2010 07 by Geo Croi

34567 15 IULIE 2010

(Paginile 3–11, 16–20, 20–24) ARTICOLE DE STUDIU:

SCOPUL ARTICOLELOR DE STUDIU

30 august — 5 septembrie

ARTICOLELE DE STUDIU 1, 2 PAGINILE 3–11

˘ Ce va dezvalui ziua lui Iehova PAGINA 3

ˆ ˘ C ANTARILE NR. 133, 40

6–12 septembrie

˘ „Ce fel de persoane trebuie sa fiti“! ¸ PAGINA 7

ˆ ˘ C ANTARILE NR. 61, 29

13–19 septembrie

˘ ˘ Sa participam din plin la marele seceris¸ spiritual! PAGINA 16

ˆ ˘ C ANTARILE NR. 103, 102

20–26 septembrie

˘ „Spiritul cerceteaza . . . lucrurile profunde ale lui Dumnezeu“ PAGINA 20

ˆ ˘ CANTARILE NR. 71, 117

ˆ In a doua sa scrisoare, apostolul Petru si-a ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ exprimat ıngrijorarea profunda ın legatura ˘ ˘ ˘ ˆ cu crestinii care aveau sa traiasca ın timpul ¸ ˆ ˘ sfarsitului. Aceste doua articole ne vor aju¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ta sa pastram viu ın minte ziua lui Iehova. ˘ ˘ Vom vedea ce trebuie sa evitam si¸ ce trebu˘ ˘ ˘ ie sa facem ca sa fim pregatiti¸ pentru ziua cea mare a lui Iehova. ARTICOLUL DE STUDIU 3 PAGINILE 16–20

˘ ˆ Traim ın timpul unui seceris¸ spiritual de ˘ ˘ ˘ proportii. ¸ Ce calitati¸ trebuie sa cultivam pentru a participa din plin la lucrarea de ˘ predicare? Cum putem face tot ce ne sta ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ın putint¸ a ın ımprejurari neprielnice? Ar˘ ˆ ˘ ticolul va raspunde la aceste ıntrebari. ARTICOLUL DE STUDIU 4 PAGINILE 20–24

˘ ˘ Acest articol arata ce trebuie sa facem fiecare dintre noi pentru a beneficia din plin ˆ ˘ ˘ ˆ de rolul spiritului sfant, care ne ajuta sa ınˆ telegem Cuvantul lui Dumnezeu. ¸

5 2010 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate.

wst10 07/15-M

˘ CE VA DEZVALUI ZIUA LUI IEHOVA ˘ ˆ „Ziua lui Iehova va veni ca un hot¸ . . . si ¸ pamantul ˘ si ¸ lucrarile de pe el vor fi descoperite.“ (2 PET. 3:10) ˘ ˆ ˘ ˘ ISTEMUL rau ın care traim se bazeaza pe ˘ minciuna ca omul poate guverna cu suc˘ ˆ ces pamantul, independent de Iehova (Ps. ˘ ˘ 2:2, 3). Dar poate dainui vesnic ceva cladit pe ¸ ˘ minciuna? Categoric, nu! Totusi¸ nu este ne˘ ˘ ˘ voie sa astept am ca lumea lui Satan sa se au¸ ˘ ˘ todistruga. Ea va fi distrusa de Dumnezeu la ˆ timpul si ¸ ın modul stabilite de El. Intervenˆ tia ¸ lui Dumnezeu ımpotriva acestei lumi rele ˆ ˆ ˆ va reflecta ın mod perfect atat dreptatea, cat si ¸ iubirea sa (Ps. 92:7; Prov. 2:21, 22). 2 Apostolul Petru a spus ca˘ „ziua lui Iehoˆ va va veni ca un hot¸ si ¸ ın ziua aceasta ceru˘ rile vor trece cu un zgomot suier ator, iar ¸ ˆ elementele, fiind foarte ıncinse, vor fi des˘ ˆ ˘ compuse, si ¸ pamantul si ¸ lucrarile de pe el vor ˘ fi descoperite“ (2 Pet. 3:10). Ce reprezinta ˘ ˆ „cerurile“ si aici? ¸ ¸ „pamantul“ mentionate Dar „elementele“ care vor fi descompuse? La ˆ ˘ ˘ ˆ ce s-a referit Petru cand a spus ca „pamantul ˘ si ¸ lucrarile de pe el vor fi descoperite“? Cu˘ ˆ ˘ noasterea raspunsurilor la aceste ıntrebari ne ¸ ˘ ˘ va ajuta sa fim pregatiti¸ pentru evenimenteˆ ˘ ˆ le ınfricos¸ atoare ce vor avea loc ın viitorul apropiat. ˘ ˆ „Cerurile“ si ¸ „pamantul“ care vor trece ˆ ˆ ˆ 3 Cand este folosit ın mod simbolic ın Bi˘ ˆ blie, termenul „ceruri“ se refera, ın general, ˘ ˆ ˘ la puterile conducatoare, ınaltate mai presus ¸

ˆ ˘ 1, 2. a) Cum se va sfar ¸si actualul sistem rau? b) Ce ˆ ˘ ıntrebari vom analiza? ˘ ˆ 3. a) Ce reprezinta „cerurile“ men ¸tionate ın 2 Petru 3:10? b) Cum vor trece aceste ‘ceruri’?

de supusii ¸ lor (Is. 14:13, 14; Rev. 21:1, 2). „Ce˘ rurile [care] vor trece“ reprezinta conducerea ˘ ˘ umana a acestui sistem rau. Trecerea lor cu ˘ un „zgomot suier ator“ sau, potrivit altei re¸ ˘ dari, cu „vuiet mare“, ar putea indica distru˘ gerea lor rapida. ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ 4 „Pam antul“ reprezinta omenirea ınstrai˘ nata de Dumnezeu. O astfel de lume a exisˆ tat ın zilele lui Noe si, ¸ la porunca lui Dum˘ nezeu, a fost distrusa prin Potop. „Prin ˆ ˘ ˆ acelasi ¸ cuvant, cerurile si ¸ pamantul de acum ˘ sunt pastrate pentru foc si ¸ sunt rezervate ˘ pentru ziua de judecata si ¸ de distrugere a oa˘ menilor lipsiti¸ de pietate.“ (2 Pet. 3:7) Daca ˘ ˆ la Potop oamenii rai au fost distrusi ¸ toti¸ ın ˆ acelasi timp, ın ‘necazul cel mare’ distruge¸ ˆ ˆ rea va avea loc ın etape (Rev. 7:14). In prima ˘ ˆ ˘ etapa, Iehova ıi va determina pe conducato˘ ˘ rii politici ai lumii sa distruga „Babilonul cel ˘ ˘ Mare“. Astfel, Dumnezeu va arata ca dez˘ ˘ ˘ ˘ aproba aceasta prostituata religioasa (Rev. ˆ ˘ 17:5, 16; 18:8). Apoi, ın razboiul Armaghedo˘ nului, ultima etapa a necazului celui mare, ˘ din existent¸ a resIehova Dumnezeu va sterge ¸ tul lumii lui Satan prin intermediul lui Cristos Isus (Rev. 16:14, 16; 19:19–21).

„Elementele . . . vor fi descompuse“ 5 Ce reprezinta˘ „elementele“ care „vor fi descompuse“? Potrivit unui dictionar biblic, ¸ ˘ ˘ ˆ 4. a) Ce reprezinta „pamantul“? b) Cum va fi dis˘ ˆ trus acest ‘pamant’? ˘ ˘ 5. Ce se numara printre „elementele“ men ¸tionate de Petru? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IULIE 2010

˘ „elementele“ sunt „principii de baza“ sau „notiuni fundamentale“. Termenul „era fo¸ ˆ ˘ ˘ losit ın legatura cu literele alfabetului, care sunt elemente ale vorbirii“. Astfel, „elemen˘ tele“ mentionate de Petru reprezinta tot ceea ¸ ˘ ce sta la baza caracteristicilor, atitudinilor, ˘ cailor si ¸ scopurilor rele ale lumii. Printre ˘ ˘ aceste ‘elemente’ se numara „spiritul lumii“, ˘ ˆ ˘ care „lucreaza acum ın fiii neascultarii“ (1 Cor. 2:12). (Citeste ¸ Efeseni 2:1–3.) Acest ˆ spirit, sau ‘aer’, umple lumea lui Satan si ¸ ıi ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ determina pe oameni sa gandeasca, sa-si ¸ faca ˘ ˘ ˘ ˆ planuri, sa vorbeasca si ıntr-un ¸ ¸ sa actioneze ˘ mod ce reflecta mintea lui Satan, arogan˘ ˘ ˘ tul si ¸ ¸ sfidatorul ‘conducator al autoritatii aerului’. 6 Cei infectati cu spiritul lumii permit, ¸ ˘ constient sau nu, ca mintea si ¸ ¸ inima sa le fie ˆ ˆ influentate de Satan, ˆ reflectand astfel gandi¸ ˘ rea si ¸ atitudinea sa. In consecint¸ a, ei fac ce ˘ ˘ ˘ ˘ vor, fara sa tin ¸ a cont de vointa ¸ lui Dumne˘ ˆ zeu. Reactiile lor au la baza mandria sau ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ egoismul. Ei se razvratesc ımpotriva autoritaˆ ˘ tii ¸ si ¸ carnii si ¸ dau frau liber ‘dorintei ¸ dorintei ochilor’. (Cite ste 1 Ioan 2:15–17.)1 ¸ ¸ ˘ 7 Este, asadar, foarte important ‘sa˘ ne pa¸ ˆ ˘ ˆ zim inima’, dand dovada de ıntelepciune di¸ ˘ ˆ vina cand ne alegem prietenii, materialele pe ˆ care le citim, modul ın care ne destindem ˘ si ¸ site-urile pe care le accesam (Prov. 4:23). ˘ ˘ Apostolul Pavel a scris: „Luati¸ seama sa nu va ˘ ˘ fure cineva prin filozofie si ¸ amagire desart ¸ a, potrivit traditiei oamenilor, potrivit lucruri¸ lor elementare ale lumii si ¸ nu potrivit lui Cristos“ (Col. 2:8). Acum, mai mult ca oriˆ ˘ ˘ ˘ ˘ cand, trebuie sa respectam aceasta porunca, ˆ ˆ ıntrucat ziua lui Iehova este tot mai aproape. ˘ ˘ ˘ „Caldura“ fara precedent a acelei zile va topi „elementele“ sistemului condus de Satan, ˘ ˘ ˘ 1 Pentru o analiza a trasaturilor spiritului acestei lumi, vezi cartea Argumente din Scripturi, paginile 366–369.

˘ 6. Cum se manifesta spiritul lumii? ˘ ˘ 7. De ce trebuie ‘sa ne pazim inima’? 4

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IULIE 2010

ˆ demascand lipsa rezistentei ¸ lor la foc. Acest lucru ne aminteste cuvintele din Maleahi ¸ 4:1: „Vine ziua care arde ca un cuptor si ¸ toti¸ ˆ ˘ cei ınfumurati¸ si ¸ toti¸ cei ce fac raul vor ajunˆ ge ca miristea. Ziua care vine ıi va mistui“. ¸ ˘ ˆ ˘ „Pamantul si ¸ lucrarile de pe el vor fi descoperite“ 8 Ce a vrut sa˘ spuna˘ Petru prin cuvintele ˘ ˆ ˘ „pamantul si ¸ lucrarile de pe el vor fi descoperite“? Verbul „a descoperi“ poate fi redat ˘ si ¸ prin „a dezvalui“ sau „a demasca“. Petru a ˘ ˘ ˘ ˆ vrut sa spuna ca, ın timpul necazului celui mare, Dumnezeu va demasca lumea lui Sa˘ ˘ ˘ ˆ tan si ¸ va arata ca aceasta lume este ımpotri˘ va Sa si ¸ a Regatului Sau, motiv pentru care ˘ ˘ ˘ ˆ merita sa fie distrusa. Vorbind ın mod profetic despre acel timp, Isaia 26:21 spune: „Ie˘ ˘ ˘ ˘ hova iese din locul sau ca sa-l traga la raspun˘ dere pe locuitorul t¸ arii pentru nelegiuirea ˘ ˆ ˘ comisa ımpotriva sa, iar tara va da pe fat¸ a ¸ ˘ ˆ varsarea ei de sange si ¸ nu-i va mai acoperi pe cei ucisi“. ¸ ˆ 9 In timpul zilei lui Iehova, cei care au fost ˘ modelati¸ de lume si ¸ de spiritul ei vor arata ˆ ˆ ˘ ceea ce sunt ın realitate, ajungand chiar sa se ˘ ˆ ucida ıntre ei. De fapt, s-ar putea ca divertis˘ ˆ ˘ ˆ mentele pline de violent¸ a, atat de raspandiˆ ˘ ˘ ˘ te ın prezent, sa pregateasca mintea multora ˆ ˆ ˘ pentru timpul cand mana fiecarui om „se ˆ ˆ ˘ ˘ va ridica ımpotriva mainii tovarasului sau“ ¸ ˘ (Zah. 14:13). Asadar, este foarte important sa ¸ ˘ respingem orice lucru — carti, ¸ filme, jocuri ˘ ˘ ˘ video — care ne-ar putea face sa cultivam tra˘ ˆ saturi detestate de Dumnezeu, ajungand, de ˘ ˆ ˘ exemplu, sa fim mandri sau sa iubim violen˘ ˘ ta! ¸ (2 Sam. 22:28; Ps. 11:5) Sa cultivam rodul ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ dobandite spiritului sfant, ıntrucat calitatile ¸ ˆ ˘ ˆ ın acest fel ne vor ajuta sa supravietuim ma¸ niei aprinse a lui Iehova (Gal. 5:22, 23). ˘ ˆ ˘ 8. Cum vor fi „descoperite“ pamantul ¸si lucrarile de pe el? ˘ 9. a) Ce trebuie sa respingem, ¸si de ce? b) Ce trebu˘ ˘ ie sa cultivam, ¸si de ce?

˘ ˆ „Ceruri noi si ¸ un pamant nou“ (Citeste ¸ 2 Petru 3:13.) ‘Cerurile noi’ re˘ prezinta Regatul ceresc al lui Dumnezeu, ˆ ˆ ˆ care a fost instaurat ın 1914, cand s-au ıncheiat „timpurile fixate ale natiunilor“ (Luca ¸ ˘ 21:24). Acest guvern este alcatuit din regele Cristos Isus si¸ cei 144000 de coregenti, ¸ din˘ tre care majoritatea si-au primit r asplata ce¸ ˘ ˘ reasca. Cei alesi, adic a cei 144000, sunt des¸ ˆ ˆ crisi ¸ drept „orasul ¸ ın cartea Revelatia ¸ sfant, Noul Ierusalim, care cobora din cer, de la ˘ ˘ ˆ Dumnezeu, pregatit ca o mireasa ımpodobi˘ ta pentru sotul ¸ ei“ (Rev. 21:1, 2, 22–24). Asa ¸ cum Israelul antic era guvernat din Ierusa˘ lim, tot asa ¸ Noul Ierusalim si ¸ Mirele alcatuiesc guvernul noului sistem. Acest oras¸ ceresc ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ‘va coborı din cer’ ın sensul ca ısi ¸ va ındrep˘ ˆ ta atentia ¸ spre pamant. ˘ ˆ ˘ 11 ‘Pam antul nou’ se refera la noua societaˆ te de oameni care ısi ¸ vor fi demonstrat supu˘ ˘ nerea de bunavoie fat¸ a de Regatul lui Dumnezeu. Paradisul spiritual de care poporul lui 10

˘ 10, 11. a) Ce reprezinta ‘cerurile noi’? b) Ce repre˘ ˘ ˆ zinta ‘pamantul nou’?

˘ ˘ Cum poti¸ sa-ti¸ ‘pazesti ¸ inima’ si ¸ ˘ ˘ ˆ sa ramai separat de lume?

˘ ˆ ˘ Dumnezeu se bucura ınca de pe acum va ˆ ˆ ˆ fi, ın sfarsit, ¸ ın cel mai potrivit si ¸ mai frumos ˘ ˆ cadru: „viitorul pamant locuit“ (Evr. 2:5). Cum putem face parte si ¸ noi din acel nou sistem? ˘ ˘ Sa ne pregatim pentru ziua cea mare a lui Iehova ˆ ˆ ˘ 12 Atat Pavel, cat si ¸ Petru au prezis ca zi˘ ua lui Iehova va veni „ca un hot“, ¸ adica pe furis,¸ pe neasteptate. (Citeste ¸ 1 Tesaloniceni ¸ ˘ 5:1, 2.) Chiar si care se ¸ crestini, ¸ adevaratii ¸ ˘ pregatesc pentru venirea acestei zile, vor fi ˆ surprinsi ın care ea ¸ de momentulˆ neasteptat ¸ ˘ va veni (Mat. 24:44). Insa lumea va fi mai ˆ ˘ ˆ mult decat surprinsa. Pavel a scris: „Cand [cei ˆ ˘ ınstrainati¸ de Iehova] vor zice: «Pace si ¸ secu˘ ritate!», atunci o distrugere neasteptat a va ¸ veni brusc peste ei, ca durerile nasterii peste ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ femeia ınsarcinata, si nu va fi chip de sc apa¸ re“ (1 Tes. 5:3). ˘ ˘ 13 Strigatul „pace si ¸ securitate!“ va fi o alta ˘ ˘ ˆ ˘ minciuna inspirata de demoni, care ınsa nu-i ˆ va induce ın eroare pe slujitorii lui Iehova. ˆ ˆ Pavel a scris: „Nu sunteti¸ ın ıntuneric, pen˘ ˘ ˘ tru ca ziua aceea sa va surprinda asa ¸ cum i-ar ˘ surprinde pe hoti, fiindc a to ti sunte ti¸ fii ai ¸ ¸ luminii si fii ai zilei“ (1 Tes. 5:4, 5). Asadar, ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ sa stam ın lumina, departe de ıntunericul lumii lui Satan! Petru a scris: „Iubitii ¸ mei frati, ¸ ˘ ˘ ˘ stiind dinainte acestea, paziti-v ¸ a ca sa nu fiti¸ ¸ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ tarati¸ cu ei [ınvat¸ atori falsi ¸ ¸ din congregatia ˘ crestin ¸ a] de nelegiuirea oamenilor care sfi˘ ˘ ˘ deaza legea si ¸ sa cadeti¸ de la statornicia voas˘ tra“ (2 Pet. 3:17). ˘ ˘ 14 Se remarcam ca Iehova nu ne spune doar ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ‘sa ne pazim’. Dimpotriva, el ne da ın mod ˘ iubitor posibilitatea ‘sa stim dinainte’ toate ¸ ˘ ˆ 12. De ce lumea va fi foarte surprinsa cand va veni ziua lui Iehova? ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ 13. Cum putem evita sa ne lasam ın ¸sela ¸ti de strigatul „pace ¸si securitate!“? ˘ 14, 15. a) Ce onoare ne acorda Iehova? b) Ce cu˘ ˘ ˘ ˆ vinte inspirate ar trebui sa pastram ın minte? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IULIE 2010

ˆ acestea, acordandu-ne astfel onoare. Da, Ie˘ ˆ hova ne ofera o descriere ın linii mari a evenimentelor viitoare. 15 Totusi, din nefericire, unii au ajuns sa˘ fie ¸ indiferenti¸ sau chiar sceptici cu privire la aducerile aminte referitoare la necesitatea de ˘ ˆ a ramane treji. „De zeci de ani ni se amintes-¸ te acelasi ¸ lucru“, spun unii. Totusi, ¸ aceste ˘ ˘ persoane ar trebui sa nu uite ca, prin astfel ˆ ˘ ˆ de remarci, dovedesc, ın realitate, lipsa de ınˆ credere nu numai ın clasa sclavului fidel, ci ˆ ˆ ˘ ˘ si ¸ ın Iehova si ¸ ın Fiul sau. „Continuaˆ s-o as-¸ tepti“, a spus Iehova (Hab. 2:3). In mod ¸ ˘ ˘ asemanator, Isus a afirmat: „Vegheati¸ . . . , ˘ ˆ pentru ca nu sti ¸ ti¸ ın ce zi vine Domnul vostru“ (Mat. 24:42). De asemenea, Petru a scris: ˘ ˆ „Ce fel de persoane trebuie sa fiti¸ voi ın acte ˘ ˆ ˘ ˆ de conduita sfanta si ¸ ¸ ın fapte de devotiune ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ sfanta, astept and si ¸ ¸ pastrand viu ın minte prezenta ¸ zilei lui Iehova!“ (2 Pet. 3:11, 12). ˘ Clasa sclavului fidel si ¸ Corpul sau de Guver˘ ˘ nare nu vor privi niciodata cu indiferent¸ a ˘ aceste cuvinte pline de fort¸ a! ˆ ˘ ˘ 16 Intr-adevar, cel care trage concluzia ca ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ Stapanul ıntarzie este ‘sclavul rau’ (Mat. ˘ 24:48). Acest sclav rau face parte din grupul ˆ ˘ ˆ descris ın 2 Petru 3:3, 4, unde se spune ca „ın ˘ zilele din urma vor veni batjocoritori“. Conˆ form ‘dorintelor lor’, acestia ıi vor batjocori ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ pe oamenii ascultatori, care pastreaza viu ın ˆ ˘ ˆ ˘ minte ziua lui Iehova. Intr-adevar, ın loc sa ˘ ˘ 16. Ce atitudine ar trebui sa evitam, ¸si de ce?

Pute ¸ti explica?

˘ ˙ Ce reprezinta: ˘ ˆ ‘cerurile ¸si pamantul’ din prezent? „elementele“? ˘ ˆ ‘cerurile noi ¸si pamantul nou’? ˆ ˆ ˙ De ce ne ıncredem pe deplin ın Dumnezeu?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IULIE 2010

˘ Cum dovedim ca, pentru noi, ˘ ‘rabdarea Domnului nostru este salvare’?

se concentreze asupra intereselor Regatului, ˘ acesti ¸ batjocoritori se concentreaza asupra ˆ ˘ lor ınsi ¸ egoiste. Sa nu ¸ si ¸ si ¸ a propriilor dorinte ˘ ˘ dezvoltam niciodata o asemenea atitudine ˘ ˘ ˘ neascultatoare si ¸ periculoasa! Dimpotriva, ˘ ˘ ˘ ‘sa consideram rabdarea Domnului nostru ˘ ˘ ˘ drept salvare’! Astfel, sa ne pastram ocupati¸ ˆ ın lucrarea de predicare a Regatului si ¸ de fa˘ ˘ ˘ cere de discipoli si ¸ sa nu fim peste masura de ˆ ıngrijorati¸ cu privire la orarul lui Iehova Dumnezeu! (2 Pet. 3:15) (Citeste Faptele ¸ 1:6, 7.) ˘ ˆ Sa avem ıncredere ˆ ˘ ın Dumnezeul salvarii ˘ 17 Dupa ce armatele romane au invadat Iuˆ ˆ deea ın 66 e.n., crestinii fideli au ascultat ın¸ demnul lui Isus de a fugi din Ierusalim cu prima ocazie (Luca 21:20–23). De ce au ac˘ ˆ tionat ei cu promptitudine si¸ cu hotarare? ¸ ˘ ˘ ˆ Deoarece pastrasera viu ın minte cuvintele ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ lui Isus. Fara ındoiala, ei stiau ca acea decizie ¸ ˘ ˆ presupunea anumite dificultati, ¸ asa ¸ cum ıi ˘ avertizase Cristos. Dar ei stiau si ¸ ¸ ca Iehova ˘ nu-i va uita niciodata pe cei loiali (Ps. 55:22). ˘ ˆ 17. Cum au raspuns cre ¸stinii fideli la ındemnul lui Isus de a fugi din Ierusalim, ¸si de ce?

˘ ˆ ˆ Si ¸ noi trebuie sa ne ıncredem pe deplin ın ˆ Iehova! Numai el ne va putea salva cand asupra actualului sistem se va abate cel mai mare ˘ ˆ necaz din istorie! La un moment dat dupa ınˆ ceperea necazului celui mare, dar ınainte ca ˘ Iehova sa-si¸ execute judecata asupra lumii, ˘ ˆ „oamenii vor lesina de frica si¸ ın asteptarea lu¸ ¸ ˘ ˆ crurilor care vor veni asupra pamantului loˆ cuit“. Totusi, lui Dumne¸ ın timp ce dusmanii ¸ ˘ ˘ zeu vor tremura de frica, slujitorii sai loiali nu 18

ˆ ˆ 18. In ce fel cuvintele lui Isus din Luca 21:25–28 ı ¸ti ˘ ˆ influen ¸teaza modul ın care prive ¸sti necazul cel mare?

˘ ˘ vor sim ¸ti niciun fel de teama. Dimpotriva, ei ˘ se vor bucura deoarece vor sti ¸ ca eliberarea lor este aproape. (Cite ¸ste Luca 21:25–28.) ˘ ˆ 19 Pe cei care ram an separati¸ de lume si ¸ de ˆ ˘ „elementele“ ei ıi a steapt a un viitor minu¸ ˆ ˘ ˘ ˆ nat! Insa, asa ¸ cum se va arata ın articolul ur˘ ˘ ˘ mator, pentru a obtine viat¸ a vesnic a trebuie ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ sa facem mai mult decat sa evitam ceea ce ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ este rau. Trebuie sa cultivam calitati¸ care ıi ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ sunt placute lui Iehova si ¸ sa ınfaptuim lucrari aprobate de el (2 Pet. 3:11). ˆ ˘ 19. Ce se va analiza ın articolul urmator?

„CE FEL DE PERSOANE ˘ TREBUIE SA FITI“! ¸ ˘ „Fiindca toate aceste lucruri vor fi astfel descompuse, ce fel de persoane trebuie ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ sa fiti sfanta“! (2 PET. 3:11) ¸ voi ın acte de conduita sfanta si ¸ ın fapte de devotiune ¸ ˆ AND apostolul Petru a scris a doua scri˘ ˆ ˘ soare inspirata, crestinii ındurasera deja ¸ ˘ multe persecutii. ¸ Totusi, ¸ ei nu-si¸ pierdusera ˘ zelul, ci continuau sa progreseze. Prin urma˘ ˘ re, Diavolul a folosit o alta stratagema, care ˘ ˘ daduse deja rezultate. Asa ¸ cum a dezvaluit Peˆ ˘ ˘ tru, Satan a ıncercat sa-i corupa pe slujitorii ˆ ˘ ˘ lui Dumnezeu prin intermediul ınvat¸ atorilor falsi, ¸ care aveau „ochii plini de adulter“ si¸ ˘ ˘ „inima deprinsa la lacomie“ (2 Pet. 2:1–3, 14; Iuda 4). De aceea, prin cea de-a doua scrisoaˆ ˘ re, Petru i-a ındemnat din toata inima pe cres-¸ ˘ ˘ ˆ ˘ tini sa-i ramana fideli lui Dumnezeu. 2 Petru a scris: „Dar cred ca˘ este drept ca,

ˆ 1. De ce a fost a doua scrisoare a lui Petru un ındemn oportun pentru cre ¸stinii din zilele sale? ˘ ˘ 2. a) Asupra caror aspecte se concentreaza 2 Petru, ˆ ˘ ˘ capitolul 3? b) Ce ıntrebari ar trebui sa ne punem?

ˆ ˆ ˆ ˘ atat timp cat sunt ın acest tabernacol, sa ˘ ˘ ˆ va trezesc prin aduceri-aminte, stiind ca ın ¸ ˆ ˘ curand va avea loc dezbracarea de tabernacolul meu . . . Voi face deci tot posibilul ca si¸ ˘ ˘ ˆ ˘ dupa plecarea mea sa puteti¸ oricand sa mentiona ti¸ aceste lucruri“ (2 Pet. 1:13–15). Prin ¸ ˘ ˘ urmare, stiind ca peste putin ¸ timp avea sa ¸ ˘ moara, Petru voia ca aducerile sale ˆ aminte, ˆ ˘ ˘ atat de oportune, sa nu fie uitate. Intr-adevar, ˘ ˘ ele au ajuns sa faca parte din Biblie si¸ pot fi ˆ citite de noi toti¸ ın prezent. Capitolul 3 din a doua scrisoare a lui Petru este foarte imporˆ ˆ ˘ tant pentru noi, ıntrucat se concentreaza asu˘ pra ‘zilelor din urma’ ale actualului sistem si¸ ˘ ˆ asupra distrugerii cerurilor si¸ a pamantului simbolice (2 Pet. 3:3, 7, 10). Ce sfat ne-a dat ˘ ˘ Petru? Cum ne ajuta sfatul lui sa obtinem ¸ aprobarea lui Iehova? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IULIE 2010

˘ Dupa ce a vorbit despre distrugerea lumii lui Satan, Petru a spus: „Ce fel de persoane ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ trebuie sa fiti¸ voi ın acte de conduita sfanta ˆ ˆ ˘ si¸ ın fapte de devotiune sfanta“! (2 Pet. ¸ 3:11, 12) Aceste cuvinte ale lui Petru reprezin˘ ˘ ta o exclamatie, nu o interogatie. El stia ca ¸ ¸ ¸ numai cei care fac voia lui Iehova si¸ manifes˘ ˘ ˘ ˆ ta calitati¸ placute lui vor fi ocrotiti¸ ın apro˘ piata ‘zi de razbunare’ (Is. 61:2). De aceea, apostolul a mai spus: „Voi deci, iubitii ¸ mei ˘ ˘ ˘ frati, dinainte acestea, paziti-v ¸ stiind ¸ a ca sa ¸ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ nu fiti¸ tarati¸ cu ei [cu ınvat¸ atorii falsi] ¸ de ne˘ ˘ legiuirea oamenilor care sfideaza legea si¸ sa ˘ ˘ cadeti¸ de la statornicia voastra“ (2 Pet. 3:17). ˘ ˆ 4 Numarandu-se printre cei care ‘stiau di¸ ˘ ˆ nainte acestea’, Petru era constient c a, ın zi¸ ˘ ˘ lele din urma, crestinii trebuiau sa fie foarte ¸ ˘ vigilenti¸ pentru a-si¸ pastra integritatea. Mai ˆ tarziu, apostolul Ioan a explicat motivul. El a ˘ ˘ profetit ¸ ca Satan avea sa fie aruncat din cer si¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ca urma sa fie cuprins de „manie mare“ ım˘ potriva celor „care respecta poruncile lui ˘ Dumnezeu si¸ au lucrarea de depunere a marturiei despre Isus“ (Rev. 12:9, 12, 17). Slujitoˆ ˘ rii unsi¸ loiali ai lui Dumnezeu, ımpreuna cu ˆ ınsotitorii lor, „alte oi“ fidele, vor iesi¸ victo¸ riosi¸ (Ioan 10:16). Dar ce se poate spune de˘ spre fiecare dintre noi? Ne vom pastra inte˘ ˘ ˘ gritatea? Da, cu conditia ¸ sa ne straduim sa ˘ ˘ ˘ ˘ cultivam calitati¸ placute lui Dumnezeu, sa ne ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ pastram ‘fara pata si¸ fara defect’ pe plan mo˘ ral si¸ spiritual si¸ sa avem un punct de vedere ˆ ˆ ˘ corect cu privire la ıncercari. In continuare vom analiza aceste trei aspecte. 3

˘ ˘ ˘ Sa cultivam calita ¸ti ˘ placute lui Dumnezeu ˆ 5 La ınceputul celei de-a doua scrisori, Pe˘ 3, 4. a) Ce exclama ¸tie a facut Petru, ¸si ce avertisment a dat el? b) Care sunt cele trei aspecte pe care ˆ le vom analiza ın continuare? ˘ ˘ ˘ ˘ 5, 6. a) Ce calita ¸ti ar trebui sa ne straduim sa culti˘ ˘ vam? b) De ce trebuie sa depunem „toate eforturi˘ ˘ le“ pentru a cultiva calita ¸ti placute lui Dumnezeu? 8

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IULIE 2010

ˆ tru a scris: „Depunand si¸ voi toate eforturile, ˘ ˘ adaugati¸ la credinta ¸ voastra virtutea, la virtu˘ ˘ ˆ te, cunostin ¸ la cunostin ¸ ta, ¸ t¸ a, stapanirea de ˘ ˆ sine, la stapanirea de sine, perseverenta, ¸ la ˘ ˆ ˘ perseverent¸ a, devotiunea sfanta, la devotiu¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ nea sfanta, afectiunea frateasc a, la afectiunea ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ frateasc a, iubirea. Pentru ca, daca aceste lu¸ ˆ ˘ cruri vor fi ın voi si¸ vor abunda, ele nu va vor ˘ ˘ ˆ lasa sa fiti¸ lenesi¸ sau neroditori ın ce priveste ¸ ˘ cunoasterea exacta a Domnului nostru Isus ¸ Cristos“ (2 Pet. 1:5–8). ˆ ˘ ˘ ˘ 6 Intr-adevar, pentru a cultiva calitati¸ pla˘ cute lui Dumnezeu, trebuie sa depunem „toate eforturile“. De exemplu, este nevoie de ˘ ˘ ˆ multe eforturi ca sa participam la toate ıntru˘ ˘ nirile crestine, sa citim zilnic din Biblie si¸ sa ¸ ˘ respectam un bun program de studiu persoˆ ˆ nal. De asemenea, pentru ca ınchinarea ın fa˘ ˘ ˘ milie sa se tin ¸ a cu regularitate si¸ sa fie un mo˘ ment placut si¸ util pentru toti¸ membrii familiei, ar putea fi nevoie de multe eforturi ˘ si¸ de o buna planificare. Dar aceste obiceiuri ˘ ˘ ˘ ˆ sanatoase nu sunt o povara cand devin o par˘ ˆ te componenta a vietii ¸ noastre si¸ ındeosebi ˆ cand simtim foloasele pe care ni le aduc. ¸ ˆ ˆ 7 O sora˘ a scris despre ınchinarea ın fami˘ ˘ ˆ ˘ ˘ lie: „Ne ajuta sa ınvat¸ am multe lucruri“. O ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ alta sora a spus: „Sincera sa fiu, mi-a parut ˘ ˆ ˘ rau cand am aflat ca nu se va mai tine stu¸ ˆ ˘ diul de carte. Era ıntrunirea mea preferata. ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Acum ınsa, pentru ca avem o seara rezervata ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ınchinarii ın familie, ınteleg ca Iehova stie ¸ ¸ ˆ cand avem nevoie de un anumit lucru“. Un ˆ ˆ ˘ sot¸ a spus: „Inchinarea ın familie ne ajuta ˘ ˆ foarte mult. Este extraordinar ca avem o ın˘ ˘ trunire adaptata necesitatilor noastre de cu¸ ˘ ˆ plu! Si eu, si so tia mea am f acut progrese ın ¸ ¸ ¸ ˆ manifestarea rodului spiritului sfant. De ase˘ ˘ ˆ menea, gasim mai multa bucurie ca oricand ˘ ˆ ın lucrarea de predicare“. Un tata a spus: „Coˆ 7, 8. a) Ce au spus unii fra ¸ti despre ınchinarea ˆ ˘ ˆ ˆ ın familie? b) Ce foloase va aduce ınchinarea ın familie?

ˆ ˆ piilor le place ınchinarea ın familie; fac cerˆ ˘ ˆ ˘ ˆ cetari si¸ ınvat¸ a multe lucruri. Inchinarea ın ˆ ˘ familie ne sporeste ¸ ıncrederea ca Iehova stie ¸ ˘ ˘ ce probleme avem si¸ ne raspunde la ruga˘ ˘ ˘ ciuni“. Privesti ¸ si¸ tu la fel aceasta masura spi˘ ˘ rituala minunata? ˆ ˘ 8 Nu permiteti ca lucrurile neınsemnate sa ¸ ˘ ˆ ˆ se suprapunaˆ cu ınchinarea ın familie. Un cu˘ ˆ plu a spus: „In ultima luna, ın fiecare joi seaˆ ˘ ˆ ˆ ra cand trebuia sa tinem ınchinarea ın familie ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ a aparut ceva neprevazut. Insa n-am permis ˘ ˆ ˘ ca acest lucru sa ne ımpiedice sa tinem stu¸ ˘ ˘ ˘ diul“. E adevarat, poate ca uneori trebuie sa ˘ ˘ va modificati¸ programul. Dar nu permiteti¸ sa ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ treaca nici macar o saptamana fara sa tine ¸ ti¸ ˆ ˆ ınchinarea ın familie! 9 Profetul Ieremia constituie un exemplu excelent pentru noi. El a avut nevoie de hra˘ ˘ ˘ na spirituala din partea lui Iehova. Aceasta ˘ hrana, pe care a pretuit-o foarte mult, l-a aju¸ ˘ ˘ tat sa predice cu perseverent¸ a unui popor neˆ receptiv. „Cuvantul lui Iehova . . . a fost ca un ˆ ˆ foc mistuitor ınchis ın oasele mele“, a spus ˆ Ieremia (Ier. 20:8, 9). In plus, hrana spirituaˆ 9. a) Cum l-a sprijinit Iehova pe Ieremia? b) Ce ın˘ ˘ va ¸tam din exemplul lui Ieremia?

˘ ˆ Sotilor, ce va va ajuta atat pe voi, ¸ ˆ cat si ¸ pe membrii familiei voastre ˘ ˘ ˘ sa cultivati¸ calitati¸ placute lui Dumnezeu?

˘ ˘ ˘ ˘ la l-a ajutat sa faca fat¸ a timpurilor critice care ˆ au culminat cu distrugerea Ierusalimului. In ˆ ˆ prezent, dispunem de ıntregul Cuvant scris al ˘ ˆ ˆ ˘ lui Dumnezeu. Daca ıl studiem cu sarguint¸ a ˆ si¸ ne ınsusim punctul de vedere al lui Dum¸ ˘ nezeu, vom reusi, ¸ la fel ca Ieremia, sa perse˘ ˆ ˘ veram cu bucurie ın lucrarea de predicare, sa ˘ ˘ ˆ ˆ ne pastram fidelitatea cand trecem prin ın˘ ˘ ˘ ˆ cercari si¸ sa ramanem curati¸ pe plan moral si¸ spiritual (Iac. 5:10). ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Saˆ ramanem ‘fara pata si ¸ fara defect’ ˘ ˆ 10 In calitate de crestini, stim ca˘ traim ın ¸ ¸ ˆ timpul sfarsitului. De aceea, nu ne surprinde ¸ ˘ ˘ ˘ ca omenirea a ajuns sa fie obsedata de lucruri ˘ ˘ pe care Iehova le detesta, cum ar fi lacomia, depravarea si¸ violenta. ¸ Conform cu Revelatia ¸ 2:13, 14, am putea rezuma strategia lui Satan ˘ ˘ ˆ astfel: „Daca nu pot sa-i ınfricosez ¸ pe slujito˘ ˘ rii lui Dumnezeu, probabil ca as¸ putea sa-i co˘ ˘ ˆ rup“. Asadar, sa ascultam ındemnul plin de ¸ ˆ iubire al lui Petru: „Faceti¸ tot posibilul ca ın ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ final sa fiti¸ gasiti¸ de [Dumnezeu] fara pata, ˘ ˘ ˆ fara defect si¸ ın pace“ (2 Pet. 3:14). ˘ 11 Expresia „faceti tot posibilul“ se aseama¸ ˘ ˆ na cu ındemnul de a depune „toate eforturiˆ ˘ ˆ le“, pe care Petru ıl daduse mai ınainte. Cu certitudine, Iehova, cel care l-a inspirat pe ˘ apostolul Petru sa exprime aceste sentimen˘ ˘ ˘ ˘ te, stie ca trebuie sa ne straduim din raspu¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ teri ca sa ramanem ‘fara pata si¸ fara defect’, ˘ departe de necuratia ¸ lumii lui Satan. A ne ˘ ˘ ˘ stradui din rasputeri presupune a ne pazi inima de dorintele gresite. (Citeste ¸ ¸ Proverbele ¸ 4:23; Iacov 1:14, 15.) Presupune, de asemeˆ nea, a sta fermi ımpotriva celor care sunt „in˘ trigati“ ¸ din cauza modului nostru de viat¸ a ˘ crestin si¸ care ne „insulta“ (1 Pet. 4:4). ¸ 12 Din cauza imperfectiunii, este o ade¸ ˘ ˘ ˘ ˘ varata lupta sa facem ce este drept (Rom. ˘ ˘ ˘ ˆ 10, 11. De ce trebuie sa facem tot posibilul sa rama˘ ˘ ˘ ˘ ˘ nem ‘fara pata ¸si fara defect’, ¸si ce presupune aceasta? ˘ ˆ 12. Ce asigurare gasim ın Luca 11:13? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IULIE 2010

ˆ ˘ ˘ Ce ınvat¸ am din modul ˆ ˆ ın care Iosif a ınfruntat ˘ ˆ ıncercarile?

˘ ˆ ˘ 7:21–25). Putem spera ca vom iesi¸ ınvingatori ˘ ˆ ˘ numai daca ne ındreptam spre Iehova, stiind ¸ ˘ ˘ ˆ ca el le da cu generozitate spirit sfant oamenilor sinceri care i-l cer (Luca 11:13). Spiritul ˆ ˆ ˘ sfant produce ın noi calitati¸ pe care Dumne˘ ˘ zeu le aproba. Acestea ne vor ajuta sa facem ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ fat¸ a atat tentatiilor, cat si¸ ıncercarilor vietii, ¸ ¸ ˘ ˘ care s-ar putea intensifica pe masura ce ziua lui Iehova se apropie. ˆ ˘ ˆ ˘ Incercarile ne pot ıntari ˆ 13 In acest sistem vechi, cu totii trecem prin ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ diferite ıncercari. In loc sa ne descurajam, sa le privim drept ocazii de a ne dovedi iubirea ˘ ˆ ˘ fat¸ a de Dumnezeu si¸ de a ne ıntari credinta ¸ ˆ ˆ ˆ ˘ ın el si¸ ın Cuvantul sau. Discipolul Iacov ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ 13. Ce ne va ajuta sa perseveram ın ıncercari? 10

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IULIE 2010

ˆ a scris: „Considerati¸ ca o mare bucurie cand ˆ ˘ ˘ ˘ treceti¸ prin diferite ıncercari, fiindca sti ¸ ti¸ ca ˆ ıncercarea credintei ¸ voastre duce la perseve˘ ˘ ˘ rent¸ a“ (Iac. 1:2–4). De asemenea, sa nu uitam ˘ ˘ ˆ ca „Iehova stie ¸ sa-i elibereze din ıncercare pe ˆ ˘ oamenii cu devotiune sfanta“ (2 Pet. 2:9). ¸ ˘ ˘ 14 Sa luam exemplul lui Iosif, fiul lui Iaˆ cob, care a fost vandut ca sclav chiar de fratii ¸ lui (Gen. 37:23–28; 42:21). ˘ ˘ Si-a pierdut Iosif credinta ¸ din cauza ca ¸ ˆ a fost tratat cu atata cruzime? S-a su˘ ˘ parat el pe Dumnezeu pentru ca a per˘ ˘ mis sa se abata asupra lui acel necaz? ˘ ˆ Nu, dupa cum reiese din Cuvantul lui ˆ ˘ Dumnezeu. Dar ıncercarile nu s-au ˆ oprit aici. Mai tarziu, Iosif a fost acu˘ zat pe nedrept de tentativa de viol si¸ ˆ ˘ a fost aruncat ın temnit¸ a. Si ¸ de data ˘ aceasta, el i-a ramas loial lui Iehova ˆ (Gen. 39:9–21). Iosif a permis ca ın˘ ˘ ˆ ˘ ˘ cercarile sa-l ıntareasca, motiv pentru ˘ ˘ care a fost rasplatit din plin. ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ 15 Intr-adevar, ıncercarile ne pot ıntrista sau chiar ne pot deprima. Pro˘ babil ca Iosif ˆ a˘ trecut prin astfel de momente. Insa alti¸ slujitori fideli ai ˆ lui Dumnezeu au avut ın mod sigur senti˘ ˆ mente de acest fel. Sa ne gandim la Naomi, care si-a pierdut sotul si ¸ ¸ ¸ cei doi fii. „Nu-mi mai spuneti¸ Naomi“, a zis ea. „Spu˘ ˘ ˘ ˘ neti-mi Mara [adica Amaraciune], fiindca ¸ ˘ ˘ Cel Atotputernic m-a umplut de amaraciune“ (Rut 1:20, 21, nota de subsol). Reactia ¸ ˘ ˘ lui Naomi a fost normala si ¸ justificata. Totusi, ¸ asemenea lui Iosif, ea nu s-a poticnit din punct de vedere spiritual si ¸ nici nu si-a ¸ ˘ ˘ pierdut integritatea. Iehova a rasplatit-o pe ˆ ˘ ˘ aceasta femeie pretioas a (Rut 4:13–17, 22). In ¸ ˆ ˘ ˆ plus, ın viitorul Paradis pamantesc, Dumne˘ zeu va anula raul cauzat de Satan si ¸ de luˆ mea sa rea. „Nu-i vor mai veni ın minte luˆ ˘ 14. Cum te ıncurajeaza exemplul lui Iosif? ˆ ˘ 15. Ce putem ınva ¸ta din exemplul lui Naomi?

ˆ crurile de mai ınainte, nici nu-i vor mai urca ˆ ˘ ın inima.“ (Is. 65:17) ˆ ˘ 16 Indiferent de ıncerc arile prin care treˆ ˘ cem, iubirea lui Dumnezeu ne ıntareste ¸ mult. ˆ (Citeste ¸ Romani 8:35–39.) Desi¸ Satan va ıncerˆ ˘ ca ın continuare sa ne descurajeze, el nu va ˘ ˘ ˘ ˘ reusi¸ daca vom avea o „minte sanatoasa“ si¸ ˘ ˆ ˆ ˘ vom ramane „treji ın vederea rugaciunilor“ ˘ ˆ ˘ (1 Pet. 4:7). Isus a spus: „Ramaneti¸ treji, faˆ ˘ ˘ ˘ ˘ cand tot timpul implorari, ca sa reusi¸ ti¸ sa sca˘ pati¸ de toate aceste lucruri care trebuie sa se ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ıntample si¸ sa stati¸ ın picioare ınaintea Fiului ˆ ˆ ˘ omului!“ (Luca 21:36). Indemnandu-ne sa ˘ ˘ ˘ facem „implorari“, adica rugaciuni fierbinti, ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ Isus a scos ın evident¸ a ca nu este timpul sa ˘ ˘ ˆ fim nepasatori ın privinta pe care o ¸ pozitiei ¸ ˆ ˘ ˘ avem ınaintea sa si¸ a Tatalui sau. Numai cei ˆ ˘ aflati¸ ıntr-o stare aprobata vor avea perspectiva de a supravietui ¸ zilei lui Iehova.

˘ ˘ ˆ Sa ramanem activi ˆ ın serviciul lui Iehova ˆ 17 Participarea la activita˘ ti spirituale ne ın¸ ˘ vioreaza. Acest lucru ne aminteste ¸ de cuvin˘ tele lui Petru: „Ce fel de persoane trebuie sa ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ fiti¸ voi ın acte de conduita sfanta si¸ ın fapte ˆ ˘ de devotiune sfanta“! (2 Pet. 3:11) Printre ¸ ˘ aceste fapte, pe primul loc se afla proclama˘ ˆ rea vestii bune (Mat. 24:14). E adevarat, ın ¸ unele teritorii, lucrarea de predicare poate fi ˆ o provocare din cauza indiferentei ¸ sau a ım˘ potrivirii oamenilor ori din simplul motiv ca acestia sunt preocupati¸ numai de probleme¸ le cotidiene. Si ¸ slujitorii lui Iehova din vechiˆ ˘ ˘ me au avut de ınfruntat atitudini asemanaˆ toare. Totusi, ci s-au ıntors ¸ ¸ ei n-au renuntat, „de repetate ori“ la oameni cu mesajul primit de la Dumnezeu. (Citeste ¸ 2 Cronici 36:15, 16.) ˘ (Ier. 7:24–26) Ce i-a ajutat sa persevereze? Ei si-au privit misiunea din perspectiva lui Ieho¸ ˘ ˘ 16. Cum ar trebui sa privim rugaciunea, ¸si de ce? ˘ 17. Cum ne ajuta exemplul profe ¸tilor din vechime ˘ daca teritoriul nostru este dificil?

va, nu a lumii. De asemenea, pentru ei, faptul de a purta numele lui Dumnezeu era cea mai mare onoare (Ier. 15:16). 18 Si noi avem onoarea de a vesti numele si ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ scopul lui Iehova. Sa ne gandim: Datorita ˘ lucrarii noastre de predicare, dusmanii lui ¸ ˘ Dumnezeu nu vor putea spune ca n-au auzit ˘ ˆ despre el si¸ scopul sˆ au cand va sosi ziua cea ˘ mare a lui Iehova. Intr-adevar, asemenea fa˘ raonului din vechime, ei vor sti ¸ ca Iehova este ˘ ˆ cel care ˆ actioneaz a ımpotriva lor (Ex. 8:1, 20; ¸ ˆ 14:25). In acelasi¸ timp, Iehova ıi va onora pe ˘ ˘ ˆ ˆ slujitorii sai fideli aratand cat se poate de clar ˘ ˘ ˘ ca ei au fost cu adevarat reprezentantii ¸ sai. (Citeste ¸ Ezechiel 2:5; 33:33.) ˆ 19 Spre sfar situl celei de-a doua scrisori, Pe¸ ˘ tru le-a scris fratilor sai crestini: „Considerati¸ ¸ ¸ ˘ rabdarea Domnului nostru drept salvare“ ˘ ˘ ˆ (2 Pet. 3:15). Asadar, sa profitam de timpul ın ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ care Iehova manifesta rabdare! Sa cultivam ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ calitati¸ placute lui! Sa ramanem ‘fara pata si¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ fara defect’ si¸ sa avem o atitudine corecta fat¸ a ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ de ıncercari! De asemenea, sˆa ramanem acˆ tivi ın serviciul Regatului! In felul acesta, ˆ ˘ ˆ vom putea primi binecuvantarile nesfarsite ¸ ˘ ˆ aduse de ‘cerurile noi si¸ de pamantul nou’ (2 Pet. 3:13). 18. Cum contribuie lucrarea de predicare la viitoa˘ rea preamarire a numelui divin? ˘ ˘ ˘ ˘ 19. Cum putem arata ca dorim sa profitam de ˆ ˘ ˘ timpul ın care Iehova manifesta rabdare?

˘ Va aminti ¸ti?

˘ ˘ ˙ Cum putem cultiva calita ¸ti placute lui Dumnezeu? ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˙ Cum putem ramane ‘fara pata ¸si ˘ ˘ fara defect’? ˆ ˘ ˙ Ce putem ınva ¸ta din exemplul lui Iosif ¸si al lui Naomi? ˘ ˙ De ce este un mare privilegiu sa ˘ participam la lucrarea de predicare? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IULIE 2010

˘ ˘ SA PARTICIPAM DIN PLIN LA MARELE SECERIS¸ SPIRITUAL! ˆ ˘ ˘ ‘Sa aveti ¸ multe de facut ın lucrarea Domnului.’ (1 COR. 15:58) ˆ ˆ ˘ PRE sfarsitul anului 30 e.n., ın timp ce ca¸ ˘ latorea prin regiunea Samariei, Isus s-a ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ oprit la o fantana de langa orasul ¸ Sihar ca sa ˘ se odihneasca. Acolo el le-a spus discipolilor: ˘ „Ridicati-v ¸ a ochii si ¸ priviti¸ ogoarele: sunt albe pentru seceris“ ¸ (Ioan 4:35). Isus nu se ˆ referea la un seceris¸ literal, ci la strangerea unei recolte spirituale: oameni cu inima sin˘ ˘ ˘ ˘ cera care aveau sa devina continuatorii sai. Prin aceste cuvinte, Isus si-a invitat discipo¸ ˘ ˘ lii sa ia parte la seceris.¸ Erau multe de facut, dar aveau putin ¸ timp la dispozitie! ¸ 2 Cuvintele lui Isus despre seceris au o sem¸ ˘ ˆ ˘ nificatie ¸ deosebita ın zilele noastre. Traim ˆ ˘ ˆ ıntr-o perioada ın ˆ care ogorul lumii este ‘alb pentru seceris’. ¸ In fiecare an, milioane de oaˆ ˘ ˘ meni primesc invitatia ¸ de a ınvata ¸ adevaruri ˘ ˘ ˘ datatoare de viat¸ a, iar mii de noi discipoli sunt botezati. ¸ Avem privilegiul de a participa la cel mai mare seceris¸ din toate timpurile, ˘ ˆ sub supravegherea Stapanului secerisului, Ie¸ ˘ ˆ hova Dumnezeu. Ai si tu „multe de f acut“ ın ¸ ˘ aceasta lucrare? (1 Cor. 15:58) ˆ ˘ ˘ ˆ 3 In timpul serviciului sau pamantesc, care a ˘ ˘ durat trei ani si¸ jumatate, Isus i-a pregatit pe ˘ discipoli pentru a fi lucratori la seceris.¸ Acest ˘ articol analizeaza trei dintre lectiile importan¸ te pe care le-a predat Isus discipolilor. Fiecare ˆ ˘ lectie ¸ scoate ın evident¸ a o calitate care ne este ˆ ˘ ˘ de mare folos ın timp ce ne straduim sa facem ˆ tot ce putem ın secerisul ¸ spiritual din prezent. ˘ ˘ ˆ ˘ Sa examinam pe rand aceste calitati. ¸

˘ Umilin ¸ta este esen ¸tiala ˘ ˘ ˘ ˘ 4 Sa ne imaginam urmatoarea scena: disciˆ ˘ ˘ polii tocmai s-au certat ın legatura cu cine este cel mai mare; suspiciunea si ¸ ostilitatea se pot citi pe chipurile lor. De aceea, Isus chea˘ ˆ ˘ ma un copilas¸ si ¸ spre el, zi¸ ındreapta atentia ˆ cand: „Cine se va umili ca acest copilas,¸ aceˆ la este cel mai mare ınˆ regatul cerurilor“. ˘ ˆ ˘ (Citeste ¸ Matei 18:1–4.) In loc sa gandeasca asemenea celor din lume, care stabilesc vaˆ loarea unei persoane ın functie ¸ de putere, ˘ ˘ bogatie si pozi tia social a, discipolii trebuiau ¸ ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ sa ınteleag a ca un om este „mare“ daca ‘se ¸ ˆ ˘ umileste’ ın ochii celorlalti. ¸ Iehova avea sa-i ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ binecuvanteze si ¸ sa-i foloseasca ın lucrarea sa ˘ ˘ numai daca se dovedeau cu adevarat umili. 5 Pentru multi oameni din lume, principa¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ lul obiectiv ın viat¸ a este sa dobandeasca pu˘ ˘ ˆ ˘ tere, bogatii ¸ si ¸ sociala ınalta. Din ¸ o pozitie ˘ ˘ ˘ ˆ aceasta cauza, le ramane putin ¸ timp pentru ˘ ˆ lucrurile spirituale sau chiar nu le ramane deloc (Mat. 13:22). Spre deosebire de ei, slu˘ jitorii lui Iehova sunt fericiti¸ stiind ca, ‘umi¸ ˆ lindu-se’ ın ochii celorlalti, ¸ vor primi binecuˆ ˘ ˆ vantarea si ¸ aprobarea Stapanului secerisului ¸ (Mat. 6:24; 2 Cor. 11:7; Filip. 3:8). ˘ 6 Sa˘ luam exemplul lui Francisco, din ˘ ˆ America de Sud, care slujeste ¸ ca batran de ˆ ˆ ˘ congregatie. ¸ Cand era tanar, a renuntat ¸ la faˆ ˆ cultate pentru a ıncepe pionieratul. El ısi ¸ ˆ ˆ aminteste: „Mai tarziu, cand m-am logodit, ¸ ˘ ˘ mi-as¸ fi putut gasi un serviciu care sa ne adu-

˘ 1. Ce invita ¸tie le-a facut Isus discipolilor? ˘ ˘ ˘ ˆ 2, 3. a) Ce anume arata ca traim ın timpul seceriˆ ¸sului? b) Ce vom analiza ın acest articol?

4. Cum a ilustrat Isus importan ¸ta umilin ¸tei? ˘ 5, 6. De ce trebuie sa fim umili pentru a putea participa din plin la seceri ¸s? Da ¸ti un exemplu.

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IULIE 2010

˘ ˘ ˘ ca mai multa sigurant¸ a pe plan financiar. To˘ ˆ ˘ ˘ ˘ tusi ¸ si ¸ am hotarat sa ne simplificam viata ¸ sa ˘ ˆ ˘ ˆ continuam ımpreuna pionieratul. Apoi, cand ˘ ˘ s-au si ¸ alte probleme. ˆ ˘ nascut copiii, au aparut ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Insa Iehova ne-a ajutat sa ne pastram hotara˘ ˘ ˆ rea de a duce o viat¸ a simpla“. Francisco ın˘ ˘ cheie: „De peste 30 de ani ma bucur sa slu˘ ˆ jesc ca batran. De asemenea, de-a lungul ˆ ˘ ˘ timpului am avut si¸ alte ınsarcinari speciale. ˘ ˘ Eu si ¸ mea n-am regretat niciodata ca am ¸ sotia ˘ ˘ ˘ ales sa ducem o viat¸ a simpla“. ˘ ˘ ˆ 7 Daca nu urmaresti ‘lucrurile ınalte’ ale ¸ ˘ acestei lumi, ci umbli „dupa cele umile“, si ¸ ˆ ˘ tu poti¸ primi mai multe binecuvantari si ¸ res˘ ˆ ponsabilitati¸ ın lucrarea de seceris¸ (Rom. 12:16; Mat. 4:19, 20; Luca 18:28–30).

ˆ ˆ ˘ Sarguin ¸ta aduce binecuvantari ˘ 8 O alta calitate de care avem nevoie penˆ ˘ 7. Cum ıncerci sa aplici sfatul din Romani 12:16? 8, 9. a) Rezuma ¸ti parabola lui Isus despre talan ¸ti. ˆ ˆ ˘ b) Pe cine poate ıncuraja ın mod deosebit aceasta ilustrare?

ˆ tru a participa din plin la seceris¸ este sarguinˆ ta, ¸ asa ¸ cum ˆ a ilustrat Isus ın parabola despre ˘ talanti.1 In ea este vorba despre un barbat ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ care, ınainte de a face o calatorie ın strainaˆ tate, a chemat trei sclavi si ¸ ¸ le-a ıncredintat bunurile sale. Primul si ¸ al doilea sclav au primit cinci, respectiv doi talanti, ¸ iar al treilea, ˘ ˘ ˆ un talant. Dupa plecarea stapanului, primii ˆ ˘ doi sclavi au fost sarguinciosi ¸ si ¸ ˆ au facut ime˘ diat „negot“ ¸ cu talantii ¸ lor. Insa al treilea ˆ ˆ sclav a fost „lenes“ ¸ si ¸ a ıngropat talantul ın ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ pamant. La ıntoarcere, stapanul i-a rasplatit pe primii doi sclavi numindu-i „peste ˆ multe lucruri“. El si-a luat ınapoi talantul de ¸ la al treilea sclav si ¸ apoi l-a alungat (Mat. 25:14–30). ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ 9 Far a ındoiala ca, asemenea celor doi ˘ ˘ ˆ sclavi din parabola, si ¸ tu doresti ¸ sa fii sarguinˆ ˆ cios, participand cat mai mult la lucrarea de ˘ ˆ facere de discipoli. Dar ce poti¸ face daca ım˘ ˆ ˘ prejurarile ıti¸ limiteaza mult activitatea? Poa˘ ˘ te ca, din cauza greutatilor economice, esti ¸ ¸ ˘ ˆ obligat sa lucrezi multe ore pentru a te ıngriji ˘ de familie. Sau poate ca nu te mai bucuri de vigoarea tineretii ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ si ¸ de o sanatate buna. Daca te ˆ afli ıntr-una din aceste situatii, ¸ parabola despre talanti¸ te poate ˆ ıncuraja. ˘ ˆ 10 Stap anul din ilustrare era ˘ constient ca fiecare sclav avea ¸ un potential diferit. De ace¸ ˘ ea, el i-a dat talanti¸ „fiecaruia 1 Desi ¸ parabola despre talanti¸ se refe˘ ˆ ˆ ˆ ra ın primul rand la modul ın care Isus ˘ ˘ trateaza cu discipolii sai unsi, ¸ ¸ ea contine principii valabile pentru toti¸ crestinii. ¸

˘ 10. a) Cum s-a dovedit rezonabil staˆ panul din parabola despre talan ¸ti? ˆ ˘ b) Cum te ıncurajeaza personal aceas˘ ˘ ta parabola?

Umilinta ¸ ne poate ajuta ˘ ˘ ˘ sa ducem o viat¸ a simpla, ˘ axata pe interesele Regatului

˘ ˘ dupa puterea lui“ (Mat. 25:15). Dupa cum era de asteptat, primul sclav a avut rezultate ¸ ˆ ˘ mult mai bune decat al doilea. Totusi, ¸ araˆ ˘ ˘ ˆ tand ca aprecia eforturile lor asidue, stapanul ˆ i-a numit pe amandoi ‘buni si ¸ fideli’ˆ si ¸ le-a ˘ ˘ dat aceeasi ¸ rasplata (Mat. 25:21, 23). In mod ˘ ˘ ˘ ˆ asemanator, Iehova Dumnezeu, Stapanul seˆ ˘ ˆ cerisului, cunoaste ¸ ¸ ımprejurarile care ıti¸ limi˘ ˘ ˘ teaza participarea la serviciul sau. Fii sigur ca ˘ El apreciaza eforturile tale sincere de a-i sluji ˘ ˘ ˘ ˘ si¸ te va rasplati pe masura! (Mar. 14:3–9) (Citeste ¸ Luca 21:1–4.) 11 Exemplul Salmirei, o sora˘ din Brazilia, ˘ ˘ ˆ ˆ arata ca sarguinta divin nu de¸ ın serviciul ˆ ˆ ˘ ˘ pinde de ımprejurari. In urma cu 20 de ani, ˆ sotul ¸ ei a fost ucis ın timpul unui jaf armat. ˘ ˘ Salmira a ramas singura cu trei copii. Era ˆ me˘ ˘ najera si ¸ trebuia sa lucreze multe ore. In plus, ˆ ˘ ˆ ˆ drumul pana la serviciu si ¸ ınapoi, ın mijloace deˆ transport aglomerate, era foarte obositor. In pofida acestor probleme, ea si-a orga¸ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ nizat activitatile ın asa ¸ ¸ fel ıncat sa faca si ¸ ˘ pionierat regular. Doua dintre fiicele ei i s-au ˘ ˆ ˆ alaturat mai tarziu ın serviciul de pionier. ˘ Salmira relateaza: „De-a lungul anilor am studiat Biblia cu peste 20 de persoane, care ˘ au devenit membri ai «familiei» mele. Ma bucur si ¸ acum de iubirea si ¸ de prietenia lor. ˘ cu O astfelˆ de comoara nu se poate obtine ¸ ˘ ˘ ˆ bani“. Intr-adevar, Stapanul secerisului a bi¸ ˆ necuvantat eforturile asidue ale Salmirei! ˆ ˘ 12 Daca˘ ımprejur arile din prezent nu-ti¸ per˘ ˆ mit sa petreci mult timp ın predicare, ai pu˘ tea totusi ¸ sa-ti¸ sporesti ¸ participarea la seceris¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ıncercand sa fii mai eficient. Aplica sugestii˘ ˘ ˆ ˆ le practice oferite saptamanal la ıntrunirea ˆ de serviciu. Astfel, ıti¸ vei rafina metodele de ˘ predicare si ¸ vei descoperi noi modalitati¸ de a ˘ depune marturie (2 Tim. 2:15). De aseme˘ ˘ ˆ ˆ ˆ 11. Arata ¸ti printr-un exemplu ca sarguin ¸ta ın ımpre˘ ˆ ˘ jurari grele aduce multe binecuvantari. ˘ ˆ ˘ ˆ 12. Cum putem arata sarguin ¸ta ın lucrarea de predicare? 18

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IULIE 2010

˘ ˆ nea, daca este posibil, ai putea amana sau re˘ ˆ nunta ın asa ¸ la unele activitati¸ neesentiale, ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ fel ıncat sa participi cu regularitate la ın˘ trunirile premergatoare serviciului de teren (Col. 4:5). ˘ ˘ ˆ ˘ 13 Sa˘ nu uitam ca sarguinta ¸ izvoraste ¸ ˘ ˘ dintr-o inima plina de apreciere (Ps. 40:8). Celui de-al treilea sclav din parabola lui Isus ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ıi era frica de stapanul sau, pe care ıl consiˆ dera exigent si ¸ nerezonabil. De aceea, a ınˆ ˘ ˘ gropat talantul ın loc sa-l foloseasca pentru a ˘ ˆ ˘ spori bunurile stapanului sau. Pentru a nu ˘ avea o astfel de atitudine neglijenta, trebuie ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ sa cultivam si ¸ stranse cu Ie¸ sa pastram relatii ˘ ˆ ˘ ˘ hova, Stapanul secerisului. Sa ne rezervam ¸ timp pentru a studia si ¸ a medita la iubirea, ˘ ˆ ˘ rabdarea si ¸ ındurarea lui Iehova, calitati¸ care ˆ ne atrag la El. Astfel, inima ne va ındemna ˆ ˘ ˘ sa facem tot ce putem ın serviciul sau (Luca 6:45; Filip. 1:9–11).

„Fi ¸ti sfin ¸ti“ ˆ Citand din Scripturile ebraice, apostolul ˘ Petru a aratat ce pretinde Dumnezeu de la ˆ ˘ ˘ ˆ slujitorii sai de pe pamant: „In armonie cu ˆ ˆ Cel Sfant care v-a chemat, fiti¸ si ¸ voi sfinti¸ ın ˘ ˘ ˘ toata purtarea voastra, caci este scris: «Fiti¸ ˘ ˆ sfinti, ¸ caci eu sunt sfant!»“ (1 Pet. 1:15, 16; Lev. 19:2; Deut. 18:13). Din aceste cuvinte ˘ ˘ ˘ reiese ca lucratorii la seceris¸ trebuie sa fie curati¸ din punct de vedere moral si ¸ spiritual. ˆ ˘ ˘ ˘ Putem ındeplini aceasta cerint¸ a importanta ˆ ˘ urmand pasii ¸ fi¸ necesari pentru a fi spalati, gurativ vorbind. Cum se poate realiza acest ˆ ˘ lucru? Cu ajutorul cuvantului divin al adevarului. ˆ ˘ 15 Cuvantul divin al adevarului este com˘ parat cu apa, care are proprietatea de a curata. ¸ De exemplu, apostolul Pavel a scris despre 14

˘ ˘ 13. Care este cel mai important lucru ce ne ajuta sa ˘ ˘ ˆ ˘ dam mereu dovada de sarguin ¸ta? ˘ ˘ ˘ ˘ 14. Ce trebuie sa faca cei care vor sa fie lucratori la seceri ¸s? ˘ ˆ 15. Ce putere are adevarul cuvantului divin?

˘ ˘ congregatia unsi ¸ crestinilor ¸ ¸ ca este curata ˆ ın ochii lui Dumnezeu, asemenea unei mire˘ se caste pentru Cristos, care a curatat-o „cu ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ baia de apa prin cuvant“, ca sa fie „sfanta si ¸ ˘ ˘ fara defect“ (Ef. 5:25–27). De asemenea, Isus ˘ ˆ a vorbit despre puterea de curatare a cuvan¸ tului divin, pe care l-a vestit oamenilor. El le-a spus discipolilor: „Voi sunteti¸ deja ˘ ˆ curati¸ datorita cuvantului pe care vi l-am ˘ ˆ spus“ (Ioan 15:3). Asadar, adevarul cuvantu¸ ˘ lui divin are puterea de a curata ¸ din punct de vedere moral si ¸ spiritual. Dumnezeu va acˆ cepta ınchinarea pe care i-o aducem numai ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ daca ne lasam curata ¸ ti¸ ın acest fel de adeva˘ rul Sau. ˘ 16 Prin urmare, ca sa˘ fim acceptati ca lucra¸ tori la secerisul ¸ lui Dumnezeu, trebuie mai ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ıntai sa eliminam din viata ¸ noastra orice ˘ ˘ practica murdara din punct de vedere moral ˆ si ¸ spiritual. Iar pentru a ne bucura ın conti˘ nuare de privilegiul de a fi lucratori la se˘ ˆ ceris,¸ trebuie sa sustinem ın mod exemplar ¸ ˆ ınaltele norme morale si ¸ spirituale ale lui Iehova. (Citeste ¸ 1 Petru 1:14–16.) Asa ¸ cum sun˘ tem mereu atenti¸ la igiena personala, tot asa ¸ ˘ ˘ ˘ trebuie sa ne lasam cu regularitate purificati¸ ˆ ˘ ˆ de cuvantul divin al adevarului. Aceasta ın˘ ˘ ˘ ˘ seamna sa citim din Biblie si ¸ sa participam ˆ ˆ ˘ ˘ la ıntrunirile crestine. Inseamn a si ¸ ¸ sa facem ˘ 16. Cum ne putem pastra cura ¸ti pe plan spiritual ¸si moral?

Va aminti ¸ti? ˆ ˘ ˘ ˘ In timp ce ne straduim sa participam din plin la lucrarea de seceri ¸s, ˘ ˘ ˙ de ce este esen ¸tial sa manifestam ˘ umilin ¸ta? ˘ ˘ ˘ ˙ cum putem sa dam mereu dovada ˆ ˘ de sarguin ¸ta? ˘ ˘ ˘ ˙ de ce este important sa ne pastram cura ¸ti pe plan moral ¸si spiritual?

˘ ˘ ˆ ˘ eforturi sincere sa aplicam ın viat¸ a aducerile-aminte din partea lui Dumnezeu. Astfel, ˘ ˘ ˘ vom reusi paca¸ ¸ sa ne opunem tendintelor ˘ toase si ¸ corupatoare a lumii (Ps. ¸ influentei ˆ ˘ 119:9; Iac. 1:21–25). Ce ıncurajator este sa ˘ ˘ ˘ stim ca putem fi „spalati“ ¸ chiar si ¸ ¸ de pacateˆ le grave cu ajutorul cuvantului divin al ade˘ varului! (1 Cor. 6:9–11) ˆ 17 Accepti sa˘ fii cura˘ tat de cuvantul divin al ¸ ¸ ˘ adevarului? De exemplu, cum reactionezi ¸ ˆ cand esti ¸ avertizat cu privire la pericolele divertismentelor degradante ale lumii? (Ps. ˘ ˘ ˘ 101:3) Eviti¸ tovarasia ¸ inutila a colegilor de ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ munca sau de scoal a care nu-ti¸ ımpartasesc ¸ ¸ convingerile? (1 Cor. 15:33) Depui eforturi ˘ ˆ ˘ sincere sa-ti¸ ınvingi slabiciunile care te-ar puˆ tea face necurat ın ochii lui Iehova? (Col. ˘ 3:5) Te pastrezi separat de disputele politice ˆ ale lumii si prezent ın ¸ ¸ de spiritul nationalist multe competitii ¸ sportive? (Iac. 4:4) ˆ 18 Supunerea fidela˘ ın aspectele mentiona¸ ˆ te anterior ıti¸ va aduce mari foloase. Comˆ ˘ parandu-si vi¸ ¸ discipolii unsi ¸ cu mladitele ˘ ˘ tei-de-vie, Isus a spus: „Pe orice mladit¸ a din ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ mine care nu da rod [Tatal meu] o ınlatura si ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ pe orice mladit¸ a care da rod o curat¸ a, ca sa ˘ ˘ dea mai mult rod“ (Ioan 15:2). Pe masura ce ˘ ˘ te lasi ¸ de apele adevarului biblic, vei ¸ curatat produce si ¸ mai mult rod. ˆ ˘ ˆ Binecuvantari acum si ¸ ın viitor 19 Cu ocazia Penticostei din 33 e.n., disciˆ ˘ polii fideli care au pus ın practica instruirea ˆ de la Isus au primit putere prin spiritul sfant ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ pentru a fi martori „pana ın cea mai ındepar˘ ˘ ˆ tata parte a pamantului“ (Fap. 1:8). Ei au slujit ca membri ai corpului de guvernare, ca ˘ ˆ ˘ ˘ 17. Caror ındemnuri biblice trebuie sa le acordam ˘ aten ¸tie pentru a ne pastra cura ¸ti? ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ 18. Cum ne ajuta cura ¸tenia morala ¸si spirituala sa ˘ fim eficien ¸ti ca lucratori la seceri ¸s? ˆ 19. Cum au fost binecuvanta ¸ti discipolii lui Isus ˆ pentru eforturile depuse ın lucrarea de seceri ¸s? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IULIE 2010

ˆ ˘ misionari sau ın lucrarea itineranta si ¸ au avut ˆ ˆ un rol esential ın predicarea vestii ¸ ¸ bune „ın ˘ ˆ toata creatia ¸ de sub cer“ (Col. 1:23). Cat de ˆ ˆ ˘ binecuvantati¸ au fost ei si ¸ cata bucurie le-au adus altora! ˆ 20 Da, umilinta, sarguin ta nor¸ ¸ si ¸ ¸ sustinerea ˆ ˆ melor ınalte din Cuvantul lui Dumnezeu ne ˘ ˘ vor ajuta sa participam din plin la marele seˆ ˘ ˘ 20. a) Ce binecuvantari ai pentru ca participi ˘ ˆ ˘ din plin la seceri ¸sul spiritual? b) Ce e ¸sti hotarat sa faci?

ceris¸ spiritual! Multi¸ oameni au parte de su˘ ˘ ferint¸ a si ¸ ale stilului ¸ dezamagire, consecinte ˘ ˘ de viat¸ a materialist si ¸ axat pe placeri. Noi ˆ ˘ ˘ ınsa simtim adevarata bucurie si ¸ ¸ ¸ multumire! ˘ (Ps. 126:6) Si, mai presus de toate, stim ca ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ‘truda noastra ın legatura cu Domnul nu este ˘ zadarnica’ (1 Cor. 15:58). Iehova Dumnezeu, ˘ ˆ ˆ Stapanul secerisului, ne va binecuvanta ves¸ ¸ ˘ nic pentru ‘lucrarea noastra si ¸ iubirea pe ˘ ˘ care am aratat-o pentru numele sau’! (Evr. 6:10–12)

˘ „SPIRITUL CERCETEAZA . . . LUCRURILE PROFUNDE ALE LUI DUMNEZEU“ ˘ „Spiritul cerceteaza toate lucrurile, chiar si ¸ lucrurile profunde ale lui Dumnezeu.“ (1 COR. 2:10) ˘ UNTEM foarte recunoscatori pentru moˆ ˘ ˆ dul ın care actioneaz a spiritul sfant! ¸ ˘ ˘ Scripturile arata ca spiritul lui Iehova este un ˘ ˘ „ajutor“ si ¸ un ‘dar’, ca „depune marturie“ ˘ si ¸ „pledeaza“ pentru noi (Ioan 14:16; Fap. 2:38; Rom. 8:16, 26, 27). Apostolul Pavel a ˆ ˘ scos ın evident¸ a un alt rol vital al spiritului ˆ ˘ sfant: „Spiritul cerceteaza toate lucrurile, chiar si ale lui Dumne¸ lucrurile profunde ˆ ˘ ˆ zeu“ (1 Cor. 2:10). Intr-adevar, Iehova ısi ¸ foˆ ˘ loseste ¸ spiritul sfant pentru a dezvalui ade˘ varuri spirituale profunde. Oare am fi reusit ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ sa ıntelegem scopurile lui Iehova fara acest ¸ ajutor? (Citeste ¸ 1 Corinteni 2:9–12.) Totusi, ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ se ridica unele ıntrebari: Cum cerceteaza spiritul „lucrurile profunde ale lui Dumne-

˘ zeu“? Prin cine a dezvaluit Iehova aceste luˆ cruri ın secolul I e.n.? Cum si ¸ prin interme˘ diul cui cerceteaza spiritul aceste lucruri proˆ funde ın prezent? 2 Isus a indicat doua˘ modalita˘ ti prin ca¸ ˆ ˘ re spiritul sfant urma sa actioneze. Cu putin ¸ ¸ ˆ timp ınainte de moartea sa, Isus le-a spus ˆ apostolilor: „Ajutorul, spiritul sfant, pe care ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ Tatal ıl va trimite ın numele meu, va va ınva˘ ta ¸ toate lucrurile si¸ va va reaminti tot ce v-am ˆ spus“ (Ioan 14:26). Asadar, spiritul sfant urma ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ sa-i ınvete adica sa-i ajute sa ınte¸ pe crestini, ¸ ¸ ˘ ˆ ˆ leaga lucruri pe care ınainte nu le ıntelesese¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ra. Tot spiritul sfant urma sa-i ajute sa-si¸ rea˘ ˆ ˘ ˘ ˆ minteasca lucrurile ınvatate si¸ sa le aplice ın ¸ mod corect.

ˆ ˆ ˘ 1. a) Ce rol al spiritului sfant a scos ın eviden ¸ta Paˆ ˆ ˘ ˘ vel ın 1 Corinteni 2:10? b) Ce ıntrebari se ridica?

˘ ˘ ˆ 2. Care sunt doua modalita ¸ti prin care spiritul sfant ˘ urma sa ac ¸tioneze?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IULIE 2010

ˆ In secolul I ˘ 3 Isus le-a predat discipolilor multe adevaruri pe care acestia Totusi, ¸ nu le cunosteau. ¸ ¸ ei ˆ ˘ mai aveau multe de ınvatat. Isus le-a spus: ¸ ˘ ˘ „Mai am multe lucruri ˆ ˘ sa ˆ va spun, dar acum nu le puteti¸ purta. Insa, cand va veni spiritul ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ adevarului, el va va calauzi ın tot adevarul“ ˘ ˘ (Ioan 16:12, 13). Astfel, Isus a aratat ca, prin ˆ ˘ intermediul spiritului sfant, urmau sa fie dez˘ valuite treptat lucruri spirituale profunde. ˘ 4 „Spiritul adevarului“ a venit cu ocazia Penticostei din 33 e.n., fiind turnat peste ˆ aproximativ 120 de crestini adunati¸ ın Ieru¸ ˆ ˆ ˘ salim. Turnarea spiritului sfant a fost ınsotit ¸ a de dovezi pe care discipolii le-au putut vedea ˆ si¸ auzi (Fap. 1:4, 5, 15; 2:1–4). Ei au ınceput ˘ ˘ ˆ ˘ sa vorbeasca ın limbi „despre lucrurile marete ¸ ale lui Dumnezeu“ (Fap. 2:5–11). Sosise ˘ ˘ timpul sa fie dezvaluit ceva nou. Ioel profeti¸ ˘ ˆ se aceasta turnare a spiritului sfant (Ioel 2:28–32). Cei prezenti¸ la acest eveniment au ˆ fost martori la o ımplinire cu totul neastepta¸ ˘ ˆ ta a profetiei ¸ lui Ioel. Petru a luat cuvantul si¸ ˆ ˆ le-a explicat semnificatia ¸ celor ıntamplate ˆ (Citeste ¸ Faptele 2:14–18.) Astfel, spiritul sfant ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ l-a ınvatat a ca ¸ pe Petru, ajutandu-l sa ınteleag ¸ ˘ evenimentul la care luasera parte discipolii ˆ profetii era ¸ din vechime. ˆ o ımplinire a acelei ˆ In plus, spiritul sfant i-a reamintit lui Petru ˆ ˘ ˘ lucrurile ınvatate, astfel ca el a citat nu nu¸ mai din profetia ¸ lui Ioel, ci si¸ din doi psalmi ai lui David (Ps. 16:8–11; 110:1; Fap. 2:25–28, 34, 35). Ceea ce vedeau si¸ auzeau cei preˆ ˘ zenti¸ erau ıntr-adevar lucruri profunde ale lui Dumnezeu. 5 Crestinii din secolul I aveau nevoie de ¸ ˘ ˘ 3. Cum a aratat Isus ca „lucrurile profunde ale lui ˘ ˘ Dumnezeu“ urmau sa fie dezvaluite treptat? ˆ ˘ 4. Ce l-a ‘ınva ¸tat’ spiritul pe apostolul Petru ¸si ce i-a ‘reamintit’ cu ocazia Penticostei din 33 e.n.? ˘ ˆ ˘ 5, 6. a) Dupa Penticosta din 33 e.n., ce ıntrebari ˘ ˆ importante referitoare la noul legamant necesitau ˘ raspuns? b) Prin intermediul cui au fost abordate aceste aspecte? c) Cum erau luate deciziile?

˘ multe alte clarificari. De exemplu, ei aveau ˘ ˘ unele nelamuriri referitoare la noul legaˆ ˆ mant, care intrase ın vigoare cu ocazia Pentiˆ ˘ ˆ costei. Erau inclusi¸ ın noul legamant doar evreii si¸ prozelitii ¸ evrei? Sau puteau si¸ oame˘ nii natiunilor sa fie acceptati¸ si¸ unsi¸ cu spirit ¸ ˆ ˘ sfant? (Fap. 10:45) Era nevoie ca barbatii ¸ din ˘ ˆ ˆ ˘ natiuni sa fie mai ıntai circumcisi¸ si¸ sa res¸ ˆ pecte legea lui Moise? (Fap. 15:1, 5) Aceste ın˘ trebari erau foarte importante. Pentru cerceˆ tarea unor lucruri atat de profunde era nevoie ˘ de spiritul lui Iehova. Dar prin cine urma sa actioneze spiritul? ¸ 6 Fiecare dintre aceste aspecte au fost abor˘ date de frati¸ cu raspundere. Petru, Pavel si¸ ˆ Barnaba, prezenti¸ la ıntrunirea corpului de ˆ ˘ guvernare ın care a fost analizata problema ˆ ˆ circumciziei, au explicat cum ısi¸ ındreptase Iehova atentia ¸ spre cei necircumcisi¸ dintre natiuni (Fap. 15:7–12). Corpul de guvernare ¸ ˆ a analizat aceste dovezi ın lumina Scripturilor ˆ ebraice, iar apoi, cu ajutorul spiritului sfant, a luat o decizie, pe care a transmis-o congregatiilor prin intermediul unei scrisori. (Cites¸ ¸ te Faptele 15:25–30; 16:4, 5.) (Ef. 3:5, 6) 7 Multe alte aspecte au fost clarificate prin intermediul scrierilor inspirate ale lui Ioan, Petru, Iacov si ¸ Pavel. Dar, la un moment dat, ˘ ˆ ˘ dupa ce a fost ıncheiata redactarea Scripturilor grecesti darurile de profetire ¸ si¸ re¸ crestine, ¸ ˘ ˆ velarea miraculoasa a cunostin ¸ au ıncetat ¸ tei ˆ ˘ (1 Cor. 13:8). Urma spiritul sfant sa continue ˘ ˆ ˘ ˘ sa-i ınvete si¸ sa le reaminteasca lu¸ pe crestini ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ crurile ınvatate? Urma sa-i ajute sa ‘cerceteze ¸ lucrurile profunde ale lui Dumnezeu’? Conform profetiilor, da. ¸ ˆ ˆ In timpul sfarsitului ¸ ˆ ˆ 8 Referindu-se la timpul sfar sitului, un ın¸ ger a profetit: ¸ „Cei ce au perspicacitate vor ˘ ˘ 7. Cum au fost dezvaluite unele adevaruri profunde? ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ 8, 9. Cine urma ‘sa straluceasca’ ¸si sa aiba perspica˘ ˆ ˆ ˆ citate spirituala ın timpul sfar ¸sitului, ¸si ın ce sens? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IULIE 2010

˘ Cum a dezvaluit spiritul semnificatia ¸ templului spiritual Printre „lucrurile profunde ale lui Dumne˘ ˆ ˘ zeu“ dezvaluite ın secolul I a fost si¸ faptul ca ˆ tabernacolul, iar mai tarziu, templul, au prefi˘ ˘ ˘ gurat o realitate spirituala mult mai mareat¸ a. ˘ Pavel a numit acea realitate ‘adevaratul cort, pe care Iehova l-a ridicat, nu omul’ (Evr. 8:2). Acesta era un templu spiritual ˆ grandios, reprezentand mijlocul de a ne apropia de Dumnezeu, mijloc care a devenit ˘ posibil datorita jertfei si¸ preotiei ¸ lui Isus. ˘ ˆ ˘ ˆ ‘Adevaratul cort’ a venit ın existent¸ a ın ˆ 29 e.n., cand Isus a fost botezat, iar Iehova l-a ˘ ˘ acceptat drept cel care urma sa devina jertfa ˘ ˘ ˆ perfecta (Evr. 10:5–10). Dupa moartea si¸ ınˆ ˆ vierea sa, Isus a intrat ın Sfanta Sfintelor din templul spiritual si¸ a prezentat valoarea jertfei ˆ sale „ınaintea persoanei lui Dumnezeu“ (Evr. 9:11, 12, 24). Asa ¸ cum a scris apostolul Pavel, crestinii ¸ ˘ ˆ unsi¸ ‘cresc ca sa fie un templu sfant pentru ˘ Iehova’ (Ef. 2:20–22). Urma sa fie templul ˘ ˆ acesta ‘adevaratul cort’, descris de Pavel ın ˘ ˆ scrisoarea catre evrei? Decenii la rand, slujito-

˘ ˘ ˆ straluci cum straluceste ¸ ıntinderea cerului, ˆ iar cei ce ıi aduc pe multi¸ la dreptate, ca stelele, pe timp indefinit, da, pentru totdeauna. ˘ ˘ . . . si¸ adevarata cunostin (Dan. ¸ t¸ a va creste“ ¸ ˘ 12:3, 4). Cine urmau sa fie cei cu perspica˘ ˘ ˘ citate, care aveau sa straluceasca? Isus ne-a ˆ ˆ dat un indiciu ın ilustrarea despre grau si¸ ne˘ ˆ ghina. Vorbind despre „ıncheierea unui sisˆ tem“, el a spus: „In acel timp, cei drepti¸ vor ˘ ˆ ˘ straluci ca soarele ın regatul Tatalui lor“ (Mat. ˘ 13:39, 43). Isus a explicat ca „cei drepti“ ¸ sunt „fiii regatului“, mai exact crestinii unsi¸ (Mat. ¸ 13:38). ˘ ˘ 9 Urmau ‘sa˘ straluceasca’ toti¸ crestinii ¸ ˆ ˆ ˆ unsi? ¸ Intr-un anumit sens, da, ıntrucat toti¸ 22

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IULIE 2010

˘ rii lui Iehova au crezut ca asa ¸ stau lucrurile. ˘ ˘ ˘ ˆ Se credea ca cei unsi¸ erau pregatiti¸ pe pamant ˆ pentru a deveni „pietre“ ın templul ceresc al lui Iehova (1 Pet. 2:5). ˆ Totusi, anului 1971, membri ¸ spre sfarsitul ¸ ˘ ˆ cu raspundere ai clasei sclavului fidel au ın˘ teles ca templul despre care a vorbit Pavel ¸ ˆ ˘ ın Efeseni nu putea fi templul maret¸ al lui Ie˘ ˘ hova. Daca ‘adevaratul cort’ era format din ˆ ˆ ˘ ˆ crestinii unsi¸ ınviati, ¸ ınsemna ca venise ın exis¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ tent¸ a abia dupa ce a ınceput ınvierea lor, ın timpul ¸ Domnului’ (1 Tes. 4:15–17). ˆ ˘ ‘prezentei Insa Pavel, referindu-se la tabernacol, a scris: „Acest cort este un simbol pentru timpul fixat care este acum aici“ (Evr. 9:9). ˆ Comparand aceste versete cu altele, a de˘ ˆ venit clar ca templul spiritual nu este ın curs ˘ de construire, iar crestinii unsi¸ nu reprezinta ¸ ˘ ˘ ˆ „pietrele“ pregatite pe pamant pentru a fi fo˘ losite la zidirea lui. Dimpotriva, crestinii unsi¸ ¸ ˆ ˆ ˆ slujesc ın curtea si¸ ın Sfanta templului spiriˆ ˘ tual, aducandu-i zilnic lui Dumnezeu „o jertfa ˘ de lauda“ (Evr. 13:15).

˘ ˘ ˘ crestinii aveau sa predice, sa faca discipoli si ¸ ¸ ˘ ˆ ˆ sa se ıncurajeze unii pe altii ¸ cu ocazia ıntruˆ ˘ nirilor, cei unsi ¸ urmand sˆa fie un exemplu ˆ ˆ ın acest sens (Zah. 8:23). In plus, ın timpul ˆ ˘ ˘ sfarsitului urmau sa fie dezvaluite lucruri ¸ profunde. De fapt, chiar profetia ¸ consemna˘ ˘ ˆ ˘ ta de Daniel a fost ‘sigilata’ pana la timpul ˆ sfarsitului (Dan. 12:9). Cum si ¸ ¸ prin interme˘ diul cui urma spiritul ‘sa cerceteze’ aceste lucruri profunde? ˆ ˆ 10 In prezent, cand vine momentul pentru ˘ 10. a) Prin intermediul cui dezvaluie spiritul ade˘ ˆ ˘ varuri profunde ın zilele din urma? b) Cum au fost ˘ clarificate unele adevaruri referitoare la marele templu spiritual al lui Iehova?

˘ a se clarifica unele lucruri de natura spiri˘ ˆ ˆ ˘ tuala, spiritul sfant ıi ajuta pe reprezentantii ¸ ˘ ˘ ‘sclavului fidel si ¸ prevazator’, aflati¸ la sediul ˘ ˆ ˘ ˘ mondial, sa ınteleag a adevaruri profunde ¸ ˆ ˘ ˆ care ınainte nu fusesera ıntelese (Mat. 24:45; ¸ 1 Cor. 2:13). Corpul de Guvernare reanali˘ zeaza unele explicatii ¸ (Fap. 15:6). Apoi ia o ˘ ˘ decizie si, ¸ daca este necesar, publica spre folosul tuturor explicatiile modificate (Mat. ¸ ˆ ˘ 10:27). In timp, poate ca se impun si ¸ alte ˘ ˆ clarificari, care, la randul lor, sunt explicaˆ te ın mod onest. (Vezi chenarul „Cum a ˘ dezvaluit spiritul semnificatia ¸ templului spiritual“.)

˘ Sa tragem foloase ˆ din rolul spiritului sfant 11 Toti crestinii fideli au parte de foloase da¸ ¸ ˘ ˆ ˆ ˆ torita rolului pe care spiritul sfant ıl are ın ˘ dezvaluirea lucrurilor profunde ale lui Dumnezeu. Asemenea crestinilor din secolul I, noi ¸ ˘ studiem, iar apoi ne amintim si¸ aplicam inˆ ˘ ˘ formatiile pe care spiritul sfant ne ajuta sa le ¸ ˆ ˘ ıntelegem (Luca 12:11, 12). Pentru a patrun¸ ˘ de adevarurile spirituale care au fost publica˘ te nu avem nevoie de instruire laica aprofun˘ ˆ data (Fap. 4:13). Cum am putea ıntelege si¸ ¸ mai bine lucrurile profunde ale lui Dumne˘ ˘ ˆ zeu? Sa analizam cateva sugestii. ˘ ˘ ˆ 12 Sa ne rugam pentru a primi spirit sfant. ˆ Inainte de a studia un material biblic, ar tre˘ ˆ ˘ ˆ bui sa cerem ın rugaciune ındrumarea spiriˆ ˘ ˘ tului sfant. Aceasta sugestie se aplica si¸ atunci ˆ cand suntem singuri sau avem putin ¸ timp la ˘ dispozitie ¸ pentru studiu. Astfel de rugaminti¸ ˆ ˘ umile ıi vor bucura inima Tatalui nostru ceresc. Asa ¸ cum a spus Isus, Iehova ne va da cu ˆ ˘ ˆ generozitate spirit sfant daca i-l cerem ın mod sincer (Luca 11:13). ˘ 11. Cum au parte de foloase to ¸ti cre ¸stinii datorita ˆ ˆ rolului pe care ıl are spiritul sfant? ˆ ˘ ˘ 12. Cand ar trebui sa ne rugam pentru a primi ˆ spirit sfant?

ˆ ˘ ˘ Sa ne pregatim pentru ıntruniri. Noi pri˘ mim „hrana la timpul potrivit“ prin interme˘ diul ‘sclavului fidel’. Acesta se achita de resˆ ponsabilitatea sa punandu-ne la dispozitie ¸ ˆ ˆ informatii ¸ biblice si¸ ˆ planificand ıntruniri si¸ ˆ programul acestora. Indemnul adresat ‘ıntre˘ gii comunitati¸ a fratilor’ de a studia anumite ¸ ˘ ˆ informatii ¸ are la baza motive bine ıntemeia˘ te (1 Pet. 2:17; Col. 4:16; Iuda 3). Daca facem ˘ ˆ ˘ ˆ tot ce ne sta ın putint¸ a pentru a urma ındru˘ ˘ marile primite, noi colaboram cu spiritul ˆ sfant (Rev. 2:29). ˆ ˘ ˆ 14 Cand ne pregatim pentru ıntruniri, este ˘ ˘ ˘ ˆ bine sa cautam ın Biblie versetele mentiona¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ te si¸ sa ıncercam sa ıntelegem legatura dintre ¸ ele si¸ subiectul analizat. Un astfel de obicei ne ˘ ˘ ˆ va ajuta sa aprofundam ıntelegerea Bibliei ¸ ˆ (Fap. 17:11, 12). Versetele pe care le citim ın ˆ ˘ ˆ Biblie ni se vor ıntipari ın minte, iar ˆspiritul ˆ ˘ sfant ne va ajuta sa ni le reamintim. In plus, ˘ daca citim un verset chiar din Biblie, ni se va ˆ ˘ imprima ın minte pozitia ¸ lui pe pagina tipa˘ ˘ ˘ ˆ rita si, ¸ astfel, ne va fi mai usor ¸ sa-l gasim cand avem nevoie. 13

˘ ˆ 13, 14. Cum contribuie pregatirea pentru ıntruniri ˆ la ın ¸telegerea lucrurilor profunde ale lui Dumnezeu?

˘ Ce putem face ca sa ˆ ıntelegem si ¸ ¸ mai bine „lucrurile profunde ale lui Dumnezeu“?

˘ Sa fim la zi cu citirea publicatiilor. Desi¸ o ¸ ˘ ˘ parte din literatura noastra nu este analizata ˆ ˘ la ıntruniri, ea este publicata spre folosul nostru. Chiar si¸ revistele pentru publicˆ sunt pre˘ ˆ ˆ ˘ gatite avandu-i ın vedere pe frati. ¸ In aceasta ˆ ˘ lume atat de agitata, suntem nevoiti¸ deseori ˘ ˘ ˘ sa astept am ceva sau pe cineva. Daca avem la ¸ noi o publicatie ¸ pe care n-am citit-o sau pe care am citit-o partial, am putea profita de ¸ momentul respectiv pentru a citi din ea. Unii ˘ ˆ reusesc sa fie la zi cu publicatiile ascultand ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ınregistrari audio ale acestora cand merg pe ˆ ˘ ˘ ˘ jos sau cand calatoresc. Literatura noastra este ˘ ˘ rodul unor cercetari minutioase si¸ este scrisa ¸ ˘ spre delectarea fiecaruia dintre noi, sporindu-ne aprecierea pentru lucrurile spirituale (Hab. 2:2). ˘ ˆ 16 Sa˘ meditam la cele citite. Cand citesti ¸ din ˘ ˘ Biblie sau dintr-o publicatie ¸ biblica,ˆ fa-ti¸ timp ˘ ˆ sa te gandesti ¸ la materialul citit. In timp ce ˘ ˘ urmaresti firul logic al ideilor, s-ar putea sa-ti¸ ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ vina ın minte unele ıntrebari. Noteaza-ti-le, ¸ ˆ ˘ ˘ iar mai tarziu cauta raspunsuri la ele. Deseori, ˆ ˘ cand facem cercetari pe marginea unor su15

˘ 15. a) De ce ar trebui sa fim la zi cu citirea publica˘ ˘ ¸tiilor noastre? b) Cum te straduie ¸sti personal sa fii la zi cu citirea publica ¸tiilor? ˆ ˘ ˆ ˘ 16. Ce foloase avem cand ne notam unele ıntrebari, ˘ ˘ ˘ iar apoi cautam raspunsuri la ele?

˘ Cum a ¸ti raspunde?

˘ ˘ ˙ Care sunt doua modalita ¸ti prin ˆ ˘ ˘ care spiritul sfant ne ajuta sa ˘ cercetam „lucrurile profunde ale lui Dumnezeu“? ˘ ˙ Prin intermediul cui a dezvaluit ˆ ˘ ˆ spiritul sfant adevaruri profunde ın secolul I? ˘ ˆ ˙ Cum ac ¸tioneaza ın prezent spiritul ˆ sfant pentru a clarifica unele lucruri? ˙ Ce po ¸ti face pentru a trage foloase ˆ din rolul spiritului sfant?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IULIE 2010

ˆ biecte pe care nu le ıntelegem bine, studiul ¸ nostru devine foarte profund. Astfel, lucruriˆ ˆ le noi pe care le-am ınteles ajung ın tezaurul ¸ ˆ nostru spiritual, la care avem acces oricand (Mat. 13:52). ˆ ˆ ˘ 17 Sa˘ alocam timp pentru ınchinarea ın faˆ milie. Corpul de Guvernare ne-a ındemnat pe ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ toti¸ sa ne rezervam timp ın fiecare saptama˘ ˆ ˘ na, de exemplu, ıntr-o sear studiul ˆ a, pentru ˆ ˆ personal sau ın familie. Intrucat programul ˆ ˘ ıntrunirilor a fost modificat, putemˆ sa puˆ ˘ ˆ nem ın aplicare aceasta ındrumare. In cazul ˆ ˆ vostru, cum decurge ınchinarea ın familie? ˆ ˆ ˆ Unii citesc din Biblie, iar cand ıntalnesc verˆ ˘ sete pe care nu le ınteleg, fac cercetari pe ¸ ˆ ˆ marginea lor, notandu-si¸ apoi ın Biblie o ex˘ ˆ ˘ plicatie ¸ scurta. Multi¸ ısi¸ fac timp sa aplice materialul studiat la propria familie. Unii capi de familie aleg materiale care sunt potrivite pen˘ tru familia lor sau care abordeaza subiecte ori ˆ ˆ ˘ ıntrebari propuse de membrii familiei. In ˘ ˘ timp, veti¸ gasi si¸ alte subiecte pe care sa le ˆ ˘ analizati¸ ımpreuna.1 ˘ 18 Isus a spus ca spiritul urma sa˘ aiba˘ rolul ˘ ˘ ˘ de ‘ajutor’. Prin urmare, sa continuam sa stu˘ ˆ diem adevarurile profunde din Cuvantul lui ˘ Dumnezeu! Astfel de adevaruri fac parte din ˘ pretioasa ‘cunostin ¸ ¸ t¸ a despre Dumnezeu’, iar ˘ ˘ noi suntem invitati¸ sa le cercetam. (Citeste ¸ ˘ Proverbele 2:1–5.) Ele dezvaluie multe despre ˘ „lucrurile pe care le-a ˆ pregatit Dumnezeu pentru cei ce-l iubesc“. In timp ce depunem ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ eforturi sa ınvat¸ am mai multe din Cuvantul ˆ ˆ ˆ lui Iehova, spiritul sfant ne va ajuta, ıntrucat ˘ „spiritul cerceteaza toate lucrurile, chiar si¸ lucrurile profunde ale lui Dumnezeu“ (1 Cor. 2:9, 10). 1 Vezi si ¸ Serviciul pentru Regat din octombrie 2008, pagina 8.

ˆ ˘ ˆ ˆ 17. Cum decurge ın cazul tau ınchinarea ın familie sau studiul personal? ˘ ˘ ˘ ˘ 18. De ce trebuie sa continuam sa studiem adevaˆ rurile profunde din Cuvantul lui Dumnezeu?