicletă, să duci dintr-o parte în alta greutăți moderate, și de ce nu, să dansezi ! Propune-ți să faci mișcare cât să te simți transpirat și cu o ușoară dificultate la respirație, dar nu să te sufoci! Dacă încep să te doară mușchii sau orice altceva, oprește-te! În toate acestea cere și ține cont de sfatul medicului, mai ales dacă ești în perioada de recuperare de după o boală, ai vreo afecțiune cronică care să interzică efortul, o problemă cu articulațiile, sau dacă ai peste 50 de ani. (Petronela Baghiu)

Ne interesăm pentru dumneavoastră! Aveți probleme de sănătate? Doriți să cunoașteți amănunte despre anumite boli? Căutați căi de ameliorare ale unor dureri? Nimic mai simplu. Scrieți–ne pe adresa redacției, iar noi vom căuta răspunsuri! Hai cu noi! nr. 4/2013

Rubrica Poftă bună!

Salată din piept de pui Ingrediente 1 piept de pui 1 cutie de ciuperci de 200 g 3-4 castraveţi muraţi sau în oţet 3 cepe 3 linguri de oţet 1 foaie de dafin 250 g maioneză 3-4 linguri smântână sare, piper, piper boabe Mod de preparare Se fierbe pieptul, se taie cubuleţe. Ciupercile se scurg şi se taie mărunt. Castraveţii se taie cubuleţe. Ceapa se taie peştişor şi se pune la fiert în apă cu 3 linguri de oţet, o foaie de dafin, boabe de piper şi sare. Ceapa este gata, marinată în aprox. 15 minute, după care se scurge se lasă la răcit şi se scot boabele de piper şi foaia de dafin. Toate ingredientele se aşază într-un castron, şi se amestecă cu maioneza şi smântâna. Se adaugă sare şi piper după gust. Poftă bună! V-a sfătuit Alexandra Horciu

Hai cu noi! nr. 4/2013

Cuvinte încrucișate

Porecle din Săvinești

①→ Porecla săvinestenilor provine de la o întâmplare petrecută la noi în sat cu mult timp în urmă. Un hoț a furat o vacă și a încălțat-o cu șoșonii, de aici porecla de… ②→Lui Dumitrache de pe str. Macului i se mai zice… ③→Iacob Ion sau … ④→ Pe Vacaru Vasile oamenii îl știu de… ⑤→Blaga Ioan mai e strigat… ⑥→Fam. Măriuța este cunoscută cu porecla…... ⑦→Lui Balus Ion cunoscuții îi mai spun… ⑧→Lui Trif Vasile i se mai spune…

Hai cu noi! nr. 4/2013

⑨→Lupoi Iulian, zis și….. ⑩→Ateodosiei Ana de pe str. Chimiei i se mai zice Aneta lu’ … ⑪→Tofan Culiță ori…. ⑫→În stație la moară stă Maricica lu’ . ⑬→Tofan Vasile, zis și... ⑭→Lui Dumitrache Ion, care stătea pe Muchie i se spunea … ⑮→Sandu Ionică ori.... ⑯→Roman Chita mai e strigat...... ⑰→Fam. Savin i se spune A… ⑱→Gheorghe Vasâlca, zis și…. ⑲→Trif Niculaie sau….. ⑳→Vasilache Vasile mai poartă numele de…..

Pagina copiilor

GHICITORI Noi muncim vara întreagă Să o dăm din casă afară Că-i urâtă și murdară.

Cu cea neagră își adună puii Cu cea albă îi împrăștie. (ziua și noaptea) Fetișoară, Cu rochița roșioară Când prind a te dezbrăca N-am de ce mă bucura Că încep a lăcrima.

(musca) Cine poate să-l ajungă Pe acest alergător, Care-și poartă puii-n pungă Îl ghiciți foarte ușor?

(ceapa)

(cangurul)

Șoricel cu aripioare Poartă numele de floare.

Ce se leagă cu gura și nu se dezleagă cu mâna?

(liliacul)

(vorba)

Un orb vede un iepure Un șchiop aleargă după el, Și un mut strigă La un surd să-l prindă.

(frizerul)

(minciuna)

Înaintea cui trebuie să-și scoată fiecare pălăria?

Am o cloșcă C-o aripă albă și una neagră

(Culese de Gabriela Vasilache)

Să mai și râdem..... O doamnă se duce cu - Alo, Georgică? pisica la veterinar: - Da. - Domnule doctor, - Îti amintesti ce ne-a pisica mea nu are dat ieri la nas! matematică? - Și cum miroase? - Câte un 3. - Îngrozitor! ----------- Măria ta vin turcii! - Sunt prieteni sau dușmani? - Pai cred că sunt prieteni... călăresc impreună! -----Un tip intră la benzinărie și intreabă: - Doamnă, nu vă 21

suparati, cât costă o picătură de benzina? - Pai o picătură nu costă nimic. - Atunci picurați-mi și mie 10 litri că trebuie să ajung până acasă. (Culese de Bogdan Romedea) Hai cu noi! nr. 4/2013

CRONICA PAROHIEI

BOTEZURI La data de 28 decembrie 2013 s-au botezat Maria Raisa de către nașii Uță Elena și Radu Robert, și Karla Mihaela având ca nași pe Ciorsac Ionuț și Alina. Sâmbătă, 4 ianuarie 2014 a primit taina botezului Ursu Bianca Elena, având ca nași pe Leonte Ionuț Lucian și Amelia. ***Să vă trăiască!***

ANUNȚURI Profesionist, execut amenajări interioare, renovări (zugrăveli, tencuieli, zidărie, glet), tâmplărie, șape, placări polistiren, gresie, faianță, fundație, elevație, cofraje, hidroizolații. Prețuri negociabile. Relații la telefon: 0753500218 În cadrul Centrului de servicii sociale ”Samariteanul Milostiv ” (la Școala Veche) s-a deschis un cabinet de kinetoterapie cu servicii la domiciliu. Relații la telefon: 0233280510 sau la biserică.

Invitaţie Dacă aveți ceva de spus, Dacă vreți să povestiți ceva frumos, dacă vreți să lansați o poezie, Dacă vreți să înveseliți pe cineva, Dacă .....aveți curaj să scrieți, Vă așteptăm la redacție! Hai cu noi! Telefon: 0745550767

Hai cu noi! nr. 4/2013

COLINDUL BOBOTEZEI La marginea râului La apa Iordanului Vedem lucruri minunate De toţi sfinţii lăudate, o minune La Iordan, râul frumos Acolo vine Hristos Apele să le sfinţească Pe noi să ne mântuiască, o minune! Iată şi Sfântul Ioan Vine către Iordan. Vino, Ioane, de cutează Pe Mine de mă botează, o minune! Proorocul cuteză Mâna lui şi-o ridică În Iordan şi-o cufunda Şi pe Hristos boteză, o minune! Atunci cerul s-a deschis Şi glas din ceruri a zis: Tu eşti Fiul Meu iubit În care-am binevoit, o minune! 23

Hai cu noi! nr. 1/2013