Educatorul Crestin, nr. 2

E

ducatorul creยบtin apare semestrial

nr. 2 * iunie 2009

Revista profesorilor de religie ai Diecezei Romano-Catolice de Iaยบi

Educatorul creºtin Revista profesorilor de religie ai Diecezei Romano-Catolice de Iaºi Nr. 2 / iunie 2009 Apare semestrial Adresa redacþiei: Episcopia Romano-Catolicã Iaºi Bd. ªtefan cel Mare, nr. 26, 700064-Iaºi Tel. 0232/212003; fax 0232/212006 e-mail: educatorul@gmail.com

EDITORIAL

Locul lui Dumnezeu este în ºcoalã!

Prof. univ. dr. pr. Iosif Bisoc, OFMConv., inspector ºcolar diecezan

Implicarea Bisericii în procesul educaþional al copiilor ºi tinerilor este fãrã îndoialã Editura Sapientia o îndatorire primordialã ºi facem aceastã Str. Th. Vãscãuþeanu, nr. 6, 700462-Iaºi afirmaþie tocmai în acestea zile când, sub Tel./fax: 0232/225228, 0232/211476 presiunea timpului ºi al timpurilor, tot mai e-mail: sapientia@itrc.ro mulþi doresc ca Biserica, disciplina Religie Colectivul de redacþie ºi, de fapt, însuºi Dumnezeu sã fie scoase Director: pr. prof. univ. dr. Iosif Bisoc, OFMConv. din instituþiile numite „ºcoli”.

Redactor ºef: prof. Loredana Cojan De fapt, ce este ºcoala? Ce rol are Membrii: pr. conf. univ. dr. Iosif Enãºoae aceastã instituþie în societatea noastrã? La pr. dr. Alois Hîrja, prof. dr. Violeta Apostu aceste întrebãri se pare cã nu mai gãsim prof. Fulvina Blânda, prof. Paula Odette Müller Doĝan un rãspuns atât de sigur, deoarece ºcoala Tehnoredactor: Ovidiu Biºog româneascã parcã se îndreaptã spre o altã destinaþie, spre un teren minat în care se Abonamente: Bd. ªtefan cel Mare, nr. 26, favorizeazã „implementarea de noi forme 700064-Iaºi democratice (?!)” a dinamizãrii elevului spre ISSN 1841-2424 cunoaºtere, însã aceasta fãrã ca Dumnezeu, ºi implicit profesorul de religie sau preotul, sã-ºi mai gãseascã un rol bine determinat în procesul educativo-formativ. Cu toate acestea, Biserica a cãutat, cautã ºi va cãuta mereu sã spunã cã educaþia moral-spiritualã a tinerilor nu poate fi separatã de latura intelectual-creativã a acestora ºi, de aceea, este indicat ca toþi factorii decizionali (pãrinþi, profesori, Bisericã, stat, societate etc.) sã colaboreze în strânsã legãturã pentru promovarea a ceea ce este de actualitate ºi trezeºte interes noii generaþii. Atât ºcoala, cât ºi Biserica sunt o sursã nemijlocitã de identificare a principiilor solide ale formãrii elevilor ºi în aceastã privinþã este necesar ca ele sã caute punctele de convergenþã ºi sã le punã în serviciul lor. În aceastã perspectivã, nu trebuie uitat faptul cã o ºcoalã fãrã Dumnezeu, indiferent cât de „prestigioasã” a fi ea, îºi întoarce spatele chiar ei înºiºi, deoarece ºcoala trebuie sã promoveze valorile autentice ale adevãrului, ale iubirii, ale toleranþei, iar îndepãrtându-se de Dumnezeu riscã sã se închidã într-un cerc vicios al prezumþiei de autosuficienþã.

Necesitãþile actuale ale copiilor ºi adolescenþilor sunt din ce în ce mai mari ºi, în acelaºi timp, sunt justificate: este timpul unei noi viziuni asupra rolului ºi modului prin care ºi în care societatea îºi priveºte viitorul (cãci copiii ºi adolescenþii de astãzi sunt viitorul nostru!). Nu este permis nimãnui sã neglijeze viitorul! Nu avem voie sã-l ignorãm pe tânãrul care cere ajutor unei societãþi ce se construieºte astãzi prin multã trudã ºi deseori anevoie. De aceea, speranþa noastrã este în Dumnezeu. Dumnezeu este în ºcoalã ºi trebuie sã rãmânã acolo! Locul lui Dumnezeu este în ºcoalã!

2

Educatorul creºtin

PREZENTÃRI DE ªCOLI

ªcoala „Sfânta Maria” din Brãila Prof. sr. Angelica Farþadi, director al ªcolii „Sfânta Maria” „Eu sunt copilul.

Tu þii în mâinile tale destinul meu.

Tu determini în cea mai mare mãsurã, dacã voi reuºi sau dacã voi eºua în viaþã.

Dã-mi, te rog, acele lucruri care sã mã îndrepte spre fericire.

Educã-mã, te rog, ca sã pot fi o binecuvântare pentru lume”.

(Din Child’s Appeal, M. Greene Cole)

Congregatio Jesu în România În anul 1852, la invitaþia episcopului Michel-Angelo Conte di Parsi, au sosit în Bucureºti primele surori din Nymphenburg (Germania) care, în ciuda marilor greutãþi ºi vitregii ale timpului, au reuºit sã înceapã apostolatul, dând viaþã carismei lor - educaþia.

Grija deosebitã a surorilor pentru formarea elevelor a fãcut din Institutul Sfânta Maria un focar de culturã, de educaþie aleasã ºi o familie. Dupã 96 de ani (1852-1948) de muncã rodnicã, Institutul Sfânta Maria avea cinci ºcoli, de la grãdiniþã inclusiv liceul: douã ºcoli în Bucureºti - ªcoala Pitar Moº ºi Sfântul Iosif de pe strada G-ral Berthelot, nr. 56-58 - ºi trei în oraºele Brãila, Turnu-Severin ºi Craiova.

Institutul Sfânta Maria din Bucureºti, în urma mai multor cereri, a înfiinþat o sucursalã în anul 1885 în Brãila, la iniþiativa Maicii Kunigunde care, ulterior, a fost numitã ºi directoarea ºcolii. ªcoala a funcþionat pânã în anii 1948-1949, dupã care clãdirea institutului a fost abuziv confiscatã de regimul comunist care s-a instaurat în România, dupã cel De-al Doilea Rãzboi Mondial. În urma evenimentelor petrecute dupã nr. 2 / iunie 2009

desfiinþarea institutului, toate documentele referitoare la Institutul Sfânta Maria Brãila au fost distruse, rãmânând doar mãrturiile fostelor eleve ºi un album foto.

Sucursala Sfânta Maria - Brãila … „Pe atunci se afla o micã ºcoalã de fete care funcþiona într-o casã închiriatã pe strada Poligon”. În primul an de activitate s-au înscris 7 eleve interne ºi 48 externe. Treptat, numãrul elevelor a început sã creascã, spaþiul devenind neîncãpãtor.

Dupã 2 ani, în pensionat se aflau 60 de eleve interne ºi semi-interne, iar în ºcoala primarã externã 50 de eleve.

Datoritã numãrului mare de eleve înscrise, conducerea ºcolii hotãrî sã achiziþioneze un teren din strada Municipalã, acum Radu S. Campiniu nr. 21. În anul 1893, pe terenul cumpãrat, se construi un edificiu spaþios conform cu cerinþele funcþionãrii ºcolii. Clãdirea avea 7 clase mari pentru pensionat, 1 reflectoriu, 1 sala de muzicã, 3 dormitoare, 6 camere de muzicã ºi 4 clase spaþioase pentru ºcoala primarã externã. Pensionatul avea 4 clase primare ºi 5 secundare.

Vedere generalã a Institutului „Sfânta Maria” din Brãila

Cursurile de limba românã s-au predat în toate clasele primare dupã programa oficialã ºi examenele se susþineau dupã ordinele existente ale ministerului. În pensionat se mai predau limbile: germanã, francezã ºi englezã, lucrul de mânã, desenul, pianul ºi cântul.

3

Numãrul elevelor ajunsese la 130 în pensionat ºi tot atâtea în ºcoala primarã externã. ªcoala Institutului Sancta Maria era dotatã cu tot materialul didactic necesar, o bibliotecã cu un numãr de 682 de cãrþi pentru eleve ºi 117 volume pentru cadrele didactice, care era format din 16 profesoare toate autorizate de Minister (extras din albumul foto al Institutului Sancta Maria din Bucureºti).

Dupã desfiinþarea congregaþiilor religioase catolice, în 1949 toate surorile provenite din alte þãri au fost obligate sã se întoarcã în þara lor de origine. Din cauza vârstei ºi a bolii, câteva dintre surorile strãine nu au putut sã cãlãtoreascã ºi au fost izolate de cãtre securitate la ferma Sfânta Agnes din Popeºti-Leordeni. Alãturi de ele au avut curajul sã rãmânã ºi câteva surori de origine românã, care doreau cu orice risc sã rãmânã în comunitate. La ferma Sfânta Agnes surorile au pãstrat ºi au dus cu curaj, timp de mai bine de 40 de ani, „fãclia” vie a Institutului Sfânta Maria din Bucureºti. Institutul a supravieþuit mulþi ani în clandestinitate.

Din „sãmânþa” suferinþei, a rugãciunii ºi a jertfelor surorilor în vârstã, a rãsãrit, odatã cu revoluþia, un nou început ºi pentru Institutul Sfânta Maria. Institutul a fost binecuvântat cu surori tinere dornice de a-ºi ajuta aproapele prin diferite forme de apostolat.

Astfel, multe surori au început studiul pentru a se pregãti în domeniul educaþiei.

Elevele cursului facultativ al Institutului Sfânta Maria - Brãila

4

Treptat, s-au deschis câteva grãdiniþe în Bucureºti, Brãila, Rãdãuþi, Câmpulung Moldovenesc ºi Luizi Cãlugãra - Bacãu.

Dumnezeu are pentru toate timpul sãu!

Nimeni ºi nimic nu poate distruge opera pe care Dumnezeu a început-o prin surorile, care au activat la Sancta Maria, chiar dacã activitatea lor a fost redusã la tãcere.

Grãdiniþa Sfânta Maria în anul 1995

În anul 1995, la iniþiativa superioarei mater Benedicta Blaj din Bucureºti, în Brãila s-a cumpãrat o casã pe b-dul Independenþei, nr. 127 pentru deschiderea unei grãdiniþe, ca punte de legãturã între trecut ºi prezent. Amenajãrile acestui imobil au fost, în mare parte, asigurate de binefãcãtori din Germania ºi Brãila prin mater Christiane Petri, originarã din Brãila, ºi cu sprijinul pãrintelui Alois Arcana, paroh la biserica Adormirea Maicii Domnului. În data de 1 octombrie 1995 a avut loc deschiderea anului ºcolar 1995-1996 pentru un numãr de 35 de copii la învãþãmântul preºcolar. Cele douã educatoare, sr. Angela Farþadi ºi sr. Coleta Iºtoc împreunã cu sr. Cecilia Mârþ, în calitate de administrator, au încercat sã reînvie carisma Institutului Sancta Maria. Între anii 1996-1997 se lucreazã la extinderea imobilului pentru a satisface numãrul mare de cereri. Începând cu anul ºcolar 1997-1998 grãdiniþa funcþioneazã cu un numãr de 3 grupe, aproximativ 65 de copii.

Educatorul creºtin

tinerei generaþii pentru societate. Prin bunãvoinþa pãrintelui decan Arcana Alois, ºcoala a funcþionat în acest imobil pânã în anul 2006. Între timp, Institutul Sfânta Maria, actualmente Congregatio Jesu, a achiziþionat un teren pentru construirea unei ºcoli.

Lucrãrile de construcþie s-au început în vara anului 2004 ºi s-au finalizat în anul 2006.

ªcoala Sfânta Maria în anul 2000

În anul 2000, la insistenþele pãrinþilor copiilor din grãdiniþã s-a deschis ªcoala Primarã Sfânta Maria într-un imobil provizoriu din strada Catolica, nr. 17, ce aparþinea parohiei romano-catolice. Acest nou început reprezintã o continuitate în formarea

ªcoala Sfânta Maria în anul 2006 nr. 2 / iunie 2009

Oferta educaþionalã „Sã nu laºi sã treacã nici o zi fãrã sã citeºti,fãrã sã visezi sau fãrã sã auzi ceva frumos „(Goethe) ªcoala Primarã Sfânta Maria (clasele I-IV) are urmãtoarea organizare: Discipline opþionale : - limba germanã; - limba englezã; - informaticã. ªcoala pune la dispoziþie elevilor: - cursuri ce au la baza Curriculum-ul Naþional, - atmosfera familialã, preocupare constantã pentru copii ºi diversele probleme ale lor, - sistem de proceduri interne bine reglementat vizând asigurarea unor parametri înalþi de supraveghere pentru elevi, - respectarea libertãþii de credinþã a fiecãrui elev, - program de studiu adaptat vârstei ºi în concordanþã cu nevoile de instruire ale acestora, - cercuri pe discipline vizând dezvoltarea armonioasã a elevilor, - organizarea de activitãþi social culturale menite sa integreze cât mai bine copilul în societate si sã-l adapteze la exigenþele acesteia.

Program de semi-internat (after school) ªcoala noastrã vine în sprijinul pãrinþilor cu programul de after school luni-vineri 12-16, cu urmãtorul program: 5

- 13,00-13,30 servirea mesei de prânz (catering) - 13,30-14,30 pregãtirea temelor - 14,30-16,00 activitãþi recreative (jocuri sportive, jocuri de masã, opþional limba germanã).

Obiectivele principale ale ºcolii Pentru îndeplinirea cu succes a actului educaþional ºcoala noastrã îºi propune urmãtoarele obiective: - educarea copiilor la toleranþã sub toate aspectele, - conºtientizarea Creaþiei, ca un dar al lui Dumnezeu ºi ocrotirea ei, - accentuarea comportamentului nonviolent în grupul social din care face parte.

Activitãþi extracurriculare „Sã nu-i educãm pe copiii noºtri pentru lumea de azi. Aceastã lume nu va mai exista când ei vor fi mari ºi nimic nu ne permite sã ºtim cum va fi lumea lor. Atunci sã-i învãþãm sã se adapteze”.

(Maria Montessori - Descoperirea copilului)

Argument Problematica educaþiei dobândeºte în societatea contemporanã noi conotaþii, date mai ales de schimbãrile fãrã precedent din toate domeniile vieþii sociale.

Accentul trece de pe informativ pe formativ.

Educaþia depãºeºte limitele exigenþelor ºi valorilor naþionale ºi tinde spre universalitate, spre patrimoniul valoric comun al umanitãþii. Un curriculum unitar nu mai poate rãspunde singur diversitãþii umane, iar dezideratul educaþiei permanente tinde sã devinã o realitate de necontestat. Astfel, fãrã a nega importanþa educaþiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul cã educaþia extracurricularã, adicã cea realizatã dincolo de procesul de învãþãmânt, îºi are rolul ºi locul bine stabilit în formarea personalitãþii tinerilor.

6

Locul ºi rolul activitãþilor extracurriculare în educaþia copiilor Modelarea, formarea ºi educaþia omului cere timp ºi dãruire. Timpul istoric pe care îl trãim cere oameni în a cãror formaþie caracterul ºi inteligenþa se completeazã pentru propria evoluþie a individului. În ºcoala contemporanã eficienþa educaþiei depinde de gradul în care se pregãteºte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine ºi de mãsura în care reuºeºte sã punã bazele formãrii personalitãþii copiilor. În acest cadru, învãþãmântul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic ºi socioafectiv, pentru o cât mai uºoarã integrare socialã.

Complexitatea finalitãþilor educaþionale impune îmbinarea activitãþilor curriculare cu cele extracurriculare, iar parteneriatul educaþional, ca set de intervenþie complementarã, apare ca o necesitate. ªtefan M. precizeazã cã oricât ar fi de importantã educaþia curricularã realizatã prin procesul de învãþãmânt, ea nu epuizeazã sfera influenþelor formative exercitate asupra copilului. Rãmâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în care viaþa capãtã alte aspecte decât cele din procesul de învãþare ºcolarã. În acest cadru, numeroºi alþi factori acþioneazã, pozitiv sau nu, asupra dezvoltãrii elevilor.

Dupã o binecunoscutã clasificare UNESCO, educaþia extracurricularã, adicã educaþia de dincolo de procesul de învãþãmânt, apare sub douã aspecte principale: educaþia informalã - reprezintã influenþa incidentalã a mediului social transmisã prin situaþiile vieþii de zi cu zi ºi educaþia non-formalã, care se realizeazã fie în sistemul de învãþãmânt, fie în cadrul unor organizaþii cu caracter educativ.

Activitãþile extracurriculare organizate de ªcoala Sfânta Maria au conþinut cultural, artistic, spiritual, ºtiinþific, tehnico-aplicativ, sportiv sau sunt simple activitãþi de joc sau de participare la viaþa ºi activitatea comunitãþii locale.

Educatorul creºtin

Activitãþile cercurilor organizate de ºcoala Sf. Maria sunt: informaticã, limbi moderne, dans sportiv, ºah. Aceste activitãþi reunesc grupuri de copii animaþi de o dorinþã comunã. Copiii vin la cercuri ºi participã la activitatea lor însufleþiþi de dorinþa de a crea ºi de a-ºi afirma aptitudinile. Pentru unii este o chemare vocaþionalã, pentru alþii, poate, un interes de moment. Oricum, activitatea de cerc, îi uneºte într-o acþiune cooperantã. Activitãþile acestor cercuri s-au finalizat prin: concurs de ºah cu un grup de copii din Galaþi, concurs desfãºurat în ªcoala Sfânta Maria, serbãri în limba germanã, englezã, dansuri prezentate cu ocazia diferitelor evenimente.

Activitãþile extracurriculare de masã reprezintã activitãþi care cuprind aproape întreaga masã a copiilor dintr-o grupã, mai multe grupe, sau chiar clase de copii din mai multe ºcoli. Aceste activitãþi le oferã destindere, recreere, voie bunã, satisfacþiile atmosferei de grup, iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmãri ºi recunoaºtere a aptitudinilor. Aceste activitãþi au caracter ocazional ºi iau forme foarte variate.

Menþionãm câteva activitãþi asemãnãtoare desfãºurate în ªcoala Sfânta Maria: - sãrbãtorirea zilei de naºtere a unui copil la care participã colegi din toatã ºcoala; - aniversarea zilei de naºtere a unor copii care au frecventat ºcoala Sf. Maria ºi acum sunt la gimnaziu; - vizionarea în grup a unor spectacole la Teatru Maria Filoti; - vizitarea cãminelor de bãtrâni din apropierea ºcolii; - vizitarea centrului de plasament Surâsul Marielei; - excursie la Galaþi pentru a vizita: Grãdina Zoologicã, Planetariul, Acvariul, Grãdina Botanicã; - plimbãri în parc; - vizitã la diferite muzee. nr. 2 / iunie 2009

Timiºu de Sus

Excursiile ºi taberele ºcolare contribuie la îmbogãþirea cunoºtinþelor copiilor despre frumuseþile þãrii, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din naturã, artã, culturã. Prin excursii, copiii cunosc locul natal în care au trãit, muncit ºi luptat înaintaºii lor învãþând astfel sã-ºi iubeascã þara, cu trecutul ºi prezentul ei.

Prin excursii copiii pot cunoaºte realizãrile oamenilor, locurile unde s-au nãscut, au trãit ºi au creat opere de artã scriitori ºi artiºti. ªcoala Sfânta Maria a oferit tabere ºcolare la: Timiºu de Sus, Bãile Tuºnad, Câmpulung Muscel.

An de an se organizeazã excursii cu diferite tematici:

Mãnãstirea Curtea de Argeº

7

- excursie la Constanþa pentru a vizita: Acvariul, Delfinariul, Planetariul; - excursie la Bucureºti pentru a vizita: Grãdina Zoologicã, Muzeul Antipa; - excursie la Iaºi ºi vizitarea obiectivelor principale ale oraºului; - excursii în judeþul Argeº: Curtea de Argeº, Biserica Domneascã din Curtea de Argeº, Lacul Vidraru, Zeul electricitãþii, Peºtera Dâmbovicioara, Cetatea Poienari, Mãnãstirea Nãmãieºti, Mausoleul de pe dealul Mateiaº; - excursie la Braºov: Castelul Bran, Poiana Braºov, Grãdina Zoologicã din Braºov, Postãvarul; - excursie la Sinaia ºi Predeal: cabana Clãbucet, Trei Brazi, Castelul Peleº; - excursie la Bãile Tuºnad: Lacul Sfânta Ana, Rezervaþia Naturalã Tinov Mohoº, mofeta ºi izvoarele de apã mineralã; - excursie la Salina Praid; - excursie la: Cheile Bicazului, Lacul Roºu, Barajul Bicaz; - excursie la Mausoleul de la Mãrãºeºti.

Serbãrile reprezintã un necesar izvor de satisfacþie, bucurii, creeazã buna dispoziþie.

Serbãrile pot lua forme variate, de la solemna evocare istoricã la un vesel carnaval.

La pregãtirea ºi realizarea serbãrilor, copiii participã cu însufleþire ºi dãruire, din dorinþa de a oferi spectatorilor momente de þinutã esteticã, distracþie, satisfacþie, fãcându-le viaþa mai frumoasã, mai plinã de sens. ªcoala Sfânta Maria organizeazã serbãri cu diferite ocazii: - Ziua mamei, Ziua copilului, Sfârºit de an.

- Serbãri cu caracter istoric, cultural, comemorativ ºi religios: Ziua recoltei, Sãrbãtoarea Sfântului Martin, Sfântul Nicolae, Crãciun, Paºti, 1 Decembrie, 24 Ianuarie, Ziua lui Eminescu, Ziua Europei, Carnaval; Serbarea este modalitatea eficientã de cultivare a înclinaþiilor artistice ale copiilor contribuind la dezvoltarea armonioasã a personalitãþii copiilor. * ªcoala Primarã „Sfânta Maria”

Str. Goleºti, nr. 49 810131-Brãila Jud. Brãila Tel/Fax: 0239/616124 e-mail: scprsfmaria@yahoo.de

Banchet de sfârºit de promoþie

8

Educatorul creºtin

FIGURI ILUSTRE ALE ªCOLII

Sfântul Ioan Bosco Prof. Fulvina Blînda, expert ºcolar al OPSPRS Sfântul Ioan Bosco, cunoscut mai ales sub numele de Don Bosco, este unul dintre marii pedagogi catolici ai secolului al XIX-lea, unul din preoþii care a influenþat învãþãmântul catolic occidental al acestui secol. Numele sãu se leagã de felul în care a reuºit sã punã în practicã principiile sale pedagogice fondând Societatea Salezianã, instituþie renumitã pentru ajutorul acordat studenþilor. Nãscut într-o familie sãracã din Italia ºi rãmas orfan, Ioan Bosco a aplicat creºtinismul în mijlocul sãracilor din stradã ºi a tinerilor fãrã sprijin material.

Giovanni Bosco s-a nãscut în ziua de 16 august 1816, în cãtunul Becchi, comuna Castelnuovo d’Asti din pãrþile oraºului Torino - Italia. Mama, Margareta Occhiena, rãmasã vãduvã cu patru copii, i-a dat o solidã educaþie umanã ºi creºtinã. Era înzestrat cu inteligenþã deosebitã, memorie, voinþã, agilitate corporalã puþin comunã. De mic copil îi aduna în jurul sãu pe cei de o vârstã cu el ºi organiza cu ei jocuri distractive. Când auzeau clopotul sunând pentru slujbã, nãvãleau cu toþii în bisericã.

A fost sfinþit preot la Torino, în anul 1841, întru-un oraº de muncitori sãraci unde a început activitatea preoþeascã ºi misiunea sa educativã, sfãtuindu-se cu fericitul Iosif Cafasso, om cu o viaþã spiritualã excepþionalã.

Programul sãu, devenit pasiune, era educarea tinerilor, îndeosebi a celor sãraci ºi pãrãsiþi. La început, a adunat un grup mic de bãieþi pe care îi ajuta sã se joace ºi adesea, sã ia ºi masa în locuinþa care-i nr. 2 / iunie 2009

Ioan Bosco

fusese repartizatã ca preot. În curând, din pricina zgomotului ºi a deranjului pe care îl fãceau copiii, a trebuit sã pãrãseascã aceastã locuinþã, precum ºi altele închiriate provizoriu. În cele din urmã, ºi-a gãsit un adãpost stabil în ºurele cumpãrate de la familia Pinardi. Aici s-a format prima celulã a oratoriului. Apoi, ajutat de mama sa, Margareta, deºi lipsit de mijloace materiale ºi întâmpinând multiple împotriviri, Don Bosco a dat viaþã unui mare complex socio-cultural, numit Oratoriul Sfântul Francisc de Sales: loc de întâlniri duminicale pentru tinerii care doreau sã petreacã o duminicã în veselie, sãnãtoasã ºi sfântã, complex de ºcoli de arte ºi meserii pentru tinerii muncitori, ºcoli regulare pentru studii umanistice. În întreg acest complex se aplica pedagogia care mai târziu se va numi „metoda preventivã”, metodã ce se baza pe religie, raþiune ºi iubire. „Practica metodei preventive este în întregime întemeiatã pe cuvintele sfântului Paul care zice: «Dragostea este binevoitoare, dragostea este rãbdãtoare; suferã totul, sperã totul ºi suportã orice contrarietate»”. Într-o societate conservatoare, 9

în care pãrinþii utilizau încã metodele brutale pentru educarea copiilor, sfântul Ioan Bosco a reuºit sã revoluþioneze învãþãmântul, impunând în locul acestor metode, uneori primitive, cuvântul. Pentru aceste lucruri este considerat unul din marii pedagogi ai secolului al XIX-lea ºi tot pentru acest lucru Biserica l-a numit „Pãrintele ºi învãþãtorul tineretului”.

Don Bosco a asigurat continuitatea operei sale, întemeind Asociaþia Sfântul Francisc de Sales (Salesienii) ºi Fiicele Mariei Ajutãtoare. Aceasta ºi datoritã faptului cã exemplul sãu a fost urmat ºi de alþi preoþi.

A fost ºi un foarte fecund scriitor popular ºi a iniþiat mai multe acþiuni pentru dezvoltarea presei catolice. Astãzi în multe oraºe existã cãmine pentru studenþi sub patronajul acestei asociaþii, iar numele de Salezianum este sinonim cu ospitalitatea.

Don Bosco este numele familiar pe care i-l dãdeau copiii, colaboratorii, cunoscuþii, autoritãþile bisericeºti ºi civile chiar de pe cea mai înaltã treaptã, deoarece dorinþa lui de a face bine oamenilor l-a condus pânã la tronul pontifical ºi în birourile ministeriale. Toþi cei care l-au întâlnit ºi l-au cunoscut, l-au respectat ºi l-au iubit. Victor Hugo, dupã o îndelungatã conversaþie cu el, mãrturisea cã a întâlnit omul cu adevãrat om.

La Botez primise numele Ioan. Bosco este numele de familie, iar Don este o prescurtare familiarã pentru „domnul”,

10

apelativ ce se acorda ºi preoþilor, în semn de respect ºi afecþiune.

Suflet sfânt, întotdeauna vesel ºi amabil, se simþea preot în casa sãracului, preot ºi în palatul regelui ºi al miniºtrilor. Deºi a apãrat cu sinceritate ºi fermitate adevãrul credinþei catolice, nu s-a ruºinat niciodatã de prieteniile sale cu protestanþii ºi evreii binevoitori. „Sã dezaprobãm greºelile (scria el în Catolicul în viaþã), dar sã respectãm întotdeauna persoanele”.

Sfântul Ioan Bosco a murit la 31 ianuarie 1888. A fost beatificat pe 2 iunie 1929 ºi declarat sfânt în 1934 de papa Pius al XI-lea.

Resturile pãmânteºti se aflã în Bazilica Maria, Ajutorul Creºtinilor din Torino, Italia.

Cuvântul bosco înseamnã lemn, arbust, provenit dintr-un cuvânt germanic: bosk = tufiº. Contemporanii lui Don Bosco au considerat cã acest cuvânt îl descrie mai grãitor, având în vedere vioiciunea, umilinþa, bunãtatea, dãrnicia lui. De aceea ne-a spus Isus sã învãþãm de la el, nu sã creãm lumi, ci sã ne formãm o inimã umilã ºi blândã. Don Bosco a înþeles ºi a realizat dorinþa lui Isus.

Astãzi sfântul Ioan Bosco este patronul editorilor catolici, a acrobaþilor ºi a prestidigitatorilor din Spania, a ucenicilor, a localitãþilor: Soverato, Calabria, Valmorea, Lombardia, patronul Þãrii de Foc (sudul Argentinei) ºi al Regiunilor Antarctice.

Educatorul creºtin

REFERATE

Înþelepciunea lui Dumnezeu dã omenirii o nouã înþelegere - pledoarie pentru condiþia femeii astãzi Prof. dr. Violeta Apostu, director al Liceului Teologic „Fericitul Ieremia” - Oneºti Este o exigenþã a timpului ºi o datorie creºtinã ca împreunã sã ne rugãm, spre a fi deschiºi spre a primi noua înþelegere pe care ne-o dã Înþelepciunea lui Dumnezeu. „Natura intelectualã a persoanei umane se desãvârºeºte ºi trebuie desãvârºitã prin înþelepciune, care atrage cu suavitate mintea omului sã caute ºi sã iubeascã adevãrul ºi binele, ºi care îl cãlãuzeºte pe omul care se hrãneºte cu ea, prin cele vãzute la cele nevãzute.

Epoca noastrã, mai mult decât secolele trecute, are nevoie de o astfel de înþelepciune pentru ca toate noile descoperiri ale omului sã devinã mai umane.

Soarta viitoare a lumii se aflã în primejdie dacã nu se vor ridica oameni mai înþelepþi” (GS). Nu întâmplãtor am citat din Conciliul Vatican al II-lea, Constituþia pastoralã Gaudium et spes ºi aº putea accentua ideea afirmând cã astãzi mai mult ca oricând este nevoie de Înþelepciune, care sã dea omenirii o nouã înþelegere.

Se cuvine astãzi, mai mult ca oricând, sã facem o reflecþie asupra condiþiei femeii în societatea de astãzi, o societate mãcinatã ºi zdruncinatã de multe ºi grave probleme.

Creând femeia Dumnezeu a creat iubirea, gingãºia, bunãtatea, generozitatea, toleranþa, sacrificiul, dãruirea de sine ºi lista ar putea continua. Vorbind despre nr. 2 / iunie 2009

femeie trebuie scoase în evidenþã, mai ales demnitatea ºi responsabilitatea egalã cu a bãrbatului, egalitate ce are o singurã formã de realizare în dãruirea ambilor soþi între ei ºi copiilor, dãruire proprie cãsãtoriei ºi familiei. Aºa cum vede ºi recunoaºte însãºi raþiunea umanã, tot aºa ºi revelaþia divinã ne descoperã acelaºi lucru: toatã istoria mântuirii este o luminoasã mãrturie despre demnitatea femeii. Înþelepciunea lui Dumnezeu se oglindeºte în chipul femeii mai ales în demnitatea la care ea a fost chematã ºi anume: demnitatea de a fi mamã, de a colabora cu Dumnezeu în acest mare ºi unic miracol: de a dãrui viaþa. Dacã toate femeile ar avea conºtiinþa acestui mare dar ºi al acestei vocaþii, ar dovedi cã au înþelepciunea lui Dumnezeu, ar înþelege planul Creatorului ºi nu ar mai exista avorturile. Astãzi, mai mult ca oricând parcã, vocaþia maternã este pe ultimul loc sau din prea mult egoism, 11

uneori lipseºte. De câtã înþelepciune este nevoie pentru ca toate femeile sã capete o nouã înþelegere a adevãratei vocaþii pentru care au fost create în planul divin! Înþelepciunea lui Dumnezeu trebuie sã inunde ºi sã orienteze viaþa femeii soþie, care trebuie sã contribuie cu demnitate, toleranþã, înþelegere, diplomaþie, credinþã, speranþã ºi mai ales iubire, la sfinþirea soþilor în cadrul cãsãtoriei ºi binele copiilor. Dar de multe ori demnitatea ei este cãlcatã în picioare, soþia este jignitã, anulatã ca persoanã, consideratã un bun personal de care soþul poate dispune dupã bunul sãu plac. De câtã înþelepciune are nevoie o soþie sã înþeleagã planul lui Dumnezeu, sã ducã cu demnitate crucea cãsãtoriei, care dusã de una singurã este mult prea grea, pentru umerii ei fragili! De câtã înþelepciune are nevoie soþia-mamã sã înþeleagã, cã ea reprezintã soarele casei, care dã cãldura, siguranþa, lumina ºi bucuria! De câtã înþelepciune mai are nevoie pentru a accepta, a ceda, a tolera ºi a se ruga pentru ca familia ei sã fie o micã Bisericã, comuniune de credinþã, speranþã ºi dragoste! În societatea de astãzi, care nu oferã femeii oportunitatea respectãrii condiþiei demnitãþii ei de soþie ºi mamã, când ea este nevoitã sã depãºeascã tradiþia social-culturalã cea mai amplã ºi mai rãspânditã care rezervã femeii numai obligaþia de soþie ºi mamã, fãrã a-i rezerva îndatoriri publice ºi salariale, trebuie sã intervinã înþelepciunea lui Dumnezeu care sã o protejeze ºi sã o cârmuiascã. Astãzi tot mai multe femei sunt nevoite sã pãrãseascã zilnic casa, pentru a munci în vederea asigurãrii existenþei zilnice a familiei. Mai grav este fenomenul migrãrii femeii în strãinãtate pentru mai mulþi bani, pentru o viaþã mai bunã! Poate este rezolvatã în parte problema financiarã, dar cine ºi cu ce se va umple golul lãsat 12

de plecarea ei! Lipsa mamei din familie lasã urme adânci, cu repercusiuni în timp.

Nu mai vorbim de condiþia femeii într-o societate în care anumite mentalitãþi o ofenseazã ºi o discrimineazã. De câtã înþelepciune este nevoie ca femeia sã discernã, sã aleagã, sã hotãrascã ºi sã înþeleagã care este cu adevãrat rolul ei, vocaþia pentru care a fost creatã în planul lui Dumnezeu.

Din pãcate, mesajul creºtin despre demnitatea femeii este contrazis de aceea mentalitate persistentã care considerã fiinþa umanã nu ca o persoanã, ci ca pe un obiect comercial de vindere-cumpãrare, pus în serviciul exclusiv ºi egoist al plãcerii, iar prima victimã a acestei mentalitãþi este femeia. Aceastã mentalitate aduce roade foarte amare ca: sclavia, traficul de fiinþe umane, pornografia, prostituþia mai ales când este organizatã, ºi toate celelalte discriminãri care se întâlnesc în câmpul educaþiei, al profesiunilor, al retribuirii muncii ºi exemplele ar putea continua.

Mai mult, chiar ºi astãzi, în mare parte, în societatea noastrã persistã multe forme de discriminare înjositoare care lovesc ºi ofenseazã grav unele categorii de femei, le incrimineazã ºi le marginalizeazã cum ar fi: femeile fãrã copii, vãduvele, femeile divorþate ºi femeile necãsãtorite care au copii. De câtã înþelepciune este nevoie pentru a schimba aceste mentalitãþi ale lumii contemporane! Nimeni nu are dreptul de a judeca ºi condamna. Cine poate ridica primul piatra? Cine poate lovi? Astãzi toþi avem dreptul ºi libertatea de a emite judecãþi de valoare. Dar ce facem cu bârna din ochiul nostru?

Citind „semnele timpului”, trebuie sã implorãm Înþelepciunea lui Dumnezeu, care sã dea omenirii o nouã înþelegere, pentru a ajunge la deplina stimã a chipului lui Dumnezeu care strãluceºte în toate fiinþele umane, în mod deosebit astãzi, în femeie!

Educatorul creºtin

Formarea persoanei umane - lucrare divinã, cu aportul omului Prof. Herciu Tereza Colegiul Economic „Ion Ghica” - Bacãu Persoana umanã este o fiinþã cu caracter biochimic, raþional ºi spiritual. Este o realitate indivizibilã ºi sociabilã. Persoana este capabilã de reflecþie, este capabilã sã spunã „eu”, are conºtiinþã, e conºtientã de ea însãºi, de trecutul, prezentul ºi viitorul ei anticipat. Este liberã în sensul cã poate sã aleagã între a se aliena, a se împuþina pe sine însãºi sau a se împlini, a deveni.

Omul este persoanã deoarece este unica fiinþã capabilã de reflecþie ºi de libera alegere, este unica fiinþa capabilã sã descopere sensul lucrurilor. Distanþa ontologicã ºi axiologicã ce desparte fiinþa umanã de animal este infinit mai mare decât cea care desparte planta de reptilã sau piatra de plantã. În fiecare om, în fiecare persoanã umanã, este sintetizatã lumea întreagã ºi cosmosul este depãºit. Fiecare om conþine în el sensul universului ºi toatã valoarea umanitãþii. Personalismul ontologic defineºte omul în primul rând prin ceea ce este el ºi nu prin cea ce face sau posedã. Omul constituie o unitate existenþialã ºi esenþialã de la început pânã la sfârºit, de la concepere ºi pânã la moartea sa naturalã. Persoana este un trup spiritualizat ºi un spirit întrupat care valoreazã pentru ce este în ea însãºi.

Omul este creat dupã chipul ºi asemãnarea lui Dumnezeu. Este cu mult superior lumii vegetale ºi animale dar este infinit depãºit de Dumnezeu: Este o creaturã profund spiritualã în inima unei creaþii materiale. În toate deciziile sale persoana angajeazã existenþa ºi esenþa sa, trupul ºi spiritul sãu. Obiectivul demersului educaþional nr. 2 / iunie 2009

este realizarea esenþei umane, realizarea omului în om. De aceea, prima întrebare pe care ºi-o pune omul ºcolii înainte de a sãvârºi o acþiune didacticã este: „Acest lucru contribuie la umanizarea persoanelor, la împlinirea lor?”

Constrângerea nu dã roade în educaþie.

Persoana umanã se formeazã, nu prin legi ºi regulamente, ci prin oameni adevãraþi, în munca de catedrã, cu înzestrare eticã, impunând stilul de muncã, de colaborare, cel mai potrivit cu specificul subiecþilor educaþiei ºi cu nevoile fazei de culturã ºi civilizaþie în care ne aflãm. Calitatea educaþiei depinde de calitatea oamenilor care o realizeazã.

Prin studierea disciplinelor ºcolare se investigheazã tainele puse de Creator in Creaþie, profesorul este ghid chemat de Creator pentru a dirija elevul în aceastã investigaþie, în înþelegerea tainelor lumii create. Profesorul este ales ºi chemat de Creator, îl reprezintã pe Creator.

Elevul care este încredinþat profesorului este persoanã, este chip ºi asemãnare cu Dumnezeu. Chipul Creatorului este dãruit omului prin aceea cã este înzestrat cu suflet nemuritor, cu raþiune, cu libertate, cu sociabilitate ºi iubire.

Asemãnarea omului cu Dumnezeu se dobândeºte prin îndepãrtarea viciilor ºi pãcatului ºi prin creºterea în virtute, în desãvârºire: „Fiþi desãvârºiþi precum Tatãl vostru din ceruri este desãvârºit” (Mt 5,48).

13

Creºterea omului în virtute, în desãvârºire, Dumnezeu o realizeazã apelând la pãrinþi, la slujitorii Bisericii ºi la oamenii ºcolii.

Profesorul, în munca cu elevii, are misiunea de a lucra, ajutat de harul lui Dumnezeu, la dobândirea de cãtre aceºtia a asemãnãrii cu Dumnezeu. Orice creºtere a persoanei umane în virtute, in înþelepciune ºi în har, constituie înaintare în desãvârºire, în asemãnarea cu Dumnezeu.

Fiul lui Dumnezeu se identificã cu fiecare elev aflat în faþa profesorului atunci când spune: „Orice aþi fãcut unuia dintre aceºtia, mie mi-aþi fãcut”. Prin fiecare elev încredinþat profesorului, însuºi Isus Cristos se încredinþeazã mâinilor acestuia spre a fi ajutat sã creascã în persoana elevului, în staturã, în înþelepciune ºi în har.

Dacã atât profesorul cât ºi elevul ar fi conºtienþi de aceste adevãruri, feed-backul între partenerii actului educaþional ar decurge fãrã dificultate, armonios, constructiv, cu rezultate ºi satisfacþii neaºteptate. În acest mod, formarea persoanei umane - lucrare divinã la care profesorul este colaborator, va concretiza cât mai fidel idealul educaþional creºtin, ideal cu proiecþie în veºnicie.

14

Efectele nocive ale televizorului în procesul învãþãrii Prof. Cornea Mariana ªcoala „Anastasie Panu” - Huºi În urmã cu câteva zeci de ani, unii oameni de ºtiinþã se entuziasmau de lãrgirea posibilitãþilor de dezvoltare a creierului uman, odatã cu diversificarea experienþei umane prilejuite de dezvoltarea tehnologiei video ºi audio. Astãzi, însã, cercetãrile desfãºurate în domeniul educaþiei, observaþiile fãcute asupra copiilor care au beneficiat de „darurile civilizaþiei” aratã cã, oricât de mult s-ar dezvolta tehnica ºi tehnologia, acestea nu pot pune la dispoziþie un mediu mai potrivit dezvoltãrii minþii umane decât cel pe care ni-l dãruieºte natura sau lumea, aºa cum a fost ea fãcutã de Dumnezeu, în care s-au nãscut ºi au crescut dintotdeauna copiii.

Copiii au nevoie de pãrinþi, în special de mamã, care sã le cãlãuzeascã paºii, sã

Educatorul creºtin

le vorbeascã, învãþându-i încet cum sã foloseascã limba, cum sã înþeleagã realitatea, sã gândeascã ºi sã simtã, în general. Experienþa spaþiului ºi a timpului real, cunoaºterea prin atingere ºi întrebuinþare a lucrurilor care-l înconjoarã pe copil, joaca, de asemenea, au un rol deosebit de important.

Copilul trebuie sã se implice activ în diferite jocuri, folosindu-ºi imaginaþia ºi interacþionând cu alþi copii. Toate acestea constituie mediul ideal pentru dezvoltarea normalã a minþii copilului, pentru punerea bazelor structurale ºi funcþionale ale creierului, necesare activitãþilor de mai târziu.

Televiziunea, din perspectiva descrisã anterior, nu poate fi consideratã propice pentru edificarea structurilor neuronale caracteristice unui creier normal, ci din contra, poate fi vãzutã ca un mediu ce împiedicã sau reprimã o evoluþie fireascã.

Copilul în faþa televizorului nu are parte de experienþa obiºnuitã a limbajului, de stimularea dialogicã a gândirii ºi reflecþiei pe care pãrinþii, bunicii sau mediul uman, în general, le oferã. Stimulii vizuali ºi auditivi percepuþi în faþa micului ecran sunt atât de agresivi, se succed cu o asemenea rapiditate, încât depãºesc capacitatea creierului de a-i controla. Efectul inevitabil va fi inhibarea unor procese mentale.

Copiii se obiºnuiesc de la televizor sã nu mai doreascã sã înþeleagã ce se întâmplã în lumea care-i înconjoarã. Se mulþumesc doar cu senzaþiile.

Copilului îi lipseºte posibilitatea cunoaºterii prin atingerea ºi manipularea fizicã a materialelor, una dintre condiþiile desfãºurãrii procesului de cunoaºtere ºi prin urmare, de structurare a traseelor neuronale. Prin televizor copiii sunt lipsiþi de liniºtea ºi rãgazul necesare dezvoltãrii mecanismelor limbajului intern ºi a gândirii reflexive.

Televizorul nu numai cã nu favorizeazã o participare interactivã la procesul de cunoaºtere, ci dimpotrivã, presupune nr. 2 / iunie 2009

o experienþã pasivã pentru mintea umanã.

Dupã vizionarea prelungitã, copiii vor avea tendinþa de a rãmâne în aceeaºi stare de pasivitate sau de neimplicare în cunoaºterea lumii reale.

A-i învãþa pe copii cu televizorul ºi a cultiva acest obicei, înseamnã, de fapt, a modela niºte structuri neuronale, învãþând creierul cu o atitudine pasivã, obiºnuindu-l sã nu reflecteze, sã nu gândeascã realitatea, sã nu dialogheze sau sã nu se concentreze cu atenþie la problemele pe care le întâmpinã.

Sã luãm spre exemplificare abilitatea copilului de a citi: existã oare vreo legãturã între vizionarea televizorului ºi declinul abilitãþii de a citi?

Televizorul, aratã psihologul M. Winn, presupune o experienþã complet diferitã de cea a lecturii: 1. Lectura elibereazã imaginaþia, care trebuie sã construiascã, sã-ºi imagineze înþelesul cuvintelor, al lucrurilor citite. Televizorul însã blocheazã procesul imaginativ, oferind imaginile de-a gata, deja formate.

2. Lectura presupune un ritm mai încet sau mai rapid, în funcþie de capacitatea de înþelegere a textului, în timp ce televizorul, impunând un ritm foarte rapid, cel al derulãrii imaginilor, depãºeºte capacitatea omului de a procesa informaþia.

3. Cititul înseamnã concentrarea minþii, dezvoltarea atenþiei, iar televizorul dimpotrivã susþine o atitudine pasivã, atenþia 15

nefiind dirijatã din interior, ci captivatã ºi susþinutã prin stimuli externi.

Faptul cã tinerii ºi copiii de azi nu mai citesc nu ar fi fost un lucru atât de grav în condiþiile unei societãþi tradiþionale, unde cultura oralã, contactul cu natura, rãgazul reflecþiei, viaþa religioasã, sau încercãrile de tot felul ofereau o experienþã suficient de bogatã pentru o dezvoltare normalã a creierului uman. În societatea modernã însã, în condiþiile create de lumea artificialã de beton ºi asfalt, pe fondul dispariþiei tradiþiei orale, al slãbirii relaþiilor personale, cititul joacã un rol important în dezvoltarea reþelelor neuronale. Acest lucru a fost demonstrat în mai multe studii arãtându-se cã între cei care citesc mult ºi corect ºi aceia care nu ºi-au dezvoltat abilitatea lecturii, se poate sesiza o diferenþã în funcþionarea creierului.

Lipsit de exerciþiul lecturii, tineretul de azi îºi pierde nu numai una din cele mai importante ºanse în lãrgirea universului de cunoºtinþe, înþelegere, gândire ºi conºtiinþã, dar ºi posibilitatea de a ajunge din punct de vedere al dezvoltãrii structurale a creierului la nivelul celor care au trãit fãrã televizor.

16

Educaþia religioasã, premisã în dezvoltarea personalitãþii copilului Prof. Vizitiu Ana-Oana, ªcoala cu Clasele I-VIII, nr. 3, Dãrmãneºti - Bacãu „Omul îºi poate lua cunoºtinþele numai de la un om.

Aºa bazinul se umple cu apã, focul se aprinde cu foc, iar sufletul se modeleazã datoritã sufletului altui om”. (R. Tagore)

Educaþia religioasã constituie o laturã aparte a educaþiei, care presupune o mare responsabilitate întrucât se lucreazã cu sufletele copiilor. Prin educaþia religioasã se asigurã un sens vieþii credincioºilor, o direcþie ºi un mod de a exista, o perspectivã ce depãºeºte imediatul faptic. Copilul este îndrumat cãtre o viaþã curatã, este invitat la o permanentã purificare de patimi ºi o creºtere în virtute care sã-i permitã implicarea responsabilã în viaþa activã ºi în social.

Educaþia este conceputã ca o activitate de formare ºi dezvoltare armonioasã a fiinþei umane, marii filosofi ºi oameni ai culturii arãtându-se preocupaþi de „darul cel mai frumos care poate fi fãcut omului” (Platon). Dezvoltarea plenarã, armonioasã a omului presupune o modelare a acestuia în planuri multiple: fizic, intelectual, moral, estetic ºi practic. Educaþia are o dublã menire: pe de o parte sã anuleze pornirile rele, iar pe de alta sã le sãdeascã pe cele bune. De aceea este necesar, ca ea sã înceapã încã de la cea mai mica vârstã a copilãriei.

Educaþia însã nu constã numai în a combate pornirile rele ale copilului, ci ºi în a-l obiºnui de mic sã sãvârºeascã binele.

Sfânta Scripturã ne relateazã motivul principal pentru care trebuie sã îl obiºnuim pe copil, de mic sã sãvârºeascã binele.

Educatorul creºtin

Înþeleptul Sirah scrie, cã dacã un tânãr apucã pe un drum, nu se va abate de la acesta pânã la bãtrâneþe. Adicã, dacã omul, de tânãr apucã pe drumul cel bun, dacã din copilãrie a iubit binele, nu se va schimba pânã la moarte. Acelaºi lucru îl spune ºi proverbul popular: „…din leagãn pânã la mormânt acelaºi vei fi”.

Pentru a-l face pe copil sã ajungã la valorile esenþiale ale umanitãþii este necesarã educaþia religioasã începutã în familie, continuatã apoi de grãdiniþã ºi ºcoalã.

Deci educaþia trebuie sã înceapã de la cea mai fragedã vârstã. Un argument se referã la faptul cã la aceastã vârstã copiii învaþã foarte uºor. Psihologii vorbesc de marea plasticitate a sistemului nervos, specificã primelor stadii ºi dezvoltare psihomotorie premergãtoare ºcolaritãþii. Copilul, încã de mic, vine în contact cu realitãþi, simboluri ºi manifestãri religioase ale cãror semnificaþii, în înþelesul lor cel mai simplu, este bine sã le cunoascã. Mai întâi în familie, apoi în grãdiniþã, preºcolarii învaþã sã-ºi manifeste într-un anumit fel sentimentele, îºi formeazã deprinderi de conduitã cu ajutorul cãrora sã devinã persoane deschise comunicãrii cu Dumnezeu ºi cu semenii. ªi Biserica completeazã opera educativã începutã de pãrinþi ºi se dovedeºte a fi o modalitate complementarã faþã de ºcoalã. Biserica poate fi prezentã ºi în desfãºurarea unor manifestãri culturale, activitãþi de asistenþã socialã, manifestãri sportive în asociaþiile de tineret ºi copii.

De la o epocã la alta, educaþia ºi-a perfecþionat metodele, ºi-a îmbogãþit conþinutul, însã ºi-a pãstrat scopul: formarea de caractere umane. În epoca patristicã, ideile despre educaþie sunt cuprinse în diverse tratate de educaþie generalã ºi specialã, omilii, comentarii, catehisme, opere filosofice, opere poetice, opere polemice, opere ºtiinþifice propriu-zise. Pãrinþii ºi scriitorii bisericeºti creeazã o nouã formã de spiritualitate nr. 2 / iunie 2009

care implicã o orientare nouã pentru fiecare individ. Ei foloseau metode diferite de educaþie în funcþie de situaþii, împrejurãri ºi oameni, ei nu doar vorbeau despre educaþie, ci se aplecau cu foarte mare dãruire ºi rãbdare asupra sufletului fiecãrei persoane, manifestau o îndrumare directã, personalã ºi un control continuu al fiinþei umane.

Primul gânditor creºtin care a lãsat o lucrare de pedagogie sistematicã, din care s-a alimentat tradiþia creºtinã privind educaþia este Clement Alexandrinul cu a sa lucrare Pedagogul. Conform învãþãturii sale, idealul educaþiei creºtine este înscrierea omului pe drumul cãtre Isus Cristos, dobândirea virtuþii prin urmarea modelului suprem, Isus Cristos.

O importanþã deosebitã i se acordã educaþiei ºi de cãtre sfântul Ioan Gurã de Aur, fiind consideratã problemã capitalã a omului, din lipsa acesteia decurgând toate relele posibile.

Mari pedagogi din perioada modernã, majoritatea dintre ei oameni profund credincioºi, îºi întemeiazã atât principiile, cât ºi metodele ºi mijloacele educaþiei pe criterii exclusiv moral-creºtine.

Astfel, pentru pedagogul ceh Jan Amos Comenius (1592-1670), scopul educaþiei este pregãtirea oamenilor pentru viaþa viitoare. Formarea omului presupune, dupã pãrerea sa, dobândirea culturii, a virtuþii ºi pietãþii. Pentru filozoful ºi pedagogul german I. Kant (1714-1804), scopul educaþiei este formarea caracterului moral. Fr. Herbart (1776-1841), un alt mare pedagog german, cãruia pedagogia modernã îi datoreazã formularea ,,treptelor formale”, propune la vremea sa concentrarea tuturor materiilor de învãþãmânt pe baze morale. I. Pestalozzi (1749-1832) pedagog elveþian ºi unul dintre cei mai mari ai lumii, deosebit de ataºat Sfintelor Evanghelii, nominalizeazã credinþa ºi iubirea drept valori pedagogice ideale.

17

Ea urmãreºte, alãturi de celelalte discipline componente, formarea personalitãþii în concordanþã cu valorile creºtine ºi dezvoltarea de caractere moral-creºtine.

Observãm cã toþi pedagogii mai sus evocaþi s-au exprimat în favoarea unui ideal educaþional creºtin, pentru cã au avut în conºtiinþa lor Modelul Suprem, Isus Cristos, pe care Clement Alexandrinul îl numeºte Pedagogul desãvârºit.

Deºi educaþia îi vizeazã în primul rând pe copii, nu ar trebui omis faptul cã o educaþie completã i-ar include în primul rând pe adulþi, astfel cã unul din scopurile majore ale educaþiei ar trebui sã fie ºi acela de a se adresa pãrinþilor, profesorilor ºi tuturor adulþilor care într-o formã sau alta intrã în relaþie cu copiii ºi influenþeazã mai mult sau mai puþin viaþa acestora din urmã. Mulþi dintre profesorii contemporani au impresia cã se poate obþine de la elevi o seriozitate ºi un interes ridicat dacã educatorii au un comportament rigid, dur, autoritar. Dar nu este deloc adevãrat. „Buna dispoziþie, zâmbetul, ironia, umorul se confirmã a fi metoda sau stilul pedagogic cel mai apreciat de elevi, cu consecinþe benefice, în timp ce proasta dispoziþie, duritatea inhibã, blocheazã gândirea ºi imaginaþia elevului”. S-a observat cã un surâs asociat cu competenþa profesionalã ºi cu informarea la zi dar ºi cu autoritatea ºi prestigiul de dascãl vor duce la un proces de învãþãmânt mai umanizat, mai plãcut.

Pentru a se asigura o interactivitate profesor-elev, profesorul trebuie sã dea dovadã de generozitate, dãruire, pasiune, entuziasm ºi, nu în ultimul rând, de dragoste de profesie ºi de cei cãrora se dedicã cu trupul ºi sufletul sãu, elevii. O condiþie este experienþa pe care o posedã profesorul. Profesorii experimentaþi ºi eficienþi iubesc mai mult copiii, se dovedesc mai implicaþi ºi au credinþa cã pot influenþa 18

performanþele elevilor. Funcþia de educator a elevilor exclude autoritarismul ºi dirijismul, etichetarea represivã ºi manipulantã a elevului. A educa înseamnã pentru profesor folosirea unor metode care sã formeze elevilor atenþia pentru munca independentã, sã dezvolte virtuþi, sã întãreascã includerea elevilor la propria valoare, ajutându-i sã-ºi gãseascã identitatea. Înainte de a transmite valori cognitive, profesorul transmite valori morale ºi îi asistã pe elevi în însuºirea acestora, prin sublinierea importanþei semnificaþiei unor sentimente precum cel de satisfacþie a reuºitei, cooperãrii etc.

Deci pedagogia inimii îºi propune o înnoire a ºcolii, prin crearea în jurul copilului a unei ambianþe de armonie care este climatul adecvat dezvoltãrii omului.

Ca o încununare a întregii concepþii despre educaþie a sfântului Ioan Gurã de Aur ºi, implicit, a tuturor Sfinþilor Pãrinþi, propunem frumoasele cuvinte ale sfântului, izvor de înþelepciune ºi îndreptar în vederea realizãrii unei educaþii corecte ºi eficiente: „A educa înseamnã a cultiva curãþenia sufleteascã ºi buna cuviinþã a copiilor ºi tinerilor, a-l creºte pe copil moral ºi în evlavie, a avea grijã de sufletul lui, a-i modela inteligenþa, a forma un atlet pentru Cristos, pe scurt, a te îngriji de mântuirea sufletului lui. Educaþia este asemenea unei arte: artã mai mare ca aceasta nu existã, pentru cã, dacã toate artele aduc un folos pentru lumea de aici, arta educaþiei se sãvârºeºte în vederea accederii la lumea viitoare”.

Profesorul are datoria de a aprinde scânteia evlaviei în sufletele elevilor, de a crea ambianþa educativã religioasã necesarã lecþiei, de a învãþa ºi lumina sufletele copiilor, de a forma caractere moral-religioase.

Cãci „… cel ce va face ºi va învãþa ºi pe alþii sã le facã, acela mare se va chema întru împãrãþia cerurilor” (Mt 5,19).

Educatorul creºtin

Biblia, educator ºi formator Prof. dr. Liviu Ciuraru, Colegiul Naþional Pedagogic Bacãu „Fiul meu, ascultã ºi fi înþelept; îndreaptã-þi inima ta spre calea cea dreaptã” (Prov 23,19)

Biblia, ºcoala ºi educaþia nu sunt termeni neutri. Sub incidenta identitãþii ºi a speranþei unui viitor ameliorat, dacã nu mai bun, termeni amintiþi manifestã o puternicã conotaþie polisemanticã, deoarece identitatea ºi speranþa sunt douã coordonate care modificã ºi calificã proximitatea proprie ºi istoria civilã, culturalã, politicã sau religioasã. Biblia pentru scoalã reprezintã marele codice (Frye, 1986), documentul ebraic-creºtin al comunicãrii polivalente a revelaþiei Dumnezeului lui Israel ºi al lui Isus Cristos pentru toþi oamenii. ªcoala reprezintã comunitatea educatoare ºi locul în care intrã în relaþie istoria persoanei ºi patrimoniul istoric, cultural ºi religios moºtenit. Educaþia este un proces intenþional ºi proiectat prin intermediul cãruia persoana în mod conºtient se implicã în manierã responsabilã în formarea propriei personalitãþi, raportându-se la valorile propriei comunitãþii.

Educaþia priveºte individul, iar revelaþia specia umanã (G. E. Lessing). Educaþia ºi ºcoala în Biblie manifestã unele dificultãþi hermeneutice ºi metodologice. Dumnezeu, ca autor al Bibliei, manifestã o economie pedagogicã în istoria alianþei cu Israel ºi cu Biserica, prin intermediul lui Isus, Fiul sãu (cf. Evr 1,1-2). În Vechiul Testament pãrinþii, instituþiile ºi comunitatea au ca scop educarea propriilor fii în a fi fideli Torei, aºa cum atestã literatura sapienþialã (cf. Proverbe, Ben Sirah etc.), textele narative sau profetice. Literatura rabinicã, cu precãdere cea succesivã anului 70 d. C., nr. 2 / iunie 2009

relevã o pedagogie nomocentricã (Pirqe Avot: cine nu educã un copil, îl condamnã la a fi un hoþ), iar Noul Testament manifestã o pedagogie cristocentricã (cf. Ef 6,1-6).

Biblia în cadrul scolasticã trebuie considerat ca un document polivalent1, literar, cultural ºi inter religios2. Astfel, ºcoala trebuie sã se configureze în a fi un laborator epistemologic în care datele sunt descifrate în mod competent, înþelese ºi acumulate, pentru ca ulterior sã intre în manierã eficace în interacþiune cu viata personalã ºi socialã a individului.

Biblia nu este doar izvorul primar al vieþii evreilor ºi creºtinilor, ci ºi o sursã esenþialã a culturii Occidentului. Mãrturiile unei eventuale pledoarii sunt numeroase ºi evidente, atunci când se observã obiectiv spaþiul literar, arhitectonic, filosofic ºi artistic, însã realitatea acestei afirmaþii mai este azi una conºtientã atât la nivel individual cât ºi comunitar?! Se pare cã nu, deoarece Biblia nu mai reprezintã punctul de referinþã central al contemporanitãþii culturale, aspect dovedit de condiþia mediocrã a civilizaþiei.

Biblia, deºi este cartea prin excelentã, un best seller al tuturor timpurilor, paradoxal, pare azi din ce în ce mai puþin cunoscutã, sau altfel spus, cultura biblicã a creºtinilor contemporani, de orice vârstã, este una precarã, fapt care face dificilã interacþiunea dintre fundamentul credinþei 19

ºi realitatea cotidianã socialã. Într-o societate care pretinde cã combate ignoranta, superficialitatea spiritualã ºi marginalizarea socialã, lectura ºi formarea bibilicã ar trebuie sã gãseascã spaþiu social. Rãdãcinile identitãþii culturale occidentale nu pot nega importanta esenþialã a Bibliei.

Evidenþierea aspectelor spirituale ºi sociale constructive ale culturii occidentale poate fi un antidot ºi un viatic esenþial în cadrul întâlnirii cu inspiraþia ºi lumile culturale extra-occidentale, pentru o convieþuire liberã ºi pacificã la nivel planetar ºi local. Dimensiunea religioasã a culturii devine un imperativ al maturizãrii interioare ºi sociale al individului ºi a comunitãþii. Contribuþia eticã ºi esteticã a Scripturilor ebraice ºi creºtine pot sã ofere o contribuþie consistentã existentei contemporane ºi unui umanism dinamic ºi inteligent. Raportul individului cu sine ºi cu aproapele, relaþia omului cu natura, valoarea muncii în viata umanã, sunt cadre existenþiale ale umanitãþii ºi ale lumii în care textele biblice se pot exprima cu intensitate pentru o viatã responsabilã, liberã ºi fericitã. Oricine doreºte sã susþinã în mod legitim contrariul, nu poate pleda concomitent pentru binele comun al societãþii umane. A propune contextului actual studiul biblic este un imperativ, o necesitate a interesului pentru creºterea interioarã ºi socialã a tuturor. Într-o epocã bogatã în stimuli informativi, lipsa informaþiei biblice nu fi decât dezolantã. Raportul individului cu sine, relaþia dintre bãrbat ºi femeie, raportul omului cu natura ºi valoarea muncii sunt dimensiuni bazilare ale existenþei umane asupra cãrora Biblia se poate exprima în scopul dobândirii fericirii.

Dupã milenii relaþionale dintre societate ºi scrierile sacre ebraice ºi creºtine, contemporanitatea, dacã devine conºtientã de tezaurul de care dispune, trebuie sã reelaboreze metodologic conþinuturile ºi 20

formele pe care lectura biblicã le-a definit de-a lungul secolelor de studiu, de cult ºi de formare ale generaþilor umane. Lectura biblicã neotestamentarã este o scoalã a libertãþii, de stimulare a capacitãþii umane de discernãmânt interior ºi social, atunci când este circumscrisã istoriei, ermeneuticii ºi originalitãþii sale. Primul ºi Noul Testament, într-o comprehensiune profundã, propun o idee integralã ºi unificatã a fiinþei umane, în care intelectul ºi inima, raþionalitatea ºi emotivitatea sunt chemate sã serveascã Iubirea. Lectura ºi aprehensiunea tenace, pasionatã ºi lucidã a mesajului biblic ºi a efectelor sale este parte integrantã a formãrii fiinþei umane. Criteriile metodologice ale cunoaºterii biblice ºi a valorizãrii sale în spaþiul educativ trebuie sã garanteze o hermeneuticã ºtiinþificã corectã ºi o actualizare a discernãmântului umanist creºtin3.

Un ultim argument al prezentei pledoarii se reface la Giovanni Papini, care considera cã orice persoanã este un nou Adam, ce, în virtutea acestei realitãþii, va parcurge volens nolens itinerariul specific condiþiei umane, de la agonia negãrii autoritãþii lui Dumnezeu, la extazul regãsirii comuniunii beatifice. Aºadar, conþinutul Sfintei Scripturii în ultimã instanþã nu este altceva decât o prezentare arhetipalã a iubirii continue, dedicate a Creatorului pentru om, un ghid al relaþiei dintre un Tatã iubitor ºi un fiu risipit, aflat în cãutarea propriei fericirii, fapt care justificã utilitate educativã a studiului perseverent al istoriei sacre a umanitãþii.

1 A se vedea pluralitatea ºi globalitatea limbajului umani ºi religios - cf. Troia P., I linguaggi della comunizione ospitano la Parola di Dio, în Religione e Scuola.

2 Cf. Troia P., „La Bibbia: documento per l’insegnamento della religione cattolica”, în AA. VV., Dentro la lezione: quale religione per quale scuola, Bologna 1989.

3 Cf. Pontificia Commisione Biblica, Interpretazione della Bibbia nella Chiesa, 1993.

Educatorul creºtin

LEGISLAÞIE

Ordin cu privire la structura anului ºcolar 2009-2010 În temeiul Legii învãþãmântului 84/1995, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, în temeiul Hotãrârii Guvernului României nr. 51/2009, privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii, Ministrul Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii emite prezentul ordin: Art.1 (1) Anul ºcolar 2009-2010 are 35 de sãptãmâni de cursuri, însumând 173 de zile lucrãtoare.

(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), se stabileºte: a) Pentru clasa a IX-a de liceu - filiera tehnologicã, învãþãmânt de zi, durata cursurilor este de 39 de sãptãmâni, din care 36 sãptãmâni de cursuri ºi 3 sãptãmâni de stagii de pregãtire practicã, în conformitate cu prevederile planurilor-cadru. b) Pentru clasa a X-a de la ºcoala de arte ºi meserii, pentru clasa a XII-a de liceu - filiera tehnologicã, ruta directã de calificare ºi pentru clasa a XIII-a de liceu filiera tehnologicã, ruta progresivã de calificare durata cursurilor este de 36 de sãptãmâni, însumând 178 de zile lucrãtoare. A 36-a sãptãmânã prevãzutã de planul-cadru va fi alocatã instruirii practice / stagiului de pregãtire practicã pentru dobândirea experienþei în condiþii reale de muncã. Orele prevãzute pentru aceastã sãptãmânã vor fi planificate de fiecare unitate de învãþãmânt în parte, în funcþie de prevederile contractului/convenþiei de colaborare cu partenerii sociali. c) Pentru clasa a XI-a - anul de completare ºi pentru învãþãmântul special clasele a IX-a - a XI-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologicã, durata cursurilor nr. 2 / iunie 2009

este de 37 de sãptãmâni, însumând 183 de zile. Ultimele douã sãptãmâni de cursuri pentru aceste clase, 14-25 iunie 2010, sunt sãptãmâni de stagii de pregãtire practicã. d) Pentru clasa a XI-a de liceu - filiera tehnologicã, ruta directã de calificare ºi pentru clasa a XII-a de liceu - filiera tehnologicã, ruta progresivã de calificare, durata cursurilor este, în funcþie de prevederile planurilor-cadru, de 37 de sãptãmâni, însumând 183 de zile, respectiv de 38 de sãptãmâni, însumând 187 de zile.

Ultimele douã, respectiv trei sãptãmâni de cursuri pentru aceste clase, 14-25 iunie 2010, respectiv 14 iunie-2 iulie 2010, sunt sãptãmâni de stagii de pregãtire practicã. e) Pentru învãþãmântul postliceal (ºcoalã postlicealã ºi scoalã de maiºtri), durata cursurilor este cea stabilitã prin planurile de învãþãmânt în vigoare.

Art. 2 Anul ºcolar 2009-2010 începe pe data de 1 septembrie 2009, se încheie pe data de 31 august 2010 ºi se structureazã pe douã semestre, dupã cum urmeazã: Semestrul I - Cursuri - luni, 14 septembrie 2009 vineri, 18 decembrie 2009.

- În perioada 2-8 noiembrie 2009, clasele din învãþãmântul primar ºi grupele din învãþãmântul preºcolar sunt în vacanþã.

- Vacanþã - sâmbãtã, 19 decembrie 2009 duminicã, 3 ianuarie 2010 - Cursuri - luni, 4 ianuarie 2010 - vineri, 29 ianuarie 2010 - Vacanþã intersemestrialã - sâmbãtã, 30 ianuarie 2010 - duminicã, 7 februarie 2010 Semestrul al II-lea - Cursuri - luni, 8 februarie 2010 - vineri, 2 aprilie 2010 - Vacanþã - sâmbãtã, 3 aprilie 2010 duminicã 11 aprilie 2010 - Cursuri - luni, 12 aprilie 2010 - vineri, 11 iunie 2010 - Vacanþa de varã - sâmbãtã, 12 iunie 2010 - duminicã, 12 septembrie 2010.

21

Art. 3 În zilele libere prevãzute de lege nu se organizeazã cursuri.

Art. 4 (1) Tezele de pe semestrul I al anului ºcolar 2009-2010 se susþin, de regulã, pânã la data de 18 decembrie 2009.

(2) Tezele de pe semestrul al II-lea al anului ºcolar 2009-2010 se susþin, de regulã, pânã la data de 14 mai 2010.

Art. 5 (1) În situaþii deosebite, bine fundamentate, în funcþie de condiþiile climaterice locale speciale ºi de specificul ºcolii, inspectoratele ºcolare pot aproba, la cererea conducerii unitãþilor de învãþãmânt, modificãri ale structurii anului ºcolar stabilite prin prezentul ordin.

(2) Aprobarea modificãrii structurii anului ºcolar, menþionatã la alin. (1), se acordã în condiþiile asigurãrii numãrului de zile de cursuri stabilit la Art. 1, precum ºi a posibilitãþii ca toþi elevii sã participe, fãrã restricþii, la examenele de bacalaureat ºi de absolvire.

Art. 6 Calendarul examenului naþional de bacalaureat, al examenelor de absolvire, respectiv de certificare a competenþelor profesionale, precum si calendarul admiterii în clasa a IX-a se aprobã prin ordine distincte ale ministrului Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii.

Art. 7 Secretariatul de Stat pentru Învãþãmântul Preuniversitar, Direcþia Generalã Educaþie Timpurie, ªcoli, Performanþã ºi Programe, Direcþia Generalã Învãþãmânt în Limbile Minoritãþilor ºi Relaþia cu Parlamentul, Direcþia Acreditarea, Evaluarea ºi Performanþa în Cariera Didacticã, inspectoratele ºcolare judeþene si al municipiului Bucureºti, conducerile unitãþilor de învãþãmânt duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 8 Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I. MINISTRU, Ecaterina Andronescu Bucureºti Nr. 4356 Data 12.06.2009 22

PAGINA METODICÃ

Rolul orei de Religie la preadolescenþi Lucrare metodico-ºtiinþificã pentru obþinerea gradului I Coordonator: conf. univ. dr. pr. Iosf Enãºoae Propunãtor: prof. Agnesa Ilinca

În lucrarea de faþã mi-am propus sã abordez importanþa orei de Religie la preadolescenþi, vârsta cea mai dificilã pe toate planurile.

Elevii sunt în cãutarea unei identitãþi, iar ora de Religie îi va ajuta s-o gãseascã ºi sã o formeze din punct de vedere creºtin.

Raportarea la divinitate dã elevilor prilejul sã-ºi gãseascã coordonatele unei vieþi creºtine. Ei sunt capabili sã acceadã la semnificaþiile ºi valorile sacre ºi, prin ora de Religie, devin mai responsabili de propria lor viaþã. La aceastã vârstã unii preadolescenþi pot trãi perioade de furtunã ºi stres adicã bulversare psihicã, la alþii se poate instala o stare de incertitudine, multe mistere sunt puse sub semnul îndoielii.

Elevul trebuie sã primeascã la ora de Religie speranþã pentru a trãi o viaþã sãnãtoasã. Eficienþa actului didactic creºte pe mãsurã ce se pune accent pe relaþia educator-educat, elevii sã primeascã, iar dascãlii sã se dãruiascã.

Atitudinea profesorului ºi relaþia sa cu elevii trebuie sa fie apropiatã. Sfântul Augustin, în calitate de pedagog, recomanda învãþãtorilor sã facã din fiecare curs o creaþie, o reîncepere a cunoaºterii alãturi de elevi, deoarece cu cât suntem mai uniþi sufleteºte cu elevii noºtri cu atât ºi nouã ni se prefac lucrurile vechi în lucruri noi.

Ora de Religie nu este singura care dã elevului educaþia creºtinã; ea completeazã educaþia primitã în familie, la catehezã ºi Educatorul creºtin

la toate activitãþile pastorale formative. Ea doreºte sã facã din elevi oameni care sã caute adevãrul, cinstea, dreptatea, sã facã binele, sã-l iubeascã pe Dumnezeu ºi pe semeni.

Ora de Religie are rol în formarea conºtiinþei, a atitudinilor creºtine, a caracterului ºi în final a personalitãþii. Mai are scopul sã rãspundã problemelor care se ivesc în familie, este momentul în care elevii cer lãmuriri în diferite domenii legate de viaþã, ºtiinþã, artã, tehnicã, profesie.

Slujirea îndeplinitã de profesori este un apostolat autentic deosebit de adecvat ºi necesar ºi în vremurile noastre ºi în acelaºi timp este un adevãrat serviciu adus societãþii. De aceea, meritã osteneala pentru o lume mai bunã, o societate prosperã în care sã se trãiascã valorile morale.

Lucrarea cuprinde patru capitole: Capitolul I: Factorii responsabili pentru educaþia creºtinã a preadolescenþilor 1.1 Isus Cristos - modelul pedagogului desãvârºit 1.2 Profesorul de Religie - model de slujire al elevului 1.3 Cunoaºterea preadolescenþilor - reuºitã sigurã în educarea lor 1.4 Primii factori care formeazã preadolescentul Capitolul II: Raportul preadolescenþilor cu Dumnezeu ºi cu factorii educaþionali 2.1 Raportul preadolescentului cu Dumnezeu, autocunoaºterea 2.2 Raportul lor cu familia: relaþii pãrinþi-copii 2.3 Raportul lor cu Biserica 2.4 Raportul lor cu ºcoala: relaþii profesor-elev Capitolul III: Metode ºi tehnici de lucru 3.1 Metode de predare-învãþare folosite la orele de Religie 3.2 Ora de Religie: reguli de bazã ºi mod de proiectare eficient 3.3 Mijloace didactice, limbaj ºi comunicare la ora de Religie 3.4 Strategii de evaluare la preadolescenþi nr. 2 / iunie 2009

Capitolul IV: Descrierea cercetãrii 4.1 Chestionarul, prelucrarea ºi interpretarea datelor 4.2 Chestionar pentru elevii de gimnaziu 4.3 Chestionar pentru elevii de liceu 4.4 Chestionar pentru pãrinþii elevilor de gimnaziu 4.5 Chestionar pentru profesorii diriginþi 4.6 Chestionar pentru pãstorii comunitãþii Concluzii În continuare mã voi axa pe partea de cercetare din care reiese importanþa orei de religie. Voi începe cu chestionarul pentru elevii de gimnaziu, am chestionat 300 de elevi preadolescenþi timp de doi ani: 1. Cum a fost ora de Religie ºi ce v-a plãcut cel mai mult?

2. Ce nu v-a plãcut la ora de Religie?

3. La ce v-a ajutat ora de Religie?

4. În afara temelor prezentate, ce teme aþi fi dorit sã mai abordãm?

5. Ce aþi putea recomanda profesorului de Religie?

Fiecare întrebare cu rãspunsuri a fost reprezentatã grafic, dar pentru cã spaþiul nu-mi permite sã redau pe toate o sã reprezint câte un grafic la fiecare tip de chestionar. Întrebãrile subliniate sunt reprezentate grafic în rezumat.

Chestionar pentru elevii de liceu care au fãcut religia cu mine în gimnaziu: 50 elevi 1. V-a plãcut ora de Religie la gimnaziu?

De ce? Puteþi motiva?

23

2. Prin ora de Religie Biserica doreºte sã transmitã Cuvântul lui Dumnezeu copiilor sãi, fiecãruia dupã vârstã ºi înþelegerea lui. În atitudinea ta faþã de viaþã te-a influenþat? Cum? 3. Ce sfaturi aþi da elevilor de la gimnaziu? Ce sã cearã de la profesor, de la ora de Religie? Cum sã participe?

4. Ce îmbunãtãþiri aþi aduce pentru ora de Religie?

5. V-a rãmas ceva în suflet ºi în minte de la orele de Religie din gimnaziu? Ce anume?

6. În viaþa voastrã de fiecare zi s-a întâmplat sã vã aduceþi aminte de un sfat, o învãþãturã înþeleasã la ora de Religie ºi sã puneþi în practicã? Daþi un exemplu!

7. Ce activitãþi extraºcolare legate de ora de Religie v-au plãcut ºi aþi simþit cã sunt necesare în formarea voastrã?

8. Ce sfaturi aþi da profesorului de Religie?

Chestionar pentru pãrinþii elevilor care fac religia cu mine: 100 pãrinþi 1. Credeþi cã e necesarã ora de Religie la gimnaziu? Dacã e necesarã, motivaþi!

2. Ce teme religioase aþi dori sã se prezinte la ora de Religie?

3. Copilul dumneavoastrã povesteºte acasã din cele auzite în clasã? Povesteºte cu plãcere lucruri care l-au atins?

4. Din comunicare aþi observat la copilul dumneavoastrã o influenþã în felul lui de a gândi, în comportamentul sãu, în familie ºi în afara familiei?

5. Ce aºteptaþi de la ora de Religie?

24

6. Ce sfaturi aþi da profesorului de Religie?

7. Într-o societate multiculturalã diversificatã din punct de vedere religios, ora de Religie aºa cum se prezintã astãzi ajutã elevul în formarea personalitãþii sale creºtine?

8. Cum consideraþi ora de Religie, ar avea un rol în societate? Dacã da,cum motivaþi?

Chestionar pentru profesorii diriginþi la clasele cãrora predau religia: 1. Consideraþi necesarã ºi importantã ora de Religie la gimnaziu? Puteþi motiva?

2. Dacã aveþi vechime în aceastã ºcoalã ºi de când s-a introdus predarea Religiei, aþi observat o influenþã a orei de Religie asupra elevilor la care sunteþi diriginte?

Ce anume?

3. Ce teme religioase aþi dori sã se abordeze la ora de Religie ºi ce metode pedagogice sã se aplice, ca ora de Religie sã fie mai plãcutã, atractivã?

4. Credeþi cã ora de Religie are influenþã asupra comportamentului elevului, asupra caracterului ºi personalitãþii sale?

Educatorul creºtin

5. Ce aºteptaþi de la ora de Religie?

6. Ce sfaturi puteþi da profesorului de Religie?

Chestionar pentru preoþii comunitãþii Sãbãoani, 1 Consideraþi importantã ºi necesarã ora de Religie în ºcoalã? Puteþi motiva?

2. Religia s-a introdus în ºcoalã de 16 ani.

Ora de Religie a avut ºi are o influenþã în bine asupra copiilor ºi adolescenþilor comunitãþii? Puteþi motiva fiind pãstor al acestei comunitãþi?

3. Credeþi cã ora de Religie influenþeazã comportamentul elevului, formeazã caracterul ºi personalitatea sa?

4. Ce aºteptaþi de la ora de Religie? Cum sã fie mai plãcutã, atrãgãtoare?

5. Ce sfaturi aþi putea da profesorului de Religie?

nr. 2 / iunie 2009

Concluzii Ora de Religie pentru preadolescenþi are un rol deosebit mai întâi în domeniul cognitiv: elevii acumuleazã multe cunoºtinþe noi, asimileazã, reflecteazã ºi valorificã cunoºtinþele cu potenþial formativ ridicat. Rolul hotãrâtor în realizarea obiectivelor cognitive îl are calitatea cunoºtinþelor dobândite de elevi ºi nu cantitatea lor. Valenþele educativ-formative se fundamenteazã pe funcþia cognitivã a Religiei.

Elevii de liceu trãiesc ºi pun în practicã cunoºtinþele religioase dobândite în gimnaziu. Preadolescenþii sunt la o vârstã dificilã cu cele mai profunde ºi intense transformãri în plan biologic, psihologic ºi socio-cultural.

Ora de Religie va influenþa comportamentul, caracterul, conºtiinþa ºi personalitatea elevului în bine ºi foarte bine dacã intervin în educaþie cei trei pãrinþi ai copilului: Familia – Biserica – ªcoala. Caracterul este o realitate proprie fiecãrui om; el nu se formeazã dintr-o datã ºi depinde de fire, mediu ºi voinþã.

Comunicarea profesor-elevi, pãrinþi-copii este pilonul principal în formarea personalitãþii creºtine a elevului. Din cercetarea fãcutã, pãrinþii se bucurã de odraslele lor ºi sunt încântaþi de ceea ce povestesc copiii cu privire la cele învãþate la ora de Religie.

Rãspunsurile acestor pãrinþi care comunicã cu copiii lor au fost la superlativ, afirmând cã ora de Religie are o influenþã foarte mare asupra comportamentului ºi caracterului copilului.

Pedagogul iubirii, Johann Paul Richter susþine cã pentru a pregãti copiii pentru viitor, trebuie sã însufleþim în ei trei forþe: voinþa, iubirea ºi Religia. Forþa voinþei ºi a iubirii se armonizeazã în Religie. Religia a fãcut lumii prima educaþie. În Religie, Dumnezeu s-a fãcut Om, în moralã, omul devine Dumnezeu. Tot ce este religios trebuie respectat, cãci ne conduce la Dumnezeu, în evlavie, dupã cum stelele ne conduc la infinit.

Ora de Religie realizeazã intrarea lui Dumnezeu în sufletele elevilor, elevi care vor forma societatea de mâine. Iubirea creºtinã disciplineazã elevii, formeazã caracterele morale ºi înnoieºte societatea.

25

RECENZII

Educatorul creºtin, nr. 1 Ovidiu Biºog Profesorii de religie ai Diecezei Romano-Catolice de Iaºi au la dispoziþie o nouã revistã, Educatorul creºtin, editatã de Episcopia Romano-Catolicã de Iaºi prin Oficiul pentru Pastoraþia ªcolarã ºi Predarea Religiei în ªcoli, în colaborare cu Editura Sapientia a Institutului Teologic RomanoCatolic „Sf. Iosif” din Iaºi.

Primul numãr, deºi dedicat lunii decembrie 2008, a ieºit de sub tipar în a doua jumãtate a lunii februarie 2009, urmând ca frecvenþa ediþiilor urmãtoare sã fie semestrialã.

Redacþia este alcãtuitã din: director: pr. prof. univ. dr. Iosif Bisoc, OFMConv., redactor ºef: prof. Loredana Cojan, membri: pr. conf. univ. dr. Iosif Enãºoae, pr. dr. Alois Hîrja, prof. dr. Violeta Apostu, prof. Fulvina Blândã, prof. Paula Odette Müller Doĝan ºi tehnoredactor: Ovidiu Biºog. Sediul este la Episcopia Romano-Catolicã de Iaºi (Bd. ªtefan cel Mare, 26, 700064-Iaºi, tel. 0232/212003; fax 0232/212006, e-mail: educatorul@gmail.com). Revista are codul ISSN 1814-2424. Formatul este 17x24 cm, color, pe hârtie lucioasã, acest prim numãr având 40 de pagini.

Primele articole (pag. 2-4): ªcoala - calea ºi fundamentul unei vieþi demne, semnat de ep. Petru Gherghel, ºi Educatorul creºtin, semnat de ep. Aurel Percã, reprezintã binecuvântarea acordatã acestei iniþiative de cãtre pãstorii Diecezei de Iaºi.

Editorialul, (pag. 4-7), intitulat Educare prin Evanghelie este semnat de pr. prof. univ. dr. Iosif Bisoc, OFMConv, inspector ºcolar diecezan, prezintã scopul acestei reviste.

Secþiunea Prezentãri de ºcoli (p. 7-14), cuprinde articole care descriu, mai amplu sau mai succint, urmãtoarele instituþii de învãþãmânt catolice din Dieceza de Iaºi: 26

Colegiul Naþional Catolic Sfântul Iosif din Bacãu, Liceul Catolic Sfânta Tereza a Pruncului Isus din Iaºi, Liceul Teologic Fericitul Ieremia din Oneºti, Liceul Teologic RomanoCatolic Sfântul Francisc de Assisi din Roman ºi ªcoala Profesionalã La Salle din Pildeºti.

Secþiunea Figuri ilustre ale ºcolii (p. 15) care propune figura sfântului Ioan Baptista de la Salle.

Urmeazã secþiunea Referate (p. 16-24), cu titlurile: Gândirea cristologicã a papei Ioan Paul al II-lea în context cristologic actual, Formarea spiritualitãþii familiale prin educaþie creºtinã ºi Simboluri liturgice în sacramentele iniþierii creºtine.

Revista oferã ºi câteva pagini de Legislaþie (p. 25-28): Regulament de organizare ºi desfãºurare a olimpiadei de religie ºi Regulament de organizare ºi desfãºurare a concursului de eseuri religioase „Luminã din luminã” în învãþãmântul preuniversitar.

Familia, locul în care Dumnezeu trebuie sã fie „acasã” este articolul cuprins în secþiunea Metodicã (p. 29-31).

Educatorul creºtin

Secþiunea Diverse (p. 32-36) propune articolul Rolul icoanei ca mijloc de învãþare în predarea religiei, poezia De ce ºi articolele Lucrãtori în seceriºul Domnului, Coroana de Advent... la vreme de crizã.

Secþiunea ªtiri (p. 36-38) cuprinde informaþii din viaþa educatorilor catolici.

Penultima paginã a revistei centralizeazã adresele ºi alte câteva informaþii despre liceele ºi ºcolile confesionale catolice din Dieceza de Iaºi.

Coperta ultimã prezintã un peisaj de iarnã, desenat în stilul specific de cãtre un copil.

Revista Educatorul creºtin având un public þintã format în special din profesorii ºi elevii din ºcolile ºi liceele catolice din Dieceza de Iaºi, vine în completarea revistei Lãsaþi copiii sã vinã la mine, al cãrei public þintã este format de educatorii ºi copiii din grãdiniþele catolice din aceastã diecezã.

Abonamentele se pot face la adresa redacþiei, iar comenzile pot fi fãcute pe adresa redacþiei.

DIVERSE

Pe urma Ta Prof. Tereza Herciu Vreau sã pãºesc pe urma Ta, Sã port cu Tine crucea mea, Pas dupã pas sã Te zãresc, Dar deseori mã rãtãcesc…

Sunt orb ºi calea nu o vãd, Nu Te aud, pe drum mã pierd, Sunt slab, de patimi vlãguit, Mi-e crucea grea, sunt obosit…

Dar eºti aici când mã frãmânt, Cu neputinþele când lupt ªi mã fortifici în virtute Prin încercãri, cãderi ºi lupte…

Cãci pentru a fi, la greu, cu mine, Din cer ai coborât în lume ªi ai ales om sã devii, Model de viaþã sã îmi fii…

Te-ai întrupat în vin ºi pâine Ca sã pot fi una cu Tine ªi tot noianul Tãu de har Mi-l dai la jertfa de pe-altar...

Pe drumul crucii ai urcat Pentru a mã scoate din pãcat ªi-n ceruri loc mi-ai pregãtit Ca sã fiu pururi fericit…

Din inimã îþi mulþumesc Cã nu laºi sã mã rãtãcesc, Cãci de îmi duc crucea cu Tine, Crucea-i izvor de fericire.

nr. 2 / iunie 2009

27

ªTIRI

Bacãu: Olimpiada la religie, faza judeþeanã Olimpiada la religie romano-catolicã, faza judeþeanã, s-a desfãºurat la Bacãu sâmbãtã, 21 martie 2009. Anul acesta acest eveniment a adunat un numãr de 350 de elevi din tot judeþul, care, entuziaºti, s-au prezentat pentru a-ºi testa cunoºtinþele în vederea accederii la faza interjudeþeanã naþionalã, care se va desfãºura în perioada 1-3 mai la Seminarul Franciscan din Roman. ªi anul acesta, la Bacãu aceastã etapã a fost precedatã de un concurs de eseuri ºi liricã religioasã: Luminã din luminã în care elevii au prezentat lucrãri care au scos în evidenþã importanþa ºi frumuseþea sacramentului Euharistic, a familiei în operele sfinþilor pãrinþi, precum ºi personalitatea sfântului apostol Paul. Aceste douã evenimente de concurs au fost precedate de un moment deosebit de rugãciune ºi adoraþie la 15 martie 2009, când elevii liceelor din Bacãu, împreunã cu profesorii, s-au adunat pentru a celebra Calea sfintei cruci în biserica Sfinþii Petru ºi Paul din Bacãu. Munca deopotrivã a elevilor, profesorilor, familiilor, dar ºi a preoþilor din comunitãþile din care provin elevii a fost concretizatã prin obþinerea unor rezultate deosebite.

Astfel, la faza interjudeþeanã-naþionalã, judeþul Bacãu va fi reprezentat de cãtre cei care s-au situat pe locul I la fiecare nivel, cuprinzând clasele VII-XII: - clasa a VII-a: Alina Balan, ªcoala C. Platon, Bacãu; - clasa a VIII-a: Natalia Benchea, SAM Cleja; - clasa a IX-a: Bianca Olaru, CN Gr. Moisil, Oneºti; - clasa a X-a: Monica-ªtefania Ciuraru, CN V. Alecsandri, Bacãu; - clasa a XI-a: Cristina Vânturã, CN Gr. Moisil, Oneºti; - clasa a XII-a: Bianca Tamaº, CN Gr. Moisil, Oneºti.

A consemnat pr. Alfons-Eugen Zelionka Ý Ý Ý

Iaºi: Întâlnirea diecezanã anualã a profesorilor de religie romano-catolicã Sub egida Oficiului pentru Pastoraþia ªcolarã ºi Predarea Religiei în ªcoli din Dieceza de Iaºi, duminicã, 26 aprilie 2009, s-a desfãºurat în Parohia Adormirea Maicii Domnului din Iaºi întâlnirea anualã a profesorilor de religie romano-catolicã din diecezã. Întâlnirea a avut tema Probleme ale învãþãmântului religios, iar ca moto: „Toatã

28

Educatorul creºtin

Scriptura este inspiratã de Dumnezeu ºi este de folos pentru a învãþa, a convinge, a educa în dreptate, pentru ca omul lui Dumnezeu sã fie desãvârºit, pe deplin pregãtit pentru orice lucrare bunã” (2Tim 3,16-17).

La aceastã întâlnire au fost prezenþi PS Aurel Percã, pr. prof. univ. dr. Iosif Bisoc, OFMConv., pr. conf. univ. dr. Iosif Enãºoae, pr. dr. Alois Hîrja ºi un grup de 70 de profesori de religie din cadrul diecezei. În cea de a treia duminicã din timpul pascal, profesorii de religie (70 din cei peste 100 din Dieceza de Iaºi) care au rãspuns afirmativ la invitaþia lansatã de Oficiul pentru Pastoraþia ªcolarã ºi Predarea Religiei în ªcoli din Dieceza de Iaºi au participat la acest moment de comuniune ºi de împãrtãºire din experienþa lor de „mici mesageri ai cuvântului divin” al lui Cristos în comunitãþile unde îºi desfãºoarã activitatea.

Aceastã întâlnire a dascãlilor catolici a fost o împrejurare oportunã pentru soluþionarea unora dintre problemele care s-au ivit ºi cu care se confruntã învãþãmântul religios din parohiile moldave. Înflãcãraþi de bucuria ºi pacea dãruitã de Isus înviat, profesorii au participat la

nr. 2 / iunie 2009

sfânta Liturghie din catedrala Sfânta Fecioarã Maria, Reginã prezidatã de PS Aurel Percã, asistat fiind de pr. Iosif Bisoc ºi pr. Iosif Enãºoae.

Sfânta Liturghie a fost animatã de profesorii prezenþi, care au proclamat lecturile, au oferit ca daruri hostii, colac ºi vin, Biblia, o lumânare, manuale ºi revistele Educatorul creºtin (revista profesorilor de religie ai Diecezei de Iaºi) ºi Lãsaþi copiii sã vinã la mine (revista grãdiniþelor confesionale ale Diecezei de Iaºi), un coº cu fructe ºi flori. Corul catedralei, condus de pr. Florin Spãtariu, a încântat ºi a înãlþat inimile celor prezenþi prin frumoasele cântece specifice timpului pascal.

Deschiderea oficialã a activitãþilor în plen s-a desfãºurat în aula sinodalã a catedralei din Iaºi începând cu ora 13.15. Întâlnirea a debutat cu urarea de bun venit adresatã de PS Aurel Percã ºi salutul cordial transmis de PS Petru Gherghel, episcop de Iaºi.

A urmat o prezentare sinteticã a simpozionului internaþional care a avut ca temã: Reflecþii asupra învãþãmântului religios catolic din punctul de vedere al inspectorului

29

de religie, desfãºurat în perioada 25-28 septembrie 2008 la Sinaia, susþinutã de pr. conf. univ. dr. Iosif Enãºoae, participant la acest eveniment.

Dezbaterea asupra problemelor învãþãmântului religios din Dieceza de Iaºi, moderatã de pr. Iosif Bisoc, inspectorul ºcolar diecezan, s-a concentrat asupra temelor: - Olimpiada de religie romano-catolicã, faza interjudeþeanã, ce se va desfãºura în perioada 1-3 mai la Liceul Teologic Romano-Catolic Franciscan din Roman; - Missio canonica acordatã profesorilor din fiecare zonã (dupã urmãtorul program: Roman, 23 mai 2009; Oneºti, 30 mai 2009; Bacãu, 30 mai 2009; Iaºi, 6 iunie 2009); - programa ºi manualele; - organizarea de simpozioane, referate ºi comunicãri; - probleme apãrute în urma restrângerilor; - înscrierea pentru asociaþiile profesorilor ºi pãrinþilor; - exerciþiile spirituale pentru profesorii de religie în perioada 28 august-30 septembrie 2009, la Luncani; - pregãtirea numãrului 2 al revistei Educatorul creºtin.

30

Dupã prezentarea fiecãrui punct al ordinii de zi, au urmat intervenþiile profesorilor prezenþi, care au primit informaþii utile ºi complete, necesare pentru o cât mai optimã desfãºurare a activitãþii didactice, a perfecþionãrii lor profesionale ºi a formãrii moral-spirituale. Încheierea activitãþilor ºi a dezbaterilor i-a revenit pr. Iosif Bisoc, OFMConv., inspector ºcolar diecezan, care a mulþumit în mod deosebit PS Aurel Percã pentru interesul ºi preocuparea pe care o manifestã faþã de învãþãmântul religios ºi faþã de profesori, numiþi ºi reprezentanþi oficiali ai Bisericii Romano-Catolice în ºcolile din Moldova.

Educatorul creºtin

Profesorii din zona Iaºi, organizatori ai evenimentului, înalþã o rugãciune de mulþumire cãtre Dumnezeu ºi aduc un gând de recunoºtinþã în special pr. Iosif Dorcu, decan de Iaºi, ºi preoþilor colaboratori din Parohia Adormirea Maicii Domnului din Iaºi, care s-au implicat ºi au susþinut pregãtirea acestei întâlniri. Dumnezeu sã-i binecuvânteze cu multe haruri ºi bucurii!

Lãcrãmioara Boroº Ý

„Întâlnirea anualã a profesorilor de religie romano-catolicã, desfãºuratã la Iaºi, a constituit un prilej deosebit de a trãi împreunã bucuria învierii Domnului, în jurul pãstorului nostru, PS Aurel Percã, episcop auxiliar de Iaºi, împreunã cu pr. prof. univ. dr. Iosif Bisoc, inspector ºcolar diecezan, ºi pr. conf. univ. dr. Iosif Enãºoae, prin participarea la sfânta Liturghie. Acest moment de trãire creºtinã, precum ºi îndemnurile ºi mulþumirile PS Aurel Percã au constituit pentru noi, profesorii de religie, sursã de energie ºi putere de muncã în anevoiosul drum de formare al elevilor noºtri. Comunicarea prezentatã de pr. Iosif Enãºoae a fost deosebit de atractivã prin informaþiile prezentate cu privire la învãþãmântul european, la statutul disciplinei religie ºi la profilul profesorului de religie, tot în context european. Celelalte teme cuprinse pe ordinea de zi au clarificat o serie de probleme cu care se confruntã învãþãmântul religios românesc ºi implicit profesorii de religie. Atmosfera caldã, primitoare, comunicarea asertivã ºi deschisã au fost posibile doar prin implicarea cu mult suflet ºi profesionalism, discreþie ºi eleganþã a inspectorului zonal Iaºi, prof. Fulvina Blânda, ºi a echipei de profesori cu care a colaborat”.

Prof. dr. Violeta Apostu, inspector zonal Oneºti nr. 2 / iunie 2009

Bacãu: Sesiune a Oficiului pentru Pastoraþia ªcolarã ºi Predarea Religiei în ªcoli Parohia Sfântul Nicolae din Bacãu a gãzduit, sâmbãtã, 4 aprilie 2009, o sesiune a Oficiului pentru Pastoraþia ªcolarã ºi Predarea Religiei în ªcoli, având drept scop analiza activitãþii învãþãmântului religios din Dieceza de Iaºi ºi promovarea unor noi activitãþi pentru un cât mai bun demers al procesului instructiv educativ religios.

Dupã momentul de rugãciune, pr. prof. univ. dr. Iosif Bisoc, OFMConv., inspector ºcolar diecezan, a transmis membrilor oficiului salutul ºi binecuvântarea PS Petru Gherghel ºi a PS Aurel Percã.

Ordinea de zi a avut ca subiecte: locul disciplinei Religie în noile planuri-cadru; prezentarea noutãþilor de la grupul de lucru pentru programa ºcolarã ºi manuale; organizarea olimpiadei interjudeþene; consfãtuirea profesorilor de religie din Iaºi; statutele profesorilor, pãrinþilor ºi elevilor; organizarea de simpozioane, sesiuni de referate ºi comunicãri; noutãþi în activitatea grãdiniþelor.

Dupã citirea procesului verbal al ultimei întâlniri a Oficiului, pr. prof. univ. dr. Iosif Bisoc, a prezentat materialele extracurriculare care au încununat performanþele activitãþilor realizate în învãþãmântul religios: revistele Lãsaþi copiii sã vinã la mine; Educatorul creºtin ºi cd-ul Zâmbet pentru mama.

31

Doamna profesor dr. Violeta Apostu a prezentat locul religiei în noile planuri cadru - specificând cã disciplina Religie face parte din trunchiul comun al noilor planuri cadru la etapele ºcolare: primar, gimnazial ºi liceal.

Pr. dr. Alois Hîrja a prezentat materialul realizat de grupul de lucru cu privire la programe ºcolarã clasele I-XII ºi manuale, a greutãþilor întâmpinate, dar ºi realizãrile obþinute, în urma întâlnirii desfãºurate la Bacãu, în perioada 4-5 februarie 2009.

S-au fãcut precizãri cu privire la organizarea etapei interjudeþene a Olimpiadei de religie ce va avea loc la Roman, la Institutul Teologic Romano-Catolic Sfântul Francisc de Assisi în perioada 1-3 mai 2009.

La aceastã etapã, vor participa din judeþele þãrii, elevii claselor VII-XII care s-au clasificat pe primul loc si au obþinut notã peste 9,00 la etapa judeþeanã.

Au fost fãcute precizãri cu privire la: consfãtuirea anualã a profesorilor de religie ce se va desfãºura la catedrala Episcopiei de Iaºi în ziua de 26 aprilie 2009; modalitatea de a conferi profesorilor de religie acordul cultului în vederea predãrii religiei în ºcoalã (missio canonica); organizarea exerciþiilor spirituale a profesorilor de religie; organizarea de simpozioane, sesiuni de referate ºi comunicãri.

Doamna educatoare Carmen Nedelcu, expert ºcolar, a prezentat activitatea grãdiniþelor confesionale, problemele cu care se confruntã acestea în contextul reformei învãþãmântului românesc actual, realizãrile ºi performanþele obþinute, dar ºi obiectivele de viitor; au fost fãcute precizãri cu privire la importanþa formãrii continue a cadrelor didactice.

Membrii Oficiului au avut bucuria de a-l avea în mijlocul lor pe Preasfinþitul Aurel Percã, episcop auxiliar de Iaºi precum ºi pe pr. Isidor Dâscã, decan de Bacãu.

Urmãtoarea sesiune ordinarã a Oficiului se va desfãºura la 6 iunie 2009, la Iaºi.

A consemnat pr. Alfons-Eugen Zelionka 32

Bacãu: Acordarea missio canonica profesorilor de religie La Decanatul de Bacãu a avut loc sâmbãtã, 30 mai 2009, ºedinþa profesorilor de religie din zona Bacãu, în cadrul cãreia s-a realizat analiza activitãþii învãþãmântului ºcolar primar, gimnazial ºi liceal pentru anul 2008-2009. A avut loc ºi acordarea binecuvântãrii ºi conferirea missio canonica.

Au participat pr. prof. univ. dr. Iosif Bisoc, OFMConv., inspector ºcolar diecezan, pr. Alfons Eugen Zelionka, inspector ºcolar zona Bacãu ºi 36 de profesori de religie ce activeazã în parohiile din zona Bacãu.

Dupã momentul de rugãciune, pr. Iosif Bisoc a transmis profesorilor din zona Bacãu binecuvântarea Preasfinþitului Petru Gherghel, episcop de Iaºi, ºi a Preasfinþitului Aurel Percã, episcop auxiliar de Iaºi, ºi mulþumiri pentru întreaga activitate didacticã, pedagogicã, curricularã ºi extracurricularã, desfãºuratã în anul ºcolar 2008-2009, apreciindu-le efortul ºi implicarea cu devotament, dãruire, disponibilitate în activitãþile desfãºurate pentru un cât mai bun demers al procesului instructiv educativ religios.

Pr. Alfons-Eugen Zelionka

Educatorul creºtin

Ý Ý Ý

Oneºti: Missio canonica La Liceului Teologic „Fericitul Ieremia” din Oneºti a avut loc sâmbãtã, 30 mai 2009, acordarea binecuvântãrii ºi conferirea Missio canonica profesorilor de religie romanocatolicã din zona Oneºti.

La aceastã activitate au luat parte un numãr de 15 profesori de religie romanocatolicã, care predau în ºcolile ºi liceele din: Comãneºti, Dofteana, Dãrmãneºti, Cireºoaia, Slãnic-Moldova, Nicoreºti, Pârgãreºti, Satu-Nou, Târgu Ocna, Tuta, Târgu Trotuº, Oituz, Pralea, Oneºti.

Ordinea de zi a cuprins: 1. Sfânta Liturghie, celebratã de pr. conf. dr. Iosif Bisoc, la care au participat profesorii prezenþi; 2. Acordarea Missio canonica; 3. Comunicãri; 4. Discuþii.

Dupã urarea de bun venit adresatã tuturor celor prezenþi de gazda activitãþii, prof. dr. Violeta Apostu, pr. Iosif Bisoc, inspector diecezan, a transmis salutul Preasfinþitului Petru Gherghel ºi al Preasfinþitului Aurel Percã ºi a mulþumit profesorilor de religie pentru devotamentul, munca

nr. 2 / iunie 2009

depusã pe parcursul întregului an ºcolar ºi pentru rezultatele obþinute la olimpiadele ºcolare. A transmis ultimele noutãþi, s-au purtat discuþii cordiale ºi utile, s-au clarificat probleme ºi s-au stabilit viitoarele orientãri în activitatea educativã.

Prof. dr. Violeta Apostu, inspector zonal Oneºti Ý Ý Ý

Roman: Prima olimpiadã interjudeþeanã de religie Liceul Teologic Romano-Catolic Sfântul Francisc de Assisi ºi Institutul Teologic Franciscan din Roman au fost gazda unui eveniment aparte, aflat în premierã pentru elevii ºi profesorii catolici din România: Olimpiada de religie catolicã, faza interjudeþeanã, care s-a desfãºurat în perioada 1-3 mai 2009.

Noutatea acestui eveniment a fost conturatã de mai multe aspecte: În primul rând, faptul cã s-a organizat la nivel naþional, fiind astfel o premierã în România pentru disciplina religie catolicã.

33

dar ºi dorinþa de a aduce disciplina religie în rândul celorlalte discipline care au deja o tradiþie în acest sens. Acordul desfãºurãrii olimpiadei a venit din partea PS Aurel Percã, responsabil cu învãþãmântul în cadrul Conferinþei Episcopilor din România, iar organizarea ºi pregãtirea a aparþinut

Aici s-au întâlnit elevi ºi profesori din judeþele Moldovei (Suceava, Bacãu, Iaºi, Neamþ, Vaslui), dar ºi din Braºov, Bihor ºi municipiul Bucureºti.

În al doilea rând, aceastã olimpiadã s-a derulat sub egida Ministerului Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii, a Episcopiei Romano-Catolice de Iaºi, a Oficiului Pentru Pastoraþia ªcolarã ºi Predarea Religiei în ªcoli ºi a Inspectoratului Judeþean Neamþ. Acest lucru a dovedit importanþa evenimentului

34

pr. Iosif Bisoc, responsabil al Oficiului pentru predarea religiei în ºcoli. În al treilea rând, olimpiada s-a adresat atât cultului romano-catolic cât ºi cultului greco-catolic. Au fost douã secþiuni: - disciplina religie pentru clasele VII-XII; - discipline teologice, catehism ºi studiu biblic, pentru clasele IX-XII din liceele teologice.

Elevii participanþi au fost selectaþi în urma a douã etape, localã ºi judeþeanã, unde au obþinut cel puþin nota 9. Aici au ajuns 55 de concurenþi, 30 pentru disciplina religie ºi 25 pentru disciplinele teologice. În al patrulea rând, alegerea locaþiei de desfãºurare a acestui concurs a fost fãcutã de reprezentantul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, conf. univ. dr. Vasile Timiº, în prezent ministru secretar de stat. Domnul Vasile Timiº a participat ºi la deschiderea oficialã a olimpiadei din cadrul sfintei Liturghii, alãturi de elevi ºi profesori. Sfânta Liturghie a fost celebratã de pr. Cristinel Fodor, vicar episcopal în cadrul Curiei diecezane ºi delegat din partea episcopiei.

Momentul festiv ºi emoþionant a dat startul desfãºurãrii întregului program care a Educatorul creºtin

fost foarte bine structurat ºi gândit pentru cele trei zile.

Este meritul cãlugãrilor franciscani care au oferit sãlile, amfiteatrul, sala de calculatoare, sala de lecturã, librãria, bucãtãria ºi sala de mese, serviciul secretariat, personal de legãturã ºi de informaþii pentru excelenta desfãºurare a amplului eveniment. În paralel, tot fraþii franciscani s-au implicat în a asigura bunul mers al concursului, atât în ceea ce priveºte activitatea comisiilor, cât ºi în timpul liber al elevilor, totul într-o adevãratã atmosferã „fraternã”.

Nu a lipsit nimic, pentru cã sunetul discret al clopoþelului amintea trecerea spre un alt moment sau chemarea la Liturghie sau rugãciune, de searã sau de dimineaþã.

Întreaga olimpiadã a fost planificatã ºi organizatã de o comisie centralã coordonatã ºi condusã de prof. univ. dr. pr. Iosif Bisoc, OFMConv, inspector ºcolar diecezan religie romano-catolicã. Comisia a cuprins profesori de religie ºi discipline teologice, preoþi, surori, inspectori ºi experþi ºcolari, atât romano-catolici cât ºi grecocatolici. Programul a avut ca obiective ºi þinte: întocmirea subiectelor în trei variante pentru fiecare nivel, extragerea variantei, multiplicarea subiectelor, desfãºurarea propriu-zisã a concursului, evaluarea / corectarea lucrãrilor, afiºarea rezultatelor, premierea elevilor.

Un lucru îmbucurãtor este faptul cã elevii au fost foarte bine pregãtiþi, dovada nr. 2 / iunie 2009

fiind notele frumoase obþinute. Comisia de evaluare a rãmas deosebit de încântatã atunci când a acordat câteva note de 10 lucrãrilor deosebit întocmite. Acest lucru

demonstreazã viaþa creºtinã trãitã cu intensitate ºi respectul sau seriozitatea ce se acordã disciplinei religie. Printre subiectele tratate, eseul a avut un loc aparte, unde elevii au putut sã demonstreze întreaga lor pregãtire ºi formare în familie ºi în ºcoalã: „Sunt creat din iubire, cu iubire, pentru iubire, sunt creat pentru a mã întoarce la iubire”. „Dumnezeu ne dãruieºte credinþa, dar noi trebuie sã o cultivãm ºi sã pãstrãm legãtura vie care s-a format între noi ºi Dumnezeu”. „Aºa cum pãpuºa de sare a avut încredere în mare ºi s-a descompus în ea formând un tot, tot aºa ºi noi trebuie sã ne încredem în Cristos pentru a ne contopi cu el în viaþa veºnicã”.

Atmosfera a fost plãcutã, activitatea intensã ºi rodnicã, astfel cã fiecare participant, într-un fel sau altul, a avut de câºtigat.

35

Mai mult decât orice premiu sau diplomã experienþa participãrii la o olimpiadã este cel mai mare câºtig.

Duminicã, 3 mai 2009, la ora 9.00 a avut loc închiderea oficialã a olimpiadei în amfiteatrul franciscan, cuvântul aparþinându-i PS Aurel Percã, care a adus ºi salutul PS Petru Gherghel. Încurajarea ºi susþinerea întregii olimpiade a venit din partea Episcopiei Romano-Catolice de Iaºi, prin cei doi episcopi care au îndemnat ºi aprobat ca oficiul sã organizeze concursul naþional. PS Aurel Percã a înmânat premiile ºi diplomele elevilor participanþi. Reuºita olimpiadei a fost cã toþi elevii au fost rãsplãtiþi cu premii ºi menþiuni pentru buna lor pregãtire pe care au demonstrat-o. S-au acordat: 10 premii I; 10 premii II; 10 premii III; 10 menþiuni speciale; 15 menþiuni.

Pe fiecare carte primitã la premiu elevii au gãsit, pe lângã diplomã, urmãtorul text: Cu felicitãri pentru participarea la prima Olimpiadã de religie catolicã, faza interjudeþeanã, Roman, 1-3 mai 2009.

Cum era ºi firesc, sfânta Liturghie de la ora 10.30 din capela institutului a încheiat cele trei zile petrecute la Roman, unde cei prezenþi au înãlþat gânduri de mulþumire ºi de laudã lui Dumnezeu. O frumoasã coincidenþã a fãcut ca în apropiere, la Nisiporeºti, sã se sãrbãtoreascã Ziua Tineretului la nivel diecezan, astfel cã o bunã parte dintre participanþi au continuat calea spre acel loc pentru a-ºi continua bucuria.

Prof. Fulvina Blînda

36

Iaºi: Missio canonica La Parohia Adormirea Maicii Domnului din Iaºi a avut loc sâmbãtã, 6 iunie 2009, întâlnirea profesorilor de religie romanocatolicã din zona Iaºi în vederea primirii binecuvântãrii ºi conferirii Missio canonica pentru anul ºcolar 2009-2010.

La aceastã întâlnire s-au prezentat 14 profesori din zona Iaºi, respectiv judeþele Iaºi ºi Vaslui, profesori care predau disciplina religie romano-catolicã ºi activeazã în parohiile din aceastã zonã: Iaºi, Horleºti, Hãlãuceºti, Rãducãneni, Oþeleni, Butea, Bãlþaþi, Iugani, Paºcani, Luncaºi, MogoºeºtiSiret, Fãrcãºeni, Huºi.

Comisia care a coordonat discuþiile ºi care a analizat portofoliile pregãtite de profesori a fost alcãtuitã din: Preasfinþitul Aurel Percã, episcop auxiliar de Iaºi, pr. prof. univ. dr. Iosif Bisoc, OFMConv., inspector ºcolar diecezan ºi pr. conf. dr. Iosif Enãºoae, inspector ºcolar zonal. Preasfinþitul Aurel Percã a salutat grupul de profesori prezenþi ºi a mulþumit pentru activitatea desfãºuratã, pentru munca depusã ºi pentru rezultatele obþinute în anul ºcolar în curs, în mod deosebit cele de la olimpiadele de religie.

Dupã momentul de rugãciune a urmat o meditaþie alcãtuitã ºi condusã de profesori cu titlul: Cum sã fim sfinþi / 6 iunie Sfântul Norbert. În partea a doua pr. Iosif Educatorul creºtin

Bisoc a fost moderatorul discuþiilor referitoare la activitatea didacticã ºi educativã, la problemele întâmpinate, la realizãri ºi reuºite, cât ºi cele referitoare la conþinuturile materialelor bibliografice ce urmeazã a fi puse pe masa de lucru a tuturor profesorilor de religie romano-catolicã din Dieceza de Iaºi. Discuþiile purtate au avut caracter cordial ºi au vizat aspectul constructiv al punctelor analizate.

La sfârºitul întâlnirii profesorii au primit Missio canonica ºi încurajarea de a colabora în continuare la creºterea ºi educarea copiilor, atât în cadrul activitãþilor ºcolare, cât ºi extraºcolare.

Prof. Fulvina Blînda Ý Ý Ý

Iaºi: Sesiunea Oficiului pentru Pastoraþia ªcolarã ºi Predarea Religiei în ªcoli Decanatul de Iaºi a fost sâmbãtã, 6 iunie 2009, gazda ºedinþei ordinare a Oficiului Pentru Pastoraþia ªcolarã ºi Predarea Religiei în ªcoli, pentru ultima oarã în acest an ºcolar.

Sesiunea prezidatã de prof. univ. dr. pr. Iosif Bisoc, OFMConv., inspector ºcolar diecezan, a întrunit inspectorii zonali, experþii ºcolari ºi toþi responsabilii cu nr. 2 / iunie 2009

învãþãmântul religios preºcolar, ºcolar ºi liceal din Dieceza de Iaºi. Întâlnirea a fost onoratã de prezenþa Preasfinþitului Aurel Percã, episcop auxiliar de Iaºi, care a deschis lucrãrile cu rugãciunea de început ºi cu salutul personal ºi al PS Petru Gherghel. În cuvântul sãu, Preasfinþitul Aurel a evidenþiat rezultatele obþinute în toate activitãþile ºcolare ºi extraºcolare, activitãþi care sunt o dovadã a ridicãrii calitãþii învãþãmântului în Dieceza de Iaºi.

S-a menþionat faptul cã la Conferinþa Episcopilor din România, care a avut loc recent, Dieceza de Iaºi a fost menþionatã ca fiind mereu preocupatã de problemele legate de învãþãmântul românesc, în general, ºi de învãþãmântul religios, în mod special.

În cadrul acestui for superior, la nivel naþional, Episcopul auxiliar a propus câteva iniþiative de interes general care sã ducã la înfruntarea neajunsurilor existente ºi la perfecþionarea activitãþii didactice. În continuare, sesiunea de varã a oficiului a parcurs punctele propuse în ordinea de zi, în conformitate cu planificarea activitãþii: - citirea procesului verbal al întâlnirii anterioare a Oficiului de cãtre prof. Paula Odette Müller Doĝan, inspector zonal Roman; - discuþii legate de noua programã ºcolarã ºi de manualele de religie - pr. dr. Alois Hîrja; - analiza activitãþilor Oficiului pentru anul ºcolar 2008-2009 - prof. univ. pr. dr. Iosif Bisoc, OFMConv., inspector ºcolar diecezan; 37

- organizarea de simpozioane, sesiuni de referate ºi comunicãri - prof. univ. pr. dr. Iosif Bisoc, OFMConv., inspector ºcolar diecezan; - Adeziuni pentru asociaþiile ºcolare (profesori ºi pãrinþi) - prof. dr. Violeta Apostu; - noutãþi în activitatea grãdiniþelor educ. Carmen Nedelcu; - exerciþiile spirituale pentru profesori, Luncani, 28-30 august 2009; - diverse.

Printre realizãrile anului ºcolar au fost menþionate acele activitãþi care au continuat proiectele începute, dar ºi cele care s-au desfãºurat în premierã: - întâlnirile anuale (consfãtuirile de la începutul anului ºcolar ºi întâlnirea diecezanã de la Iaºi), semestriale/zonale cu profesorii ºi educatorii; - proiectul Anotimpurile copilãriei: CD-ul editat de grãdiniþele diecezei; - revistele: Lãsaþi copiii sã vinã la mine (revista grãdiniþelor Diecezei de Iaºi) ºi Educatorul creºtin (revista profesorilor de religie din Dieceza de Iaºi); - modulul I de perfecþionare la care au participat profesorii de religie; - simpozionul internaþional Reflecþii asupra învãþãmântului religios catolic din punctul de vedere al inspectorului de religie, de la Sinaia, septembrie 2008; - prima olimpiadã interjudeþeanã (naþionalã) de religie catolicã, Roman, 1-3 mai 2009; - olimpiadele judeþene (zonale) de religie; - colaborãri cu inspectorii de religie catolicã din celelalte dieceze ºi cu inspectorii celorlalte confesiuni; - elaborarea sub formã de proiect a noii programe de religie romano-catolicã.

Pr. Iosif Bisoc a subliniat colaborarea ºi sprijinul pe care Episcopia de Iaºi, prin Preasfinþitul Aurel Percã, l-a arãtat în derularea proiectelor ºi acþiunilor propuse.

Pentru anul ºcolar viitor au fost stabilite 38

reperele activitãþilor, ca noutate fiind sesiunea de referate ºi comunicãri care va avea ca titlu: Profesorul de religie ºi rolul sãu formativ în lumina preoþiei baptismale.

Urmãtoarea întâlnire a fost stabilitã pentru 17 octombrie 2009 la Oneºti, ca fiind prima întâlnire din anul ºcolar viitor 2009-2010.

Conf. univ. dr. pr. Iosif Enãºoae Ý Ý Ý

Roman: Missio canonica În sala de conferinþe a Parohiei Fericitul Ieremia Valahul din Roman, a avut loc, marþi, 2 iunie 2009, conferirea missio canonica profesorilor de religie romano-catolicã din zona Neamþ.

La activitate au participat profesorii de religie romano-catolicã ce predau în ºcolile generale ºi liceele din Roman, Bârgãuani, Barticeºti, Gherãeºti, Nisiporeºti, Piatra Neamþ, Adjudeni, Bãluºeºti, Buruieneºti, Pildeºti, Rotunda, Sagna, Sãbãoani, Tãmãºeni ºi Traian.

Dupã salutul de bun venit, pr. prof. dr.

Iosif Bisoc, OFMConv., inspectorul ºcolar diecezan, a mulþumit tuturor profesorilor pentru activitatea depusã în acest an ºcolar, ale cãrei roade s-au arãtat în mod special cu ocazia concursurilor ºi olimpiadelor ºcolare, mai ales în contextul în care anul acesta s-a organizat ºi prima ediþie a olimpiadei interjudeþene de religie gãzduitã ºi susþinutã de Episcopia RomanoCatolicã de Iaºi.

Apoi s-au purtat discuþii cu privire la ultimele noutãþi de la MECI, examenul naþional de titularizare/suplinire, continuitatea pe posturi, alte probleme specifice.

La finalul discuþiilor s-a conferit fiecãrui profesor missio canonica.

Prof. Paula Odette Müller Doĝan, inspector zonal Roman Educatorul creºtin

nr. 2 / iunie 2009

39

Nisiporeºti – Ziua Tineretului (3 mai 2009)

Gherãeºti – Sãrbãtoarea copiilor (6 iunie 2009)