2__

34567 15 FEBRUARIE 2011

E D I T¸ I E D E S T U D I U ARTICOLE DE STUDIU: 4–10 aprilie

ˆ Spiritul sfant, for ta ¸ prin care a fost creat universul!

PAGINA 6

ˆ ˘ C ANTARILE: 110, 112

11–17 aprilie

˘ Aprobarea lui Dumnezeu, esential ¸ a ˘ ˘ pentru a primi viat¸ a vesnic a ¸ PAGINA 13

ˆ ˘ C ANTARILE: 106, 51

18–24 aprilie

˘ ˘ Sa iubim dreptatea cu toata inima PAGINA 24

ˆ ˘ C ANTARILE: 22, 40

25 aprilie — 1 mai

ˆ Ur ati¸ nelegiuirea?

PAGINA 28

ˆ ˘ C ANTARILE: 61, 120

34567

15 FEBRUARIE 2011

˘ ˘ SCOPUL REVISTEI TURNUL DE VEGHE este sa-i aduca onoare lui Iehova Dumnezeu, Domnul Suveran al ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ universului. Asa ¸ cum un turn de veghe din vechime ıi permitea cuiva sa vada pana departe, aceasta revista ˘ ˆ ˆ prezinta semnificatia biblice. Ea le aduce mangaiere ¸ evenimentelor mondiale din perspectiva profetiilor ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ oamenilor cu vestea buna ca, ın curand, Regatul lui Dumnezeu, un guvern real instaurat ın cer, va pune ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ capat rautatii ¸ si¸ va transforma pamantul ın paradis. Revista ısi¸ ındeamna cititorii sa creada ın Isus Cristos, ˘ ˘ ˘ care a murit pentru ca noi sa avem viat¸ a vesnic ¸ a si¸ care este acum Regele Regatului lui Dumnezeu. Revista ˘ ˘ ˘ Turnul de veghe, pe care Martorii lui Iehova o publica din 1879, este apolitica si¸ se bazeaza pe Biblie. ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Aceasta publica ¸tie nu este de vanzare. Ea face parte din lucrarea mondiala de instruire biblica, sus ¸tinuta prin dona ¸tii. Daca nu exista alta indica ¸tie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi.

SCOPUL ARTICOLELOR DE STUDIU ARTICOLUL DE STUDIU 1 PAGINILE 6–10 ˘ ˆ Acest articol ne va ajuta sa ın ¸telegem mai bine ˆ ˆ modul ın care Dumnezeu a folosit spiritul sfant ˘ ˆ pentru a crea cerurile ¸si pamantul. De asemeˆ ˘ ˘ nea, ne va ıntari convingerea ca Iehova este ˆ Creatorul nostru puternic ¸si ın ¸telept.

ARTICOLUL DE STUDIU 2

ALTE ARTICOLE: ˆ ˘ ˘ 3 Invata ¸ ti-v ¸ a copiii ˘ sa fie respectuosi¸ 11 12

˘ Merita orice efort! ˆ ˘ Intrebari de la cititori

PAGINILE 13–17

ˆ Majoritatea oamenilor sunt preocupa ¸ti ındeo˘ ˆ ˘ ˘ sebi de siguran ¸ta materiala. Insa Biblia arata ˘ ˘ ˘ ca principala noastra preocupare trebuie sa fie ˆ ˘ ca ¸stigarea aprobarii lui Dumnezeu. Acest ar˘ ticol subliniaza necesitatea de a ne consolida ˆ ˆ ˘ ıncrederea ın Iehova ¸si arata ce putem face pentru a ne bucura de favoarea sa.

ARTICOLELE DE STUDIU 3, 4

18

Apreciezi ˆ ˘ binecuvantarile de care ai parte? )

PAGINILE 24–32

ˆ ‘Isus a iubit dreptatea ¸si a urat nelegiuirea.’ ˘ ˆ (Evr. 1:9) Aceste articole arata cum ıi putem ˘ urma exemplul. Ele explica de ce este impor˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ tant sa ınva ¸tam sa iubim dreptatea ¸si sa culti˘ ˘ ˘ vam ura fa ¸ta de nelegiuire.

21 „Ascultarea este ˘ ˆ mai buna decat jertfele“ )

The Watchtower (ISSN 0043–1087) is published semimonthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.; M. H. Larson, President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201–2483, and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus. ˘ 2011 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate. Printed in Germany.

Vol. 132, nr. 4 Semimonthly ROMANIAN

ˆ ˘ ˘ Invata ti-v a copiii ¸ ¸ ˘ sa fie respectuosi ¸ U

N PROVERB bine cunoscut spune: „Politetea ¸ este cheia de aur care deschide toate portile“.

Acest pro¸ ˘ verb transmite ideea ca oa˘ menii sunt de regula mai amabili si¸ mai binevoitori cu ˘ cei care dau dovada de bune maniere. ˆ ˘ ˘ Cat de placut este sa vezi copii si¸ tineri manierati! ¸ Un supraveghetor de circumscriptie ¸ din Honduras, care ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ participa la lucrarea din casa ın casa alaturi de ˆ vestitori de diferite varste, a spus: „Am obser˘ vat deseori ca un copil bine educat si¸ respectuos are un efect mai mare asupra locatarului ˆ decat au cuvintele mele“. ˆ ˘ ˆ In ziua de astazi, cand tot mai multi¸ oameni ˘ ˘ sunt lipsiti¸ de respect, daca stii ¸ ˆ cum sa te porti¸ ˆ cu altii In plus, Scripturi¸ ai mult de castigat. ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ le ne ındeamna sa ne purtam „ıntr-un mod ˘ demn de vestea buna despre Cristos“ (Filip.

1:27; 2 Tim. 3:1–5). De aceea, este foarte im˘ ˆ ˘ ˘ ˘ portant sa-i ınvat¸ am pe copiii ¸ sa maniˆ ˘ nostri ˘ ˆ feste respect fat¸ a de altii. ¸ Insa cum pot fi ei ın˘ ˘ vata ¸ ti¸ sa manifeste un respect autentic, nu o ˘ politete ¸ de suprafat¸ a?1 ˆ ˘ Invata ¸ ti-i ¸ bunele maniere prin propriul exemplu ˆ ˘ ˆ Copiii ınvat¸ a imitand comportamentele pe ˘ care le observa. De aceea, o modalitate esen˘ ˘ ˘ ˆ 1 Desigur, parintii ¸ trebuie sa-si ¸ ¸ ajuteˆ copilul s˘ a ıntelea˘ ˘ ga ca a fi respectuos cu un adult nu ınseamn a a asculta ˆ ˘ de o persoana care are intentii ¸ rele. In acest sens, vezi ˘ Trezi ¸ti-va! din octombrie 2007, paginile 3–11.

˘ ˘ ˆ ˘ ˆ tial ¸ a prin care parintii ¸ ısi¸ pot ajuta copiii sa ınˆ vete ¸ bunele maniere este aceea de a fi ei ınsi¸ si¸ persoane manierate (Deut. 6:6, 7). Desi¸ ˘ ˘ este important sa discuti¸ cu copilul tau despre respect si¸ bune maniere, acest lucru nu este ˆ ˘ ˘ suficient. Pe langa faptul de a i se reaminti sa ˘ fie manierat, un copil are absoluta nevoie de un bun exemplu. ˘ ˘ ˆ Sa luam cazul Paulei1, care a crescut ıntr-o ˘ familie monoparentala. Manifestarea respec˘ ˘ ˘ tului fat¸ a de toti¸ oamenii a ajuns sa faca par˘ te din felul ei de a fi, si¸ aceasta datorita edu˘ ˘ catiei ¸ primite de la mama ei crestin ¸ a. Iata ce ˆ spune Paula: „Mama a fost ıntotdeauna un ˆ exemplu ın ce priveste ¸ manifestarea respectu˘ ˆ lui, astfel ca noi, copiii, ne-am ınsusit ¸ acest ˘ ˆ ˆ comportament ın mod firesc“. Sa ne gandim ˆ ˘ si¸ la Walter, un crestin care si-a ınvatat ¸ copiii ¸ ¸ ˘ ˘ sa manifeste respect fat¸ a de mama lor care nu ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ e Martora. „M-am straduit sa-i ınvat¸ pe fiii mei ˘ ˆ sa-si¸ respecte mama fiind eu ınsumi un exem˘ ˘ plu“, relateaza el. „Nu am vorbit niciodata 1 Unele nume au fost schimbate.

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 FEBRUARIE 2011

3

depreciativ la adresa sotiei ¸ mele.“ Walter a continuat ˘ ˘ sa-si¸ instruiasca fiii potrivit ˆ Cuvantului lui Dumnezeu si¸ i-a cerut lui Iehova ˆ ajuˆ ˘ tor ın rugaciune. In pre˘ zent, unul dintre fiii sai ˘ slujeste ¸ la o filiala a Marto˘ rilor lui Iehova, iar celalalt ˆ ˆ este pionier. Ei ısi¸ iubesc si¸ ısi¸ ˘ ˘ respecta ambii parinti. ¸ ˘ Biblia afirma: „Dumnezeu nu este ˘ un Dumnezeu al dezordinii, ci al pacii“ ˘ (1 Cor. 14:33). Tot ce a facut Iehova este ca˘ racterizat de ordine. Crestinii trebuie sa se ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ straduiasca sa-l imite pe Iehova ın aceasta pri˘ ˘ ˘ ˘ ˘ vint¸ a si¸ sa-si¸ pastreze casa curata si¸ ordonata. ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ınvatat Unii parinti¸ si-au ¸ copiii sa-si¸ faca pa¸ ˆ ˆ ˘ tul ın fiecare zi ınainte de a pleca la scoal a, ¸ ˘ ˘ sa-si¸ puna lucrurile la locul lor si¸ ˘ ˘ sa ajute la treburile gospodaresti. ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ Daca cei mici vad ca ın restul ˘ casei este ordine si¸ curatenie, ¸ ˘ este mult mai probabil ca se ˘ ˆ vor stradui ca si¸ ın camera ˘ lor sa fie la fel. ˘ Cum privesc copiii tai ˆ ˘ ˘ ceea ce ınvat¸ a la scoal a? ¸ ˆ ˘ Isi¸ exprima ei aprecierea ˘ fat¸ a de munca profesori˘ ˆ lor? Dar tu, ca parinte, ıti¸ exprimi aprecierea? Copiii vor ˘ avea aceeasi¸ atitudine fat¸ a de scoa¸ ˘ ˘ ˘ la si¸ fat¸ a de profesori ca a parintilor lor. ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ De aceea, ar fi frumos sa-i ıncurajezi sa-si¸ faca obiceiul de a le multumi profesorilor pentru ¸ eforturile lor. Faptul de a le multumi altora ¸ ˆ pentru ceea ce fac ın folosul nostru este o mo˘ ˘ dalitate excelenta de a arata respect, indife˘ rent ca persoana este un profesor, un medic, ˆ ˘ un vanzator etc. (Luca 17:15, 16). Tinerii cres-¸ tini care se deosebesc de colegii lor prin con˘ ˘ ˘ duita si¸ bune maniere merita toata lauda.

4

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 FEBRUARIE 2011

Si ¸ ¸ membrii congregatiei ˘ crestine trebuie sa dea un ¸ ˆ bun exemplu ın ce priveste ¸ ˆ manierele. Cat de frumos ˘ este sa-i auzim pe tinerii si¸ pe copiii din congregatie folosind expresii ¸ precum „te rog“ sau „mulˆ tumesc“!

Cand adultii ¸ ¸ dove˘ desc respect fat¸ a de Iehova fiind atenti¸ la program, tinerii se ˆ ˘ ˘ simt ındemnati¸ sa faca la fel. Copiii ˆ ˘ ˘ ˘ pot ınvata ¸ sa manifeste respect fat¸ a de semeni ˆ observand bunele maniere de care dau dova˘ ˘ da fratii ¸ si¸ surorile la Sala Regatului. De pilda, ˆ ˘ Andrew, care are doar patru ani, a ınvatat ¸ deja ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ sa spuna „ımi permiteti, ¸ va rog?“ cand trece printre persoane adulte. ˘ Ce mai pot face parintii ¸ pentru a-si¸ ajuta co˘ ˘ piii sa se poarte cuviincios? Parintii ¸ ˘ ˘ ˘ trebuie sa-si¸ faca timp sa analizeˆ ˘ ˘ ze cu copiii lor ınvat¸ amintele care se desprind din nume˘ roasele exemple ce se gasesc ˆ ˆ ın Cuvantul lui Dumnezeu (Rom. 15:4).

Folositi¸ exemple din Biblie ˆ Cand Iacob si¸ familia lui ˆ ˆ se ıntorceau ın tara Canaa¸ ˘ ˆ ˆ nului si¸ urmau sa-l ıntalneas˘ ˘ ca pe Esau, foarte probabil ca Iaˆ ˘ ˘ ˆ cob si-a ınvatat ¸ copiii sa se plece ın ¸ ˆ semn de respect ınaintea lui Esau (Gen. ˘ ˆ 33:3, 6, 7). Ati¸ putea si¸ voi sa repetati¸ ımpreu˘ na cu micutul ¸ vostru formule de salut precum ˘ ˘ ˘ „Buna dimineata“, „Buna ziua“, „Buna seara“ ¸ ˆ sau alte formule specifice zonei ın care loˆ cuiti? ¸ Copiii manierati¸ ıi aduc glorie lui Ieho˘ va si¸ le fac cinste parintilor lor. ¸ ˘ ˘ Relatarile biblice va pot fi de mare ajutor pentru a explica diferenta ¸ dintre un com-

portament respectuos si¸ un comportament lipsit de res˘ ˆ pect. De pilda, cand infide˘ lul rege Ahazia a dorit sa-l cheme pe profetul Ilie, el a ˘ trimis la profet „o capeteˆ nie peste cincizeci ımpreu˘ na cu cei cincizeci de oa˘ meni ai sai“. Ajuns la profet, ˘ ofiterul i-a ordonat lui Ilie sa-l ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ınsoteasc a. Insa acesta nu era un ¸ mod potrivit de a i se adresa unui re˘ prezentant al lui Dumnezeu. Ce a facut Ilie? ˘ „Daca sunt un om al lui Dumnezeu“, a spus ˘ ˘ ˘ el, „sa coboare foc din ceruri si¸ sa va mistuie, ˘ pe tine si¸ pe cei cincizeci de oameni ai tai!“. ˆ ˆ ˆ Si ¸ asa ¸ s-a si¸ ıntamplat. „Un foc a coborat din ceruri si¸ i-a mistuit, pe el si¸ pe cei cincizeci de oameni ai lui.“ (2 Regi 1:9, 10) Ahazia a trimis la Ilie un alt ofiter. ¸ Si ¸ acesta i s-a adresat lui Ilie pe un ton poruncitor. Si ¸ din ˆ nou s-a ˆ ˘ coborat foc din cer. Insa a ˘ ˘ treia capetenie trimisa de Ahazia a vorbit cu respect. ˘ ˘ Aceasta capetenie nu i-a ordonat lui Ilie, ci s-a plecat ˆ ın genunchi si¸ l-a implorat: ˘ „Om al adevaratului Dum˘ nezeu, te rog, sa fie scump ˆ ˘ ın ochii tai sufletul meu si¸ sufletul acestor cincizeci de sluji˘ ˘ ˘ tori ai tai! Iata ca un foc a coboˆ rat din ceruri si¸ le-a mistuit pe primele ˘ ˘ doua capetenii peste cincizeci, precum si¸ pe ˘ cei cincizeci de oameni ai lor. Dar acum, sa ˆ ˘ fie scump sufletul meu ın ochii tai!“. Avea ˘ ˘ ˘ profetul lui Dumnezeu sa ceara sa coboare foc din cer peste un om care i-a vorbit cu respect, ˘ ˆ chiar dacaˆ probabil acestaˆ ıi vorbise astfel doar ˘ de frica? In niciun caz! Ingerul lui Iehova i-a ˘ ˆ ˘ spus profetului sa-l ınsoteasc a pe acel ofiter ¸ ¸ ˆ (2 Regi 1:11–15). Cat de clar reiese din aceas-

˘ ta relatare valoarea faptului de a manifesta respect! ˆ Cand a fost arestat la templu de soldatii ¸ romani, apostolul Pavel nu a consi˘ ˘ derat ca avea dreptul sa ˆ ˆ ˘ vorbeasca. El l-a ıntrebat ın mod respectuos pe comanˆ ˆ ˘ ˘ dant: „Imi este ıngaduit sa-ti¸ spun ceva?“. Drept urmare, lui ˘ ˘ Pavel i s-a dat ocazia sa vorbeasca ˆ ˘ ın apararea sa (Fap. 21:37–40). ˆ ˘ Cand a fost judecat, Isus a fost palmuit. To˘ ˆ tusi, cum sa reactioneze ın fata ¸ ¸ aces¸ el a stiut ¸ ˘ ˘ tei nedreptati. ¸ Isus a spus: „Daca am vorbit ˘ ˘ ˘ ˘ rau, marturiseste ¸ despre acest rau. Dar, daca ˘ am vorbit bine, de ce ma lovesti?“.

Nimeni nu ¸ ˘ a putut sa-i reproseze nimic lui Isus pentru ¸ ˆ modul ın care a vorbit (Ioan 18:22, 23). ˆ ˆ ˘ In Cuvantul lui Dumnezeu gasim si¸ exemple din care puˆ ˘ ˘ tem ınvata ¸ cum sa reactio¸ ˘ ˘ nam la o corectare severa ˘ sau cum sa ne recunoastem ¸ ˆ ın mod respectuos unele greseli sau neglijente ¸ din ¸ trecut (Gen. 41:9–13; Fap. ˘ 8:20–24). De pilda, Abigail si-a ¸ cerut scuze pentru pur˘ tarea insolenta a sotului ei, ¸ˆ ˘ Nabal, fat¸ a de David. In plus, i-a oferit lui David un dar geneˆ ros. David a fost atat de impresio˘ ˆ ˆ nat de ceea ce a facut Abigail, ıncat, ˘ dupa moartea lui Nabal, a luat-o de sotie ¸ (1 Sam. 25:23–41). ˆ ˘ ˘ ˘ Asadar, ınvata ¸ ti-v ¸ a copiii sa fie respectuosi, ¸ ¸ ˘ ˘ indiferent ca aceasta presupune sa manifeste ˆ ˘ respect ın situatii ¸ dificile sau pur si¸ simplu sa ˘ ˘ ˘ dea dovada de bune maniere. Daca vom lasa ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ca ‘lumina noastra sa straluceasca ınaintea oaˆ ˆ menilor’ si¸ ın acest mod, ıl vom ‘glorifica pe ˘ ˆ Tatal nostru care este ın ceruri’ (Mat. 5:16).

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 FEBRUARIE 2011

5

ˆ SPIRITUL SFANT, FORTA ¸ PRIN CARE A FOST CREAT UNIVERSUL! ˘ ˆ „Cerurile au fost facute prin cuvantul lui Iehova ˘ si ¸ toata armata lor prin spiritul gurii sale.“ (PS. 33:6)

ˆ I

ˆ N 1905, cand Albert Einstein a formulat teo˘ ˆ ria relativitatii ¸ restranse, el si¸ multi¸ alti¸ oa˘ ˘ meni de stiin t¸ a credeau ca universul este ˆ for¸ ˘ ˘ mat dintr-o singura galaxie: Calea Lactee. Insa ˆ ˆ cat de mult se ınselau ¸ ˆ ei cu privire la dimensiu˘ ˘ nile universului! In prezent se estimeaza ca ˘ exista peste 100 de miliarde de galaxii, unele ˘ ˘ fiind alcatuite din miliarde de stele. Iar pe ma˘ ˘ ˆ sura ce sunt amplasate pe Pamant sau pe orbi˘ ˆ ta Pamantului telescoape tot mai performante, ˘ ˆ se descopera din ce ın ce mai multe galaxii. ˘ ˆ ˘ 2 Oamenii de stiinta˘ care au trait ın urma cu ¸ ¸ un secol aveau cunostin ¸ limitate nu numai ¸ te ˘ ˆ ˘ despre ceruri, ci si¸ despre pamant. Este adev ˆ a-˘ ˆ rat, ei stiau mai mult decat predecesorii lor. Insa ¸ azi frumusetea ¸ si¸ complexitatea vietii, ¸ precum ˘ ˘ ˆ si¸ procesele care fac posibila viata ¸ pe pamant ˆ ˆ ˘ ˘ sunt ıntelese ıntr-o masura mult mai mare. Iar ¸ ˆ ˘ ın viitor vom afla cu sigurant¸ aˆ si¸ alte lucruri de˘ ˆ spre ceruri si¸ despre pamant. Intrebarea care se ˆ ˘ naste ¸ ın mod firesc este urmatoarea: Cum au ˆ ˘ ˘ ˆ venit ın existent¸ a toate acestea? Raspunsul ıl ˘ ˘ putem afla doar pentru ca ne-a fost dezvaluit ˆ de Creator ın paginile Sfintelor Scripturi.

Miracolul creatiei ¸ ˆ ˆ ˘ Modul ın care a venit ın existent¸ a universul ˆ este explicat chiar ın primul verset al Bibliei: ˆ ˘ „La ınceput Dumnezeu a creat cerurile si¸ paˆ ˆ mantul“ (Gen. 1:1). La ınceput nu exista mate3

1, 2. a) Cum a crescut de-a lungul timpului cunos-¸ ˘ ˆ tinta ¸ oamenilor despre ceruri si¸ despre pamant? b) Ce ˆ ˆ ıntrebare se naste ın mod firesc? ¸ ˆ 3, 4. Cum a creat Dumnezeu universul, si¸ cum ıi ˘ aduc glorie lucrarile sale?

6

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 FEBRUARIE 2011

˘ ˆ rie. Iehova a creat cerurile, pamantul si¸ toate celelalte lucruri din universul fizic folosindu-si¸ ˆ ˘ ˘ spiritul sfant, sau forta ¸ activa. Daca pentru a ˆ realiza diferite lucruri un meste ısi¸ foloses-¸ ¸ sugar ¸ ˆ ˘ te mainile si¸ uneltele, pentru a realiza lucrarile ˆ sale grandioase Dumnezeu ısi¸ trimite spiritul ˆ sfant.

4 Folosind un limbaj figurativ, Scripturile nuˆ mesc spiritul sfant „degetul“ lui Dumnezeu ˆ (Luca 11:20; Mat. 12:28). „Lucrarea mainilor sale“, altfel spus ceea ce a creat Iehova prin spi˘ ˆ ˆ ˘ ritul sau sfant, ıi aduce multa glorie. „Cerurile ˘ ˆ anunt¸ a gloria lui Dumnezeu“, a cantat psalmisˆ tul David, „[iar] ıntinderea lor ¸ lucrarea ˆ vesteste ˆ ˘ mainilor sale“ (Ps. 19:1). Intr-adevar, creatia ¸ ˘ ˘ materiala depune marturie despre puterea uluiˆ toare aˆ spiritului sfant al lui Dumnezeu (Rom. 1:20). In ce fel? ˘ ˘ Puterea nemarginita a lui Dumnezeu 5 Vastitatea universului, pe care mintea uma˘ ˘ na nu o poate cuprinde, constituie o dovada a puterii si¸ a energiei inepuizabile ale lui Iehova. ˘ (Citeste ta ¸ Isaia 40:26.) Asa ¸ ¸ cum arata si¸ stiin ¸ ˘ ˆ moderna, materia se poate transforma ın enerˆ ˆ gie, iar energia ın materie. Un exemplu ın acest ˘ ˆ sens este Soarele, o stea care transforma ın fie˘ care secunda aproximativ patru milioane de ˆ ˘ ˘ ˘ tone de materie ın lumina, caldura si¸ alte for˘ ˘ ˆ me de energie. Din aceasta energie, pe Pamant ˘ ˘ ˆ ˘ ajunge numai o parte infima, suficienta ınsa ˆ ˘ ˆ pentru a ıntretine viata. ¸ ¸ Dar sa ne gandim ce ˘ ˘ cantitate imensa de energie a fost necesara pen˘ ˆ 5. Dati¸ un exemplu care arata cat de mare este puterea ˆ creatoare a spiritului sfant al lui Iehova.

Stele: Anglo-Australian Observatory/David Malin Images

˘ ˆ ˘ cosmic. Prin urmare, este logic sa ne ıntrebam: ˘ ˘ ˆ Ce fort¸ a a fost folosita initial ¸ pentru a aduce ın ˘ ˆ ˆ existent¸ a universul, ın care domneste ¸ atata or˘ ˘ dine? Omul nu poate identifica aceasta fort¸ a prin metode stiin tifice, precum observatia ¸ ¸ si¸ ex¸ ˆ ˘ ˘ perimentul. Biblia ınsa o identifica: este vorba ˆ despre spiritul sfant al lui Dumnezeu, cea mai ˘ ˘ ˘ puternica fort¸ a din univers. Iata ce a spus psal˘ ˆ mistul: „Cerurile au fost facute prin cuvantul ˘ lui Iehova si¸ toata armata lor prin spiritul gu˘ ˆ ˘ rii sale“ (Ps. 33:6). Si ¸ sa ne gandim ca omul nu ˆ ˘ ˘ ˘ vede decat o mica parte din aceasta ‘armata’ de ˆ ˘ ˘ stele cand scruteaza bolta cereasca! ˆ ˘ ˘ Ce ınvat¸ am despre creatie ¸ ˆ observand ordinea din univers?

tru crearea Soarelui si¸ a miliardelor si¸ miliarde˘ lor de stele din univers! Iehova are aceasta ener˘ gie, ba chiar infinit mai multa. ˆ ˘ ˘ 6 In jurul nostru exista˘ nenumarate dovezi ca ˆ ˆ Dumnezeu si-a folosit spiritul sfant ın mod ¸ ˆ ˘ controlat. Gandeste-te la urmatorul exemplu: ¸ ˘ ˘ ˆ Sa presupunem ca ai ıntr-o cutie bile de diferiˆ te culori. Amesteci bilele, scuturand cutia, si¸ le ˘ arunci pe jos pe toate odata. Te-ai astepta ca bi¸ ˘ ˘ lele sa se grupeze dupa culoare, cele albastre ˆ ˆ ıntr-un loc, cele galbene ın alt loc si¸ asa ¸ mai de˘ parte? Sigur ca nu! Actiunile necontrolate duc ¸ ˆ ıntotdeauna la dezordine, nu la ordine. Aceas˘ ˘ ta este considerata o lege fundamentala a naturii.1 ˘ ˆ 7 Ce observam cand studiem universul? Un sistem urias¸ de galaxii, stele si¸ planete, toate ase¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ zate ıntr-o ordine desavarsit ¸ a si¸ deplasandu-se pe traiectorii precise. Acest sistem nu poate fi ˆ ˆ ˘ rezultatul ıntamplarii, al unor actiuni neinten¸ tionate si¸ necontrolate, sau al unui accident ¸ ˘ ˘ 1 Vezi paginile 24 si ¸ Exista un Creator care ¸ 25 ale cartii ˘ se intereseaza de voi?

˘ 6, 7. a) De ce putem spune ca actul de creatie ¸ a fost ˘ un proces controlat? b) Ce dovedeste ¸ ca universul n-a ˆ ˘ ˆ ˆ venit ın existent¸ a din ıntamplare?

ˆ ˘ Spiritul sfant si ¸ planeta noastra ˆ 8 Ceea ce cunoastem ın prezent despre natu¸ ˘ ˘ ˘ ra reprezinta doar o parte infima din ceea ce ˘ mai avem de descoperit. „Iata! Acestea sunt ˘ ˆ marginile cailor sale si¸ nu auzim decat soapta ¸ ˘ ˘ ˆ glasului sau!“, a exclamat fidelul Iov, aratand ˆ ˘ cat de putin ¸ cunosc oamenii despre lucrarile de ˆ creatie ¸ ale lui Dumnezeu (Iov 26:14). Cateva ˆ secole mai tarziu, regele Solomon, un fin observator al creatiei ¸ lui Iehova, a spus: „El [Dum˘ nezeu] a facut orice lucru frumos la timpul lui. ˆ A pus ın inima oamenilor chiar si¸ vesnicia, ¸ ˘ ˘ de aceea ei nu vor patrunde niciodata, de la ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ınceput pana la sfarsit, ¸ lucrarea pe care a facut-o ˘ adevaratul Dumnezeu“ (Ecl. 3:11; 8:17). ˘ 9 Totusi, Iehova a dezvaluit detalii esentiale ¸ ¸ ˘ despre lucrarile sale. De exemplu, din Scripturi ˘ ˘ ˘ aflam ca spiritul lui Dumnezeu era activ pe paˆ mant din timpuri imemoriale. (Citeste ¸ Geneza ˘ 1:2.) Pe atunci, pe planeta noastra nu existau ˘ nici uscat, nici lumina si, ¸ mai mult ca sigur, nici aer respirabil. ˘ 10 Biblia descrie apoi ce a facut Dumnezeu pe parcursul zilelor de creare. Acestea n-au fost zile de 24 de ore, ci perioade de timp foarte lungi. ˆ ˆ ˘ 8. Cat cunoastem ın realitate despre lucrarile lui Ie¸ hova? ˘ ˆ ˘ 9, 10. Ce fort¸ a a folosit Dumnezeu cand a creat paˆ ˘ ˘ ˆ ˆ mantul, si¸ ce transformari au avut loc pe pamant ın primele trei zile de creare?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 FEBRUARIE 2011

7

ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ In prima zi, Iehova a facut sa ınceapa sa apara ˘ ˘ ˆ lumina pe suprafata ¸ pamantului. Acest proces ˆ ˆ ˆ s-a ıncheiat mai tarziu, cand soarele si¸ luna au ˆ ˘ ˆ putut fi vizibile de pe pamant (Gen. 1:3, 14). In ˆ ˘ ˘ a doua zi, a ınceput sa fie formata atmosfera ˘ ˆ ˘ (Gen. 1:6). Asadar, pe pamant existau apa, lu¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ mina si¸ aer, dar ınca nu aparuse uscatul. La ınceputul celei de-a treia zile de creare, Iehova si-a ¸ ˆ folosit spiritul sfant pentru a face uscatul, proˆ babil angrenand puternice forte ¸ geologice. Astfel, din apa ce acoperea tot globul s-au ridicat ˆ ˘ la suprafat¸ a continentele (Gen. 1:9). In cea de-a ˆ ˘ treia zi si¸ ın perioadele urmatoare au avut loc si¸ ˘ alte transformari extraordinare. ˆ Spiritul sfant si ¸ organismele vii ˆ 11 Spiritul lui Dumnezeu a realizat si ın lu¸ ˘ ˆ mea vie lucrari ce dovedesc un grad ınalt de or11. Ce dovedesc complexitatea, simetria si¸ frumusetea ¸ organismelor vii?

˘ ˆ ganizare. Prin intermediul spiritului sau sfant, Dumnezeu a creat pe parcursul zilelor a treia, a patra, a cincea si¸ a sasea o varietate uluitoare de ¸ plante si¸ de animale (Gen. 1:11, 20–25). Astfel, ˘ ˘ lumea vie ofera nenumarate exemple de complexitate, simetrie si¸ frumusete, ¸ dovezi ale pro˘ ˆ ˘ iectului desavarsit ¸ ce a stat la baza crearii organismelor vii. ˆ ˘ 12 Sa˘ ne gandim, de pilda, la ADN (acidul dezoxiribonucleic), unul dintre mecanismele ˘ ˆ chimice care joaca un rol important ın transmiterea caracteristicilor organismelor de la o ˘ generatie ¸ la alta. Toate formele de viat¸ a de pe ˘ ˆ ˘ pamant — microbi, iarba, elefanti, ¸ balene al˘ bastre, oameni etc. — se reproduc datorita ADN-ului. Desi¸ organismele vii sunt extrem de ˘ diferite unele de altele, codul care controleaza multe dintre caracteristicile lor mostenite este ¸ ˘ foarte stabil si¸ a contribuit la pastrarea de-a lunˆ 12. a) Ce rol ındeplineste ¸ ADN-ul? b) La ce conclu˘ ˆ zie ne conduce faptul ca ADN-ul ındeplineste ¸ acest rol ˆ de atata timp?

˘ ADN-ul este codul care controleaza caracteristicile tuturor organismelor vii

gul mileniilor a diferentelor dintre speciile de ¸ ˘ ˆ baza. Drept urmare, ın armonie cu scopul lui Iehova Dumnezeu, diversele organisme de pe ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ pamant continua sa-si¸ ındeplineasca functiile ¸ ˆ ın cadrul ecosistemului complex al planetei (Ps. 139:16). Acest mecanism perfect structurat si¸ ˘ ˆ ˘ ˆ foarte eficient constituie o dovada ın plus ca ıntreaga creatie ¸ este lucrarea ‘degetului’ lui Dum˘ ˆ nezeu, adica a spiritului sfant. ˘ ˆ Capodopera creatiei pamantesti ¸ ¸ ˘ ˆ 13 Dupa mii si mii de ani ın care Dumnezeu ¸ ˘ a creat nenumarate lucruri animate si¸ inanima˘ ˆ ˘ ˘ ˘ te, pamantul nu a mai fost „fara forma si¸ pusˆ ˘ ˘ tiu“. Totusi, ¸ Iehova n-a ıncetat sa-si¸ foloseasca ˘ ˘ ˆ spiritul pentru a crea. El urma sa aduca ın exis˘ ˘ ˘ tent¸ a cea mai minunata lucrare a sa de pe paˆ ˆ mant. Spre sfarsitul celei de-a sasea zile de cre¸ ¸ ˘ are, Dumnezeu a facut omul. Cum anume? ˆ ˘ ˆ Folosind spiritul sfant si¸ elementele pamantului (Gen. 2:7). ˆ 14 In Geneza 1:27 se spune: „Dumnezeu a ˘ ˘ ˘ creat omul dupa chipul sau, l-a creat dupa ˘ ˘ chipul lui Dumnezeu; i-a creat de sex barbatesc ˘ si¸ de sex femeiesc“. Faptul ca Iehova ne-a creat ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ dupa chipul sau ınseamna ca ne-a ınzestrat cu capacitatea de a manifesta iubire, de a ne exer˘ cita vointa ¸ libera si¸ chiar de a cultiva relatii ¸ apropiate cu Creatorul nostru. Prin urmare, creierul uman se deosebeste ¸ enorm de cel al animalelor. Iehova a proiectat creierul nostru ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ın asa ¸ ın permanent¸ a ¸ fel ıncat sa putem ınvata ˘ despre el si¸ despre lucrarile sale, iar lucrul aces˘ ˘ ˘ ta sa ne faca placere. ˆ 15 La ınceputurile istoriei omenirii, Dumne˘ ˆ zeu le-a dat lui Adam si¸ sotiei ¸ lui, Eva, paman˘ ˘ tul si¸ toate minunatiile de pe el ca sa le explo¸ ˘ reze si¸ sa se bucure de ele (Gen. 1:28). Iehova ˘ ˘ ˘ le-a oferit hrana din abundent¸ a si¸ o locuint¸ a ˘ ˘ ˘ ˘ paradiziaca. Ei aveau perspectiva sa traiasca ves-¸ 13. Cum a creat Dumnezeu omul?

14. Care este una dintre diferentele majore dintre om ¸ si¸ animal? ˘ 15. Ce perspectiva aveau Adam si¸ Eva?

˘ ˘ ˘ nic si¸ sa devina parintii ¸ iubitori a miliarde de descendenti¸ perfecti. ¸ Totusi, ¸ lucrurile n-au urmat acest curs. ˘ Sa recunoastem ¸ ˆ rolul spiritului sfant ˆ ˘ ˘ 16 In loc sa˘ fie recunoscatori si¸ sa asculte de ˘ Creatorul lor, Adam si¸ Eva au dat dovada de ˘ ˘ egoism si¸ s-au razvratit. Din acest motiv au avut de suferit toti¸ descenden ¸ lor, care au moste¸ ˆ ˘ tii ˘ ˆ nit imperfectiunea.

Insa Biblia arata cum va ın¸ ˘ ˘ latura Dumnezeu efectele dezastruoase ale pa˘ ˆ catului primilor nostri parinti¸ si¸ cum ısi¸ va ¸ ˆ ˘ ˆ ımplini el scopul initial.

P amantul va deveni un ¸ ˘ ˘ paradis locuit de oameni sanatosi¸ si¸ fericiti, ¸ care ˘ ˘ vor trai vesnic (Gen. 3:15). Pentru a ne pas¸ ˆ ˘ ˘ ˘ tra credinta ¸ ın aceasta perspectiva minunata ˆ avem nevoie de ajutorul spiritului sfant al lui Dumnezeu. ˘ ˆ ˘ 17 Toti trebuie sa-i cerem lui Iehova ın ruga¸ ˆ ciune spiritul sfant (Luca 11:13). Astfel, ne vom ˆ ˘ ˘ ˆ ıntari convingerea ¸ este lucraˆ ca ıntreaga crea˘ tie ˆ rea mainii sale. In prezent, asistam la o intensificare a propagandei ateiste si¸ evolutioniste, ¸ ˘ ˘ cladita pe rationamente defectuoase si¸ lipsite de ¸ ˘ ˘ fundament. Sa nu permitem ca aceasta avalan˘ ˘ ˆ s¸ a de idei eronate sa semene confuzie ın min˘ ˘ tea noastra sau sa ne intimideze. Toti¸ crestinii ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ trebuie sa se pregateasca sa faca fat¸ a acestui asalt si¸ presiunii exercitate de cei ce sustin ¸ asemenea idei. (Citeste ¸ Coloseni 2:8.) ˆ ˆ 18 Credinta ın Biblie si¸ ın Dumnezeu ne va fi ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ cu sigurant¸ a ıntarita daca examinam cu o ini˘ ˘ ˘ ˆ ma sincera dovezile care sprijina creatia. ¸ Cand se pune problema originii universului si¸ a ome˘ ˘ nirii, multi¸ ar vrea sa excluda din discutie ¸ actiunea forte ¸ din afara universului fizic. ˆ¸ ˘ vreunei ˘ Insa, daca am proceda asa, ¸ nu am evalua toate ˆ dovezile ın mod obiectiv. Mai mult, am ignora ˘ ˘ 16. Ce sperant¸ a avem chiar daca primii oameni s-au ˘ ˘ razvratit? ˘ 17. Ce idei eronate trebuie sa respingem? ˘ 18. De ce se poate spune ca negarea existentei ¸ unui ˘ ˆ Creator inteligent reflecta un punct de vedere ıngust?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 FEBRUARIE 2011

9

˘ ˘ Esti ¸ pregatit sa-ti¸ aperi credinta? ¸

˘ existenta ¸ unor lucrari de creatie ¸ bine structurate si¸ evident concepute cu un scop. Iar aceste ˘ ˘ lucrari nu sunt putine, ci nenumarate! (Iov ¸ ˘ 9:10; Ps. 104:25) Crestinii adevarati¸ sunt siguri ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ca forta ¸ activa implicata ın creatie ¸ a fost spiriˆ ˘ ˘ tul sfant, dirijat de o persoana inteligenta, Iehova Dumnezeu. ˆ ˘ Spiritul sfant si ¸ noastra ¸ credinta ˆ ın Dumnezeu 19 Nu avem nevoie sa˘ cunoastem toate deta¸ ˆ liile privitoare la creatie ¸ pentru a crede ın Dumnezeu, a-l iubi si¸ a-l venera. Asemenea ˆ prieteniei dintre doi oameni, credinta ¸ ın Ieho˘ va nu se bazeaza doar pe constatarea unor fap˘ te. Asa ¸ cum prietenia dintre doua persoane se ˘ ˘ ˘ ˘ consolideaza pe masura ce ele ajung sa se cu˘ ˘ ˆ noasca mai bine, tot asa ¸ noastra ın ¸ credinta ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Dumnezeu se ıntareste ¸ ˆ pe masura ce ınvat¸ am ˘ ˆ ˘ mai multe despre el. Intr-adevar, cand ne ras˘ ˆ punde la rugaciuni si¸ cand simtim efectul po¸ ˘ ˆ ˘ zitiv al aplicarii principiilor sale ın viat¸ a, sunˆ tem si¸ mai convinsi¸ de existenta ¸ lui. Iar cand ˘ ˆ vedem cum ne ındruma pasii ¸ si¸ ne ocroteste, ¸ ˆ ˘ ˆ cum ne binecuvanteaza eforturile ın serviciul ˘ ˘ sau si¸ ne ofera cele necesare, ne apropiem si¸ 19. Ce dovezi privitoare la existenta ¸ lui Dumnezeu si¸ ˘ ˆ la actiunea spiritului sau sfant avem fiecare personal? ¸

10

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 FEBRUARIE 2011

mai mult de el. Toate acestea constituie dovezi incontestabile ale existentei ¸ lui ˘ Dumnezeu si¸ ale actiunii spiritului sau ¸ ˆ sfant.

20 Biblia este o alta˘ dovada˘ remarca˘ ˘ ˆ bila a faptului ca Iehova ısi¸ foloseste ¸ ˘ forta ¸ activa. Scriitorii ei „au vorbit de la Dumnezeu, fiind purtati¸ de spiritul ˆ sfant“ (2 Pet. 1:21). Un studiu atent al ˆ ˘ ˘ Scripturilor ne ıntareste ¸ convingerea ca Dumnezeu este cel care a creat toate lucrurile (Rev. 4:11). Iehova a devenit ˘ ˘ ˘ ˘ Creator datorita iubirii lui fara seaman ˘ (1 Ioan 4:8). De aceea, sa facem tot ce ˘ ˆ ˘ ne sta ın putint¸ a pentru a-i ajuta pe al˘ ˆ ˘ tii cel care ne este Tata ¸ sa ınvete ¸ despre ˆ ˘ ˆ ceresc si¸ Prieten. In plus, daca noi ınsine ¸ ˘ ˆ ne vom lasa mereu ındrumati¸ de spiritul lui ˆ ˘ Dumnezeu, vom avea onoarea de a ınvata ¸ de˘ ˘ spre el vesnic (Gal. 5:16, 25). Sa continuam, asa¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ dar, cu totii ¸ sa ınvat¸ am despre Iehova si¸ de˘ ˘ ˘ spre lucrarile sale grandioase! Sa reflectam ˆ ˘ ˘ ˘ mereu ın viata ¸ noastra iubirea nemarginita pe ˆ care a manifestat-o el cand si-a folosit spiritul ¸ ˆ ˘ ˆ sfant pentru a crea cerurile, pamantul si¸ oamenii!

20. a) De ce a creat Dumnezeu universul si¸ oamenii? ˘ ˘ b) De ce anume ne vom bucura daca ne vom lasa meˆ ˆ reu ındrumati¸ de spiritul sfant al lui Dumnezeu?

˙

˙ ˙ ˙

Pute ¸ti explica?

ˆ ˘ ˘ ˆ Ce ınvat¸ am observand cerurile ˘ ˆ ˆ si¸ pamantul despre modul ın care ˆ ısi¸ foloseste ¸ Dumnezeu spiritul ˆ sfant? ˘ ˆ Cu ce capacitati¸ suntem ınzestrati¸ ˆ ˆ ˘ avand ın vedere ca suntem creati¸ ˘ dupa chipul lui Dumnezeu? ˘ ˘ De ce este important sa examinam ˘ dovezile care sprijina creatia? ¸ ˆ ˘ Cum ne putem ıntari relatiile ¸ cu Iehova?

ˆ I

˘ Merita orice efort!

ˆ NCHINAREA IN FAMILIE si¸ studiul biblic sunt ˆ esentiale pentru cresterea copiilor „ın disci¸ ¸ ˆ ˆ plina si¸ ın modul de gandire al lui Iehova“ (Ef. ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ 6:4). Daca esti ¸ parinte, stii ¸ fara ındoiala ca cei mici se plictisesc foarte repede. Ce poti¸ face pen˘ tru a le mentine viu interesul? Iata cum au pro¸ ˘ cedat unii parinti. ¸ ˆ „Cand copiii erau mici“, spune George, din ˆ ˘ California, „eu si¸ sotia ¸ mea ıncercam sa facem ˆ ˆ ıntotdeauna ceva nou si¸ interesant la studiul ın ˆ familie. Uneori ne costumam cu totii ¸ ın persoˆ ˘ ˆ naje biblice si¸ puneam ın scena cate o relatare ˘ pe care o citeam din Cartea mea cu relatari bibli˘ ˘ ce. Ne confectionam chiar si¸ recuzita: sabii, ¸ sceptre, cosuri si¸ alte obiecte. De asemenea, ju¸ ˘ cam jocul «Ghici cine sunt». Ne-am facut si¸ o ˘ ˆ ˘ plans¸ a de joc cu ıntrebari biblice, cu diferite ˘ grade de dificultate. Alteori ne-am propus sa facem lucruri ce necesitau mai mult efort, cum ar fi construirea unei machete a arcei lui Noe sau ˆ ıntocmirea unui tabel cronologic cu evenimenˆ ˘ te biblice. Cateodata pur si¸ simplu desenam ˘ personaje biblice sau scene din unele relatari. ˘ ˘ Mai nou, ne-am propus sa desenam armura ˘ ˘ ˆ ˆ spirituala descrisa ın Efeseni 6:11–17, urmand ˘ ca fiecare dintre noi sa explice semnificatia ¸ ˘ unei componente. Aceste metode au facut ca ˆ ˘ ˘ studiul nostru ın familie sa fie mai placut si¸ mai captivant“. ˘ Debi, o mama din Michigan (SUA), povestes¸ ˆ ˘ ˆ te: „Cand fiica noastra avea ın jur de trei ani˘ sori, eu si¸ sotul sa-i cap¸ ˆ meu nu reuseam ¸ ¸ ˘ ˆ tam atentia. ¸ Intr-o zi, ın timp ce citeam

˘ cu voce tare din Cartea mea cu relatari biblice ca˘ ˘ pitolul despre Isaac si¸ Rebeca, am luat doua paˆ ˘ ˆ pusi¸ si¸ am ınceput sa improvizez un dialog ıntre ˘ ˘ cele doua personaje. Dintr-odat a, fetita ¸ a deveˆ ˘ ˆ nit atenta la fiecare cuvant! In lunile care au ur˘ ˘ mat, cele doua papusi¸ au jucat rolul multor ˘ personaje biblice. Dupa ce citeam o relatare, fe˘ ˘ ˘ ˘ tita ¸ noastra cauta prin casa jucarii sau alte obiecte pe care le puteam folosi pentru a pune ˆ ˘ ˆ ˘ ın scena relatarea. Era ca o vanatoare de comori! O cutie de pantofi si¸ un cordon rosu ¸ au devenit casa lui Rahav si¸ funia stacojie. Un sar¸ ˘ ˘ ˆ pe de jucarie facut din carpe, lung de 1,5 metri ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ si¸ ınfasurat ın jurul unei cozi de matura, a deve¸ ˘ nit sarpele de arama din Numerele 21:4–9. «Re¸ ˘ ˆ ˆ cuzita» o tineam ıntr-un sac mare de panza. ¸ ˘ ˘ ˆ Deseori, fetita ¸ noastra statea ın sufragerie si¸ ˘ ˆ scotocea prin «sacul ei cu relatari biblice». Cat ˘ ˆ ˆ ˘ de bucurosi¸ eram sa o vedem punand ın scena ˘ ˆ relatarile ın propria ei «regie»!“. ˘ ˘ Educarea copiilor nu este o sarcina usoar a. ¸ ˘ ˘ Parintii ¸ trebuie sa le insufle copiilor dorinta ¸ de ˘ ˘ a-i sluji lui Iehova. Ei trebuie sa faca lucrul acesˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ta ın fiecare zi si¸ ın diferite moduri. Insa ınchiˆ narea ın familie si¸ studiul Bibliei, pentru care ˘ ˘ ˆ familia se reuneste ¸ saptamanal, constituie o ˘ modalitate importanta prin care pot ˘ ˘ ˆ ˘ atinge acest obiectiv. Fara ındoiala, ˘ merita orice efort!

11

ˆ ˘ Intrebari de la cititori ˆ De ce s-a maniat Moise pe Eleazar si¸ pe ˘ Itamar, fiii lui Aaron, dupa moartea fratilor ¸ ˆ lor, Nadab si¸ Abihu, si¸ ce a potolit mania lui Moise? (Lev. 10:16–20) ˘ La scurt timp dupa instalarea preo ¸tiei penˆ tru serviciul la tabernacol, Iehova i-a omorat pe Nadab ¸si pe Abihu, fiii lui Aaron, deoare˘ ˆ ce adusesera ınaintea Sa foc nepermis (Lev. ˘ 10:1, 2). Moise le-a poruncit fiilor lui Aaron raˆ ˘ ˘ ˘ ma ¸si ın via ¸ta sa nu-i jeleasca pe fra ¸tii lor. N-a ˆ trecut mult ¸si Moise s-a maniat pe Eleazar ¸si ˆ ˘ pe Itamar deoarece nu mancasera din ¸tapul ˘ ofrandei pentru pacat (Lev. 9:3). De ce a reac¸tionat Moise astfel? ˘ Potrivit legilor pe care Iehova i le daduse lui Moise, preotul care prezenta ofranda pentru ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ pacat trebuia sa manance o parte din ea ın ˆ ˆ ˆ ˘ curtea cortului ıntalnirii. Aceasta ınsemna ca ˘ ˘ preotul raspundea pacatele celor ce ˆ ˘ pentru ˘ ˆ aduceau jertfa. Insa, daca o parte din sangele ˆ ˆ ˘ ˆ jertfei era dus ın Locul Sfant, adica ın prima ˆ ˘ ıncapere a sanctuarului, ofranda nu trebuia ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ sa fie mancata, ci trebuia sa fie arsa (Lev. 6:24–26, 30). ˘ ˘ Se pare ca dupa evenimentele tragice din ˘ ˘ acea zi, Moise a considerat ca era necesar sa ˘ se asigure ca toate poruncile lui Iehova fusese˘ ˆ ˘ ra respectate. Cand a aflat ca ¸tapul ofrandei ˘ ˆ pentru pacat fusese ars, Moise, plin de manie, ˆ i-a ıntrebat pe Eleazar ¸si pe Itaˆ ˘ mar de ce nu mancasera din ˘ ofranda, a ¸sa cum li se porunciˆ se. Sangele acesteia nu fusese ˆ ˆ prezentat ınaintea lui Iehova ın ˆ Locul Sfant ¸si, prin urmare, ei ˘ ˘ ˆ ar fi trebuit sa manance din ˘ ofranda (Lev. 10:17, 18). ˘ Cel care i-a raspuns lui Moise a fost Aaron, deoarece, din

12

ˆ ˘ ˆ ˘ cate se pare, preo ¸tii rama ¸si ın via ¸ta ac ¸tionase˘ ˆ ˆ ˘ ra cu aprobarea sa. Avand ın vedere ca doi ˘ ˘ ˆ dintre fiii sai fusesera omora ¸ti, este posibil ca ˘ ˆ ˘ Aaron sa se fi ıntrebat daca vreunul dintre pre˘ ˘ ˆ ˘ o ¸ti mai putea sa manance cu o con ¸stiin ¸ta cura˘ ˘ ˘ ˆ ta din ofranda pentru pacat adusa ın acea zi. ˆ ˘ ˘ ˆ Probabil Aaron s-a gandit ca, daca mancau ˘ ˘ ˘ din ofranda, lucrul acesta nu avea sa fie placut ˆ ˘ ın ochii lui Iehova, de ¸si ei nu erau direct ras˘ ˘ punzatori de pacatul comis de Nadab ¸si Abihu (Lev. 10:19). ˘ ˆ ˘ ˆ E posibil ca Aaron sa se fi gandit ca ın ziua ˆ ˆ aceea, ın care unii membri ai familiei sale ı ¸si ˘ ˆ ˆ ındeplineau pentru prima data ındatoririle ˘ preo ¸te ¸sti, ace ¸stia trebuiau sa fie deosebit de ˘ aten ¸ti pentru a-i fi placu ¸ti ˆlui Dumnezeu chiar ˆ ˘ ¸si ın cele mai mici detalii. Insa Nadab ¸si Abihu ˘ profanasera numele lui Iehova, iar Dumnezeu ˆ ˆ se aprinsese de manie ımpotriva lor. De ace˘ ea, Aaron a considerat probabil ca membrii ˆ unei familii preo ¸te ¸sti ın care s-a comis un ast˘ ˘ ˘ ˆ fel de pacat nu trebuiau sa manance dintr-o ˘ ˆ ˘ ofranda sfanta. ˆ Din cate se pare, Moise a fost mul ¸tumit de ˘ ˘ ˆ ˆ raspunsul fratelui sau, ıntrucat pasajul biblic ˆ se ıncheie astfel: „Moise a auzit acest lucru ¸si ˆ a fost bun ın ochii lui“ (Lev. 10:20). Si ¸ se pare ˘ ˘ ca ¸si Iehova a fost mul ¸tumit de raspunsul lui Aaron.

APROBAREA ˘ LUI DUMNEZEU, ESENTIAL A PENTRU A˘ PRIMI ¸ ˘ VIAT¸ A VESNIC A ¸ ˆ ˘ ˆ „Caci tu, o, Iehova, ıl vei binecuvanta pe cel drept! ˆ ˆ Il vei ınconjura cu aprobarea ta ca si ¸ cu un scut mare.“ (PS. 5:12) ˘ ˆ EMEIA si si la fel era ¸ fiul ei erau flamanzi ˆ ¸ si ¸ profetul lui Dumnezeu. In timp ce fe˘ ˘ ˆ meia, o vaduva din Sarepta, strangea lemne ca ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ sa aprinda focul si ¸ sa pregateasca ceva de man˘ ˆ care, profetul Ilie i-a cerut apa si ¸ paine. Ea a ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ fost gata sa-i dea apa, ınsa paine nu avea. Avea ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ doar „o mana de faina ın vasul cel mare si ¸ puˆ ˆ ¸tin ulei ın vasul cel mic“. Femeia s-a gandit ˘ ˘ ca alimentele erau prea pu ¸tine ca sa-i dea si ¸ ˆ lui Ilie si ¸ i-a spus profetului ın mod deschis acest lucru (1 Regi 17:8–12). ˆ 2 Insa˘ Ilie a insistat: „Din ceea ce este aco˘ ˆ ˆ ˘ ˘ lo, pregateste-mi mai ıntai mie o turta mica ¸ si ¸ adu-mi-o, iar pentru tine ˘ si ¸ pentru fiul tau vei pre˘ ˘ ˘ gati ceva dupa aceea. Caci ˘ iata ce a spus Iehova, Dumnezeul lui Israel: «Vasul cel ˘ ˘ mare de faina nu se va goli, iar uleiul din vasul cel mic nu se va termina»“ (1 Regi 17:13, 14). ˆ 3 Femeia se afla ın fa ¸ta unei alegeri importante, care

F

ˆ ˘ ˘ ˘ nu se rezuma la a-si ¸ ımpar ¸ti pu ¸tina hrana ra˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ masa. Avea aceasta vaduva sa manifeste ıncre˘ dere ca Iehova o salva pe ea si ¸ pe fiul ei sau ˘ ˘ ˘ avea sa puna necesita ¸tile materiale mai presus ˆ ˘ de castigarea aprobarii si ¸ ¸ prieteniei lui Dum˘ ˆ nezeu? Si ¸ noi ne aflam ın fa ¸ta unei decizii si˘ milare. Vor demonstra ac ¸tiunile noastre ca ˘ ˆ ˘ pentru noi este mai important sa castig ¸ am ˆ ˘ ˆ aprobarea lui Iehova decat sa dobandim sigu˘ ˘ ˘ ran ¸ta materiala? Avem toate motivele sa ne ˆ ˆ ˘ ˆ punem ıncrederea ın Dumnezeu si ¸ sa ıi sluˆ ˘ ˆ jim. Insa pentru a castiga aprobarea sa este ne¸ ˘ cesar sa facem unele lucruri.

˘ 1, 2. Ce i-a cerut Ilie vaduvei din Sarepta, si¸ ce asigurare i-a dat el? ˆ ˘ 3. In fata ¸ carei decizii importante ˘ ne aflam cu totii? ¸

ˆ ˘ In fata ¸ carei alegeri importante a pus-o profetul lui Dumnezeu ˘ ˘ pe o mama nevoias¸ a?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 FEBRUARIE 2011

13

˘ ˆ ‘Tu esti ¸ demn sa primesti ¸ ınchinarea’ ˘ ˘ Iehova are tot dreptul sa le pretinda oame˘ ˆ ˘ ˆ nilor sa ıi slujeasca ın modul dorit de el. Un ˘ grup de slujitori ai sai din cer a recunoscut ˆ aceasta spunand: „Tu esti ¸ demn, Iehova, da, ˘ Dumnezeul nostru, sa primesti ¸ gloria, onoa˘ rea si ¸ puterea, pentru ca tu ai creat toate lucru˘ ˆ rile si ¸ tale ele au venit ˆ ın exis¸ datorita vointei ˘ ˆ tent¸ a si ¸ au fost create!“ (Rev. 4:11). Intrucat ˆ este Creatorul, Iehova este demn de ınchina˘ rea noastra. ˘ 5 Un alt motiv pentru care trebuie sa-i slu˘ ˘ ˘ jim lui Iehova este iubirea sa fara seaman. Bi˘ blia spune: „Dumnezeu a creat omul dupa ˘ ˘ chipul sau, l-a creat dupa chipul lui Dumne˘ ˘ zeu; i-a creat de sex barbatesc si ¸ de sex feˆ meiesc“ (Gen. 1:27). Omul a fost ınzestrat de Dumnezeu cu liber arbitru si ¸ cu capacitatea ˆ de a discerne lucrurile si ¸ de a lua decizii. Dan˘ ˘ du-ne viat¸ a, Iehova a devenit Tatal familiei ˘ umane (Luca 3:38). Asemenea unui tata iubiˆ ˘ tor, el s-a ıngrijit sa le asigure fiilor si ¸ fiicelor sale tot ceea ce au nevoie pentru a se bucura ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ de viat¸ a. „El face sa rasara soarele“ si ¸ „face sa ˘ ˘ ˘ ˘ ploua“, astfel ca planeta nu numai ca ofera ˘ ˘ ˆ ˆ hrana din belsug, dar este si ¸ ¸ o locuint¸ a ıncan˘ tatoare (Mat. 5:45). ˆ ˘ 6 In plus, Iehova a luat masuri pentru a ne ˘ elibera de consecintele dezastruoase ale paca¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ tului. Cand a pacatuit, razvratindu-se ımpotri˘ va lui Iehova, Adam a fost asemenea unui tata ˘ care fura de la familia sa pentru a cheltui ba˘ nii la jocuri de noroc. El le-a furat copiilor sai ˘ perspectiva de a trai fericiti¸ pentru totdeauna. ˆ Din cauza egoismului lui, omenirea a ajuns ın ˘ ˘ sclavia nemiloasa a imperfectiunii, astfel ca ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ toti¸ oamenii sufera, se ımbolnavesc si, ¸ ın cele ˘ din urma, mor. Eliberarea unui sclav presupu4

ˆ ˘ 4. De ce este Iehova demn de ınchinarea noastra? ˘ 5. De ce iubirea lui Dumnezeu fat¸ a de noi ar trebui ˘ ˆ ˘ sa ne ındemne sa-i slujim? ˆ ˘ 6, 7. a) Ce a ınsemnat pacatul lui Adam pentru des˘ ˆ cendentii ¸ sai? b) Ce va ınsemna jertfa lui Cristos pen˘ tru cei care cauta aprobarea lui Dumnezeu?

14

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 FEBRUARIE 2011

˘ ˘ ne platirea unui pret,¸ iar Iehova a platit pretul ¸ ˘ ˆ care ne poate scapa de aceste consecinte ¸ ıngroˆ ˆ zitoare. (Citeste and ın ¸ Romani 5:21.) Action ¸ ˘ ˘ armonie cu vointa ¸ Tatalui sau, Isus Cristos si-a ¸ ˘ ˘ dat „sufletul caˆ rascumparare pentru multi“ ¸ ˆ ˆ (Mat. 20:28). In curand, cei ce dobandesc aprobarea lui Dumnezeu se vor bucura pe de˘ ˘ plin de foloasele ce decurg din platirea ras˘ ˘ cumpararii. ˘ 7 Iehova, Creatorul nostru, a facut totul ca ˘ ˘ ˘ ˘ noi sa avem o viat¸ a fericita si ¸ plina de sens. ˘ ˆ ˘ Daca vom castiga aprobarea sa, vom trai ¸ ˆ ˆ ˘ timpul cand el va ınlatura toate prejudiciile ˘ aduse familiei umane. Iehova va continua sa ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ se dovedeasca „rasplatitorul celor ce ıl cauta ˘ staruitor“ si ¸ fiecare dintre noi va simti¸ personal lucrul acesta (Evr. 11:6).

˘ ˘ „Poporul tau se va oferi de bunavoie“ ˆ ˘ 8 Pentru a castiga aprobarea divina trebuie ¸ ˘ ˆ sa ne folosim ın mod corect liberul arbitru. ˘ ˘ ˘ Dumnezeu nu obliga pe nimeni sa-i slujeasca. ˆ ˆ ˘ In zilele lui Isaia, Iehova a ıntrebat: „Pe cine sa trimit si ¸ cine va merge pentru noi?“. Recunosˆ cand dreptul profetului de a alege, Iehova l-a ˆ ˘ tratat cu demnitate. Ganditi-v ¸ a cu ce bucurie a ˘ ˘ ˘ ˘ raspuns profetul Isaia: „Iata-ma! Trimite-ma!“ (Is. 6:8). ˆ 9 Oamenii sunt liberi sa˘ aleaga˘ daca˘ ıi vor ˘ sluji sau nu lui Dumnezeu. Iehova doreste ¸ sa ˆ ˘ ıi slujim de bunavoie. (Citeste ¸ Iosua 24:15.) El ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ nu-i aproba pe cei ce ıi aduc ınchinare fara tra˘ ˆ gere de inima si ¸ nici pe cei ce ıi slujesc doar pentru a fi pe placul oamenilor (Col. 3:22). ˘ ˆ Daca ıi slujim lui Dumnezeu „cu retinere“ per¸ ˆ ˘ ˘ ˆ mit¸ and preocuparilor laice sa ne afecteze ınˆ chinarea,ˆ nu vom castiga aprobarea sa (Ex. ¸ ˘ ˆ 22:29). In schimb, Iehova stie ca este ın folo¸ ˘ sul nostru sa-i aducem un serviciu sacru din ˆ ˘ ˘ ˆ 8. Ce ınvat¸ am despre serviciul sacru din modul ın care Dumnezeu l-a tratat pe Isaia? ˘ 9, 10. a) Cu ce atitudine trebuie sa-i slujim lui Dum˘ nezeu? b) De ce este potrivit sa-i aducem lui Iehova un serviciu sacru din tot sufletul?

˘ tot sufletul. Moise le-a spus israelitilor ca, ‘iu¸ ˆ bindu-l pe Iehova, Dumnezeul lor, ascultand de glasul lui si ¸ alipindu-se de el’, alegeau de fapt viata ¸ (Deut. 30:19, 20). ˆ ˆ ˘ 10 Intr-o cantare adresata lui Iehova, regele ˘ David al Israelului antic a spus: „Poporul tau ˘ ˆ ˆ ˆ se va oferi de bunavoie ın ziua ın care ıti¸ con˘ ˆ duci armata la lupta. Impodobiti¸ cu sfintenie, ¸ ˆ venind din sanul zorilor, armata ta de tineri ˘ ˘ este ca picaturile de roua“ (Ps. 110:3). Pe multi¸ ˘ oameni din zilele noastre nu-i intereseaza deˆ ˘ ˘ cat siguranta ¸ financiara si ¸ recreati¸ activitatile ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ve. Insa cei ce-l iubesc pe Iehova acorda ıntaie˘ tate serviciului sacru. Zelul cu care predica ˘ ˘ ˘ vestea buna arata care sunt prioritatile lor. Ei ¸ ˆ ˘ ˆ au ıncredere deplina ın puterea lui Iehova de ˆ ˘ a se ıngriji de necesitatile ¸ lor zilnice (Mat. 6:33, 34).

Jertfele aprobate de Dumnezeu ˘ ˆ Sub legamantul Legii, pentru a obtine fa¸ voarea lui Dumnezeu, poporul aducea jertfe ˆ ˘ ˘ care sa-i fie placute. In Leviticul 19:5 se spune: ˘ ˆ ˘ „Daca ıi aduceti¸ lui Iehova o jertfa de comuˆ ˆ ˆ ˘ niune, s-o aduceti¸ ın asa ¸ fel ıncat sa fiti¸ aproˆ ˘ ˘ ˆ bati“.

In aceeasi carte biblica citim: „Daca ıi ¸ ¸ ˘ aduceti¸ lui Iehova o jertfa de multumire, s-o ¸ ˆ ˆ ˆ ˘ aduceti¸ ın asa fel ınc at s a fi ti apro¸ ¸ ˆ bati“ ¸ (Lev. 22:29). Cand Israelitii ¸ ˆ aduceau la altar jertfe ın armonie cu cerintele lui Iehova, fumul ¸ ˘ care se ridica era pentru adevaratul ˘ Dumnezeu ca o „mireasma odihnitoare“ (Lev. 1:9, 13). Iehova con˘ sidera placute aceste jertfe si ¸ le accepta, ele fiind expresii ale iubirii lor (Gen. 8:21). Din aceste dispozitii ¸ ale Legii desprindem un princi11

˘ ˆ piu valabil si ¸ astazi. Cei care ıi aduc lui Iehoˆ ˘ va jertfe ıntr-un mod placut lui primesc aproˆ ˘ barea sa. Ce jertfe ıi sunt placute lui Dumne˘ ˘ ˆ ˘ zeu? Sa analizam ın continuare doua aspecte ˘ ˘ ale vietii ¸ care au legatura cu serviciul nostru sacru: conduita si ¸ vorbirea. ˆ ˘ 12 In scrisoarea sa catre Romani, apostolul ˘ ˘ Pavel a scris: „Sa va prezentati¸ corpurile ca o ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ jertfa vie, sfanta si ¸ placuta lui Dumnezeu, adi˘ ˆ ca un serviciu sacru ındeplinit cu puterea raˆ tiunii voastre“ (Rom. 12:1). Pentru a dobandi ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ aprobarea divina, o persoana trebuie sa-si ¸ pasˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ treze corpul ın asa ¸ fel ıncat sa fie ‘o jertfa pla˘ ˘ cuta’ lui Dumnezeu. Daca ar fuma, ar meste˘ ca nuca betel, ar lua droguri sau ar face abuz ˘ de alcool, si-ar murdari corpul, iar jertfa sa nu ¸ ar avea nicio valoare (2 Cor. 7:1). Mai mult, Bi˘ ˘ ˘ blia spune ca acela care „practica fornicatia ¸ pa˘ ˆ catuieste ¸ ımpotriva propriului corp“. Prin ur˘ ˘ mare, orice fel de conduita imorala face ca ˘ ˘ ˆ jertfa lui sa fie dezgustatoare ın ochii lui Ieho˘ va (1 Cor. 6:18). Asadar, pentru a-i fi placuti¸ lui ¸ ˘ ˆ ˘ Dumnezeu trebuie ‘sa fim sfinti¸ ın toata pur˘ tarea noastra’ (1 Pet. 1:14–16).

12. Ce practici ar face ca ‘prezentarea corpurilor noas˘ ˘ ˘ ˆ tre ca o jertfa vie’ sa fie un lucru dezgustator ın ochii lui Dumnezeu?

ˆ 11. Ce puteau obtine israelitii ¸ ¸ aducandu-i jertfe lui Iehova?

˘ Ce foloase avem daca ˆ ıi aducem lui Iehova ˘ jertfe de lauda?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 FEBRUARIE 2011

15

˘ ˘ ˆ ˘ ˘ O alta jertfa care ıi este placuta lui Iehova ˘ ˘ ˘ are legatura cu vorbirea noastra. Iubirea penˆ ˆ tru Iehova i-a ındemnat ıntotdeauna pe sluji˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ torii sai sa-i aduca laude atat ın public, cat si ¸ ˆ ˘ ın intimitatea caminului lor. (Citeste ¸ Psalmul 34:1–3.) Cititi¸ Psalmii de la 148 la 150 si ¸ reˆ ˆ ˘ marcati¸ cate ındemnuri de a-lˆ lauda pe Ieho˘ ˆ ˘ va gasim ın acesti ¸ trei psalmi. Intr-adevar, „cei ˆ ˘ ˘ ˘ cinstiti¸ sunt ındreptati¸ ti¸ sa aduca laude“ (Ps. ˘ 33:1). Si ¸ Isus Cristos, Modelul nostru, a aratat ˆ ˘ cat este de important sa-i aducem laude lui ˆ ˘ Dumnezeu predicand vestea buna (Luca 4:18, 43, 44). ˆ ˘ 14 Fiind zelosi ın predicare ne demonstram ¸ iubirea pentru Iehova si ¸ de a primi ¸ dorinta ˘ ˆ ˆ aprobarea sa. Sa ne gandim la ındemnul dat de ˘ ˘ profetul Osea israelitilor care ajunsesera sa ¸ ˆ ˘ ˘ practice ınchinarea falsa si ¸ pierdusera favoarea ˘ lui Dumnezeu (Os. 13:1–3). Osea le-a spus sa-l ˘ implore pe Iehova: „Iarta nelegiuirea, primes-¸ ˆ te ce este bun si ¸ vom oferi ın schimb taurii tineri ai buzelor noastre!“ (Os. 14:1, 2).

15 Un taur era cel mai scump animal pe care ˆ ˘ un israelit i-l putea aduce jertfa lui Iehova. In˘ telegem deci ca expresia „taurii tineri ai buze¸ ˘ lor noastre“ se referea la cuvintele de lauda la ˘ adresa adevaratului Dumnezeu, cuvinte since13

˘ 13. De ce este potrivit sa-i aducem laude lui Iehova? ˆ ˘ 14, 15. Ce jertfe i-a ındemnat Osea pe israeliti¸ sa adu˘ ca, si¸ care a fost reactia ¸ lui Iehova?

˘ Va aminti ¸ti?

˘ ˙ De ce este demn Iehova sa ˘ ˆ ˘ primeasca ınchinarea noastra din tot sufletul? ˘ ˘ ˙ Ce jertfe aproba Iehova astazi? ˘ ˙ La ce se refera expresia „taurii tineri ai buzelor noastre“, ¸si de ce ˘ trebuie sa-i aducem astfel de jertfe lui Iehova? ˘ ˘ ˘ ˙ De ce trebuie sa cautam aprobarea lui Dumnezeu?

16

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 FEBRUARIE 2011

˘ re care erau rodul unei meditari profunde. ˘ Care a fost reactia ¸ lui Iehova fat¸ aˆ de cei ce au adus astfel de jertfe? El a spus: „Ii voi iubi din ˘ inima“ (Os. 14:4). Da, el le-a acordat iertarea, aprobarea si ¸ prietenia sa. ˘ ˆ 16 Faptul de a-l lauda pe Iehova ın public a ˆ ˆ fost ıntotdeauna un aspect important al ın˘ ˘ ˆ ˆ chinarii adevarate. Psalmistul ısi ¸ dorea atat de ˘ ˘ ˘ ˘ mult sa-l preamareasca pe adevaratul Dumneˆ ˆ ˘ zeu, ıncat s-a rugat: „O, Iehova, gaseste, ¸ te rog, ˘ ˆ placere ın ofrandele benevole ale gurii mele“ ˘ (Ps. 119:108). Cum stau lucrurile astazi? Isaia a profetit de oa¸ cu privire la o mare multime ¸ meni din zilele noastre: „Vor vesti laudele lui Iehova. . . . Vor urca pe altarul meu [al lui Dumnezeu] si ¸ [darurile lor] vor fi primite“ (Is. ˆ 60:6, 7). Ca ımplinire a acestei profetii, ¸ milioaˆ ˘ ne de oameni ıi aduc lui Dumnezeu „o jertfa ˘ ˘ ˘ de lauda, adica rodul buzelor care marturisesc ˘ public numele sau“ (Evr. 13:15). ˆ ˆ ˘ 17 Dar cum stau lucrurile ın cazul tau? Ii ˘ ˘ aduci si ¸ tu lui Dumnezeu jertfe placute? Daca ˘ ˆ nu, vei face schimbarile necesare si ¸ vei ıncepe ˘ ˆ ˆ sa-l lauzi pe Iehova ın public? Cand credinta ¸ ˆ ˘ ˘ te va ındemna sa predici vestea buna, jertfa ta ˆ ˘ ˆ „ıi va placea lui Iehova mai mult decat un ˘ taur“. (Citeste ¸ Psalmul 69:30, 31.) Fii sigur ca ˘ ‘mireasma odihnitoare’ a jertfei tale de lauda va ajunge la Iehova, iar el te va aproba (Ezec.

20:41). Bucuria pe care o vei simti¸ atunci nu se poate compara cu nimic!

ˆ ˆ ‘Iehova ıl va binecuvanta pe cel drept’ ˘ 18 Astazi, multi¸ oameni spun asemenea unora din timpul lui Maleahi: „Degeaba slujim lui ˆ ˘ ˘ Dumnezeu; si daca am pazit ¸ ce am castigat ¸ poruncile Lui?“ (Mal. 3:14, Cornilescu, 1996). ˘ ˆ Stapaniti¸ de dorinte ¸ materialiste, ei consi˘ 16, 17. Cum priveste ¸ Iehova jertfele de lauda ale unei ˆ ˘ ˘ persoane pe care credinta ¸ o ındeamna sa predice ves˘ tea buna?

18, 19. a) Cum privesc majoritatea oamenilor de as˘ ˆ ˘ tazi faptul de a-i sluji lui Dumnezeu? b) Ce ınseamna ˆ ın realitate pierderea favorii lui Dumnezeu?

˘ ˆ Daca ne ıncredem ˘ ˆ din toata inima ın Iehova ˘ ˘ nu vom fi niciodata dezamagiti¸

˘ ˘ dera ca scopul lui Dumnezeu ˘ este irealizabil si ¸ ca legile sale ˘ sunt depasite.

Pentru ei, predi¸ carea vestii bune e o pierde¸ ˘ ˘ re de timp si ¸ o sursa de neplaceri.

19 Ideile de acest gen ıˆ si au ¸ ˆ ˘ originea ın gradina Edenului. ˘ ˘ Satan a facut-o pe Eva sa crea˘ ˘ ˘ da ca viata ¸ minunata pe care ˘ i-o daduse Iehova si ¸ aprobarea ˘ divinaˆ sunt lucruri de dispretuit.

In prezent, Satan face tot ¸ ˘ ˘ posibilul sa-i convinga pe oa˘ ˆ ˘ ˆ ˘ meni ca nu au nimic de castigat daca ınfap¸ tuiesc vointa ¸ lui Dumnezeu. Eva si ¸ ei ¸ sotul ˆ ˘ ˘ si-au dat seama ın cele din urm a c a pierderea ¸ ˆ ˘ favorii lui Dumnezeu ınseamna pierderea vie˘ ˘ tii. ¸ Cei care astazi le urmeaza exemplul vor tre˘ ˘ ˆ ˆ ˘ bui sa recunoasca ın curand acest adevar amar (Gen. 3:1–7, 17–19). ˆ 20 Adam si Eva au avut parte de un sfar sit ¸ ¸ traˆ gic. Dar cum s-au petrecut lucrurile ın cazul ˆ ˘ ˘ vaduvei din Sarepta? Incurajata de cuvintele lui Ilie, femeia, din putinul pe care-l avea, a ¸ ˘ ˆ ˆ pregatit mai ıntai ceva pentru profet. Apoi ˆ ˘ ˘ Iehova si-a ımplinit promisiunea facuta prin ¸ ˘ Ilie. Relatarea spune: „Si ¸ [femeia] a avut ce sa ˘ ˆ manance multe zile, ea, el si ¸ casa ei. Vasul cel ˘ ˘ mare de faina nu s-a golit, iar uleiul din va˘ ˆ sul cel mic nu s-a terminat, dupa cuvantul ˆ pe care ıl spusese Iehova prin Ilie“ (1 Regi 17:15, 16). ˘ ˘ 21 Vaduva din Sarepta a facut un lucru pe ˘ care relativ putini oameni de astazi sunt dis¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ pusi pus toata ıncrederea ın ¸ sa-l faca. Ea si-a ¸ ˘ ˘ ˘ Dumnezeul salvarii, iar el nu a parasit-o la ˘ ˘ 20, 21. a) Ce a facut vaduva din Sarepta, si¸ cum s-au ˆ ˆ sfarsit ¸ lucrurile ın cazul ei? b) Cum si¸ de ce ar trebui ˘ ˘ ˘ sa urmam exemplul vaduvei din Sarepta?

˘ ˘ greu. Aceasta relatare biblica, precum si ¸ altele, ˘ ˆ ˘ dovedesc o data ın plus ca Iehova este demn de ˆ ˘ ıncrederea noastra. (Citeste ¸ Iosua 21:43–45; 23:14.) Experientele Martorilor lui Iehova din ¸ ˘ prezent constituie alte dovezi ca Iehova nu-i ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ paraseste ¸ niciodata pe cei pe care ıi aproba (Ps. 34:6, 7, 17–19).1 ˆ ˆ ˘ 22 In curand, ziua de judecata a lui Dumnezeu va veni „peste toti¸ aceia care locuiesc pe ˘ ˘ ˆ toata fata ¸ pamantului“ (Luca 21:34, 35). Niˆ meni nu o va putea evita. Oricate averi am ˆ ˆ ˘ ˘ strange, oricat ne-am stradui sa ne facem via˘ ˘ ˆ ta ¸ mai placuta, ın acele momente nimic nu va ˆ conta mai mult decat cuvintele aprobatoare ˘ ale Judecatorului numit de Dumnezeu: „Veˆ ˘ niti, ti¸ ¸ binecuvantatii ¸ Tatalui meu, si ¸ mosteni ¸ ˘ ˆ regatul pregatit pentru voi de la ıntemeierea ˆ lumii!“ (Mat. 25:34).ˆ Da, ‘Iehova ıl va binecuˆ ˆ vanta pe cel drept! Il va ınconjura cu aprobarea sa ca si ¸ cu un scut mare’ (Ps. 5:12). Asadar, ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ cat de ıntelept este sa cautam fara ıntarziere ¸ aprobarea lui Dumnezeu!

1 Vezi Turnul de veghe din 15 martie 2005, pagina 13, paragraful 15, si ¸ din 1 august 1997, paginile 20–25.

˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ 22. De ce este important sa cautam fara ıntarziere aprobarea lui Dumnezeu?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 FEBRUARIE 2011

17

ˆ ˘ Apreciezi binecuvantarile de care ai parte? ˆ ˆ AND au fost elibera ¸ti ın mod miraculos ˘ din sclavia egipteana, fiii lui Israel s-au ˘ ˘ ˘ ˆ bucurat ca erau liberi sa-i aduca ınchinare lui ˆ ˘ Iehova (Ex. 14:29—15:1, 20, 21). Insa n-a trecut mult timp si¸ atitudinea lor s-a schimbat. ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ Ei au ınceput sa se planga de situa ¸tia ın care se aflau. De ce si-au schimbat fiii lui Israel atitu¸ dinea? Deoarece nu s-au mai concentrat la ˘ ˘ ceea ce facuse Iehova pentru ei, ci la dificultaˆ ˆ ˆ Ei i-au ¸tile pe care le ıntampinau ın desert. ¸ spus lui Moise: „De ce ne-a ¸ti scos din Egipt ca ˘ ˆ ˘ ˆ sa murim ın pustiu? Caci nu este nici paine, ˘ ˘ nici apa si¸ ni s-a dezgustat sufletul de aceasta ˆ ˘ ˘ paine [mana] vrednica de dispre ¸t“ (Num. 21:5). ˆ ˆ Cateva secole mai tarziu, regele David al Isˆ raelului antic a afirmat: „Cat despre mine, eu ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ma ıncred ın bunatatea ta iubitoare; sa mi ˆ ˘ ˘ ˘ se ınveseleasca inima datorita salvarii tale! ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ Ii voi canta lui Iehova, caci m-a rasplatit“

C

˘ (Ps. 13:5, 6). David nu a uitat ce facuse Iehova ˘ pentru el. Dimpotriva, a meditat cu regulari˘ tate la faptele sale de bunatate iubitoare (Ps. ˘ ˘ 103:2). Iehova ne-a rasplatit si ¸ pe noi si ¸ nu este ˆ ˘ ˘ ˆ ın ¸telept sa luam ca de la sine ın ¸teles ceea ce a ˘ ˆ ˘ ˆ facut el ın folosul nostru. Sa vedem ın conˆ ˘ tinuare unele binecuvantari din partea lui ˘ ˆ Dumnezeu de care ne bucuram ın prezent.

ˆ ˘ „Prietenia stransa cu Iehova“ ˆ ˘ Psalmistul a spus: „Prietenia stransa cu Iehova este pentru cei ce se tem de el“ (Ps. 25:14).

Ce onoare pentru noi, niste ¸ oameni imper˘ ˆ ˆ fec ¸ti, sa fim ın rela ¸tii atat de apropiate cu Ieˆ ˆ ˘ ˘ hova! Totusi, ¸ ce s-ar ıntampla daca ne-am lasa ˘ absorbi ¸ti de activita ¸tile cotidiene si ¸ am ajunge ˘ ˘ ˘ sa dedicam tot mai pu ¸tin timp rugaciunii? Nu ˘ ˆ ˆ s-ar rasfrange aceasta ın mod negativ asupra rela ¸tiei noastre de prietenie cu Iehova? Ca Prie˘ ˘ ˘ ten, Iehova asteapt a din partea noastra sa ne ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ıncredem ın el si ¸ sa ne varsam inima ınaintea

ˆ ˘ O binecuvantare nepretuit ¸ a este sprijinul pe plan spiritual ˆ de care avem parte ın timp de necaz

18

ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ lui ın rugaciune, ımpartasindu-i ¸ ˆ ˘ temerile, dorin ¸tele si ¸ ıngrijorarile noastre (Prov. 3:5, 6; Filip. 4:6, 7). ˘ Asadar, ar trebui sa fim sincer pre¸ ˘ ocupa ¸ti de calitatea rugaciunilor pe ˘ care i le adresam. ˆ ˆ ˘ Cand un Martor tanar pe nume ˘ Paul1 a reflectat la rugaciunile sale, ˘ ˘ ˆ si-a dat seama ca avea de facut ım¸ ˘ ˘ ˘ bunatatiri.

El a spus: „Ajunsesem sa ¸ ˘ ˆ ma rog lui Iehova repetand aceleasi ¸ ˘ ˘ ˆ cuvinte“. Paul a facut cercetari ın Indexul publica ¸tiilor Watch Tower si ¸ ˘ ˆ a aflat ca ın Biblie sunt consemnaˆ ˘ te aproximativ 180 de rugaciuni. In ˘ aceste rugaciuni, slujitorii lui Iehova din trecut au dat glas celor mai profunde sentimente. Paul a spus: „Meditarea la aceste ˘ ˆ exemple biblice m-a ajutat sa fiu concret ın ru˘ ˘ gaciunile mele. Astfel, am putut sa-mi deschid ˆ ˘ inima ınaintea lui Iehova, iar acum gasesc o ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ adevarata bucurie ın a ma apropia de el ın ˘ rugaciune“.

˘ „Hrana la timpul potrivit“ ˘ ˆ O alta binecuvantare de la Iehova sunt ne˘ ˘ ˆ ˘ numaratele adevaruri pe care le-am ınvatat ¸ din ˆ ˘ ˆ Scripturi. Cand ne hranim la masa ımbelsuga¸ ˘ ˘ ˘ ta a lui Iehova, avem toate motivele ‘sa strigam ˘ ˘ de bucurie datorita starii bune a inimii noas˘ tre’ (Is. 65:13, 14). Totusi, ¸ trebuie sa fim atenti¸ ˘ ˘ ˘ ca nu cumva influen ¸tele nesanatoase sa ne ˘ ˘ ˘ ˘ faca sa ne pierdem entuziasmul fat¸ a de adevar. ˆ ˆ ˘ Ce s-ar ıntampla, de exemplu, daca am acorda aten ¸tie propagandei apostate? Aceasta ne-ar ˆ putea afecta gandirea si ¸ ne-ar putea determina ˘ ˘ sa nu mai apreciem hrana spirituala pe care Ie˘ hova ne-o da „la timpul potrivit“ prin inter˘ ˘ mediul ‘sclavului fidel si ¸ prevazator’ (Mat. 24:45–47). ´ ˆ Andre, care i-a slujit lui Iehova ani la rand, ˘ ˘ ˆ a trait dureroasa experient¸ a de a fi ınselat de ¸ ˆ ˘ idei apostate. El s-a gandit ca nu se expunea ni1 Numele au fost schimbate.

˘ ˘ ciunui pericol daca arunca o privire fugara pe ˘ ˆ un site apostat. Iata ce ısi ¸ aminteste ¸ el: „La ˆ ˘ ınceput am fost atras de asa-zisele adevaruri ¸ ˆ despre care vorbeau aposta ¸tii. Cu cat analizam ˆ mai mult ce spuneau ei, cu atat credeam mai ˘ ˘ ˘ ˘ mult ca aveam ¸tia ˆ ˘ motiveˆ sa parˆ asesc organiza ˘ lui Iehova. Insa mai tarziu, cand am facut cer˘ cetari cu privire la argumentele pe care le ˆ aduc aposta ¸tii ımpotriva Martorilor lui Iehova, ˆ ˆ mi-am dat seama cat de vicleni erau acesti ¸ ın˘ ˘ va ¸tatori falsi. ¸ «Dovezile zdrobitoare» pe care le ˆ ˘ aduceau ımpotriva noastra nu erau altceva deˆ cat informa ¸tii scoase din context. Astfel, m-am ˘ ˆ ˘ hotarat sa citesc din nou publica ¸tiile noastre si ¸ ˘ ˆ ˆ ˆ sa merg la ıntruniri. Atunci am ınteles cat de ¸ ´ ˆ mult pierdusem“. Din fericire, Andre s-a ıntors ˆ ˘ ın congrega ¸tia crestin ¸ a. ˆ „Intreaga comunitate a fratilor“ ¸ ˘ ˘ Comunitatea noastra de frati, ¸ caracterizata ˘ ˆ de iubire si ¸ unitate, este o alta binecuvantare de la Iehova (Ps. 133:1). Apostolul Petru a scris ˘ ˆ pe buna dreptate: „Iubi ¸ti ˆ ıntreaga comunitate ˆ a fra ¸tilor“ (1 Pet. 2:17). Intrucat facem parte ˘ ˘ dintr-o mare familie crestin ¸ a, ne bucuram de ˘ caldura si ¸ de sprijinul ta ¸tilor, al mamelor, ˘ al fra ¸tilor si ¸ al surorilor de credin ¸ta (Mar. 10:29, 30).

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 FEBRUARIE 2011

19

ˆ Cu toate acestea, se pot ivi si ¸ tensiuni ın rela ¸tiile cu fra ¸tii si ¸ surorile noastre. De exemplu, ˘ s-ar putea sa ne simtim deranjati¸ de imperfec¸ ˘ ˘ ˘ tiunile cuiva si o ati¸ ¸ sa ajungem sa adoptam ˘ ˘ ˘ ˆ tudine critica fa ¸ta de acea persoana. In acest ˘ ˘ ˆ caz, este bine sa ne amintim ca Iehova ıi iu˘ ˘ beste ¸ pe slujitorii sai chiar daca sunt imper˘ ˘ fec ¸ti. Mai mult, „daca spunem: «N-avem paˆ ˘ cat», ne inducem singuri ın eroare si ¸ adevarul ˆ nu este ın noi“ (1 Ioan 1:8). Asadar, n-ar tre¸ ˘ ˘ ˆ ˘ bui oare sa facem tot ce ne sta ın putint¸ a ˘ ˘ ‘pentru a continua sa ne suportam unii pe al˘ ˘ ˘ tii ¸ si ¸ . . . sa ne iertam cu marinimie unii pe al ¸tii’? (Col. 3:13) ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ O tanara pe nume Ann a ınteles cat de va¸ ˘ ˘ ˘ loroasa este comunitatea crestin ¸ a abia dupa ce ˘ ˘ ˆ a trecut printr-o experient¸ a trista. Action and ¸ oarecum asemenea fiului risipitor din ilustraˆ ˘ rea lui Isus, ea s-a ındepartat de congrega ¸tia ˘ ˆ ˆ ˆ crestin venit ın fire si ¸ a. Mai tarziu, si-a ¸ ¸ s-a ın˘ ˆ ˘ tors la adevar (Luca 15:11–24). Ce a ınvatat ¸ ˘ Ann din experienta ¸ prin care a trecut? Iata ce ˆ ˆ ˆ spune ea: „Acum, cand m-am ıntors ın organi˘ za ¸tia lui Iehova, am ajuns sa-i pretuiesc pe toti¸ ¸ ˆ fra ¸tii si surorile ın pofida defectelor pe ¸ pe toate ˆ care le au. In trecut, le vedeam imediat defec˘ tele si ¸ nu ezitam sa-i critic. Dar acum sunt ho˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ tarata sa nu permit niciunui lucru sa ma priˆ ˘ ˘ ˆ veze de binecuvantarile de care ma bucur ın ˆ ˘ mijlocul colaboratorilor ın credint¸ a. Pentru ni˘ ˘ ˘ ˘ mic din lumea asta nu merita sa parasesti ¸ paradisul spiritual“.

˘ ˆ ˘ Sa fim ıntotdeauna recunoscatori ˆ ˘ pentru binecuvantarile primite ˘ ˘ Speranta ¸ noastra ca Regatul lui Dumnezeu ˘ reprezinta solutia ¸ la toate problemele omeni˘ ˘ ˆ rii este o comoara pretioas a. Cand am aflat de¸ ˘ ˘ spre aceasta sperant¸ a, inimile ni s-au umplut ˘ de apreciere. Cu sigurant¸ a, am avut aceleasi ¸ sentimente ca ale negustorului din parabola ˆ lui Isus care „a vandut imediat tot ce avea“ ˘ ˘ pentru a cumpara „o perla de mare valoare“ ˘ (Mat. 13:45, 46). Isus n-a spus ca negustorul ˘ si-ar fi pierdut vreodata aprecierea pentru acea ¸ 20

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 FEBRUARIE 2011

˘ ˘ ˘ perla. Nici noi sa nu ne pierdem niciodata ˘ ˘ aprecierea pentru speran ¸ta noastra minunata!

(1 Tes. 5:8; Evr. 6:19) ˘ ˆ Sa ne gandim la exemplul unei crestine pe ¸ ˆ nume Jean, care ıi slujeste ¸ lui Iehova de peste ˘ ˘ ˘ ˘ 60 de ani. Ea spune: „Ceea ce ma ajuta sa pasˆ trez Regatul lui Dumnezeu viu ın minte este ˆ ˘ faptul de a le vorbi altora despre el. Cand vad ˆ ˘ ˘ ˘ cum li se lumineaza fa ¸ta pe masura ce ın ¸teleg ˘ adevarul despre Regat, simt o mare bucurie. Iar ˆ ˘ ˘ ˘ cand vad schimbarile pe care acest adevar le ˆ ˘ ˆ aduce ın viata ¸ celui ce studiaza Biblia, ımi ˆ ˘ spun: «Cat de minunate sunt adevarurile pe ˆ ˘ ˘ care le ımpartasesc altora!»“. ¸ ˘ ˘ Avem toate motivele sa fim recunoscatori ˘ ˆ ˘ pentru nenumaratele binecuvantari spirituale. ˆ ˘ ˆ ˘ Insa, indiferent cu ce ıncercari ne-am confrun˘ ˘ ˆ ta — opozi ¸tie, boala, batrane ¸te, deprimare, ˘ pierderea unei pesoane dragi sau dificulta ¸ti ˘ economice —, stim ca acestea nu vor dura la ¸ ˆ nesfarsit. ¸ Sub domnia Regatului lui Dumneˆ ˘ ˘ ˘ zeu, la binecuvantarile de natura spiritual a se ˘ ˘ ˘ ˆ vor adauga si ¸ cele de natura materiala. In lu˘ ˘ mea noua, orice suferin ¸ta din prezent va dis˘ parea (Rev. 21:4). ˆ ˘ ˘ ˘ Pana atunci, sa fim recunoscatori pentru ˆ ˘ ˘ ˘ binecuvantarile spirituale si ¸ sa manifestam aceeasi ¸ apreciere ca a psalmistului care a spus: ˘ ˘ „Multe sunt lucrarile minunate pe care le-ai facut pentru noi, o, Iehova, Dumnezeul meu, si ¸ ˆ ˘ multe sunt gandurile tale fa ¸ta de noi! Nimeni ˘ ˘ nu se poate compara cu tine! Daca as¸ vrea sa le ˘ vestesc si ¸ sa vorbesc despre ele, ar fi mai mulˆ ˘ te decat as¸ putea eu sa istorisesc!“ (Ps. 40:5).

˘ „Ascultarea este mai bun a ˆ decat jertfele“ S

AUL a fost primul rege al Israelului antic. ˘ Desi¸ a fost ales de adevaratul Dumnezeu, ˆ ˘ ˘ el a devenit ın cele din urma neascultator.

Ce lucruri rele a comis Saul? Ar fi putut el ˘ ˆ ˘ ˘ sa le evite? Ce ınvat¸ aminte putem desprinde din exemplul lui negativ?

Regele ales de Iehova ˆ ˆ Cand Saul a fost ales rege, ın Israel slujea ca reprezentant al lui Dumnezeu profetul Saˆ ˆ ˆ ˘ muel. Acesta era ınaintat ın varsta, iar ˆ fiii lui ˘ nu urmau exemplul sau de fidelitate. In acelasi¸ timp, Israelul era amenintat ¸ de natiuni ¸ ˆ ˘ ˆ dusmane.

Cand batranii Israelului i-au cerut ¸ ˘ ˘ ˘ lui Samuel sa puna un rege peste ei, care sa le ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ fie judecator si¸ sa-i conduca ın batalii, Iehoˆ ˘ ˘ va l-a ındrumat pe profet sa-l unga pe Saul si¸ ˆ a spus: „El va salva poporul meu din mana filistenilor“ (1 Sam. 8:4–7, 20; 9:16). ˆ ˘ ˆ ˘ Saul era „tanar si¸ chipes“. ¸ ¸ Insa frumusetea ˘ fizica nu era singura lui calitate. El era si¸ un om umil. De exemplu, Saul i-a spus lui Samuel: „Nu sunt eu oare un beniaminit din cel mai mic dintre triburile lui Israel si¸ nu este ˆ ˘ familia mea cea mai neınsemnata dintre toate familiile tribului lui Beniamin? De ce-mi ˘ spui lucrul acesta? “. Saul avea o parere mo˘ ˘ desta despre el si¸ despre familia lui, chiar daca ˘ ˘ tatal sau, Chis,¸ era „foarte bogat“ (1 Sam. 9:1, 2, 21). ˘ ˘ ˘ De asemenea, sa observam ce a facut Saul ˆ cand Samuel a anuntat ¸ public pe cine desemˆ nase Iehova ca rege al Israelului. Mai ınainte, ˆ ˘ ˆ cand fusesera numai ei doi, Samuel ıl unsese ˆ ˘ ˆ pe Saul si¸ ıi spusese: „Sa faci ce va putea mana ˘ ˘ ta, caci adevaratul Dumnezeu este cu tine“.

Apoi, profetul a convocat poporul pentru a anunta ¸ public cine era cel ales de Iehova. Toˆ tusi, ¸ cand a fost indicat drept regele ales, Saul ˘ n-a putut fi gasit. Fiind timid, se ascunsese. ˘ ˘ ˆ Iehova a dezvaluit unde se afla, astfel ca, ın ˘ cele din urma, Saul a fost proclamat rege (1 Sam. 10:7, 20–24). ˘ ˆ Pe campul de lupta ˆ ˘ In scurt timp, Saul a dovedit ca aceia care ˆ ˘ ˆ poate se ındoisera de competenta ¸ lui se ınse¸ ˆ lau. Cand amonitii ¸ au amenintat ¸ un oras¸ isˆ ˘ raelit, „spiritul lui Dumnezeu a ınceput sa actioneze asupra lui [Saul]“. Acesta i-a convocat ¸ ˆ ˘ ın mod autoritar pe razboinicii natiunii, i-a ¸ organizat si¸ apoi i-a condus la victorie. Saul ˆ i-a atribuit victoria lui Dumnezeu, spunand: ˆ La ınceput, Saul a fost ˘ un conducator umil

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 FEBRUARIE 2011

21

˘ ˆ ˘ ˆ „Astazi Iehova a ınfaptuit o salvare ın Israel“ (1 Sam. 11:1–13). ˘ Saul avea calitati¸ frumoase si¸ se bucura de ˆ binecuvantarea lui Dumnezeu. Mai mult, el ˘ ˘ recunostea ca totul se facea prin puterea lui ¸ Iehova. Totusi, ¸ succesul pe mai departe al israelitilor si¸ al regelui lor depindea de un lu¸ cru foarte important. Samuel le-a spus israe˘ ˘ ˆ litilor: „Daca va veti¸ teme de Iehova si¸ ıi veti¸ ¸ ˘ ˘ sluji si¸ veti¸ asculta de glasul sau si¸ nu va veti¸ ˘ ˘ ˆ razvrati ımpotriva poruncii lui Iehova, atunci ˆ ˆ atat voi, cat si¸ regele care va domni peste ˘ ˆ ˘ voi veti¸ dovedi ca-l urmati¸ ıntr-adevar pe Iehova, Dumnezeul vostru“. De ce anume pu˘ ˆ ˘ ˆ teau fi siguri israelitii ¸ daca ıi ramaneau fideli lui Dumnezeu? Samuel le-a dat asigurarea: ˘ „De dragul numelui sau cel mare, Iehova ˘ ˘ ˘ nu-si¸ va parasi poporul, fiindca Iehova a ho˘ ˆ ˘ ˘ ˘ tarat sa faca din voi poporul sau“ (1 Sam. 12:14, 22).

Aprobarea din partea lui Dumnezeu era ˘ conditionat a de ascultare, iar acest lucru este ¸ ˆ ˆ ˆ valabil si¸ ın prezent. Iehova ıi binecuvantea˘ ˘ ˆ ˘ za pe slujitorii sai cand acestia asculta de po¸ ˆ ˆ ˘ ˆ runcile sale. Dar ce se ıntampla cand devin ˘ neascultatori? „Ai lucrat nebuneste“ ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ Urmatoarea actiune ıntreprinsa de Saul ım¸ ˆ ˆ potriva filistenilor a starnit mania acestora. ˘ Drept urmare, o armata „ca firele de nisip de ˘ ˘ ˘ ˆ pe t¸ armul marii“ a venit sa lupte ımpotriva ˘ ˘ ˘ lui Saul. „Barbatii ¸ lui Israel au vazut ca erau ˆ ˆ ˘ ın mare stramtorare, fiindca poporul era greu ˘ ˆ ˆ apasat. Poporul se ascundea ın pesteri, ın gro¸ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ te, ın stanci, ın pivnite ¸ si¸ ın gropi de apa“ ˘ ˘ (1 Sam. 13:5, 6). Ce avea sa faca Saul? ˘ ˆ ˆ ˘ Samuel stabilise cu Saul sa se ıntalneasca la ˘ ˘ Ghilgal, unde profetul urma sa aduca jertfe. ˆ ˘ ˆ ˆ Saul l-a asteptat pe Samuel, ınsa acesta ıntar¸ ˘ ˘ ˆ ˘ zia sa vina, iar armata lui Saul ıncepuse sa se ˆ ˘ ımprastie.

De aceea, Saul si-a luat libertatea ¸ ¸ ˆ de a aduce el ınsusi¸ jertfele. Imediat ce a ter22

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 FEBRUARIE 2011

ˆ minat de adus jertfele, a sosit Samuel. Cand ˘ a auzit ce facuse Saul, Samuel i-a spus: „Ai lucrat nebuneste. ¸ N-ai respectat porunca lui Ie˘ hova, Dumnezeul tau, pe care ti-a ¸ poruncit-o. ˘ ˘ Daca ai fi respectat-o, cu sigurant¸ a Iehova ˆ ˘ ti-ar fi ıntarit domnia peste Israel pe timp in¸ definit. Dar acum domnia ta nu va dura. Ieˆ ˘ ˘ hova ısi¸ va gasi un om dupa inima lui si¸ ˆ ˘ Iehova ıl va numi conducator peste poporul ˘ ˘ sau, fiindca tu n-ai respectat ce ti-a poruncit ¸ Iehova“ (1 Sam. 10:8; 13:8, 13, 14). ˆ ˆ ˆ Intrucat ıi lipsea credinta, ¸ Saul decisese cu ˆ ˘ ınfumurare sa nu asculte de porunca lui ˘ Dumnezeu si¸ nu asteptase ca Samuel sa ofe¸ ˆ ˘ re jertfa. Cat de diferit a actionat Saul fat¸ a de ¸ ˘ Ghedeon, un fost conducator al armatelor isˆ ˘ raelite! Iehova ıi poruncise lui Ghedeon sa-si¸ ˘ reduca armata de la 32000 de soldati¸ la 300, ˘ ˆ iar Ghedeon a ascultat. El a avut credint¸ a ın ˆ Iehova si, ¸ astfel, cu ajutorul lui Iehova, a ınˆ frant 135000 de invadatori (Jud. 7:1–7, 17–22; ˆ ˘ 8:10). Iehova l-ar fi ajutat si¸ pe Saul. Saul ınsa ˘ ˘ ˘ a fost neascultator, astfel ca filistenii au pradat Israelul (1 Sam. 13:17, 18). ˘ ˆ Dar noi? Cum luam decizii cand ne con˘ ˘ fruntam cu dificultati? ¸ Din punctul de vede˘ ˘ re al celor lipsiti¸ de credint¸ a, ar putea parea ˘ ˘ practic sa ignoram principiile divine. Proba˘ ˘ ˆ ˘ bil ca si¸ Saul, vazand ca Samuel nu venea, s-a ˆ ˘ ˘ ˆ gˆ andit ca modul sau de actiune era ıntelept. ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Insa cei ce sunt hotarati¸ sa obtin ¸ a aprobarea ˘ lui Dumnezeu sunt convinsi¸ ca singura cale ˆ ˘ ınteleapt a este respectarea principiilor bibli¸ ˘ ˆ ˘ ce care se aplica ın situatia ¸ respectiva. ˆ Iehova ıl respinge pe Saul ˆ ˆ In timpul unei campanii ımpotriva amale˘ ˘ Saul s-a facut vinovat de un alt pacat citilor, ¸ ˆ grav. Dumnezeu ıi condamnase pe amaleciti¸ ˆ ˘ ˘ ˘ deoarece acestia ıi atacasera fara motiv pe is¸ ˘ raeliti¸ dupaˆ iesirea din Egipt (Ex. 17:8; Deut. ¸ ˆ ˘ 25:17, 18). In plus, ın perioada judecatorilor, ˘ amalecitii care au ¸ se aliasera cu alte natiuni ¸

De ce i-a spus Samuel lui Saul ˘ ˘ ca „ascultarea este mai buna ˆ decat jertfele“?

atacat poporul ales al lui Dumnezeu (Jud. 3:12, 13; 6:1–3, 33). Din acest motiv, Iehova ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ a hotarat sa-i traga la raspundere pe amaleciti¸ ˘ si¸ i-a poruncit lui Saul sa execute judecata asupra lor (1 Sam. 15:1–3). ˆ ˘ In loc sa dea ascultare poruncii lui Iehova ˘ de a-i nimici pe amalecitii ¸ plini de ura si¸ de a distruge tot ce era al lor, Saul l-a luat prizonier pe regele acestora si¸ a crutat ¸ cele mai ˆ ˆ ˆ bune animale. Ce s-a ıntamplat cand Samuel ˆ i-a cerut explicatii ¸ lui Saul? Acesta a ıncercat ˘ ˆ sa dea vina pe popor, spunand: „Poporul a ˘ ˆ ˘ ˆ avut mila de ce era mai bun ın turma si¸ ın ci˘ ˘ ˘ ˘ reada, ca sa-i aduca jertfa lui Iehova“. Indife˘ rent care fusesera intentiile lui Saul, de a jertfi ¸ sau nu acele animale, el se dovedise neascul˘ ˆ ˘ tator. Saul nu mai era ‘mic ın propriii sai ochi’. Astfel, profetul lui Dumnezeu i-a spus ˘ ˆ ˘ clar lui Saul caˆ ıncalcase porunca lui Iehova ˘ si¸ a adaugat: „Ii plac lui Iehova ofrandele arse si¸ jertfele la fel de mult ca ascultarea de gla˘ ˘ sul lui Iehova? Iata ca ascultarea este mai ˘ ˆ ˘ buna decat jertfele . . . Fiindca ai respins ˆ cuvantul lui Iehova, si¸ el te respinge ca rege“ (1 Sam. 15:15, 17, 22, 23).

ˆ Cand Iehova si-a retras spi¸ ˆ ˆ ritul sfant si¸ binecuvantarea ˆ ˘ de la Saul, acesta a ınceput sa ˘ fie dominat de „un spirit rau“. ˘ ˘ El a ajuns sa fie macinat de ˘ suspiciune si¸ gelozie fat¸ a de ˘ David, un om caruia Iehova ˘ ˆ avea sa-i dea mai tarziu domˆ ˆ nia. De cateva ori, Saul a ın˘ ˘ ˆ ˘ cercat sa-l omoare. Vazand ca „Iehova era cu David“, spune ˘ Biblia, „Saul a fost toata viata ¸ ˘ dusmanul lui“. El l-a urmarit ¸ ˘ ˘ ˆ fara ıncetare si¸ chiar a ordonat uciderea unor oameni, inclusiv a 85 de pre˘ oti. ¸ Nu e de mirare ca Saul a pierdut favoarea lui Iehova! (1 Sam. 16:14; 18:11, 25, 28, 29; 19:10, 11; 20:32, 33; 22:16–19) ˆ Cand filistenii au atacat din nou Israelul, ˆ ˆ Saul a apelat la spiritism ın ıncercarea zadar˘ ˘ ˘ nica de a gasi ajutor. Ziua urmatoare, a fost ˘ ˆ ˘ ˘ ranit grav ın batalie si¸ s-a sinucis (1 Sam. 28:4–8; 31:3, 4). Despre acest rege al Israelu˘ lui, care s-a dovedit neascultator, Scripturile ˘ spun: „Saul a murit din cauza infidelitatii ¸ lui, ˘ ˘ fiindca actionase infidel fat¸ a de Iehova, ne¸ ˆ ˆ ˘ respectand cuvantul lui Iehova, si¸ fiindca se ˘ ˆ ˆ dusese sa ıntrebe un medium si¸ nu-l ıntrebase pe Iehova“ (1 Cron. 10:13, 14). ˘ ˘ Exemplul negativ al lui Saul arata clar ca ˘ ˆ ascultarea de Iehova este mai buna decat ˘ ˘ ˆ orice jertfa i-am putea oferi. „Iata ce ınseam˘ na iubirea de Dumnezeu“, a scris aposto˘ ˘ lul Ioan, „sa respectam poruncile sale, iar poruncile sale nu sunt grele“ (1 Ioan 5:3). ˘ ˘ Asadar, sa nu pierdem niciodata din vedere ¸ ˘ acest adevar fundamental: Nimeni nu poate ˘ ˘ ˆ ramane prieten cu Dumnezeu daca nu ascul˘ ta de el!

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 FEBRUARIE 2011

23

˘ SA IUBIM DREPTATEA ˘ CU TOATA INIMA „Tu ai iubit dreptatea.“ (PS. 45:7) ˆ ˘ RIN intermediul Cuvantului sau si ¸ al spiˆ ˆ ritului sfant, Iehova ısi poporul ¸ conduce ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ pe „cararile drepta ¸tii“ (Ps. 23:3). Insa, fiind ˘ imperfec ¸ti, noi avem tendin ¸ta sa ne abatem ˘ de la calea dreapta. Pentru a face din nou ce este drept sunt necesare eforturi sus ¸tinute. Ce ˘ ne va ajuta sa reusim?

Asemenea lui Isus, si ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ noi trebuie sa iubim dreptatea si ¸ sa gasim plaˆ ˆ ˘ cere ın a ınfaptui ce este drept. (Cite ¸ste Psalmul 45:7.) ˘ ˘ ˘ ˘ 2 Ce sunt „car arile drepta ¸tii“? O carare este ˆ un drum ıngust pe care se poate merge nu˘ ˘ ˘ mai cu piciorul. „Cararile drepta ¸tii“ reprezin˘ ˘ ta caile stabilite de Iehova pe baza normelor sale de dreptate. Termenul din limbile ebrai˘ ˘ ca si ¸ greaca tradus prin „dreptate“ transmite ideea de corectitudine si cu stricte¸ de ˆ aderare ˆ ¸te la principiile morale. Intrucat Iehova este ˘ ˆ ˘ ˘ „locasul ¸ drepta ¸tii“, ınchinatorii sai sunt bucu˘ ˘ ˘ rosi ¸ ca el este cel ce traseaza calea dreapta din ˘ punct de vedere moral pe care ei trebuie sa o urmeze (Ier. 50:7). ˘ ˘ 3 Pentru a-i fi cu adevarat placu ¸ti lui Dum˘ ˘ ˘ nezeu, trebuie sa ne straduim din toata inima ˘ ˘ ˆ sa traim ın armonie cu normele sale drepte ˆ ˘ (Deut. 32:4). Primul pas ın acest sens este sa ˆ ˘ ˘ ınva ¸tam tot ce putem despre Iehova Dumneˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ zeu din Cuvantul sau, Biblia. Cu cat ınva ¸tam mai mult despre el si ¸ ne apropiem mai mult ˆ ˆ de el ın fiecare zi, cu atat vom iubi mai mult dreptatea sa (Iac. 4:8). De asemenea, trebuie

P

˘ ˘ ˘ ˘ ˘ 1. Ce ne va ajuta sa umblam pe „cararile dreptatii“? ¸ ˘ ˘ ˘ 2. Ce sunt „cararile dreptatii“? ¸ ˆ ˘ 3. Cum putem ınvata ¸ mai mult despre dreptatea lui Dumnezeu?

24

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 FEBRUARIE 2011

˘ ˘ ˘ ˆ ˆ sa ne lasam ındruma ¸ti de Cuvantul inspirat al ˆ lui Dumnezeu cand avem de luat decizii imˆ ˘ portante ın via ¸ta.

˘ ˘ ˘ Sa cautam dreptatea lui Dumnezeu ˘ 4 (Cite ¸ste Matei 6:33.) A cauta dreptatea lui ˆ ˘ ˆ Dumnezeu ınseamna mai mult decat a dedi˘ ca timp predicarii vestii bune despre Regat. ¸ ˘ Pentru ca serviciul nostru sacru sa fie aprobat ˘ ˘ ˆ ˆ de Iehova, trebuie sa traim ın fiecare zi ın arˆ monie cu normele sale ınalte. To ¸ti cei care ˘ ˘ ˆ cauta dreptatea lui Iehova trebuie ‘sa se ım˘ brace cu noua personalitate care a fost creata ˘ ˆ ˘ ˘ dupa voin ¸ta lui Dumnezeu, ın adevarata dreptate si ¸ loialitate’ (Ef. 4:24). ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ 5 In timp ce ne straduim sa traim la ınal ¸timea normelor drepte ale lui Dumnezeu, s-ar ˘ ˘ putea ca uneori sa ne descurajam din cauza greselilor si¸ a imperfec ¸tiunilor noastre. Ce pu¸ ˆ tem face pentru a ınvinge descurajarea, care ˘ ˆ ˘ ˘ ne slabeste ¸ puterile, si ¸ pentru a ınva ¸ta sa iu˘ ˘ bim si ¸ sa practicam dreptatea? (Prov. 24:10) ˘ Trebuie sa ne apropiem cu regularitate de Ieˆ ˘ ˘ hova ın rugaciune „cu inima sincera, cu toa˘ ˆ ˘ ta ıncrederea pe care o da credin ¸ta“ (Evr. 10:19–22). Indiferent de speran ¸ta pe care o ˘ ˘ ˆ ˘ avem, cereasca sau pamanteasca, to ¸ti manifes˘ ˘ ˆ ˘ ˘ tam credin ¸ta ın jertfa de rascumparare a lui ˆ ˆ Isus Cristos si ¸ ın ceea ce face el ın folosul nostru ca Mare Preot (Rom. 5:8; Evr. 4:14–16). Roˆ ˘ lul important al sangelui varsat al lui Isus a ˆ ˘ fost subliniat chiar ın primul numar al aces˘ ˆ tei reviste (1 Ioan 1:6, 7). Iata ce se spunea ın ˆ ˘ ˘ 4. Ce ınseamna a cauta dreptatea lui Dumnezeu? ˘ ˆ 5. Ce ne va ajuta sa ınvingem descurajarea?

˘ ˘ ˆ acel numar: „Se stie ¸ ca, atunci cand un obiect ˆ ˆ stacojiu sau de culoarea carmazului [este] pri˘ ˆ ˘ vit ın lumina printr-o sticla rosie, acesta pare ¸ ˘ ˘ alb. Tot asa, ¸ chiar daca pacatele noastre sunt ˆ ˆ ˆ ˘ ca stacojiul sau carmazul, cand ajungem sa le privim asa ¸ cum le priveste ¸ Dumnezeu, prin ˆ ˆ ˘ sangele lui Cristos, ın ¸telegem ca ele sunt so˘ ˘ cotite albe“ (iulie 1879, pag. 6). Ce masura ex˘ ˆ traordinara a luat Iehova ın folosul nostru ˘ ˘ ˘ ˘ platind rascumpararea prin jertfa Fiului sau iubit! (Is. 1:18)

˘ ˘ ˘ Sa ne verificam armura spirituala ˘ ˘ 6 O componenta esen ¸tiala a armurii spiri˘ tuale de la Dumnezeu este „platosa ¸ drepta ¸tii“, ˘ ˘ ˆ ˘ pe care trebuie sa o purtam ın permanen ¸ta ˘ (Ef. 6:11, 14). Fie ca ne-am dedicat lui Iehova ˘ ˆ de pu ¸tin timp, fie ca ıi aducem un serviciu sa˘ ˘ cru de zeci de ani, este vital sa ne verificam ˘ ˆ armura spirituala ın fiecare zi. De ce? Deoareˆ ce Diavolul si ¸ demonii lui au fost arunca ¸ti ın ˘ ˘ ˆ vecinatatea pamantului (Rev. 12:7–12). Satan ˘ este furios si ca mai are pu ¸tin timp. De ¸ stie ¸ ˆ aceea, el si-a intensificat atacurile ımpotriva ¸ ˘ ˘ ˘ 6. De ce este vital sa ne verificam armura spirituala?

poporului lui Dumnezeu. Suntem noi conˆ ˘ ˘ stien ¸ti cat de important este sa purtam „pla¸ ˘ tosa ¸ drepta ¸tii“?

7 Platosa are rolul de a proteja inima. Din ¸ cauza naturii noastre imperfecte, inima noas˘ ˘ ˘ ˘ tra figurativa are tendin ¸taˆ de a fi tradatoare si ¸ ˘ ˆ ˆ primejdioasa (Ier. 17:9). Intrucat este ınclina˘ ˘ ˘ ˘ ta spre rau, este vital sa o instruim si ¸ sa o co˘ ˘ ˆ ˆ ˘ rectam (Gen. 8:21). Daca ın ¸telegem cata ne˘ voie avem de „platosa ¸ drepta ¸tii“, nu o vom da ˆ jos niciun moment alegand divertismente pe ˘ care Dumnezeu le uraste ¸ si ¸ nu ne vom permi˘ ˘ ˘ ˘ te nici macar sa ne imaginam cum ar fi sa comitem lucruri gresite.

De asemenea, nu vom ¸ ˆ irosi ın fa ¸ta televizorului mult timp, care este ˆ ˘ ˘ ˆ atat de pre ¸tios. Dimpotriva, ne vom stradui ın˘ ˘ ˆ continuu sa facem ce este placut ın ochii lui ˘ Iehova. Chiar daca la un moment dat ne-am ˆ ˆ poticni cedand unui mod de gandire carnal, cu ajutorul lui Iehova ne vom putea ridica.

(Cite ¸ste Proverbele 24:16.)

8 O alta˘ componenta˘ a armurii spirituale este „marele scut al credin ¸tei“, cu care putem ˘ ˘ „stinge toate sage ¸tile aprinse ale celui rau“ (Ef. ˘ 6:16). Credin ¸ta si ¸ iubirea sincera pentru Ieho˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ va ne ajuta sa practicam dreptatea si ¸ sa rama˘ ˘ ˆ nem pe calea ce duce la via ¸ta vesnic a. Cu cat ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ınva ¸tam mai mult sa-l iubim pe Iehova, cu ˆ atat vom pre ¸tui mai mult dreptatea sa. Dar ce ˘ ˘ rol are constiin ¸ta? Cum ne ajuta ea sa iubim ¸ dreptatea?

˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Sa ne pastram o constiin ¸ta buna ¸ ˆ 9 Cand ne-am botezat, i-am cerut lui Iehoˆ ˘ ˘ ˆ va „o constiin ¸ta buna“ (1 Pet. 3:21). Intrucat ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ manifestam credin ¸ta ın rascumparare, sange˘ ˘ le lui Isus ne acopera pacatele, astfel Dumˆ iar ˘ ˘ ˘ nezeu ne considera cura ¸ti. Insa, pentru a raˆ ˆ ˘ ˘ ˘ mane ın aceasta stare aprobata, trebuie sa ne ˘ ˆ ˘ 7. Cum vom actiona daca ıntelegem ca avem nevoie ¸ ¸ ˘ de „platosa ¸ ¸ dreptatii“?

8. De ce avem nevoie de „marele scut al credintei“? ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ 9. De ce este important sa ne pastram o constiin t¸ a ¸ ˘ buna?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 FEBRUARIE 2011

25

˘ ˘ ˘ ˘ ˘ pastram o constiin ¸ta buna. Daca uneori con¸ ˘ stiin ¸ta ne da avertismente, putem fi bucurosi ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ca func ¸tioneaza corespunzator. Aceste semna˘ le din partea constiin ¸tei dovedesc ca n-a de¸ ˘ ˆ ˘ venit insensibila ın ce priveste ¸ caile drepte ale ˆ lui Iehova (1 Tim. 4:2). Dar constiin ¸ta ıi poa¸ ˆ ˘ te ajuta si ¸ ın alt mod pe cei care doresc sa iu˘ beasca dreptatea. ˆ 10 Cand facem ceva gresit, constiin ¸ta ne ¸ ¸ poate condamna sau chinui. Acest lucru reieˆ ˆ ˆ ˘ se din ceea ce i s-a ıntamplat unui tanar care ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ s-a ındepartat de „cararile drepta ¸tii“. El a deˆ venit dependent de pornografie si ¸ a ınceput ˘ ˘ ˆ sa fumeze marijuana. Dupa un timp, a ınce˘ ˘ tat sa participe la activita ¸tile crestine, deoare¸ ˆ ˆ ce, cand mergea la ıntruniri, se sim ¸tea vinoˆ vat, iar cand participa la predicare, se sim ¸tea ˘ ˘ un ipocrit. Dar iata ce marturiseste ¸ el: „Nici ˆ ˆ ˘ nu m-am gandit cat de mult ma va mustra constiin ¸ta pentru faptele mele“. El mai spu¸ ˘ ˘ ne: „Am dus acest mod de via ¸ta nesabuit aproˆ ˘ ˆ ˘ ximativ patru ani“. Tanarul a ınceput apoi sa ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ se gandeasca sa se ıntoarca la adevar. Desi ¸ nu ˘ ˘ ˘ credea ca Iehova avea sa-i asculte rugaciunea, ˘ el s-a rugat si ¸ i-a cerut iertare. Dupa nici zece ˆ ˘ minute, a sosit ın vizita la el mama lui, care ˆ ˘ ˘ ˆ l-a ıncurajat sa vina din nou la ıntruniri. ˘ A mers la Sala Regatului si l-a rugat pe un baˆ ¸ ˆ ˘ ˘ tran sa studieze cu el. In cele din urma s-a boˆ ˘ tezat, iar acum ıi este recunoscator lui Iehova ˘ pentru ca i-a salvat via ¸ta. ˆ ˘ 11 Cat a bucurie si ¸ satisfac ¸tie simte cel care ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ face ce este drept! Pe masura ce ınva ¸tam sa iu˘ ˆ bim dreptatea si ¸ o practicam ıntr-un mod mai ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ deplin, vom gasi mai multa bucurie ın ınfap˘ ˆ tuirea voin ¸tei Tatalui nostru ceresc. Gan˘ ˆ di ¸ti-va! Se apropie ziua cand nimeni nu va ˘ ˘ mai avea mustrari de constiin ¸ta, ci doar sen¸ ˘ timente placute de mul ¸tumire; to ¸ti oamenii ˘ ˘ 10, 11. a) Relatati¸ o experient¸ a care arata de ce este ˘ ˘ important sa ascultam de glasul constiin tei ¸ noastre in¸ struite biblic. b) De ce iubirea de dreptate ne aduce bucurie si¸ satisfactie? ¸

26

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 FEBRUARIE 2011

˘ ˘ ˘ ˘ ˘ O constiin t¸ a instruita ne ajuta sa raspundem la ¸ ˘ ˘ ˆ ıntrebarile privitoare la un anumit loc de munca

ˆ vor reflecta ın mod perfect personalitatea lui ˘ ˘ ˆ ˘ Dumnezeu. De aceea, sa cultivam ınca de pe ˆ ˘ ˘ acum ın inima noastra o iubire profunda penˆ tru dreptate, bucurandu-l astfel pe Iehova (Prov. 23:15, 16). ˆ 12 Cum ne putem instrui constiin ¸ta? Cand ¸ studiem Scripturile si ¸ publica ¸tiile bazate pe Bi˘ ˘ blie, este important sa ne amintim ca „inima ˆ ˘ ˘ ˘ celui drept se gandeste ¸ ce sa raspunda“ (Prov. ˘ 15:28). Sa vedem cum ne poate fi util acest ˆ ˆ ˘ sfat cand avem ıntrebari cu privire la un loc ˘ ˘ ˘ de munca. Daca un anumit gen de munca este ˆ clar ın contradic ¸tie cu normele biblice, majoˆ ritatea dintre noi ar reac ¸tiona prompt la ın˘ drumarile oferite prin clasa sclavului fidel si ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ prevazator. Insa ce facem cand nu suntem si˘ ˘ guri daca un anumit loc de munca este potriˆ ˘ ˘ ˘ vit? In acest caz, trebuie sa identificam si ¸ sa ˘ ˘ analizam sub rugaciune principiile biblice ˘ ˘ care se aplica la situa ¸tia noastra.1 Printre prin˘ 1 Pentru o analiza a principiilor biblice de care trebuie ˘ ˆ ˆ ˘ sa tinem cont cand avem ıntrebari cu privire la un loc de ¸ ˘ munca, vezi Turnul de veghe din 15 aprilie 1999, paginile 28–30.

12, 13. Cum ne putem instrui constiin ta? ¸ ¸

ˆ cipiile ce trebuie luate ın considerare se nu˘ ˘ mara si ¸ta altora ¸ acela de a nu leza constiin ¸ ˘ (1 Cor. 10:31–33). De asemenea, trebuie sa ˘ ˘ acordam o aten ¸tie cu totul deosebita princi˘ ˘ ˘ ˘ piilor care ne ajuta sa ne pastram o rela ¸tie ˘ ˘ buna cu Dumnezeu. Daca Iehova este o per˘ ˘ ˆ ˆ soana reala pentru noi, ın primul rand ne ˘ ˆ ˆ vom pune urmatoarea ıntrebare: Acceptand ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ acest loc de munca, ıl voi mahni si ¸ ıl voi ındurera pe Iehova? (Ps. 78:40, 41) ˆ ˘ 13 Cand ne pregatim pentru Studiul Turnuˆ lui de veghe sau pentru Studiul Bibliei ın Con˘ grega ¸tie, trebuie sa fim constien ¸ti de impor¸ tan ¸ta faptului de a medita la informa ¸tiile prezentate. Avem cumva obiceiul de a subliˆ ˘ ˘ ˆ nia ın graba raspunsul la o ıntrebare si ¸ apoi ˘ de a trece la urmatorul paragraf? Un astfel de ˘ ˆ studiu nu ne va ajuta sa ne adancim iubirea ˘ ˘ pentru dreptate si ¸ nici sa ne formam o con˘ ˘ ˘ stiin ¸ta sensibila. Pentru a ajunge sa iubim ¸ ˘ dreptatea trebuie sa studiem cu constiinciozi¸ ˘ ˘ ˆ ˆ tate si ¸ sa meditam la ceea ce citim ın Cuvantul scris al lui Dumnezeu. Acest lucru nu se ˘ poate realiza studiind pe fuga!

˘ ˆ ˆ ˘ Flamanzi si ¸ ınseta ¸ti dupa dreptate 14 Iehova Dumnezeu si Isus Cristos vor sa˘ ¸ ˆ ˆ fim ferici ¸ti ın timp ce ne ındeplinim serviciul ˘ sacru. Ce ne ˆva ajuta sa fim ferici ¸ti? Iubirea de dreptate! In Predica de pe munte, Isus a ˘ ˆ ˆ spus: „Ferici ¸ti sunt cei flamanzi si ¸ ınseta ¸ti ˘ ˘ ˘ dupa dreptate, caci ei vor fi satura ¸ti!“ (Mat. 5:6). Ce semnifica ¸tie au aceste cuvinte pentru ˘ ˘ cei care vor sa iubeasca dreptatea? ˆ ˘ ˘ 15 Lumea ın careˆ traim este condusa de cel ˘ ˘ rau (1 Ioan 5:19). In orice ¸tara ne-am afla, ziarele vorbesc despre acte de o cruzime si ¸ de o ˘ ˘ ˘ violen ¸ta fara precedent. Cei ce iubesc dreptaˆ ˘ ˆ ˘ tea se ınfioara cand citesc despre atrocita ¸tile ˆ pe care le comit oamenii unii ımpotriva alto˘ 14. Cum vor Iehova Dumnezeu si¸ Isus Cristos sa ne ˆ ˆ simtim ın timp ce ne ındeplinim serviciul sacru? ¸ ˘ 15, 16. Cum vor fi satisfacute foamea si¸ setea spiri˘ ˘ tuala a iubitorilor dreptatii? ¸

ˆ ra (Ecl. 8:9). Noi, care ıl iubim pe Iehova, stim ¸ ˘ ca numai el poate satisface foamea si¸ setea spiˆ ˘ ˘ ˆ rituala a celor ce doresc sa ınve ¸te dreptatea. In ˆ ˘ curand, cei rai vor fi distrusi, ¸ iar cei ce iubesc ˆ dreptatea nu vor mai fi tulbura ¸ti si ¸ mahni ¸ti ˘ din cauza oamenilor care sfideaza legea si ¸ a faptelor lor nelegiuite (2 Pet. 2:7, 8). Ce eliberare va fi aceasta!

16 Ca slujitori ai lui Iehova si continuatori ¸ ˆ ˘ ˘ ai lui Isus Cristos, ın ¸telegem ca to ¸ti cei flaˆ ˆ ˘ ˘ manzi si ¸ ınseta ¸ti dupa dreptate „vor fi satura ¸ti“. Dumnezeu le va satisface pe deplin ˘ ˆ aceasta necesitate cand va aduce cerurile noi ˘ ˆ ˆ si ¸ pamantul nou, ın care „va locui dreptatea“ ˘ ˘ (2 Pet. 3:13). De aceea, sa nu ne descurajam ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ si ¸ nici sa nu ne miram cand vedem ca ın ˘ ˘ aceasta lume satanica asuprirea si ¸ violen ¸ta ˆ ˘ au ınabusit ¸ dreptatea (Ecl. 5:8). Iehova, Cel ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ Preaınalt, stie ce se ıntampla si ¸ ¸ ıi va elibera ın ˆ ˘ curand pe iubitorii drepta ¸tii. ˘ Foloase de care se bucura cei ce iubesc dreptatea ˆ ˘ 17 Psalmul 146:8 scoate ın eviden ¸ta unul dintre foloasele extraordinare de care se bucu˘ ˘ ˘ ra cei ce umbla pe calea drepta ¸tii. Psalmistul ˆ ˆ ˆ a cantat: „Iehova ıi iubeste ¸ pe cei drep ¸ti“. Gan˘ di ¸ti-va: Suveranul universului ne iubeste ¸ pen˘ ˘ tru ca iubim dreptatea! Iubirea sa ne da ga˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ran ¸tia ca, atat timp cat pastram Regatul pe ˆ ˘ ˆ ˘ primul plan ın via ¸ta, el se va ıngriji sa avem toate cele necesare. (Cite ¸ste Psalmul 37:25; ˘ 17. Care sunt unele foloase de care se bucura cei ce iubesc dreptatea?

˘ Cum a ¸ti raspunde? ˙ De ce, pentru a iubi dreptatea, este ˘ esen ¸tial sa recunoa ¸stem valoarea ˘ ˘ ˘ rascumpararii? ˘ ˘ ˙ De ce este vital sa purtam „plato ¸sa ˘ drepta ¸tii“? ˙ Cum ne putem instrui con ¸stiin ¸ta?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 FEBRUARIE 2011

27

ˆ ˘ Proverbele 10:3.) In cele din urma, iubito˘ ˆ ˘ rii drepta ¸tii vor mosteni ıntreaga planeta ¸ (Prov. 13:22). Pentru majoritatea slujitorilor ˘ lui Dumnezeu, rasplata pentru practicarea ˘ ˘ ˘ ˘ drepta ¸tii va fi o bucurie fara margini si ¸ via ¸ta ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ fara sfarsit ¸ ıntr-un minunat paradis pamanˆ ˆ ˘ ˘ tesc. Dar si ¸ ın prezent Dumnezeu ıi rasplates-¸ ˆ te pe cei ce iubesc dreptatea sa dandu-le pace ˘ ˘ interioara, sentiment ce promoveaza armonia ˆ ˆ ın familia si ¸ ın congrega ¸tia lor (Filip. 4:6, 7). ˆ ˘ 18 In timp ce asteptam ziua cea mare a lui ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Iehova, trebuie sa continuam sa cautam drep˘ tatea (Tef. 2:2, 3). De aceea, sa dovedim o iu¸ ˘ ˘ ˘ bire sincera fa ¸ta de caile drepte ale lui Iehova ˘ ˘ ˆ Dumnezeu. Aceasta presupune sa purtam ın ˘ ˘ permanen ¸ta „platosa ¸ drepta ¸tii“ pentru a ne ˘ proteja inima figurativa. De asemenea, trebu˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ie sa ne pastram o constiin ¸ta buna, care ¸ ˘ ne va da bucurie si ¸ mul ¸tumire sufleteasca

si ¸ care va bucura inima Dumnezeului nostru (Prov. 27:11). ˘ ˘ ˆ 19 „Ochii lui Iehova strabat tot pamantul ca ˘ ˘ ˘ sa-si ¸ arate puterea pentru cei a caror inima ˆ ˘ ˘ ˆ este ıntreaga fa ¸ta de el.“ (2 Cron. 16:9) Cat de ˆ ıncurajatoare sunt aceste cuvinte pentru to ¸ti ˆ cei care fac ceea ce este drept ın pofida insta˘ ˘ ˘ ˆ bilita ¸tii, a violen ¸tei si ¸ a rauta ¸tii crescande din ˘ ˘ ˘ ˘ aceasta lume nelegiuita! Este adevarat, caile noastre drepte i-ar putea intriga ˆ ˘ pe oamenii ˆ ˘ ınstraina ¸ti de Dumnezeu. Insa noi ne bucu˘ ˘ ˆ ram de mari foloase traindu-ne via ¸ta ın armonie cu normele drepte ale lui Iehova (Is. 48:17; ˘ ˘ ˆ ˘ 1 Pet. 4:4). Asadar, sa fim hotara ¸ti sa iubim ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ dreptatea cu o inima ıntreagaˆ si ¸ sa gasim plaˆ ˆ ˘ ˘ ˘ cere ın ınfaptuirea drepta ¸tii! Insa a avea o ini˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ma ıntreaga fa ¸ta de Iehova presupune si ¸ a urı nelegiuirea. Despre acest subiect vom discuta ˆ ˘ ın articolul urmator.

˘ ˘ ˘ ˆ 18. Ce trebuie sa continuam sa facem ın timp ce as-¸ ˘ teptam ziua lui Iehova?

˘ ˘ ˆ ˘ 19. Ce trebuie sa fim hotarati¸ sa facem, si¸ ce vom ˆ ˘ analiza ın articolul urmator?

ˆ UR ATI ¸ NELEGIUIREA? ˆ „Tu [Isus] . . . ai urat nelegiuirea.“ (EVR. 1:9)

UBLINIIND importan ¸ta iubirii, Isus Cristos ˘ ˘ le-a spus discipolilor sai: „Va dau o porun˘ ˘ ˘ ˘ ca noua: sa va iubi ¸ti unii pe al ¸tii; asa ¸ cum v-am ˘ ˘ iubit eu, asa ¸ sa va iubi ¸ti si ¸ voi unii pe al ¸tii. ˘ Prin aceasta vor sti ¸ to ¸ti ca sunte ¸ti discipo˘ ˆ lii mei: daca ave ¸ti iubire ıntre voi“ (Ioan 13:34, 35). Isus le-a poruncit continuatorilor ˘ ˘ ˘ sai sa manifeste iubire plina de sacrificiu unii ˘ ˘ ˘ fa ¸ta de al ¸tii. Aceasta iubire avea sa fie semnul ˘ ˆ lor de identificare. Totodata, Isus i-a ındem˘ nat: „Continua ¸ti sa-i iubi ¸ti pe dusmanii vostri ¸ ¸

˘ ˘ ˘ ˘ si ¸ sa va ruga ¸ti pentru cei care va persecuta“ (Mat. 5:44). ˆ ˘ 2 Totusi, Isus nu si-a ınv a ¸tat discipolii doar ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ce sa iubeasca. El i-a ınva ¸tat si ¸ ce trebuiau sa ˘ urasca. Despre Isus s-a spus: „Tu ai iubit drepˆ ˘ tatea si ¸ ai urat nelegiuirea [rautatea]“ (Evr. 1:9; ˆ ˘ Ps. 45:7). Din aceste cuvinte ın ¸telegem ca, pe ˆ ˘ ˘ ˘ langa iubire fa ¸ta de dreptate, trebuie sa culti˘ ˘ ˘ ˘ ˘ vam si ¸ ura fa ¸ta de pacat, sau fa ¸ta de neleˆ giuire. Apostolul Ioan a spus cat se poate ˘ ˘ ˘ de clar: „Cine practica pacatul practica si ¸

ˆ ˘ 1. Ce ne-a ınvatat ¸ Isus cu privire la iubire?

˘ ˘ 2. Ce anume trebuie sa urasca discipolii lui Cristos?

S

28

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 FEBRUARIE 2011

˘ nelegiuirea si, ¸ astfel, pacatul este nelegiuire“ (1 Ioan 3:4). ˆ 3 Prin urmare, ın calitate de crestini, fieca¸ ˘ ˆ ˘ ˘ re ar trebui sa ne ıntrebam: Urasc eu nelegiui˘ ˆ rea? Sa vedem ın continuare cum putem ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ dovedi ura fa ¸ta de rau ın urmatoarele patru privin ¸te: 1) consumul excesiv de alcool, 2) ocultismul, 3) imoralitatea si ¸ 4) rela ¸tiile cu cei care iubesc nelegiuirea.

˘ Sa nu ajungem sclavi ai alcoolului ˘ ˆ 4 Si Isus a baut vin ın unele ocazii, con¸ ˆ siderandu-l un dar de la Dumnezeu (Ps. ˘ 104:14, 15). Totusi, ¸ el nu a abuzat niciodata ˆ ˆ de acest dar consumand alcool ın exces (Prov.

23:29–33). Astfel, Isus a avut libertate de cuˆ ˆ ˘ vant cand ne-a avertizat cu privire la aceasta ˘ practica. (Cite ¸ste Luca 21:34.) Excesul de al˘ cool poate duce la alte pacate grave. De aceea, ˘ ˆ ˘ apostolul Pavel a scris: „Nu va ımbata ¸ti cu vin, ˆ ˘ ın care este depravare, ci umple ¸ti-va cu spirit“ ˘ (Ef. 5:18). De asemenea, el le-a sfatuit pe feˆ ˆ ˘ ˘ ˆ meile ın varsta din congrega ¸tie sa nu fie „ınrobite de mult vin“ (Tit 2:3). ˆ 3. Ce vom analiza ın acest articol? ˆ ˆ 4. De ce a avut Isus libertate de cuvant cand ne-a avertizat cu privire la consumul excesiv de alcool?

˘ ˘ ˘ Daca decizi sa consumi bauturi alcoolice, ˘ ˆ ce ar trebui sa te ıntrebi?

ˆ ˆ ˘ ˘ In cazul ın care decizi sa consumi bauturi ˘ ˆ alcoolice, ar fi bine sa te ıntrebi: Am aceeasi ¸ ˘ atitudine ca a lui Isus fa ¸ta de consumul de al˘ ˘ ˘ ˆ cool? Daca ar trebui sa-i sfatuiesc pe al ¸tii ın ˘ ˘ ˆ aceasta privin ¸ta, as¸ avea libertate de cuvant? ˘ ˆ ˘ ˘ Beau cumva ca sa uit de ıngrijorari sau ca sa ˆ ˘ ˘ ˆ reduc stresul? Cat alcool consum saptamanal? ˆ ˆ ˘ Cum reac ¸tionez cand cineva ımi spune ca ˘ ˘ ˆ beau prea mult? Ma justific sau chiar ma ın˘ ˘ ˆ furii? Daca ne-am lasa ‘ınrobi ¸ti’ de alcool, ca˘ pacitatea noastra de a judeca lucrurile corect ˆ si ¸ de a lua decizii ın ¸telepte ar putea fi grav ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ afectata. Continuatorii lui Cristos ınsa ‘ısi ¸ paˆ zesc capacitatea de gandire’ (Prov. 3:21, 22).

5

˘ Sa respingem ocultismul ˆ ˘ ˆ ˆ 6 Cand a fost pe pam ant, Isus li s-a ımpotri˘ ˆ vit cu hotarare lui Satan si ¸ demonilor. El a respins atacurile directe ale lui Satan la adresa ˘ loialita ¸tii sale (Luca 4:1–13). Dar Isus a idenˆ ˘ tificat si ¸ a respins cu fermitate si ¸ ıncercarile ˆ subtile de a i se influen ¸ta gandirea si ¸ ac ¸tiuni˘ le (Mat. 16:21–23). El i-a ajutat pe oameni sa ˘ ˆ ˘ scape de sub stapanirea cruda a demonilor (Mar. 5:2, 8, 12–15; 9:20, 25–27). ˆ ˆ 7 Dupa˘ ıntronarea sa ca Rege ın 1914, Isus a ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ cura ¸tat cerurile ınlaturand influen ¸ta corupatoare a lui Satan si ¸ a demonilor. Acum Satan ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ este mai hotarat ca oricand ‘sa induca ın eroaˆ ˘ ˆ re ıntregul pamant locuit’ (Rev. 12:9, 10). Asa¸ ˘ ˘ ˘ dar, nu ar trebui sa ne surprinda ca ocultis˘ ˆ ˘ mul este tot mai raspandit si ¸ ca atrage tot mai ˘ mul ¸ti oameni. Ce masuri putem lua pentru a ˘ ˆ ˘ ˘ nu cadea ın aceasta capcana? ˘ 8 Biblia avertizeaza clar cu privire la perico˘ lele pe care le prezinta spiritismul.

(Cite ¸ste ˆ Deuteronomul 18:10–12.) In prezent, Satan ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ 5. Ce ıntrebari ar trebui sa-si¸ puna cei care decid sa ˘ consume bauturi alcoolice? ˆ 6, 7. a) Cum a actionat Isus ın ce-i priveste ¸ ¸ pe Satan ˆ ˘ ˆ si¸ pe demoni? b) De ce este ocultismul atat de raspanˆ dit ın prezent? ˘ ˘ ˆ 8. Ce autoanaliza ar trebui sa ne facem ın ce priveste ¸ divertismentele pe care le alegem?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 FEBRUARIE 2011

29

Fiti¸ atenti¸ la influentele satanice ¸ pe care le pot exercita divertismentele

˘ ˆ si ¸ demonii influen ¸teaza gandirea oamenilor ˘ prin intermediul filmelor, al car ¸tilor si ¸ al ˘ jocurilor electronice care prezinta practici ˆ oculte. Cand ne alegem divertismentele, fie˘ ˆ care dintre noi ar trebui sa se ıntrebe: Printre ˆ divertismentele pe care le-am ales ın ultimele luni, au fost cumva si ¸ filme, programe TV, ˘ jocuri electronice, car ¸ti sau reviste cu benzi ˘ desenate a lucruri stranii, paranorˆ care prezint ˆ ˘ male? In ¸teleg eu cat de important este sa resping influen ¸tele spiritiste sau minimalizez ˆ ˘ aceste pericole? M-am gandit vreodata cum ˘ ˆ considera Iehova alegerile mele ın materie de ˘ ˘ ˆ divertismente? Daca am facut loc ın via ¸ta mea ˘ unor lucruri care ma expun influen ¸telor satanice, este iubirea pentru Iehova si ¸ pentru ˆ ˘ ˆ ˆ principiile sale drepte atat de puternica, ıncat ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ sa ma ındemne sa ac ¸tionez cu hotarare si ¸ sa renun ¸t la ele? (Fap. 19:19, 20)

˘ Sa ¸tinem cont de avertismentul lui Isus referitor la imoralitate 9 Isus a sus ¸tinut normele lui Iehova cu pri˘ vire la moralitatea sexuala. El a spus: „N-a ¸ti ci˘ ˘ ˆ tit ca cel care i-a creat i-a facut de la ınceput ˘ ˘ de sex barbatesc si ¸ de sex femeiesc si ¸ a spus: ˘ ˘ ˘ ˘ «De aceea va lasa barbatul pe tatal sau si ¸ pe mama sa si ¸ se va alipi de so ¸tia sa si ¸ cei doi vor ˘ ˘ fi o singura carne»? Asa ¸ ca nu mai sunt doi, ˘ 9. Cum ar putea cineva sa cultive iubire pentru nelegiuire?

30

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 FEBRUARIE 2011

˘ ci o singura carne. Deci ce a pus Dumnezeu ˆ ˘ ˘ ın acelasi ¸ jug omul sa nu desparta“ (Mat. ˘ 19:4–6). Isus stia ¸ ca ceea ce vedem cu ochii ne ˆ poate influen ¸ta inima. De aceea, ın Predica de ˘ ˘ pe munte a spus: „A ¸ti auzit ca s-a zis: «Sa nu ˘ ˘ comi ¸ti adulter». Dar eu va spun ca cine priˆ ˆ ˆ veste ¸ insistent o femeie ın asa ¸ fel ıncat s-o pof˘ ˆ teasca a si ¸ comis adulter cu ea ın inima lui“ ˆ ˘ (Mat. 5:27, 28). Cei care nu iau ın seama aver˘ ˆ tismentul lui Isus cultiva, ın realitate, iubire pentru nelegiuire.

10 Satan promoveaza˘ imoralitatea sexuala˘ prin pornografie. De fapt, actualul sistem este ˘ impregnat de pornografie. Cei care se uita la ˆ astfel de materiale cu greu ısi din ¸ pot sterge ¸ minte scenele imorale. Ei pot ajunge chiar de˘ penden ¸ti de pornografie. Iata, de exemplu, ce ˆ ˆ ˘ i s-a ıntamplat unui crestin.

El spune: „Ma ˆ ui¸ tam pe ascuns la materiale pornografice. Imi ˘ creasem o lume imaginara despre care cre˘ ˘ ˘ ˆ deam ca nu are nicio legatura cu lumea ın ˆ ˘ ˘ care ıi slujeam lui Iehova. Stiam ca aceasta ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ practica era gresit ¸ a, dar ımi spuneam ca Dumˆ nezeu accepta totusi ¸ ınchinarea mea“. Cum a ˘ ˆ reusit ¸ acest frate sa-si ¸ corecteze modul de gan˘ ˆ dire? El relateaza ın continuare: „Desi ¸ a fost ˘ cel mai greu lucru pe care l-am facut vreoda˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ta, am hotarat sa vorbesc cu batranii despre ˆ ˘ problema mea“. In cele din urma, fratele a ˘ reusit ¸ sa se elibereze de acest obicei degradant. ˘ ˘ „Abia dupa ce am renun ¸tat la aceasta condui˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ta pacatoasa, am sim ¸tit cu adevarat ca aveam ˘ ˘ ˘ o constiin ¸ta curata“, marturiseste ¸ ¸ el. Cei ce ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ urasc nelegiuirea trebuie sa ınve ¸te sa urasca si ¸ pornografia. ˆ 11 Muzica si versurile cantecelor pot avea ¸ ˘ ˘ o influen ¸ta puternica asupra sentimentelor noastre si, ¸ prin urmare, asupra inimii noastre figurative. Muzica este un dar de la Dumne˘ ˘ ˘ 10. Relatati¸ o experient¸ a care arata ca se poate renunta ¸ la pornografie. ˘ ˆ ˆ 11, 12. Cum putem dovedi ca uram nelegiuirea cand ˘ ˘ ne alegem muzica pe care vrem sa o ascultam?

˘ ˘ Fat¸ a de ce cultiva iubire cel ce ˘ vizioneaza materiale pornografice?

˘ ˆ ˆ ˘ ˘ zeu si ¸ a fost folosita ın ınchinarea adevarata ˆ ˘ ınca din vechime (Ex. 15:20, 21; Ef. 5:19). Lu˘ ˆ ˘ mea rea a lui Satan promoveaza ınsa o muzi˘ ˆ ˘ ˘ ca ce pune ıntr-o lumina pozitiva imoralita˘ tea (1 Ioan 5:19). Asadar, cum po ¸ti sti ¸ ¸ daca ˆ ˘ muzica pe care o ascul ¸ti te ıntineaza? ˆ ˆ 12 Ar fi bine sa˘ te ıntrebi: Cantecele pe care ˘ le ascult elogiaza cumva crima, adulterul, for˘ nica ¸tia si ¸ blasfemia? Daca i-as¸ citi cuiva versurile unora dintre ele, ce impresie si-ar face ¸ ˘ ˘ ˘ despre mine: ca urasc nelegiuirea sau ca iniˆ ˘ ˘ ma mea este ıntinata? Nu putem sa spunem ˘ ˆ ˆ ˘ ca uram nelegiuirea, dar ın acelasi ¸ timp sa o ˆ ˘ elogiem prin cantece. Iata ce a spus Isus: ˘ ˘ ˆ „Ce iese din gura vine din inima si ¸ aceasta ıl ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ıntineaza pe om. De pilda, din inima ies gandurile rele, omorurile, adulterele, fornica ¸tiile, ˘ furturile, marturiile mincinoase, blasfemiile“ ˘ (Mat. 15:18, 19; compara cu Iacov 3:10, 11).

˘ Sa-i privim la fel ca Isus pe cei ce iubesc nelegiuirea ˘ ˘ ˘ 13 Isus a spus ca˘ a venit sa-i cheme la cain ¸ta ˘ ˘ pe cei pacatosi, ¸ sau nelegiui ¸ti (Luca 5:30–32). ˆ ˘ Insa cum i-a considerat el pe cei care persisˆ ˘ ˘ ˘ tau ın pacat? Isus ne-a avertizat cu tarie sa nu ˘ ˘ ne lasam influen ¸ta ¸ti de astfel de oameni (Mat. ˆ 23:15, 23–26). De asemenea, el a spus cat se ˆ poate de clar: „Nu oricine ımi zice: «Doamne, ˆ ˘ 13. Cum i-a considerat Isus pe cei care persistau ın pacat?

ˆ Doamne» va intra ın regatul cerurilor, ci ace˘ ˆ la care face voin ¸ta Tatalui meu care este ın ceˆ ˆ ˆ ruri. Mul ¸ti ımi vor zice ın ziua aceea [cand Dumnezeu va executa judecata]: «Doamne, ˆ ˘ Doamne, n-am profe ¸tit noi ın numele tau, ˆ ˘ n-am scos noi demoni ın numele tau si ¸ n-am ˘ ˘ ˆ facut noi multe lucrari de putere ın numele ˘ ˆ tau?»“. Cu toate acestea, Isus ıi va respinge pe ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ cei care practica nelegiuirea fara sa se caiasca si ¸ le va zice: „Pleca ¸ti de la mine“ (Mat. 7:21–23). De ce vor primi ei o astfel de jude˘ ˆ ˘ cata? Deoarece ıl dezonoreaza pe Dumnezeu ˘ si ¸ le fac rau altora prin practicile lor nelegiuite. ˆ 14 Cuvantul lui Dumnezeu porunceste ¸ ca ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ pacatosii ¸ care nu se caiesc sa fie ınlatura ¸ti din congrega ¸tie. (Cite ¸ste 1 Corinteni 5:9–13.) ˘ ˘ ˘ ˘ Aceasta masura este necesara din cel pu ¸tin trei ˘ motive: 1) pentru ca numele lui Iehova sa nu fie dezonorat, 2) pentru ca membrii congre˘ ˘ ga ¸tiei sa fie feri ¸ti de influen ¸ta corupatoare a celui nepenitent si ¸ 3) pentru ca acela care ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ a pacatuit sa fie ajutat, daca este posibil, sa se ˘ ˘ caiasca. ˆ 15 Ii privim noi la fel ca Isus pe cei care per˘ ˆ ˘ ˘ sista ıntr-o conduita nelegiuita? To ¸ti ar trebui ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ sa meditam la urmatoarele ıntrebari: M-as¸ ˆ ˘ asocia ın mod regulat cu o persoana care a ˘ ˘ fost exclusa din congrega ¸tia crestin ¸ a sau care ˘ ˘ ˘ s-a dezasociat? Dar daca aceasta persoana ar ˘ ˘ ˆ fi o ruda apropiata care nu mai locuieste ¸ ın ˘ aceeasi ¸ casa cu mine? O astfel de situa ¸tie poa˘ te constitui un adevarat test al iubirii noastre ˘ ˘ pentru dreptate si ¸ al loialita ¸tii noastre fa ¸ta de Dumnezeu.1 1 Pentru mai multe detalii privitoare la acest subiect, vezi Turnul de veghe din 1 octombrie 1982, paginile 24–29.

˘ ˘ 14. De ce sunt exclusi¸ din congregatie ¸ pacatosii ¸ nepenitenti? ¸ ˆ ˘ ˘ 15. Ce ıntrebari este foarte important sa ne punem ˘ ˘ ˘ ˆ daca vrem sa-i ramanem loiali lui Iehova?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 FEBRUARIE 2011

31

˘ ˆ ˘ Sa ne gandim la situa ¸tia unei surori al ca˘ rei fiu adult i-a slujit o perioada lui Iehova. ˆ ˆ ˘ ˘ Mai tarziuˆ ınsa, el a ales sa practice lucruri neˆ ˘ legiuite. Intrucat nu s-a cait, a fost exclus din ˘ ˆ congrega ¸tie. Sora noastra ıl iubea pe Iehova, ˆ ˆ ˘ dar ısi ¸ iubea si ¸ fiul si ¸ ıi era greu sa aplice po˘ ˘ runca biblica de a evita sa se asocieze cu el. ˘ ˆ 17 Ce sfat i-ai fi dat acestei surori? Un batr an ˘ ˘ ˆ a ajutat-o sa-si ¸ dea seama ca Iehova ın ¸telegea ˆ ˘ ˆ durerea ei. Fratele a ındemnat-o sa se gandeas˘ ˘ ca la durerea pe care trebuie sa o fi sim ¸tit Ieˆ ˘ ˆ ˘ hova cand unii dintre fiii sai ıngeresti ¸ s-au raz˘ ˘ ˆ vratit. Fratele i-a spus ca, desi cat ¸ Iehova stie ¸ ˘ de dureroasa poate fi o astfel de situa ¸tie, el ˘ ˘ ˘ cere ca pacatosii ¸ nepeniten ¸ti sa fie exclusi. ¸ ˆ Sora a reflectat ın mod serios la aceste adu˘ ceri-aminte si ¸ a sus ¸tinut cu loialitate masuri˘ le referitoare la excludere.1 Iehova se bucura ˆ ˘ ˘ cand dam dovada de o astfel de loialitate (Prov. 27:11).

18 Daca˘ si tu treci printr-o astfel de situa ¸tie, ¸ ˘ ˆ ˆ nu uita ca Iehova ın ¸telege ce sim ¸ti. Rupand ˘ ˘ orice legatura cu cel exclus sau dezasociat, de˘ ˘ monstrezi ca urasti ¸ atitudinile si ¸ ac ¸tiunile din ˆ ˘ ˆ cauza carora a ajuns ın afara congrega ¸tiei. In ˘ ˆ ˘ acelasi ¸ timp, demonstrezi ca ıl iubesti ¸ si ¸ ca ac˘ ˆ ˘ ˆ ¸tionezi spre binele lui. Daca tu ıi ramai loial ˘ lui Iehova, este mult mai probabil ca el sa se ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ caiasca si ¸ sa se ıntoarca la Iehova. ˘ ˆ 19 O persoana˘ care a fost exclusa, iar mai tar˘ ˘ ˘ ziu reintegrata, a scris: „Sunt fericita ca Iehoˆ ˆ ˆ ˆ va ısi ¸ iubeste ¸ atat de mult poporul, ıncat are ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ grija ca organiza ¸tia sa sa ramana curata. Ma˘ ˘ surile, care pentru cei din afara ar putea pa˘ rea aspre, nu numai ca sunt necesare, dar sunt 16

1 Vezi si ¸ Turnul de veghe din 15 ianuarie 2007, paginile 17–20.

˘ ˘ 16, 17. Cu ce situatie ¸ dificila s-a confruntat o mama ˘ ˘ ˘ ˘ crestin ¸ a masurile referitoa¸ a, si¸ ce a ajutat-o sa sustin ˘ ˘ re la excluderea pacatosilor nepenitenti? ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ 18, 19. a) Ce demonstram ca uram cand rupem ori˘ ˘ ˘ ˘ ce legatura cu o persoana care practica nelegiuirea? ˘ ˘ b) La ce ar putea contribui loialitatea noastra fat¸ a de ˘ ˘ Dumnezeu si¸ fat¸ a de masurile sale?

www.watchtower.org

˘ ˘ ˘ si ¸ o dovada de iubire“. Crezi ca aceasta per˘ ˘ ˘ ˘ soana ar mai fi fost ajutata sa ajunga la con˘ cluzia de mai sus daca membrii congrega ¸tiei, ˆ inclusiv familia ei, ar fi ¸tinut ın mod regulat ˘ ˆ ˘ ˘ legatura cu ea cat timp a fost exclusa? Daca ˘ sus ¸tinem masurile referitoare la excludere, ˘ care sunt bazate pe Scripturi, dovedim ca iu˘ bim dreptatea si dreptul lui ¸ ca recunoastem ¸ ˘ Iehova de a stabili normele de conduita.

˘ ˆ ˘ ‘Sa uram raul!’ ˘ ˆ ˘ 20 „Ramane ¸ti lucizi, veghea ¸ti!“, avertizeaza ˘ apostolul Petru, deoarece „vrajmasul ¸ vostru, ˘ ˆ ˘ Diavolul, da tarcoale ca un leu care racneste, ¸ ˘ ˆ ˘ cautand sa devoreze pe cineva“ (1 Pet. 5:8). ˆ Vei fi tu cel devorat? Acest lucru depinde ın ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ mare masura de cat de bine ai ınva ¸tat sa urasti ¸ nelegiuirea. ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ 21 Desigur, ıntruc at ne-am nascut pacatosi ¸ ˘ ˆ ˘ si ¸ traim ıntr-o lume care alimenteaza dorin ¸te˘ ˘ ˘ ˘ le carnale, nu e usor ¸ sa cultivam uraˆ fa ¸ta de ˘ ˘ ceea ce este rau (1 Ioan 2:15–17). Insa, urˆ ˆ mand exemplul lui Isus Cristos si ¸ cultivand o ˘ ˘ iubire profunda fa ¸ta de Iehova Dumnezeu, ˘ ˘ ˘ ˘ vom reusi ¸ sa cultivam ura fa ¸ta de nelegiuire. ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ Sa fim, asadar, hotara ¸ti ‘sa uram raul’, avand ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ totodata convingerea ca Iehova ‘ıi pazeste ¸ ... ˘ ˆ ˘ ˆ pe cei loiali lui si ¸ ıi scapa din mana celor rai’!

(Ps. 97:10) ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ 20, 21. De ce este important sa ınvat¸ am sa uram nelegiuirea?

˘ Cum a ¸ti raspunde?

˘ ˘ ˙ Ce ne va ajuta sa ne analizam ˘ ˘ atitudinea fa ¸ta de bauturile alcoolice? ˘ ˙ Ce masuri putem lua pentru a nu ˘ ˆ cadea ın capcana ocultismului? ˘ ˙ De ce este periculoasa pornografia? ˘ ˘ ˙ Cum dovedim ura fa ¸ta de ˆ ˘ nelegiuire cand este exclusa o ˘ ˘ persoana draga?

w11 02/15-M