Semnele Timpului - iunie 2008

SEMNELE

timpului IUNIE 2008

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

4 lei

Diabolus in musica

|ntre rege [i fanatici G Este America o na]iune cre[tin`?

6/2008

SEMNELE TIMPULUI

Sumar IUNIE 2008

www.semneletimpului.ro VOLUMUL 20 NR. 123 SERIE NOU~ Revista a ap`rut \n limba englez` \nc` din 1840. Fondat` \n 1908, \n România ea a fost publicat` pân` \n 1942.

Seria nou` a fost \nceput` \n 1990.

Apare o dat` pe lun`.

DIRECTOR: Lucian Cristescu REDACTOR-{EF: Cristian M`gur` COLEGIU DE REDACT ¸IE: Dorin Aiteanu, Marius Andrei, Daniel Albu, M`d`lin Avramescu, Florian Cârnu, Diana Gavajuc, Adrian Neagu, Bianca Neac[u, Marius Necula, Lauren]iu Nistor, Steliana Nzikou, Flavius Pan`, Beniamin Pascu, Attila Peli, Cristina Peli, Anca Porumb, Florian Ristea.

CORECTURA˘: Adela B`nc`u-Burcea

Editorial

Ultima or`...

2 {tiri

Religie 6 Este America o na]iune cre[tin`?

10 O scrisoare pierdut`

Politic 18 |ntre rege [i fanatici

25 Timpul, un talant prost pre]uit

SECRETAR DE REDAC}IE: Cristina Ru]` Tel: 021/269.03.38

28 Diabolus in musica

SEMNELE

timpului IUNIE 2008

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

4 lei

10

Cultur`

GRAFICA˘ ¸SI TEHNOREDACTARE: C`t`lin Ciolca

ISSN 1453-7060 6/2008

6

1 Despre boga]ii cu capul pe (lâng`) umeri

35 Citatul ST

18

36 Calea cea larg` a nesim]irii

Social 38 Nep`sarea, nefireasc` lege a vie]ii

Diabolus

43 Marijuana, o mod` prea costisitoare

25

in musica

|ntre rege [i fanatici G Este America o na]iune cre[tin`

ADRESA REDACT ¸IEI: Editura Via]` [i S`n`tate, Str. Labirint 116, Sector 3, BUCURE{TI Telefon: +402 (1) 323 4895 Fax: + 402 (1) 323 0040

38 Semnele Timpului Iunie 2008

Opinie Despre boga]ii cu capul pe (lâng`) umeri CRISTIAN M~GUR~

A

desea m` uit [i eu pe |mi amintesc de stupefac]ia unui om de (…) [i inteligen]a”; Valeriu Nistopurile celor mai tor, CEO al companiei de conafaceri din Germania când a auzit ce sultan]` Soar Management and avu]i români. |ncerc s` le identific re]eta, s` v`d averi au strâns unii \n România post- Investment – „Ceea ce \mi doce alc`tuire mental` au, cel mai mult de la un direcrevolu]ionar`. Sumele care dospeau resc cum [i-au creat oportunitor tân`r nu este s`-mi povest`]i, cum au rezistat comteasc` cu entuziasm despre suculuitor \n conturile celor mai boga]i peti]iei de pe pia]a intern`. lui, ci, cu umilin]`, despre români \i p`reau cu totul neverosimile. cesul Chiar \mi cump`rasem o e[ecuri.”; Drago[ Dinu, CEO carte despre cei mai buni Omul nu mai \n]elegea nimic [i se uita A&D Pharma – „Liderii autenmanageri din Statele Unite, tici las` orgoliul acas`, pentru perplex c`tre ]ara s`rac` din estul dar am realizat ulterior c` c` altfel pierd b`t`lii (…)”; Adrisuccesul românesc are o Europei unde se pot acumula averi pe an Amariei, fondatorul comformul` mai aparte. Pentru care, \n mod obi[nuit, mediul de afaceri paniilor de software iMediation cei care se angajeaz` \n [i Axonite – „Ca lider, tr`ie[ti [i oportunit`]ile Occidentului ]i le aceast` solicitant` \ndeletce spui, devii un panou publicinicire, cea mai mare ispit` tar pentru cei din jur.” permit numai \ntr-o via]` de om. este s` construiasc` un Aceste citate sunt, de fapt, portret-robot al omului de lec]ii pe care oamenii de sucsucces de la noi, figur` sumar conturat`, din care nu ces aminti]i le \nva]` din e[ecuri sau din succese, din lipsesc ambi]ia la marginea obsesiei, lipsa scrupuleinterac]iunea cu semenii lor, din curiozitatea [i lor, ingineriile financiare, jocurile de culise [i gonfladisponibilitatea pe care o au pentru a-[i maximiza rea pân` la insolen]` a comisioanelor. Ce mai, un tip profitul. Unele dintre ele par desprinse din predici, hr`p`re], un zgârie-brânz` recent \mbr`cat \n sacou, lec]ii pe care nici m`car cei care citesc regulat din aristocrat \nchipuit, \nconjurat de accesoriile obliBiblie nu le asimileaz` integral. Este un paradox pe gatorii ale omului de succes: femeia-breloc [i ma[inacare nu mi-l pot l`muri: cum de \nva]` unii din excarte de vizit`. |nclina]ia de a-i a[eza pe cei mai perien]` ceea ce al]ii nu pot nici m`car din Scriptur`? mul]i proasp`t \navu]i]i \n aceste rame este, trebuie Dincolo de aceste re]ete de leadership care pot fi s` recunoa[tem, o adev`rat` ispit`, mai ales dac` aplicate cât de cât de ciracii \ntr-ale afacerilor, prinprivim c`tre unele exemplare care se perind` pe la cipiile care guverneaz` un adev`rat lider [i care mai toate televiziunile pentru a exprima puncte de pot garanta rezultatele pozitive se pot g`si [i \n Bivedere personale sau pentru a duce la bun sfâr[it, blie, \n dreptul tuturor marilor nume ale credin]ei. cu oare[ice eforturi, frazele mai elaborate. Din feriCine a citit cu aten]ie experien]ele lui Avraam, Moicire, \n clasa românilor de succes sunt [i personaje se, Iosua, Iosif, paragrafele sapien]iale ale lui Solomon, frecventabile, dac` nu chiar personalit`]i de pe sau chiar f`g`duin]ele lui Isus Hristos nu poate fi lipurma succesului c`rora se poate face [coal`. sit de re]ete ideale. Pare oarecum neobi[nuit s` c`ut`m \ntr-o carte scris` cu mii de ani \n urm` lec]ii de |n mentalul colectiv românesc s-a \ntip`rit, cu leadership, sfaturi practice despre cum po]i ajunge niscai aplomb proletar, ideea c` nu te po]i \mbog`]i s` ai ceva mai mult decât parale. {i totu[i, pentru cine decât dac` ai [tiin]a matrapazlâcului. {i totu[i, \n ar [ti s` descopere \n Biblie marile principii care ultimii ani, presa de business a prezentat [i contraguverneaz` via]a, [i de aici \n jos, tot ce are ea mai exemple notabile. Este de amintit suplimentul revisbun, succesul financiar nu ar mai fi prioritatea num`tei Money Express numit sugestiv LIDERO, o carte despre leadershipul românesc \n afaceri. Miza prorul unu, dar ar avea un sens. {i, la urma urmei, nu este iectelor de acest gen nu este s` fac` un lifting penatât de important s` fii \n topul celor mai boga]i tru imaginea oamenilor de afaceri de la noi, ci s` oferomâni, ci, dac` s-ar face, \n topul celor mai con[tien]i, re modele de succes \n care eticul este un ingredimai lucizi, mai responsabili [i mai one[ti boga]i ai ]`rii pentru c`, \n prezent, România nu duce lips` de ent de baz`. Câteva exemple: Octavian Radu, fondapramatii avute, ci de \navu]i]i cu capul pe umeri. ST torul RTC Holding – „Importante sunt moralitatea

Iunie 2008 Semnele Timpului 1

{tiri MEDIU

Scumpirea petrolului macin` Europa Cre[terile majore ale pre]ului la combustibili cauzeaz` proteste dure \n dou` dintre cele mai importante capitale europene, Paris [i Londra.

Aici, [oferii de taxi, de camion [i pescarii au ie[it \n str`zi, blocând circula]ia [i cerând ajutor din partea statului. Majorarea pre]urilor la o serie de m`rfuri [i servicii de transport este \ns` inevitabil`, costul petrolului continuând s` creasc`. |n prezent, petrolul a atins pre]ulrecord de 139 $/baril.

Pentru a protesta \mpotriva noii taxe pentru vehiculele cu un grad ridicat de poluare, [oferii de taxi [i camion au \ngreunat traficul din

Paris, ocupând zona de afaceri din ora[. |n fa]a cartierului general al Total SA, a patra companie de combustibili din lume, [oferii [i-au spus nemul]umirile \mpotriva scumpirii benzinei, motorinei [i a gazului. Conform autorit`]ilor, manifest`rile au afectat traficul pe câteva autostr`zi.

De asemenea, \n alt` parte a Fran]ei, fermierii au blocat porturile [i terminalele petroliere continuând astfel protestul nemul]umirilor \nceput luna trecut` de c`tre pescari. Ace[tia au cerut guvernului ajutor \n problema scumpirii exagerate a combustibilului, dorind practic s` fie desp`gubi]i. |n aceea[i perioad`, \n Londra, pescarii au organizat demonstra]ii \n

centrul capitalei tot din cauza cre[terii pre]ului combustibilului.

Sute de pescari \ncearc` s` rezolve aceast` problem`, apelând la diverse institu]ii [i organiza]ii, câutând sprijin pentru c` sus]in c` pre]ul foarte ridicat nu le permite nici m`car s`-[i pl`teasc` echipajul \ntr-o manier` rezonabil`. |n Fran]a, motorina s-a scumpit cu 30% anul acesta, \n Marea Britanie tot cu 30% \n ultimele 12 luni, iar \n Spania, pre]ul benzinei s-a majorat cu 40% \n ultimii 3 ani.

Totu[i, dintre ]`rile din zona euro, italienii pl`tesc cel mai mult pentru combustibili. Pre]ul carburan]ilor a ajuns la 1,49 euro pe litru. ST

RELIGIE Musulmanii dintr-un cartier din ora[ul englez Birmingham nu accept` persoane de alt` credin]` pe str`zile lor.

Cartierul Alum Rock nu este singurul din Anglia care are „zone interzise” pentru nemusulmani. {i totu[i, doi misionari bapti[ti americani s-au hot`rât s` \mpart` locuitorilor din acest cartier bro[uri cu citate din Biblie. Cei doi au fost sf`tui]i \ns` de un ofi]er britanic s` renun]e la proiect pentru c` nu sunt bine primi]i \n acea zon`, el refuzând s` \[i asume responsabilitatea

Interzis nemusulmanilor Semnele Timpului Iunie 2008

2

POLITIC

SUA p`r`sesc Consiliul pentru Drepturile Omului ac]iunilor sale. Decizia americanilor de a se retrage din Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU se bazeaz` \n special pe criticile aduse privind penalizarea Israelului, \n raport cu alte regiuni ale lumii, ca Darfur de exemplu, care meritau o dezbatere deschis` urmat` de un vot.

Sus]in`torii drepturilor omului nu resping acuza]iile SUA aduse Consiliului. Dar consider` c` o mai bun` implicare a lor putea s` fac` din aceast` organiza]ie una mult mai respectat`, Statele Unite putând mobiliza mai eficient programul de activitate.

Cu toat` dezam`girea activi[tilor [i a membrilor Consiliului, Statele Unite ale Americii sunt decise s` nu revin` asupra deciziei. ST

Statele Unite ale Americii au decis s` se retrag` din Consiliul pentru Drepturile Omului al Organiza]iei Na]iunilor Unite.

De la înfiin]area acestui consiliu, înlocuitor al Comisiei pentru Drepturile Omului, SUA nu i-au apreciat activitatea, considerând-o necorespunz`toare.

Ocupând doar func]ia de observatori, Statele Unite nu au crezut niciodat` \n succesul acestui Consiliu, de aceea nu au tins spre un post permanent. Au votat, la \nfiin]area lui, \mpotriv`, argumentând c` aceast` structur` nu era corect` [i a p`strat tot timpul o atitudine critic` \mpotriva activit`]ilor [i

pentru ce ar putea s` li se \ntâmple.

Cei doi predicatori se plâng c` poli]istul comunitar le-a \ntrerupt ac]iunea misionar` \ntr-o manier` agresiv`, el \nsu[i fiind musulman. „Dac` v` \ntoarce]i b`tu]i, ei bine, eu v-am prevenit”, le-ar fi spus poli]istul musulman celor doi, \ndemnându-i s` nu mai revin` \n acea zon`, \n timp ce ei discutau cu doi tineri musulmani pe teme religioase.

La acest incident ar fi fost martor [i un poli]ist din West Midlands Police, a doua cea mai mai numeroas` for]` de poli]ie din Marea Britanie. Astfel, cei doi

misionari au solicitat scuze din partea marilor structuri poli]iene[ti britanice pentru \nc`lcarea dreptului la libera exprimare \ntr-un stat democratic [i vor s` dea \n judecat` autorit`]ile pentru umilin]ele la care au fost supu[i de c`tre cei doi poli]i[ti. Ace[tia din urm`, aflând c` misionarii sunt americani, au \nceput s` critice politica SUA [i au amenin]at c` \i vor duce pe cei doi la sec]ia de poli]ie dac` vor mai r`spândi mesaje \n cartierul lor.

Situa]ia nu e singular` \n Anglia, dar poli]ia nu pare s` fi sesizat gravitatea problemei, nu pentru ap`rarea cre[tinilor, ci pentru

regulile statului de drept care garanteaz` libertatea de expresie.

A fost trimis doar un comunicat al West Midlands Police care precizeaz` c` poli]istul comunitar „a avut cele mai bune inten]ii” [i c` „a intervenit pentru a potoli o disput` verbal` \ncins` \ntre dou` grupuri de oameni”, ofi]erului urmând a i se vor oferi \ndrum`ri [i sfaturi privind stilul de comunicare.

Cartierele musulmane din Marea Britanie risc` s` ias` de sub controlul statului, acolo \ncepând s` fie foarte greu pentru un nemusulman s` poat` munci sau locui, deoarece legea locului este f`cut` de clericii islamici extremi[ti. ST

Iunie 2008 Semnele Timpului 3

{tiri SOCIAL

Mod` uciga[` România se g`se[te la mijlocul clasamentului ]`rilor cu cel mai mare grad de sinucideri \n rândul tinerilor [i tinde s` ajung` mai sus, num`rul sinuciga[ilor fiind mai mare decât al victimelor din accidentele rutiere.

Media na]ional` a sinuciderilor a fost, \n 2007, de 11,93 cazuri la suta de mii de locuitori dup` ce, \n 2006, au fost \nregistrate peste 3.000 de cazuri de suicid. |n 2004 [i 2005, num`rul persoanelor care [i-au luat via]a era \n jurul cifrei de 2.800, conform Institutului de Medicin` legal` Mina Minovici. Cele mai frecvente astfel de situa]ii sunt \n mediul urban [i, potrivit statisticilor, b`ie]ii reprezint` trei sferturi din cei care aleg s`-[i pun` cap`t zilelor.

Speciali[tii au identificat diverse cauze care stau la baza alegerii tinerilor de a-[i lua via]a: depresiile, ne\n]elegerile cu p`rin]ii, respingerea, stresul, frica [i teama de necunoscut, neapartenen]a la un grup social sau de prieteni [i dragostea ne\mp`rt`[it`. O importan]`

deosebit` o au \ns` [i mediul social [i cultural, dar [i sistemele de valori pe care acestea le transmit, pentru tinerii care nu sunt siguri c` mai vor s` fac` parte din realitatea \n care tr`iesc. „Societatea româneasc` este purt`toarea unui mesaj confuz pentru tineri, mai ales \n ceea ce prive[te afirmarea”, explic` psihologul Hanibal Dumitra[cu.

Dup` 1989, cre[terea ratei de sinucideri s-a corelat [i cu faptul c` \nainte exista o mai mare apropiere a oamenilor fa]` de biseric` [i de valorile culturale române[ti. Acum, odat` cu \ncercarea de asem`nare tot mai mare cu Occidentul, aceste valori r`mân \n urm`, preluându-se tot mai mult metehnele europenilor moderni, printre care [i sinuciderea.

„Rata crescut` ce se \nregistreaz` \n mediul urban se datoreaz` controlului social mai pu]in strict fa]` de mediul rural”, precizeaz` Hanibal Dumitra[cu, ar`tând riscul influen]`rii u[oare a tinerilor din mediul urban. O alt` tendin]` la nivel global amintit` de psiholog este [i aceea c` b`ie]ii care se sinucid urmeaz` modelele valorice masculine, caracterizate de fermitate [i curaj, iar fetele vor mai mult s` atrag` aten]ia, având mai mult` nevoie de protec]ie [i sprijin.

Moda care omoar` poate fi \nl`turat` dac` exist` [i se creeaz` o mai bun` comunicare a tinerilor cu familia [i cu cei din jur. Doar a[a eventualele inten]ii sinuciga[e pot fi intuite, iar cei apropia]i pot interveni cât \nc` se mai poate. ST

SOCIAL

Probleme de etic` conjugal` „Poate un so] s` anuleze c`s`toria dac` so]ia lui nu este virgin`?”, este \ntrebarea care a dat na[tere unor controverse aprinse, luna trecut`, \n Fran]a, ]ara cu cea mai mare popula]ie musulman` din Europa de Vest. |ntr-o ]ar` \n care religia nu interfereaz` cu via]a public`, anularea unei c`s`torii \ntr-o familie musulman`, la cererea so]ului, pe motiv c` so]ia lui nu era virgin`, a[a cum a sus]inut la \nceput, na[te noi dileme \n comunit`]ile musulmane

din Fran]a. Oficialii europeni se \ntreab` dac` ]`rile europene ar trebui s` devin` mai permisive \n fa]a culturii musulmane sau, din contr`, dac` musulmanii ar trebui s` se supun` normelor europene, din moment ce au ales s` tr`iasc`

\n aceast` societate. Tinerele musulmane, \n special, au fost vizate de studiile lui Caroline Fourest, o jurnalist` de la Institutul de Studii Politice din Paris, care a analizat \ndeaproape problema.

Tinerele tr`iesc ca fetele franceze Semnele Timpului Iunie 2008

4

S~N~TATE

Conservan]i periculo[i \n produsele cosmetice Agen]ia francez` de siguran]` a produselor de s`n`tate (AFSSaPS) [i Biroul european al consumatorilor (BEUC) au emis recent un avertisment privind riscurile utiliz`rii acestora \n fabricarea produselor cosmetice. Ace[ti conservan]i sunt utiliza]i de mult timp \n industria pro-

duselor de \ngrijire corporal`, dar studii recente au ar`tat [i efectele secundare care pot rezulta \n urma folosirii lor. Parabenii \mpiedic` dezvoltarea bacteriilor [i a ciupercilor, dar \n acela[i timp mimeaz` efectele estrogenului (hormon sexual feminin), care contribuie la dezvoltarea

tumorilor canceroase. Acest fapt a fost demonstrat \ntr-un studiu efectuat de dr. Philippa Darbre, biolog la Universitatea Reading din Marea Britanie, cu ajutorul biopsiilor, constatându-se prezen]a parabenilor \n tumorile mamare. Nu doar femeile sunt expuse acestui risc, substan]ele chimice reg`sindu-se [i \n produsele cosmetice pentru b`rba]i [i chiar pentru copii.

Unele s`punuri, geluri de du[ sau [ampoane con]in conservan]i care distrug stratul protector al pielii [i pot p`trunde \n vasele mici de sânge. Ajunse \n circula]ia sangvin`, chimicalele sunt purtate peste tot, \n creier, organe interne, mu[chi sau \n ]esutul adipos. }inând cont c` o persoan` obi[nuit` folose[te pân` la zece produse \n fiecare zi, [i acestea con]in cam 20 de substan]e chimice, cele dou` institu]ii, AFSSaPS [i BEUC, au propus interzicerea utiliz`rii parabenilor \n produsele cosmetice. ST

de vârsta lor, dar sunt influen]ate de p`rin]i atunci când trebuie s` se c`s`toreasc`. Fourest mai sus]ine c`, pentru a reflecta realitatea zilelor moderne, codul civil ar trebui schimbat, iar legea ar trebui regândit` pentru c` nu a evoluat \n pas cu societatea. |n cazurile \n care anumite c`s`torii musulmane

au fost anulate de b`rba]ii nemul]umi]i de proaspetele lor so]ii, avoca]ii declarau c` ace[tia nu se despart din cauza religiei.

legea prevede ca mirele [i mireasa s` fie ca[ti pân` dup` c`s`torie.

Dounia Bouzar, antropolog [i autoare a câtorva c`r]i despre musulmanii din Europa, sus]ine c` religia trebuie l`sat` \n afara cur]ii de judecat` [i c` fiecare musulman trebuie tratat ca o persoan` obi[nuit`. ST

O observa]ie f`cut` este aceea c` judec`torul ar fi procedat a[a [i \n cazul \n care cei doi ar fi fost romano-catolici sau evrei deoarece

Iunie 2008 Semnele Timpului 5

Pagini \ngrijite de Andrada Badea

Toate produsele de \ngrijire corporal`, de la s`pun [i [ampon pân` la past` de din]i [i crem` hidratant`, con]in ni[te conservan]i numi]i parabeni, chimicale care nu provoac` doar irita]ii ale pielii, dar sunt implicate [i \n apari]ia unor forme de cancer.

Religie

Este o na]iune cre[tin`?

Exist` cet`]eni americani care cred cu t`rie acest lucru. Sunt nenum`ra]i activi[ti angrena]i \n lupta pentru drepturile omului [i pastori evanghelici care \ncearc` deseori s` acrediteze, prin discursurile lor, ideea c` Statele Unite ale Americii au fost fondate spre a fi o na]iune cre[tin`. Prin urmare, legisla]ia nu ar trebui s` fie dec창t o prelungire \n plan social a doctrinelor cre[tine. Exist` chiar [i politicieni care se raliaz` la un asemenea punct de vedere. Dac` to]i ace[tia ar afirma faptul c` majoritatea cet`]enilor americani sunt cre[tini, nu ar fi nimic \n neregul`.

I Viorel P`trana

D

atele statistice sunt gr`itoare \n acest sens. |ns` aser]iunea c` America este o na]iune cre[tin` ar presupune ca, \n SUA, cre[tinismul s` fie recunoscut drept religie oficial`. Au inten]ionat oare p`rin]ii fondatori s` creeze un guvern`m창nt care s` ofere un statut privilegiat religiei cre[tine?

R`spunsul la aceast` \ntrebare este categoric, NU. Analiza Constitu]iei americane relev` un document eminamente secular. Nu apare nicio referire la religia cre[tin` sau la persoana lui Isus Hristos. |n fapt, numai \n dou` locuri g`sim referin]e cu privire la religie. Este vorba de primul amendament al Constitu]iei, \n care sunt stipulate libertatea religioas` [i de con[tiin]`, [i de Articolul VI care interzice propov`duirea propriilor convingeri religioase \n institu]iile publice sau la locul de munc`.

Trebuie remarcat faptul c` p`rin]ii fondatori, de vreme ce aveau convingeri religioase, nu au creat o guvernare secular`. |ns` ei erau con[tien]i de pericolul reprezentat de alian]a dintre stat [i biseric` \ntr-un sistem de guvernare, \n ceea ce prive[te respectarea Semnele Timpului Iunie 2008

6

drepturilor [i libert`]ilor religioase ale individului. Experien]a european`, precum [i cea american` din timpul perioadei coloniale, marcate de opresiune [i tiranie, reprezentau dovezi incontestabile a ceea ce poate produce o asemenea monstruoas` alian]`. Cu toate acestea, exist` \nc` \n mentalul colectiv al unui uria[ segment din popula]ie ideea c` America este o na]iune cre[tin`, având un destin privilegiat \n planul lui Dumnezeu, [i acest lucru trebuie reflectat atât \n politica intern`, cât [i \n cea extern`.

O perspectiv` a ultimilor 50 de ani Dr. David Reagan este un cunoscut autor cre[tin [i, \n acela[i timp, liderul unei organiza]ii misionare respectate \n SUA. S-a n`scut \n anii ’30. Mult` vreme a fost convins de faptul c` face parte dintr-o na]iune cre[tin`, binecuvântat` de Dumnezeu cu un destin unic. La \mplinirea vârstei de 70 de ani, [i-a luat \ns` timp pentru a contempla transform`rile suferite de societatea american`, \ncepând

cu anii ’60. Concluziile la care ajunge sunt realmente surprinz`toare atât pentru el, cât [i pentru cititorii s`i. Schimb`ri uluitoare au cutremurat din temelii societatea tradi]ional` american` a ultimei p`r]i a secolului al XX-lea.

Acestea l-au f`cut pentru prima oar` s` se \ntrebe: ,,Mai este America o na]iune cre[tin`?”.

Dr. Reagan a \ntocmit o lung` list` de inven]ii prin care geniul uman a marcat secolul al XX-lea [i care au devenit lucruri atât de comune pen-

P`rin]ii fondatori (...) nu au creat o guvernare secular`. (...) Ei erau con[tien]i de pericolul reprezentat de alian]a dintre stat [i biseric` \ntr-un sistem de guvernare... tru genera]ia mileniului trei. Patru dintre acestea, \n opinia sa, sunt cele mai semnificative din punctul de vedere al dezvolt`rii tehnologice: televiziunea, puterea nuclear`, c`l`toriile spa]iale [i computerul. Primul aparat TV pe

Iunie 2008 Semnele Timpului 7

Religie care l-a v`zut a fost \n anul 1952, \ntr-un cort din Waco, Texas, unde, pentru un dolar, se putea viziona Conven]ia Na]ional` a Partidului Republican. Saltul fulminant realizat \n plan tehnologic este interpretat de doctor prin prisma profe]iei biblice din cartea prorocului Daniel, \n capitolul 12, versetul 4, care prezice faptul c` „\n vremea sfâr[itului cuno[tin]a va cre[te.“

Schimb`ri sociale Lucrul care uime[te \ns` cel mai mult din analiza f`cut` de autorul american \n ace[ti ultimi 50 de ani nu este explozia cunoa[terii [tiin]ifice [i a dezvolt`rii mirobolante a tehnicii, ci este reprezentat de schimb`rile care s-au produs pe plan social. Acestea au condus la destr`marea societ`]ii tradi]ionale americane.

Magnitudinea acestui fenomen a fost resim]it` ulterior la nivel planetar, datorit` t`v`lugului pus \n mi[care de for]ele globalizante. |n anii ’50: I Persoanele care recurgeau la avort erau \ntemni]ate I Femeile care r`mâneau gravide \n afara rela]iei maritale erau blamate social I Homosexualii erau socoti]i ni[te fiin]e anormale I Pornografia era dispre]uit` [i considerat` o boal` I Institu]ia c`s`toriei era sacr` I Rela]ia de cuplu era tabu I Divor]ul era un lucru de ocar`

Ar trebui s` \nv`]`m c` nu exist` na]iuni cre[tine, ci doar cet`]eni mai mult sau mai pu]in cre[tini.

I Famili[tii erau demni de onoare I C`minul era \n grija mamelor I Abuzarea sexual` a copiilor era un lucru neauzit I Femeile nu fumau, nu \njurau [i nu proferau blesteme I Casele [i ma[inile nu erau \ncuiate I Cuvântul dat era onoarea celui \n cauz` I Drogurile erau ceva care se cump`ra de la farmacie (\n scop terapeutic) I Alcoolismul era considerat p`cat, [i nu boal` sau sl`biciune

I Muzica popular` era lipsit` de ritmurile [i textele demonice I Religiile orientale erau \nc` \n Orient I Elevii [i studen]ii se rugau \n [colile publice, citeau Biblia [i aveau ca materie de studiu crea]ionismul drept alternativ` la evolu]ionism I „Cele 10 porunci“ erau \nc` \n vigoare I Autorit`]ile locale, statale [i na]ionale \nc` promovau valorile spirituale iudeo-cre[tine, mai degrab` decât loteriile, cursele de cai sau cazinourile I Sacrificiul pentru cauza lui Dumnezeu era mai de pre] decât succesul pe plan material I Autoritatea guvernamental` era respectat` I Poli]ia se bucura de un \nalt respect I Umanismul secular era considerat un blestem I Securitatea social` era o profesie I Tr`irea \n lux era vrednic` de dispre] Este incredibil cum am ajuns ca, \n doar 50 de ani, s` tr`im o alt` realitate social`. ,,Precum anticul Israel – afirm` dr. Reagan – America a fost binecuvântat` de Dumnezeu ca nicio alt` na]iune. Dar, asemenea lui Israel, s-a mândrit cu aceste binecuvânt`ri, uitând care era de fapt sursa de provenien]` a acestora. |n consecin]`, a devenit o na]iune aroSemnele Timpului Iunie 2008

8

naturale care au lovit cu o intensitate [i o frecven]` tot mai accentuate America \n ultimii ani, avertiz`ri neechivoce pe care Dumnezeu le trimite acestei na]iuni. Ca atare, se impune imperios revenirea la valorile [i principiile religioase care au stat la baza gloriei Statelor Unite.

Prin voci profetice precum cele ale lui David Wilkerson [i Dave Hunt, doi dintre cei mai proeminen]i lideri religio[i ai momentului, Dumnezeu apeleaz` la con[tiin]a cet`]enilor americani de a face rapid o reform` spiritual` pân` nu este prea târziu. Numai c`, spune dr.

Regan, ,,asemenea cet`]enilor lui Iuda, americanii au devenit o na]iune spiritualmente surd`. Ignor`m avertiz`rile naturale [i condamn`m vocile profetice. |n schimb, primim cu bucurie profe]ii care prorocesc pacea [i ne \ndeamn` s` ne preg`tim de bun`stare [i putere social`. Ba chiar ne batem reciproc pe spate, amintind criticilor no[tri c` suntem o na]iune cre[tin`.” gant` [i carnal`, e[uând \n materialism [i \n cultivarea obsedant` a oric`rei forme de pl`cere”. |n acest proces, SUA au devenit cel mai mare poluator al planetei. Astfel c`, oriunde ai merge \n lume, \ntâlne[ti influen]a acestui stil de via]`. |n Africa, America Latin`, Asia sau Europa, deschizând televizorul, te \ntâmpin` acelea[i filme [i programe americane care promoveaz` violen]`, sex [i imoralitate extrem`. ,,Precum asupra vechiului Israel, mânia lui Dumnezeu atârn` deasupra na]iunii noastre”, conchide dr. Reagan. El vede, \n dezastrele Abraham Lincoln

{i totu[i...

Este America o na]iune cre[tin`? Dr. Reagan concluzioneaz`: ,,Ce blasfemie, s` ne numim noi \n[ine o na]iune cre[tin`! Export`m imoralitate \n lumea \ntreag`, ne ucidem pruncii nen`scu]i la o rat` incredibil` de 1,5 milioane pe an. Am ajuns o duhoare pentru n`rile lui Dumnezeu. Dac` nu ne trezim [i nu ne recunoa[tem f`r`delegile, mânia lui Dumnezeu se va rev`rsa n`valnic peste aceast` na]iune c`reia, pentru c` i s-a dat mult, i se va cere [i mai mult. Provocarea momentului pentru to]i americanii care m`rturisesc \nc` a fi cre[tini este aceea de a pune genunchiul la p`mânt [i a-L c`uta pe Dumnezeu \n rug`ciune [i a recunoa[te c`ile blestemate pe care umbl`m. Doar a[a, El ne va auzi [i va vindeca ]ara noastr`.”

Analiza pe care dr. Reagan o face asupra schimb`rilor sociale dramatice care au luat na[tere \n anii ’60 [i concluziile la care ajunge ar trebui s` ne fac` extrem de precau]i atunci când lans`m aprecieri cu privire la caracterul cre[tin al uneia sau alteia dintre na]iuni, oricare ar fi aceasta. Ar trebui s` \nv`]`m c` nu exist` na]iuni cre[tine, ci doar cet`]eni mai mult sau mai pu]in cre[tini. ST

Iunie 2008 Semnele Timpului 9

Religie

S

crisoarea a fost trimis` filozofului Eric Gutkind \n 3 ianuarie 1954. Savantul scria printre altele: „Cuvântul lui Dumnezeu nu este pentru mine decât expresia [i produsul sl`biciunii umane, Biblia e o colec]ie de legende onorabile, dar pân` la urm` primitive, care sunt destul de copil`re[ti. Nicio interpretare, oricât de subtil` ar fi (pentru mine), nu poate schimba lucrul acesta.“ |n mod normal, se vorbe[te despre Biblie ca fiind Cuvântul lui Dumnezeu (sau cel pu]in o carte ce con]ine Cuvântul lui Dumnezeu), fiind \ndeob[te recunoscut` ca o autoritate. |n schimb, p`rerea popular` (Einstein nu este deci singurul) tinde s` defineasc` Biblia ca pe o colec]ie de povestiri legendare n`scute \n cultura iudaic`.

Ra]ionalism radical

-

Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, adep]ii criticii superioare (sau \nalta critic`, dup` cum au mai fost numi]i) au renun]at s` considere relat`rile Bibliei reale [i istorice.

Mergând pe linia naturalismului radical, se considera c` minunile ]in de domeniul imaginarului [i, din acest motiv, orice relatare cu privire la miracole nu avea cum s` fie privit` ca demn` de \ncredere. Desigur, povestirile Bibliei \n care apar minuni [i evenimente supranaturale nu sunt v`zute ca minciuni, ci

O scrisoare pierduta O scrisoare a fizicianului Albert Einstein, \n care acesta definea Biblia ca fiind „o colec]ie de legende“, s-a vândut la o licita]ie din Marea Britanie, \n 15 mai, cu 170.000 lire sterline (circa 213.000 euro), adic` de 21 de ori peste estim`rile ini]iale.

I Marius Necula

Semnele Timpului Iunie 2008 10

Omul de rând, inclusiv cre[tinul pios care frecventeaz` biserica, este obligat s` recunoasc` faptul c` lumea Bibliei este destul de diferit` de cea \n care tr`ie[te el. Azi m`garii nu mai vorbesc, oamenii nu merg pe ap`, râurile nu mai \ncremenesc \n cursul lor. Mediul \n care omul actual se mi[c` este unul dominat de adev`rul [tiin]ific [i de tehnologie. Nimeni din ziua de azi nu mai aminte[te de cele patru

De când s-a \ntocmit Sfânta Scriptur` Tu n-ai mai pus picioru-n b`t`tur` {i anii mor [i veacurile pier Aci sub tine, dedesubt, subt cer.

Tudor Arghezi, Psalmul V col]uri ale p`mântului, iar, conform datelor furnizate de medicina modern`, fiecare dintre noi admitem c` bolile sunt cauzate de bacterii ori viru[i [i \n niciun caz nu sunt percepute ca rezultat al vreunei posesiuni demonice.

A[adar, fie avem un Dumnezeu care nu se (mai) implic`, fie consider`m starea actual` ca singura posibil`, evenimentele supranaturale fiind astfel excluse. Numai c` acceptarea existen]ei lui Dumnezeu implic` prezen]a miracolelor, ba chiar acestea sunt a[teptate:

Locul supranaturalului \n lume

mai degrab` ca o form` de expunere a realit`]ii, un alt fel de limbaj, un limbaj mitologic. Mitul este v`zut deci ca mijloc de transmitere a concep]iilor despre lume [i via]`, fiind caracteristic mentalit`]ilor primitive. Din acest motiv, orice text care con]inea relat`ri cu privire la fapte sau evenimente supranaturale era declarat mitologic, lui aplicându-i-se alte norme [i reguli de interpretare decât unui text ce relata un eveniment istoric.

Sunt mul]i oameni care au o p`rere limitat` cu privire la Biblie [i la minunile relatate de ea.

Pe scurt, ei gândesc cam a[a: „Eu nu am asistat la nicio minune, a[adar minunile nu pot s` aib` loc.” Dar trebuie s` observ`m c` atât credincio[ii, cât [i scepticii fac aici o gre[eal` capital`: ei cred c` \n Biblie minunile erau la ordinea zilei. Numai c`, \n timpul acoperit de relat`rile Bibliei, au avut loc aproximativ 250 de miracole, iar acestea sunt cuprinse \n ni[te ferestre istorice destul de mici. Ba mai mult, Scripturile consemneaz` c` au existat perioade de timp (chiar sute de ani) \n care nu s-a petrecut nicio minune [i nu a avut loc nicio revela]ie divin`.

De remarcat c` minunile urmeaz` un anume model: ele se petrec \n momente-cheie ale istoriei (mântuirii) \n care Dumnezeu, prin

Iunie 2008 Semnele Timpului 11

Religie De-a lungul deceniilor, Einstein a fost revendicat atât de c`tre tab`ra teist`, cât [i de atei[ti.

Aceast` scrisoare arat` clar c` savantul nu credea \n Dumnezeu sau \n valoarea religiei.

Pe de alt` parte, sunt [i afirma]ii care p`reau c` Albert Einstein ar avea o viziune teist` cu privire la lume [i Univers: Dumnezeu nu joac` zaruri sau {tiin]a f`r` religie e oloag`, religia f`r` [tiin]` e oarb`.

intermediul acestora, \[i confirm` voia Sa. Din acest motiv, minunile sunt numite \n limbajul Scripturii semne. {i pân` la urm`, nu to]i m`garii din Biblie vorbesc, ci doar m`g`ri]a lui Balaam, un proroc \nc`p`]ânat; nu to]i slujitorii Domnului au mers pe ap`, ci doar Petru la porunca lui Isus; [i nu toate râurile se opresc din curs, ci doar Iordanul la trecerea poporului Israel. Miturile sunt povestiri \n care fantasticul devine regul`, \ns` relat`rile biblice sunt cu [i despre oameni normali, care se \ncred \n Dumnezeu, realizând pân` la urm` lucruri supranaturale.

Cine afirm` c` Biblia con]ine basme [i pove[ti, fie nu a citit nici m`car o legend`, fie

... \n timpul acoperit de relat`rile Bibliei, au avut loc aproximativ 250 de miracole, iar acestea sunt cuprinse \n ni[te ferestre istorice destul de mici. nu a citit Biblia. Este o diferen]` nu doar la nivelul limbajului, ci [i al mesajului \ntre legendele Olimpului sau miturile mesopotamiene [i povestirile Bibliei. O privire impar]ial` asupra textului Scripturii te oblig` s` recuno[ti c` \n Cartea Sfânt` nu se g`sesc pove[ti sau basme, ci nara]iuni care sunt relatate ca evenimente istorice.

Totu[i, de ce nu mai vedem minuni [i azi?

Poate c` Dumnezeu nu mai are nevoie s` con-

firme ceva anume. Cu siguran]` c` un Dumnezeu poate face minuni oricând (pentru c` altfel nu ar mai fi Dumnezeu), \ns` nu este necesar s` apeleze oricând la ele. Este exact ca la construc]ia unei case, unde temelia trebuie pus` o singur` dat`. Sau poate c` minuni mai sunt, dar nu mai sunt [i oameni \n stare s` se minuneze de ele.

Mit sau istorie?

Grecii, care aveau cu adev`rat miturile lor, nu le vedeau ca pe o expunere a unor fapte care s` se fi petrecut aidoma, ci doar ca pe o povestire simbolic` ce necesita o decodificare alegoric`. Filozofii epocii „post-mitice”, precum Protagoras, Empedocle [i Platon, folosesc mitul ca pe o punere \n scen` alegoric` cu scopul de a-[i face \n]eleas` opera. De exemplu, Platon creeaz` mituri originale (cum ar fi mitul pe[terii) sau readapteaz` miturile anterioare. Pentru greci, mitul nu avea o relevan]` istoric`. Aristotel spunea: „Dar subtilit`]ile mitologice nu merit` s` fie supuse la un examen serios. S` ne \ndrept`m mai degrab` aten]ia spre cei care gândesc pe baza demonstra]iei.”1 Nu tot a[a stau lucrurile [i \n contextul biblic \n care evenimentele sunt redate ca având \nsemn`tate istoric`.2 Premisele de la care se pleac`, atunci când sunt analizate minunile biblice, sunt cele al scepticismului care pune totul la \ndoial`, sau mai bine spus, aproape totul. Asta pentru c` inclusiv criticii au atitudini p`rtinitoare [i premise dogmatice. Cu toate c` istoria a confirmat evenimente care erau considerate cândva legendare, criticul modern continu` s` r`mân` cu aceea[i atitudine de \ndoial` asupra autenticit`]ii Scripturii, aceasta fiind, de altfel, singura problem` fa]` de care el nu vrea s` aib` o p`rere critic`.

Pozi]iile critice fa]` de Biblie ar putea fi deci rezumate \n dou` idei principale: 1. Biblia con]ine mituri deoarece prezint` relat`ri ale unor evenimente supranaturale.

2. Din acest motiv, ea nu poate fi demn` de crezare din punct de vedere istoric.

Acum apare \ns`, \n mod logic, urm`toarea \ntrebare: cum s` ne raport`m totu[i la textele biblice care erau considerate cândva doar simple fabula]ii, dar c`rora, ulterior, descopeSemnele Timpului Iunie 2008

12

ririle arheologice le-au demonstrat veridicitatea istoric`?

Iat` doar o scurt` list`: I Campania faraonului [i[ac \n Israel (1 Regi 14:25-26) - \nsemnat` [i pe pere]ii Templului lui Amun \n Teba, Egipt.

I Revolta lui Moab \mpotriva lui Israel (2 Regi 1:1; 3:4-27) - amintit` [i de stela lui Me[a.

I C`derea Samariei (2 Regi 17:3-6, 24; 18:911) pe vremea lui Sargon II, rege al Asiriei - a[a cum este consemnat [i pe zidurile palatului s`u.

I Cucerirea Asdodului de c`tre Sargon II (Isaia 20:1) – consemnat`, de asemenea, pe pere]ii palatului.

I Campania regelui asirian Sanherib \mpotriva lui Iuda (2 Regi 18:13-16) - a[a cum este redat` [i pe Prisma Taylor, descoperit` \n ruinele B`t`lia \ngerilor cet`]ii Ninive.

I C`derea cet`]ii Ninive prezis` de profe]i (}efania 2:13-15) - descris` [i de Tableta lui Nabopolasar.

I Cucerirea Ierusalimului de c`tre Nebucadne]ar, regele Babilonului (2 Regi 24:10-14) - amintit` [i \n Cronicile Babiloniene.

I Cucerirea Babilonului de c`tre medo-per[i (Daniel 5:30-31) - amintit` \n celebrul Cilindru al lui Cirus.

I Eliberarea evreilor (Ezra 1:1-4; 6:3-4) - amintit` \n acela[i Cilindru al lui Cirus.

I Recunoa[terea istoricit`]ii lui Isus Hristos de c`tre Iosif Flavius, Suetoniu, Thallus, Pliniu cel Tân`r, Lucian, sau Talmudul evreiesc.

I Porunca de pe vremea lui Claudiu (41-54 d.Hr), ce obliga pe evrei s` p`r`seasc` Roma (Fapte 18:2) - amintit` [i de Suetoniu.

Problema veridicit`]ii relat`rilor biblice nu va fi nicidecum solu]ionat`. Un alt exemplu este istoricitatea Iliadei care a fost [i este \nc` disputat`. Cu toate acestea, Heinrich Schliemann, un vân`tor de comori german din secolul al XIX-lea, a crezut c` R`zboiul troian

Lupta lui Iacob cu \ngerul

descris \n poemul ho meric a avut cu adev`rat loc. Cerce t`rile sale de la Isarl\k (\n Anatolia, ast`zi Turcia) \ntre anii 1871 [i 1872 au dovedit c` acesta este locul cel mai probabil al vechii cet`]i Troia. Dar demonstreaz` acesta [i istoricitatea deplin` a evenimentelor relatate de epopee? Cu siguran]` c` nu. Al`turi de eroi intervin [i zeii, conferind operei un caracter miraculos. Astfel, Atena \l ap`r` pe Ahile de suli]a lui Hector, iar Apolo \l ascunde pe fiul lui Priam \ntr-o cea]` deas` spre a-l feri de mânia Peleianului. Aceste episoade pot fi acceptate \n categoria „efectelor speciale”, dar \n niciun caz nu pot fi luate ca evenimente istorice. Ori se prea poate ca evenimentele s` se fi petre-

Iunie 2008 Semnele Timpului 13

Religie cut ca atare, iar explica]iile s` fi fost conforme cu credin]ele supersti]ioase din vremea respectiv`. {i atunci, nu e posibil ca acela[i fenomen s` se fi petrecut [i cu vechile povestiri din Biblie?

Criticul se va gr`bi [i va r`spunde cu un categoric „da”. Numai c` se pierde din vedere un element- cheie. Spre deosebire de miturile antice, textul biblic are o preten]ie unic`: inspira]ia divin`. Biblia este mai mult decât o colec]ie de medita]ii cu privire la divin (precum scrierile orientale). Biblia este chiar mai mult decât \nregistrarea revela]iilor divine, ea \ns`[i definindu-se revela]ie. Dincolo de orice disput` cu privire la termeni ori nuan]e teologice, exist` ceva care ne oblig` s` \i recunoa[tem Scripturii caracterul supranatural: profe]ia.

Dar [i aici criticii au g`sit o explica]ie naturalist`. R`spunsul este simplu: nu avem de-a face cu predic]ie, ci mai degrab` cu postdic]ie.

Evenimentele profetice ar fi, \n realitate, scrise ulterior evenimentului \n sine. Dar care s` fie argumentul? De unde [tiu criticii c` au fost scrise dup` consumarea evenimentului? Nu [tiu, ci doar presupun. {i iar ne \ntâlnim cu aceea[i logic` circular`: aspectul supranatural.

Cu toate c` Albert Einstein nu a m`rturisit credin]a \ntr-un Dumnezeu personal, el a continuat s` fie fascinat de incomprehensibilitatea existen]ei. |n preajma celui de-al Doilea R`zboi Mondial, el \[i expunea propria viziune privitoare la religie: „|ncearc` s` p`trunzi cu metodele noastre limitate secretele naturii [i vei descoperi c`, \n spatele tuturor acestor legi [i conexiuni logice, r`mâne ceva subtil, intangibil [i inexplicabil. Venera]ia pentru aceast` for]` care este dincolo de orice am putea noi s` pricepem, aceasta este religia mea.”

Profe]ia este nenatural`, deci nu poate s` existe, iar ceea ce a fost scris [i pare a fi o \mplinire exact` nu e decât istorie scris` la timpul viitor.

Argumentul forte \n favoarea autenticit`]ii Bibliei: profe]ia Descoperirea din 1947 / 1948 a sulurilor de pergament de la Marea Moart` s-a dovedit cea mai mare descoperire arheologic` din secolul al XX-lea. Cercet`rile ulterioare au ar`tat c` manuscrisele descoperite aici trebuie s` fi fost redactate undeva \n perioada 170 \.Hr. [i 68 d.Hr. Ele au fost p`strate \n biblioteca unui l`ca[ de cult (posibil esenian) [i \n casa de

Pe[tera de la Qumran unde s-au descoperit Manuscrisele de la Marea Moart`

Semnele Timpului Iunie 2008 14

niciuna nu afecteaz` sensul pasajului. Nou` din rug`ciuni de la Qumran. Printre suluri, se pot cele 16 sunt diferen]e ortografice, de câte o sinciti [i frânturi din cartea prorocului Daniel. gur` liter` fiecare; dou` dintre acestea par s` Dintre sutele de fragmente de manuscrise fie gre[eli de ortografie; celelalte [apte sunt g`site \n prima pe[ter` din Qumran, trei sunt ortografiate variabil chiar [i \n textul masoredin cartea lui Daniel. Ele au fost publicate de tic. Au fost g`site patru ad`ug`ri: una a conD. Barthélemy [i J. T. Milik \n Discoveries in the junc]iei „[i”, iar alta a particulei „c`” \naintea Judaean Desert I: Qumran Cave I, Oxford, unui „dac`”; la dou` cuvinte este ad`ugat` o 1955. Fragmentele f`ceau parte fie din dou` liter` vocalic`. O dat`, o liter` vocalic` care suluri, fie dintr-un sul \n care capitolele 1 [i 2 apare \n textul masoretic nu se g`se[te \n au fost scrise de un scrib, iar capitolul 3 de un fragmente. Dar altul, con]inând por]iuni din cap.

Biblia este veche, dar tot timpul va fi aici putem s` vorbim deja de 1,10–17; 2,2–6; [i nou`. Este cea mai modern` carte forme diferite de 3,22–30.

Datorit` profe]ii- \n lumea de azi. Este fals` ideea c` o scriere ale acelulor remarcabile, cri- carte veche precum Biblia nu ar putea ia[i cuvânt. Printre diferen]e mai ticii au prezentat vorbi nevoilor omului modern. |n avem dou` termicartea lui Daniel ca general se crede c` \n epoca na]ii verbale care fiind un fals istoric, realiz`rilor [tiin]ifice, când cuno[tin]a par s` fie erori scris` cel mai devreme \n concep]ia a crescut \n ultimii 25 de ani mai mult scribale sau o acestora undeva \n decât \n toate secolele puse laolalt`, scriere dup` alte norme. Lista arajurul anului 164 \.Hr. aceast` carte este demodat`. Dar to]i t` c` deosebirile Numai c` descoperirile de la Qumran cei care citesc [i iubesc Biblia [tiu c` sunt atât de ne\narat` c` la data este relevant` pentru genera]ia noas- semnate, \ncât nu respectiv` cartea tr`. |n Sfintele Scripturi g`sim r`spun- ar afecta deloc redarea textului prorocului Daniel sul la \ntreb`ri capitale: de unde prin traducere era deja \n lista \ntr-o limb` moc`r]ilor sacre ale venim?, de ce suntem aici?, unde ne comunit`]ii iudaice ducem?, care este scopul existen]ei? dern`. Aceasta arat` clar faptul din pustie. Ba mai Billy Graham c` textul ebraic al mult, dac` am adlui Daniel este mite c` profe]iile lui acum efectiv \n aceea[i form` \n care era cel Daniel au fost redactate undeva \n perioada pu]in pe timpul Domnului Isus Hristos. intertestamentar` (conform teoriei \naltei critici, [i nu cronologiei interne a c`r]ii care plaseaz` evenimentele cu câteva sute de ani Lupta pentru relevan]` mai devreme – sec. VI \.Hr), tot r`mâne o Pân` acum, trei lucruri sunt clare ca fiind profe]ie a c`rei \mplinire este uimitoare. acceptate atât de critici, cât [i de sus]in`torii Aceast` profe]ie este cel mai mare argument Bibliei: \n privin]a autenticit`]ii c`r]ii: profe]ia mesia1. Nicio descoperire arheologic` nu a connic` din capitolul 9. Având \n vedere descotrazis afirma]iile Bibliei. peririle de la Qumran, pasajul nu poate fi 2. Afirma]ii care odinioar` erau considerate nicidecum catalogat drept postdic]ie. deplasate [i ne\ntemeiate istoric au fost conPe de alt` parte, manuscrisele de la Qumran firmate de descoperirile arheologice [i, \n arat` cu cât` grij` s-a p`strat intact de-a lunacela[i timp, au infirmat presupozi]iile criticilor. gul secolelor textul sacru. O compara]ie a 3. Avem (deocamdat`) [i o ultim` categorie de acestui text cu acela masoretic (aprox. sec. X afirma]ii \n Biblie care nu au fost [i/sau nu d.Hr !) prezint` 16 deosebiri, dintre care \ns` pot fi probate arheologic.

Iunie 2008 Semnele Timpului 15

Religie

Confirmarea arheologic` are \ns` limitele ei; se confirm` autenticitatea istoric` a evenimentului f`r` a influen]a importan]a lui ca fapt \n sine. Din acest motiv, unii dintre teologii cre[tini, sim]ind presiunea criticilor, au c`utat

Atât credinciosul, cât [i necredinciosul iau o anumit` pozi]ie fa]` de Biblie ([i religie \n general) nu pe baza unor argumente ori dovezi, ci mai degrab` \n baza unei alegeri. s` redescopere credin]a \n Dumnezeu, dar pe un plan paralel cu al evenimentelor istorice.

Ceea ce se caut` nu este istoricitatea evenimentului evocat de c`tre scrierile vechi, ci

mai degrab` r`spunsul individual. Toat` simbolistica religioas` a Bibliei este astfel transformat` \ntr-o simbolistic`, dac` nu mitic`, cel pu]in poetic`. Pentru astfel de cercet`tori ai Bibliei, totul are deci un mesaj (\n „sensul lui profund”), Biblia (re)devenind „relevant`” pentru mintea intelectualului de azi.

Numai c` aici apare o obiec]ie foarte serioas`: cum poate fi considerat un noneveniment (spre exemplu o \nviere care nu a avut loc) un simbol al speran]ei sau, de fapt, al orice altceva? Dac` ceva a avut loc \ncerc`m s` vedem ce \nseamn`, dar dac` nu a avut loc nu se mai poate ridica nicio \ntrebare. Din acest motiv, metoda de demitologizare a Bibliei este din start sortit` e[ecului. |n realitate, lupta este pe cu totul alt plan. S` presupunem c`, \n urma cercet`rilor arheoSemnele Timpului Iunie 2008

16

logice, s-ar descoperi tablele de piatr` cu cele 10 porunci. De dragul discu]iei, s` presupunem c` am avea garan]ia autenticit`]ii, posibilitatea unui fals sau a unei cópii fiind reduse la zero. Crede]i c` o astfel de descoperire va afecta (\n bine) conduita moral` a omului modern? Greu de spus.

Hector Avalos (foto), profesor asociat de studii religioase la Universitatea de Stat din Iowa, a publicat de curând o carte intitulat` Sfâr[itul studiilor biblice 3. Cartea lui este un apel pentru \ncetarea oric`rui studiu biblic care, \n viziunea acestuia, este inutil omului contemporan. Pentru aceasta, el aduce dou` argumente majore: 1. Biblia reflect` ideile [i opiniile lumii antice care sunt nefondate.

2. Ideile acelea sunt irelevante pentru omul contemporan.

A[adar, \n acela[i r`zboi, un nou front deschis: relevan]a vechilor scrieri. Are deci Biblia ceva de spus omului de azi?

Atât cei care cred \n Biblie, cât [i cei care nu cred au aceea[i viziune absolut` cu privire la adev`r. Atât credinciosul, cât [i necredinciosul iau o anume pozi]ie fa]` de Biblie ([i religie \n general) nu pe baza unor argumente ori dovezi, ci mai degrab` \n baza unei alegeri.

Când ateul critic` viziunea credinciosului cu privire la existen]`, el \n mod automat declar` c` propria lui viziune este cea corect`, f`r` a putea demonstra \ns` c` ceea ce sus]ine el este un adev`r (absolut). Acesta este [i marele p`cat al lui Hector Avalos. Nimeni nu poate garanta corectitudinea viziunii actuale a [tiin]ei sau filozofiei. {i iat` cum totul este \n final redus la credin]`. Paradoxal este c` [i scepticii au credin]`; au credin]a c` scepticismul lor este corect. Cel care pretinde c` este sceptic cu privire la un set de credin]e este, de fapt, un adev`rat credincios \ntr-un alt set de credin]e.

Descoperirile arheologice au stabilit, una dup` alta, acurate]ea nenum`ratelor detalii amintite \n Biblie, sporind recunoa[terea valorii ei ca surs` de istorie. |ns` numai o corect` pozi]ionare fa]` de aceast` carte va aduce acea credin]` care duce la mântuire. Implica]iile privitoare la relevan]a Bibliei sunt mai profunde decât am putea crede noi, deoarece concep]iile din Biblie fie sunt o reflectare a unor p`reri personale sau colective din timpuri de mult apuse, fie avem de-a face cu o cunoa[tere ce transcende natura uman` \n esen]a ei. Iar dac` Biblia nu e decât „o colec]ie de legende moralizatoare”, am câ[tigat (e drept) pe o cale copil`reasc` o moral` aleas`. Dac` \ns` e cuvântul lui Dumnezeu [i \l ignor`m, atunci pierderea trebuie s` fie incomensurabil`. ST

1. Metafizica, II, 1000a 2. A se observa expresia redac]ional` târzie din Pentateuch [i celelalte c`r]i istorice: pân` \n ziua de azi, o expresie ce denot` caracterul istoric al evenimentului evocat.

3. Hector Avalos, The End of Biblical Studies, Amherst, Prometheus Books, 2007

Iunie 2008 Semnele Timpului 17

Politic

|ntre rege |n septembrie 2009, \[i va deschide por]ile King Abdullah University of Science and Technology – o institu]ie de cercetare conceput` \n stil occidental, care va schimba fa]a Arabiei Saudite [i a lumii musulmane.

I Florian Ristea

Ceremonia de inaugurare

Semnele Timpului Iunie 2008 18

L

ocalizat` pe coasta de vest a regatului saudit, chiar pe ]`rmul M`rii Ro[ii, noua universitate s-a n`scut din viziunea regelui Abdullah bin Abdul Aziz Al Saud, un suveran reformator, care \ncearc` s` acopere pr`pastia dintre ]ara sa – \ncremenit` \n mentalit`]i [i rela]ii tribale – [i lumea modern`.

Gândit` ca un instrument al moderniz`rii societ`]ii saudite, King Abdullah University of Science and Technology1 – KAUST – poate avea un impact real asupra ]`rii [i lumii arabe sau poate deveni \nc` o enclav` dominat` de str`ini, asemenea coloniilor de muncitori din industria petrolier`. Ca dovad` c` dore[te s` scoat` ]ara de sub controlul clerului fundamentalist, regele a \ncredin]at sarcina construirii campusului, a \ntocmirii curriculumului [i atragerii savan]ilor [i studen]ilor str`ini companiei Aramco – gigantul petrolier saudit, al c`rui imens succes se datoreaz` tocmai libert`]ii de care se bucur`, comparativ cu restul societ`]ii saudite.

Modelul Aramco |nc` de la \nfiin]area ei \n 1933, de c`tre compania american` Standard Oil (ast`zi,

[i fanatici Iunie 2008 Semnele Timpului 19

Politic

Instala]ii de forare Aramco \n Arabia Saudit` central`

Inchizi]ia nu a murit!

Fanatismul religios wahhabit a dat na[tere unui a[a-numit Comitet pentru Propagarea Virtu]ii [i Prevenirea Viciului (numit anterior Comitetul pentru Propagarea Virtu]ii [i Eliminarea P`catului) sau Mutaween – poli]ie religioas` menit` s` impun` legea islamic` \n cadrul na]iunii.

Este alc`tuit` din aproximativ 3.500 de membri [i foarte mul]i voluntari, care patruleaz` pe str`zi, veghind la respectarea codurilor referitoare la \mbr`c`minte, mâncare [i b`utur`, separarea strict` a b`rba]ilor [i femeilor, a orelor pentru rug`ciune [i altor tipuri de comportamente dictate de Sharia (legea islamic`). Membrii s`i, purtând cagule pe cap, sunt \nso]i]i adesea de poli]ia obi[nuit`, dar patruleaz` [i f`r` aceasta, operând arest`ri, interogând suspec]i de \nc`lcarea normelor islamice, b`tând crunt [i chiar omorând pe cei vinova]i de diverse delicte (nepurtarea robei de culoare neagr` [i a v`lului la femei, consumul c`rnii de porc sau alcoolului, rela]ii sexuale ilicite).

Una dintre cele mai detestabile [i criticate cruzimi s-a petrecut \n luna martie 2002, când for]ele poli]iei religioase au \mpiedicat pompierii s` salveze 14 tinere din incendiul izbucnit accidental la o [coal`. Fetele au fost \ncuiate pur [i simplu \n [coal`, b`tute [i \mpiedicate s` se salveze, deoarece „nu erau acoperite \n mod corespunz`tor”. Au murit din cauza arsurilor sau asfixierii. |n felul acesta, ceea ce se \ntâmpl` \n Arabia Saudit`, [i nu numai, dovede[te \nc` odat` faptul c`, dintre toate tipurile de dictatur`, cea religioas` este cea mai rea dintre toate.

Chevron), [i chiar dup` preluarea ei \n \ntregime de c`tre regatul saudit, \n 1980, Aramco2 a fost conceput` asemenea unei oaze de libertate \n de[ertul fundamentalist al societ`]ii saudite. Ceea ce i-a asigurat aceast` libertate a fost succesul pe care compania l-a \nregistrat de-a lungul timpului. Este suficient s` amintim aici faptul c`, \n prezent, Aramco este cea mai mare [i cea mai prosper` companie petrolier` la nivel mondial (cu un venit net anual de 781 miliarde de dolari) [i de]in`toarea celei mai mari produc]ii [i rezerve de petrol brut din lume (42 miliarde m3 petrol [i peste 7 trilioane m3 gaze naturale). |ns`, \n timp ce succesul i-a asigurat libertatea, aceasta a constituit, la rândul ei, garan]ia succesului, deoarece Aramco este un fel de stat \n stat, func]ionând dup` propriile legi [i bucurându-se de o admirabil` independen]` \n compara]ie cu restul societ`]ii saudite, dominat` de clerul fundamentalist wahhabit.3 Dac` lu`m \n considerare faptul c` vorbim despre o Semnele Timpului Iunie 2008

20

societate patriarhal`, \n care nici nu se vorbe[te despre evolu]ie sau despre faptul c` omul a ajuns pe lun`, diferen]ele dintre Aramco [i restul Arabiei Saudite sunt enorme. Corpora]ia, care \mpline[te anul acesta 75 de ani de existen]`, are propriul sistem media, propriul serviciu de informa]ii, for]` de securitate proprie, un procent de 15% lucr`tori str`ini (majoritatea afla]i \n posturi de conducere) [i o atmosfer` de lucru destins`, \n care femeile, inclusiv saudite (aproximativ 1.000), se simt libere s` lucreze laolalt` cu b`rba]ii [i chiar s` de]in` pozi]ii de r`spundere \n cadrul companiei. Spre deosebire de corup]ia, nepotismul sau birocra]ia care se \ntâlnesc \n restul Arabiei Saudite, Aramco \[i men]ine standardele occidentale de profesionalism [i meritocra]ie, care \i asigur` o eficien]` managerial` impresionant`.

G`ina cu ou` de aur Cu toate acestea, Aramco r`mâne o enclav` occidental`, f`r` un impact major asupra restului societ`]ii saudite. Administratorii s`i recunosc faptul c` pre]ul pl`tit \n schimbul independen]ei f`r` precedent de care se bucur` este limitarea activit`]ilor la Provincia Estic` [i \n interiorul campusurilor sale. |n cadrul acestui acord tacit, se sub\n]elege c` orice activitate exterioar` regiunii este redus` strict la proiectele legate de exploatarea [i valorificarea z`c`mintelor de petrol. Dar KAUST este o investi]ie de alt` natur` decât petrolier`, \n afara grani]elor Provinciei Estice.

Aceasta presupune un grad \nalt de risc pe care [i l-a asumat regele, deoarece este [tiut faptul c`, prin activitatea poli]iei religioase, extremi[tii wahhabi]i au „grij`” s` ]in` popula]ia departe de influen]a „corup`toare” a lumii moderne. Pentru a preveni p`trunderea unor „idei str`ine [i nedorite” \n societatea saudit`, ace[tia apeleaz` la m`suri radicale cum ar fi cenzurarea internetului, interzicerea antenelor conectate la satelit [i chiar refuzul vizelor turistice pentru occidentali. Zelul fanatic ce caracterizeaz` efortul lor de a „saudiza” complet ]ara [i institu]iile ei atinge uneori culmile absurdului, intensificând criticile din partea organiza]iilor interna]ionale. Pân` \n prezent, \ns` atât clerul, cât [i poporul saudit

„Nu mai folosi]i religia!“ Un fapt semnificativ pentru atitudinea sa fa]` de extremismul religios este apelul la dialog \ntre religiile monoteiste – cre[tinism, islam [i iudaism –, pe care regele Abdullah l-a f`cut \n luna martie a.c., având girul celor mai \nal]i clerici ai ]`rii. Este prima propunere de felul acesta, din partea unei ]`ri care nu are nicio leg`tur` diplomatic` cu Israelul [i unde adep]ii altor religii decât cea musulman` nu au voie s`-[i practice credin]a. Venit` prin persoana unui lider arab de talia Regelui Abdullah, care este custodele celor mai sfinte dou` moschei ale islamului – Mecca [i Medina –, aceast` ini]iativ` poate avea un impact politic important \n Orientul Mijlociu. „Chem pe reprezentan]ii tuturor religiilor monoteiste s` se \ntâlneasc` cu fra]ii lor \n credin]`”, a spus Abdullah delega]ilor la un seminar pe tema culturii [i respectului \ntre religii. „Ideea este de a cere reprezentan]ilor tuturor religiilor monoteiste s` stea \mpreun` cu fra]ii lor \n credin]` [i sinceritate fa]` de toate religiile, deoarece to]i credem \n acela[i Dumnezeu”, a men]ionat suveranul saudit. Muhammad al-Zulfa, un membru al Shurei, citat de Associated Press, a afirmat c` remarcile conciliante ale regelui Abdullah sunt „un mesaj pentru to]i extremi[tii: Nu mai folosi]i religia!”

au trecut cu vederea nota discordant` pe care o face compania Aramco \n peisajul fundamentalist al ]`rii, deoarece to]i sunt con[tien]i de faptul c` aceasta duce \n spate \ntreaga economie (aproape 75% din veniturile guvernamentale) [i c` o eventual` tulburare a independen]ei ei ar putea fi echivalent` cu sacrificarea „g`inii cu ou` de aur”.

Un monarh luminat |nc` de la urcarea sa pe tron, \n urm` cu trei ani, regele Abdullah a c`utat s` contrabalanseze efectele politicii pe care a dus-o predecesorul s`u, regele Fahd bin Abdul Aziz Al Saud, care a l`sat via]a social` a ]`rii la dis-

Folosind singura institu]ie liber` de influen]a clerului wahhabit, regele Abdullah dore[te s` fac` din Aramco un aliat-cheie \n lupta sa pentru transformarea ]`rii. pozi]ia clericilor wahhabi]i. Conform unei vechi \n]elegeri politice, suveranii au acordat mân` liber` acestor extremi[ti, \n schimbul sus]inerii legitimit`]ii Casei Regale Saudite. |n mod paradoxal, de[i imaginea interna]ional` a ]`rii este serios afectat` de radicalismul

Iunie 2008 Semnele Timpului 21

Politic promovat de ace[tia, ei continu` s` se bucure de o sus]inere important` din partea restului familiei regale [i a popula]iei. Realizând starea deplorabil` \n care se g`se[te ]ara sa, actualul suveran a \nceput s` mi[te \ncet curentul proRegele Abdullah la o gresist, introducând reforme care s` contrafestivitate Aramco balanseze doctrina radical` wahhabit`, considerat` de mul]i responsabil` pentru alica un pod \ntre popoare [i culturi” [i c` reamentarea terorismului intern [i interna]ional liz`rile acesteia vor fi „\n beneficiul \ntregii [i pentru sufocarea inova]iei. Un prim pas omeniri”. Direc]ia reformatoare pe care o va c`tre modernizarea economiei falimentare a urma noua institu]ie este clar exprimat` de Ali ]`rii a fost intrarea Arabiei Saudite \n Organial-Naimi, pre[edintele Aramco [i ministru al za]ia Mondial` a Comer]ului (OMC), ceea ce petrolului [i resurselor minerale, care este a for]at-o s`-[i deschid` pia]a \n fa]a comconvins c` aceast` universitate „va conduce la peti]iei interna]ionale [i s` elimine monopolul. o transformare a societ`]ii”. |ns` acest lucru nu |n plan politic, suveranul saudit critic` frecvent este deloc u[or. Dac` \n societatea apuseapoli]ia religioas`, a c`rei activitate este de-a n` este cât se poate dreptul inchizitorial` de firesc ca b`rba]ii [i a impus prin lege Regele este un om care [i femeile s` \nve]e [i independen]a justivorbe[te pu]in, preferând s` munceasc` \mpre]iei. |n cadrul Diafaptele \n locul cuvintelor. |n un` – aspect asupra logului Na]ional – un c`ruia nimeni nu se forum public anual – spectrul institu]iilor saudite, gânde[te s` ridice regele invit` o palet` Aramco se situeaz` clar \n vreo obiec]ie –, penlarg` de intelectuali, partea liberal`. Regele spune tru Arabia Saudit` inclusiv disiden]i [i c` el este de partea aceasta este echivalentul persoane \ntemunei adev`rate reni]ate \n trecut pen[i dore[te ca ea s` aib` un rol volu]ii. Practicile setru criticile aduse semnificativ \n ]ar`. grega]ioniste tradiCasei Saudite, dar Saad al-Husseini, fost ]ionale sunt impuse clasa religioas` este vice-pre[edinte executiv al Aramco cu ostenta]ie \n cele riguros exclus` de la mai mari universit`]i, aceast` manifestare. unde autorit`]ile islamice impun curriculumul, studen]ii [i studentele intr` \n clase pe u[i Utopie sau vis realizabil? separate [i particip` la acelea[i cursuri sepaCon[tient de faptul c` o transformare real` ra]i de glasvanduri opace. La cea mai mare unia societ`]ii islamice, \n general, [i a celei sauversitate a ]`rii – King Abdulaziz University dite, \n special, nu este posibil` f`r` o schim(situat` \n Jedda, ora[ul cel mai „liberal” din bare de fond a mentalit`]ii tinerei genera]ii, regat) –, unde \nva]` peste 40.000 de stusuveranul a pus bazele KAUST – o institu]ie de den]i, chiar [i \n cele mai avansate laboracercetare [tiin]ific`, unde practicile tradi]ionale toare de genetic`, femeile \[i p`streaz` fa]a [i poli]ia religioas` nu au ce c`uta. Noua [coal`, complet acoperit`, iar studentele se pot \ntâlale c`rei costuri se ridic` la 10 miliarde dolari ni cu profesorii-coordonatori doar \n „zone [i pe care Abdullah a dotat-o cu un fond de \nc` libere” (biblioteca, de exemplu), atent 23 miliarde, este destinat` s` ac]ioneze ca supravegheate. |ns`, la noua [coal` patronat` model al libert`]ii de cercetare, gândire [i disde Aramco, studen]ii de ambele sexe vor stucurs [tiin]ific. |n cuvântarea rostit` la 25 dia \mpreun`, având profesori de ambele octombrie 2007, cu ocazia inaugur`rii lucr`rilor sexe, \n timp ce curriculum-ul va fi alc`tuit de la noul campus universitar, regele Abdullah consultan]i occidentali, f`r` amestecul [i-a exprimat speran]a c` noua [coal` „va servi Semnele Timpului Iunie 2008 22

autorit`]ilor religioase. Bugetul KAUST va fi administrat de un consiliu independent, având o componen]` interna]ional`, iar \n plan academic se va bucura de \ndrumarea unor administratori ai Imperial College din Londra, U.S National Academy of Sciences, Cornell University din Statele Unite, precum [i de un parteneriat cu Stanford University, Oxford University [i California Institute of Technology.

O sabie cu dou` t`i[uri Folosind singura institu]ie liber` de influen]a clerului wahhabit, regele Abdullah dore[te s` fac` din Aramco un aliat-cheie \n lupta sa pentru transformarea ]`rii, deoarece succesul acestui proiect poate fi invocat de suveran ca motiv pentru alte proiecte reformatoare.

Demersul s`u poate fi \ns` o sabie cu dou` t`i[uri, implicarea Aramco \n acest proiect putând duce la pierderea statutului privilegiat pe care \l de]ine \n prezent sau chiar la ruina acesteia. Implica]iile, pentru Arabia Saudit` [i pentru restul lumii, ar fi profunde, deoarece compania acoper` un sfert din produc]ia de petrol a lumii. |n ultimii ani, ea a fost supus` unui tir de critici din partea extremi[tilor saudi]i, dar [i din partea unor persoane din interiorul ei. Un membru al Shurei,4 citat de revista Logoul Aramco Newsweek, subliniaz` faptul c` „exist` un num`r crescând de persoane la Aramco, care se simt ofensate de ceea ce se \ntâmpl` acolo.” Nu este greu de intuit ce anume le ofenseaz` pe aceste persoane. Concesiile, de altfel foarte limitate, de care se bucur` angaja]ii str`ini ai Aramco \n privin]a consumului de alcool [i carne de porc (prezent` \n anumite magazine din Dhahran Hills) sau faptul c` unele femei pot fi v`zute f`când jogging \n pantaloni scur]i pe str`zile ora[ului sunt suficient de iritante pentru autohtoni.

Umbra unei glorii apuse Regele a \n]eles c` progresul ]`rii este imposibil f`r` m`suri reformatoare pe termen lung, care s` transforme societatea saudit` [i c` aceste reforme nu pot veni niciodat` din sfera religioas`, preocupat` doar s` scoat` imami pe band` rulant`. El chiar a \nc`lcat anumite tabuuri, declarând c` arabii au r`mas primejdios de mult \n urma lumii moderne \n privin]a realiz`rilor intelectuale [i c` ]ara sa depinde prea mult de petrol, \n loc s`-[i asigure prosperitatea prin inova]ie. Aici se poate constata un fapt interesant: \n timpul Evului Mediu, multe inova]ii erau aduse \n Europa din lumea arab`, unde s-au n`scut atât disciplina numit` „inginerie”,5 cât [i rafinamentul ingineresc. Arborele cotit, pompa de absorb]ie cu piston, morile de vânt [i ap`, optica, oglinda de sticl`, papucii, covoarele, cifrele „arabe” (de fapt, indiene), algebra sunt doar câteva dintre lucrurile cu care civiliza]ia arab` \i uimea odinioar` pe europeni. |n prezent \ns`, \n timp ce lumea apusean` a f`cut salturi uria[e \n ce prive[te civiliza]ia, societatea arab` a r`mas \n mare parte \ncremenit` \ntr-o atmosfer` anacronic`, caracterizat` de mentalit`]i [i rela]ii tribale, tocmai din cauza obtuzit`]ii liderilor religio[i. |n zelul lor de a p`stra

Construirea unei conducte Aramco pentru petrolul brut

Iunie 2008 Semnele Timpului 23

Politic

Riyadh, Arabia Saudit`

Ultima mutare a regelui

acest fapt, oricine poate ridica \ntrebarea fireasc`: Va reu[i Aramco de data aceasta? {i, de asemenea, va avea noua universitate un impact transformator asupra societ`]ii saudite [i \n turbulentul Orient Mijlociu? Dac` da, putem visa c` vom asista vreodat` la democratizarea societ`]ii arabe [i la acceptarea pluralismului religios \n interiorul ei? Privind la realit`]ile sociale contrastante pe care le ofer` extremi[tii saudi]i [i moderna companie Aramco, Jamal Khasoggi, editor al ziarului Al Watan , citat de The New York Times , recunoa[te: „Exist` dou` Arabii Saudite. |ntrebarea este care Arabie Saudit` se va impune.” |n ceea ce-l prive[te, regele Abdullah cunoa[te, probabil, mai bine ca oricine implica]iile demersului s`u. Punând cea mai pre]ioas` resurs` a ]`rii – compania Aramco – \n linia \ntâi a acestei confrunt`ri periculoase, el risc` enorm pentru a-[i perpetua viziunea progresist` asupra viitorului ]`rii. |n vârst` de 83 de ani [i f`r` un succesor liberal, regele face, probabil, ultima mutare. Viitorul, dac` ne va apar]ine, ne va spune dac` a fost câ[tig`toare. ST

Exist` un precedent al situa]iei \n care se g`se[te acum compania Aramco. |n anii ’60, ea a fost mandatat` s` realizeze King Fahd University of Petroleum & Minerals – un proiect \n stil occidental, care a sfâr[it \n scurt` vreme sub controlul Ministerului Educa]iei wahhabit.

Acesta a \ndep`rtat toate elementele sale progresiste, a concediat profesoarele [i tot personalul str`in (occidental) [i a introdus cursuri religioase pentru to]i studen]ii. Cunoscând

1. Universitatea de [tiin]` [i Tehnologie a regelui Abdullah.

2. Arabian American Oil Company (Compania Petrolier` Arabo-American`).

3. Wahhabism – curent reformist radical \n cadrul islamului, declan[at \n secolul al XVIII-lea de Muhammad ibn Abd-al-Wahhab, \nv`]at musulman, originar din Arabia Saudit`, care sus]inea \ntoarcerea la practicile primelor trei genera]ii ale istoriei musulmane.

4. Cosiliul Consultativ, un echivalent saudit al Parlamentului, având 150 de membri numi]i de rege, cu rol consultativ [i legislativ.

5. „P`rintele ingineriei moderne” este considerat Abu Al-Jazari, str`lucit \nv`]at [i inventator musulman, care a tr`it \ntre 1136 [i 1206.

nealterat` credin]a [i de a o propaga \n toat` lumea, ace[tia au sc`pat din vedere aspectul esen]ial al credin]ei – acela de a-l \nnobila pe om [i, odat` cu el, toat` societatea uman`.

Acest fapt poate fi imputat nu doar islamului, ci [i cre[tinismului, \n cadrul c`ruia exist`, de asemenea, elemente care ar putea fi numite mai degrab` retrograde decât conservatoare,

Rolul liderilor religio[i nu trebuie s` fie doar acela de apologe]i ai dogmelor biserice[ti, ci [i de reformatori ai societ`]ii \n care tr`iesc. a c`ror influen]` de-a lungul istoriei mai mult a \mpiedicat progresul societ`]ii decât l-a stimulat. Rolul liderilor religio[i nu trebuie s` fie doar acela de apologe]i ai dogmelor biserice[ti, ci [i de reformatori ai societ`]ii \n care tr`iesc, s` fie cei dintâi care s` \ncurajeze cercetarea (\n limitele eticii) [i progresul acesteia.

Semnele Timpului Iunie 2008 24

Cultur`

un talant prost pre]uit

P

Timpul... o no]iune primar`, care nu poate fi definit` cu ajutorul alteia. A preocupat, de-a lungul vremii, mintea multor \nv`]a]i, scriitori, filozofi [i poe]i. Ce este? {i poate mai Timpul important: poate fi manipulat, \l secolul putem controla sau el ne domin` [i \n al XXI-lea ne condi]ioneaz` pe noi, fiin]e supuse „Timpul \nscurgerii lui? Multe basme, c`r]i [i seamn` bani” is motratate de filozofie au luat \n studiu (Time ney, engl.) timpul [i au \ncercat s`-l \ntoarc` pe aceasta este, toate fe]ele, s`-l defineasc` pentru f`r` \ndoial`, mai cunosa-i descoperi toate misterele. Ultima cea cut` defini]ie din aceste defini]ii este [i cea mai contemporan` cunoscut`: „timpul \nseamn` bani”. a timpului. {i

rivind \n urm` la c`ut`rile \nainta[ilor, oamenii au descoperit e[ecul acestora de a r`spunde la marile \ntreb`ri ale vie]ii: ce este moartea [i unde mergem dup` moarte, ce este timpul sau care este scopul existen]ei. Astfel, obosit` de atâtea \ntreb`ri f`r` r`spuns, lumea ia \n râs orice discu]ie despre lucruri mari, iar cei care le discut` totu[i sunt considera]i \n cel mai bun caz ni[te boemi. Totul trebuie s` se \ntâmple aici [i acum, nu este timp pentru discu]ii grele, ce nu au r`spuns. Din p`cate, sau mai degrab` din fericire, no]iuni precum moartea [i timpul ne condi]ioneaz`, ele nu pot fi definite [i studiate prin c`ut`ri f`cute de mintea omeneasc`, deoarece se afl` deasupra cuget`rilor noastre. Au nevoie de o relevare exterioar` [i superioar` nou`.

oamenii ac]ioneaz` \n consecin]`: timpul este folosit, \n mare parte , pentru a produce bani, \n special \n ]`rile cu o economie dezvoltat` sau \n curs de dezvoltare. Astfel, \n vreme ce un francez (cunoscut ca fiind mai pu]in capitalist) lucreaz`, \n medie, 39,1 de ore pe s`pt`mân`, un muncitor britanic are un program de munc` de 42,4 de ore pe s`pt`mân`. Nici românii nu se las` mai prejos, ocupându-[i I Attila Peli

Iunie 2008 Semnele Timpului 25

Cultur`

41,3 ore pe s`pt`mân` cu activit`]i legate de serviciu. Cei mai harnici sunt americanii, care lucreaz` undeva \n jurul a 50 de ore pe s`pt`mân` sau chiar mai mult. Cât timp nu dep`[e[te un nivel normal de 8-9 ore pe zi, munca este s`n`toas` atât pentru individ, cât [i pentru societate. Cu anumite excep]ii, considerate de speciali[ti cazuri patologice, omul modern reu[e[te s` se \ncadreze \n normalitate referitor la aceast` problem`, cu toate c` \n ultima vreme exist` o tendin]` destul de clar` de aglomerare a orelor de munc`, \n special \n economiile emergente. |n ceea ce prive[te timpul liber, lucrurile stau pu]in altfel. Conform unui studiu realizat de Institutul Na]ional de Statistic` (INS), considerând ca fiind liber timpul r`mas din cele 24 de ore dup` efectuarea \ngrijirii personale, a activit`]ilor produc`toare de venituri [i a muncii \n gospod`rie, s-a ajuns la concluzia c`, pentru persoanele cu vârste de la 10 ani \n sus, distribu]ia timpului liber este urm`toarea: persoanele de gen masculin au timp liber aproximativ 5,1 ore pe zi, de gen feminin 4,2 ore pe zi, persoanele din mediul urban 5,4 ore pe zi, iar cele din mediul rural 3,8 ore pe zi. Principala activitate desf`[urat` \n timpul liber, conform INS, este vizionarea programelor de televiziune. Din totalul popula]iei cu vârsta de peste 7 ani, 93% \[i petrec timpul liber urm`rind diverse emisiuni la televizor, din care 75% fac aceasta zilnic. Seara, românii \[i consum` timpul la televizor \n propor]ie de 34%, potrivit unui sondaj Gallup realizat \n 2002. Al]i 32% prefer` s` stea acas` cu familia, 10% din ei se \ntâlnesc [i se distreaz` cu prietenii, 3% se odihnesc, iar 2% citesc... Interesul pentru spectacole de teatru

[i pentru citit a sc`zut mult, comparativ cu perioada anterioar` anului 1990. Acest fenomen se explic` prin concuren]a televiziunii, schimbarea st`rii de spirit a popula]iei [i a preocup`rilor acesteia. |n celelalte ]`ri ale UE, privitul la televizor este un fenomen mai extins decât \n România. Dintre persoanele intervievate cu vârste de la 15 ani \n sus, \n cadrul anchetei ACOVI din 2001, s-a observat c` 97,6% din acestea petrec majoritatea timpului liber \n fa]a televizorului. Statisticile arat` c` românii, urmând tendin]a ]`rilor dezvoltate din vest, \[i rezerv` din ce \n ce mai mult timp pentru ocupa]ii u[oare: privitul la televizor,

Sfaturi practice: management mai bun al timpului I |ntocme[te zilnic o list` cu ce ai de f`cut („to do list”, engl.)

I Alege cu grij` punctele pe care le incluzi \n list` – \ncearc` s` r`mâi \n categoria a doua de activit`]i I Seteaz` orizonturi de timp (deadline) pentru \ndeplinirea oric`rei activit`]i de pe list` I Seteaz`-]i priorit`]ile \n list` [i urm`re[te-le I Contabilizeaz` la fiecare or` activit`]ile desf`[urate \n ora respectiv` I Cere ajutor de la cei mai experimenta]i când nu te descurci I Culc`-te devreme [i treze[te-te devreme (seara, creierul este obosit [i nu func]ioneaz` la capacitate normal`) I Tr`ie[te o via]` echilibrat` (f`r` nop]i albe, f`r` alcool, f`r` exces de munc`) I Programeaz` timp liber \n special \n mediul familiei [i al prietenilor apropia]i (medii sociale) Semnele Timpului Iunie 2008

26

cititul de reviste sau sindrofiile din cercul restrâns al familiei ori al prietenilor apropia]i.

Astfel, preocup`rile se restrâng \n sfera u[or digerabilului: pre]uri, bârfe [i nout`]i mondene.

Timpul cu patru fe]e Literatura de specialitate afirm` c` orice activitate pe care o desf`[ur`m poate fi \ncadrat` \ntr-una dintre cele patru categorii: activit`]i urgente [i importante, neurgente [i importante, urgente [i neimportante [i neurgente [i neimportante. Studiind datele prezentate mai sus, s-a observat c` tot mai mul]i oameni \[i petrec timpul cu activit`]i din categoria a patra, printre care: divertismentul televizat, revistele cu nout`]i mondene, discu]iile [i c`ut`rile prelungite pe internet etc. |ngrijor`tor este faptul c` irosirea timpului a devenit un fenomen care se accentueaz` odat` cu sc`derea \n vârst` a categoriilor studiate.

Astfel, cei mai afecta]i de sindromul gândirii [i ac]iunilor f`r` valoare de lung` durat`, a stilului de via]` carpe diem sunt tocmai cei care au cea mai mare nevoie de a visa, de a planifica, de a acumula informa]ii de calitate, [i anume cei tineri, cei care ar trebui s`-[i zugr`veasc` pa[ii de parcurs pentru viitor. Prima categorie de activit`]i (urgente [i importante) poate fi, de asemenea, un punct de atrac]ie, nu atât pentru cei tineri, cât mai degrab` pentru cei maturi. Senza]ia c` e[ti ocupat [i c` faci lucruri urgente [i importante poate fi reconfortant` pentru mul]i. Dimine]ile aglomerate, ale unor oameni cu fe]e serioase [i marcate de importan]a zilei care le st` \n fa]`, sunt deja o imagine u[or de zugr`vit. Din p`cate, nu conteaz` cantitatea activit`]ilor, ci mai degrab` calitatea lor. |n acest sens, Charlie Munger, partenerul lui Warren Buffet – cel mai bogat om din lume –, dezv`luia de curând secretul succesului lor \n afaceri: „Eu [i Warren insist`m s` ne petrecem o bun` parte din timpul nostru zilnic doar pentru a cugeta. Acest lucru este foarte neobi[nuit \n lumea businessului american. Citim [i gândim. A[adar, Warren [i cu mine citim [i gândim mai mult [i facem mai pu]in, comparativ cu majoritatea oamenilor de afaceri din America”. Confirmând afirma]ia lui Munger, speciali[tii spun c` marii oameni din istorie, care au realizat ceva pentru via]a aceasta

[i/sau cea viitoare, [i-au petrecut majoritatea timpului cu activit`]i din categoria a doua – ce nu sunt urgente, dar sunt importante. Acolo este locul unde se nasc ideile mari, crea]iile de excep]ie, performan]ele str`lucite [i satisfac]iile mari care \mplinesc, [i tot acolo prind form` planurile de viitor [i ]intele \nalte. Tot \n categoria a doua se \ncadreaz` [i activit`]ile spirituale, care nu au \ntotdeauna un caracter de urgen]` \n sensul uzual al cuvântului, dar care, cu siguran]`, odat` neglijate, conduc spre lipsa de sens [i viziune.

La \mplinirea vremii La o citire atent` a Scripturii, se remarc` apari]ia \n repetate rânduri a expresiei „când s-a \mplinit vremea”. Devine lesne de observat c` ac]iunile lui Dumnezeu, care au o importan]` crucial` \n via]a noastr` (\n special cele legate

de mântuirea personal` [i a neamului omenesc), sunt realizate la „timpul potrivit”. Ac]iunile Lui se \ncadreaz` cu regularitate \n categoria a doua: neurgente, dar foarte importante. Probabil acesta este [i motivul pentru care El nu r`spunde atât de repede la cererile noastre pe cât [i-ar dori mul]i dintre noi. |ns`, de fiecare dat`, planul este f`cut [i va fi pus \n aplicare negre[it... „când se va \mplini vremea”. ST

Iunie 2008 Semnele Timpului 27

Cultur`

Diabolus in Musica E mai. O lun` cu flori [i cer senin... O feti]` de 12 ani, Andrada Moc`nescu, se arunc` de la etajul 10. De câteva luni se \mbr`ca \n negru, afi[a o min` trist` [i asculta goth-rock.

Era emo.

I Lucian Cristescu

(I)

|

ntr-un alt spa]iu cultural (Anglia), Hanah, o feti]` de 13 ani, cu scrijelituri la \ncheieturi – semn c` apar]inea mi[c`rii emo –, s-a spânzurat de bara patului, dup` ce [i-a s`rutat, nostalgic, p`rin]ii. Asculta rock [i visa la „Parada neagr`” – locul de \ntâlnire al sinuciga[ilor emo.

Emo1 Emo nu este un accident, ci un fenomen bine conturat. Numai \n Anglia, \ntre 15% [i 20% din adolescen]i [i tineri sunt emo! Ziarul Daily Mail (16 mai 2008) sesizeaz` o escaladare a modei depresiei auto-induse. |n 2007, \n Anglia, num`rul cazurilor emo cu automutil`ri Semnele Timpului Iunie 2008

28

care o ascult` cu obstina]ie. |n 2001, cele 5.000 de sinucideri de adolescen]i au fost, \ntr-o mare m`sur`, consecin]a muzicii deprimante [i fataliste pe care tinerii o ascultau, sus]ine Asocia]ia Na]ional` de Educa]ie din America (New York Times, 18 iulie 2001).

Rockul, bat`-l vina!

S` fie chiar rockul cauza? Sau cel pu]in un factor favorizant? A[a sugereaz` un studiu2 f`cut \n Australia, pe un e[antion de 200 de liceeni. Testele au scos la iveal` c` cei care prefer` heavy metal sau hard rock sunt mai \nclina]i spre depresie, gânduri de suicid [i autoflagelare. Raportat la distinc]ia de sex, propor]ia este de 20% - b`ie]i [i 60% - fete. La \nceputul anilor 1990, fenomenul a primit [i un nume: Heavy Metal Syndrom. Dup` cinci ani, \n 1998, un alt raport oficial3 \nt`rea aceea[i concluzie: cu cât era mai mare ata[amentul adolescentului fa]` de cultura heavy Elton John: „|mi voi cump`ra un metal, cu atât mai (calibru) 44/Voi face tuturor o mult cre[tea probasurpriz`/M` voi sinucide/Voi bilitatea sinuciderii. produce o mic` sinucidere”.

Desigur, exist` [i opinii contrare. Cei (White Castle, Polydor, 1972) care contest` aceste Nihilistics: „Metoda asta e singura corela]ii ignor`, probasolu]ie ce ]i-a mai r`mas: Sinucide- bil, faptul c` cea mai mare parte din reperte, sinucide-te, e timpul s` mori!” toriul muzicii rock in(Kill Yourself , Visionary Records, 2001) spir` nihilism, revolt` oarb` [i pasiune pentru morbid; [i c` peste [i tentative de sinu- Metallica: „Mi-am pierdut voin]a cidere, ur mate de de-a tr`i/Nu mai am nimic s` dau, 90 dintre sta rurile rock [i-au \ncheiat internare \n spital, a nimic pentru mine/Am nevoie de via]a prematur, fie ajuns la 16.000, sfâr[it care s` m` elibereze”. indicând o cre[tere (Ride the Lightning, Elektra Records, 1984) prin suicid, fie printr-o supradozare cu cu 25% fa]` de 2003. droguri...4 Dintre liceenii clasei a 12-a din SUA, 12% au avut o tentativ` de siStimuleaz` rockul gândurile negre sau ideea nucidere, iar al]i 16% se gândeau serios s-o aceasta este doar un mit? Iar dac` e adev`r, ce fac`... anume din muzica rock induce „liliecii” \n Dintre emo-kids, unii sunt copii de bani minte [i suflet: textul sau muzica \ns`[i? gata, dornici de epatare. Al]ii sunt frustra]i Nimeni nu se \ndoie[te de puterea cuvinde via]a lor de familie. Iar \n rest sunt victime telor. Mesajele pe care le lanseaz` forma]ia My ale infidelit`]ii \n dragoste. Numitorul comun Chemical Romance (forma]ie considerat` al tuturor acestor adolescen]i este muzica pe port-drapelul curentului emo), de tipul: „}i-am

Hituri \n vog`

Iunie 2008 Semnele Timpului 29

Cultur` {oarecii-canibali Influen]a pe care muzica o are asupra inteligen]ei [i a comportamentului cobailor a fost relevat` printr-un experiment publicat \n Washington Times (2 iulie 1997). Trei grupe a câte 24 de [oricei au fost testate privind capacitatea lor de a \nv`]a un labirint. Variabila dependent` era constituitã de diferitele stiluri de muzic`. Pân` s` \nceap` administrarea muzicii, to]i [oriceii reu[iser` s` parcurg` labirintul \n circa 10 minute. Dup` trei s`pt`mâni de teste [i dup` un tratament de 12 ore de muzic` pe zi, rezultatele au fost uluitoare. Cei din grupul de control (f`r` muzic`) au reu[it s`-l parcurg` \n 5 minute – jum`tate din timpul ini]ial. Celor din grupul ”exclusiv Mozart” le-a fost necesar doar un minut [i jum`tate. Iar [oriceilor din grupul „Metallica [i Anthrax” le-au trebuit nu mai pu]in de... 30 minute pentru a reu[i traversarea labirintului! Se \nvârteau \n loc, se izbeau \n pere]i [i p`reau neputincio[i s` adulmece m`car urmele celorlal]i cobai. Dar partea cea mai surprinz`toare a experimentului a fost aceea c`, \n prim` instan]`, acesta a trebuit s` fie \ntrerupt: [oriceii din grupa hard rock s-au devorat unii pe al]ii. La reluarea experimentului cu un nou lot de cobai, speciali[tii au fost nevoi]i s`-i izoleze \n borcane individuale.

plantele din grupul rock \[i pierduser` o parte din frunze [i se \ndep`rtaser` de difuzor cu pân` la 70 grade. |n cursul celei de-a treia s`pt`mâni, toate plantele din camera a doua muriser`. La fel de dramatic au reac]ionat plantele [i la muzica atonal` [i disonant` a lui Arnold Schoenberg. Doar c` agonia a durat pu]in mai mult: patru s`pt`mâni.

O suit` de alte experien]e5 au condus la concluzii similare. De exemplu, semin]ele de bame [i zucchini, supuse unui tratament muzical, au germinat mai repede [i mai generos.

Postul BBC (26 iunie 2001), \ntr-o emisiune dedicat` impactului muzicii asupra lumii vii, a relatat experien]ele unui grup de psihologi de la universitatea Leicester, Anglia. Dup` ce au expus un num`r de vaci la nou` s`pt`mâni

adus gloan]ele mele”; „Bun venit la parada neagr`”; „Cele din urm` cuvinte mari”, sau „Nu te iubesc!”... nu te pot lãsa indiferent.

Dar efectul cuvintelor, oricât de [ocant, este totu[i secundar fa]` de impactul muzicii \n sine.

Misterul sunetelor Era \n 1973. Lumea academic` lua not` de un volum intitulat Sunetul muzicii [i plantele, semnat de dr. Dorothy Retallack de la Woman’s College din Denver, Colorado. Cercet`toarea descria o serie de experien]e privind efectul diferitelor muzici (f`r` text) asupra plantelor. Izolând un num`r de plante \n trei camere separate, Retallack le-a administrat, \n mod diferen]iat, câte trei ore de muzic` pe zi, \n felul urm`tor: \n prima camer` a pus muzic` clasic`; \n a doua camer` a servit hard rock, iar \n a treia camer` a p`strat lini[tea. Dup` dou` s`pt`mâni, contrastul era dramatic: plantele \ntre]inute cu muzic` clasic` erau \nclinate spre difuzor, nu spre sursa de lumin`, [i crescuser` mai bogat decât plantele din grupul de control. |n schimb,

de audi]ie muzical` intensiv` (Pastorala de Beethoven, timp de 12 ore pe zi), produc]ia de lapte a crescut cu 3%. |n acela[i timp, administrarea de muzic` rock a dus la diminuarea lacta]iei vacilor. |n alte experimente, s-a constatat c`, pe un fundal de muzic` clasic` lini[tit`, \naripatele din ograd` fac mai multe ou`.

Este meritul cercet`torilor de la Queen's University, Belfast, de a fi testat efectul muzicii pe câini. Revista New Scientist (23 oct. 2002) relata c`, la ascultarea muzicii clasice, câinii Semnele Timpului Iunie 2008

30

deveneau relaxa]i [i calmi. Când li s-a pus Metallica, patrupedele s-au dezl`n]uit \n l`traturi [i acte violente. Dintre toate stilurile, muzica lui Bach s-a dovedit cea mai sedativ`.

Cele mai conving`toare experien]e sunt \ns` cele efectuate pe [oareci. Cercet`torii au creat dou` camere izolate fonic, dar comunicante printr-un tunel. |n fiecare camer` au pus aceea[i cantitate de hran`, pentru ca [oarecii s` se simt` liberi s` aleag` oricare dintre camere. La un moment dat, \n camera \ntâi s-a difuzat muzic` de Bach, \n timp ce \n camera a doua r`suna muzic` rock. |n scurt timp, to]i [oarecii s-au \ngr`m`dit \n camera cu Bach. Ori de câte ori cercet`torii inversau muzica, [oarecii migrau \n mod regulat \n cealalt` camer`, fugind de groaza rockului6.

Dac` ar fi vorba de oameni cu suflet [i con[tiin]`, lucrurile ar fi mai u[or de explicat.

Dar fiind vorba de plante [i necuvânt`toare, ce explica]ie poate Atunci oferi [tiin]a?

din California, Los Angeles, a fondat, \n 2001, o nou` disciplin`: „sono-citologia”. Obiectul acestei [tiin]e era s` identifice sunetele distincte pe care le produc celulele vii din corpul uman, sunete detectabile printr-un senzor extrem de fin. Cercet`rile sale au ar`tat c` aceste când un om microsunete variaz` \n ascult` muzic`, func]ie de starea de bine Universul e „muzic`” ]esuturile sale, celulele, a celulei7. Schimb`rile patologice din celule modiF`r` a fi savant, tot omul [tie moleculele [i atomii c` universul, cu tot ce cuprinde corpului intr` \ntr-un fel ficau sunetul. Când Gimzewski a stropit celulele el, este \n fond materie. Einstein de ’dans’, \n ritmul cu alcool, frecven]a unde\ns` ne-a \nv`]at c` materia, de fapt, este energie. {i „energia” – frecven]elor respective. lor a devenit mai \nalt`. ce e? E „câmp electromagnetic”, Când acest dans este |n schimb, celulele sau – altfel spus – este un câmp armonios, efectul este m u r i b u n d e emiteau unde de unde cu anumite frecven]e. cât se poate de benefic. joase. Pe Tot ce exist` \n univers poate aceast` prefi redus la vibra]ie. Pe baza acesmis`, echipa lui lucreaz` acum la tui ra]ionament, dr. Donald Hatch Andrews, \n un instrument nou de depistare The Symphony of Life (1967), spunea: a bolilor. Mai mult, luând \n „Descoperim c` universul nu este compus din considerare reversul materie, ci... din muzic`.” ecua]iei, exist` certiStructural vorbind, sunetul muzical este o tudinea c` anumite und` cu frecven]` regulat`. Fiind und`, muzimuzici pot antrena ca nu poate s` nu interac]ioneze cu universul vindecarea bolondulatoriu. Am urm`rit \n mod repetat expenavului. rimente \n care un pahar de cristal s-a putut Este exact sparge prin simpla emitere, pre] de câteva seceea ce praccunde, a unui sunet puternic, corespunz`tor cu tica „muzi frecven]a de rezonan]` a obiectului respectiv. co-tera|n ceea ce prive[te corpul nostru, el este o pia” sum` de unit`]i materiale, [i ele vibratoare, dar la frecven]e diferite. Biochimistul Jim Gimzewski, profesor emerit la Universitatea Iunie 2008 Semnele Timpului 31

Cultur` tip rock, [i \[i diminueaz` activitatea la muzica preponderent melodioas`. Cine cite[te s` \n]eleag`!

Creierul muzical Din vremuri imemorabile, omul a \ncercat s` dezlege misterul prin care muzica \nrâure[te comportamentul uman. |n lipsa cuno[tin]elor, \n]elep]ii s-au limitat la explica]ia „influen]elor” oculte [i spirituale.

Cu aproximativ 20 de ani \n urm`, un experiment avea s` redirec]ioneze interesul pentru descifrarea acestei enigme. Doi savan]i de la Princeton, neurobiologul G. M. Schreckenberg [i fizicianul H. H. Bird8, au condus un experiment cu 36 de [oricei. Timp de patru luni, ace[tia au fost expu[i la o cur` muzical` diferen]iat`. Grupului A i s-a administrat muzic` armonic`; grupului B - muzic` rock, cu tobe voodoo. Grupul C - de control – a r`mas \n lini[te. La sfâr[itul perioadei, cercet`torii au sacrificat to]i cobaii [i le-au examinat creierul. |n contrast [ocant cu cobaii din celelalte dou` grupe, creierul [oriceilor expu[i la muzic` rock dovedea o structur` bizar` la nivelul celulelor. ...stimulii muzicali la Neuronii lor (dendritele) care ne expunem erau crescu]i [i ramifica]i croiesc pur [i simplu s`lbatic, dar... nu aveau re]eaua neuronal` (...). conexiuni cu ceilal]i neuCu alte cuvinte, particu- roni! |n plus, \n creierul acestora s-au g`sit cantit`]i \nc` din antichitate. Princilarit`]ile armonice sau anormal de mari de ARN piul de baz` este acela c` dizarmonice ne transmi]`tor. De-a lungul trupul nostru, pe lâng` faptul c` emite un cor de sunete, re- ’re-bobineaz`’ creierul, celor patru luni, savan]ii au zoneaz` [i la vibra]ii. Desigur, generând modele noi urm`rit cum comportamentul [oriceilor-rockeri diferitele p`r]i ale corpului rezoneaz` la frecven]e diferite. de activitate neuronal`. se deterioreaz`, pân` la pierderea capacit`]ii de Atunci când un om ascult` \nv`]are [i de orientare. Ace[tia deveniser` muzic`, ]esuturile sale, celulele, moleculele hiperactivi [i agresivi pân` la canibalism. [i atomii corpului intr` \ntr-un fel de „dans”, Concluzia tulbur`toare era c` muzica nu \n ritmul frecven]elor respective. Când acest produce doar indispozi]ii pasagere. „Expedans este armonios, efectul este cât se poate rien]ele [i circumstan]ele tr`ite ne modeleaz` de benefic. Când \ns` muzica e disonant`, se efectiv creierul. Structura creierului r`mâne produc deranjamente interne. Gimzewski a inseparabil` de func]ia sa”, scria dr. Kenneth mai observat c` microbii [i celulele canceroase A. Klivington, \n cartea The Science of Mind se dezvolt` cel mai bine la muzica haotic` de Semnele Timpului Iunie 2008 32

(1992, MIT Press). Asta \nseamn` c` stimulii muzicali la care ne expunem croiesc pur [i simplu re]eaua neuronal` [i c` schimb`rile func]ionale atrag dup` sine schimb`ri structurale. Cu alte cuvinte, particularit`]ile armonice sau dizarmonice ne „re-bobineaz`” creierul, generând modele noi de activitate neuronal`.9 „Mintea noastr` \ncorporeaz` muzica pe care o ascult`m. Structurile muzicii devin literal structuri ale creierului!”, sus]ine profesorul Peter Janata, cercet`tor al Centrului Dartmouth pentru neurologie cognitiv`.

Minusculii magicieni Aventura descifr`rii sistemului de pârghii prin care muzica ne condi]ioneaz` nu se opre[te aici. |n 1991, la ini]iativa savantului suedez Nils L. Wallin, biologia a mai deschis un fi[ier nou: bio-muzicologia.

Spiritul ve[nic iscoditor al omului voia s` afle exact care sunt vectorii prin care muzica produce schimb`ri \n fiin]a uman`, dar [i modul de interrela]ionare al muzicii cu func]iile creierului [i cu biologia.

Din 1991 s-au mai f`cut câ]iva pa[i importan]i. Pornind de la punctul de prim impact al sunetului asupra sistemului nervos, anume de la vibra]ia timpanului [i a fibrelor lui Corti din „melc” (urechea intern`), s-a reu[it o defini]ie biologic`, cât de cât obiectiv`, a no]iunilor de „consonan]`” [i „disonan]`”.

Consonan]a este acea structur` sonor` care produce unde (valuri) regulate [i lini[tite \n lichidul din urechea intern`, \n timp ce disonan]a produce unde neregulate. Mai departe, din urechea intern`, nervul acustic preia impulsul regulat sau turbulent [i-l transmite creierului ca pe un semnal ordonat (\n cazul consonan]elor) sau haotic (\n cazul disonan]elor).10 Nervul acustic pleac` din „melc” [i ajunge pân` \n creierul mijlociu (sistemul limbic), atât \n imediata vecin`tate a centrului care controleaz` secre]ia hormonal`, cât [i a centrului ce reglementeaz` foamea, metabolismul [i

Scandal la Paris |n teatrul Champs-Elysées din Paris, \n 29 mai 1913, cu ocazia premierei baletului lui Igor Stravinski, S`rb`toarea prim`verii - o evocare a ritualurilor p`gâne ancestrale –, lumea muzical` a tr`it primul (dar nu [i ultimul) co[mar.

Pe când cortina \nc` nu era ridicat`, urechile tuturor au fost str`punse de ]ip`tul unui fagot isteric. Când scena s-a ar`tat, sala a fost [ocat` s` vad`, \n loc de o coregrafie rafinat`, ni[te salturi nenaturale [i bufnite.

Muzica - total lipsit` de melodie - nu era decât o succesiune sonor` disonant`, pulsatorie, o \ngr`m`dire de accente neregulate.

Dup` [ocul ini]ial, au urmat proteste sotto-voce, apoi apeluri, strig`te, r`cnete [i fluier`turi, atât de tari, \ncât interpre]ii abia \[i mai auzeau produc]ia sonor`. Curând, pe culoarele s`lii de teatru, \ntre spectatori, s-a \ncins o b`taie cu palme [i pumni.

Regizorul striga la dansatori pentru a-i potoli. Maestrul de balet, celebrul Diaghilev, \ncerca s` st`vileasc` o revolt` spontan`, tot stingând [i reaprinzând luminile s`lii. Din spatele scenei, Stravinski \[i agita indignat pumnul c`tre spectatori...

A[a a apãrut muzica atonalã, bastardul artei contemporane.

nivelul st`rii de con[tiin]`.

Sistemul limbic (numit [i paleo-cortexul) re prezint` „creierul nostru emo]ional”. El este cel care regleaz` [i mediaz`, \n prim` instan]`, efectul muzicii asupra dis po zi]iilor noastre suflete[ti.

Când sosesc semnale sonore, „creierul emo]ional” (mai exact glanda pituitar` [i hipotalamusul) declan[eaz` secre]ia celor mai puternici reglatori emo]ionali, anume hormonii, magicienii minusculi ai vie]ii psihice. Când sosesc semnalele armonice [i consonante, creierul emo]ional secret` hormoni ca melatonina, numitã [i „hormonul somnului”. Dimpotriv`, când creierul este inundat de semnale disonante [i dizarmonice, creierul activeaz` secre]ia altor hormoni, cum este cortisolul, cunoscut [i ca „hormonul stresului”.

Descoperirea aceasta demonstreaz` c`, nici mai mult, nici mai pu]in, muzica are puterea s` schimbe compozi]ia chimic` a creierului – fie \n bine, fie \n r`u! Impactul sonor este atât de

Iunie 2008 Semnele Timpului 33

Cultur` trag macazul, substituind undele Alfa cu undele Beta. {i dac` fluxul negativ nu \nceteaz`, ca o reac]ie de ap`rare, undele Beta fac loc undelor Delta sau chiar Theta (undele st`rii de incon[tien]`). |n aceste cazuri din urm`, ascult`torul intr` \ntr-o „stare de con[tien]` alterat`” , fenomen obi[nuit [i savurat cu prilejul concertelor rock.

Din fericire, audi]ia muzical` este un act de alegere. Când omul \[i exercit` voin]a de partea binelui, impactul muzicii \i fortific` judecata dreapt`. Cercet`torii ru[i au eviden]iat faptul c` muzica poate \mbun`t`]i activitatea undelor electrice din creier.13 |ntr-un experiment efectuat \ntr-o gr`dini]` cu copii de patru ani, T. N. Malyarenko a difuzat muzic`, câte o or` pe zi, timp de 6 luni. Rezultatele au fost concludente: \n compara]ie cu grupul de control, copiii c`rora li s-a administrat muzica aveau atât o band` de frecven]` pentru undele Alfa mai mare, cât [i o coeren]` superioar` \ntre diferitele regiuni ale cortexului, cele mai pronun]ate fiind \n lobul frontal.

Aceast` coeren]` sporit` indic` o cooperare mai bun` \ntre regiunile creierului. Este semnificativ faptul c` ace[ti copii ascultau muzica pasiv, f`r` s`-i acorde aten]ie, \n timp ce se preocupau de alte lucruri. ST (Continuare \n num`rul viitor)

mare, \ncât o anumit` muzic` poate induce chiar crize de „epilepsie muzicogen`” – fenomen studiat \nc` din 1957. Dimpotriv`, alte tipuri de muzic` pot dep`[i inciden]a unor asemenea crize.11

Macazul gândirii Odat` cu cre[terea sau sc`derea nivelului de melatonin`, \n creier se mai produce un fenomen. Este vorba de schimbarea activit`]ii electrice a creierului. |n cazul unei audi]ii armonice [i lini[titoare, undele Beta – undele proprii stresului [i ale nelini[tii mentale – sunt substituite cu undele Alfa – unde ale calmului [i relax`rii. |n cazul revers, când are loc audierea unei muzici dizarmonice, hormonii

1. Emo – curent ap`rut la jum`tatea deceniului 9 al secolului trecut, ca unul dintre subgenurile hardcore punk – rock, ini]ial numit Emotionalhardcore, de unde [i prescurtarea „emo”.

2. Journal of American Academy of Child and Adolescent Psychiatrics, \n articolul: „Music Preference as an Indicator of Vulnerability”, 1993, nr.32, pag. 530 – 535.

3. Department of Criminal Justice, 1998, pag. 388¬ - 394.

4. The World Almanac and Book of Facts, 1997, p.973 5. Journal of Alternative and Complementary Medicine, volumul 10, nr.

1, 2004, pag. 113–122. Vezi [i Peter Tompkins & Christopher Bird, The Secret Life of Plants, 1973.

6. David Tame, The Secret Power of Music, 1984, pag. 141.

7. Los Angeles Weekly, 10 apr. 2003 8. G. M. Schreckenberg [i H. H. Bird, „The Effect of Music on Cognitive Performance”, \n revista Behavioral and Cognitive Neuroscience Reviews, vol. 4, nr. 4, pag. 235-261 (2005) 9. Los Angeles Times, 13 Decembrie, 2002, \n articolul „Muzica modific` leg`turile \n creier”, de Robert Lee Hotz 10. Mark Tramo, Cognitive Neuroscience of Music, Oxford University Press, 2003 11. B.G. Zifkin & R.J. Zatorre, Musicogenic Epilepsy, Reflex Epilepsies and Reflex Seizures: Advances in Neurology, 1998, V.75, pag. 273-281.

12. Scientific American, oct. 1973, articolul „Auditory Beats in the Brain”, de G. Oster.

13. Human Physiology, 1996, vol. 22, pag. 76-81. Vezi [i Music Educators Journal, Vol. 87, nr. 2, articolul „Special Focus: Music and the Brain” (Sep., 2000), pag. 28-32

Semnele Timpului Iunie 2008 34

Citatul ST

„

|n ]`rile

|n ]`rile \n care religia nu este defel respectat`, ea nu are nicio r`spundere; dar aici, unde \ntregul prestigiu al unei puteri absolute sprijin` preotul \n \nf`ptuirea operei sale, unde doctrina nu este comb`tut` nici prin scrieri, nici prin viu grai; unde practicile biserice[ti au fost aproape preschimbate \n legi de stat; unde datinile slujesc drept credin]`, \n timp ce la noi se \mpotrivesc, aici ai dreptul s` te plângi de nerodnicia bisericii. Este o biseric` moart`, [i totu[i, dac` te gânde[ti la cele petrecute \n Polonia, poate ajunge prigonitoare, neavând nici prea multe virtu]i \nalte [i nici daruri suficiente pentru a fi biruitoare prin spirit; \ntr-un cuvânt, biserica ruseasc`, ca [i \ntreaga ]ar`, este lipsit` de libertate, f`r` de care principiul vie]ii p`le[te, iar lumina se pierde.

”

Marchizul de Custine, Scrisori din Rusia, Rusia \n 1839

Iunie 2008 Semnele Timpului 35

Cultur`

Calea cea larg` „Nesim]itul e \ntotdeauna \n apele lui, f`r` s` cunoasc` stinghereala.

Nesim]itul nu ro[e[te, fiindc` e nepreg`tit genetic pentru o asemenea abatere pigmentar`. Mediul lui optim e spa]iul public, unde \[i d` imperturbabil adev`rata m`sur`. Acomodant, niciodat` \n pan` când vine vorba de adecvarea la context, suplu ca o lian` [i sâcâitor ca sciatica, nesim]itul [tie s` valorifice toate fisurile prin care se poate furi[a \n ]esutul social. El are [tiin]a fructific`rii insinuante. Nu te cople[e[te frontal [i decisiv, ci te \nv`luie alunecos, pân` când \]i devine vecin sau \]i sufl` \n ceaf`. Nesim]itul se comport` ca un virus cu tabieturi, obsesii [i manii. |i lipsesc, \n schimb, sim]ul m`surii [i urbanitatea elementar`.”

I Cristian M`gur`

Decalogul nesim]itului Cele 10 reguli care definesc lipsa de bun-sim]: Fii strident.

Lupt` cu toate Nu te gândi mijloacele la ceilal]i. \mpotriva dis- Fii egocentric. cre]iei.

1 2 5 6 8 9

Batjocore[te Arat`-te opac lucrurile grave. la argumentele celorlal]i.

Practic` persiEventual, flarea mai ales refuz`-le de când nu e plano. cazul.

P`trunde pretutindeni.

Nu te l`sa marginalizat.

3 4 7 10 F` prozeli]i. O s` vezi c` nu e foarte greu.

Caut` mereu prim-planul. |ncearc` s` fii contaminant.

Evit` s`-]i pui Nu uita c` Convinge \ntreb`ri. Drumarele t`u lumea s` se mul t`u e unul du[man e bunulal certitudinilor. plieze pe setul sim]. Combate-l t`u de valori. cu fiecare gest [i Nu accepta cuvânt. compromisuri.

36

O

carte despre nesim]ire? La ce rost?

Nesim]irea are o \ntindere nem`rginit`, este democratic r`spândit` \n orice ungher al planetei, f`r` discriminare [i cu egal` bun`voin]`. Este un fapt mult prea evident pentru a mai avea nevoie de ini]iere sau de o descriere am`nun]it`. Omniprezent`, incisiv`, vociferant`, expansiv` ca un imperiu ce tinde spre universalitate, nesim]irea este o materie inepuizabil`, intratabil`, dar pe care se poate face o anatomie plin` de haz. Cu nesim]irea ori r`zbe[ti, ori sfâr[e[ti asimilat de consisten]a ei monopolizant`. |ntocmind Ghidul nesim]itului, Radu Paraschivescu scrie o carte de un umor stenic, dar care se dovede[te trist` \n cele din urm`.

Pune \n scen` cele mai evidente avataruri ale nesim]irii autohtone, [i sfâr[e[te prin a contura un tablou de un naturalism aproape depresiv.

Nu po]i râde la nesfâr[it despre o meteahn` care \]i agreseaz` permanent existen]a [i care te mobilizeaz` zi de zi \ntr-o \nfruntare din care ie[i sastisit. |n mod obi[nuit, categoriile cu care lucreaz` morali[tii scrobi]i sunt limitate la dihotomiile u[or de mânuit: moral-imoral, r`u-bun sau p`c`tos-sfânt. |n intervalul dintre aceste Semnele Timpului Iunie 2008

a nesim]irii

extreme sunt nenum`rate tipologii pe care nu prea le iau \n serios, poate [i din cauza sonorit`]ii pu]in cam agresive: mojicul, ]opârlanul (]oapa), b`d`ranul, mârlanul sau ghiolbanul, ca s` amintesc numai câteva din regnul nesim]irii. Dar sensurile acestea care lezeaz` timpanul fin al unora dintre noi nu sunt un produs al literaturii burle[ti, ci decupaje din realitatea cotidian`.

Radu Paraschivescu scrie o carte despre nesim]ire nu ca un ghid efectiv, a[a cum ar l`sa s` se \n]eleag` din titlu. Inten]ia disimulat` este una apologetic`: pentru cei care pot identifica nesim]irea [i care, din ra]iuni de igien`, se pot ]ine departe de ispitele sale sau pentru cei care se pot smulge din mrejele ei, pentru a face aerul celor din jur mai respirabil. ST

Nesim]irea e un virus redutabil, cu instalare rapid` [i efecte demolatoare. Ea se instaleaz` \n aproapele anonim, dar \i afecteaz` mai mult pe cei din jur. Nesim]itul devine pe zi ce trece o prezen]` constant`, greu de evitat [i imposibil de strunit. |n tren sau la oper`, \n autobuz sau la biseric`, \n parc sau la teatru, \n Parlament sau la bloc, reprezentan]ii acestei categorii fondeaz` un cult volatil, f`r` agend` [i f`r` orizont. Religia lor e sfidarea celorlal]i. Nesim]itul nu are un cod de reguli, dar se comport` ca [i cum l-ar avea. E invaziv pân` la ubicuitate, pis`log pân` la nevroz` [i vociferant pân` la delir.”

Radu Paraschivescu, Ghidul nesim]itului, Humanitas, 2008, 189 pagini.

Iunie 2008 Semnele Timpului 37

Social

nefireasc` lege Flagelul foametei [i al malnutri]iei r`mâne unul dintre dezacordurile cele mai stridente [i condamnabile din cronica timpurilor moderne. |n 1974, conduc`torii de stat [i reprezentan]ii guvernamentali au fost convoca]i la o Conferin]` Mondial` pentru Hran` (World Food Conference), pentru eliminarea acestui r`u prin proclamarea „dreptului inalienabil al fiec`rei fiin]e umane – b`rbat, femeie sau copil – de a nu suferi de foame [i malnutri]ie [i de a-[i dezvolta facult`]ile fizice [i mentale.”

I Cristina Ru]`

D

ar cuvintele, chiar [i atunci când statueaz` dreptul la hran`, nu tocesc [i nici nu smulg col]ul foamei. Mai târziu, \n 1996, Organiza]ia pentru Hran` [i Agricultur` ONU (Food and Agriculture Organization, FAO) avertiza c`, dac` nu se iau m`suri, num`rul fl`mânzilor va ajunge pân` \n 2010 la 680 de milioane, dintre care peste 250 de milioane \n Africa sub-saharian`. |n acest context, la sediul FAO din Roma, a fost organizat, \n perioada 13-17 noiembrie 1996, primul Summit Mondial pentru Hran` (World Food Summit), la care au participat reprezentan]i din 185 de state [i din Uniunea European`. Cele cinci zile de discu]ii au vizat mobilizarea global` pentru eradicarea foametei [i s-au finalizat cu adoptarea Declara]iei de Semnele Timpului Iunie 2008

38

a vie]ii la Roma cu privire la Securitatea Mondial` a Hranei [i a Planului de Ac]iune, de reducere cu 50% a num`rului de oameni subnutri]i, pân` \n 2015. „Avem posibilit`]i, avem cuno[tin]ele, avem resursele, iar prin Declara]ia de la Roma [i Planul de Ac]iune, am dovedit c` avem [i voin]a de a o face”, anun]a dr. Jacques Diouf, directorul general FAO. Dar cuvintele, chiar [i atunci când proclam` idealuri umanitare, \nscriu angajamente [i \ntocmesc planuri, nu potolesc foamea nici m`car a unui singur suflet de om.

Descump`ni]i de lipsa de efect a tuturor vorbelor bune care s-au rostit, [i mai ales de semnele ce anun]au \nr`ut`]irea situa]iei, au convocat al doilea summit, tot la Roma, \n

10-13 iunie 2002, pentru a cerceta cauzele persist`rii foametei \n pofida Planului de Ac]iune din 1996: aprobat` cu entuziasm, strategia nu a avut parte [i de o aplicare la fel de \nfl`c`rat`.

A fost gândit un nou program anti-foamete, de asistare financiar` a produc`torilor agricoli din ]`rile s`race, dar cu poten]ial agrar, program pentru a c`rui implementare era nevoie de 24 de miliarde de dolari anual. Dar [i aceast` hot`râre bun` [i realizabil` a fost \n mod flagrant renegat` de fapte: \n paralel cu toate aceste demersuri de securizare a hranei, ajutorul financiar pentru agricultur` s-a diminuat cu 58% \n decada 1984-2004, iar cota pentru agricultur` din fondurile pentru dezvoltare a sc`zut de la 17% \n 1980 la 3% \n 2006. |n plus, \n 2006, subven]ii \n valoare de 11 miliarde de dolari au luat de la gura oamenilor 100 de milioane de tone de cereale ca s` fie transformate \n biocombustibil pentru autovehicule. „Dac` la[i un lucru \n pace, \l la[i \ntr-un torent de schimbare.” (G.K. Chesterton, Orthodoxy). Iar dac` aceast` raportare la problema foametei, bâlbâit`, neserioas`, pe alocuri meschin`, a e[uat \n anihilarea flagelului, asta nu \nseamn` c` r`ul a stagnat. Ci s-a agravat mult peste previziunile din 1996: ast`zi, num`rul celor care fl`mânzesc se ridic` la 862 de milioane!

Pe plan global, din 2007, scumpirea petrolului a atras scumpirea produselor alimentare.

Cet`]enii statelor dezvoltate s-au v`zut nevoi]i s` aloce bugetului pentru alimente câteva procente \n plus din salariu, unii poate chiar s`

De ani [i ani, cele 150 de milioane de s`raci au suferit de foame (...), f`r` puterea de a atrage aten]ia asupra nenorocirii lor.

[Acum] oamenii de la ora[ protesteaz`, [i aten]ia guvernelor este captat` imediat. adopte un meniu mai simplu [i mai cump`tat. |n esen]`, mai pu]ine mofturi [i un regim o idee mai sobru, dar nimic auster. Consecin]e aproape derizorii \n compara]ie cu impactul resim]it \n ]`rile s`race, unde familiile cheltuiesc pe alimente 70% sau chiar mai mult din venit. |n 17 state au avut loc proteste [i

Iunie 2008 Semnele Timpului 39

Social manifesta]ii publice. |n multe zone persist` acela[i climat agitat. „De ani [i ani, cele 850 de milioane de s`raci au suferit de foame, majoritatea \ntr-un cap`t de ]ar` uitat, f`r` puterea de a atrage aten]ia asupra nenorocirii lor.

Acum scumpirea alimentelor love[te cu totul alte sec]iuni ale societ`]ii. Oamenii de la ora[ protesteaz`, [i aten]ia guvernelor este captat` imediat. Presiunile sunt enorme…”, nota Alexander Müller, director general asistent la FAO, \ntr-un interviu Spiegel. |n acest timp de criz`, ONU a convocat al treilea Summit Mondial pentru Hran`, la Roma, \ntre 3 [i 5 iunie a.c., onorat cu prezen]a a peste 40 de [efi de stat [i de guvern [i reprezentan]i din 181 de ]`ri. |n discursul de deschidere, dr.

Jacques Diouf a expus \n termeni nevoala]i adev`rul despre criza de fa]`, care pesemne c` nu este doar una a resurselor, ci [i o bancrut` a devotamentului umanitar, a responsabilit`]ii civice, a maturit`]ii politice.

Dup` ce le-a amintit celor prezen]i c`, \n 2006, statele lumii au cheltuit 1.200 de miliarde de dolari pe arme, c` anual alimentele aruncate la gunoi, doar \ntr-o singur` ]ar`, pot ajunge la 100 de miliarde de dolari, iar popula]ia obez` a lumii consum` un exces de hran` de 20 de miliarde de dolari, dr. Diouf a \ntrebat deloc retoric: „Având \n minte toate acestea, cum le vom explica oamenilor de bun sim] [i de bun` credin]` c` nu am reu[it s` facem rost de 30 de miliarde de dolari pe an pentru a oferi celor 862 de milioane de fl`mânzi posibilitatea de a se bucura de unul dintre cele mai fundamentale drepturi ale omului: dreptul la hran` [i, deci, dreptul la via]`? C`ci resurse de acest ordin ar fi suficiente pentru a pacifica definitiv spectrul conflictelor pentru hran` ce amenin]` la orizont.” |n cele trei zile ale summitului s-a discutat problema securit`]ii hranei \n condi]iile \n care cererea a crescut, mai ales \n ]`rile asiatice cu economii \nfloritoare. Produc]ia a sc`zut \n

multe ]`ri mari produc`toare de cereale, [i p`r]i semnificative din recolte sunt deturnate c`tre produc]ia de biocombustibili [i bioenergie. To]i ace[ti factori au contribuit la dublarea pre]urilor bu nurilor de consum \n ultimii doi ani, aducând al]i 100 de milioane de oameni \n situa]ia de risc de s`r`cie [i neputin]` de a se \ntre]ine. {i acesta nu este decât \nceputul crizei! Modific`rile climatice continu` s` diminueze suprafa]a arabil`. Produc]ia este afectat` fie prin secete prelungite, fie prin inunda]ii, iar pân` \n 2030 ar trebui s` creasc` cu 50% pentru a acoperi necesarul de hran` pentru popula]ia de atunci!

Consensul delega]ilor a fost unanim – \nc` o dat` – \n ceea ce prive[te necesitatea de „a eradica foametea [i a face hrana accesibil` tuturor, ast`zi [i mâine” [i au fost exprimate promisiuni de ajutor financiar \n valoare de 8 miliarde de dolari.

Ed Schafer, reprezentatul Statelor Unite la acest summit, a folosit ocazia pentru a promova biotehnologia drept „unul dintre cele mai promi]`toare instrumente pentru \mbun`t`]irea productivit`]ii \n agricultur` [i cre[terea veniturilor s`racilor din mediul rural”.

Plantele modificate genetic, cultivate \n SUA Semnele Timpului Iunie 2008

40

din urm`, p`gubitoare. Statele Unite se situeaz` pe primul loc \n rândul contribuabililor la Programul ONU Hran` pentru Lume (World Food Program WPF). Admirabil gest de caritate, dac` nu ar fi aceast` chichi]`: alimentele donate de guvernul american sunt cump`rate de la fermierii americani subven]iona]i [i livrate de companii de transport americane pe vase americane, astfel c` jum`tate din valoarea ajutorului se \ntoarce la bugetul american. Un alt fapt curios este c`, \n anii cu supraproduc]ie \n SUA, chiar [i ]`rile care nu au nevoie primesc ajutoare \n cereale, \n detrimentul fermierilor locali.

Douglas Alexander, secretarul britanic pentru Dezvoltare Interna]ional`, a atras aten]ia \nc` din prima zi a summitului: „Este inacceptabil faptul c` ]`rile bogate continu` s` subven]ioneze agricultura cu 1 miliard de dolari pe zi, pricinuind fermierilor s`raci din [i exportate de americani [i \n unele ]`ri din ]`rile \n curs de dezvoltare pierderi anuale de Asia [i Africa, nu au primit viz` de intrare \n 100 de miliarde de dolari.” ]`rile din UE, fiind suspectate de consecin]e Dac` vrei s`-l aju]i pe cel s`rac, d`-i mai negative asupra biodiversit`]ii [i de incombine o undi]` decât un pe[te. {i aceasta se patibilitate cu organismul uman. Culturile verific` [i \n cazul statelor s`race c`rora le-ar modificate genetic impresioneaz` prin rezisprinde mai bine o infuzie de bani [i tehnologie ten]a pe care o dovedesc la boli, d`un`tori [i pentru a-[i putea consolida produc]ia au-tohcondi]ii de secet`, \ns` nelini[tesc prin ton` de hran`. S-a vorbit deci impactul pe care l-ar putea avea asupra s`n`t`]ii con- Alternativa biocombus- [i acum despre oportunitatea tibililor se dovede[te unui parteneriat \ntre ]`rile sumatorilor – unii speciali[ti care au resurse financiare, vorbind chiar de o vulnerade-a dreptul imoral` capa-citate managerial` [i bilizare la cancer \n urma dac` ne gândim c` tehnologic` [i ]`rile care au consumului de produse masa de cereale nece- p`mânt, ap` [i resurse umane; „frankenstein”.

Notele discordante au sar` pentru a umple cu s-au exprimat inten]ii de \nceput s` se fac` auzite \n etanol rezervorul unui reconsiderare a sistemelor de taxe [i subven]ii [i s-au luat momentul \n care s-au pus SUV este suficient` angajamente de sprijinire a \n discu]ie subven]iile pentru hr`nirea unui micilor fermieri din ]`rile \n oferite de statele occidenom pe un an \ntreg. curs de dezvoltare. tale pentru agricultur`. |n acest regim protec]ionist, |n a doua zi a summitului a fost abordat` fermierii sunt \ncuraja]i s` produc` \n exces, chestiunea biocombustibililor, al c`ror impact surplusul de marf` urmând s` fie exportat \n real asupra pre]urilor la alimente r`mâne con]`ri s`race unde concureaz` cu produsele troversat. Oficialii FAO au comunicat c` bioautohtone [i câ[tig` pentru c`, gra]ie subcombustibilii sunt responsabili de 59% din ven]iilor, \[i permit s` joace „ieftin”. cre[terea pre]urilor la cereale, Fondul Mone|n acest fel, au fost sabotate eforturile de tar Interna]ional estimeaz` impactul la 30%. apreciere economic` din multe state africane, Ed Schafer, ministrul american al agriculturii, pentru care chiar [i ajutoarele \n produse alia contrapus o inofensiv` cifr` de 3% - tentativ` mentare subven]ionate s-au dovedit, \n cele Iunie 2008 Semnele Timpului 41

Social

de disculpare a ]`rii sale, ce r`mâne cel mai mare produc`tor de etanol din lume.

Alternativa biocombustibililor se dovede[te de-a dreptul imoral` dac` ne gândim c` masa de cereale necesar` pentru a umple cu etanol rezervorul unui automobil SUV este suficient` pentru hr`nirea unui om pe un an \ntreg. |n plus, ultimele date [tiin]ifice pun sub semnul \ndoielii calificarea etanolilor drept alternativ` ecologic` la carburan]ii fosili, fapt ce nu mai poate fi deloc ignorat, c`ci pe termen lung, modific`rile climatice s-ar putea dovedi, pentru securitatea hranei, o amenin]are mai mare decât toate celelalte la un loc, cum avertiza unul dintre delega]ii la summit.

Discu]iile s-au \ncheiat f`r` a se fi dat un verdict \n problema „compatibilit`]ii biocombustibililor cu securitatea hranei”. Dreptul fundamental [i universal la hran` se pare c` nu atârn` \ndeajuns de conving`tor atunci când este pus \n balan]` cu dreptul accesoriu [i regional la stilul de via]` modern.

„Ne angaj`m ferm s` folosim toate mijloacele pentru ameliorarea suferin]ei cauzate de criza actual`, pentru stimularea produc]iei de hran` [i cre[terea investi]iilor \n agricultur`, pentru facilitarea accesului la hran` [i resursele planetei, pentru protejarea biodiversit`]ii…”, se promite din condei \n Declara]ia adoptat` cu acest prilej. Alte cuvinte frumoase \ngr`m`dite \n locul r`mas vacant prin amânarea faptelor.

Dup` ce, la summitul din 2002, ziari[tii au consemnat mali]ios incongruen]a dintre tema de discu]ie – foametea – [i bucatele bogate cu care s-au \ntremat participan]ii la eveniment, anul acesta s-a avut \n vedere alc`tuirea unui meniu cu denumiri mai modeste, pentru a evita expunerea la acuza]ii de ipocrizie. C`ci „nu d` bine ca liderii ce dezbat problema foametei s` fie v`zu]i mâncând somptuos”, dup` cum m`rturisea unul dintre organizatori unui reporter.

Dar c`, \ntr-o singur` zi, cet`]enii simpli dintr-o ]ar` ca SUA sau Marea Britanie pot arunca la gunoi zeci de mii de tone de alimente \n valoare de zeci de milioane de dolari d` bine? {i cât de congruente sunt zecile de milioane de dolari cheltuite de americani pe produse de sl`bit cu cei 18 mii de copii care mor zilnic din cauze legate de subnutri]ie?

1 copil la 5 secunde!

Tu quoque!1 C`ci cine s-ar mai putea sustrage responsabilit`]ii, ast`zi, când, mai mult ca oricând, niciun om pe lume nu-i doar un ostrov, stingher [i de sine st`t`tor? Ci vinovat prin risip`, prin abuz, prin nep`sare, prin superficialitate. Prin sustragere din fa]a faptului concret: 1 copil la 5 secunde! „…fenomenul r`ului comis la o scar` gigantic` [i care nu a putut fi atribuit vreunei r`ut`]i ie[ite din comun, vreunei patologii ori convingeri ideologice a f`pta[ului, a c`rui singur` distinc]ie personal` era, probabil, o extraordinar` superficialitate.” Aceasta este „lec]ia despre \nfrico[`toarea banalitate a r`ului”, consemnat` de Hannah Arendt \n Thinking and Moral Consideration.

Tu quoque! ST

1. tu quoque! = lat. [i tu!

Semnele Timpului Iunie 2008 42

„Muzica, televiziunea, filmele, jocurile pe computer, proiectele creative, ie[irile \n natur`, sexul oamenii cred c` marijuana le face mult mai pl`cute.”

Social

Osborne Geraint, sociolog

Marijuana, o mod` prea costisitoare O mare parte din clasa de mijloc a societ`]ii canadiene face „un pas con[tient \n alegerea folosirii marijuanei”. Motiva]ia? Pentru relaxare sau doar pentru pl`cerile de zi cu zi, sus]ine un studiu efectuat de Universitatea din Alberta [i publicat \n revista Substance Use & Misuse. Fiind \nc` o activitate ilegal`, oamenii se folosesc de intimitatea caselor personale pentru a se putea droga. Fie c` preg`tesc masa, fie c` stau de vorb` cu prietenii, fie \nainte de culcare, din ce \n ce mai mul]i cred c` marijuana \i va ajuta s` se lini[teasc`.

I Marius Andrei

Iunie 2008 Semnele Timpului 43

S

tudiul a fost efectuat \n Canada, iar e[antionul selec]ionat este reprezentativ pentru popula]ia clasei de mijloc a societ`]ii, pentru cei care lucreaz` \n domenii ca: \ngrijire medical`, v창nz`ri, asisten]` social`, servicii [i comunicare. Ace[tia se consider` consumatori responsabili, definindu-se pe sine ca utilizatori modera]i \n loca]ii adecvate [i care nu permit ca al]ii s` fie afecta]i de alegerea lor.

Conform unui sondaj efectuat online pe un e[antion de 1.004 adul]i canadieni \n perioa-

da 8-9 mai 2008, 53% din popula]ia Canadei sus]ine legalizarea folosirii marijuanei. Marja de eroare raportat` este de 3.1%.

Este folosirea marijuanei benefic`?

R`spunsul cel mai scurt este, cu siguran]`, NU! Tot ceea ce consum`m [i afecteaz` creierul cu siguran]` are efecte secundare negative, care difer` de la persoan` la persoan`. Orice substan]` inhalat` este virtual Semnele Timpului Iunie 2008

44

chimioterapeutic. Argumentele sunt folosite, totu[i, mai pu]in de lumea medical` [i mai mult de cei care urm`resc legalizarea folosirii private a acestui drog. Toate beneficiile produse de marijuana au deja alternative care sunt cel pu]in la fel de eficiente, dac` nu chiar mai eficiente.

Marijuana era folosit` \n mod deosebit de popula]ia s`rac` hispanic` [i afroamerican`.

Ast`zi exist` chiar [i un partid numit Partidul Marijuanei din Canada. Un sondaj telefonic arat` c` persoanele care au un venit sigur constituie cel mai mare grup de consumatori de canabis. „Este la fel ca [i alcoolul”, declar` Jonathan Mei, student la arhitectur`. Dup`

|n ciuda tuturor legilor \mpotriva folosirii marijuanei, consumul cunoa[te cre[teri majore \n mod deosebit \n p`tura avut` a societ`]ii. Pentru cei mai mul]i, alcoolul [i marijuana sunt droguri recreative.

Olanda, Canada este cea de-a doua ]ar` ce preg`te[te legalizarea marijuanei. „Oamenii \ncep s` recunoasc` faptul c` judec`torii, avoca]ii, poli]i[tii, doctorii [i alte persoane care de]in slujbe respectabile \n societate vor s` foloseasc` marijuana”, spune Mulgrew, un scriitor din Vancouver.

O afacere profitabil`

cancerigen` [i afecteaz` sistemul respirator.

Corpul reac]ioneaz` negativ la fum [i, pentru a inhala drogul prin fumat, corpul trebuie for]at s` accepte ceva ce \n mod normal respinge. Este o naivitate absurd` s` crezi c` folosirea marijuanei, un drog psihoactiv, nu are efecte secundare.

Sunt \ncerc`ri de a sus]ine folosirea marijuanei \n scopuri medicale. Exist` unele dovezi care arat` c` aceasta ajut` la tratarea glaucomului, \n reducerea durerii [i \n tratamentul

Institutul Fraser estimeaz` c` industria marijuanei din Canada atinge aproximativ 5,7 miliarde de dolari. Peste 5% din popula]ia globului consum` droguri, conform unui raport al ONU. Asta \nseamn` c`, la nivel global, marijuana are mai mult de 200 de milioane de consumatori. Doar \n 2003, volumul tranzac]iilor de pe pia]a mondial` a drogurilor a fost apreciat la aproximativ 320 de miliarde de dolari, noteaz` cotidianul rus Gazeta. „Consider c` marijuana este cea mai mare problem` cu care ne confrunt`m, nu pentru c` marijuana ar fi un drog cu efecte letale, ci pentru c` ea \i determin` pe oameni s` consume droguri [i mai puternice”, declara Antonio Maria Costa, directorul departamentului pentru droguri [i criminalitate din cadrul ONU.

Iunie 2008 Semnele Timpului 45

Social

Marijuana vândut` pe str`zi \n Bangladesh

Amfetamine sunt folosite de aproximativ 26 de milioane de persoane, iar extazy de 8 milioane. A crescut [i consumul de opiacee (opiu, morfin` [i heroin`). Aproximativ 16 milioane de persoane utilizeaz` acest tip de droguri, din care 11 milioane opteaz` pentru heroin`.

Num`rul consumatorilor de cocain` a ajuns la 14 milioane de persoane. Dou` treimi din consumatorii de cocain` locuiesc pe continentul american, \n Europa [i Asia. Afganistanul asigur` 87% din necesarul de opiu de pe pia]a mondial`. Cât prive[te cocaina, cea

mai mare parte din produc]ie provine din Columbia (50%), Peru (30%) [i Bolivia (15%).

Marijuana [i adolescen]ii Elisabeth Burton Phillips, profesoar` la o [coal` privat` din Reading, Marea Britranie, declara c` vânz`torii de droguri urm`resc \n mod deosebit tinerii „naivi” din familii influente.

Ace[tia sunt recompensa]i cu bani de c`tre p`rin]i, iar unii \i folosesc pe droguri. “Am lucrat 35 de ani \n [colile private... Din p`cate, unii dintre ei sunt recompensa]i cu prea mul]i bani. Vânz`torii de droguri sunt con[tien]i de Semnele Timpului Iunie 2008

46

24 iulie 1967 - Beatles pl`tesc o pagin` \ntreag` din revista Times pe care scriu: „Legea \mpotriva marijuanei este imoral` \n principiu [i nefunc]ional` \n practic`.” Declara]ia este semnat` de 60 de oficiali britanici din diverse medii.

12 noiembrie 1980 - primarul ora[ului New York, Ed Koch, recunoa[te c` a \ncercat marijuana.

24 iunie 1982 - Pre[edintele SUA, Ronald Reagen, declara: „Trebuie s` ne mobiliz`m toate for]ele pentru oprirea intr`rii drogurilor \n ]ar`, s` spunem copiilor adev`rul, s` distrugem imaginea fermecat` din jurul drogurilor [i s` spunem drogurilor de tip marijuana pe nume, adic` periculoase, mai ales pentru vârsta [colar`.”

6 septembrie 1988 judec`torul Francis L. Law declara c`, „din punct de vedere medical, marijuana este mai sigur` decât multe dintre mânc`rurile noastre.”

20 ianuarie 2000 - John C. Warnecke Jr declara: „Eu [i Al Gore (foto) am fumat regulat. Marijuana, ha[i[. Eu eram sursa lui.

Am fumat \mpreun` de mai multe ori, de foarte multe ori. Fumam \n casa lui, \n ma[ina lui, \n casa p`rin]ilor lui, \n casa mea... Fumam mult.”

29 martie 1992 - guvernatorul de Arkansas [i candidatul la pre[edin]ia SUA, Bill Clinton, declara: „Când am fost \n Anglia, am \ncercat marijuana o dat` sau de dou` ori. Nu am inhalat [i nici nu am mai \ncercat.”

5 martie 2001 - exper]ii sud-africani au analizat 24 din fragmentele de pip` din casa memorial`

a lui Shakespeare. Rezultatul, publicat \n South African Journal of Science,arat` c` opt din pipele testate aveau urme de canabis [i dou` din ele aveau urme de cocain`.

1 decembrie 1997 - Ralph Abernathy, membru al senatului statului Georgia, \ncearc` s` introduc` marijuana din Jamaica \n SUA. Este fiul lui Martin LutherKing.

2002 - candidatul la prim`ria New Yorkului, Michael Bloomberg, este \ntrebat dac` a \ncercat marijuana. El a r`spuns: „Sigur c` da. {i mi-a pl`cut.”

noiembrie 2002 - George Soros este principalul sponsor al ini]iativei legislative de a legaliza marijuana \n Nevada.

Iunie 2008 Semnele Timpului 47

Social parte din clasa de mijloc [i superioar` a societ`]ii americane, a ar`tat c` adolescen]ii se aprovizioneaz` cu droguri fie de la colegi, fie din locurile folosite de obicei pentru petreceri, concerte rock sau din casele altor prieteni.

Un amestec ce poate duce la dependen]`, diferite afec]iuni mentale [i chiar la comportament suicidal este format din adolescen]i, depresie [i marijuana. Un adolescent care a trecut printr-o depresie este de dou` ori mai probabil s` fi fumat marijuana decât cei care nu au trecut printr-un astfel de moment de depresie, sus]ine un studiu guvernamental american. Mai mult, potrivit aceleia[i surse, fumarea jointurilor cu marijuana poate duce la probleme grave de s`n`tate, m`rind riscul apari]iei unor boli psihice cu 40%.

Adolescen]ii care au fumat marijuana cel pu]in o dat` pe lun`, timp de un an, prezint` un risc de trei ori mai mare de a avea gânduri sinuciga[e decât cei care nu au consumat deloc. Mai mult, \n cazul tinerilor care fumeaz` marijuana atunci când se simt deprima]i, se manifest` un risc dublu de a deveni dependen]i de acest drog, comparativ cu ceilal]i.

Dependen]` netratat`

lucrul acesta. Un elev care urma o cur` de dezintoxicare mi-a declarat c` vânz`torii de droguri vând copiilor de bani gata produsele la pre] dublu decât cel al str`zii. Vânz`torii nu sunt deloc pro[ti, abordând copiii familiilor avute”, a m`rturisit Elisabeth Burton Phillips.

De cele mai multe ori, ace[ti adolescen]i nu cunosc tehnicile sofisticate folosite de vânz`torii de droguri pentru a atrage tinerii \n plas`. Unii \ncep cu distrac]ia sau ritualuri de ini]iere [i ajung la disperare, dec`dere [i chiar deces. Din cauza curiozit`]ii, fiind prezentat ca fructul oprit [i deci interesant, tinerii cad prad` consumului de droguri.

Un studiu efectuat pe 162 de adolescen]i, cu vârste cuprinse \ntre 14 [i 17 ani [i care f`ceau

|n ciuda tuturor legilor \mpotriva folosirii marijuanei, consumul cunoa[te cre[terimajore \n mod deosebit \n p`tura avut` a societ`]ii. Pentru cei mai mul]i, alcoolul [i marijuana sunt droguri recreative. Dependen]a nu este o crim`, ci o problem` de s`n`tate fizic` [i mental`.

A reduce la zero disponibilitatea de a face rost de droguri nu a fost cea mai eficient` metod` de stopare a utiliz`rii lor. Sunt mult prea mul]i bani de câ[tigat ca locurile r`mase vacante prin arestarea celor implica]i s` nu fie umplute imediat de al]ii.

Oamenii folosesc drogurile dintr-un anume motiv, chiar dac` noi nu \n]elegem sau nu suntem de acord cu acel motiv. Ca \n multe alte cazuri, statul prefer` totu[i s` trateze simptomele, [i nu cauza. ST Semnele Timpului Iunie 2008

48

Revista Semnele Timpului te ascult`. O rubric` special` va fi destinat` coresponden]ei cu cititorii. A[tept`m aprecieri, critici sau eventuale sugestii la adresa: Str. Erou Iancu Nicolae, 38-38A, Voluntari, Ilfov sau pe www.semneletimpului.ro Men]iona]i pe plic Semnele Timpului.

Iunie 2008 Semnele Timpului 49

Nu te l`sa ademenit s` contrazici. |n]elep]ii cad \n ne[tiin]` c창nd se ceart` cu cei ne[tiutori.

Goethe

SEMNELE

timpului