Educatorul Crestin, nr. 3

E

ducatorul creยบtin apare semestrial

nr. 3 * decembrie 2009

Revista profesorilor de religie ai Diecezei Romano-Catolice de Iaยบi

Educatorul creºtin Revista profesorilor de religie ai Diecezei Romano-Catolice de Iaºi Nr. 3 / decembrie 2009 Apare semestrial Adresa redacþiei: Episcopia Romano-Catolicã Iaºi Bd. ªtefan cel Mare, nr. 26, 700064-Iaºi Tel. 0232/212003; fax 0232/212006 e-mail: educatorul@gmail.com Editura Sapientia Str. Th. Vãscãuþeanu, nr. 6, 700462-Iaºi Tel./fax: 0232/225228, 0232/211476 e-mail: sapientia@itrc.ro

EDITORIAL

Educaþia ºi conþinutul educaþional în ºcolile catolice Prof. univ. dr. pr. Iosif Bisoc, OFMConv., inspector ºcolar diecezan

Într-unul din discursurile sale, Sfântul Pãrinte papa Ioan Paul al II-lea spunea: „Promovarea persoanei umane este scopul ºcolii catolice!” ºi aceastã afirmaþie este mai mult Colectivul de redacþie Director: pr. prof. univ. dr. Iosif Bisoc, OFMConv. decât adevãratã, deoarece cuprinde în sine Redactor ºef: prof. Loredana Cojan filosofia ºi identitatea ºcolii catolice. ªcoala, Membrii: pr. conf. univ. dr. Iosif Enãºoae prin însuºi denumirea ei, trebuie sã dea un rãspr. dr. Alois Hîrja, prof. dr. Violeta Apostu puns valid ºi convingãtor la multe din aºteptãprof. Fulvina Blânda, rile copiilor, pãrinþilor, societãþii ºi Bisericii ºi din prof. Paula Odette Müller Doĝan aceastã perspectivã ºcoala catolicã din Dieceza Tehnoredactor: Ovidiu Biºog de Iaºi este privilegiatã. Educarea ºi formarea pentru viaþã a copiilor ºi tinerilor presupune Abonamente: Bd. ªtefan cel Mare, nr. 26, 700064-Iaºi o armonioasã împletire dintre intelectual ºi spiritual, dintre cunoaºterea lumii ºi cunoaºISSN 1841-2424 terea de sine. Este importantã dezvoltarea integralã a elevilor, deoarece în societatea contemporanã este nevoie de un ridicat nivel moral ºi spiritual. În acest sens, ºcolile catolice, luând în serios factorul educaþional, se transformã uºor-uºor din edificii materiale în spaþii ale creºterii umane ºi spirituale.

Educaþia ºi conþinutul educaþional al ºcolilor catolice trebuie sã þinã cont de câteva criterii care pot oferi posibilitãþi actualizate ale procesului formativ creºtin, iar acestea sunt: fidelitatea, delicateþea ºi pasiunea pentru educaþie.

Fidelitatea faþã de elev ºi de calitatea învãþãmântului îºi gãseºte fundamentul în pregãtirea zilnicã ºi nu doar în ocazii extraordinare. Misiunea educatorului trebuie sã-l stimuleze pentru a-ºi reînnoi mereu alegerile de profesor ºi formator ºi, de asemenea, sã ofere noi perspective elevilor, atât din punct de vedere intelectual, cât ºi din puncte de vedere uman, moral ºi spiritual.

Delicateþea, care este un element-bazã a bunului educator creºtin, se caracterizeazã prin subtilitatea de care acesta dã dovadã în faþa elevilor care sunt în situaþii limitã. În acest caz, educatorul creºte împreunã cu aceºtia ºi cu delicateþea necesarã trebuie sã-i ajute în depãºirea experienþelor negative.

De asemenea, pasiunea pentru educaþie ºi adevãr este o expresie profundã ºi un instrument eficace la îndemâna educatorului în vederea descoperirii autentice a personalitãþii elevului.

Un elev poate sã devinã matur ºi stãpân pe situaþiile concrete ale vieþii atunci când el este liber sã aleagã în lumina adevãrului descoperit de cãtre Dumnezeu prin intermediul profesorului.

Aceastã pasiune pentru o educaþie de calitate (nu numai a intelectului, ci ºi a sufletului) trebuie sã caracterizeze ºcolile catolice ale Diecezei de Iaºi, pe profesorii lor ºi elevii acestor aºezãminte.

2

Educatorul creºtin

PREZENTÃRI DE ªCOLI

Colegiul Naþional Catolic „Sf. Iosif” Bacãu Pr. prof. dr. Anton Sãboanu Încã din primele decenii dupã înfiinþare, Colegiul Naþional Catolic „Sf. Iosif” Bacãu, care pânã în anul 1994 a funcþionat pe lângã Institutul Teologic Romano-Catolic „Sf. Iosif” din Iaºi, s-a bucurat de un bun renume ilustrat atât de rezultatele elevilor pe parcursul anilor de studii, examenul de bacalaureat, olimpiade ºi concursuri ºcolare, cât ºi de calitatea absolvenþilor. Numeroase personalitãþi ale vieþii religioase, culturale, dar ºi ºtiinþifice, s-au format pe bãncile colegiului: viitori preoþi ºi cãlugãri, teologi din sfera Bisericii Catolice au fost elevii acestui liceu. Tot clerul diecezan din Dieceza de Iaºi ºi Arhidieceza de Bucureºti, episcopii celor douã dieceze, profesori universitari care activeazã în þarã sau strãinãtate, ºi-au început pregãtirea în Seminarul diecezan din Iaºi.

Din 1993 de când funcþioneazã în Bacãu, absolvenþii colegiului au promovat examenul de bacalaureat în proporþie de 99%, iar 90 % dintre ei urmeazã cursurile unei universitãþi.

Dintre aceºtia, sunt mulþi care se orienteazã cãtre o carierã didacticã, unii fiind în prezent profesori fie la colegiul pe care l-au absolvit, fie au rãmas în cadrul instituþiei de învãþãmânt superior respective. În perioada 1995-2009, elevii ºi seminariºtii au participat la olimpiadele ºcolare unde au obþinut: 17 locuri I – faza judeþeanã ºi participare la faza naþionalã; 43 locuri II – faza judeþeanã; 28 locuri III – faza judeþeanã; 124 menþiuni – faza judeþeanã.

Scopul acestui colegiu, ca de altfel al oricãrei ºcoli catolice, este sã-i formeze pe copii ºi pe tineri nu numai sub aspect intelectual, ci ca oameni în societate ºi pentru societate, în Bisericã ºi pentru Bisericã.

Accentul în acest liceu este pus în mod deosebit pe latura formativã, pe educarea nr. 3 / decembrie 2009

moral-creºtinã a tinerilor zilelor noastre. De aceea, Colegiul Naþional Catolic „Sf. Iosif” Bacãu exceleazã prin ordine ºi disciplinã, prin iubirea de adevãr ºi de frumos. Chiar dacã uneori sunt copii cu posibilitãþi intelectuale mai modeste, provenind din medii defavorizate, spiritul care domneºte în liceul, perseverenþa educaþiei, sârguinþa ºi seriozitatea dascãlilor determinã an de an rezultate deosebite la concursurile ºcolare, atingându-se performanþe nebãnuite.

Sunt ajutaþi cu precãdere, material ºi spiritual, tinerii proveniþi din medii defavorizate, unde familia este deficitarã în exercitarea îndatoririlor. Aceºti copii gãsesc la ºcoalã un climat de familie, obþinând sprijin din partea preoþilor ºi profesorilor, dupã absolvire întorcându-se frecvent în liceu pentru a regãsi oaza de liniºte.

O mare parte dintre absolvenþii Liceului, datoritã condiþiilor materiale în care se gãsesc familiile lor, nu ar avea acces la un liceu dacã nu li s-ar oferi sprijinul moral ºi material de care au nevoie.

3

Liceul Teologic „Fericitul Ieremia” Oneºti. Proiecte ºi programe educative ºcolare ºi extraºcolare Prof. dr. Violeta Apostu director Activitatea educativã din unitatea noastrã ºcolarã urmãreºte, în mod prioritar, sã contribuie la formarea unor personalitãþi complexe, libere ºi responsabile. Ne ajutã în acest sens tradiþia pe pãmânt românesc a ºcolilor catolice, care au avut ºi continuã sã aibã performanþe în ceea ce priveºte capacitatea organizatoricã a grupurilor educate, starea disciplinarã bunã ºi foarte bunã, respectul pentru valorile perene ale umanitãþii, capacitatea de a susþine ºi de a oferi celorlalþi aceste valori, fãrã dogmatism, în lumea de azi. În acest sens, existã preocupãri cu caracter permanent pentru cunoaºterea ºi sprijinirea elevilor cu dificultãþi în învãþare, programe suplimentare de pregãtire, organizarea studiului individual, încurajarea participãrilor la concursurile ºcolare etc. Ca o consecinþã a acestor preocupãri, la ieºirea din sistem, se obþine constant promovabilitate de 100 %, iar la concursurile ºcolare, rezultate onorabile: - etapa judeþeanã a Olimpiadei de Limba italianã: 1 premiu II, 1 premiu III, 1 menþiune; - etapa interjudeþeanã a Olimpiadei de Religie: 1 premiu I, 2 premii II, 1 menþiune;

4

- proiect judeþean „Pauza fãrã fumat”: premiul II; - proiect judeþean „Culturã ºi interculturalitate” 3 premii, 5 diplome; - sesiunea de comunicãri ºtiinþifice - Colegiul Petru Poni Oneºti: 3 diplome de merit; - concursul sportiv „Olimpiada sportului ºcolar”: 1 premiu II, tenis de masã, 2 premii III, tenis de masã, 1 premiu III, ºah.

Numãrul mic de elevi nu reprezintã un impediment în participarea la majoritatea concursurilor incluse în calendarul oficial al activitãþilor educative, existând preocuparea pentru depistarea, la fiecare elev, a calitãþilor care sã-i ofere demnitatea de sine.

Considerãm cã formarea, în parametri clari ºi bine susþinuþi, se aflã la un nivel mulþumitor, absolvenþii noºtri, indiferent de traseul urmat dupã terminarea ºcolii, gãsind soluþii specifice la provocãrile mai puþin plãcute ale lumii de azi. În cadrul liceului existã parteneriate încheiate între: parohiile romano catolice din Oneºti; Universitatea Alma Mater Sibiu; Grãdiniþa

Educatorul creºtin

„Sfântul Paul” Oneºti; Asociaþia „Familia ºi viaþa” Roman; Primãria municipiului Oneºti; Biblioteca municipalã „Radu Rosetti” Oneºti; Fundaþia Naþionalã „George Cãlinescu” Oneºti; Poliþia Oneºti.

Ca urmarea a muncii susþinute de profesorii liceului, în mod deosebit a Comisiei de proiecte, în anul ºcolar 2008-2009 s-a scris un proiect Comenius, care a fost aprobat de cãtre ANPCDEFP, pentru o perioadã de 2 ani, într-un parteneriat multilateral cu Italia ºi Polonia, intitulat „THE FAR – AWAY SO CLOSE”, sponsorizat de Comisia Europeanã. Proiectul a fost lansat pe data de 23 octombrie 2009, în aula Bibliotecii Municipale „Radu Rosetti” din Oneºti.

Proiectul are drept þintã integrarea elevilor, care vin din diferite þãri, în activitãþile ºcolare.

Vom începe prin a analiza aspectele psihologice ºi emoþionale ale elevilor emigranþi ºi vom încerca sã le rezolvãm prin jocuri ºi activitãþi de grup. Elevii vor vorbi limba englezã, ceea ce va conduce la îmbunãtãþirea competenþelor lingvistice ºi de învãþare. În cea de-a doua etapã a proiectului elevii ºi profesorii vor lucra la istoria migraþiei locale ºi naþionale, a propriei lor þãri. În acest scop se va alege o operã literarã, având ca temã principalã migraþia fiecãrei þãri ºi se vor descoperi câteva elemente comune. În final, va fi realizat un CD/DVD cu experienþa relatatã ºi comentariile personale.

Scopul este acela de a produce o bogaþie comunã, având la bazã contribuþia fiecãrei þãrii, nr. 3 / decembrie 2009

apropiind prãpastia lingvisticã ºi geograficã.

Obiectele implicate în cadrul proiectului vor fi: istoria, limba românã, limbile strãine, geografia ºi religia, care îºi vor include tema migraþiei în propriul curriculum.

Tot în anul ºcolar trecut s-au înaintat spre aprobare în Italia un numãr de 7 proiecte educaþionale, pentru care se aºteaptã un rãspuns, în vederea finanþãrii lor.

Meritã evidenþiate activitãþile educative derulate: Zilele Culturii Cãlinesciene 2008, desfãºurate la Fundaþia Naþionalã „George Cãlinescu” Oneºti ºi Bibblioteca Municipalã „Radu Rosetti”; „25 de ani de la beatificarea Fericitului Ieremia”; Sãptãmâna educaþiei globale „Interculturalitate ºi spiritulitate”; Balul bobocilor 2008; Ziua Naþionalã a României; Concurs Internaþional „Games and Traditions”; Concert de Crãciun, susþinut la Sediul ISJ Bacãu, Liceul de artã „George Apostu” Bacãu, Biblioteca Municipalã „Radu Rosetti” Oneºti; Serbarea de Crãciun 2008; Momente literare: „Grigore Vieru - in memoriam” ºi „Eminescu - luceafãrul literaturii universale”; Sãptãmâna ecumenicã; 150 de ani de la Unirea Principatelor Române; Excursie la Predeal; Vizitã la Muzeul de istorie; Sã sãrbãtorim „Dragobetele”; Zilele liceului 7-9 mai 2009; Proiect Judeþean „Pauza fãrã fumat”; Balul absolvenþilor; Festivitatea de premiere.

Cu siguranþã multe din rezultatele muncii educative vor deveni vizibile abia mai târziu, dupã intrarea tinerilor în viaþã. Atunci vom putea spune dacã sunt sau nu oameni de caracter, dacã respectã sau nu respectã principiile democratice, dacã sãmânþã, sãditã cu trudã ºi speranþã în sufletul lor, va da roade.

5

Activitãþi extracurriculare desfãºurate la Liceul Teologic „Sf. Francisc de Assisi” din Roman Pr. prof. Eusebiu Tîmpu Roman, 22 noiembrie 2008 - Curs elementar de educaþie medicalã La data de 22 noiembrie 2008, s-a organizat un curs de educaþie medicalã, susþinut de dr. Amaris Koga, din SUA. Prezentarea a început prin întrebarea: Ce înseamnã sãnãtate? n

Sãnãtatea nu se extinde numai la dimensiunea fizicã, ci ºi la cea mentalã, emoþionalã, socialã ºi spiritualã. S-a pus accentul asupra unui sistem imunitar cât mai forte ºi, totodatã, cauzele ce produc lipsa imunitãþii ºi infecþiile în organism. Seminariºtii au fost sensibilizaþi ºi ajutaþi sã se cunoascã din prismã medicalã. n 1 decembrie 2008 - Ziua Naþionalã a României Pãstrãtor al valorilor culturii române ºi universale ºi propagator a ceea ce este mai bun pentru tineret, OFMConv ºi Liceul Teologic Romano-Catolic „Sf. Francisc de Assisi” Roman au iniþiat ºi organizat, împreunã cu Muzeul de Istorie din Roman ºi Societatea Culturalã „Clepsidra”, Simpozionul „1 Decembrie – Ziua Naþionalã a României”.

Activitatea a avut loc în Amfiteatrul Liceului Teologic Romano-Catolic „Sf. Francisc de Assisi” Roman în prezenþa elevilor seminarului, dar ºi a elevilor de la liceele din municipiul Roman. n Roman, 8 decembrie 2008 - La Traviata Prin preocuparea Primãriei Romanului ºi a domnului primar Dan Leoreanu, Casa de 6

Culturã romaºcanã s-a bucurat de a avea ca invitaþi Opera Naþionalã Românã - Iaºi, stagiunea 53, cu spectacolul extraordinar „La Traviata”, operã în patru acte de G. Verdi, Libretul de F. M. Piave dupã Al. Dumas. Soliºtii baletului au fost: Mona Moldovanu, Sergiu Cotorobai, iar dirijor al orchestrei Leonard Dumitriu. ªi de aceastã datã elevii liceului nostru au participat în numãr de 80 la acest extraordinar spectacol unde s-au îmbogãþit spiritual ºi cultural. n 19 ianuarie 2009 - „Sãptãmâna de rugãciune pentru unitatea creºtinilor” Seminariºtii au participat la sesiunea ºtiinþificã ecumenicã organizatã de „Centrul de Cercetare Ecumenicã ºi de Dialog Interreligios Pax et Unitas” cu tema „Sã fie una în mâna ta” (Ez 37,17). Temele propuse s-au axat pe cunoaºterea reciprocã ºi pe un ecumenism actual trãi la prezenþa lui Cristos. La orele 1700 a urmat un moment de rugãciune în capela noastrã pentru unitatea creºtinilor. n 14 februarie 2009 - Pot schimba lumea din seminar într-o lume mai bunã?

Seminariºtii noºtri, ajutaþi de pr. Eusebiu Þâmpu, au avut bucuria de a lucra la formarea lor umanã ºi spiritualã. Plecând de la filmul „Pay it forward” (Platã în avans), pãrintele a provocat seminariºtii la a gãsi metodele

ºi soluþiile cele mai bune pentru a-ºi schimba comportamentul. La finalul formãrii pãrintele a lansat o serie de întrebãri ce privesc schimbarea comportamentului propriu ºi a altora pe durata întregii lor formãri. n 3-4 aprilie 2009 - Adoraþie euharisticã ºi Liturgie penitenþialã În ajunul Sãptãmânii Sfinte, comunitatea seminariºtilor ajutaþi de pãrinþii formatori au Educatorul creºtin

pregãtit un drum spiritual profund constând într-o noapte de rugãciune sacrã. Activitatea a început vineri seara cu un memorial a Cinei Domnului, urmatã de douã ore de adoraþie comunitarã dupã care fiecare grup s-a rugat.

Sâmbãtã la ora 9 s-a celebrat o Liturgie penitenþialã, unde toþi seminariºtii s-au spovedit.

La ora 11 a fost celebratã sfânta Liturghie în

cadrul cãreia fiecare elev în parte a reuºit sãºi împãrtãºeascã trãirile ºi propunerile ce le-a luat dupã acest timp sfânt pentru creºterea lor spiritualã ºi îmbunãtãþirea vieþii comunitare. n Roman, 15-17 aprilie 2009 - Campusul vocaþional: „Veniþi ºi vedeþi” În perioada 15-17 aprilie 2009, la Liceul Teologic Romano-Catolic Franciscan din Roman s-a desfãºurat un campus vocaþional care a avut tema „Veniþi ºi vedeþi!”. În cadrul acestor zile participanþii au avut posibilitatea sã cunoascã liceul nostru cu perspectivele pe care le oferã spre o bunã formare umanã, intelectualã ºi spiritualã Momentele de comuniune ºi recreere nu au lipsit mai ales în ultima zi când au fost organizate câteva concursuri sportive, dar ºi în celelalte zile când elevii au dovedit foarte multã energie ºi voie bunã.

nr. 3 / decembrie 2009

Liceul „La Salle”. Proiectul educativ-caritabil „Ajutã construind” Fr. prof. Daniel Ciobanu, director 1. Argument În vara anului 2008, mai multe sate de pe Valea Siretului (ex. Rãchiteni, Adjudeni, Tãmãºeni, Buruieneºti) au suferit în urma inundaþiilor ºi a viiturilor de pe râul Siret. Urmare a acestei catastrofe naturale, mai multe sute de case au fost luate de ape sau grav avariate. ªcoala „La Salle” din Pildeºti este un centru social-educativ care formeazã elevi ºi eleve în profilurile profesionale de Tâmplãrie, ConstrucþiiInstalaþii, Croitorie ºi Informaticã aplicatã.

Ca rãspuns din partea ºcolii noastre la nevoile sinistraþilor, în ºedinþele pregãtitoare pe marginea noului Proiect de Centru ºcolar pe anul 2008-2009, Consiliul Profesoral a gândit ºi realizat un proiect educativ-caritabil cu un dublu obiectiv: - ªcoala ºi elevii sã cultive solidaritatea printr-o acþiune caritabilã, ajutându-i pe sinistraþi dupã posibilitãþile noastre; - Orele de atelier ale elevilor de la Profilul Construcþii publice-Instalatori ºi Tâmplãrie, în prima parte a semestrului I, sã se desfãºoare în satele afectate de viituri, ajutând la reconstrucþia de case pentru sinistraþi.

7

2. Implementarea proiectului: Proiectul s-a desfãºurat în douã etape: - Etapa I: 21 septembrie – 5 noiembrie 2008 (pânã la venirea iernii): S-a construit o casa pentru douã persoane în vârstã ºi s-a ajutat la ridicarea sau echiparea a altor 4 case (la una in colaborare cu Caritas Roman);

FIGURI ILUSTRE ALE ªCOLII

Maria Ward – pioniera vieþii de apostolat pentru femei. 400 de ani de la înfiinþarea congregaþiei Educ. Maricica Ciocalau (Sora Laurenþia) Grãdiniþa „Congregatio-Jesu” Filiala Luizi-Cãlugãra

- Etapa a II-a: Perioada mai-iunie 2009, când s-a construit o salã de baie în casa construitã, cu toate utilitãþile.

3. Efecte vizate ºi atinse Prin acest proiect ne-am propus: - reconstruirea unei case distruse ºi ieºirea din impas a nevoiaºilor afectaþi în prag de iarnã; - dezvoltarea sentimentului de solidaritate cu cel în nevoi ºi a voluntariatului; - asimilarea ºi practicarea cunoºtinþelor despre aspecte legate de profilul / meseria pentru care s-a optat. În urma bilanþului fãcut la finele acestui proiect împreunã cu maiºtrii ºi elevii implicaþi, am constatat cu bucurie cã obiectivele ºcolare ºi educative au fost atinse. Ba mai mult, proiectul a constituit cea mai eficientã formã de educaþie ºi formare profesionalã pentru elevii noºtri.

8

În ciuda persecuþiei împotriva catolicilor din timpul domniei Elisabetei I, familia Ward, o familie nobilã din Anglia, ºi-a pãstrat credinþa ºi fidelitatea faþã de Biserica Catolicã.

Maria Ward se naºte la 23 ianuarie 1585 în aceasta situaþie de criza a þãrii ºi a Bisericii, la Yorkshire într-o familie cu atmosfera cãlduroasã ºi primitoare.

Pe când Anglia trãia sub legi aspre ºi prigoanã, în lumea largã cerul strãlucea de promisiuni, cãci secolul al XVI-lea aducea cu sine descoperiri de tari noi, savurarea libertãþilor necunoscute pânã atunci, ºi deschidea noi piste de cercetare nebãnuite în învãþãmânt, arta ºi ºtiinþa. Dar Maria Ward, pe atunci, nu cunoºtea clar planul Domnului. Ea visa un drum de credinþa în viata de clauzurã ºi, în special îºi dorea martiriul. Dupã multe discuþii cu pãrinþii se hotãrãºte sã treacã Canalul Mânecii pentru a-ºi încerca vocaþia. Astfel intra în Ordinul Clariselor Sãrace.

Ulterior Dumnezeu îi dã semne ºi indicaþii cã nu ar fi voinþa lui ca ea sã rãmânã acolo. Se întoarce în Anglia ºi adunã în jurul ei tinere dornice sã trãiascã o viaþã de comunitate. Într-o experienþã spiritualã numitã „Viziunea Gloria”, primeºte confirmarea cã Dumnezeu vrea „altceva” de la ea. Ea mãrturiseºte: „Am înþeles cã lucrarea care trebuia înfãptuitã nu era un convent carmelitan, ci altceva, ce avea sã-i placã lui Dumnezeu mai mult ºi avea sã-i aducã mai multa glorie decât aº putea spune”.

Educatorul creºtin

Dorinþa ei ºi grija pentru credinþa oamenilor, grija pentru om ºi necesitãþile lui în general ºi mai ales grija pentru fete ºi femei o fac sã iasã din casã ºi sã se expunã la multe pericole. Prin fundaþiile ei, Mary Ward a oferit ajutorul necesar Bisericii, care ºi atunci avea nevoie de ajutorul femeilor. Opera ei nu a reuºit sã depãºeascã greutãþile legilor, dar ea ºi-a pãstrat curajul pentru cã spiritul ºi inima ei erau înrãdãcinate în Dumnezeu.

Mary Ward este cea care a deschis o nouã cale de apostolat pentru femei în Bisericã. În timpul sãu, acestea trebuiau sã se cãsãtoreascã ori sã se consacre lui Dumnezeu ducându-ºi viaþa într-o mãnãstire . Pionierã a apostolatului femeii, Mary Ward aratã cã femeia este capabilã sã slujeascã Biserica prin dãruire faþã de aproapele ºi prin acte de caritate, mai ales prin educaþie, ºi nu doar prin rugãciune.

Astfel cã, în 1609, împreuna cu un grup mic de colaboratoare, se întoarce în Saint Omer, întemeiazã o comunitate apostolicã ºi de rugãciune si deschide o ºcoalã pentru fete. S-au nãscut multe critici la modul lor de a trai deoarece Conciliul Tridentin (1545-1563) întãrise interdicþia de a se întemeia noi ordine feminine precum ºi obligaþia ca ordinele feminine sã trãiascã în clauzurã strictã.

Mary Ward a fost o pelerinã pe strãzile Europei. Drumurile ei se pot întretãia ca ºi crucea sfântului Andrei, ele pornesc din York, trec prin Roma ºi ajung pânã la Napoli, pornesc prin Presburg, trec prin Viena ºi München ºi ajung pânã la Paris.

Prin toate aceste locuri deschide comunitãþi ºi ºcoli unde fetele sãrace aveau posibilitatea sã înveþe sã citeascã ºi sã scrie. Stând nr. 3 / decembrie 2009

în aºteptarea rãspunsului pentru aprobarea Institutului în 1621, cum nu-i plãcea sã piardã timpul fãrã sã facã ceva folositor, a deschis o micã ºcoalã la Roma, apoi la Napoli ºi Perugia. În 1623, pe timpul papei Urban al VIII-lea s-a alcãtuit o comisie specialã care sã se ocupe de „Domniºoarele Engleze” ºi a început desfiinþarea societãþii lor ºi, rând pe rând au fost suspendate toate casele ºi ºcolile din Italia.

Mary cãlãtoreºte spre nord ºi, în 1627, a fondat, la cererea Principelui Maximilian I al Bavariei, o casã „Paradeiserhaus” la München, cu scopul de a educa fetele care pânã atunci nu au avut posibilitatea sã acceadã la educaþie. Apoi a fondat astfel de case ºi ºcoli la Viena, Pressburg ºi Bratislava.

Din pãcate, perioada de confuzie ºi neînþelegerea gravitaþii situaþiei s-au împletit cu lipsa de comunicare din partea autoritãþilor bisericeºti. În ianuarie 1629 „Propaganda Fide” a elaborat un decret prin care „iezuitele engleze” erau desfiinþate. Mary s-a prezentat din nou la papa care a încurajat-o. Dupã discuþia cu papa, convinsã cã zvonurile nu erau adevãrate, Mary scrie o scrisoare colaboratoarelor sale în care le cere sã nu þinã cont de nici un ordin. Scrisoarea ajunge la Liege câteva zile 9

dupã ce totul fusese închis. De aici se naºte interpretarea cã nu este supunere faþã de Bisericã. Astfel, ajunge sã fie declaratã ereticã ºi închisã la München. Aflând aceste acuzaþii, Mary le ordonã tuturor membrelor sã se supunã Bisericii. Chiar dacã se spunea despre ea ca este o ereticã furioasã, totuºi cine o întâlnea era impresionat pânã la lacrimi de blândeþea ºi umilinþa ei.

Filiala Luizi Cãlugãra - Bacãu

Celorlaltor surori li s-a permis sã rãmânã în numãr restrâns la München ºi la Roma chiar dacã numai ca persoane laice. Foarte bolnavã, dupã ultima ei cãlãtorie prin Europa, Mary a plecat cu micul grup de surori la Londra în 1639. Au vrut sã deschidã o ºcoala în „marele oraº”, cum îl numea ea, dar ameninþarea rãzboiului le-a fãcut sã plece într-un orãºel mic. Au adunat copiii încredinþaþi grijii lor ºi au pornit la drum pânã în Heworth, un sat mic aproape de York. Aici au deschis o ºcoalã ºi s-au bucurat de câteva luni de liniºte pânã a izbucnit Rãzboiul Civil. În toamna anului 1644, Mary era foarte bolnavã ºi dorea mult sã afle veºti de la celelalte surori, iar aceastã dorinþã i s-a îndeplinit.

Suferinþa ei fizicã era mare, dar dispoziþia bunã nu se schimba. κi dojenea însoþitoarele când le vedea triste. La 30 ianuarie 1645 ea a adunat în jurul ei mica turmã ºi le-a încredinþat testamentul ei: „Vã recomand sã vã trãiþi vocaþia; aceasta sã fie statornicã, eficace ºi plinã de dragoste”.

Pr. James Brodrick, SJ ºi-a sintetizat admiraþia pentru Mary Ward în urmãtoarele cuvinte: „Nici una dintre eroinele imaginare ale lui Shakespeare n-o întrece în frumuseþe ºi farmec, în seninãtate ºi înþelepciune, în curaj ºi fidelitate, în feminitate ireproºabilã pe Mary, aceasta eroina creatã de Dumnezeu”.

10

REFERATE

Prezenþa lui Cristos în Euharistie Prof. Ana Pavel Colegiu Tehnic „Anghel Saligny” - Bacãu Prezenþa realã a lui Cristos în Euharistie este una din dogmele centrale ale creºtinismului. Este cel mai profund mister, care nu poate fi cunoscut nici prin simþuri, nici cu raþiunea, ci numai prin credinþã, acceptând ca adevãrate cuvintele lui Cristos: „Nu te întreba dacã acest lucru este adevãrat, ci primeºte mai degrabã cu credinþã cuvintele Domnului pentru cã el, care este adevãrul, nu minte” (Sf. Ciril din Alexandria).

Acest mister a ºocat cel mai puternic minþile ascultãtorilor lui Isus. Când le-a vorbit evreilor în sinagoga din Cafarnaum despre Euharistie, promiþând sã le dea Trupul sãu ca sã-l mãnânce ºi Sângele sãu ca sã-l bea, evreii, ºi chiar mulþi dintre ucenici, au refuzat sã creadã ºi din ziua aceea l-au pãrãsit. Isus ºi-a menþinut afirmaþia, chiar cu riscul de a fi pãrãsit ºi de puþinii ucenici care mai rãmãseserã cu el.

Evangheliºtii ne relateazã cã Isus într-adevãr ne-a lãsat Trupul ºi Sângele sãu în Euharistie, la Cina cea de Tainã. „Iudeii cârteau împotriva lui, pentru cã spusese: „Eu sunt pâinea care s-a coborât din cer”. ªi ziceau: „Oare nu este acesta Isus, fiul lui Iosif, pe al cãrui tatã ºi mamã îi cunoaºtem? Cum aºadar zice El: „M-am coborât din cer”? Isus le-a rãspuns: „ ... Eu sunt pâinea vie care s-a coborât din cer. Dacã mãnâncã cineva din pâinea aceasta va trãi în veci. ªi pâinea pe care o voi da eu este Trupul meu pe care îl voi da pentru viaþa lumii”. La auzul acestor cuvinte, iudeii se certau între ei ºi ziceau: „Cum poate omul acesta sã ne dea trupul lui sã-l mâncãm?” Isus le-a zis: „Adevãr, adevãr vã spun: dacã nu mâncaþi Trupul Fiului omului ºi nu beþi Sângele lui nu aveþi viaþã în voi înºivã. Astfel este pâinea care s-a coborât din cer, nu ca mana pe care au mâncat-o pãrinþii voºtri, ºi totuºi au murit; cine mãnâncã pâinea Educatorul creºtin

aceasta va trãi în veci...”. Mulþi din ucenicii lui, dupã ce au auzit aceste cuvinte, au zis: „Cuvintele acestea sunt prea grele, cine poate sã le suporte? Din clipa aceea mulþi dintre ucenici l-au pãrãsit ºi nu mai umblau cu El. Atunci Isus a zis celor doisprezece: „Voi nu vreþi sã vã duceþi?” „Doamne, i-a rãspuns Simon Petru, la cine sã ne ducem? Tu ai cuvintele vieþii veºnice. ªi noi am vãzut ºi am cunoscut cã eºti Cristos, Sfântul lui Dumnezeu” (Ioan 6,41-71).

Sfântul apostol Pavel, în jurul anului 57, confirmã cele relatate de evangheliºti: „Eu am primit de la Domnul ceea ce v-am învãþat; ºi anume, cã Domnul Isus, în noaptea în care a fost vândut, a luat pâinea ºi, dupã ce a mulþumit, a frânt-o ºi a zis: „Luaþi, mâncaþi; acesta este Trupul meu, care se frânge pentru voi. Faceþi aceasta în amintirea mea”. De asemenea, dupã cinã, a luat potirul ºi a zis: „Acest potir este legãmântul cel nou în sângele meu. Faceþi aceasta în amintirea mea, ori de câte ori veþi bea din el” (1Cor 11,23-25). În viziunea teologiei catolice, centrul indiscutabil al acþiunii euharistice, din care izvorãºte prezenþa realã a lui Cristos, este momentul consacrãrii. În momentul consacrãrii, Isus acþioneazã ºi vorbeºte la persoana întâi.

Sfântul Ambroziu, de pildã scrie: „Aceastã pâine e pâine înainte de cuvintele sacramentale; dar, când intervine consacrarea, pâinea devine trupul lui Cristos... Ce cuvinte înfãptuiesc consacrarea ºi ale cui sunt aceste cuvinte?

Ale Domnului Isus! Toate lucrurile care se spun mai înainte de acest moment sunt spuse de preotul care îl laudã pe Dumnezeu, se roagã pentru popor, pentru regi ºi pentru ceilalþi; dar, când se ajunge la înfãptuirea venerabilului sacrament, preotul nu mai foloseºte cuvintele sale, ci ale lui Cristos. Aºadar, cuvântul înfãptuieºte (conficit) sacramentul... Vezi cât este de înfãptuitor (operatorius) cuvântul lui Cristos! Mai înainte de consacrare, nu era trupul lui Cristos, dar dupã consacrare, îþi spun cã de acum e Trupul lui Cristos. El a zis ºi s-a fãcut, a poruncit ºi au fost create (cf. Ps 33,9).

Conciliul Tridentin a precizat mai bine acest mod de a concepe Prezenþa realã a lui Cristos în Euharistie. Prin consacrarea elementelor Euharistiei are loc o schimbare substanþialã a nr. 3 / decembrie 2009

lor, o prefacere pe care o numeºte „transsubstanþiere”. Conciliul rezumã credinþa catolicã declarând: „Deoarece Cristos, Rãscumpãrãtorul nostru, a spus cã ceea ce oferã sub chipul pâinii este cu adevãrat Trupul sãu, a existat în Bisericã întotdeauna convingerea, pe care sfântul Conciliu o declarã din nou, cã prin consacrarea pâinii ºi a vinului se înfãptuieºte preschimbarea întregii substanþe a pâinii în substanþa Trupului lui Cristos Domnul nostru ºi a întregii substanþe a vinului în substanþa Sângelui lui; aceastã preschimbare, Biserica catolicã a numit-o în mod just ºi adecvat transsubstanþiere.

Prezenþa euharisticã a lui Cristos începe în momentul consacrãrii ºi dureazã atât timp cât subzistã speciile euharistice. Cristos este prezent în întregime în fiecare din specii ºi în întregime în fiecare din pãrþile lor, astfel încât frângerea pâinii nu-l divide pe Cristos. În cadrul sfintei Liturghii, ne exprimãm credinþa în prezenþa realã a lui Cristos sub speciile pâinii ºi vinului. Creºtinii continuã sã aducã cult de adoraþie Euharistiei nu numai în timpul Liturghiei, dar ºi în afara celebrãrii ei, pãstrând cu cea mai mare grijã ostiile consacrate.

Sfântul Toma spune: „Prezenþa adevãratului Trup a lui Cristos ºi a adevãratului Sânge a lui Cristos în Euharistie nu se poate cunoaºte prin simþuri ci numai prin credinþã, care se întemeiazã pe autoritatea lui Dumnezeu.

11

Iubirea creºtinã ºi rolul ei în formarea tineretului contemporan Prof. Daniela Mititelu ªcoala nr. 1-3, Slãnic Moldova A nu rãspunde la rãu cu rãu, ci cu înþelegere ºi iubire aceasta e starea supremã spre care trebuie sã tânjim! „Noi am cunoscut iubirea pe care Dumnezeu o are pentru noi ºi am crezut în ea.

Dumnezeu este iubire ºi cel ce rãmâne în iubire, rãmâne în Dumnezeu ºi Dumnezeu rãmâne în el” (1In 4, 16), spune Sfântul Ioan.

Lumea în care trãim însã oferã tot mai rar dovada iubirii, omul mileniului III îºi dã seama tot mai greu cã iubirea este aceea care îl poate sili sã lase la o parte tot ceea ce îl învrãjbeºte, sã nu uitãm cã toate relele lumii actuale nu pot fi prevenite ºi înlãturate decât prin iubire.

Putem spune, deci, cã soluþia tuturor problemelor timpului nostru este iubirea.

Avem tendinþa de a fixa negativul pe cineva anume, nemaifiind în stare sã mai schimbãm aceastã reprezentare. Repudiem negativitatea ºi ne þinem la distanþã faþã de ea. Dacã ne poziþionãm rãu faþã de rãu tot în rãu rãmânem.

E nevoie de un dram de iubire atunci când întâlneºti sau te lupþi cu rãul. Abia atunci putem înþelege ºi clãdi valoare. Sã fim atenþi faþã de cele mici ºi neînsemnate. Tãria unui om se vede atunci când este aruncat pe povârniºuri ºi mai puþin când este cocoþat pe culmi. Nu întotdeauna puterea este bunã ºi slãbiciunea rea. Isus spune: „Fericiþi cei sãraci cu duhul, cãci a lor este împãrãþia cerurilor. Fericiþi cei blânzi, cã aceia vor moºteni pãmântul. Fericiþi cei ce flãmânzesc ºi înseteazã de dreptate, cã aceia se vor sãtura. Fericiþi cei milostivi, cã aceia se vor milui” (Mt 5,3-7).

Precaritatea poate germina forþã ºi luminã.

Simpla încredere în cel de lângã tine îl transformã ºi îl transfigureazã valoric. A avea încredere în cei care nu sunt demni de încredere înseamnã sã deþii adevãrata încredere, n-ar fi rãu ca prin speranþa ºi iubirea noastrã sã îndrãznim sã zidim realitãþi mari plecând de la realitãþi mici.

12

„Iubirea e un zâmbet… Iubirea nu e decât o floare… Iubirea e un suflet rãnit ºi vindecat de altul… O iubire pe care eºti nevoit s-o pãzeºti nu reprezintã nimic… Însã cine a trecut prin toate acestea ºtie ce înseamnã”. Iubirea trebuie sã slujeascã persoanei, trebuie sã contribuie la creºterea întregii persoane ºi nu se poate limita doar la procurarea unui sentiment de bucurie ºi plãcere. În viaþã existã momente în care sentimentului iubirii nu i se rãspunde cu aceeaºi monedã, existã momente de frustrare, de lipsã de recunoºtinþã; prin urmare nu înseamnã cã iubirea trebuie sã înceteze. Iubirea este o forþã vitalã ºi transcendentalã, însã dacã nu gãseºte teren fertil în inima omului, îºi pierde energia.

Este ca acea candelã despre care vorbeºte Evanghelia, ºi care, dacã nu este alimentatã cu ulei, se stinge.

A spune cã iubeºti ºi a nu face ceea ce fac cei ce-ºi iubesc prietenii, este un lucru ridicol ºi înaintea lui Dumnezeu ºi înaintea oamenilor.

Apostolul Ioan era întemeiat pe iubirea lui Dumnezeu, fiindcã el le vorbea credincioºilor ca unul care poate convinge folosind cuvinte care aratã o neasemuitã iubire din partea lui Dumnezeu: „Aºa a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Fiul sãu cel Unul nãscut l-a dat, ca tot cel ce crede în El sã nu piarã, ci sã aibã viaþã veºnicã” (In 3,16).

Datoria omului de a iubi pe aproapele sãu este confirmatã în cuvintele Legii: „Sã iubeºti Educatorul creºtin

pe aproapele tãu ca pe tine însuºi”. În aceastã poruncã, prin aproapele se înþelege mai mult vecinul ori prietenul (cf. Gen 38,12; Dt 13,7), într-un cuvânt toþi cei care aparþineau unei familii sau unei comunitãþi. Aceastã lege accentueazã iubirea ºi îmbrãþiºarea tuturor oamenilor, pentru cã toþi sunt creaþi dupã chipul ºi asemãnarea lui Dumnezeu cel atotputernic.

Cu alte cuvinte, porunca de iubire a lui Dumnezeu ºi a aproapelui înglobeazã în sine toate virtuþile, este principiul fundamental pentru normarea tuturor raporturilor sociale. Iubirea aproapelui nu poate fi un simplu precept particular sau o virtute aparte pentru cã ea nu vizeazã doar câteva aspecte particulare din viaþa omului, ci se referã la întreaga fiinþã umanã. Iubirea faþã de aproapele trebuie deci sã fie conceputã ca motorul ºi finalul vieþii morale a credinciosului, pentru cã ea deschide, cãlãuzeºte ºi orienteazã întreaga lui viaþã de familie ºi societate.

Dacã iubirea compatriotului ºi a strãinului sunt recomandate ºi cerute, dacã ura ºi rãzbunarea sunt interzise, trebuie însã sã se ºtie cã în viaþa de toate zilele a poporului lui Dumnezeu în tot cursul istoriei au existat manifestãri de urã, mânie, ºi rãzbunare, acestea au avut drept consecinþã pocãinþa, reîntoarcerea la Dumnezeu, care l-a iertat precum ºi la împlinirea poruncii de iubire a aproapelui.

Cinstirea ºi iubirea aproapelui începe cu viaþa de familie ºi îmbrãþiºeazã întreaga viaþã socialã, familia are ca temelie a vieþii sociale ºi ca loc în care se naºte pentru prima oarã ideea de aproapele.

Iubirea aproapelui este semnul sigur cã cineva îl iubeºte pe Dumnezeu cu adevãrat.

A-l exclude numai pe unul singur din iubirea noastrã, înseamnã a ne pune în duºmãnie cu Dumnezeu. Nu avem dreptul sã-l excludem nici pe cel mai rãu, pe cel mai nelegiuit dintre oameni, fiindcã orice persoanã este opera Creatorului ºi are o valoare mult mai mare decât toate fãrãdelegile lui omeneºti. Pãcãtosul este ca un diamant cãzut în noroi care îºi pierde strãlucirea, dar nu valoarea. Pentru aceasta Isus i-a tratat pe cei mai pãcãtoºi cu cea mai mare îngãduinþã ºi iubire, numindu-i doar bolnavi. nr. 3 / decembrie 2009

Isus uneºte poruncile iubirii faþã de Dumnezeu cu poruncile iubirii faþã de aproapele cunoscutã ºi în Vechiul Testament. Aproapele nostru este orice om de orice credinþã ºi de oriunde; oricine poate fi aproapele meu, aºa cum eu pot fi aproapele oricui. Fiecare om are nevoie de ajutorul altuia, este o lege a vieþii ca noi sã depindem unu de altul. Sfântul Ioan Gurã de Aur remarcã: „Pentru aceasta ne-a dat Dumnezeu o singurã fãclie - Soarele, a întins un singur acoperãmânt - Cerul, ne-a dat o singurã masã - Pãmântul”.

Iubirea creºtinã dintre oameni mai are ca fundament originea ºi destinul comun al neamului omenesc: toþi suntem descendenþi ai aceleaºi perechi de oameni, Adam ºi Eva ºi fii ai aceluiaºi Tatã ceresc, Dumnezeu. Mãsura dragostei cãtre aproapele este dragostea lui Dumnezeu pentru noi: „Precum eu v-am iubit pe voi, aºa sã vã iubiþi voi unul pe altul” (In 13,34).

El nu vrea dragostea noastrã, ci exprimã marele adevãr deosebit pentru viaþa creºtinã, cã dragostea noastrã trece prin aproapele. Isus ne porunceºte sã-l iubim în aproapele nostru, inclusiv pe duºmani, ceea ce înseamnã cã numai prin aproapele, ne putem apropia de Dumnezeu, pe calea cea sfântã a dragostei.

13

Doamne, ajutã-ne sã iertãm aºa cum tu ierþi!

Prof. Teodora Cojan ªcoala nr. 1, Valea Seacã „ªi ne iartã nouã greºelile noastre precum ºi noi iertãm greºiþilor noºtri…” spunem zilnic în rugãciunea Tatãl nostru. Pentru unii care ºtiu sã ierte este o cerere de binecuvântare, iar pentru ceilalþi o cerere de blestem: „Nu mã ierta Doamne pentru cã nu pot sã iert, nu pot sã te iert, nu pot sã mã iert”. Dar ce înseamnã a ierta? A trece toate cu vederea ca ºi cum nu ni s-ar fi întâmplat nimic rãu sau a uita de eveniment dupã ce l-am pedepsit pe fãptaº? Iar în acest domeniu, al pedepsei, limba este cea mai utilizatã armã.

Sunt atâtea moduri de a înþelege iertarea, dar oare ce vrea Cristos sã spunã prin aceastã cerere din rugãciunea Tatãl nostru? Ce înseamnã a ierta aºa cum Dumnezeu iartã?

Avem nevoie de iertare zilnic, aºa cum zilnic trebuie sã iertãm. Iertarea trebuie sã devinã un stil de viaþã dacã vrem ca ºi Dumnezeu sã ne ierte. Vedem cã iertarea lui Dumnezeu este condiþionatã de noi: mãsura cu care noi iertãm este mãsura în care vom fi ºi noi iertaþi. Nu e om care sã nu aibã nevoie de iertare.

Sunt atâtea situaþii în care suntem rãniþi, în care intenþionat, sau nu, ni se produce o suferinþã, ºi cu cât e ea mai mare cu atât mai greu e de iertat. Apoi depinde mult ºi de faptul cã suntem mai credincioºi sau nu, sau de caracterul nostru - mai indulgenþi ori mai iuþi la mânie, mai tari în mândrie etc. Ne este mult mai uºor sã iertãm când vedem cã cel ce ne-a supãrat regretã, se cãieºte puternic ºi promite sã se îndrepte, dar ce te faci atunci când nu regretã, nu-ºi cere scuze sau chiar se bucurã pentru ceea ce a fãcut?... ªi totuºi trebuie sã iertãm, sã iertãm din toatã inima. Iar aceastã iertare este pentru binele nostru, cel mai mare bine pe care îl aduce iertarea este în favoarea celui care iartã. Cei care au iertat înþeleg bine asta.

Ce înseamnã a ierta aºa cum vrea Dumnezeu sã iertãm?

Dumnezeu iartã fãrã a nega pãcatul omului, fãrã sã-l aprobe. Conºtienþi de rãul suportat 14

sã alegem sã iertãm, sã alegem sã nu plãnuim rãzbunare, sã nu ne gândim la rãu, sã nu povestim ceea ce au fãcut, sã arãtãm milã ºi bunãtate - aºa cum aºteptãm noi sã primim sã ne rugãm pentru cei ce ne-au rãnit. A ierta nu înseamnã a nega rãul, a scuza uºor orice, a justifica, a refuza sã iei în serios rãul sau a pretinde cã nu suntem rãniþi. A ierta înseamnã a privi rãul ºi a cãuta sã-l elimini fãrã a elimina fãptaºul. Este o alegere pe care o facem în mod conºtient, nu este o chestiune de sentiment.

A ierta aºa cum Dumnezeu iartã ºi aºa cum sperãm sã ne ierte ºi pe noi înseamnã a ierta pentru totdeauna. Dumnezeu ºterge pãcatele noastre ºi nu ni le aminteºte mereu, nu ni le „aruncã în nas” cum se zice, ne dã ºansa de a o lua de la capãt, de a ne recâºtiga demnitatea pierdutã. Acelaºi lucru trebuie sã-l facem ºi noi sã iertãm pentru totdeauna, adicã nu iert azi cã mã simt bine, cã vreau sã fiu un creºtin adevãrat…, dar când îl vãd primul lucru care îmi vine în minte e sã spun celui de lângã mine „uite cutare mi-a fãcut asta, m-a rãnit într-un mod josnic, dar eu l-am iertat…” a pomeni greºelile celorlalþi e un semn cã de fapt nu am iertat. Faptul cã pomenim de alþii amintind de greºelile lor demonstreazã micimea noastrã, cã nu iertãm chiar dacã ei au fost iertaþi ba chiar ne supãrãm pe Dumnezeu cã i-a iertat. A ierta înseamnã a-i da celuilalt ºansa de a-ºi salva reputaþia, de a avea demnitate chiar dacã la un moment dat în viaþã a fãcut ceva nedemn de un om. Iertarea trebuie sã fie pentru totdeauna ºi trebuie sã o reînnoim în inima noastrã uneori zilnic sau chiar de câteva ori pe zi.

Dumnezeu ne dã ºansa de a ne apropia de el, iar iertarea lui din sacramentul Spovezii are menirea de a ne apropia ºi mai mult de El primindu-l în Euharistie. El nu doreºte ca omul sã tremure în faþa lui, sã se fereascã de El. A ierta asemenea lui înseamnã a nu sta cu degetul ameninþãtor asupra aproapelui ori de câte ori îl zãrim, a-l elibera de frica cã vom dezvãlui tuturor fapta sa, a nu-l face sã tremure ori de câte ori ne vede.

Dumnezeu este cel care judecã ºi nu noi.

Noi trebuie sã iertãm fãrã a judeca. A-l judeca pe cel care ne face rãu înseamnã a intra pe tãrâmul lui Dumnezeu, iar Cristos ne avertizeazã: „Nu judecaþi, ca sã nu fiþi judecaþi, deoarece cu judecata cu care judecaþi veþi fi Educatorul creºtin

judecaþi” (Mt 7,1-2). Judecata e un privilegiu acordat celor fãrã pãcat, fãrã „bârnã” în ochi, care pot vedea bine pentru a putea scoate „paiul” din ochiul celuilalt. Dar cine e fãrã bârnã, cine poate fi obiectiv când e vorba de persoana lui. Avem aºa de bine dezvoltat „darul” de a ne scuza pe noi ºi de a-l acuza pe altul.

Sf. Iacob scrie: „ nu vã vorbiþi de rãu unii pe alþii, fraþilor! Cine îl vorbeºte rãu pe fratele sau îl judecã pe fratele sãu,vorbeºte de rãu legea ºi judecã legea. Dar dacã judeci legea, nu eºti un împlinitor al legii, ci judecãtor. Unul singur este Legiuitorul ºi Judecãtorul care poate sã salveze sau sã nimiceascã. Iar tu cine eºti ca sã-l judeci pe aproapele?” (Iac 4,11-12).

Te iert, Doamne, mã iert ºi pe mine….

Suna destul de ciudat „sã-l ierþi pe Dumnezeu”, dar sa ne gândim de cate ori nu am fost supãraþi pe El, dezamãgiþi, ºi unii chiar plini de mânie. De cate ori nu l-am certat pentru ca pe alþii i-a ajutat ºi pe noi nu, l-am ameninþat cã nu ne mai rugãm, nu mai venim la biserica…

Trebuie sã-l iertam pentru cã nu vrea sa fie magicianul nostru care acþioneazã dupã placul nostru imediat ce batem din palme, sã-L iertãm pentru ca El iubeºte pe toatã lumea ºi nu numai pe cine am vrea noi, sã-L iertãm cã ºtie ce e bine ºi ce e rãu pentru noi, pentru ca nu vrea rãzbunarea ci iertarea, sã-l iertãm pentru aparenta lui tãcere, pentru ca ne iubeºte mai mult decât ne iubim noi înºine, sã-l iertam ca ne-a dat libertate si o respectã, sã-l iertãm pentru faptul cã este Dumnezeu ºi nu ceea ce am vrea noi sã fie. Sunã bine în „urechile” eu-lui meu „ eu îl iert pe Dumnezeu!”

Dar de ce suntem uneori supãraþi pe Dumnezeu? Oare nu pentru faptul cã accentul îl nr. 3 / decembrie 2009

punem pe noi înºine, pe EU-l nostru ºi nu pe voinþa ºi iubirea Lui? Nu suntem în stare sã ne vedem decât pe noi înºine, oglindim fiinþa noastrã în tot ºi toate.

Cel cu o credinþã maturã spune: „Iartã-mã Doamne cã uneori nu te înþeleg, nu am rãbdare, iartã-mã cã vreau sã te folosesc cum vreau eu, iartã-mã ºi ajutã-mã sã mã încred mai mult în Tine, fie voia ta ºi nu a mea!”

Un alt aspect al importanþei prea mari date eu-lui nostru e faptul cã nu ne putem ierta pe noi înºine, deºi Dumnezeu ne-a iertat, ne iartã cei din jur, dar noi înºine nu. Ne frãmântãm mult ºi ne întristãm pentru cã am cãzut, pentru cã am greºit ºi poate a fost involuntar. Ne certam pe noi înºine: cum am putut sã fac asta? Trebuia sã prevãd, trebuia sã mã gândesc mai mult, trebuia sã tac, sã nu mã fi dus, trebuia, trebuia… de ce? de ce?... ºi ne torturãm chiar ºi pentru lucruri întâmplate cu ani în urmã.

Iertarea aduce bucurie, seninãtate în suflet ºi pe chip. Nu este un lucru mereu uºor de fãcut, dar e singura cale voita de Cristos. E calea care ne face bine în primul rând noua înºine, dar ºi celor din jur. Trebuie sã devinã un stil de viaþã, un lucru ce trebuie fãcut zilnic ºi asta cere efort. Fiecare a observat în viaþa proprie ca ºi ceea ce am iertat odatã, ne e greu sã iertam în altã zi, cã nu e de ajuns sã spui sincer azi „te iert”, ca apoi aceeaºi faptã sã ne doarã din nou, deºi nu s-a repetat.

Atunci îþi dai seama cã iertarea este un act al voinþei tale care trebuie reînnoit, dar mai ales trebuie întãrit de harul lui Dumnezeu.

Cele mai multe lucruri pe care trebuie sã le iertãm nici mãcar nu au fost fãcute cu intenþia de a ne rãni ºi cel care le-a sãvârºit nici nu realizeazã ca ne-a supãrat sau ºi-a dat seama abia dupã eveniment. Pentru a înþelege aceasta e de ajuns sã ne gândim la noi, la momentele în care ni s-a spus cã s-au simþit jicniþi de ceea ce am spus sau am fãcut, iar noi nu am avut nici cea mai micã intenþie. Nu putem cunoaºte sensibilitãþile tuturor, nici ceilalþi nu pot cunoaºte tot cea ce ne-ar putea rãni. De aceea iertarea animatã de caritate este singura care ne poate aduce liniºtea sufleteascã, singura care ne apropie de Dumnezeu ºi de semeni.

Doamne, ajutã-ne sã iertãm! Doamne, ajutã-ne sã primim iertarea!

15

Isus Cristos - Omul ideal Prof. Genoveva Antoci Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”, Sãbãoani Cãutarea ºi promovarea modelelor formative au fost ºi sunt preocupãri atât pentru colectivitate cât ºi pentru fiecare individ în parte.

Ceea ce îi caracterizeazã pe oamenii de astãzi, în special pe cei tineri este alegerea unui model pentru a-ºi atinge þelul propus, fie cã unii îºi construiesc un model ideatic (unele cu înclinaþii utopice), fie cã se identificã în modul comportamental propriu unei personalitãþi.

Astãzi, mai mult ca oricând, oamenii ºi mai ales tinerii, au nevoie de a învãþa sã fructifice bogãþia spiritualã pentru a se realiza din punct de vedere sufletesc, iar aceastã nevoie avidã îi poate atrage pe unii tineri sã îmbrãþiºeze modele ideatice, ireale, purtãtoare de false valori, ignorând, cu sau fãrã vina lor, valorile pe care Biserica le evidenþiazã ca fiind reale, autentice, demne de trãit. Întrebãrile existenþiale ale omului de a afla cine este, de unde vine, încotro se îndreaptã, par sã fie pentru el o dificultate, însã ieºirea din acest cerc existenþial poate surveni numai prin raportarea omului la Fiinþa supremã – Dumnezeu.

Educaþia religioasã are rolul fundamental în gãsirea ºi etalarea de modele bazate pe adevãratele valori creºtine.

Creºtinismul ne prezintã un model formativ, un reper viabil, stabil în persoana lui Isus Cristos. Comparând cu alte idealuri, modelul formativ mai sus-amintit, îl ajutã pe om sã ajungã la dimensiunea transcendentã, adicã

16

la dorinþa omului de auto-împlinire pe toate planurile.

Idealul pe care creºtinismul îl propune vizeazã raportarea omului la Dumnezeu, apropierea fiinþei limitate de Fiinþa infinitã. Aceastã apropiere a omului de Dumnezeu nu poate merge pânã la identificare; omul nu are acces la condiþia lui Dumnezeu, ci el trebuie sã aspire, sã þinteascã spre perfecþiune, spre îndumnezeire prin harul divin ce-i stã la dispoziþie. În acest sens, putem afirma pe bunã dreptate cã Isus Cristos iese în evidenþã ca fiind omul ideal care vine sã vindece umanitatea ºi sã purifice interiorul omului ca acesta sã se poatã desãvârºi.

Conciliul al II-lea din Vatican, în Constituþia pastoralã Gaudium et spes (Bucurie ºi speranþã), la numãrul 22, afirmã: „În realitate, misterul Cuvântului Întrupat lumineazã cu adevãrat misterul omului... Cristos îl dezvãluie pe deplin omului pe om ºi îi descoperã mãreþia vocaþiei... El este omul perfect”.

Viaþa lui Cristos se alãturã vieþii omului ºi se uneºte cu el. Norma pretinsã de Isus Cristos nu este una teoreticã, ideaticã, speculativã, ci este una trãitã, experimentatã prin fapte. De aceea a accede la acest model – Isus Cristos – este nevoie ca mesajul sãu sã fie interiorizat ºi tradus în convingeri ºi comportamente ºi numai astfel el poate avea o funcþionalitate desãvârºitã pentru om.

Idealul perfect pentru orice om, copil, tânãr, adult, vârstnic, este ºi trebuie sã fie Isus Cristos, pentru cã numai luându-l pe El ca exemplu, model de viaþã, vom reuºi sã înþelegem cã a tinde la perfecþiune este aspiraþia fundamentalã a fiecãrui om – creºtin – care cautã sã vadã în Isus Cristos: Calea, Adevãrul ºi Viaþa” (In 14,6).

Educatorul creºtin

Conlucrarea dintre familie, Bisericã, ºcoalã ºi societate pentru o educaþie a valorilor morale Prof. Ana Tudor director al ªcolii cu clasele I-VIII, Pîrgãreºti Familia, biserica, ºcoala ºi societatea, cu instrumentele proprii dar în aceeaºi concordanþã, contribuie la educarea copiilor ºi a tinerilor. Împreunã: familia ca mediu primordial al copilului, unde el gãseºte ocrotirea ºi dragostea pãrinþilor, a fraþilor, a bunicilor, Biserica, marea familie a lui Dumnezeu Tatãl, unde toþi oamenii sunt fraþi, ºcoala ca spaþiu de dezvoltare fizicã psihicã ºi moralã, societatea ca grup uman cu norme ºi valori, sunt rânduite de Dumnezeu. Ele, fiecare în parte, dar mai ales împreunã trebuie sã creascã generaþiile tinere în a se realiza ca persoane umane în adevãr ºi libertate.

Principiul subsidiaritãþii elaborat de doctrina Bisericii, conform cãreia: o societate de ordin superior nu trebuie sã intervinã în viaþa internã a unei societãþi de ordin inferior, privând-o de competenþele ei, ci trebuie mai degrabã sã o susþinã la nevoie ºi sã o ajute sã-ºi coordoneze acþiunea cu acþiunea altor elemente ce compun societatea în vederea binelui comun”.

Dacã familia este mica Bisericã, spaþiul, mediul în care copilul primeºte primele noþiuni de ordin moral, credinþa prin pãrinþi, Bisericã, locul unde el îl întâlneºte pe Cristos în Sfânta Euharistie, ºcoala unde învaþã sã scrie ºi sã citeascã, „loc de alfabetizare culturalã”, iar societatea, ansamblul de persoane, adunare în acelaºi timp ºi vizibilã ºi spiritualã, constatãm cã fiecare din ele dãinuie în timp: moºteneºte trecutul ºi anunþã ºi pregãteºte viitorul.

Fiecare mediu social, familie, Bisericã, ºcoalã ºi societatea însãºi, sunt necesare ºi corespund naturii omului. Prin ele omul este constituit „moºtenitor” primeºte „talanþi” care îl îmbogãþesc ºi care trebuie sã rodeascã; el primeºte educaþie. nr. 3 / decembrie 2009

Educaþia ca acþiune cu toate momentele ei (proiect, existenþã sau esenþã) are o mare influenþã socialã, ea exprimã la modul cel mai concret societatea umanã la un anumit moment: Fiecare comunitate se defineºte prin scopul ei ºi în consecinþã ascultã de reguli specifice, dar persoana umanã este ºi trebuie sã fie principiul, subiectul ºi scopul instituþiilor sociale. Efortul acestor instituþii în situaþia de faþã familia, ºcoala, Biserica, societatea, au misiunea de a-l sluji pe om ca el sã manifeste chipul lui Dumnezeu. Omul, venind pe lume, nu are tot ceea ce este necesar pentru dezvoltarea vieþii sale trupeºti ºi sufleteºti. Are nevoie de ceilalþi: în familie de pãrinþi, fraþi, bunici, la ºcoalã de colegi, profesori, în Bisericã de fraþii sãi în credinþã, în societate de semenii sãi. Iubesc copiii, spune Domnul, ºi vreau sã fie toþi ca ei”.

Educaþia religioasã are mai multe forme de manifestare. Mesajul creºtin este anunþat de Bisericã, în primul rând de cãtre preoþi dar ºi de alte persoane în familie, în ºcoalã, în diferite asociaþii.

Religia, devenind obiect de studiu în ºcoalã, are nevoie de profesori bine pregãtiþi psihopedagogic ºi cu credinþã în Dumnezeu.

Credinþa creºtinã, pentru a se rãspândi ºi a se menþine într-o societate, are nevoie de eforturile tuturor celor care o mãrturisesc ºi o trãiesc: pãrinþii, primii vestitori ai lui Cristos, în familie, unde copilul are acces la o realitate care depãºeºte limitele umanului, prin dragostea, grija ºi priceperea lor; preotul care are în vedere canonul, perspectiva spiritual-creºtinã, ºi cuvântul lui Dumnezeu; pedagogul este 17

chemat sã contribuie la sãdirea credinþei, a valorilor morale.

Cele douã instituþii care realizeazã educaþia religioasã: ºcoala ºi Biserica, au fiecare formele lor de a ajuta pe copii ºi pe tineri sã descopere valenþele morale ale Religiei ºi capacitãþile ei de a forma o imagine globalã, holisticã asupra existenþei, cãci „o atitudine religioasã cu privire la existenþã, nu este nimic altceva decât un ansamblu de judecãþi sistematice asupra semnificaþiei acesteia”.

Educaþia religioasã are drept obiectiv continuarea ºi dezvoltarea religiozitãþii la individul copil sau adult. Esenþa Religiei constã în fenomenul de credinþã. Religiozitatea este o stare psihicã derivatã din credinþã într-un principiu suprem ºi imuabil.

Un act religios are mai multe elemente: noþiunile, simbolurile, concepþiile de viaþã sau morale, dogmele, axiomele, idealurile, convingerile, comportamentele.

Educaþia religioasã nu poate rãmâne o problemã personalã a fiecãrui individ, ea cere o rezolvare a comunitãþii ºi a instituþiilor care o deservesc. ªcoala are sarcina de a dezvolta ºi forma intelectual, moral, estetic, patriotic ºi, de ce ar rãmâne educaþia religioasã numai în sarcina familiei ºi a Bisericii, locul de întâlnire cu Dumnezeu în Sfânta Liturghie, sacramente, catehezã, rugãciune? Este nevoie de un om complet, bogat sufleteºte ºi intelectual: „Atât timp cât se va cultiva o informaþie haoticã în locul unei cunoaºteri integrate ºi a unei unitãþi spirituale, baza ºi aºezãmintele naturale pe care convingerile religioase le pot cultiva la tineri, rãmân ingrate, sterile.

Educaþia religioasã ºcolarã tinde sã se deosebeascã de educaþia eclezialã. Scopul educaþiei religioase este formarea persoanei, pentru a maturiza simþul religios într-o atitudine de vigilenþã. critica ºi conºtiinþa progresivã cu privire la semnificaþia existenþialã pe care o cuprinde.

Formele de realizare a unei proceduri educative structurate trebuie sã aibã în vedere o indicaþie din „Documentul de bazã asupra catehezei” reluatã de papa Ioan Paul 18

al II-lea, care spune cã predarea Religiei trebuie sã fie fãcutã pe bazã de „obiective ºi metode ale unei structuri ºcolare, moderne”. Astfel, ºcoala contribuie alãturi de Bisericã ºi familie, comunitate religioasã, profesori, alte instituþii la dezvoltarea unei educaþii care sã construiascã omul în toate dimensiunile sale, trup ºi suflet.

Forma de realizare a educaþiei religioase este, în primul rând, lecþia. Desfãºuratã într-o succesiune de etape, într-un anumit interval de timp în care se asigurã transmiterea ºi asimilarea cunoºtinþelor în vederea atingerii obiectivelor propuse.

Relaþia strânsã dintre educaþia religioasã ºi cea moralã face ca ele sa aibã strategii ºi forme didactice asemãnãtoare.

Pedagogul ªtefan Bârsãnescu identificã urmãtoarele forme: exemplul, instrucþia religioasã, activitãþile educative, rugãciunea individualã, cântecele religioase, ceremonialul religios.

Sfânta Liturghie este cel mai important ceremonial religios al creºtinismului.

Liturghia exprimã cultul Bisericii în totalitatea lui, dar ºi ansamblul de rituri, ceremonii ºi rubrici.

Biserica este ea însãºi un semn sau sacrament, ea are ambele elemente, ºi cel invizibil, ºi cel vizibil, îl dezvãluie ºi îl învãluie pe Cristos în acelaºi timp. Omul însuºi este materie ºi spirit, vizibil ºi invizibil.

Celebrarea Euharistiei este cultul tuturor acþiunilor Bisericii, al oricãrui ceremonial religios: Euharistia este izvorul ºi culmea întregii vieþi creºtine. Toate sacramentele, precum ºi toate activitãþile bisericeºti ºi operele de apostolat sunt strâns legate de Euharistie ºi sunt rânduite în vederea ei. Cãci în Sfânta Euharistie este tot binele spiritual al Bisericii, este Cristos însuºi”.

De aceea toate formele de educaþie religioasã putem spune cã sunt pãrþi, elemente ale inegalabilului ºi minunatului pedagog care este Dumnezeu. El nu este un Dumnezeu din afara istoriei, el este un Dumnezeu personal, intervine, are grijã, învaþã, pedepseºte dar ºi iubeºte fãrã margini.

Educatorul creºtin

LEGISLAÞIE

Regulament de organizare ºi desfãºurare a Olimpiadei de Religie Episcopia Romano-Catolicã Iaºi Olimpiada de religie este un instrument de evaluare atât al finalitãþilor învãþãmântului prevãzute la art. 4 ºi 24 din Legea învãþãmântului, cât ºi de descoperire ºi de stimulare a elevilor cu înclinaþii ºi interese deosebite pentru acest obiect.

Concursul se adreseazã elevilor din ciclul gimnazial, clasele a V-a, a VI-a, a VII-a ºi a VIII-a.

CAPITOLUL I Organizarea concursului (etape, responsabilitãþi, atribuþii) Art. 1. Concursul se desfãºoarã în urmãtoarele etape: a) ºcolarã; b) judeþeanã (zonalã); c) interjudeþeanã (diecezanã).

Art. 2. Perioadele la care se desfãºoarã etapele ºcolarã, judeþeanã (zonalã) ºi interjudeþeanã (diecezanã) sunt stabilite în conformitate cu graficele stabilite de Inspectoratele ªcolare Judeþene din teritoriu ºi de ERC Iaºi, dupã cum urmeazã: - etapa pe ºcoalã – luna decembrie; - etapa judeþeanã (zonalã) – luna februarie (martie); - etapa interjudeþeanã (diecezanã) – luna mai.

Art. 3. La etapa pe ºcoalã pot participa elevi din acelaºi an de studiu. La etapa zonalã participã maxim 2 elevi din acelaºi an de studiu, pe norma didacticã a profesorului de specialitate. La etapa diecezanã participã elevii care au obþinut minim 90 de puncte la etapa zonalã. La ambele etape dacã nu sunt elevi clasaþi pe un an de studiu, ei nu pot fi compensaþi ca numãr cu elevi din alt an de studiu. nr. 3 / decembrie 2009

* Dacã este titular pe o ºcoalã se aplicã regulamentul. În cazul în care are normã didacticã pe mai multe ºcoli poate sã participe cu câte un elev pe nivel dacã pe un nivel nu sunt elevi nu se poate suplini sau înlocui cu elevi pe alt nivel.

Art. 4. Dupã etapa pe ºcoalã participarea la etapele ulterioare este hotãrâtã numai de clasamentele etapelor anterioare, astfel: - pentru etapa zonalã - punctaj minim 85 puncte; - pentru etapa diecezanã – punctaj minim 90 puncte.

Art. 5. Elevii ce susþin concursul în altã localitate decât în cea în care domiciliazã vor fi însoþiþi obligatoriu de profesorul coordonator de religie.

Art. 6. Pentru buna desfãºurare a concursului se organizeazã comisii pentru fiecare etapã.

Art. 7. Pentru etapa judeþeanã ºi interjudeþeanã comisia va fi formatã din minim câte doi profesori pentru fiecare nivel de studiu, un secretar ºi un preºedinte care este Inspectorul ºcolar judeþean sau teritorial de religie.

La etapa interjudeþeanã preºedinte de onoare este un cadru didactic universitar.

Art. 8. Pentru rezolvarea contestaþiilor, preºedinte în exerciþiu numeºte o subcomisie alcãtuitã din 3 persoane (2 profesori ºi 1 preºedinte), altele decât cele care au format comisia iniþialã.

Art. 9. Comisiilor le revine responsabilitatea alegerii probelor ºi subiectelor de concurs prin consens, din sugestiile ºi propunerile de subiecte transmise din teritoriu. Oficiul dispune constituirea unei comisii pentru elaborarea variantelor de subiecte pentru faza interjudeþeanã comisiile vor fi constituite dintr-un profesor al fiecãrei zone.

Art. 10. Pentru toate etapele de concurs subiectele vor fi însoþite de baremurile de corectare.

Art. 11. Timpul de lucru afectat redactãrii lucrãrilor de concurs este de 2 ore.

Art. 12. Lucrãrile la probele scrise se pãstreazã un an la ºcoala unde se desfãºoarã concursul.

19

CAPITOLUL II Metodologia de concurs Art. 13. În ziua concursului comisiile se întrunesc înainte de ora începerii concursului pentru a extrage variantele de concurs. Comisia asigurã multiplicarea subiectelor în condiþiile pãstrãrii secretului.

Art. 14. Profesorii asistenþi instruiesc participanþii cu regulile de participare la concurs.

Art. 15. Elevilor li se înmâneazã foile speciale de concurs care asigurã caracterul secret al identitãþii participantului. Profesorii asistenþi verificã identitatea participantului pe baza listei de participare la concurs cu carnetul de elev vizat pe anul în curs, pe baza unui act de identitate. Caracterul secret se certificã de cãtre preºedintele executiv care aplicã iscãlitura ºi ºtampila ºcolii unde se desfãºoarã concursul, pe colþul îndoit al lucrãrii.

Art. 16. Comisia primeºte pachetele de lucrãri, le numeroteazã ºi le repartizeazã spre corectare echipelor formate din doi profesori.

La corectare nu se intervine pe lucrare. Profesorii corectori trebuie sã completeze borderourile de corectare alcãtuite pe baza baremurilor.

Art. 17. Punctajul final al lucrãrii se obþine prin media aritmeticã, fãrã rotunjiri, constituitã din punctajul acordat de cei doi profesori.

Art. 18. Nu pot fi propunãtori de subiecte, asistenþi ºi corectori profesorii care au rude în concurs, motiv pentru care trebuie sã dea o declaraþie scrisã, asupra acestui fapt.

CAPITOLUL III Stabilirea rezultatelor Art. 19. Rezultatele probelor sunt apreciate prin puncte de la 0 la 100 dupã baremurile alcãtuite de comisie. În situaþia în care existã diferenþe mai mari de 10 puncte între cei doi corectori recorectarea subiectului se face de o altã echipã stabilitã de comisie. Punctajul stabilit certificat de preºedintele de comisie este trecut pe lucrare ºi rãmâne definitiv.

Art. 20. Ierarhia se stabileºte pe clase, în ordinea descrescãtoare a punctelor obþinute.

Art. 21. Contestaþiile sunt depuse în termen de 48 de ore de la afiºare la secretariatul comisiilor, termenul de analizã ºi rãspuns fi20

ind de pânã la 24 de ore de la depunerea contestaþiilor.

Art. 22. Lucãrile contestate sunt corectate de comisia numitã de preºedintele executiv, dupã ce aceasta dispune sã se acopere cu o bandã albã de hârtie partea lucrãrii ce conþine numele elevului ºi punctele acordate anterior.

Procedura, în continuare, este aceeaºi cu procedura de la corectare, punctajul, dupã contestaþii, fiind definitiv.

CAPITOLUL IV Premierea Art. 23. Premierea lucrãrilor la etapele ºcolarã, judeþeanã ºi interjudeþeanã, se face în ordinea descrescãtoare a punctelor.

Astfel: - etapa judeþeanã: 10,00-9,50: premiul I 9,49-9,00: premiul II 8,99-8,50: premiul III 8,49-7,50: menþiune - etapa inter-judeþeanã: 10,00-9,50: premiul I 9,49-9,00: premiul II 8,99-8,50: premiul III 8,49-8,00: menþiune CAPITOLUL V Dispoziþii finale Art. 24. Prezentul regulament se va aplica începând din anul ºcolar 2007 / 2008.

Regulament de organizare ºi desfãºurare a concursului de eseuri religioase „Luminã din luminã” învãþãmânt preuniversitar Episcopia Romano-Catolicã Iaºi Concursul de eseuri religioase „Luminã din luminã” este un instrument de evaluare atât al finalitãþilor învãþãmântului prevãzute la art. 4 ºi 24 din Legea învãþãmântului, cât ºi Educatorul creºtin

de descoperire ºi de stimulare a elevilor cu înclinaþii ºi interese deosebite pentru acest obiect.

Concursul se adreseazã elevilor din ciclul liceal, clasele a IX-a, a X-a, a XI-a ºi a XII-a.

CAPITOLUL I Organizarea concursului (etape, responsabilitãþi, atribuþii) Art. 1. Concursul de eseuri se va organiza pentru elevii liceelor de alte profiluri decât cele teologice, pe urmãtoarele niveluri: nivelul I - clasele a IX-a ºi a X-a; nivelul II - clasele a XI-a ºi a XII-a.

Art. 2. Concursul de eseuri se desfãºoarã în urmãtoarele etape: a) ºcolarã; b) judeþeanã (zonalã); Art. 3. Perioadele la care se desfãºoarã etapele ºcolarã, ºi cea judeþeanã (zonalã) sunt stabilite în conformitate cu graficele stabilite de Inspectoratele ªcolare Judeþene din teritoriu dupã cum urmeazã: etapa pe ºcoalã; etapa judeþeanã (zonalã).

Art. 4. La etapa pe ºcoalã pot participa elevi din anii de studiu, pe cele douã niveluri (cf. art. 1). La etapa judeþeanã (zonalã) participã maxim 3 elevi pe nivel pe liceu. La ambele etape, dacã nu sunt elevi clasaþi pe un nivel / secþiune, ei nu pot fi compensaþi ca numãr cu elevi din celãlalt nivel, sau altã secþiune.

Art. 5. Dupã etapa pe ºcoalã, participarea la etapele ulterioare este hotãrâtã numai de clasamentele etapelor anterioare, astfel: pentru etapa judeþeanã (zonalã) - punctaj minim 90 puncte.

Art. 6. Elevii ce susþin concursul în altã localitate decât cea în care domiciliazã vor fi însoþiþi obligatoriu de profesorul coordonator de religie.

Art. 7. Pentru buna desfãºurare a concursului se organizeazã comisii pentru fiecare etapã.

Art. 8. Pentru etapa judeþeanã comisia cuprinde minim 15 profesori de religie, câte 2-3 comisii pe cele douã niveluri, în funcþie de numãrul de elevi promovaþi la aceste etape, iar comisia va cuprinde un numãr de 6 persoane, nivel I – clasele IX-X, ºi numãr de 6 persoane nivel II clasele XI-XII, un secretar ºi un preºedinte care este Inspectorul ºcolar judeþean sau teritorial de religie. nr. 3 / decembrie 2009

Art. 9. Comisiilor le revin urmãtoarele responsabilitãþi: de a nota lucrãrile, care cu o sãptãmânã înainte de susþinerea concursului trebuiesc trimise spre verificare ºi de a nota susþinerea ºi participarea la dezbaterea lucrãrilor, în ziua concursului.

Art. 10. Comisia va cuprinde un numãr de 8-15 profesori de specialitate, repartizaþi astfel: - nivel I: clasele a IX-a ºi a X-a – 1-2 comisii cu 2-3 profesori pentru fiecare secþiune în parte, - nivelul claselor a XI-a ºi a XII-a –1-2 comisii cu 2-3 profesori pentru fiecare secþiune în parte.

Numãrul comisiilor ºi numãrul membrilor acestora va fi stabilit în funcþie de numãrul elevilor clasificaþi la fiecare etapã în parte.

Premierea se va face, pe douã niveluri, în ordinea descrescãtoare a punctajelor obþinute.

CAPITOLUL II Probele de concurs Art. 11. Concursul se va desfãºura în douã etape: 1) aprecierea, cu o notã, a conþinutului lucrãrilor (cu o sãptãmânã înainte de desfãºurarea concursului propriu-zis); 2) evaluarea, cu o notã, a susþinerii lucrãrii, prezentarea ei ºi participarea la dezbatere, în ziua concursului.

Art. 12. În etapa a doua, timpul acordat prezentãrii lucrãrii este de maxim 10 minute, din care cel mult 5 minute pentru prezentare (oralã sau cititã) ºi 5 minute pentru participare la dezbatere.

Art. 13. Se va puncta în mod deosebit conþinutul ºi modul de participare la dezbatere. În acest sens, nu va fi depunctatã prezentarea dacã ea va fi cititã!

CAPITOLUL III Metodologia de concurs Art. 14. Cu o sãptãmâna înainte de concursul propriu-zis profesorii coordonatori ai elevilor participanþi au obligaþia sã transmitã lucrãrile la comisiile stabilite, pe niveluri de participare, pentru a parcurge prima etapã (cf. art. 11).

21

Fiecare lucrare va fi tehnoredactatã, listatã pe format A4 (maxim 3 pagini) cu caractere româneºti, cu font 12 – Times New Roman ºi în format electronic.

Art. 15. Comisiile stabilite vor analiza conþinutul lucrãrilor ºi vor acorda o notã între 0 ºi 10.00.

Art. 16. În ziua concursului aceleaºi comisii se întrunesc înainte de ora începerii acestuia ºi vor fi repartizate pe niveluri, în funcþie de numãrul de elevi participanþi.

Art. 17. Membrii comisiilor instruiesc elevii cu regulile de participare la concurs, pentru a doua etapã (cf. art. 12-13).

Art. 18. Susþinerea oralã a lucrãrilor va fi apreciatã de aceeaºi comisie, care a evaluat conþinutul acestora înainte cu o sãptãmânã, cu note între 0 ºi 10.00.

Art. 19. Punctajul final al lucrãrii se obþine prin media aritmeticã, fãrã rotunjiri, constituitã din punctajul acordat de fiecare membru al comisiei, pe niveluri de participare, fiecãrui elev participant, în cele douã etape (cf. art. 11).

Art. 20. Membrii fiecãrei comisii vor stabili punctajul final al fiecãrui elev participant ºi vor completa borderoul de concurs.

Art. 21. Nu pot fi membri ai comisiilor de concurs, profesorii care au rude în concurs, motiv pentru care trebuie sã dea o declaraþie scrisã asupra acestui fapt.

CAPITOLUL IV Stabilirea rezultatelor Art. 22. Rezultatul final al probei de concurs este nota obþinutã, prin media aritmeticã, fãrã rotunjiri a notelor acordate de membrii fiecãrei comisii, pentru fiecare etapã. Punctajul stabilit este certificat de preºedintele de comisie ºi rãmâne definitiv.

Art. 23. Ierarhia se stabileºte pe niveluri de participare în ordinea descrescãtoare a notelor obþinute.

Art. 24. Rezultatele concursurilor sunt fãcute publice în ziua concursului.

Art. 25. Concursul de eseuri nu admite contestaþii.

CAPITOLUL IV Premierea Art. 23. Premierea lucrãrilor la etapele ºcolare, judeþeanã ºi interjudeþeanã, se face în ordinea descrescãtoare a notelor.

22

Astfel: etapa judeþeanã: 10,00-9,50: premiul I 9,49-9,00: premiul II 8,99-8,50: premiul III 8,49-7,50: menþiune CAPITOLUL V Dispoziþii finale Art. 24. Prezentul regulament se va aplica începând din anul ºcolar 2007 / 2008 la nivel diecezan cu avizul Oficiului. inspector ºcolar diecezan, Pr. conf. univ. dr. Iosif Bisoc, OFMConv.

Precizãri privind organizarea ºi desfãºurarea Olimpiadei de Religie pentru clasele IX-XII, cultul catolic, anul ºcolar 2009-2010 I. Disciplina de concurs ºi elevii participanþi Olimpiada de religie reprezintã un concurs de excelenþã care se adreseazã elevilor de liceu, clasele IX-XII, care studiazã în ºcoalã disciplina Religie romano-catolicã sau greco- catolicã ºi care manifestã înclinaþii ºi interes deosebit pentru aceastã disciplinã.

La olimpiada de religie catolicã, la toate etapele, elevii participã individual, indiferent de locul în care studiazã religia, de anul de studiu în care se aflã ºi de forma de învãþãmânt pe care o urmeazã.

II. Etapele desfãºurãrii olimpiadei ºi datele - Etapa pe ºcoalã: decembrie 2009 (data va fi stabilitã de fiecare unitate ºcolarã care are candidaþi, pânã la vacanþa de Crãciun).

- Etapa judeþeanã / pe municipiul Bucureºti: sâmbãtã 13 martie 2009.

- Etapa naþionalã: 6-10 aprilie 2009, Oradea.

Educatorul creºtin

III. Selecþia elevilor La etapa pe ºcoalã, nota minimã necesarã pentru calificarea elevilor la etapa judeþeanã / pe Municipiul Bucureºti este 8.50.

Acolo unde nu se poate organiza etapa judeþeanã, nota minimã necesarã pentru calificarea la etapa naþionalã este 9.

Pentru etapa naþionalã se calificã pentru fiecare clasã (IX – XII) elevii pe locurile I ºi II, care au obþinut nota minimã 9 (nouã) la etapa judeþeanã / pe Municipiul Bucureºti. În situaþia necalificãrii elevilor din cauza neobþinerii notei minime 9 sau a lipsei de concurenþi la un nivel de clasã, locurile rãmase neocupate nu se redistribuie pentru celelalte niveluri sau pentru celelalte judeþe. În situaþia obþinerii de note egale, se va desfãºura o probã scrisã de baraj, în vederea stabilirii ocupanþilor locului I ºi II, cu drept de participare la etapa naþionalã. Data de desfãºurare a probei de baraj: 20 martie 2009.

IV. Realizarea subiectelor ºi a baremelor La etapa pe ºcoalã, subiectele ºi baremele se realizeazã de cãtre comisia de organizare ºi evaluare a olimpiadei de religie la nivel de liceu, în acord cu tematica generalã a disciplinei.

La etapa judeþeanã ºi naþionalã, subiectele ºi baremele se realizeazã, în acord cu tematica generalã a disciplinei, de cãtre Comisia naþionalã de organizare ºi evaluare a olimpiadei de religie romano ºi greco-catolicã, având avizul MECI. Pentru toate etapele, durata probelor este de 3 ore.

Notarea lucrãrilor se realizeazã prin puncte de la 10 la 100, dupã baremele alcãtuite de comisie. Se acordã 10 puncte din oficiu.

V. Organizarea comisiilor Organizarea comisiilor la diferitele etape ale olimpiadei se realizeazã în conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare ºi desfãºurare a concursurilor ºcolare (OMEC 3109/28.01.2002), capitolul III, Responsabilitãþi ºi atribuþii, articolele 9-13. nr. 3 / decembrie 2009

VI. Evaluarea lucrãrilor a. Notarea lucrãrilor se realizeazã, de regulã, prin puncte de la 10 la 100, dupã baremele alcãtuite de comisie. Se acordã 10 puncte din oficiu. b. În cazul în care se constatã o diferenþã mai mare de 10 puncte între notele acordate de cei doi evaluatori, preºedintele repartizeazã lucrarea spre reevaluare unui alt profesor, care stabileºte nota finalã. Nota rezultatã în urma reevaluãrii este nota care se trece pe lucrare; sub notã vor semna cei trei evaluatori ºi preºedintele comisiei.

VII. Rezolvarea contestaþiilor Rezolvarea contestaþiilor se realizeazã în conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare ºi desfãºurare a concursurilor ºcolare, art. 44 ºi 45. În cadrul diferitelor etape ale olimpiadei, sunt admise contestaþiile în cazul cãrora între nota iniþialã ºi nota de la contestaþii existã o diferenþã de cel puþin 10 puncte în cazul sistemului de notare de la 10 la 100 puncte.

Contestaþiile sunt considerate admise atât prin creºtere cât ºi prin scãdere. Notele acordate de comisiile de contestaþii, la oricare etapã a olimpiadei, sunt definitive.

VIII. Acordarea premiilor a. Premiile ºi menþiunile se acordã în conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare ºi desfãºurare a concursurilor ºcolare, art. 47 ºi 48. b. La etapa naþionalã, comisia de organizare poate dispune acordarea unor premii speciale, care constau în diplome, cãrþi sau alte obiecte, dacã existã sponsori pentru o astfel de situaþie.

Toþi elevii participanþi la etapa naþionalã primesc o diplomã de participare din partea inspectoratului ºcolar organizator.

IX. Dispoziþii finale Responsabilul cu învãþãmântul catolic ºi Inspectorul de specialitate din fiecare judeþ (sau Municipiul Bucureºti) au obligaþia de a transmite pânã la 31 martie 2010, la Ministerul 23

Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii, prin fax la numãrul 021/313.55.47, în atenþia Inspectorului general pentru Religie, datele elevilor calificaþi pentru etapa naþionalã, în strictã conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare ºi desfãºurare a concursurilor ºcolare ºi ale prezentei metodologii. Listele nominale ale elevilor calificaþi vor fi semnate de inspectorul ºcolar general ºi de inspectorul de specialitate.

Datele vor include: numele ºi prenumele elevilor, clasa, unitatea ºcolarã, nota obþinutã, profesorul care i-a pregãtit ºi profesorul care va însoþi lotul la etapa naþionalã, alte date de contact.

Inspectorii de religie, în colaborare cu responsabilii pentru învãþãmântul catolic din fiecare judeþ (Municipiul Bucureºti), vor înainta cãtre MECI propuneri de profesori care sã facã parte din Comisia centralã a etapei naþionale, precizându-se numele ºi prenumele profesorilor, gradul didactic ºi unitatea ºcolarã. Profesorii propuºi nu trebuie sã aibã elevi sau rude în concurs calificaþi pentru etapa naþionalã.

Listele nominale cu cadrele didactice propuse vor fi semnate de inspectorul ºcolar general ºi de inspectorul de specialitate ºi transmise prin fax la numerele 021/ 313.55.47, 021/311.23.81, în atenþia Inspectorului general pentru Religie, pânã la data de 31 martie 2010.

X. Tematica pentru olimpiada de Religie CLASA a IX-a Tematica pentru Olimpiadã a fost stabilitã conform programei ºcolare în vigoare pentru disciplina Religie la clasa a IX-a, aprobatã prin O.M. nr. 5230/01.09.2008.

Etapa localã cuprinde urmãtoarele teme: I. Introducere în Sfânta Scripturã Autorul, inspiraþia ºi Canonul Sfintei Scripturi Etapa judeþeanã cuprinde aceleaºi teme precizate mai sus (temele pentru etapa localã) la care se adaugã urmãtoarele: Pregãtirea venirii lui Cristos (profeþii mesianice) Cãrþile profetice: Isaia cap. 7; 11; 52,13-53,12; Malahia cap. 3,1-3; Miheia cap. 5,1-4; Psalmul 21/22; 39/40 Etapa naþionalã cuprinde temele etapelor precedente la care se adaugã urmãtoarele: 24

III. Evangheliile – chemarea la mântuire; Întruparea Domnului; Botezul Domnului; Activitatea publicã: Predica de pe munte, Parabola seminþei de muºtar, Învierea fiicei lui Iair; Pãtimirea (Intrarea în Ierusalim, Cina cea de Tainã, Rugãciunea în Grãdina Mãslinilor, Arestarea ºi Condamnarea), Moartea (purtarea crucii ºi rãstignirea), Învierea (mormântul gol, apariþiile) CLASA a X-a Tematica pentru Olimpiadã a fost stabilitã conform programei ºcolare în vigoare pentru disciplina Religie la clasa a X-a, aprobatã prin O.M. nr. 5230/01.09.2008.

Etapa localã cuprinde urmãtoarele teme: Sensul istoriei omenirii în perspectiva Revelaþiei divine Omul în cãutarea lui Dumnezeu (religiile nerevelate); Dumnezeu în întâmpinarea omului – Revelaþia (definiþie, etape, transmitere) Etapa judeþeanã cuprinde aceleaºi teme precizate mai sus (temele pentru etapa localã) la care se adaugã urmãtoarele: II. Creºtinismul: Fondatorul, Naºterea creºtinismului, Caracteristicile creºtinismului Etapa naþionalã cuprinde temele etapelor precedente la care se adaugã urmãtoarele: III. Biserica: Întemeierea Bisericii – Rusaliile, Viaþa primelor comunitãþi creºtine, Caracteristicile Bisericii: Una, Sfântã, Catolicã ºi Apostolicã, Misiunea Bisericii CLASA a XI-a Tematica pentru Olimpiadã a fost stabilitã conform programei ºcolare în vigoare pentru disciplina Religie la clasa a XI-a, aprobatã prin O.M. nr. 5230/01.09.2008.

Etapa localã cuprinde urmãtoarele teme: Biserica în Evul Mediu - Schisma din anul 1054 – cauze ºi efecte Etapa judeþeanã cuprinde aceleaºi teme precizate mai sus (temele pentru etapa localã) la care se adaugã urmãtoarele: II. Biserica în secolul XX - Contextul cultural-istoric, Conciliul Vatican II – Constituþia Dogmaticã „Lumen Gentium” Etapa naþionalã cuprinde temele etapele precedente la care se adaugã urmãtoarele: Educatorul creºtin

Sacramentele iniþierii creºtine - Definire ºi prefigurãri biblice, Instituirea, Roade CLASA a XII-a Tematica pentru Olimpiadã a fost stabilitã conform programei ºcolare în vigoare pentru disciplina Religie la clasa a XII-a, aprobatã prin O.M. nr. 5230/01.09.2008.

Etapa localã cuprinde urmãtoarele teme: Demnitatea persoanei umane - Omul fiinþã religioasã, Omul chip al lui Dumnezeu Etapa judeþeanã cuprinde aceleaºi teme precizate mai sus (temele pentru etapa localã) la care se adaugã urmãtoarele: II. Legea moralã – noþiuni generale - Legea moralã naturalã, Legea veche, Legea cea nouã; III. Încãlcarea legii – pãcatul - Definirea ºi clasificarea pãcatelor Etapa naþionalã cuprinde temele etapele precedente la care se adaugã urmãtoarele: IV. Omul în familie, Bisericã ºi societate în perspectiva poruncii a IV-a a Decalogului Bibliografie: Biblia sau Sfânta Scripturã, Editura Institutului biblic ºi de misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureºti, 1988; Petru Sescu, Introducere în Sfânta Scripturã, Ed. Sapientia, Iaºi, 2001; J.P. Bagot – J.-CL. Dubs, Pour lire la Biblie, traducere în limba românã de Tarciziu ªerban, Cum sã citim Biblia, Ed. ARCB, 1994; Etienne Charpentier, Pour lire l’Ancien Testament, Les, Edition du Cerf, Paris, 1994. Traducere în limba românã de Paula Iosif, Sã citim Vechiul Testament, Ed. ARCB, 1998; Etienne Charpentier, Pour lire le Nouveau Testament, Les, Edition du Cerf, Paris, 1992. Traducere în limba românã de Cãtãlina Cãrãbaº-Olaru, Sã citim Noul Testament, Ed. ARCB, 1999; Catehismul Bisericii Catolice, Ed. ARCB, 1993; Credinþa catolicã – catehezã pentru adulþi, Ed. ARCB, 1991; Ratzinger J., Zur Gemeinschaft gerufen, Ed. Paoline, 1991,.

Traducerea în limba românã de Pr. Petru Ioan Puiu ºi Pr. Ioan Mitrofan, Biserica – Chemare ºi misiune, Ed. Aridia, Blaj, 2005; Pal V., Etica creºtinã, Editura Liceului catolic, Bucureºti, 1999; Conciliul Vatican II, Ed. ARCB, 2000 nr. 3 / decembrie 2009

Precizãri privind organizarea ºi desfãºurarea Olimpiadei de Religie pentru colegiile / liceele ºi seminariile teologice romano-catolice ºi greco-catolice, anul ºcolar 2009-2010 I. Disciplinele de concurs Olimpiada de religie reprezintã un concurs de excelenþã care se adreseazã elevilor cu aptitudini, înclinaþii ºi interese deosebite pentru disciplinele teologice, studiate în colegiile ºi liceele teologice catolice (confesiunile greco-catolicã ºi romano-catolicã).

II. Elevii participanþi a. Olimpiada ºcolarã pentru disciplinele teologice se adreseazã elevilor din clasele IX-XII de la Colegiile, Seminariile sau Liceele Teologice Greco ºi Romano-Catolice din România. b. La olimpiada de religie catolicã, la toate etapele, elevii participã individual, indiferent de locul în care studiazã religia, de anul de studiu în care se aflã ºi de forma de învãþãmânt pe care o urmeazã.

III. Etapele desfãºurãrii olimpiadei ºi datele a. Etapa localã: ianuarie 2010. b. Etapa naþionalã: 06 – 10 aprilie 2010, Oradea.

IV. Selecþia elevilor a. De la etapa localã (la nivel de seminar / liceu teologic) pentru etapa naþionalã se calificã elevul clasat pe locul I, care a obþinut nota minimã 9 (nouã), pe an de studiu din cadrul fiecãrui colegiu / liceu / seminar teologic romano sau greco-catolic. b. În situaþia necalificãrii elevilor din cauza neobþinerii notei minime 9 sau a lipsei de concurenþi, locurile rãmase neocupate nu se redistribuie. În situaþia obþinerii de note egale se va desfãºura obligatoriu o probã de 25

baraj în vederea stabilirii ocupantului locului I, cu drept de participare la etapa naþionalã.

V. Realizarea subiectelor ºi a baremelor a) La etapa localã (la nivel de colegiu/ liceu teologic/ seminar catolic), subiectele ºi a baremele se realizeazã de cãtre comisia de organizare ºi evaluare a olimpiadei pentru etapa localã, în acord cu tematica generalã a disciplinei. b) La etapa naþionalã, acestea se realizeazã la nivelul Comisiei centrale (MECI), în acord cu tematica generalã a disciplinei. c) Pentru toate etapele, durata probelor este de 3 ore.

VI. Organizarea comisiilor Organizarea comisiilor la diferitele etape ale olimpiadei se realizeazã în conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare ºi desfãºurare a concursurilor ºcolare (OMEC 3109/ 28.01.2002), capitolul III - Responsabilitãþi si atribuþii, articolele 9 - 13.

VII. Evaluarea lucrãrilor Notarea lucrãrilor se realizeazã, de regulã, prin puncte de la 10 la 100, dupã baremele alcãtuite de comisie. Se acordã 10 puncte din oficiu. În cazul în care se constatã o diferenþã mai mare de 10 puncte între notele acordate de cei doi evaluatori, preºedintele repartizeazã lucrarea spre reevaluare unui alt profesor, care stabileºte nota finalã a acesteia. Nota rezultatã în urma reevaluãrii este nota care se trece pe lucrare; sub notã vor semna cei trei evaluatori ºi preºedintele comisiei.

VIII. Rezolvarea contestaþiilor a) Rezolvarea contestaþiilor se realizeazã în conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare ºi desfãºurare a concursurilor ºcolare, art. 44 ºi 45. b) În cadrul diferitelor etape ale olimpiadei, sunt admise contestaþiile în cazul cãrora între nota iniþialã ºi nota de la contestaþii existã o diferenþã de cel puþin 10. c) Contestaþiile sunt considerate admise atât prin creºtere, cât ºi prin scãdere. Notele acordate de comisiile de contestaþii, la oricare etapã a olimpiadei, sunt definitive.

26

IX. Acordarea premiilor a) La etapa naþionalã, premiile ºi menþiunile se acordã în conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare ºi desfãºurare a concursurilor ºcolare, art. 47 ºi 48. b) La etapa naþionalã, se acordã câte un premiu I, II ºi III, în ordine descrescãtoare, peste nota 9. Dacã pentru unul dintre cele trei premii se înregistreazã medii egale, subcomisia disciplinei va reevalua lucrãrile aflate în discuþie pentru departajarea acestora, astfel încât sã nu se depãºeascã numãrul de trei premii I, II ºi III prevãzut în Regulamentul de organizare ºi desfãºurare a concursurilor ºcolare. În conformitate cu prevederile art. 20 din Regulamentul de organizare ºi desfãºurare a concursurilor ºcolare, atribuþia verificãrii ºi avizãrii calitãþii evaluãrii lucrãrilor ce impun departajarea revine vicepreºedintelui comisiei respective. c) La etapa naþionalã, comisia de organizare poate dispune acordarea unor premii speciale, care constau în diplome, cãrþi sau alte obiecte, dacã existã sponsori pentru o astfel de situaþie.

Toþi elevii participanþi la etapa naþionalã primesc diplomã de participare din partea inspectoratului ºcolar organizator.

X. Dispoziþii finale Responsabilii cu învãþãmântul catolic împreunã cu Inspectorul de specialitate din fiecare judeþ au obligaþia de a transmite (în conformitate cu prevederile art. 10 din Regulamentul de organizare ºi desfãºurare a concursurilor ºcolare), în termen de cel mult 10 zile pânã la data limitã de 31 martie 2010, la Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii, prin fax la numãrul 021/ 313.55.47, în atenþia Inspectorului general pentru Religie.

Listele nominale ale elevilor calificaþi vor fi semnate de inspectorul ºcolar general ºi inspectorul de specialitate.

Datele vor include: numele ºi prenumele elevilor, clasa (se precizeazã anul de studiu în care se aflã elevul), unitatea ºcolarã, nota obþinutã, profesorul care i-a pregãtit ºi profesorul care va însoþi lotul la etapa naþionalã, alte date de contact.

Educatorul creºtin

Inspectorii de specialitate, împreunã cu responsabilii cu învãþãmântul catolic, vor înainta propuneri de profesori care sã facã parte din Comisia centralã a etapei naþionale, precizându-se numele ºi prenumele profesorilor, unitatea ºcolarã ºi respectându-se condiþia ca profesorii propuºi sã nu aibã elevi / rude în concurs calificaþi pentru etapa naþionalã.

Listele nominale cu cadrele didactice propuse vor fi semnate de inspectorul ºcolar general ºi inspectorul de specialitate ºi transmise prin fax la numerele 021/313.55.47, 311.23.81, în atenþia Inspectorului general pentru Religie, pânã la data de 31 martie 2010.

XI. Tematica pentru olimpiada de Religie CLASA a IX-a Tematica pentru Olimpiadã a fost stabilitã conform programei ºcolare în vigoare pentru disciplina Catehism la clasa a IX-a, aprobatã prin O.M. nr. 5705/21.11.2006.

Etapa localã cuprinde urmãtoarele teme: I. Prezentarea generalã a Bibliei - Textul originar ºi traducerea Sfintei Scripturi, Inspiraþia Sfintei Scripturi, Canonul ºi împãrþirea Sfintei Scripturi; II. Credinþa în Dumnezeu Tatãl Dumnezeu atotputernic, creator al cerului ºi al pãmântului, Dumnezeu unic, iubitor ºi milostiv, Omul – capodopera creaþiei lui Dumnezeu Etapa naþionalã cuprinde temele de la etapa localã la care se adaugã urmãtoarele: III. Credinþa în Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu - Întruparea Fiului lui Dumnezeu, Dumnezeu adevãrat ºi om adevãrat, Zãmislirea de la Duhul / Spiritul Sfânt, Naºterea Fiului lui Dumnezeu din Fecioara Maria; IV. Misterele vieþii lui Isus Cristos - Misterele copilãriei, Misterele vieþii ascunse, Misterele vieþii publice CLASA a X-a Tematica pentru Olimpiadã a fost stabilitã conform programei ºcolare în vigoare pentru disciplina Catehism la clasa a X-a, aprobatã prin O.M. nr. 5705/21.11.2006.

Etapa localã cuprinde urmãtoarele teme: I. Credinþa în Duhul/Spiritul Sfânt - Nume, nr. 3 / decembrie 2009

denumiri, simboluri; II. Biserica lui Cristos Biserica în planul lui Dumnezeu, Originea, întemeierea ºi misiunea Bisericii, Biserica, Una Sfântã, Catolicã ºi Apostolicã Etapa naþionalã cuprinde temele de la etapa localã la care se adaugã urmãtoarele: II. Biserica lui Cristos - Biserica Trupul lui Cristos ºi Templul Duhului / Spiritului Sfânt, Constituþia ierarhicã a Bisericii; III. Sfânta Fecioarã Maria - Maica lui Cristos, Maica Bisericii, Cultul Fecioarei Maria în viaþa Bisericii CLASA a XI-a Tematica pentru Olimpiadã a fost stabilitã conform programei ºcolare în vigoare pentru disciplina Studiu biblic la clasa a XI-a, aprobatã prin O.M. nr. 5705/21.11.2006.

Etapa localã cuprinde urmãtoarele teme: I. Cãrþile profetice - Introducere în cãrþile profetice, Etimologie ºi fenomenul profetic, Vocaþia ºi destinatarii mesajului profetic, Teme centrale, Profeþii mesianice: Isaia cap. 7; 11; 52,1353,12; Malahia cap. 3,1-3; Miheia cap. 5,1-4, Ezechiel 34,23; 24,24.

Etapa naþionalã cuprinde temele de la etapa localã la care se adaugã urmãtoarele: II. Introducere în Noul Testament - Canonul Noului Testament, Contextul istoric, social ºi religios, Noþiuni introductive în Evanghelii; III. Evangheliile sinoptice - Evanghelia dupã Sfântul Matei: prezentare generalã, Evanghelia dupã Sfântul Marcu: prezentare generalã, Evanghelia dupã Sfântul Luca: prezentare generalã CLASA a XII-a Tematica pentru Olimpiadã a fost stabilitã conform programei ºcolare în vigoare pentru disciplina Studiu biblic la clasa a XII-a, aprobatã prin O.M. nr. 5705/21.11.2006.

Etapa localã cuprinde urmãtoarele teme: I. Evanghelia dupã Sfântul Ioan - Prezentare generalã, Specificul Evangheliei dupã Sfântul Ioan, Teme centrale din Evanghelia dupã Sfântul Ioan: Întruparea Logos-ului, Nunta din Cana, Dialogul lui Isus cu Nicodim, Înmulþirea pâinilor ºi discursul euharistic, Pãstorul cel bun Etapa naþionalã cuprinde temele de la etapa localã la care se adaugã urmãtoarele: 27

II. Cartea Faptele apostolilor - Prezentare generalã, Teme centrale: Coborârea Duhului Sfânt, Comunitatea primarã.

BIBLIOGRAFIE. Biblia sau Sfânta Scripturã, Editura Institutului biblic ºi de misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureºti, 1988; Petru Sescu, Introducere în Sfânta Scripturã, Ed. Sapientia, Iaºi, 2001; Vladimir Petercã, De la Abraham la Iosua, Institutul Teologic Romano-Catolic Bucureºti, 1996; J.P. Bagot – J.CL. Dubs, Pour lire la Biblie, traducere în limba românã de Tarciziu ªerban, Cum sã citim Biblia, Ed. ARCB, 1994.; Etienne Charpentier, Pour lire l’Ancien Testament, Les, Edition du Cerf, Paris, 1994. Traducere în limba românã de Paula Iosif, Sã citim Vechiul Testament, Ed. ARCB, 1998; Etienne Charpentier, Pour lire le Nouveau Testament, Les, Edition du Cerf, Paris, 1992. Traducere în limba românã de Cãtãlina Cãrãbaº-Olaru, Sã citim Noul Testament, Ed. ARCB, 1999; Societatea Biblicã Interconfesionalã din România, Sinopsa celor patru Evanghelii, Bucureºti, 2000; Catehismul Bisericii Catolice, Ed. ARCB, 1993; Catechismo della Chiesa Cattolica – Compendio, Edizioni San Paolo, Roma, 2005; Credinþa catolicã – catehezã pentru adulþi, Ed. ARCB, 1991; Ratzinger J., Zur Gemeinschaft gerufen, Ed. Paoline, 1991,. Traducerea în limba românã de Pr. Petru Ioan Puiu ºi Pr. Ioan Mitrofan, Biserica – Chemare ºi misiune, Ed. Aridia, Blaj, 2005; Pal V., Etica creºtinã, Editura Liceului catolic, Bucureºti, 1999.

1-3 mai 2009: Olimpiada de religie. Premierea

28

PAGINA METODICÃ

Mijloace de învãþãmânt folosite în formarea spiritualã a elevilor Prof. Maricica Bejenaru, ªcoala „Al.I. Cuza” Bacãu În ºcoala contemporanã, utilizarea unor sintagme ca mijloace de învãþãmânt ºi autoinstruire asistate de calculator, individualizarea instrucþiei au devenit o necesitate, ele reprezentând practic direcþii pentru reforma învãþãmântului.

Mijloacele de învãþãmânt au devenit prilej de dezbateri între specialiºtii în ºtiinþele educaþiei între cadrele didactice ºi între toþi cei interesaþi de educaþie, deoarece schimbãrile ºi ritmul accelerat, continuu al schimbãrilor ce se petrec în viaþã, societate, cer dotarea învãþãmântului cu mijloace tehnice similare celor ce se utilizeazã în contextul extraºcolar. „Mijloacele de comunicare socialã au dobândit o atare importanþã, încât, pentru mulþi, este principalul instrument informativ ºi formativ, de ghidare ºi de inspiraþie pentru comportamentele individuale, sociale”.

Ele pot fi reunite în sintagma mass-media ºi au rol important în realizarea comunicãrii interumane ºi implicit a celei educaþionale. ªi în evoluþia mijloacelor de învãþãmânt s-au realizat progrese dupã cum se poate aminti: pentru început tabla, manuscrisele, obiectele de muzeu, iar mai târziu a apãrut tiparul, manuale, texte, imprimante, apoi fotografia, diapozitivul, înregistrãrile sonore, mijloacele audio-vizuale (filmul, televiziunea); iar astãzi ne bucurãm de tehnicile moderne: calculatorul, noile tehnologii de comunicare, www, e-mail, IP, telefonie, videoconferinþe etc.

Acelaºi lucru se poate observa ºi în evoluþia vehiculãrii cunoºtinþelor. De la utilizarea lor numai în mod direct prin acþiunea comunã a profesorilor ºi a elevilor parcurgând perioada în care nu mai era necesarã prezenþa fizicã a Educatorul creºtin

profesorului sau a celui care le-a scris deoarece acþiunea profesorului asupra elevului se realiza prin intermediul unui cod – scrisul; apoi se ajunge la comunicarea interumanã ce se realizeazã prin intermediul maºinilor ajungându-se la realizarea dialogurilor on-line cu parteneri din întreaga lume. În faþa acestor realitãþi, în sânul Bisericii s-a nãscut Radio Vatican într-un moment istoric foarte zbuciumat în care unele regimuri limitau libertatea de expresie a Bisericii.

Dupã semnarea, la 11 februarie 1929, a Pactelor din Lateran dintre Bisericã ºi statul Italian, Pius al XI-lea a încredinþat lui Guglielmo Marconi, inventatorul radioului sarcina de a reliza o staþie radio a Vaticanului. Postul de Radio a fost inaugurat de papa Pius al XI-lea cu o rugãciune compusã special pentru acest eveniment de cãtre suveranul pontif: „... Praedicate evangelium omni creaturae, benedic hanc machinarum seriem ad et heris undas ciendas ut apostolica verba cum longinquis e te ad gentibus communicantes, in una tecum familiam congregemur ...”.

Textul primului mesaj radio: „Audite coeli... auziþi o ceruri, ceea ce spun; ascultã pãmântule, cuvintele din gura mea ... auziþi ºi ascultaþi o popoare din depãrtare ...” ºi urma formula fãrã egal: Urbi et Orbi – 12 februarie 1931 – lua fiinþã Radio Vatican , iar primul program în limba românã era în martie 1947 de cãtre Pius al XII-lea, despre conferinþa de la Paris pentru pacea în Europa. Astfel, putem constata cã Biserica a fost întotdeauna interesatã de soarta fiilor ei atât din punct de vedere social cât ºi spiritual. Astãzi noile servicii prin internet transmit textul evangheliei din acea zi astfel de proiecte fiind sprijinite de consiliul pontifical având ca obiectiv diversificarea ºi dezvoltarea continuã a instrumentelor ºi metodelor de evanghelizare: ercis.ro; catolica.ro; arcb.ro, vatican.va etc.

Referitor la tehnicile moderne de instruire, UNESCO aratã cã ele reprezintã a patra revoluþie în dezvoltarea societãþii din punctul de vedere al mijloacelor de educare ºi instruire.

Cele patru revoluþii sunt: 1. trecerea de la educaþia în familie la educaþia ºcolarã; nr. 3 / decembrie 2009

2. adoptarea cuvântului scris ca mijloc de instruire ºi autoinstruire; 3. apariþia tiparului ºi folosirea cãrþii; 4. dezvoltarea electronicii. În practica educativã nu s-a renunþat ºi nici nu trebuie sã se renunþe la utilizarea mijloacelor de învãþãmânt din generaþiile 1-3.

Dezvoltarea ansamblului mijloacelor de învãþãmânt, mai ales a mijloacelor tehnice de instruire, integrarea lor în activitãþile educaþionale ºi soluþionarea unor probleme practice ale instrucþiei ºi educaþiei au demonstrat încã o datã, cã activitatea didacticã nu se poate limita la transmiterea verbalã a cunoºtinþelor, ele au rãpit limbajului verbal privilegiul de a fi unicul instrument de predare a cunoºtinþelor ceea ce le conferã o valoare pedagogicã semnificativã. În acest sens se spune: „Dacã sfântul apostol Paul ar trãi astãzi, ar fi, cu siguranþã, directorul celei mai mari corporaþii media pentru a-l vesti pe Cristos prin presa scrisã, prin radio ºi televiziune, chiar ºi prin internet”.

Experienþa didacticã de pânã acum a demonstrat cã rezultatele pozitive sau negative obþinute în instruire cu ajutorul mijloacelor tehnice sunt condiþionate mai mult de utilizator decât de calitatea intrinsecã a instrumentelor efective.

La ora de religie s-a evidenþiat faptul cã folosirea mijloacelor de învãþãmânt contribuie substanþial la atingerea obiectivelor propuse de cãtre propunãtor cãci sistemul educativ „este un domeniu cu implicaþii majore asupra schimbãrii ºi dezvoltãrii”. „Când este vorba de transmiterea credinþei, cum e ºi în cazul tradiþiei creºtine, este de neînlocuit întâlnirea cu un maestru, care este în acelaºi timp martorul acestei credinþe, credinþã care a luminat ºi a transformat viaþa sa. Învãþarea devine, astfel, discurs al teologului credincios care se roagã, în care coincid înþelegerea misterului ºi intimitatea de viaþã cu acesta”.

Selectarea mijloacelor de învãþãmânt adecvate activitãþilor didactice desfãºurate cu o clasã de elevi cu anumite particularitãþi de vârstã ºi individuale ºi în conformitate cu obiectivele educaþionale prestabilite, presupune gãsirea rãspunsurilor la urmãtoarele întrebãri: La ce tip de învãþare ºi la ce mecanism al 29

învãþãrii recurg elevii în condiþiile utilizãrii unui anumit mijloc de învãþãmânt? Care este raportul optim care ar trebui sã se stabileascã între concret ºi abstract în procesul perceperii, înþelegerii ºi asimilãrii noului?” „Cum influenþeazã semnele, simbolurile ºi imaginile procesele memoriei, fixarea, stocare ºi actualizarea / mobilizarea informaþiilor?”. În conformitate cu teoria dirijãrii instruirii prin obiective, rolul primordial în alegerea resurselor, mijloacelor revine finalitãþilor procesului didactic. De asemenea, natura ºi modul de organizare al conþinutului care va fi vehiculat, al metodelor ºi formelor de activitate didacticã sunt elemente care influenþeazã selectarea mijloacelor. Aºadar, stabilirea mijloacelor de învãþãmânt reprezintã o acþiune componentã a proiectãrii didactice, dar pentru ca activitatea sã fie eficientã se apeleazã la modalitãþi simple de lucru.

Impactul mijloacelor de comunicaþie socialã asupra societãþii contemporane este incalculabil. Toþi înþeleg influenþa lor asupra obiceiurilor moralei, psihologiei omului de azi. Pe piaþa imaginilor se pot gãsi multe lucruri care sunt la limita celor mai elementare criterii morale, ideologice ºi religioase. Din acest motiv, pentru a îmbunãtãþi formarea spiritualã trebuie sã se înveþe folosirea corectã a acestei „ferestre spre lume” pentru a profita de valorile sale informative ºi formative.

Astfel, la ora de religie posibilitatea de codificare a informaþiilor conþinute în mesaje sunt diverse: imagini, simboluri, sunete, ceea ce contribuie la esenþializarea conþinuturilor dificile ºi abstracte în modalitãþi accesibile ºi chiar plãcute.

Vorbind despre importanþa ºi scopul lor, în urma întâlnirii din 2002 de la Iaºi a operatorilor din mass-media catolice, PS Petru Gherghel a subliniat faptul cã mijloacele de comunicare trebuie vãzute ca un dar pentru Bisericã, în sprijinul misiunii ei de evanghelizare „pânã la marginile pãmântului”.

Mesajele vizuale ºi auditive stimuleazã la elevi curiozitatea, interesul, dorinþa de cunoaºtere ºi de acþiune ºi creeazã momente de bunã dispoziþie, toate acestea contribuind la mobilizarea efortului în procesul de învãþare formare.

30

Putem afirma cã primul, cel dintâi, prin excelenþã mijloc de formare spiritualã este Biblia - cuvântul scris al lui Dumnezeu. Nu se poate face educaþie spiritualã fãrã ajutorul celui care a creat ºi ne-a vorbit, ne-a învãþat cum trebuie sã reflecte imaginea sa. Nu existã orã de religie fãrã Biblie indiferent de tema ºi obiectivele stabilite. În transmiterea Cuvântului lui Dumnezeu profesorul face apel la culegeri, cãrþi cu vieþile sfinþilor, planºe, icoane, fotografii, filme, diapozitive, calculatorul, cãci, dupã cum s-a constatat, elevii nu posedã capacitatea de „a lectura” dintr-o simplã privire o imagine, fie ea chiar simplã. Profesorul este acela care urmeazã sã orienteze ºi sã focalizeze atenþia elevilor asupra aspectelor esenþiale ale conþinuturilor transmise, în funcþie de scopul secvenþei educative respective: identificarea anumitor elemente, descrierea componentelor prezentate, interpretarea unei imagini.

Pe lângã valenþele cognitive pe care le comportã, fotografia, diapozitivul, secvenþa de film ºi altele angajeazã elevii în acte de percepere ºi evaluare a trecutului ºi le cultivã capacitatea de înþelegere ºi apreciere a frumosului, a ceea ce este bun. Indiferent de mijloacele utilizate conversaþia profesor elev, elev-elev, discuþiile de grup, jocurile de simulare, adicã asigurarea unor condiþii interactive între elevi, profesori ºi mijlocul folosit este de prim ordin. Este important ca profesorul sã formuleze întrebãri „de descoperire”, pentru a obliga elevii sã gândeascã ºi sã asimileze în mod conºtient informaþiile. În comentariile sale profesorul nu se va limita la simpla descriere ºi nici nu va epuiza explicaþiile; dimpotrivã le va lãsa elevilor o zonã de necunoscut ºi de investigare în legãturã cu imaginile prezentate, oferind dacã este necesar puncte de sprijin.

Asigurarea condiþiilor interactive între profesor, elev ºi mijloacele utilizate vizeazã creºterea eficienþei procesului de formare-învãþare prin: - aprofundarea proceselor de analizã ºi sintezã; - clarificarea aspectelor insuficient utilizate prin lectura imaginii; - asigurarea pãtrunderii prin gândire a celor receptate; Educatorul creºtin

- formarea la elevi a unei viziuni în ansamblu a celor studiate; - integrarea noilor cunoºtinþe în sistemul cognitiv al elevilor. În vederea creºterii eficienþei utilizãrii conversaþiei, a expunerii, a explicaþiei, a problematizãrii, a descoperirii ºi a altor metode didactice dupã lecturarea de cãtre elevi a unei imagini, a unui semn, simbol, se poate recurge la reluarea unor cadre sau secvenþe din mesajul vizual: diapozitive, secvenþe de film, imagini.

Pentru o continuã ameliorare ºi îmbunãtãþire a procesului de formare profesorul de religie are ca model pe Isus Cristos, deoarece atunci când învãþa „mulþimile stãteau uimite de învãþãtura lui, cãci îi învãþa ca unul ce are putere si nu ca învãþaþii lor ” (Mt 7,29). „Termenul putere poate însemna ºtiinþa deplinã a sufletului omenesc ºi a limitelor lui, cunoaºterea mijloacelor de a îndruma viaþa omului pe calea dreaptã, dragostea faþã de fiinþa umanã, îngãduinþã ºi smerenie” Discursul argumentativ al lui Isus este întotdeauna contextualizat, prin diverse exemplificãri; plugarilor le vorbeºte despre semãnat, podgorenilor despre vie; pescarilor despre tâlcul pescuitului; celor mai înþelepþi li se adreseazã prin desfãºurarea unor parabole mai complexe, de ex. pilda talanþilor, a neghinei, a grãuntelui de muºtar, samariteanului milostiv etc. Ca forme de organizare a învãþãturii lui Cristos a apelat la mai multe strategii didactice: sistemul individual în cazul samaritencei, a orbului din naºtere, sau a lui Nicodim; sistemul grupal când discutã cu ucenicii în grupuri mai restrânse; sistemul frontal în cuvântãrile adresate mulþimii; sistemul monitorial când trimite pe apostoli sã propovãduiascã învãþãturile sale.

Nu trebuie uitat faptul cã la copii înclinaþia de a imita este foarte mare. Copilul face cam ceea ce a vãzut la pãrinþi. Prin urmare educaþia se face ºi prin fapte. În acest sens, sfântul Ioan Gurã de Aur spunea: „Copilul are nevoie de un nou mod de vieþuire nu de cuvinte, îi trebuie deprinderi virtuoase, nu subtilitãþi ºi sofisticãri intelectuale; are nevoie de fapte nu de vorbe”. nr. 3 / decembrie 2009

RECENZII

„Educatorul creºtin”, nr. 2 Ovidiu Biºog Cel de-al doilea numãr al revistei „Educatorul creºtin”, dedicat ianuarie-iunie 2009, a apãrut recent de sub lumina tiparului. Revista este adresatã profesorilor de religie ai Diecezei Romano-Catolice de Iaºi ºi este editatã de Episcopia Romano-Catolicã de Iaºi prin Oficiul pentru Pastoraþia ªcolarã ºi Predarea Religiei în ªcoli, în colaborare cu Editura „Sapientia” a Institutului Teologic Romano-Catolic „Sf. Iosif” din Iaºi. Revista are apariþie semestrialã.

Redacþia este alcãtuitã din director: pr. prof. univ. dr. Iosif Bisoc, OFMConv., redactor ºef: prof. Loredana Cojan, membri: pr. conf. univ. dr. Iosif Enãºoae, pr. dr. Alois Hîrja, prof. dr. Violeta Apostu, prof. Fulvina Blândã, prof. Paula Odette Müller Doĝan ºi tehnoredactor: Ovidiu Biºog. Sediul este la Episcopia Romano-Catolicã de Iaºi (Bd. ªtefan cel Mare, 26, 700064-Iaºi, tel. 0232/212003; fax 0232/212006, e-mail: educatorul@gmail.com). Revista are

31

codul ISSN 1814-2424. Formatul este 17x24 cm, color, pe hârtie lucioasã, acest al doilea numãr având 40 de pagini.

Coperta acestui numãr prezintã un copil care împinge un balon reprezentând globul pãmântesc, fiind o simbolizare a dorinþei copiilor de a schimba lumea în care trãiesc, atât dorinþa, cât ºi schimbarea putând fi potenþate prin intermediul educaþiei.

Editorialul din pagina 2 este intitulat „Locul lui Dumnezeu este în ºcoalã”.

La secþiunea „Prezentãri de ºcoli”, în paginile 3-8, este propusã ªcoala „Sfânta Maria” din Brãila.

Secþiunea „Figuri ilustre ale ºcolii”, din paginile 9-10, prezintã figura sfântului Ioan Bosco. „Înþelepciunea lui Dumnezeu dã omenirii o nouã înþelegere – pledoarie pentru condiþia femeii astãzi”, de la paginile 11-12, „Formarea persoanei umane – lucrare divinã cu aportul omului”, de la paginile 13-14, „Efectele nocive ale televizorului în procesul învãþãrii”, de la paginile 14-16, „Educaþia religioasã, premisã în dezvoltarea personalitãþii copilului”, de la paginile 16-18, „Biblia, educator ºi formator”, de la paginile 19-20, alcãtuiesc secþiunea „Referate”.

La secþiunea „Legislaþie”, de la paginile 21-22, este reprodus Ordinul cu privire la structura anului ºcolar 2009-2010. „Pagina metodicã” propune articolul „Rolul orei de religie la preadolescenþi”, de la paginile 22-25.

La paginile 26-27, la secþiunea „Recenzii”, este prezentat primul numãr al acestei reviste.

Poezia „Pe urma ta” este inclusã la secþiunea „Diverse”, la pagina 27.

Secþiunea „ªtiri”, din paginile 28-38), bogat ilustratã, cuprinde informaþii din viaþa educatorilor catolici.

Simbolistica specialã de pe coperta „Manualului de religie romano-catolicã pentru clasa a X-a, Religiile lumii” este reprodusã la pagina 39.

Pe coperta ultimã a acestui numãr sunt douã instantanee fotografice de la Ziua Tineretului de la Nisiporeºti ºi, respectiv, de la Sãrbãtoarea Copiilor de la Gherãeºti.

Abonamentele ºi comenzile se pot face la adresa redacþiei. Preþul acestui numãr: 10 lei.

32

DIVERSE Olimpiadele ºi concursurile ºcolare se vor desfãºura astfel: n Olimpiada de religie pentru clasele V-XII: În perioada luna decembrie 2010 va avea loc etapa pe ºcoalã organizatã de fiecare profesor în parte la ºcoala unde îºi desfãºoarã activitatea calificaþi la urmãtoarea etapã vor fi conform regulamentului; Pe 27 februarie 2010 va avea loc etapa judeþeanã (zonalã) organizatã de fiecare zonã în parte, calificaþi la urmãtoarea etapã vor fi conform regulamentului ºi trebuiesc comunicaþi pânã la data de 20 februarie; Pe 10 aprilie 2010 se va desfãºura la Bacãu etapa interjudeþeanã a olimpiadei de religie. În perioada 5-10 aprilie se va desfãºura la Oradea etapa naþionalã a olimpiadei de religie pentru clasele IX-XII. n Concursul de eseuri religioase pentru clasele IX-XII: Pe 13 februarie 2010 va avea loc etapa judeþeanã pentru zona Bacãu; lucrãrile participante fiind trimise atât în format electronic cât ºi în format clasic pânã pe data de 4 februarie 2009.

Temele tratate de elevi vor fi: „Sfânt ºi sfinþenie în creºtinismul românesc”; „Fidelitatea lui Cristos, Fidelitatea preotului”, Cunoaºterea lui Dumnezeu – creaþie De menþionat cã nu se permite ca acelaºi elev sã participe la mai multe secþiuni. n Missio canonica va fi: Oneºti, 13 martie 2010, ora 14.00; Bacãu, 16 martie 2010, ora 15.30; Iaºi, 20 martie 2010, ora 10.30; Roman, 22 martie 2010, ora 15.30. Întâlnirea va debuta fie cu un moment spiritual, cca. ½ ora (o lectio divina, o meditaþie, ora medie etc.), fie cu sfânta Liturghie. Urmeazã discuþii cu toþi profesorii ºi apoi prezentarea dosarului fiecãrui profesor în parte. Acte necesare sunt: recomandarea parohului, memoriu de activitate al anului ºcolar anterior, CV reactualizat unde e cazul, iar pentru debutanþi: plan de lecþie. n Exerciþiile spirituale se vor desfãºura în perioada 27-29 august 2010, la Luncani.

Educatorul creºtin

Întâlnirea anualã a profesorilor de religie va avea loc la Oneºti, jud. Bacãu, pe 24-04-2010, ºi va începe la ora 9.30 printr-un simpozion a cãrei temã este: „Profesorul de religie ºi rolul sãu formativ în lumina preoþiei sale baptismale” cu cinci secþiuni: Cristos – Modelul educatorului creºtin (fundament biblic); Isus model de slujire în educaþie (dogmatic, scripturistic); Creativitate ºi inovaþie în predarea religiei (psihopedagogicã); Rolul profesorului de religie în organizarea activitãþilor extracurriculare; Educatorul creºtin (creaþie) n A fost editat manualul de religie de clasa a X-a. n

ªTIRI

Oneºti: Sãrbãtorirea patronului Liceului Teologic „Fericitul Ieremia” Vineri, 30 octombrie 2009, profesorii ºi elevii Liceului Teologic „Fericitul Ieremia” din Oneºti au sãrbãtorit 26 de ani de la beatificarea fratelui Ieremia, patronul ºcolii.

La 30 octombrie 1983, în cadrul ceremoniei solemne care a avut loc în Piaþa „Sfântul Petru” din Roma, Sfântul Pãrinte Ioan Paul al II-lea l-a ridicat oficial pe fratele Ieremia la cinstea altarelor, declarându-l fericit: „Declararea de fericit a acestui slujitor fidel al Domnului - dupã trei secole ºi jumãtate de tãcere misterioasã - este rezervatã zilelor noastre, tot mai evident marcate de o preocupare continuã pentru ecumenism ºi solidaritate între popoare. Fericitul Ieremia Valahul, venind din România în Italia, a unit prin trãirea sa istoricã Orientul cu Occidentul, trasând o punte simbolicã între Bisericile creºtine, între popoarele lumii contemporane”.

De fapt, sfinþii din cer se bucurã de atâta luminã ºi fericire, încât n-au nevoie de cinstirea ºi proslãvirea noastrã. Noi suntem aceia care avem nevoie de ei, care trebuie sã þinem seama de faptele lor; noi trebuie sã pãstrãm amintirea virtuþilor lor eroice ºi harurilor deosebite cu care au fost înzestraþi în viaþa lor pe pãmânt, pentru ca ele sã ne slujeascã de îndemn: pentru a-i urma. Spre a deveni asemãnãtori lor. nr. 3 / decembrie 2009

Într-adevãr, cu cât mai mult descoperim în desãvârºirea sfântului, puterea nemãrginitã ºi bunãtatea nespusã a lui Dumnezeu, cu atât mai folositor devine exemplul sau pentru noi ca sã-l urmãm ºi cu atât mai adâncã pãrerea de rãu dacã nu facem acest lucru.

Astfel, deja de 26 de ani încoace trãsãturile spirituale esenþiale ale acestui exemplar slujitor al Domnului Cristos ne stau în faþã: viaþa de rugãciune, orientatã spre meditarea lui Isus, spre adorarea sfintei Euharistii ºi spre apropierea cu adevãrat de sfânta Fecioarã Maria, viaþa încununatã prin harul dãruirii de sine pânã la eroism - în slujba aproapelui, mai ales a celor sãraci ori suferinzi, printre care copiii au deþinut un loc predilect.

Primele vlãstare ale Liceului Teologic „Fericitul Ieremia” din Oneºti l-au ales pe fericitul Ieremia drept mijlocitor spiritual, ocrotitor ºi patron pentru a cunoaºte propria chemare ºi de a o urma cu stãruinþã, învingând obstacolele de orice chip, prin evlavie faþã de el sã se întãreascã, zi de zi, an de an, generaþie de generaþie.

În cinstea fericitului Ieremia, elevii liceului au susþinut un program artistic în capela ºcolii ºi au participat, în sanctuarul ce-i poartã numele, la sfânta Liturghie prezidatã de pãstorul Diecezei de Iaºi, PS Petru Gherghel, însoþit de episcopul de Tarbes-Lourdes, Mons. Jacques Perlier, ºi de PS Aurel Percã.

Sã înãlþãm zilnic rugãciunea noastrã cãtre Dumnezeu, implorând ca sã reverse binecuvântarea sa asupra poporului nostru ºi sã ridice în rândul sfinþilor pe preacredinciosul sãu slujitor, fericitul Ieremia, pentru întãrirea credinþei ºi pentru desãvârºirea noastrã spiritualã. Prin urmare, sã-l invocãm zilnic ca ocrotitor al neamului: heri, hodie, semper.

Prof. dr. Violeta Apostu 33

Oradea: Dezbatere privind proiectul de legi în domeniul educaþiei Reprezentanþii cultelor minoritare din România s-au întâlnit în ziua de 27 august 2009 la Facultatea de Teologie Greco-Catolicã din Oradea pentru o dezbatere comunã privind proiectul de legi în domeniul educaþiei.

La reuniunea interconfesionalã, alãturi de PS Virgil Bercea, al Eparhiei greco-catolice de Oradea, au luat parte responsabili în domeniu ai cultelor recunoscute de stat (reprezentanþi ai Bisericii Romano-Catolice de limbã românã ºi maghiarã, greco-catolici, reformaþi, unitarieni, penticostali, adventiºti de ziua a ºaptea ºi baptiºti).

PS Bercea a mulþumit participanþilor pentru bunãvoinþa de a fi prezenþi la aceastã întâlnire, dupã care a menþionat, în cuvântul sãu, cã trebuie depuse eforturi pentru a se þine cont de punctul de vedere al cultelor în elaborarea legilor educaþiei. ªi anul trecut a fost organizatã o întâlnire similarã la Oradea, în aceeaºi locaþie, în urma cãreia a fost elaborat un material, care a fost trimis atunci Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii.

Scopul întâlnirii din acest an a fost elaborarea unor propuneri comune, care sã fie asumate de toate cultele ºi înaintate apoi Ministerului Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii, pentru a fi introduse în Codul Educaþiei.

Cultele sunt interesate, în special, de învãþãmântul confesional ºi de predarea religiei în ºcoli.

Participanþii la sesiunea de lucru au elaborat un document comun cu mai multe propuneri de principiu care ar trebui sã fie receptate în legile educaþiei, vizând în mod special dezvoltarea învãþãmântului confesional ºi creºterea în calitate a predãrii religiei în ºcoli.

Evenimentul a fost organizat de cãtre Comisia Sinodalã pentru Educaþie Catolicã, din cadrul Sinodului Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, Oradea.

Adaptare de Ovidiu Biºog 34

Iaºi: ªedinþã ºi consfãtuire între profesorii de religie Parohia „Sfânta Tereza” din Iaºi a fost sâmbãtã, 24 octombrie 2009, gazda a douã evenimente: ºedinþa ordinarã a Oficiului Pentru Pastoraþia ªcolarã ºi Predarea Religiei în ªcoli, care s-a desfãºurat începând cu ora 10.00, ºi consfãtuirea profesorilor de religie din zona Iaºi, la ora 13.30.

Oficiul pentru Pastoraþia ªcolarã ºi Predarea Religiei în ªcoli s-a întrunit pentru prima datã în acest an ºcolar 2009-2010. Sesiunea a fost prezidatã de pr. prof. dr. Iosif Bisoc, OFMConv., inspector ºcolar diecezan, ºi a convocat inspectorii zonali, experþii ºcolari ºi toþi responsabilii cu problemele legate de învãþãmântul religios preºcolar, ºcolar ºi liceal din Dieceza de Iaºi.

Punctele propuse în ordinea de zi, în conformitate cu planificarea activitãþii de la ultima întâlnire care a avut loc în luna iunie 2009, au fost: rugãciunea de deschidere; citirea procesului-verbal anterior; planificarea activitãþilor oficiului pentru anul ºcolar 2009-2010: Olimpiada de religie romano-catolicã, concursul de eseuri, consfãtuirea anualã a profesorilor, Missio canonica, revistele (pentru educatori ºi profesori), organizarea de simpozioane, sesiuni de referate ºi comunicãri, zilele de exerciþii spirituale etc.; programarea viitoarelor întâlniri ale sesiunilor oficiului; înfiinþarea asociaþiilor ºcolare ºi strângerea de adeziuni pentru asociaþiile ºcolare (profesori ºi pãrinþi); discuþii legate de noua programã ºcolarã ºi manuale; prezentarea perspectivelor de viitor în activitatea grãdiniþelor; diverse.

Pentru început, pr. prof. dr. Iosif Bisoc, OFMConv., inspectorul ºcolar diecezan, a subliniat câteva din reuºitele ºi realizãrile anului ºcolar anterior, în mod deosebit acele activitãþi care au continuat proiectele începute, dar ºi cele care s-au desfãºurat în premierã: întâlnirile anuale cu profesorii de religie ºi educatorii, proiectul „Anotimpurile copilãriei”/CD-ul editat de grãdiniþele diecezei, revistele „Lãsaþi copiii sã vinã la mine” ºi „Educatorul creºtin”, prima olimpiadã interjudeþeanã Educatorul creºtin

(naþionalã) de religie catolicã ce s-a desfãºurat la Roman în perioada 1-3 mai 2009, elaborarea proiectului noii programe de religie romano-catolicã.

Pentru anul ºcolar în curs au fost stabilite reperele activitãþilor care se vor afla în atenþia profesorilor de religie. Discuþiile purtate au punctat principalele obiective, strategiile de desfãºurare ºi termenele de implementare dupã cum urmeazã: - Olimpiada de Religie Romano-Catolicã cu cele trei etape, finalizarea fiind stabilitã pentru perioada 7-10 aprilie 2010, la Oradea, pentru clasele de liceu ºi pentru liceele teologice, ºi 9 aprilie 2010, la Bacãu, pentru clasele V-VIII; - sesiunea de referate pentru elevi în acest an ºcolar va avea trei secþiuni: secþiunea I: „Sfânt ºi sfinþenie în creºtinismul românesc”; - secþiunea a II-a: „Anul Sfintei Preoþii”; - secþiunea a III-a: „Cunoaºterea lui Dumnezeu”; - consfãtuirea anualã a profesorilor de religie care se va desfãºura odatã cu sesiunea de referate ºi comunicãri în cadrul unui simpozion diecezan la Oneºti, la 24 aprilie 2010.

Aceasta este noutatea acestui an ºcolar, sesiune a cãrui titlu este: „Profesorul de religie ºi rolul sãu formativ în lumina preoþiei baptismale”; - au fost stabilite datele pentru Missio canonica, pentru cele patru zone: Bacãu, Iaºi, Oneºti ºi Roman; - noile numere ale revistelor ºcolare se aflã în curs de apariþie; nr. 3 / decembrie 2009

- zilele de reculegere ºi exerciþii spirituale care vor avea loc în perioada 27-29 august 2010 la Luncani; - prezentarea formei scrise a adeziunilor pentru înfiinþarea asociaþiilor ºcolare pentru profesori ºi pentru pãrinþi; - în ceea ce priveºte perspectivele de viitor în activitatea grãdiniþelor doamna Carmen Nedelcu a prezentat modalitãþile de implementare a standardelor de referinþã ale ARACIP în grãdiniþele din diecezã; - stabilirea urmãtoarelor întâlniri sau sesiuni ale oficiului: martie ºi iunie 2010; - referitor la noul proiect de programã, pr. dr. Alois Hârja a prezentat stadiul în care se aflã aceastã activitate ºi Manualul de religie romano-catolicã pentru clasa a X-a.

Dupã ora 13.30, profesorii de religie din zona Iaºi s-au întâlnit, tot pentru prima datã în acest an ºcolar, pentru a stabili traseul activitãþii didactice pentru perioada urmãtoare.

Consfãtuirea a fost prezidatã de pr. conf. dr. Iosif Enãºoae, inspector ºcolar zonal Iaºi.

La calendarul activitãþilor stabilite în cadrul sesiunii oficiului s-a mai adãugat în discuþii: - cercurile pedagogice ce urmeazã sã se desfãºoare la Luncaºi ºi Hãlãuceºti; - inspecþiile curente ºi speciale în vederea susþinerii gradului didactic I; - inspecþiile tematice organizate de Inspectoratul ªcolar Iaºi la Rãchiteni ºi Izvoarele; - dezbateri pe marginea proiectului de programã propus de pr. dr. Alois Hârja cu reformulãri ºi propuneri.

Anul ºcolar se aflã deja în a ºaptea sãptãmânã de cursuri ºi se poate spune cã a debutat cu multe proiecte, atât pentru profesori, cât ºi pentru elevi, toate având în vedere promovarea unor activitãþi pentru un cât mai bun demers al procesului instructiv-educativ-religios.

Urmãtoarea sesiune a Oficiul pentru Pastoraþia ªcolarã ºi Predarea Religiei în ªcoli va avea loc la 13 martie 2010, la Oneºti. Urmãtoarea întâlnire a profesorilor de religie din zona Iaºi va avea loc la 12 decembrie 2009, la Luncaºi, judeþul Iaºi.

Pr. conf. dr. Iosif Enãºoae 35

Sinaia: Întâlnirea membrilor grupului de lucru pe probleme de învãþãmânt catolic de ambele rituri În perioada 30 octombrie - 1 noiembrie 2009, la Sinaia a avut loc întâlnirea membrilor grupului de lucru pe probleme de învãþãmânt catolic de ambele rituri.

Au participat: pr. Tarciziu ªerban, inspector de religie pentru Arhidieceza de Bucureºti, pr. Ioan Riba, membru în Comisia Naþionalã pentru Curriculum din Învãþãmântul Preuniversitar, directori ºi profesori ai liceelor teologice din Dieceza de Iaºi ºi Arhidieceza de Bucureºti, precum ºi reprezentanþi din conducerea liceelor teologice greco-catolice.

Punctele propuse pe ordinea de zi au fost urmãtoarele: întocmirea metodologiei pentru organizarea ºi desfãºurarea Olimpiadei de religie catolicã de ambele rituri, pentru liceu, profil teologic ºi teoretic; stabilirea tematicii comune a disciplinelor de concurs (discipline teologice pentru elevii de la profilul teologic ºi religie pentru elevii catolici de la profilul teoretic, romano ºi greco-catolic); elaborarea standardelor ocupaþionale în vederea solicitãrii noilor specializãri la profilul teologic; redactarea unei adrese cãtre MECI pentru aprobarea propunerilor planurilor cadru, clasele IX-XII, cu scopul înfiinþãrii noilor specializãri; solicitarea introducerii acestora în COR (Clasificarea Ocupaþiilor din România) în vederea demarãrii procedurilor de evaluare ARACIP; discutarea situaþiilor cu care se confruntã elevii catolici, la ora de religie, din Municipiul Bucureºti; diverse.

Activitatea grupului de lucru a început cu elaborarea celor douã metodologii pentru Olimpiada de religie (profil teologic ºi profil teoretic), conform Regulamentului de organizare ºi desfãºurare a concursurilor ºcolare (OM 3109/28.01 2009). Întrucât programele celor douã culte corespund într-o foarte micã mãsurã, comisia de lucru a decis întocmirea unei tematici comune accesibile elevilor. Au existat mari dificultãþi în gãsirea unor teme comune pe baza 36

programele existente ºi, ca atare, s-a fãcut compromisul de a prelua teme din programele aferente anilor anteriori, iar în anumite situaþii s-au creat teme noi care nu se regãsesc în programe, profesorii de religie urmând sã fie informaþi în acest sens.

De reþinut este faptul cã, pentru a avea posibilitatea organizãrii Olimpiadei naþionale cu finanþare bugetarã MECI, se cere, conform legislaþiei în vigoare, implicarea unui numãr de cel puþin 15 judeþe, lucru care nu poate fi asigurat de un singur cult.

Un alt punct important în discuþiile comisiei a fost cel referitor la liceele teologice. Ministerul Educaþiei impune existenþa unor specializãri pentru toate liceele vocaþionale ºi, pentru cã la liceele teologice catolice acestea nu existã în prezent, în cadrul unor întruniri anterioare ale Comisiei de lucru pentru curriculum-ul catolic (Iaºi, martie 2007, ºi Sinaia, aprilie 2008) s-au stabilit urmãtoarele specializãri: ghid turism religios; instructor pentru activitãþi extraºcolare ºi social misionare; operator mass-media pentru activitãþi social misionare; animator pentru activitãþi religioase ºi catehetice. În prezent acestea au fost cuprinse în Nomenclatorul calificãrilor profesionale (HG530/2007, MO 401/2007), dar nu sunt înregistrate la Ministerul Muncii, în COR (Clasificarea Ocupaþiilor din România). La întrunirea de la Sinaia din 2008 au fost elaborate planurile cadru ºi înaintate la Ministerul Educaþiei, dar nu au fost aprobate pentru cã nu s-a gãsit modalitatea de introducere în COR ºi nu au fost elaborate standardele ocupaþionale de cãtre culte, conform adresa MECI 28713/ 05.03.2009.

La aceastã întâlnire, membrii comisiei au început elaborarea standardelor, urmând a fi finalizate la viitoarele întâlniri. S-a redactat, totodatã, o nouã adresã care a fost înaintatã luni, 2 noiembrie 2009, de reprezentanþii comisiei de lucru (pr. Ion Riba ºi sr. Rodica Miron) la MECI, cu scopul reînnoirii solicitãrii de aprobare a planurilor cadru ºi gãsirea unei cãi urgente de introducere în COR, pentru a se putea demara procedurile de evaluare ARACIP. La ultimul punct de pe ordinea de zi, membrii comisiei au fãcut mai multe propuneri, Educatorul creºtin

urmând ca acestea sã fie înaintate de cãtre inspectorii ºcolari diecezani conducerilor celor douã Biserici: - constituirea unei Comisii Naþionale a Învãþãmântului Preuniversitar Catolic pentru rezolvarea problemelor de curriculum - revizuirea planurilor cadru pentru liceele teologice (curriculum diferenþiat) ºi a programelor de religie ale celor douã culte; stabilirea unui conþinut comun pe filiere ºi ani de studiu. Aceasta ar simplifica elaborarea manualelor, a tematicii pentru concursurile ºi examenele ºcolare, cu atât mai mult cu cât, în prezent, diferenþele existã doar la nivel de formã ºi nu de fond (aceleaºi conþinuturi sunt distribuite diferit pe an de studiu) - întâlniri periodice ale inspectorilor diecezani ºi ale directorilor de ºcoli catolice de ambele rituri, la nivel naþional. Întâlnirea s-a încheiat cu participarea la sfânta Liturghie celebratã în biserica romanocatolicã din Sinaia.

sfinþenie în creºtinismul românesc”; secþiunea a II-a: „Anul Sfintei Preoþii”; secþiunea a III-a (creaþie): „Cunoaºterea lui Dumnezeu”; consfãtuirea anualã a profesorilor de religie care se va desfãºura odatã cu sesiunea de referate ºi comunicãri în cadrul unui simpozion naþional la Oneºti, la 24 aprilie 2010, cu tema: „Profesorul de religie ºi rolul sãu formativ în lumina preoþiei baptismale”; Missio canonica, pentru zona Oneºti 13 martie 2010; revista „Educatorul creºtin”, care se aflã în curs de apariþie; zilele de reculegere ºi exerciþii spirituale care

Prof. dr. Violeta Apostu ºi prof. Monica Grosu Ý Ý Ý

Oneºti: Consfãtuirea zonalã a profesorilor de religie Liceul Teologic „Fericitul Ieremia” din Oneºti a gãzduit vineri, 6 noiembrie 2009, consfãtuirea profesorilor de religie din zona Oneºti, prezidatã de pr. prof. univ. dr. Iosif Bisoc, OFMConv., inspector ºcolar diecezan.

Pãrintele Iosif Bisoc, dupã salutul ºi rugãciunea rostitã împreunã cu profesorii prezenþi, a anunþat ordinea de zi: raportul asupra activitãþii desfãºurate în anul ºcolar 2008-2009 de profesorii de religie din zona Oneºti, prezentat de inspectorul zonal, prof. dr. Violeta Apostu; Olimpiada de Religie Romano-Catolicã cu cele trei etape, finalizarea fiind stabilitã pentru perioada 7-10 aprilie 2010, la Oradea, pentru clasele de liceu ºi pentru liceele teologice, ºi 9 aprilie 2010, la Bacãu, pentru clasele V-VIII; concursul de eseuri desfãºurat pe trei secþiuni: secþiunea I: „Sfânt ºi nr. 3 / decembrie 2009

vor avea loc în perioada 27-29 august 2010 la Luncani; prezentarea formei scrise a adeziunilor pentru înfiinþarea asociaþiilor ºcolare pentru profesori ºi pentru pãrinþi.

Dupã prezentarea raportului asupra activitãþii desfãºurate de profesorii de religie din zona Oneºti în anul ºcolar 2008-2009, de cãtre inspectorul zonal Violeta Apostu, pr. Iosif Bisoc, inspector diecezan, a fãcut precizãri cu privire la orientãrile ºi obiectivele ce trebuie urmate în anul ºcolar 2009-2010, pentru creºterea calitãþii didactice, dar ºi a rolului formativ a orei de religie. În continuare, pr. Iosif Bisoc a adus precizãri cu privire la toate punctele prevãzute la ordinea de zi, completãri ºi lãmuriri, la întrebãrile adresate de cei prezenþi.

Activitatea s-a încheiat în capela Liceului Teologic „Fericitul Ieremia”, cu o rugãciune comunã înãlþatã Tatãlui ceresc, pentru a binecuvânta munca profesorilor de religie în anul ºcolar 2009-2010.

Prof. dr. Violeta Apostu

37

Iaºi: Consfãtuirea anualã a directorilor ºcolilor catolice din Dieceza de Iaºi La sediul Episcopiei Romano-Catolice din Iaºi, s-au desfãºurat, luni, 14 decembrie 2009, lucrãrile consfãtuirii anuale a directorilor ºcolilor catolice din Dieceza de Iaºi (anul acesta au fost invitaþi ºi reprezentanþii Arhidiecezei de Bucureºti), consfãtuire organizatã de Oficiul pentru Pastoraþia ªcolarã ºi Predarea Religiei în ªcoli.

Chiar în deschiderea lucrãrilor sesiunii, PS Petru Gherghel a transmis salutul sãu ºi a încurajat participanþii la identificarea de soluþii viabile în favoarea învãþãmântului catolic ºi confesional. De asemenea, PS Aurel Percã a precizat rolul pe care îl au ºcolile catolice în economia fiecãrei dieceze în parte ºi a salutat prezenþa directorilor din Arhidieceza de Bucureºti la consfãtuirea directorilor liceelor teologice din Dieceza de Iaºi.

Coordonatorul consfãtuirii a fost prof. univ. dr. pr. Iosif Bisoc, OFMConv., inspector ºcolar diecezan.

Pe ordinea de zi au fost urmãtoarele: momentul de rugãciune; locul liceelor confesionale în sistemul de învãþãmânt românesc; elaborarea competenþelor ocupaþionale în vederea introducerii lor în COR, în perspectiva solicitãrii de noi specializãri, în cadrul profilului teologic; solicitare ARACIP în vederea noilor specializãri; problema programelor ºi a manualelor ºcolare pentru liceele teologice; Olimpiada naþionalã de religie-licee teologice; schimburi de experienþã, întâlniri între 38

elevii liceelor teologice; asociaþia profesorilor de religie ºi a pãrinþilor catolici (adeziunile profesorilor); diverse.

Dupã momentul de rugãciune, PS Aurel Percã a precizat faptul cã în Conferinþa Episcopilor din România a pus de nenumãrate ori în discuþie problemele cu care se confruntã învãþãmântul confesional ºi a fãcut referire la protestul înaintat MECI cu privire la introducerea religiei ca disciplinã de examen în cadrul bacalaureatului. Pentru bunul mers al învãþãmântului confesional, în contextul învãþãmântului românesc ºi european, Preasfinþitul a dat asigurãri cã va continua sã informeze în Conferinþa Episcopilor cu ce problemele se confruntã ºcolile catolice pentru a gãsi împreunã soluþii în vederea îmbunãtãþirii ºi sprijinirii activitãþii acestora. De asemenea, Excelenþa sa apreciazã activitatea susþinutã de Oficiul pentru Pastoraþia ªcolarã ºi Predarea Religiei în ªcoli. În acest context, se evidenþiazã importanþa Asociaþiei Pãrinþilor ºi a Profesorilor, ca organisme care pot apãra interesele profesorilor, ale pãrinþilor ºi implicit ale elevilor ºi prezintã modele de formulare de înregistrare ca membru fondator ºi model de cerere de înscriere, pentru ambele asociaþii.

Excelenþa sa a adus la cunoºtinþã celor prezenþi de organizarea Simpozionul Internaþional „Formarea formatorilor”, ce se va desfãºura la Bucureºti, între 4 ºi 7 martie 2009. În continuarea lucrãrilor consfãtuirii au fost invitaþi directorii sã prezinte pe scurt unitãþile ºcolare pe care le reprezintã: pr. prof. Eduard-Mihai Coºa, în numele directorului Colegiului Naþional Catolic „Sfântul Iosif” Educatorul creºtin

din Bacãu, pr. prof. dr. Anton Sãboanu, pr. prof. Eusebiu Þîmpu, directorul Liceului Teologic „Sfântul Francisc de Asissi” din Roman, pr. prof. drd. Benone Lucaci - coordonatorul profilului teologic din cadrul ªcolii Normale „Vasile Lupu” din Iaºi, prof. dr. Violeta Apostu, director al Liceului Teologic „Fericitul Ieremia” din Oneºti, fr. prof. Daniel Ciobanu, directorul Liceului „La Salle” din Pildeºti, Neamþ, ºi prof. dr. Rodica Miron, director al Colegiului Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Bucureºti (tot de la aceastã unitate de învãþãmânt a mai participat ºi pr. prof. drd. Ioan Riba).

Dupã parcurgerea tuturor punctelor ordinii de zi s-au conturat urmãtoarele: organizarea a douã consfãtuiri pe an: una în luna martie

ºi una în luna octombrie; deschiderea acestor consfãtuiri faþã de toate ºcolile catolice din þarã; prezentarea acestei propuneri în cadrul Conferinþei Episcopilor, de cãtre Preasfinþitul Aurel Percã; finalizarea elaborãrii competenþelor ocupaþionale, introducerea lor în COR, în vederea solicitãrii noilor specializãri, în cadrul profilului teologic; înfiinþarea unui sit al ºcolilor catolice ºi solicitarea finanþãrii acestuia de cãtre Conferinþa Episcopilor, unde sã fie postate informaþii referitoare la învãþãmântul preuniversitar ºi universitar, independent de episcopii; lansarea acestei propuneri în cadrul primei conferinþe comune cu directorii tuturor ºcolilor catolice, de ambele rituri; solicitarea ca Secretariatul Naþional al Învãþãmântului Catolic sã fie funcþional, sã rezolve problemele specifice învãþãmântului religios ºi propunerea ca din structura acestui organism sã facã parte câte un reprezentant al fiecãrei dieceze, de ambele rituri; propunerea înfiinþãrii unei asociaþii a ºcolilor catolice, nr. 3 / decembrie 2009

care sã lupte pentru drepturile elevilor ºi profesorilor acestora; realizarea unor schimburi de experienþã între elevii ºcolilor catolice, care sã fie finalizate prin parteneriate educaþionale; iniþierea unui simpozion internaþional pentru profesorii ºcolilor catolice, ce se va desfãºura în luna martie, la Liceului Teologic „Sfântul Francisc de Asissi” din Roman; organizarea unei tabere de varã la Pralea, pentru elevii ºcolilor catolice, din toatã þara, pentru elevii cu rezultate bune la învãþãturã, ºi concursuri ºcolare, având ca obiective socializarea, schimburi de impresii, dezbaterea unor probleme de interes comun. În încheierea lucrãrilor consfãtuirii, PS Aurel Percã s-a angajat sã popularizeze toate informaþiile în cadrul Conferinþei Episcopilor, sã rezolve în limita posibilitãþilor problemele ridicate ºi a mulþumit tuturor participanþilor pentru disponibilitate ºi receptivitate, pentru întreaga activitate desfãºuratã în domeniul învãþãmântului religios, spre slava ºi mãrirea lui Dumnezeu. De asemenea, pr. prof. univ. dr. Iosif Bisoc, OFMConv., inspector ºcolar diecezan, a mulþumit atât Preasfinþitului Aurel Percã pentru susþinerea permanentã a învãþãmântului catolic, cât ºi invitaþilor de la Bucureºti ºi tuturor participanþilor la aceste lucrãri.

A consemnat prof. dr. Violeta Apostu

39

Iaºi – Consfãtuirea anualã a directorilor ºcolilor catolice din Dieceza de Iaºi (14 decembrie 2009)

Oneºti – Serbare de Crãciun