2010 04 by Geo Croi

34567 15 APRILIE 2010

(Paginile 3–7, 7–11, 20–24, 24–28) ARTICOLE DE STUDIU:

SCOPUL ARTICOLELOR DE STUDIU

31 mai — 6 iunie

ARTICOLUL DE STUDIU 1 PAGINILE 3–7 ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ Iehova ıi invita pe copii sa asculte, sa ınvete ¸ ˘ ˆ ˘ si¸ sa respecte ındrumarile sale. Acest articol ˘ ˆ ˘ explica modul ın care citirea Bibliei, rugaciu˘ ˆ ˘ nea si¸ conduita ireprosabil a ıi ajuta pe tineri ¸ ˘ ˆ ˘ sa i se ınchine lui Iehova din toata inima.

ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ Copii, ıntariti-v ¸ a hotar area de a-i sluji lui Iehova! PAGINA 3

ˆ ˘ C ANTARILE NR. 89, 41

7–13 iunie

ˆ ˆ ˆ Rolul spiritului sfant ın ımplinirea scopului divin PAGINA 7

ˆ ˘ C ANTARILE NR. 116, 19

14–20 iunie

˘ Sa ne abatem ochii de la lucrurile desarte! ¸ PAGINA 20

ˆ ˘ CANTARILE NR. 61, 52

21–27 iunie

ˆ ˆ Il urmezi pe Cristos ın mod deplin?

PAGINA 24

ˆ ˘ C ANTARILE NR. 54, 17

ARTICOLUL DE STUDIU 2 PAGINILE 7–11 ˆ ˘ ˘ Nimic nu-l va ımpiedica pe Iehova sa-si¸ duca ˆ la ındeplinire scopul. Acest articol analizea˘ ˆ ˆ za rolul pe care spiritul sfant l-a avut, ıl are si¸ ˆ ˆ ˆ ıl va avea ın ımplinirea scopului divin. ARTICOLUL DE STUDIU 3 PAGINILE 20–24 ˘ ˘ Pe masura ce lumea lui Satan se apropie de ˆ sfarsit, ¸ suntem asaltati¸ de tot mai multe imaˆ gini si¸ lucruri care ne pot pune ın pericol ˘ prietenia cu Dumnezeu. Articolul arata care ˆ sunt cateva dintre aceste lucruri, de ce le foloseste ¸ Satan si¸ cum ne putem feri de ele. ARTICOLUL DE STUDIU 4 PAGINILE 24–28 ˘ ˘ ˘ ˆ Ce ne va ajuta sa ne pastram zelul ın serviˆ ciul lui Dumnezeu? Pentru a-l urma neınce˘ ˘ ˘ tat pe Cristos, ce tendint¸ a trebuie sa evitam? ˘ ˆ ˘ Articolul va raspunde la aceste ıntrebari importante.

5 2010 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate.

wst10 04/15-M

ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ COPII, INTARITI-V ¸ A HOTARAREA DE A-I SLUJI LUI IEHOVA! ˘ „Adu-ti ¸ aminte de Marele tau Creator acum, ˆ ın zilele tineretii ¸ tale.“ (ECL. 12:1) ˆ U APROXIMATIV 3500 de ani ın ur˘ ma, Moise, un profet al lui Iehova, le-a ˘ ˆ poruncit preotilor si ¸ ¸ batranilor din Israel: ˆ ˘ „Strange poporul, pe barbati, ¸ pe femei, pe ˘ ˘ ˆ ˘ copii . . . ca sa asculte si ¸ caci trebu¸ sa ınvete, ˘ ˘ ie sa se teama de Iehova, Dumnezeul vostru, ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ si ¸ sa aiba grija sa ındeplineasca toate ˆ cuvintele legii acesteia“ (Deut. 31:12). Intelegem ¸ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ deci ca la ıntrunirile ın vederea ınchinarii ˘ ˘ trebuiau sa participe barbatii, ¸ femeile si ¸ coˆ ˘ ˘ piii. Intr-adevar, si ¸ copiilor li s-a spus sa as˘ ˘ ˆ ˘ ˆ culte, sa ınvete ¸ si ¸ sa respecte ındrumarile lui Iehova. ˆ ˘ 2 In secolul I, Iehova a continuat sasi ¸ ex˘ ˘ prime grija fat¸ a de copiii din poporul sau. De ˘ exemplu, El l-a inspirat pe apostolul Pavel sa ˆ ˘ le dea copiilor ındrumari concrete prin intermediul unor scrisori trimise congregatii¸ lor. (Citeste ¸ Efeseni 6:1; Coloseni 3:20.) Cei care au tinut cont de acele sfaturi si-au spo¸ ¸ ˘ ˘ rit aprecierea fat¸ a de iubitorul lor Tata ceresc ˆ si ¸ au fost binecuvantati¸ de El. ˆ 3 Si ın prezent, copiii sunt invitati sa˘ vina˘ ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ la ıntruniri ca sa-i aduca ınchinare lui Iehova. Slujitorii lui Iehova simt o mare bucurie ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ cand vad ca atat de multi¸ copii de pe tot paˆ ˘ ˆ ˘ mantul asculta ındemnul lui Pavel: „Sa ne ˘ ˘ ˆ ˘ interesam unii de altii ¸ ca sa ne ındemnam ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ la iubire si ¸ la fapte bune, fara sa neglijam ın-

1. Ce invitatie ¸ au primit copiii din Israel? ˘ 2. Cum si-a exprimat Iehova grija fat¸ a de copiii ¸ crestinilor din secolul I? ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ 3. Cum dovedesc tinerii ca sunt hotarati¸ sa-i slu˘ jeasca lui Iehova?

˘ ˘ trunirea noastra, cum au unii obiceiul, ci sa ˆ ˘ ˆ ne ıncurajam unii pe altii, ¸ si ¸ aceasta cu atat ˆ ˘ mai mult cu cat vedeti¸ ca ziua se apropie!“ ˆ (Evr. 10:24, 25). Multi¸ copii iau parte ım˘ ˘ preuna cu parintii ¸ lor la predicarea vestii ¸ bune despre Regatul lui Dumnezeu (Mat. ˘ 24:14). Ca dovada a iubirii lor sincere pen˘ ˆ tru Iehova, mii de tineri se boteaza ın fieca˘ ˆ ˘ re an si ¸ se bucura de binecuvantari deoarece sunt discipoli ai lui Cristos (Mat. 16:24; Mar. 10:29, 30). ˘ Accepta acum invita ¸tia ˆ 4 In Eclesiastul 12:1 se spune: „Adu-ti amin¸ ˘ ˆ te de Marele tau Creator acum, ın zilele tineˆ ˘ ˘ retii ¸ tale“. La ce varsta ar trebui copiii sa ac˘ ˘ ˆ cepte invitatia ¸ calduroasa de a i se ınchina lui ˘ Iehova si ¸ de a-i sluji? Scripturile nu specifica acest lucru. Prin urmare, dragi copii, nu stati¸ ˆ ˆ ˘ pe ganduri, considerand ca sunteti¸ prea mici ˘ ˘ ca sa ascultati¸ de Iehova si¸ sa-i slujiti! ¸ Indifeˆ ˘ ˆ ˘ rent de varsta voastra, sunteti¸ ındemnati¸ sa ˘ ˘ ˆ ˆ acceptati¸ fara ıntarziere invitatia ¸ sa! 5 Multi dintre voi sunteti ajutati de unul ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ sau de ambii p arin ti s a progresa ti ¸ ¸ pe plan ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ spiritual. In aceasta privint¸ a va asemanati¸ ˆ ˘ cu Timotei, un tanar din timpurile biblice. Mama sa, Eunice, si¸ bunica sa, Lois, l-au ˆ ˘ ˆ ˘ ınvatat ınca „din pruncie“ scrierile sfinte ¸ ˘ ˘ ˘ (2 Tim. 3:14, 15). Probabil ca si¸ parintii ¸ tai te ˆ ˘ 4. Cand pot copiii sa accepte invitatia ¸ lui Dumnezeu de a-i sluji? ˘ ˘ ˘ 5. Cum pot parintii ¸ sa-si¸ ajute copiii sa progreseze pe plan spiritual? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 APRILIE 2010

˘ instruiesc pe plan spiritual. Ei studiaza Biblia ˘ ˆ cu tine, se roaga cu tine si¸ te iau la ıntruniri, ˆ la congrese, precum si¸ ın lucrarea de predicare. Ei au primit chiar de la Iehova responsa˘ ˆ ˘ ˘ bilitatea foarte importanta de a te ınvata ¸ cai˘ le Sale. Esti ¸ recunoscator pentru iubirea si¸ ˘ ˘ grija parintilor tai? (Prov. 23:22) ¸ ˘ ˘ ˘ 6 Iehova vrea ca, pe masur a ce cresti, ‘sa ¸ ˆ ˘ constati¸ tu ınsuti¸ care este vointa ¸ cea buna, ˘ ˘ ˘ placuta si¸ perfecta a lui Dumnezeu’, la fel ˘ cum a facut si¸ Timotei (Rom. 12:2). Astfel, vei ˘ lua parte la activitatile teocratice nu pentru ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ca parintii ¸ tai vor acest lucru, ci pentru ca tu ˆ ˘ ˆ ˘ ınsuti¸ vrei sa ınfaptuiesti ¸ lui Dumne¸ vointa ˘ ˘ ˆ zeu. Iehova se bucura daca ıi slujesti ¸ de bu˘ ˘ navoie (Ps. 110:3). Cum poti¸ dovedi ca vrei ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ sa-ti¸ ıntaresti ¸ hotararea de a asculta deˆ Iehoˆ ˘ va si¸ de a respecta ındrumarile sale? In con˘ tinuare vom analiza trei modalitati: ¸ studiul, ˘ rugaciunea si¸ conduita.

Cunoaste-l pe Iehova ¸ ˘ ˘ ca Persoana reala 7 Citirea Bibliei constituie o prima˘ modali˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ tate care te ajuta sa-ti¸ ıntaresti ¸ hotararea de a-i sluji lui Iehova. Citind cu regularitate din Biˆ ˘ blie, ıti¸ satisfaci necesitatile spirituale si¸ do¸ ˆ bandesti (Mat. 5:3). Isus ¸ pretioase ¸ ¸ cunostin ¸ te ˘ ˆ ˘ ˘ a lasat un bun exemplu ın aceasta privint¸ a. ˆ ˘ ˘ ˆ Cand avea 12 ani, parintii ¸ l-au gasit ın temˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ plu „stand ın mijlocul ınvat¸ atorilor, ascultanˆ ˆ ˘ du-i si¸ punandu-le ıntrebari“ (Luca 2:44–46). Desi¸ era doar un copil, Isus iubea deja Scripˆ turile si¸ le cunostea bine. Ce l-a ajutat ın acest ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ sens? Fara ındoiala, un rol important l-au ˘ ˘ avut Maria, mama sa, si¸ Iosif, tatal sau adoptiv. Ca slujitori ai lui Iehova, ei i-au oferit lui ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Isus instruire divina ınca din frageda copilarie (Mat. 1:18–20; Luca 2:41, 51). 6. a) Potrivit cu Psalmul 110:3, cum doreste ¸ Ieho˘ ˆ va sa-i slujim? b) Ce vom analiza ın continuare? ˘ ˆ 7. Cum a lasat Isus un bun exemplu ın ce prives-¸ ˆ te studierea Scripturilor, si¸ ce l-a ajutat ın acest sens? 4

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 APRILIE 2010

ˆ ˘ ˘ ˘ In mod asemanator, parintii ¸ care mani˘ ˆ ˘ ˘ festa devotiune sfanta recunosc ca este im¸ ˘ ˆ portant sa cultive ın inima copiilor iubire ˘ ˆ ˘ ˘ pentru adevar chiar de la o varsta frageda ˘ (Deut. 6:6–9). O sora pe nume Rubi a proceˆ ˘ dat ın felul acesta. La scurt timp dupa naste¸ ˆ ˘ rea primului fiu, Joseph, a ınceput sa-i citeas˘ ˘ ˆ ca ın fiecare zi din Cartea mea cu relatari ˘ ˘ ˆ biblice. Pe masura ce Joseph crestea, Rubi ıl ¸ ˆ ˘ ınvata ¸ diferite versete biblice. L-a ajutat pe Jo˘ ˘ seph instruirea primita? La putin ¸ timp dupa ˆ ˘ ˘ ˘ ce a ınvatat ¸ sa vorbeasca, el putea relata cu propriile cuvinte multe episoade biblice. La ˆ ˘ varsta de cinci ani a tinut prima sa tema la ¸ Scoala de Serviciu Teocratic. ¸ 9 Dragi copii, pentru a progresa pe plan spiˆ ˘ ˘ ritual, cititi¸ din Biblie ın fiecare zi! Pastrati-v ¸ a ˆ ˘ ˆ acest obicei si¸ ın adolescent¸ a, si¸ cand veti¸ de˘ veni adulti! ¸ (Ps. 71:17) Cum va va ajuta citi˘ rea Bibliei sa progresati¸ pe plan spiritual? ˆ ˘ Intr-o rugaciune, Isus i-a spus lui Iehova: ˆ ˘ ˘ ˘ „Aceasta ınseamna viata a: sa asimileze ¸ vesnic ¸ ˘ cunostin ¸ t¸ a despre tine,ˆ singurul Dumnezeu ˘ ˘ ˘ ˘ adevarat“ (Ioan 17:3). Intr-adevar, pe masura ˆ ˘ ˆ ce vei dobandi cunostin ¸ t¸ a despre Iehova, ıl ˘ ˘ ˆ vei considera o Persoana tot mai reala si¸ ıl vei iubi tot mai mult (Evr. 11:27). Prin urmare, ˘ ˆ ˆ de fiecare data cand citesti ¸ din Biblie, ıncearˆ ˘ ˘ ˆ ca sa ınveti¸ mai multe despre Iehova. Intrea˘ ˘ ˘ ˘ ba-te: „Cum ma ajuta acest pasaj biblic sa-l ˘ ˘ consider pe Iehova o Persoana reala? Cum ˘ ˘ reiese de aici iubirea si¸ interesul sau fat¸ a de ˘ ˆ ˘ mine?“. Daca ıti¸ vei face timp sa meditezi la ˆ ˘ ˆ aceste ıntrebari, vei ıntelege mai bine modul ¸ ˆ de gandire al lui Iehova, sentimentele sale si¸ ˘ ceea ce asteapt a el de la tine. (Citeste ¸ Prover¸ ˆ ˘ bele 2:1–5.) La fel ca tanarul Timotei, ‘vei fi 8

ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ 8. a) Cand ar trebui parintii ¸ sa ınceapa sa cultive ˆ ˘ ın inima copiilor iubire pentru adevar? b) Relatati¸ ˘ ˘ o experient¸ a care confirma valoarea instruirii coˆ ˘ ˘ piilor de la o varsta frageda. 9. De ce sunt importante citirea din Biblie si¸ meditarea la cele citite?

˘ Obisnuie sti ¸ ¸ sa citesti ¸ zilnic din Biblie?

˘ ˆ convins sa crezi’ lucrurile pe care le ınveti¸ din ˆ ˘ Scripturi si¸ te vei simti¸ ındemnat sa-i slujesti ¸ ˘ lui Iehova de bunavoie (2 Tim. 3:14). ˘ ˘ Rugaciunea te ajuta ˘ sa-l iubesti ¸ mai mult pe Iehova ˘ 10 Rugaciunea este a doua modalitate care ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ te ajuta sa-ti¸ ıntaresti ¸ hotarˆ area de a-i sluji lui ˘ Iehova din toata inima. In Psalmul 65:2 se ˘ ˘ spune: „O, Ascultator al rugaciunii, la tine va ˆ veni orice carne“. Chiar si¸ atunci cand Israe˘ ˆ lul era poporul de legamant al lui Iehova, ˘ strainii care veneau la templu se puteau apro˘ pia de Dumnezeu prin intermediul rugaciu˘ nii (1 Regi 8:41, 42). Iehova nu este partini˘ ˘ tor. El le da celor care respecta poruncile sale ˘ ˆ asigurarea ca ıi va asculta (Prov. 15:8). Cu si˘ ˘ gurant¸ a, expresia „orice carne“ se refera si¸ la voi, copii! ˘ ˘ 11 Baza unei prietenii adevarate este o buna ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ comunicare. Probabil ca ıi ımpartase ¸ sti ¸ unui ˆ ˘ prieten apropiat gandurile, preocup arile si¸ ˆ ˘ ˘ sentimentele tale. In mod asemanator, prin ˘ intermediul rugaciunilor sincere comunici ˘ cu Marele tau Creator (Filip. 4:6, 7). Deschi˘ ˘ ˘ ˆ ˘ 10, 11. Cum te ajuta rugaciunea sa-ti¸ ıntaresti ¸ ho˘ ˆ tararea de a-i sluji lui Iehova?

ˆ de-ti¸ inima ınaintea lui Iehova! Vorbeste-i de¸ spre sentimentele tale cele mai profunde ca ˘ unui parinte iubitor sau ca unui prieten drag! ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ Exista o stransa legatura ıntre modul ın care ˘ te rogi si ¸ sentimentele tale fat¸ a de Iehova. Pe ˘ ˘ ˆ ˘ masura ce prietenia cu el devine mai stransa, ˘ rugaciunile tale vor fi si¸ mai profunde. ˘ 12 Este bine sa˘ nu uiti ca˘ o rugaciune pro¸ ˘ ˆ ˘ funda nu ınseamna doar cuvinte, ci si¸ senti˘ ˆ ˘ mente. Exprima-ti¸ ın rugaciune iubirea sin˘ cera si ¸ respectul profund pentru Iehova, ˆ ˘ ˆ precum si¸ ıncrederea deplina pe care o ai ın ˘ ˘ ˆ ˘ el. Pe masura ce vei simti¸ cum ıti¸ raspunde la ˘ ˆ ˆ ˘ rugaciuni, vei ıntelege mai bine ca oricand ca ¸ ˘ „Iehova este aproape de toti¸ cei ce-l cheama“ ˆ (Ps. 145:18). El se va apropia de tine si¸ ıti¸ va ˘ ˆ ˘ da putere sa te ımpotrivesti ¸ Diavolului si¸ sa ˆ ˘ iei decizii corecte ın viat¸ a. (Citeste ¸ Iacov 4:7, 8.) ˘ 13 Sa˘ luam exemplul lui Cherie. Prietenia ˆ ˆ ˘ cu Iehova a ıntarit-o mult. In liceu, ea a obˆ ˆ ˘ ˘ ˘ tinut rezultate foarte bune atat la ınvat¸ atura, ¸ ˆ ˘ cat si¸ pe plan sportiv. Dupa absolvire i s-a ofe˘ ˘ rit o bursa care i-ar fi permis sa urmeze o in˘ struire superioara. „Oferta era foarte tentan˘ ta, iar antrenorii si¸ colegii au insistat s-o ˘ accept“, spune sora noastra. Totusi, ¸ ea si-a ¸ dat ˘ ˆ ˘ seama ca acest lucru ar fi ınsemnat sa petrea˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ca foarte mult timp ınvat¸ and si¸ pregatindu-se pentru competitii ¸ sportive. Astfel, i-ar mai fi ˘ ˘ ˘ ramas putin ¸ timp ca sa-i slujeasca lui Iehova. ˘ Ce a facut ea? „M-am rugat lui Iehova, iar ˆ apoi am refuzat bursa si¸ am ınceput pionieratul regular“. Au trecut cinci ani de atunci. „N-am niciun regret“, spune ea. „Sunt ferici˘ ˘ ˘ ˘ ta ca am luat o decizie placuta lui Iehova. ˘ 12. a) Ce presupun rugaciunile profunde? b) Ce te ˘ ˆ ˘ va ajuta sa ıntelegi ca Iehova este aproape de tine? ¸ ˘ 13. a) Cum a ajutat-o pe o sora prietenia cu Ieho˘ va? b) Cum te ajuta si¸ pe tine prietenia cu Iehova ˘ ˘ sa faci fat¸ a presiunilor colegilor? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 APRILIE 2010

ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ Intr-adevar, daca pui pe primul loc ın viat¸ a Regatul lui Dumnezeu, toate celelalte lucruri ˆ ˘ ıti¸ «vor fi adaugate»“ (Mat. 6:33).

˘ ˘ O conduita ireprosabil a ˘ ˘ ¸ ˘ dezvaluie o ‘inima curata’ 14 Conduita este a treia modalitate prin ca˘ ˆ re dovedesti ¸ ca ıi slujesti ¸ lui Iehova din toa˘ ˆ ˆ ˘ ta inima. El ıi binecuvanteaza pe tinerii care ˘ ˆ raman curati¸ pe plan moral. (Citeste ¸ Psalmul ˆ ˘ ˘ 24:3–5.) Tanarul Samuel a refuzat sa imite ˘ conduita imorala a fiilor marelui preot Eli. ˘ Conduita ireprosabil a a lui Samuel nu a tre¸ ˆ ˘ ˘ cut neobservata. Relatarea biblica spune: „In ˘ acest timp, baiatul Samuel crestea si ¸ ¸ era din ˆ ˘ ˆ ˆ ce ın ce mai placut, atat ın ochii lui Iehova, ˆ ˆ cat si ¸ ın ai oamenilor“ (1 Sam. 2:26). ˘ ˆ ˘ 15 Traim ıntr-o lume plina de oameni ‘iu˘ ˘ bitori de sine, trufasi, ¸ neascultatori de pa˘ rinti, ¸ nerecunoscatori, neloiali, cruzi, umˆ ˘ flati¸ de mandrie, mai degraba iubitori de ˘ ˆ placeri decat iubitori de Dumnezeu’. Acestea ˆ sunt doar cateva dintre caracteristicile menˆ tionate de Pavel (2 Tim. 3:1–5). Asadar, ın¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ trucat traiesti ¸ ın aceasta lume rea, poate fi o ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ adevarata ıncercare sa ai mereu o conduita ˘ ˆ exemplara. Totusi, ¸ ori de cate ori faci ceea ce ˘ 14. De ce este important pentru Iehova sa ai o ˘ ˘ conduita ireprosabil a? ¸ ˆ ˘ 15. Care sunt cateva motive pentru care trebuie sa ˘ ˘ ai mereu o conduita ireprosabil a? ¸

Pute ¸ti explica?

˘ ˘ ˆ ˙ Cum pot copiii sa-i aduca ınchinare lui Iehova? ˘ ˙ Ce foloase ai daca meditezi la cele citite din Biblie? ˘ ˘ ˘ ˙ Cum te ajuta rugaciunea sa te apropii de Iehova? ˙ Care sunt foloasele unei conduite irepro ¸sabile?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 APRILIE 2010

˘ ˘ ˘ este bine si ¸ eviti¸ conduita gresit ¸ a, arati¸ ca esti ¸ ˆ de partea lui Iehova ın controversa referitoa˘ re la suveranitatea universala (Iov 2:3, 4). De ˘ ˘ ˘ asemenea, raspunzi la rugamintea plina de ˘ ˘ ˆ caldura a lui Iehova: „Fiul meu, fii ıntelept ¸ ˘ ˘ ˘ si bucur a-mi inima, ca s a-i pot r aspunde ¸ ˘ celui ce ma batjocoreste“ (Prov. 27:11). Ce ¸ ˘ mare bucurie! Stiind ca ai aprobarea lui Ie¸ ˘ ˆ ˘ hova, vei fi si ¸ mai hotarat sa-i slujesti. ¸ 16 O sora˘ pe nume Carol a respectat prinˆ ˘ cipiile biblice ın anii de scoal a. Conduita ei ¸ ˘ nu a trecut neobservata. Carol a fost tinta ¸ ˘ batjocurilor din partea colegilor de clasa, ˘ deoarece constiin ta ¸ ei instruita biblic nu-i ¸ ˘ ˘ ˘ permitea sa participe la sarbatori religioase si ¸ ˆ la ceremonii patriotice. Cand avea ocazia, ea le vorbea altora despre convingerile ei reli˘ gioase. Dupa multi¸ ani, Carol a primit o scri˘ ˘ ˘ soare de la o fosta colega de clasa, care i-a ˘ ˘ scris: „Mi-am dorit de mult sa iau legatura ˘ cu tine ca sa-ti¸ multumesc. Ai avut o condui¸ ˘ ˘ ˘ ta buna si ¸ te-ai dovedit o crestin ¸ a exempla˘ ra. Te-am admirat si ¸ curajoa¸ pentru pozitia ˘ ˘ ˘ sa pe care ai avut-o cu ocazia sarbatorilor. Ai ˘ fost prima Martora a lui Iehova pe care am cunoscut-o“. Exemplul surorii noastre a imˆ ˘ presionat-o atat de mult pe acea colega, ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ıncat, dupa un timp, a ınceput sa studieze ˘ Biblia. Carol a mai aflat din scrisoare ca, ˆ ˘ ın urma cu 40 de ani, colega ei devenise ˘ Martora! Asemenea lui Carol, prin conduita ˘ voastra, si ¸ voi, dragi tineri care respectati¸ ˆ plini de curaj principiile biblice, ıi puteti¸ im˘ pulsiona pe unii oameni sinceri sa-l cunoas˘ ca pe Iehova. ˆ Tineri care ıi aduc laude lui Iehova 17 Ca membri ai organizatiei mondiale a lui ¸ ˘ Iehova, suntem impresionati¸ sa vedem cum ˘ 16. Cum a bucurat o sora inima lui Iehova? ˘ 17, 18. a) Ce sentimente aveti¸ fat¸ a de tinerii din ˆ ˘ congregatie? b) Ce viitor ıi asteapt a pe tinerii care ¸ ¸ se tem de Dumnezeu?

ˆ mii de tineri ıi slujesc cu zel. Acesti ¸ tineri ˘ ˆ ˘ ˆ exemplari sunt tot mai hotarati¸ sa i se ınchiˆ ne lui Iehova citind zilnic din Biblie, ruganˆ ˘ ˆ du-se si¸ avand o conduita ın armonie cu voin˘ ˆ ˘ ta ¸ divina. Ei sunt o ıncurajare pentru parintii ¸ lor, dar si¸ pentru fiecare dintre noi (Prov. 23:24, 25).

ˆ ˘ In viitor, tinerii fideli se vor numara printre cei care vor supravietui ¸ marelui necaz si¸ vor ˘ ˆ ˘ ˘ trai ın lumea noua promisa de Dumnezeu ˆ (Rev. 7:9, 14). Ei se vor bucura de binecuvan˘ ˆ ˘ tari extraordinare ın timp ce vor continua sa-si¸ ˘ ˆ sporeasca aprecierea pentru Iehova, aducandu-i laude pentru vesnicie! (Ps. 148:12, 13) ¸ 18

ˆ ˆ ˆROLUL SPIRITULUI SFANT IN IMPLINIREA SCOPULUI DIVIN ˆ „Cuvantul meu, care iese din gura mea . . . va reusi ¸ ˆ ın lucrul pentru care l-am trimis.“ (IS. 55:11) ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ OI oameni se pregatesc sa faca o calatorie cu masina. Unul dintre ei stabileste ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ o ruta exacta si ¸ detaliata ca sa ajunga la des˘ ˘ tinatia foarte bine unde ¸ dorita. Celalalt stie ¸ ˘ ˘ vrea sa ajunga, dar cunoaste ¸ mai multe rute, ˘ ˘ ˆ fiind pregatit sa-si ¸ modifice traseul ın caz de ˘ ˘ nevoie. Cele doua metode ilustreaza foarte bine deosebirea dintre a face un plan si ¸ a ˘ avea un scop. Planul poate fi asemanat cu ˆ stabilirea ın detaliu a unui traseu, iar scopul, cu fixarea unui obiectiv, dar nu si ¸ a unei mo˘ dalitati¸ concrete de a-l atinge. ˆ ˘ 2 Pentru a-si ınf aptui vointa, ¸ Iehova nu are ¸ un plan care nu poate fi schimbat, ci un scop ˆ ˆ care este ın curs de ımplinire (Ef. 3:11). Acest

˘ ˆ 1. Ce deosebire exista ıntre un plan ¸si un scop? Ilustra ¸ti. ˘ 2, 3. a) Ce include scopul divin? b) Ce masuri a ˆ ˘ ˘ luat Iehova cand Adam ¸si Eva au pacatuit? c) De ce ˘ ˘ ˆ trebuie sa ne traim via ¸ta ın armonie cu scopul divin?

˘ scop include intentiile sale referitoare la pa¸ ˆ ˘ ˘ mant si ¸ la omenire: ca planeta noastra sa de˘ ˆ ˘ vina un paradis ın care oamenii perfecti¸ sa ˘ ˘ ˘ ˆ fie fericiti¸ si ¸ sa traiasca ın pace pentru totˆ ˘ deauna (Gen. 1:28). Cand Adam si ¸ Eva au pa˘ ˘ catuit, Iehova a luat imediat masurile neˆ ˘ ˘ cesare, asigurandu-se ca scopul sau se va ˆ ımplini. (Citeste ¸ Geneza 3:15.) Dumnezeu a ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ hotarat ca femeia sa simbolica sa produca o ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ‘samant¸ a’, adica un Fiu, care sa-l distruga ın ˘ cele din urma pe Satan, instigatorul la neas˘ ˆ ˘ cultare, iar apoi sa ındrepte tot raul cauzat de acesta (Evr. 2:14; 1 Ioan 3:8). 3 Nimeni, absolut nimeni, din cer sau de ˘ ˆ ˆ pe pamant nu-l poate ımpiedica pe Dumne˘ ˆ ˘ zeu sa-si ¸ ımplineasca scopul (Is. 46:9–11). De ce putem afirma acest lucru? Deoarece spiˆ ˘ ˘ ritul sfant, o fort¸ a invincibila, constituie ga˘ rantia ¸ ca scopul lui Dumnezeu „va reusi“ ¸ (Is. ˘ ˘ 55:10, 11). Cu totii trebuie s a ne tr aim viata ¸ ¸ TURNUL DE VEGHE ˙ 15 APRILIE 2010

ˆ ın armonie cu scopul divin;ˆ viitorul nostru ˆ depinde de ımplinirea lui. In plus, credinta ¸ ˘ ˘ ˆ noastra devine tot mai puternica ın timp ce ˆ ˆ vedem cum Iehova ısi ¸ foloseste ¸ spiritul sfant. ˆ In continuare vom analiza rolul pe care acest ˆ ˆ ˆ ˆ spirit l-a avut, ıl are si ¸ ıl va avea ın ımplinirea scopului divin. ˆ ˆ ˆ Rolul spiritului sfant ın trecut ˘ 4 In timpurile biblice, Iehova si-a dezvaluit ¸ ˆ ˆ scopul ın mod treptat. La ınceput, identitatea Semintei ¸ promise a fost „un secret sacru“ (1 Cor. 2:7). Iehova a vorbit din nou despre ˘ ˆ ˘ ˘ o samant¸ a numai dupa aproximativ 2000 de ani. (Citeste ¸ Geneza 12:7; 22:15–18.) Dum˘ nezeu i-a facut lui Avraam o promisiune, ˘ ˘ ˆ ˘ care urma sa aiba o ımplinire la scara mare. ˘ ˆ ˆ Expresia „prin samanta ¸ ta“ a indicat ın mod ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ clar ca Samanta ¸ promisa avea sa fie un om, ˘ un descendent al lui Avraam. Cu sigurant¸ a, ˘ Satan a privit cu mult interes dezvaluirea acestui detaliu. Adversarul lui Dumnezeu vo˘ ˘ ˘ ia cu tot dinadinsul sa distruga sau sa coru˘ ˘ pa linia genealogica a lui Avraam si, ¸ astfel, ˆ ˘ ˆ ˆ sa ımpiedice ımplinirea scopului divin. In˘ ˘ sa stratagemele lui Satan urmau sa esueze, ¸ deoarece spiritul invizibil al lui Dumnezeu era activ. ˘ 5 Iehova si-a folosit spiritul ca sa-i ocroteas¸ ˘ ˘ ca pe cei care faceau parte din linia genealogi˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ca ın care urma sa apara Samanta. ¸ „Eu sunt ˘ ˘ scutul tau“, i-a spus Iehova lui Avram, al caˆ rui nume a fost schimbat ulterior ın Avraam (Gen. 15:1). Acestea n-au fost simple cuvin˘ ˆ ˘ ˆ ˆ te. Sa ne gandim, de pilda, ce s-a ıntamplat ˆ ˆ ˆ ın jurul anului 1919 ı.e.n., cand Avraam si ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ Sara au locuit o vreme ın Gherar. Fara sa stie ¸ ˘ ca Sara era sotia ¸ lui Avraam, Abimelec, regele Gherarului, a adus-o la el cu intentia ¸ de a ˘ ˆ 4. Cum ¸si-a dezvaluit Iehova scopul ın mod treptat? ˆ ˘ 5, 6. Cum a folosit Iehova spiritul sfant ca sa-i ocro˘ ˘ ˘ teasca pe cei care faceau parte din linia genealogica a Semin ¸tei? 8

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 APRILIE 2010

˘ ˘ ˆ ˘ se casatori cu ea. A ıncercat atunci Satan sa ˘ ˆ ˆ dirijeze din umbra lucrurile ın asa ¸ fel ınˆ ˘ cat Sara sa nu mai dea nastere semintei ¸ lui ¸ Avraam? Biblia nu spune nimic cu privire la ˘ ˆ ˘ ˘ acest lucru. Aflam ınsa ca Iehova a interveˆ ˘ nit si ¸ i-a spus lui Abimelec ıntr-un vis sa nu ˘ se atinga de Sara (Gen. 20:1–18). 6 Acesta nu a fost un episod izolat. Iehova i-a salvat pe Avraam si ¸ pe membrii familiˆ ei sale ın mai multe ocazii (Gen. 12:14–20; ˘ 14:13–20; 26:26–29). Iata ce a spus psalmistul, referindu-se la Avraam si ¸ la descenden˘ tii ¸ sai: „El [Iehova] nu i-a permis niciunui ˘ ˘ om sa-i jefuiasca, ci a mustrat regi pentru ei, ˆ ˘ spunand: «Nu va atingeti¸ de unsii ¸ mei si ¸ nu ˘ le faceti¸ niciun rau profetilor mei»“ (Ps. ¸ 105:14, 15). ˘ 7 Prin intermediul spiritului sau, Iehova a ˆ ˘ ocrotit natiunea Israel, ın care urma sa se nas¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ca Samanta ¸ promisa. Folosindu-si ¸ spiritul, Iehova i-a dat Israelului Legea, care promova ˆ ˘ ˆ ınchinarea curata si ¸ ıi ocrotea pe evrei de ˘ ˘ ˘ contaminare spiritual ¸ fizica (Ex. ˆ a, morala si ˘ 31:18; 2 Cor. 3:3). In timpul judecatorilor, spiritul lui Iehova le-a dat putere mai mul˘ ˘ ˆ tor barbati¸ sa elibereze Israelul din mainile ˆ dusmanilor (Jud. 3:9, 10). In secolele dinain¸ ˘ tea nasterii lui Isus — partea principala a se¸ ˘ mintei ¸ lui Avraam —, este foarte probabil ca ˆ spiritul sfant a ocrotit Ierusalimul, Betleeˆ ˆ ˘ mul si ¸ templul, ıntrucat acestea urmau sa ˘ ˆ ˆ aiba un rol important ın ımplinirea profetii¸ lor referitoare la Isus. ˆ ˆ 8 Spiritul sfant a avut un rol important ın ˆ ˘ ˘ ˆ viata ¸ lui Isus si ¸ ın serviciul sau pamantesc. ˘ Datorita actiunii spiritului, care ‘a venit pes¸ te’ fecioara Maria, a avut loc un eveni˘ ment unic: o femeie imperfecta a conceput ˘ si ¸ a nascut un Fiu perfect, care nu era con7. Cum a ocrotit Iehova na ¸tiunea Israel? ˘ ˆ 8. De unde ¸stim ca spiritul sfant a avut un rol imˆ ˆ portant ın via ¸ta ¸si ın serviciul lui Isus?

ˆ ˘ damnat la moarte ınca de la nastere (Luca ¸ ˆ ˆ 1:26–31, 34, 35). Mai tarziu, spiritul sfant a ˆ ımpiedicat uciderea copilasului Isus (Mat. ¸ ˆ 2:7, 8, 12, 13). Cand Isus avea aproape 30 de ˆ ani, Dumnezeu l-a uns cu spirit sfant, numindu-l astfel mostenitorul tronului davi¸ ˆ ˘ dic si ¸ dandu-i misiunea sa predice (Luca ˆ 1:32, 33; 4:16–21). Spiritul sfant i-a dat lui ˘ ˘ Isus puterea sa faca miracole, printre care ˘ vindecarea bolnavilor, hranirea multimilor ¸ ˆ si Astfel de fapte de pute¸ ¸ ınvierea mortilor. ˆ ˘ re au fost o prefigurare a binecuvantarilor pe ˘ care le astept am sub domnia lui Isus. ¸ ˆ ˆ 9 Incepand de la Penticosta din 33 e.n., Iehova si-a folosit spiritul pentru a-i unge pe ¸ ˘ ˘ cei care alcatuiau partea secundara a semintei ¸ lui Avraam, dintre care multi¸ nu erau urˆ masii ¸ acestuia (Rom. 8:15–17; Gal. 3:29). In ˆ secolul I, spiritul sfant a fost cu discipolii lui ˆ ˘ ˘ Isus, ajutandu-i sa predice cu zel si ¸ sa fa˘ ˘ ca lucrari de putere (Fap. 1:8; 2:1–4; 1 Cor. 12:7–11). Prin intermediul acelor daruri miˆ ˘ raculoase, spiritul sfant a dezvaluit o schim˘ ˆ ˆ bare fundamentala ın modul de ımplinire a scopului divin. Iehova nu mai aproba vechea ˘ ˆ ˘ forma de ınchinare, al carei centru fusese de secole templul din Ierusalim. Dumnezeu ˆ ˘ ıi arata acum favoare congregatiei crestine ¸ ¸ nou-formate. De atunci, Iehova foloseste ¸ congregatia unsi ¸ crestinilor ¸ ¸ pentru a-si ¸ duce ˆ la ındeplinire scopul. ˆ 10 Asadar, ın timpurile biblice, Iehova s-a ¸ ˆ ˘ ˘ folosit de spiritul sfant ca sa-i ocroteasca pe ˘ ˘ ˘ unii oameni, sa le dea putere sau sa-i unga. ˆ ˘ Acestea sunt doar cateva modalitati¸ prin care ˘ ˆ Iehova s-a asigurat ca scopul lui se va ımplini. Dar ce se poate spune despre zilele ˆ noastre? Cum foloseste ¸ El spiritul sfant pen˘ ˆ 9, 10. a) De unde reiese ca spiritul sfant era cu discipolii lui Isus din secolul I? b) Ce schimbare radi˘ ˘ ˆ ˆ ˆ cala a dezvaluit spiritul sfant ın modul de ımplinire a scopului divin?

ˆ ˘ ˘ tru a-si ¸ ımplini scopul? Este important sa ga˘ ˘ ˆ sim raspuns la aceasta ıntrebare, deoarece ˘ ˘ ˆ ˆ dorim sa traim ın armonie cu spiritul sfant. ˆ In continuare vom analiza patru modali˘ ˆ ˆ tati¸ prin care Iehova ısi ¸ foloseste ¸ spiritul ın prezent. ˆ ˆ Rolul spiritului sfant ın prezent ˆ ˆ ˆ 11 In primul rand, spiritul sfant este o for˘ ˘ ˘ ˆ t¸ a care contribuie la pastrarea curateniei ın ¸ poporul lui Dumnezeu. Cei care sunt inclusi ¸ ˆ ˘ ın scopul divin trebuie sa fie curati¸ pe plan moral. (Citeste ¸ 1 Corinteni 6:9–11.) Unii din˘ tre cei care au devenit crestini adevarati¸ au ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ avut ınainte o conduita imorala, practicand fornicatia, adulterul sau homosexualitatea. ¸ ˘ ˆ Dorintele care conduc la pacate pot fi adanc ¸ ˆ ˘ ˘ ınradacinate (Iac. 1:14, 15). Totusi, ¸ acele per˘ ˘ ˘ soane ‘au fost spalate’, ceea ce sugereaza ca ˘ ˘ ˘ au facut schimbarile necesare pentru a fi plaˆ ˆ ˘ cute ın ochii lui Dumnezeu. Ce ıi ajuta pe ˆ ˘ ˆ cei care ıl iubesc pe Iehova sa se ımpotriveas˘ ca dorintelor gresite? „Spiritul Dumnezeului ¸ ¸ ˆ ˘ nostru“, se spune ın 1 Corinteni 6:11. Daca ˘ te pastrezi curat din punct de vedere moral, ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ dovedesti ¸ ca ıi permiti¸ spiritului sfant sa aiba ˘ ˘ ˆ o influent¸ a puternica ın viata ¸ ta. ˆ ˆ ˆ 12 In al doilea rand, Iehova ısi ¸ foloseste ¸ spiˆ ritul pentru a-si organiza tia ın di¸ ¸ conduce ˆ ˘ rectia ¸ dorita de el. In viziunea lui Ezechiel, ˘ partea cereasca a organizatiei lui Iehova es¸ ˘ ˆ te descrisa ca fiind un car ceresc ın conti˘ ˆ ˘ ˆ nua miscare, ce ınainteaza pentru a ımplini ¸ scopul lui Iehova. Nimeni si ¸ nimic nu-l poa˘ ˘ te opri. Ce anume determina carul sa se deˆ ˘ ˆ plaseze ıntr-o anumita directie? Spiritul sfant ¸ ˘ ˆ 11. a) De ce putem spune ca spiritul sfant este o for˘ ˘ ˘ ˆ a care contribuie la p astrarea cur a ¸t ¸teniei ın poporul ˘ ˆ lui Dumnezeu? b) Cum po ¸ti dovedi ca ıi permi ¸ti spiˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ritului sfant sa aiba o influen ¸ta puternica ın via ¸ta ta? ˆ 12. a) Potrivit cu viziunea lui Ezechiel, cum ı ¸si con˘ ˘ duce Iehova organiza ¸tia? b) Cum po ¸ti arata ca ac ¸tioˆ ˆ nezi ın armonie cu spiritul sfant? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 APRILIE 2010

ˆ ˆ In al treilea rand, Iehova se foloseste ¸ de ˆ ˘ spiritul sfant pentru a scoate la lumina ade˘ varurile biblice (Prov. 4:18). „Sclavul fidel si ¸ ˘ ˘ ˘ prevazator“ foloseste ¸ de mult timp aceasta re˘ ˘ vista ca mijloc principal prin care este revar˘ ˘ ˘ ˘ sata tot mai multa lumina spirituala (Mat. ˘ ˆ ˆ 24:45). De exemplu, sa ne gandim cum ınte¸ ˆ ˘ legem ın prezent expresia „aceasta generatie“. ¸ (Cite ¸ste Matei 24:32–34.) La ce generatie ¸ s-a ˆ ˘ referit Isus? Articolul „Ce ınseamna pentru ˘ tine prezenta ¸ lui Cristos?“ a explicat ca Isus ˘ nu se referea la oamenii rai, ci la discipolii ˘ ˆ ˘ sai, care, ın scurt timp, aveau sa fie unsi ¸ cu ˆ spirit sfant.1 Continuatorii unsi ¸ ai lui Isus, ˆ ˆ atat cei din secolul I, cat si ¸ cei din timpurile ˘ noastre, urmau sa fie aceia care vedeau semˆ ˆ ˘ nul si semnificatia, ¸ ¸ si ¸ ıi ıntelegeau ¸ anume, ca Isus „este aproape, la usi“. ¸ ˆ ˘ ˘ 14 Ce ınsemn atate are aceasta explicatie ¸ pentru noi? Desi ¸ nu putem stabili cu exacti˘ tate durata ‘acestei generatii’, este esential ¸ ¸ sa ˘ ˘ ˆ ˆ pastram ın minte cateva aspecte referitoare la termenul „generatie“. De obicei, acest ter¸ ˘ ˆ men se refera la oameni de diferite varste, ˘ ˘ care sunt contemporani o anumita perioada ˆ ˘ din viata ¸ lor. In plus, o generatie ¸ nu dureaza ˆ foarte mult si ¸ are un sfarsit ¸ (Ex. 1:6). Asadar, ¸ ˘ ˆ ˘ cum ar trebui sa ıntelegem expresia „aceasta ¸ ˘ ˆ ˘ generatie“? Dupa cat se pare, Isus a vrut sa ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ spuna ca cei unsi ¸ care aveau sa fie de fat¸ a ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ cand semnul ıncepea sa se ımplineasca (ın ˘ ˘ 1914) urmau sa fie contemporani o anumita ˘ perioada din viata ¸ lor cu cei unsi ¸ care aveau ˘ ˘ ˆ ˘ sa vada ınceputul marelui necaz. Aceasta geˆ ˘ ˘ ˆ ˘ neratie si, ¸ a avut un ınceput ¸ fara ındoiala, ˆ ˆ ˘ va avea un sfarsit. ¸ Implinirea unor parti¸ ale 13

Tii ¸ pasul cu ˆ ˘ lumina crescanda? ˘ ˘ ˘ Iehova continua sa reverse lumina ˘ ˆ peste poporul sau. Care sunt cateva ˘ ˘ ˘ ˘ clarificari de natura spirituala, aparute ˆ ın paginile acestei reviste?

ˇ Ce lec ¸tie referitoare la cre ¸sterea spi˘ rituala se desprinde din ilustrarea ˘ ˘ ˘ despre plamadeala? (Mat. 13:33) — 15 iulie 2008, pag. 19, 20. ˆ ˆ ˘ ˇ Cand ia sfar ¸sit chemarea la via ¸ta ˘ cereasca a cre ¸stinilor? — 1 mai 2007, pag. 30, 31. ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˇ Ce ınseamna sa ne ınchinam lui Iehova „cu spirit“? (Ioan 4:24) — 15 iulie 2002, pag. 15. ˆ ˇ In ce curte sluje ¸ste marea mul ¸time? (Rev. 7:15) — 1 mai 2002, pag. 30, 31. ˆ ˇ Cand are loc separarea oilor de capre? (Mat. 25:31–33) — 15 octombrie 1995, pag. 18–28.

(Ezec. 1:20, 21). Organizatia ¸ lui Iehova este ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ alcatuita din doua parti: ¸ una cereasca si ¸ una ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ pamanteasca. Avand ın vedere ca partea ce˘ ˘ ˆ reasca este condusa de spiritul sfant, acelasi ¸ ˘ ˆ lucru se poate spune si ¸ despre partea paman˘ ˆ ˘ teasca. Esti ¸ loial si ¸ asculti¸ ındrumarile da˘ ˆ ˘ te de partea pˆ amanteasca a organizatiei lui ¸ ˘ ˘ Dumnezeu? Inseamna ca tii ¸ pasul cu carul ˆ ceresc al lui Iehova si ın armonie ¸ ¸ actionezi ˆ cu spiritul sfant (Evr. 13:17). 10

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 APRILIE 2010

1 Vezi Turnul de veghe din 15 februarie 2008, paginile 21–25.

˘ ˘ ˘ 13, 14. a) Din cine este alcatuita „aceasta genera˘ ¸tie“ men ¸tionata de Isus? b) Da ¸ti un exemplu care ˘ ˆ ˘ ˘ dovede ¸ste ca spiritul sfant scoate la lumina adevarurile biblice. (Vezi chenarul „Tii ¸ pasul cu lumina ˆ ˘ crescanda?“.)

˘ ˆ ˘ ‘semnului’ arata ın mod clar ca necazul cel ˘ ˘ ˘ ˘ mare trebuie sa fie aproape. Daca ne pastram ˘ sentimentul urgentei ¸ si ¸ veghem, dovedim ca ˘ ˘ ˆ ˘ ne lasam ındrumati¸ de spirit si pa¸ ¸ ca tinem ˘ ˆ ˘ sul cu lumina spirituala crescanda (Mar. 13:37). ˆ ˆ ˆ 15 In al patrulea rand, spiritul sfant ne aju˘ ˘ ˘ ˘ ta sa proclamam vestea buna (Fap. 1:8). Cum ˘ ˘ altfel ar fi fost posibil ca vestea buna sa fie ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ predicata pe tot pamantul? Sa ne gandim pu˘ tin. Probabil ca si ¸ ¸ tu te numeri printre cei ˆ ˘ care, ın trecut, din cauza timiditatii ¸ si ¸ a fricii, ˆ ˘ gandeau astfel: „Eu n-o sa pot merge nicioda˘ ˘ ˘ ta din casa-n casa!“. Dar acum si ¸ tu iei parte ˘ ˘ cu zel la aceasta lucrare.1 Multi¸ frati¸ continua ˘ ˆ sa predice cu fidelitate, ın pofida opozitiei si ¸ ¸ ˆ a persecutiei. Doar spiritul sfant ne poate da ¸ ˘ ˘ ˘ putere sa depasim obstacole mari si ¸ ¸ sa facem ceea ce ne-ar fi imposibil prin forte ¸ proprii ˘ ˘ (Mica 3:8; Mat. 17:20). Daca luam parte din ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ plin la predicare, aratam ca action am ın ar¸ ˆ monie cu spiritul sfant.

ˆ ˆ Rolul spiritului sfant ın viitor ˆ ˆ ˆ 16 Iehova ısi va folosi ın viitor spiritul sfant ¸ ˆ ˆ ıntr-un mod uimitor pentru a-si ¸ duce la ın˘ ˆ deplinire scopul. De exemplu, sa ne gandim ˘ la ocrotirea oferita prin intermediul spirituˆ ˘ lui sfant. Asa ¸ cum am vazut, Iehova a folosit ˆ ˆ ın trecut spiritul sfant pentru a ocroti persoaˆ ne individuale, dar si ¸ poporul Israel ca ıntreg. ˘ ˘ Avem deci toate motivele sa credem ca Dumnezeu va folosi acelasi ¸ spirit puternic pentru ˆ a-si ¸ ocroti poporul ın timpul marelui necaz ˘ care se apropie. Nu este nevoie sa facem speˆ culatii ¸ referitoare la modul ın care ne va pur˘ ˆ ˘ ta Iehova de grija atunci. Putem ınsa privi cu 1 Vezi Turnul de veghe din 15 septembrie 1993, pagina 19, unde este mentionat exemplul unei surori care ¸ ˆ ˆ ˘ si-a ınvins timiditatea si ¸ ¸ a ınceput sa predice cu zel.

˘ ˆ ˘ 15. Ce anume dovede ¸ste ca spiritul sfant ne ajuta ˘ ˘ ˘ sa predicam vestea buna? ˆ ˘ ˆ 16. De ce putem avea ıncredere ca Iehova ı ¸si va ˆ ocroti poporul ın timpul marelui necaz?

ˆ ˘ ıncredere viitorul, deoarece stim ca toti¸ oa¸ ˆ menii care ıl iubesc pe Iehova vor fi mereu sub privirile Sale ocrotitoare. Indiferent unde ˘ s-ar afla ei, nu vor fi niciodata prea departe ˘ ˘ ˆ ca sa poata primi ajutorul spiritului sfant (2 Cron. 16:9; Ps. 139:7–12). ˆ 17 Cum ıˆ si va folosi Iehova spiritul ın lumea ¸ ˘ ˆ noua? Spiritul sfant va inspira scrierea noilor suluri, care vor fi deschise atunci (Rev. 20:12). Ce anume vor contine acele suluri? Probabil ¸ ˘ ˆ ˆ cerintele pe care va trebui sa le ındeplinim ın ¸ ˘ Domnia de O Mie de Ani. Astep ti¸ cu nerab¸ ˘ ˆ ˘ ˘ dare sa ajungi ın lumea noua si ¸ sa analizezi acele suluri? Nici nu ne putem imagina ce va ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ınsemna sa traim ın acel timp binecuvantat! ˘ Iehova se va folosi de spiritul sau pentru a-si ¸ ˆ ˘ ˆ duce la ındeplinire scopul referitor la pamant si ¸ la omenire. ˘ ˘ ˘ 18 Sa˘ nu uitam niciodata ca scopul divin se ˆ va ımplini negresit! Iehova se foloseste ¸ ¸ de ˆ ˘ ˘ spiritul sfant, cea mai puternica fort¸ a din uniˆ vers, pentru a-si ¸ duce la ındeplinire scopul. ˘ ˘ ˘ Iar scopul Sau are legatura si ¸ cu tine. Fii ho˘ ˆ ˘ ˆ ˘ tarat sa-l rogi neıncetat pe Iehova sa-ti¸ dea ˆ ˘ ˆ ˆ spirit sfant! Actioneaz a ın armonie cu ındru¸ ˘ ˘ marile spiritului! (Luca 11:13) Daca vei pro˘ ceda astfel, vei avea perspectiva de a trai penˆ tru totdeauna ın Paradis, asa ¸ cum a stabilit la ˆ ınceput Iehova pentru omenire. ˆ ˆ ˆ 17. Cum ı ¸si va folosi Iehova spiritul sfant ın lumea ˘ noua? ˘ ˆ ˘ 18. Ce e ¸sti hotarat sa faci?

˘ Va aminti ¸ti?

ˆ ˙ Cum ¸si-a folosit Iehova spiritul ın timpurile biblice pentru a se asigura ˘ ˘ ˆ ca scopul sau se va ımplini? ˆ ˆ ˙ Cum ı ¸si folose ¸ste Iehova spiritul ın prezent? ˆ ˆ ˙ Cum ı ¸si va folosi Iehova spiritul ın ˆ viitor pentru a- ¸si duce la ındeplinire scopul? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 APRILIE 2010

˘ SA NE ABATEM OCHII DE LA LUCRURILE DESARTE! ¸ „Abate-mi ochii de la vederea lucrurilor desarte, ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ pastreaza-ma ın viat¸ a pe calea ta.“ (PS. 119:37) ˘ ˘ AZUL este foarte pretios! Datorita lui pu¸ tem percepe instantaneu realitatea cu toa˘ ˘ ˘ te formele si ¸ culorile ei. Tot vazul ne ajuta sa recunoastem un prieten drag sau un potential ¸ ¸ ˘ pericol. De asemenea, datorita acestui sim ¸t, putem admira lucrurile frumoase din jur; putem pre ¸tui minunile creatiei, care sunt dovezi ¸ ale existen ¸tei si (Ps. ¸ ale gloriei lui Dumnezeu ˆ ˆ 8:3, 4; 19:1, 2; 104:24; Rom. 1:20). Intrucat prin ˘ intermediul vazului se transmit informatii ¸ la ˆ creier, acest simt¸ are un rol important ın ce priˆ veste ¸ despre Iehova si ¸ dobandirea cunostin ¸ tei ¸ ˆ ˘ ıntarirea credintei ¸ noastre (Ios. 1:8; Ps. 1:2, 3). 2 Totusi, lucrurile pe care le privim ne pot ¸ ˘ ˘ ˘ face si ¸ a foarte ¸ mult rau. Vazul ne influenteaz mult mintea; de fapt, ceea ce vedem poate ˆ starni sau intensifica ambitii ¸ si ¸ Lumea ¸ dorinte. ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ın care traim este depravata si avid a dup a pla¸ ˘ ceri, fiind condusa de Satan Diavolul. Din ˘ ˘ aceasta cauza, suntem bombardati¸ cu imagini, reclame si ¸ care ne pot duce usor ¸ informatii ¸ pe ˘ ˘ o cale gresit ¸ a, chiar si ¸ numai daca am arunca o privire asupra lor (1 Ioan 5:19). Asadar, nu ¸ ˘ este de mirare ca psalmistul l-a implorat pe Dumnezeu: „Abate-mi ochii de la vederea lu˘ ˘ ˘ ˆ ˘ crurilor desarte, pastreaza-ma ın viat¸ a pe calea ¸ ta“ (Ps. 119:37). ˘ ˆ Cum pot ochii sa ne ınsele? ¸ ˘ ˆ ˆ 3 Sa˘ analizam ce s-a ıntamplat cu prima fe˘ meie, Eva. Satan a sugerat ca ochii ei „se vor

ˆ ˘ 1. Cat de important este vazul? ˘ 2. a) De ce ar trebui sa fim atenti¸ la ceea ce privim? ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ b) Ce ınvat¸ am din rugamintea sincera a psalmistului? ˘ ˘ 3–5. Ce relatari biblice ilustreaza pericolul de a ne ˘ ˆ lasa ınsela ¸ ti¸ de ceea ce vedem?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 APRILIE 2010

˘ ˆ deschide“ daca va manca din fructul ‘pomu˘ lui cunoasterii binelui si ¸ ¸ raului’. Eva trebuie ˘ ˘ ˆ ˘ sa fi fost atrasa de gandul ca i „se vor deschi˘ ˘ ˆ de“ ochii. Ea si-a ¸ dorit si ¸ mai mult sa mananˆ ˘ ˘ ce din fructul interzis cand „a vazut ca pomul ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ era bun de mancat si da, ca ¸ ca ıncanta ˆ ochii, ˘ ˆ pomul era placut de privit“. Intrucat a privit ˘ ˘ ˆ cu pofta acel fruct, Eva a ajuns sa ıncalce porunca lui Dumnezeu. So ¸tul ei, Adam, a neso˘ cotit si ¸ el porunca divina. Consecin ¸tele de˘ ˘ ˆ zastruoase ale neascultarii sale s-au rasfrant ˆ asupra ıntregii omeniri (Gen. 2:17; 3:2–6; Rom. 5:12; Iac. 1:14, 15). ˆ ˆ 4 In zilele lui Noe, si unii ıngeri au fost ¸ ˆ influen ¸ta ¸ti de lucrurile la care s-au uitat. In Ge˘ neza 6:2 se spune despre ei: „Fiii adevaratului ˘ ˘ Dumnezeu au vazut ca fiicele oamenilor erau frumoase si luat so ¸tii, pe cele pe care ¸ si-au ¸ le-au ales“. Privindu-le cu inten ¸tii imorale pe ˆ ˆ fiicele oamenilor, ın acesti ¸ ıngeri rebeli a luat ˘ nastere dorin ¸ta nefireasca de a avea rela ¸tii se¸ xuale cu fiin ¸te umane. Descenden ¸tii acestor ˆ ıngeri au fost oameni foarte violen ¸ti. Din cau˘ ˘ ˆ za rauta ¸tii de atunci, ıntreaga omenire a fost ˘ distrusa, cu excep ¸tia lui Noe si ¸ a familiei sale (Gen. 6:4–7, 11, 12). ˆ ˆ 5 Secole mai tarziu, cand israeli ¸tii au cuce˘ rit Ierihonul, Acan a vazut unele lucruri de pre ¸t si ¸ le-a furat. Iehova poruncise ca toate lu˘ crurile din oras¸ sa fie distruse, cu excep ¸tia ace˘ ˆ ˘ lora care trebuiau sa intre ın tezaurul Sau. Is˘ ˘ raeli ¸tii au fost avertiza ¸ti ‘sa se ¸tina departe de ˘ lucrul destinat distrugerii, ca nu cumva sa le ˘ ˘ ˘ ˆ vina vreo dorin ¸ta’ si ¸ sa ia ceva din oras.¸ Cand

ˆ ˘ ˘ ˘ Acan a ıncalcat aceasta porunca, israeli ¸tii au ˆ ˆ fost ınfran ¸ti la Ai, iar unii dintre ei au murit. ˘ ˆ ˘ Acan nu si-a ¸ marturisit vina pana nu a fost de˘ ˆ ˘ mascat. El a recunoscut ca, atunci ‘cand a vazut’ lucrurile respective, ‘le-a poftit’. Dorin ¸ta ˆ ˘ ochilor l-a dus la distrugere, ımpreuna cu „tot ce era al lui“ (Ios. 6:18, 19; 7:1–26). Acan a doˆ rit ın inima lui ceva nepermis.

Importan ¸ta autodisciplinei Unele dintre tenta ¸tiile din prezent se asea˘ ˘ mana cu tenta ¸tiile la care au fost expusi ¸ Eva, ˆ ˘ ıngerii neascultatori si ¸ Acan. Dintre toate „plaˆ nurile“ folosite de Satan pentru a induce ın eroare omenirea, cel mai eficient este „dorin¸ta ochilor“ (2 Cor. 2:11; 1 Ioan 2:16). Speciaˆ ˘ listii bine ca oamenii sunt ¸ ın publicitate stiu ¸ ˘ influen ¸ta ¸ti de ceea ce vad. Un renumit expert ˆ ˘ ın marketing a spus: „Vazul este cel mai sedu˘ ˘ cator sim ¸t. Deseori domina celelalte sim ¸turi si ¸ ˘ ˘ are puterea de a ne convinge sa ac ¸tionam ira¸tional“. 7 Nu este deci de mirare ca˘ suntem bombarda ¸ti cu imagini inteligent concepute, care au ˆ un impact vizual puternic si ¸ starnesc dorin ¸ta ˘ ˘ de a cumpara un produs. Un cercetator din Statele Unite, care a studiat influen ¸ta materialelor publicitare asupra oamenilor, a afirmat ˘ ˘ ca acestea sunt „concepute nu numai ca sa ˘ transmita informa ¸tii, ci, mult mai important, ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ca sa starneasc a sentimente si ¸ sa ındemne la ˆ ac ¸tiune“. In acest scop, imaginile cu conota¸tii sexuale sunt des folosite. Este deci foarte ˘ important sa fim aten ¸ti la ceea ce privim si ¸ la ˘ ˘ ˘ ˆ ceea ce permitem sa ne patrunda ın minte si ¸ ˆ ˘ ın inima! ˘ ˆ 8 ‘Dorin ¸ta ochilor si ¸ a carnii’ ıi poate afec˘ ˆ ta si De aceea, Cuvan¸ pe adevara ¸tii crestini. ¸ ˆ ˘ ˘ tul lui Dumnezeu ne ındeamna sa ne autodis6

6, 7. a) Care este unul dintre „planurile“ folosite de ˘ ˘ ˆ ˘ Satan ca sa ne prinda ın capcana? b) Cum folosesc si¸ companiile publicitare acest ‘plan’? ˆ ˘ 8. Cum scoate Biblia ın evident¸ a necesitatea de a ne ˘ pazi ochii?

˘ ciplinam cu privire la lucrurile pe care le vedem si ¸ pe care ni le dorim (1 Cor. 9:25, 27). (Cite ¸ste 1 Ioan 2:15–17.) Iov, un om drept, a ˘ ˘ recunoscut influen ¸ta puternica a vazului asu˘ ˘ ˆ pra dorin ¸telor. El a spus: „Am facut legamant ˘ cu ochii mei. Cum sa-i dau o aten ¸tie necuve˘ nita unei fecioare?“ (Iov 31:1). Iov nu numai ˘ ˘ ˘ ˆ ca a refuzat sa se atinga de o femeie ıntr-un ˆ mod imoral, dar nici nu a permis ca ın min˘ ˘ ˘ ˘ ˆ tea lui sa prinda radacini un astfel de gand. ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Isus a aratat ca nu trebuie sa ne patam minˆ tea cu ganduri imorale. El a afirmat: „Cine priˆ ˆ ˆ veste ¸ insistent o femeie ın asa ¸ fel ıncat s-o pof˘ ˆ teasca a si ¸ comis adulter cu ea ın inima lui“ (Mat. 5:28).

Lucruri desarte ¸ care trebuie evitate ˆ 9 In lumea de azi este normal sa˘ ‘privesti in¸ ˆ sistent’ imagini pornografice, ındeosebi pe ˘ internet. De fapt, nici nu trebuie sa cau ¸ti ast˘ ˘ fel de site-uri, pentru ca te cauta ele pe tine! ˘ Pe monitorul calculatorului ar putea aparea ˘ ˘ ˘ pe neasteptate o reclama cu o imagine atraga¸ toare. Un e-mail aparent inofensiv ar putea as˘ ˆ cunde o imagine pornografica greu de ınde˘ ˘ ˘ partat de pe ecran. Chiar daca o persoana ˘ arunca doar o privire asupra acestei imagini ˆ ınainte de a o sterge, imaginea s-a imprimat ¸ ˆ ˆ ˘ deja ın mintea sa. Faptul de a privi ın treacat imagini pornografice poate avea consecin ¸te ˘ ˘ ˘ triste: o constiin ¸ta patata si ¸ ¸ lupta de a sterge ¸ din minte scenele imorale. Si mai grav, o per¸ ˘ ˆ soana care ın mod deliberat „priveste ¸ insis˘ ˘ ˆ tent“ imagini imorale arata ca nu a „omorat“ dorin ¸tele gresite (Cite ¸ste Efeseni 5:3, 4, 12.) ¸ (Col. 3:5, 6). 10 Copiii pot fi atrasi de pornografie din ¸ ˘ ˆ 9. a) De ce trebuie sa fim foarte precauti¸ cand folosim internetul? b) Ce consecinte poate avea faptul de ¸ ˆ ˘ a privi ın treacat imagini pornografice? ˆ 10. a) De ce ındeosebi copiii sunt vulnerabili la pornografie? b) Ce efecte poate avea pornografia asupra copiilor? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 APRILIE 2010

˘ ˆ cauza curiozita ¸tii specifice varstei. Acest lucru ˘ ar putea avea efecte de durata asupra concep¸tiei lor despre sexualitate. Potrivit unui raport, ˘ ˘ ˘ ˘ printre efecte se numara o parere gresit ¸ a deˆ spre moralitate, „dificultatea de a ıntre ¸tine o ˘ ˘ ˘ ˘ rela ¸tie sentimentala sanatoasa, un punct de vedere nerealist despre femei si, ¸ posibil, dependen ¸ta de pornografie, care poate periclita ˘ activitatea scolar a, rela ¸tiile familiale si ¸ ¸ de prieˆ ˘ tenie“. Mai tarziu, si ¸ casnicia lor ar putea avea mult de suferit. 11 Un frate de credin a˘ a scris: „Dintre toate ¸t ˆ ˘ viciile pe care le-am avut ınainte sa devin Mar˘ tor, cel mai greu mi-a fost sa renun ¸t la pornoˆ ˘ ˆ ˆ grafie. Inca ımi vin ın minte acele imagini, iar ˆ ˆ ˘ ˆ asta mi se ıntampla ın cele mai neobisnuite ¸ ˆ ˆ momente: cand simt un miros, cand aud o ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ melodie, cand vad ceva sau cand ma gandesc ˘ ˘ ˆ la un anumit lucru. Este o lupta zilnica, neın˘ ˘ ˆ ˘ trerupta“. Un alt frate a spus ca, ın copilarie, ˆ ˘ ˘ cand parin ¸tii nu erau acasa, se uita la reviste˘ ˘ le pornografice ale tatalui sau, care nu era ˘ Martor. Iata ce spune el: „Acele imagini au ˆ avut un efect ıngrozitor asupra min ¸tii mele! ˘ ˆ ˆ Chiar si ¸ acum, dupa 25 de ani, ımi reapar ın ˆ minte unele dintre acele imagini. Oricat as¸ ˘ ˘ lupta ca sa le uit, ele tot reapar. De aceea ma ˘ ˘ ˆ simt vinovat, desi ¸ evit sa ma gandesc la ele“. ˆ ˆ ˘ ˘ Cat de ınˆ ¸telept este sa nu ne uitam la lucruri desarte! In felul acesta suntem scuti ¸ti de sen¸ ˆ ˘ ˘ timente ımpovaratoare! Ce poate face o per˘ ˆ ˘ ˘ ˘ soana ın acest sens? Trebuie sa se straduiasca ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ‘sa ia captiv orice gand ca sa-l faca ascultator de Cristos’ (2 Cor. 10:5). 12 Printre lucrurile desarte, sau ‘lipsite de ¸ ˘ ˘ valoare’, pe care trebuie sa le evitam sunt si ¸ ˘ divertismentele care promoveaza materialis˘ ˘ ˆ mul, ocultismul, violen ¸ta si ¸ varsarile de san˘ ˆ ge. (Cite ¸ste Psalmul 101:3.) Parin ¸tii au ınain11. Dati¸ un exemplu pentru a evidentia ¸ pericolul pornografiei. ˘ 12, 13. Ce lucruri desarte nu trebuie sa privim, si¸ ¸ de ce?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 APRILIE 2010

tea lui Iehova responsabilitatea de a alege cu ˘ ˘ ˆ grija ceea ce permit sa se vizioneze ın locuinˆ ˘ adevarat nu ¸ta lor. Bineın ¸teles, niciun crestin ¸ ˆ ˆ s-ar implica ın mod deliberat ın spiritism. To˘ ˘ ˘ tusi, ca unele filme, se¸ parin ¸tii trebuie sa stie ¸ ˘ riale TV, jocuri video si ¸ chiar car ¸ti pentru co˘ pii promoveaza practici spiritiste (Prov. 22:5). ˆ ˆ ˘ 13 Indiferent ca˘ suntem tineri sau ın varsta, ˘ ˘ ˘ ˆ nu ar trebui sa ne gasim placerea ın jocuri vi˘ ˆ deo violente, care prezinta ın mod realist criˆ me sangeroase. (Cite ¸ste Psalmul 11:5.) Nu tre˘ ˘ ˘ buie sa permitem ca mintea noastra sa se ˘ concentreze asupra vreunei activita ¸ti con˘ ˘ ˘ damnate de Iehova. Sa nu uitam ca una dinˆ tre ¸tintele lui Satan sunt gandurile noastre ˘ (2 Cor. 11:3). Mai mult, daca petrecem prea ˆ mult timp vizionand emisiuni de divertis˘ ment sau filme care nu sunt neaparat con˘ damnabile, am putea ajunge sa nu mai avem ˆ ˆ timp pentru ınchinarea ın familie, citirea zil˘ ˘ ˆ nica a Bibliei si ¸ pregatirea pentru ıntruniri (Filip. 1:9, 10).

˘ ˘ Sa urmam exemplul lui Isus ˘ ˆ ˘ 14 Din pacate, ın aceasta lume rea nu pu˘ tem evita complet sa vedem lucruri desarte. ¸ Chiar si ¸ Isus a fost expus unor astfel de luˆ ˆ ˘ ˘ cruri. Cand a ıncercat a treia oara sa-l deter˘ ˆ mine pe Isus sa ıncalce vointa ¸ lui Dumnezeu, „Diavolul l-a dus din nou cu el pe un ˘ ˆ munte neobisnuit de ınalt, i-a aratat toate re¸ gatele lumii si¸ gloria lor“ (Mat. 4:8). De ce a ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ procedat Satan ın felul acesta? Fara ındoiala, ˘ ˘ el a vrut sa exploateze influenta ¸ puternica a ochilor. Faptul de a privi splendoarea tuturor regatelor lumii l-ar fi putut determina pe Isus ˘ sa cedeze dorintei glorie. Dar ¸ de a obtine ¸ cum a reactionat Isus? ¸ 15 El nu a stat sa˘ mediteze asupra acestei ˆ oferte tentante. Nu a permis nici ca ın inima ˆ ˘ ˘ 14, 15. a) Ce se poate remarca ın legatura cu cea de-a treia tentatie ¸ la care a fost supus Cristos? b) Cum a reu˘ ˆ ˘ sit ¸ Isus sa i se ımpotriveasca lui Satan?

Ce lucruri desarte ¸ ˘ ˘ ˘ trebuie sa evite crestinii sa priveasca? ¸

˘ ˘ lui sa apara dorinte Isus n-a trebuit ¸ gresite. ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ sa cantareasca oferta Diavolului pentru a o ˘ respinge. Dimpotriva, a reactionat imediat si¸ ¸ ˘ i-a poruncit: „Pleaca, Satan!“ (Mat. 4:10). ˆ ˘ Isus s-a concentrat ın permanent¸ a asupra re˘ latiilor sale cu Iehova si¸ i-a raspuns lui Satan ¸ ˆ ˆ ˘ tin ¸ and cont de scopul vietii ¸ sale: ınfaptuirea vointei ¸ lui Dumnezeu (Evr. 10:7). Prin urmare, Isus a dejucat planul viclean al lui Satan. ˆ ˘ 16 Din exemplul lui Isus putem ınv ata ¸ mulˆ ˆ te lucruri. In primul rand, nimeni nu este ˆ scutit de capcanele lui Satan (Mat. 24:24). In ˆ al doilea rand, lucrurile pe care le privim cu ˘ insistent¸ a pot face ca dorintele inimii,ˆ fie ¸ ˘ ˘ bune, fie rele, sa devina mai puternice. In al ˆ ˘ treilea rand, Satan exploateaza la maximum ˆ ˆ „dorinta ¸ ochilor“, ın ıncercarea de a ne aba˘ ˆ te de la calea cea dreapta (1 Pet. 5:8). Si, ¸ ın al ˆ ˆ patrulea rand, si¸ noi ne putem ımpotrivi lui ˆ ˘ ˘ Satan, ındeosebi daca action am cu promp¸ titudine (Iac. 4:7; 1 Pet. 2:21). ˘ ˘ ˘ Sa ne pastram ochiul „simplu“ 17 Dedicarea noastra˘ la Iehova implica˘ si ¸ ˆ ˘ ˆ 16. Ce putem ınvata ¸ din exemplul lui Isus ın ce priˆ veste ¸ atitudinea pe care a avut-o cand a fost ispitit de Satan? ˆ ˘ ˆ 17. De ce este ıntelept sa ne gandim dinainte cum ¸ ˆ vom reactiona ın fata ¸ ¸ unei tentatii? ¸

˘ promisiunea solemna de a respinge lucruriˆ ˘ ˆ ˘ le desarte. Jurand sa ınfaptuim vointa ¸ lui ¸ ˆ Dumnezeu,ˆ suntem ın asentimentul psalmistului: „Imi feresc piciorul de orice cale ˘ ˘ ˆ ˘ rea, ca sa pazesc cuvantul tau“ (Ps. 119:101). ˆ ˘ ˆ Este ıntelept sa ne gandim dinainte ce vom ¸ ˆ ˆ face cand ne vom afla ın fata ¸ unei tentatii. ¸ ˘ Cu toˆtii bine ce lucruri condamna Bi¸ stim ¸ blia. In plus, cunoastem masina tiile lui Sa¸ ¸ ¸ ˘ tan. Isus a fost ispitit sa transforme pietrele ˆ ˆ ˘ ın paini dupa ce postise patruzeci de zile si¸ ˆ patruzeci de nopti¸ si¸ ıi era „foame“ (Mat. ˆ ˆ 4:1–4). Satan ısi ¸ poate da seama cand suntem ˆ slabi si¸ cand putem ceda usor sale. ¸ ¸ tentatiilor ˘ ˘ De aceea, acum este timpul sa acordam toa˘ ˘ ˆ ˘ ta atentia ¸ acestor lucruri. Sa nu amanam! ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ Daca pastram zilnic ın minte juramantul pe

˘ ˘ Ce nu ar trebui sa uitam despre . . . ˘ ˙ legatura dintre ochi, minte ˘ ¸si inima? ˙ pericolul de a privi imagini pornografice? ˘ ˘ ˙ importan ¸ta pastrarii unui ochi „simplu“? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 APRILIE 2010

˘ ˆ care l-am facut cand ne-am dedicat lui Ieho˘ ˆ ˘ ˘ va, vom fi ferm hotarati¸ sa evitam lucrurile desarte (Prov. 1:5; 19:20). ¸ ˆ ˘ 18 In fiecare zi ne confruntam cu tot mai multe tentatii ¸ care ne atrag privirea. Este mai ˆ ˘ ˘ ˆ important ca oricand sa urmam ındemnul ˘ lui Isus de a ne pastra ochiul „simplu“ (Mat. ˘ 6:22, 23). Un ochi „simplu“ se concentreaza ˆ ˆ ˘ ın totalitate asupra unui singur scop: ınfap18, 19. a) Care este deosebirea dintre un ochi „sim˘ ˘ plu“ si¸ un ochi „rau“? b) De ce este important sa ne ˘ preocupam mereu de lucrurile pretioase? c) Ce sfat ¸ ˆ primim ın Filipeni 4:8?

tuirea vointei ¸ lui Dumnezeu. Prin contrast, ˘ un ochi „rau“ este viclean, lacom si¸ atras de lucruri desarte. ¸ ˘ ˘ ˘ 19 Sa˘ nu uitam ca ochii ne hranesc mintea, ˘ iar mintea ne hraneste ¸ inima. Este deci im˘ ˘ portant ca principala noastra preocupare sa fie mereu ceea ce este pretios. (Cite ¸ste Filipeni ¸ ˘ ˘ 4:8.) La fel ca psalmistul, sa-l rugam pe Ieho˘ ˘ va ‘sa ne ˆabata ochii de la vederea lucrurilor ˘ ˘ ˘ desarte’. In timp ce ne straduim sa action am ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ın armonie cu aceasta rugaciune, putem fi si˘ ˘ ˆ ˘ guri ca Iehova ne va ‘pastra ın viat¸ a pe calea sa’ (Ps. 119:37; Evr. 10:36).

ˆ IL URMEZI PE CRISTOS ˆ IN MOD DEPLIN? ˘ „Asa ¸ cum, de fapt, si ¸ umblati ¸ . . . , sa continuati ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ sa faceti ¸ lucrul acesta ıntr-o masura si ¸ mai mare.“ (1 TES. 4:1) ˆ ˘ ˆ E-AI GANDIT vreodata cat de minunat ar ˘ ˘ fi fost daca ai fi trait pe vremea lui Isus? ˘ ˘ De exemplu, daca ai fi suferit de o boala chinuitoare, Isus te-ar fi vindecat. Sau ai fi avut ˘ ˘ ˘ ˆ bucuria sa-l vezi si¸ sa-l auzi pe Isus, sa ınveti¸ ˘ chiar de la el sau sa asisti ¸ la unele miracole ˘ facute de el (Mar. 4:1, 2; Luca 5:3–9; 9:11). Ce ˘ privilegiu extraordinar ar fi fost sa vezi toa˘ te acele lucrari ale lui Isus! (Luca 19:37) De ˆ atunci ıncoace, nicio generatie ¸ n-a mai fost ˘ martora la astfel de evenimente. Ceea ce a

˘ 1, 2. a) La ce evenimente au avut privilegiul sa asiste mul ¸ti oameni din zilele lui Isus? b) De ce timpuˆ ˘ rile ın care traim sunt speciale? 24

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 APRILIE 2010

ˆ ˘ ˆ realizat Isus „prin jertfirea lui ınsusi“ ¸ ramane ceva unic (Evr. 9:26; Ioan 14:19). ˆ ˘ 2 Dar si timpurile ın care traim noi sunt ¸ ˆ speciale. Biblia le numeste ¸ „timpul sfarsitu¸ ˘ lui“, sau „zilele din urm a“ (Dan. 12:1–4, 9; ˆ ˘ ˘ 2 Tim. 3:1). In aceast a perioad a, Satan a fost ˆ ˆ alungat din ceruri. In curand, el va fi legat ˆ si¸ ˆ aruncat „ın abis“ (Rev. 12:7–9, 12; 20:1–3). In ˘ ˘ prezent avem marele privilegiu sa participam ˘ la o lucrare mondiala care nu se va mai repe˘ ta niciodata: proclamarea ‘vestii ¸ bune despre ˆ ˘ ˘ regat’. Astfel, le ımpartasim oamenilor spe¸ ˘ ˆ ˆ ranta ¸ ca ın curand va fi instaurat un Paradis (Mat. 24:14).

ˆ Chiar ınainte de a urca la cer, Isus le-a ˘ spus continuatorilor sai: „Si-mi veti¸ fi mar¸ ˆ ˆ ˘ ˆ tori ın Ierusalim, ın toata Iudeea, ın Samaria ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ si¸ pana ın cea mai ındepartata parte a paman˘ tului“ (Fap. 1:8). Acea lucrare urma sa impli˘ ce o activitate mondiala de predare. Scopul ei ˘ era facerea de discipoli, adica mai multi¸ conˆ ˘ ˘ ˆ tinuatori ai lui Cristos, ınainte sa vina sfarsi¸ ˘ tul (Mat. 28:19, 20). Ce trebuie sa facem penˆ ˘ tru a ındeplini cu succes aceasta misiune pe ˆ care ne-a ıncredintat-o Cristos? ¸ ˆ ˘ ˘ 4 Petru ne-a ındemnat sa avem grija ‘ce fel ˆ ˘ ˆ de persoane suntem ın acte de conduita sfan˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ta si¸ ın fapte de devotiune sfanta, ın timp ce ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ astept am si¸ pastram viu ın minte prezenta ¸ zi¸ lei lui Iehova’ (2 Pet. 3:11, 12). Cuvintele lui ˘ ˆ ˘ Petru arata cat este de important sa veghem ˆ ˘ ˘ ˘ ın aceste zile din urma, ca sa fim siguri ca via˘ ˘ ta ¸ noastra se axeaza pe fapte de devotiune ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ sfanta. Printre acestea se numara predicarea ˆ vestii o mare bucurie cand ve¸ ¸ bune. Simtim ˆ dem zelul cu care fratii din ıntreaga ¸ nostri ¸ ˆ lume ındeplinesc misiunea de a predica! Tot˘ ˘ ˆ ˘ ˘ odata, ıntelegem ca nu trebuie sa ne slabeas¸ ˘ ˆ ca zelul ın serviciul lui Iehova din cauza presiunilor zilnice ale lumii lui Satan si¸ a tenˆ ˘ ˘ dintelor pacatoase pe care le-am mostenit. In ¸ ¸ continuare vom vedea cum ne putem asigu˘ ˆ ˘ ˆ ra ca ıl urmam neıncetat pe Cristos. 3

˘ ˘ Continua sa te achi ¸ti ˘ de responsabilita ¸tile ˆ ıncredin ¸tate de Dumnezeu ˆ 5 In scrisoarea adresata˘ crestinilor din Ie¸ ˘ rusalim, apostolul Pavel i-a laudat pe cola˘ ˆ 3. a) Ce le-a spus Isus continuatorilor sai chiar ına˘ inte de urcarea sa la cer? b) Ce avea sa implice lucraˆ ˘ rea ıncredin ¸tata de Cristos? ˘ ˆ ˘ ˆ 4. a) Ce necesitate este scoasa ın eviden ¸ta ın 2 Pe˘ tru 3:11, 12? b) Cu privire la ce anume trebuie sa ˘ avem grija? ˘ 5, 6. a) Pentru ce i-a laudat Pavel pe cre ¸stinii din Ierusalim, ¸si cu privire la ce i-a avertizat? b) De ce ˘ ˘ trebuie sa ne achitam cu seriozitate de responsabi˘ lita ¸tile date de Dumnezeu?

˘ ˆ ˆ boratorii sai ın ınchinare pentru perseveren˘ ta ¸ si ¸ fidelitatea pe care o manifestasera chiar ˆ ˘ si ¸ Iata ce le-a spus el: ¸ ın timp de persecutii. ˘ ˘ „Amintiti-v ¸ a mereu de zilele de odinioara, ˆ ˘ cand, dupa ce ati¸ fost lumina ti, ¸ ati¸ dus o ˆ ˘ ˆ ˘ mare lupta ın suferinte“. Intr-adevar, Iehova ¸ ˘ nu a uitat conduita lor fidela (Evr. 6:10; ˘ ˘ ˆ ˘ 10:32–34). Fara ındoiala, crestinii evrei au ¸ ˆ fost foarte ıncurajati¸ de acele cuvinte pline ˘ ˘ ˘ de caldura prin care i-a laudat Pavel. Totusi, ¸ ˆ ˆ ın aceeasi ¸ scrisoare, el i-a avertizat ımpotri˘ ˘ va unei tendinte a sub ¸ care, daca nu era tinut ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ control, putea sa duca la slabirea zelului fat¸ a ˆ de serviciul sacru. Pavel i-a ındemnat pe ˘ crestini sa nu caute scuze pentru a ‘respin¸ ge’ poruncile lui Dumnezeu (Evr. 12:25). 6 Si crestinii de azi trebuie sa˘ dea asculta¸ ¸ ˘ re acestui avertisment. Nu trebuie ‘sa res˘ ˆ pingem’ responsabilitatile ıncredintate de ¸ ¸ ˘ ˆ Dumnezeu, caut a nu ne ˆ and scuze pentru ˘ ˘ achita de ele. Intelegem deci ca trebuie sa ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ fim hotarati¸ sa ne ındeplinim cu seriozitate ˘ ˘ responsabilitatile si ¸ crestine ¸ ¸ sa nu permitem ˆ ˘ ˘ ca zelul nostru ın serviciul divin sa scada ˆ ˘ (Evr. 10:39). La urma urmei, ınfaptuirea ser˘ viciului sacru este o chestiune de viat¸ a si ¸ de moarte (1 Tim. 4:16). 7 Ce ne va ajuta sa˘ nu ne sustragem de la ˆ ˘ ındeplinirea obligatiilor fat¸ a de Iehova? O ¸ ˘ ˆ modalitate importanta de a lupta ımpotriva acestei tendinte ¸ este meditarea cu regulari˘ tate la semnificatia ¸ dedicarii noastre. Noi ˘ i-am promis lui Iehova ca vom pune pe priˆ ˘ ˆ mul loc ın viat¸ a ındeplinirea vointei ¸ sale. Cu ˘ ˘ ˘ totii ¸ vrem sa respectam aceasta promisiune, nu-i asa? ¸ Matei 16:24.) Prin urmare, ¸ (Citeste ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ar trebui sa ne ıntrebam din cand ın cand: ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ „Sunt la fel de hotarat sa traiesc la ınaltimea ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ 7, 8. a) Ce ne va ajuta sa ne pastram zelul ın servi˘ ciul lui Iehova? b) Daca nu mai suntem la fel de zeˆ ˘ ˘ lo ¸si ca ınainte, ce ar trebui sa nu uitam despre Iehova ¸si Isus? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 APRILIE 2010

˘ ˆ dedicarii mele ca atunci cand m-am botezat? ˆ Am acelasi ¸ zel ca la ınceput?“. ˆ ˘ 8 Daca˘ ın urma unei examinari sincere ˘ ˆ ajungi la concluzia ca esti ¸ activ ın ¸ mai putin ˘ serviciul lui Iehova, este bine sa-ti¸ amintesti ¸ ˆ ˘ cuvintele ınvioratoare ale profetului Tefania: ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ „Sa nu-ti¸ slabeasca mainile! Iehova, Dumne˘ ˆ ˘ ˘ zeul tau, este ın mijlocul tau. Fiindca este Puternic, el va salva. Va exulta pentru tine, ˆ va fi plin de bucurie“ (Tef. 3:16, 17). La ın¸ ˆ ceput, aceste cuvinte ıncurajatoare li s-au ˆ ˆ aplicat israelitilor ıntorsi ¸ ¸ ın Ierusalim din ˘ captivitatea babiloniana. Totusi, ¸ ele se apli˘ ˆ ca si ¸ ınˆ cazul poporului de azi al lui Dumˆ ˆ ˘ nezeu. Intrucat lucrarea pe care o ınfaptuim ˘ ˘ ˘ este a lui Iehova, ar trebui sa nu uitam ca ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ atat El, cat si ¸ si ¸ Fiul sau ne sustin ¸ ne ıntaresc ˘ ˆ ˘ ca sa ne putem ındeplini responsabilitatile ¸ ˆ ˘ ıncredintate (Mat. 28:20; Filip. 4:13). Daca ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ne straduim mereu sa ınfaptuim cu zel luˆ crarea lui Iehova, el ne va binecuvanta si ¸ ne ˘ ˘ va ajuta sa progresam spiritualiceste. ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ „Sa cautam mai ıntai regatul“ plini de zel ˆ ˆ ˆ ˘ 9 In timp ce manca ın casa unui conduca˘ tor al fariseilor, Isus a facut o ilustrare despre ˘ un ospat.¸ El a vorbit despre posibilitatea pe care o aveau diferite persoane de a mosteni ¸ ˘ ˆ Regatul cerurilor. De asemenea, a aratat ce ın˘ ˘ seamna a cauta scuze. (Citeste ¸ Luca 14:16–21.) ˘ ˘ Invitatii ¸ la ospat¸ din ilustrarea lui Isus au cau˘ ˘ tat tot felul de scuze ca sa nu vina. Unul din˘ ˘ ˘ tre ei a spus ca trebuie sa vada un ogor cum˘ ˘ ˘ parat de putin ¸ timp. Altul a spus ca voia sa examineze niste ¸ vite pe care tocmai le cum˘ parase. Iar un altul a spus: ‘Nu pot veni. Tocmai mi-am ˆ luat sotie’. Toate acestea erau scu¸ ˘ ze ieftine. In mod normal, o persoana care ˘ vrea sa cumpere un ogor sau niste ¸ vite le ve9, 10. a) Ce idee transmite parabola lui Isus despre ˘ ˆ ˘ ˘ ospa ¸t? b) Ce lec ¸tie putem ınva ¸ta din aceasta para˘ bola? 26

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 APRILIE 2010

˘ ˆ ˆ ˘ ˘ rifica mai ıntai. Dupa ce le-a cumparat, nu ˘ ˘ este necesara o examinare urgenta. De aseme˘ ˘ ˆ nea, un om care s-a casatorit de curand nu are ˘ ˆ niciun motiv sa refuze o invitatie ¸ atat de im˘ ˘ portanta. Nu este de mirare ca gazda din ilusˆ trare s-a maniat. ˆ ˘ 10 Ce lectie importanta˘ putem ınv ata ¸ ¸ din ˘ ˘ parabola lui Isus? Sa nu permitem niciodata chestiunilor personale, cum sunt cele men˘ ˘ ˆ tionate de Isus, sa devina atat de importante ¸ ˆ ˆ ˘ pentru noi, ıncat sa ia locul serviciului divin. ˘ ˘ ˘ Daca un crestin nu pastreaza aceste chestiuni ¸ ˘ personale la locul potrivit, zelul sau pentru ˘ lucrare va scadea treptat. (Citeste ¸ Luca 8:14.) ˘ ˆ ˘ Ca sa nu ajungem ın aceasta situatie, ¸ trebuie ˘ ˘ ˆ ˆ sa traim ın armonie cu ındemnul lui Isus: ˘ ˘ ˆ ˆ „Continuati¸ sa cautati¸ mai ıntai regatul si¸ ˆ ˆ dreptatea Sa“ (Mat. 6:33). Cat de ıncurajator ˘ este sa vedem cum slujitorii lui Dumnezeu, ˆ ˘ ˘ tineri si¸ varstnici deopotriva, aplica acest sfat ˘ ˘ vital! De fapt, multi¸ au luat masuri ca sa-si¸ ˘ ˘ simplifice viata ¸ si¸ sa petreaca mai mult timp ˆ ˆ ˘ ın lucrare. Ei au ınvatat ¸ din proprie experien˘ ˘ ˘ ˆ ˆ t¸ a ca faptul de a cauta mai ıntai regatul plini ˘ de zel aduce adevarata fericire si¸ mari satisfactii. ¸ ˆ 11 Pentru a ın telege de ce este foarte impor¸ ˘ ˆ ˘ tant sa fim zelosi¸ ın serviciul divin, sa analiˆ ˘ zam un eveniment din viata ¸ regelui Ioas. In˘ ˘ ˆ ˆ grijorat ca Israelul ar fi putut cadea ın mainile ˆ ˘ Siriei, Ioas s-a dus la Elisei si¸ a ınceput sa ˆ ˘ ˘ ˘ planga. Profetul i-a spus sa traga de la fereas˘ ˘ ˘ tra o sageata spre Siria. Acest lucru a indicat ˘ ˘ ˆ ˘ ca Israelul avea sa ınving a acea natiune cu ¸ ˆ ajutorul lui Iehova. In mod sigur, regele a prins mult curaj. Apoi Elisei i-a spus lui Ioas ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ sa ia sagetile ¸ si¸ sa traga cu ele ın pamant. Ioas ˆ a tras doar de trei ori. Elisei s-a maniat pe el ˘ ˘ pentru ca, daca ar fi tras de cinci sau de sase ¸ ˘ ˆ ˘ ori, ‘ar fi batut Siria pana ar fi distrus-o’. Dar ˘ ˘ acum, Ioas urma sa obtin ¸ a doar trei victorii, ˘ ˘ ˆ 11. Ce relatare biblica arata cat este de important ˘ ˘ sa-i slujim lui Iehova din toata inima ¸si cu zel?

ˆ ˘ ˘ care nu aveau sa fie decisive. InCe te poate ajuta sa-l urmezi ˆ ˘ ˆ trucat n-a dat dovada de zel, Ioas neıncetat pe Cristos? ˆ a avut succes doar ıntr-o anumi˘ ˘ ˘ ta masura (2 Regi 13:14–19). Ce ˆ ˆ ˘ ˘ ˇ Citeste ¸ din Biblie ın fiecare zi si¸ mediputem ınvata ¸ din aceasta rela˘ ˆ teaza asupra celor citite (Ps. 1:1–3; tare? Iehova ne va binecuvanta ˘ ˆ 1 Tim. 4:15). din plin daca vom ındeplini lu˘ ˘ ˆ crarea sa din toata inima si¸ cu ˇ Roaga-te cat mai des pentru sprijinul si¸ ˆ ˆ zel. ındrumarea spiritului sfant (Zah. 4:6; 12 Problemele vietii ne pun ¸ Luca 11:9, 13). ˆ la ıncercare zelul si¸ devotiu¸ ˘ ˆ ˇ Asociaza-te cu cei care sunt zelosi¸ ın lunea pentru serviciul divin. Multi¸ crare (Prov. 13:20; Evr. 10:24, 25). frati¸ si¸ multe surori se confrun˘ ˆ ta cu probleme economice. Altii ¸ ˇ Fii constient de urgenta ¸ ¸ timpurilor ın ˘ sunt descurajati¸ deoarece, din care traim (Ef. 5:15, 16). cauza unei boli grave, nu pot ˇ Nu uita care sunt consecintele faptului ¸ ˆ face prea mult ın serviciul lui Ie˘ de a c auta scuze (Luca 9:59–62). hova. Cu toate acestea, fiecare ˘ ˘ ˇ Mediteaza cu regularitate la dedicarea dintre noi poate lua masuri pen˘ ˆ ˆ ˘ tru a-si¸ pastra zelul si¸ a-l urma ın ta si¸ la bogatele binecuvantari pe care ˆ mod deplin pe Cristos. Chenale ai slujindu-l pe Iehova si¸ urmandu-l ˘ ˘ rul „Ce te poate ajuta sa-l urmezi pe Cristos din toat a inima ˆ ˘ ˆ neıncetat pe Cristos?“ ofera ca(Ps. 116:12–14; 133:3; Prov. 10:22). ˆ teva sugestii si ¸ versete utile ın ˘ ˆ acest sens. Analizeaza modul ın ˘ ˆ care poti¸ sa le aplici cat mai ˆ bine. Procedand astfel, vei avea ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ foloase reale. Faptul de a ne pastra ocupati¸ ın fera la cat timp petrecem ın lucrare. Fiecare ˘ lucrare are un efect stabilizator asupra noasdintre noi are o situatie ¸ diferita. De exem˘ ˆ ˘ ˘ ˘ tra, ne ımbogate ¸ ste ¸ si¸ ne aduce multa ¸ viata plu, o persoana care petrece lunar numai o ˘ ˘ ˆ ˘ pace si¸ fericire (1 Cor. 15:58). De asemenea, ora sau doua ın predicare poate fi foarte pla˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ daca participam din toata inima la serviciul cuta ın ochii lui Iehova daca, din cauza pro˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ divin, ‘vom pastra viu ın minte prezenta ¸ zilei blemelor de sanatate, reuse ¸ ste ¸ sa faca doar ˆ ˘ lui Iehova’ (2 Pet. 3:12). atat. (Compara cu Marcu 12:41–44.) Asadar, ¸ ˘ ˘ ˘ fiecare trebuie sa-si ¸ faca o autoanaliza sin˘ ˘ ˘ Fa- ¸ti o autoanaliza sincera ˘ ˘ cera a propriilor capacitati¸ si ¸ a propriei si˘ ˘ 13 Este bine sa˘ nu uitam ca faptul de a par˘ ˆ tua tii, pentru a vedea dac a ıiˆ slujeste lui ¸ ¸ ˘ ˆ ticipa din toata inima ın predicare nu se re˘ ˆ Dumnezeu din toata inima. Intrucat sun˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ tem continuatori ai lui Cristos, vrem sa 12. a) Ce ne ajuta sa ne pastram zelul ın serviciul ˆ ˘ divin ın timp ce ne confruntam cu problemele vieavem acelasi ¸ ¸ punct de vedere ca el. (Citeste ˘ ˘ ¸tii? b) Ce foloase ai personal pentru ca te pastrezi Romani 15:5.) (1 Cor. 2:16) Ce a pus Isus pe ˆ ocupat ın lucrare? ˆ ˘ ˆ ˘ primul plan ın viat¸ a? El le-a zis multimilor ¸ 13. Cum po ¸ti stabili ce ınseamna pentru tine a-i ˘ ˘ din Capernaum: „Trebuie s a anun t si ¸ ¸ altor sluji lui Iehova din toata inima? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 APRILIE 2010

˘ orase ¸ vestea buna despre regatul lui Dum˘ nezeu, fiindca pentru aceasta am fost triˆ ˆ mis“ (Luca 4:43; Ioan 18:37). Avand ın ˆ ˘ minte zelul lui Isus ın predicare, sa ne ana˘ ˘ lizam situatia, pentru a vedea daca am pu¸ ˆ tea participa mai mult ın predicare (1 Cor. 11:1). ˆ ˘ 14 In urma unei examinari atente a situatiei personale, am putea ajunge la conclu¸ ˘ ˘ ˘ zia ca avem posibilitatea sa participam mai ˆ mult ın predicare (Mat. 9:37, 38). De exemˆ plu, mii de tineri care au terminat de curand ˆ scoala si-au sporit participarea ın lucrare si ¸ ¸ ¸ simt bucuria pe care le-o aduce pionieratul. ˘ ˘ Nu ai vrea sa simti¸ si ¸ tu aceasta bucurie? ˘ Dupa ce si-au analizat situatia, unii frati¸ si ¸ ¸ ¸ ˆ ˘ unele surori s-au mutat ıntr-o zona din ta¸ ˆ ˘ ˘ ra lor sau chiar ıntr-o alta tar ¸ a, unde este nevoie mai mare de vestitori ai Regatului. ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Altii ¸ au ınvatat ¸ o limba straina pentru a-i ˘ ajuta pe cei care o vorbesc. E adevarat, nu ˘ ˘ ˆ este usor sa participam mai mult ın lucra¸ re. Totusi, noastre vor fi bogat ¸ eforturile ˆ ˆ ˆ binecuvantate. In plus, ıi putem ajuta pe ˘ ˘ multi¸ oameni „sa ajunga la cunostin ¸ exac¸ ta ˘ ˘ ta a adevarului“ (1 Tim. 2:3, 4; 2 Cor. 9:6). Exemple biblice ˘ 15 Cum au raspuns la chemarea lui Cristos ˘ de a fi continuatori ai sai unii dintre cei care ˘ au devenit apostoli? Relatarea biblica spune ˘ ˆ ˆ ˘ despre Matei: „Lasand totul ın urma, el s-a ridicat si ¸ l-a urmat“ (Luca 5:27, 28). Despre Petru si ¸ Andrei, care pescuiau, citim: „Ei au ˘ lasat imediat plasele de pescuit si ¸ l-au ur˘ mat“. Apoi Isus i-a vazut pe Iacov si ¸ pe Ioan, ˆ ˆ ˘ care ısi ¸ reparau plasele de pescuit ımpreuna ˘ ˘ cu tatal lor. Cum au raspuns ei la invitatia ¸ ˘ ˘ lui Isus? „Au lasat imediat barca si ¸ pe tatal lor si ¸ l-au urmat.“ (Mat. 4:18–22) ˆ 14. Cum putem participa mai mult ın lucrare? 15, 16. Ce exemple de continuatori zelo ¸si ai lui Cristos putem imita? 28

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 APRILIE 2010

Un alt exemplu excelent este Saul, cel care a devenit apostolul Pavel. Desi ¸ fusese ˆ un persecutor ınversunat al crestinilor, el s-a ¸ ¸ schimbat si ¸ a devenit un ‘vas ales’ pentru a ˆ purta numele lui Cristos. „A ınceput imediat ˘ ˆ ˆ ˘ sa-l predice ın sinagogi pe Isus, anunt¸ and ca El este Fiul lui Dumnezeu.“ (Fap. 9:3–22) Pa˘ ˘ ˆ vel a trebuit ¸ sa ındure multe perˆ ˘ sa sufere si ˘ secutii. pierdut niciodata ze¸ Insa el nu si-a ¸ lul (2 Cor. 11:23–29; 12:15). ˆ ˘ 17 In mod sigur, cu totii vrem sa˘ imitam ¸ ˘ exemplul excelent al acelor discipoli si ¸ sa ˘ ˘ ˘ raspundem cu promptitudine si ¸ fara rezerve la invitatia ¸ de a fi continuatori ai lui Cristos ˆ ˘ ˆ (Evr. 6:11, 12). Ce binecuvantari avem ın ˘ ˘ ˘ timp ce ne straduim mereu sa-l urmam pe ˆ ˘ Cristos cu zel si ¸ ın mod deplin? Gasim buˆ ˆ ˘ curie ın ınfaptuirea vointei ¸ lui Dumnezeu si sim tim satisfac tia care provine din accep¸ ¸ ¸ ˘ ˆ tarea unor responsabilitati¸ suplimentare ın congrega ¸ (Ps. 40:8). (Citeste ¸ 1 Tesaloniceni ˆ tie ˘ ˘ ˘ ˘ 4:1.) Intr-adevar, pe masura ce ne straduim ˘ ˘ ˘ din rasputeri sa-l urmam pe Cristos, avem ˆ ˘ parte de binecuvantari durabile: pacea mintii, ¸ fericire, aprobarea lui Dumnezeu si ¸ perspectiva vietii ve snice (1 Tim. 4:10). ¸ ¸ 16

˘ ˆ ˆ 17. a) Care este hotararea ta ın ce prive ¸ste faptul de ˆ ˘ a-l urma pe Cristos? b) Care sunt binecuvantarile de ˘ ˆ ˘ care ne bucuram deoarece ınfaptuim voin ¸ta lui Ie˘ ˘ hova cu toata inima ¸si cu toata for ¸ta?

˘ Va aminti ¸ti?

˘ ˙ Ce lucrare importanta ni s-a ˆ ıncredin ¸tat, ¸si cum ar trebui s-o privim? ˆ ˘ ˘ ˙ Impotriva carei tendin ¸te trebuie sa ˘ luptam, ¸si de ce? ˘ ˘ ˘ ˙ Ce autoanaliza sincera ar trebui sa ne facem fiecare? ˘ ˘ ˆ ˙ Ce ne va ajuta sa-l urmam neıncetat pe Cristos?