Educatorul Crestin, nr. 1

E

ducatorul creยบtin apare s emestrial

nr. 1 * d ecembrie 2 008

Revista profesorilor de religie ai Diecezei Romano-Catolice de Iaยบi

Educatorul creºtin

BINECUVÂNTARE

Revista profesorilor de religie ai Diecezei Romano-Catolice de Iaºi Nr. 1 / decembrie 2008 Apare semestrial

ªcoala calea ºi fundamentul unei vieþi demne

Adresa redacþiei: Episcopia Romano-Catolicã Iaºi Bd. ªtefan cel Mare, nr. 26, 700064-Iaºi Tel. 0232/212003; fax 0232/212006 e-mail: educatorul@gmail.com

? Petru Gherghel episcop de Iaºi

Editura Sapientia Str. Th. Vãscãuþeanu, nr. 6, 700462-Iaºi Tel./fax: 0232/225228, 0232/211476 e-mail: sapientia@itrc.ro Colectivul de redacþie Director: pr. prof. univ. dr. Iosif Bisoc, OFMConv.

Redactor ºef: prof. Loredana Cojan Membrii: pr. conf. univ. dr. Iosif Enãºoae pr. dr. Alois Hîrja, prof. dr. Violeta Apostu prof. Fulvina Blânda, prof. Paula Odette Dôgan Tehnoredactor: Ovidiu Biºog Abonamente: Bd. ªtefan cel Mare, nr. 26, 700064-Iaºi ISSN 1841-2424

DIN CUPRINS

Binecuvântare

........

2

Editorial . . . . . . . . . . . . .

4

Prezentãri de ºcoli . . . . . .

7

Figuri ilustre ale ºcolii . . . 15 Referate . . . . . . . . . . . . . 16 Legislaþie . . . . . . . . . . . . 25 Pagina metodicã . . . . . . . 29 Diverse

. . . . . . . . . . . . . 32

ªtiri . . . . . . . . . . . . . . . . 36 2

Ne bucurãm sã întâlnim o nouã revistã cu un specific aparte, destinatã nobilei ºi sfintei datorii de a-i educa pe cei ce reprezintã fundamentul societãþii umane ºi creºtine din zilele noastre.

Viitorul omenirii ºi al Bisericii depinde de generaþiile tinere. Dacã un popor vrea sã aibã un viitor luminat ºi vrednic de demnitatea omului, atunci nu poate ºi nu trebuie sã uite de marea responsabilitate ce-i revine faþã de copii ºi tineri.

Biserica, chematã de Dumnezeu sã stea alãturi de fiii ei ºi sã-i ajute la acest scop nobil de a construi un viitor demn tuturor celor ce se bucurã de viaþã, a avut dintotdeauna o grijã deosebitã faþã de copii ºi tineri, de acest sector al vieþii, de educaþia ºi formarea tinerelor generaþii.

Recent, Conciliul Vatican II a oferit Bisericii ºi lumii un document, o declaraþie, cu un titlu provocator ºi deosebit de semnificativ Gravissimum educationis, adicã „Importanþa deosebitã a educaþiei”. În aceastã declaraþie, Sfântul Pãrinte papa Paul al VI-lea, împreunã cu pãrinþii conciliari, afirmã: „Biserica are, aºadar, obligaþia, ca mamã, de a da fiilor sãi o educaþie prin care întreaga lor viaþã sã fie pãtrunsã de spiritul lui Cristos; în acelaºi timp, ea oferã tuturor popoarelor contribuþia sa la promovarea desãvârºirii integrale a persoanei umane, precum ºi la binele societãþii pãmânteºti ºi pentru a construi o lume mai umanã”. Pentru a-ºi îndeplini aceastã misiune, toþi fiii Bisericii sunt chemaþi sã se angajeze într-o astfel de responsabilitate faþã de copii ºi tineri: pãrinþi, educatori, Educatorul creºtin

învãþãtori, profesori ºi autoritãþi, oferindu-le odatã cu învãþãturile ºi sfaturile lor ºi mãrturia unei vieþi frumoase ºi sfinte.

Suntem fericiþi pentru cã poporul þãrii noastre se bucurã astãzi de libertate în îndeplinirea acestei misiuni complexe, care priveºte nu numai trupul, ci ºi sufletul, se bucurã totodatã de ºcoli variate, publice ºi particulare, se bucurã ºi de faptul cã astãzi formarea moralã ºi spiritualã face parte din trunchiul comun al procesului de pregãtire. Sã dea bunul Dumnezeu ca aceastã recucerire a dreptului lui Dumnezeu de a fi prezent în ºcoli ºi în manualele de formare pentru viaþã sã rãmânã mereu un tezaur preþios de transmis generaþiilor viitoare.

Suntem totodatã bucuroºi cã ºi fiii Bisericii Catolice au dreptul de a fi pregãtiþi pentru viaþã în ºcoli ºi instituþii de învãþãmânt deschise de cãtre Bisericã ºi de cãtre diferite asociaþii ºi fundaþii creºtine, cu speranþa cã într-o zi vom putea beneficia de ºcoli confesionale de toate gradele.

Felicitãm pe cei care au înþeles sã se achite cu generozitate de aceastã mare responsabilitate în familie, în ºcoalã ºi în societate.

Felicitãm pe toþi cei care, simþind vocaþia de a fi educatori, formatori ºi profesori, se dedicã cu trup ºi suflet pentru a le sta alãturi elevilor ºi studenþilor în munca lor de formare ºi pregãtire pentru viaþã.

Felicitãm, de asemenea, cu o deosebitã satisfacþie, pe Preasfinþitul episcop auxiliar Aurel Percã, responsabil cu învãþãmântul catolic în cadrul Conferinþei Episcopilor din România, pe pr. profesor Iosif Bisoc, inspector cu problemele de predare a religiei în ºcoli, pe cei care au gândit ºi s-au hotãrât sã ofere educatorilor, formatorilor, profesorilor de religie, elevilor ºi studenþilor aceastã catedrã, aceastã nouã publicaþie de unde sã fie vestitã frumuseþea ºtiinþei ºi a credinþei, drept fundament pentru o viaþã demnã pe acest pãmânt.

O recomandãm cu multã bucurie ºi cãldurã.

Binecuvântare tuturor colaboratorilor ºi cititorilor acestei reviste.

Cu bucurie ºi îmbrãþiºare în Domnul, Iaºi, 6 decembrie 2008 nr. 1 / decembrie 2008

Educatorul creºtin ? Mons. Aurel Percã, episcop auxiliar de Iaºi Apare o nouã revistã ºi se naºte cu intenþia de a face sã aducã o contribuþie la ridicarea valorii educative a ºcolii. Poartã numele sugestiv de Educatorul creºtin pentru cã vrea sã fie un instrument la dispoziþia profesorilor catolici ºi nu numai, angajaþi în procesul de învãþãmânt ºi, mai ales, în predarea religiei în ºcoli.

Menirea ºcolii nu este numai aceea de a preda ºtiinþa, ci ea trebuie sã recupereze rolul ei formativ; nu este numai o ºcoalã de dobândire a unor cunoºtinþe, ci ºi o ºcoalã unde se formeazã pentru viaþã tinerele generaþii. ªcoala este demnã de numele ei atunci când priveºte la omul întreg ºi, mai ales, când se angajeazã sã-i garanteze succesul formativ, care se traduce în bucuria de a fi ºi în bucuria de a trãi atât în interiorul cât ºi în afara ºcolii.

La aceastã bucurie de a fi ºi de a trãi a tinerilor, revista Educatorul creºtin vrea sã ofere aportul ei, fiind un instrument la îndemâna celor care au rãspuns la vocaþia de a fi dascãli, educatori, profesori.

Salutãm cu bucurie apariþia acestei noi reviste, un instrument foarte util pus la dispoziþia tuturor profesorilor care se simt implicaþi în opera de educaþie, care este o preocupare constantã ºi a Bisericii. Revista îºi propune sã-i uneascã chemând profesorii de religie, ºi nu numai, din toate ºcolile de pe cuprinsul Diecezei de Iaºi într-o adevãratã reþea, pentru a se deschide la experienþa bogatã a lor ºi pentru a face posibilã comunicarea experienþelor educative, a competenþelor, a metodelor didactice ºi educative în procesul de formare ºi educare a copiilor ºi a tinerilor.

A educa astãzi, în condiþiile unei dezorientãri generale datoratã unei libertãþi greºit înþeleasã ºi a lipsei unui cadru educaþional favorizat de legi adecvate, nu este deloc uºor.

O ºtiu bine pãrinþii, profesorii, preoþii ºi toþi cei care au responsabilitãþi educative directe.

Se vorbeºte, de aceea, de o mare urgenþã educativã, confirmatã de insuccesele care au afectat ºcoala de astãzi ºi de care ne lovim 3

atunci când vrem sã formãm personalitãþi solide, adevãraþi oameni care sã fie cãlãuziþi de adevãratele valori.

Papa Benedict al XVI-lea, într-un discurs adresat profesorilor, spunea: „Orice operã de educaþie pare sã devinã din ce în ce mai grea ºi precarã. Se vorbeºte de o adevãratã urgenþã educativã, de creºterea dificultãþilor pe care le întâmpinã noile generaþii în a li se transmite valorile de bazã ale existenþei ºi ale unui comportament corect, dificultãþi de care se lovesc atât familia, cât ºi ºcoalã”.

O educaþie datã în ºcoalã ar fi sãracã, dacã s-ar limita numai la oferirea de noþiuni ºi informaþii, dar ar lãsa la o parte întrebarea cu privire la adevãr, la sensul vieþii, la valorile morale.

Educatorul este un martor al adevãrului ºi al binelui, aspecte pe care trebuie sã le transmitã tinerilor. Fiecare educator adevãrat ºtie cã pentru a educa trebuie sã dãruiascã ceva din sine însuºi ºi cã numai astfel poate ajuta copii ºi tinerii sã creascã cu adevãrat în adevãrata lor staturã de oameni.

A fi educator catolic este o misiune minunatã. A fi educator cere mult. Este nevoie de mult curaj pentru a fi adevãrat profesor ºi educator.

Revista de faþã vrea sã fie un ajutor pentru cei care au îmbrãþiºat sau vor îmbrãþiºa slujirea de educator-dascãl pentru a descoperi ºi a trãi aceastã vocaþie. Articolele ºi studiile care vor fi gãzduite în paginile ei vor constitui o adevãratã tribunã pentru formarea unei adevãrate mentalitãþi pe care o doreºte Biserica atunci când priveºte la tinerele generaþii. Conciliul Vatican II, în declaraþia Gravissimum educationis, defineºte minunatã ºi importantã vocaþia celui care este chemat sã educe (cf. GE 5). Funcþia educativã nu se poate reduce numai la o muncã de supravieþuire, chiar dacã aspectele economice îºi au importanþa lor. Este necesar, de aceea, pentru fiecare educator sã descopere ºi sã trãiascã în plinãtate ºi cu entuziasm propria vocaþie. Într-adevãr, educatorul, profesorul este figura cheie a educaþiei din ºcoalã.

Invocãm binecuvântarea Domnului asupra acestei opere atât de preþioase a tuturor profesorilor, învãþãtorilor, dascãlilor ºi educatorilor ºi dorim ca aceastã revistã sã fie o revistã care oferã orientãri inspirate din valorile Evangheliei pentru creºterea ºi educarea generaþiei tinere din ºcolile noastre.

4

EDITORIAL

Educare prin Evanghelie Pr. prof. univ. dr. Iosif Bisoc, OFMConv., Inspector ªcolar Diecezan Începutul mileniului trei al Bisericii creºtine a adus cu sine o serie de noi perspective în ceea ce priveºte abordarea funcþiei creatoare ºi generatoare de progres a educaþiei: educaþia prin mass-media, educaþia de sine, educaþia ca punct de plecare cãtre afirmare etc. Poate cã este bine sã vorbim ºi despre o nouã laturã a educaþiei, prin prisma dimensiunii dialogului interconfesional, ºi anume educaþia prin Evanghelie. Este nevoie de o astfel de abordare deoarece educaþiei, în aceºti ultimi ani, a început sã i se uite o dimensiune esenþialã, cea spiritualã, ºi, de aceea, considerãm cã educarea prin intermediul Evangheliei devine o strategie modernã de actualizare a mesajului creºtin în societatea din care facem parte. În acest sens, ne vom îndrepta atenþia cãtre douã dimensiunii: pe de o parte, gãsim Sfânta Scripturã în educarea tinerei generaþii ºi, pe de altã parte, triada familie-parohie-ºcoalã în identificarea profilului educatorului de azi.

Documentele Bisericii Catolice ne vorbesc clar despre rolul educaþiei în ceea ce priveºte viitorul societãþii, a familiei ºi a Bisericii: „Deosebita importanþã a educaþiei în viaþa omului ºi influenþa ei din ce în ce mai mare asupra dezvoltãrii societãþii contemporane, constituie obiectul unei atente reflecþii. Într-adevãr, educaþia tinerilor precum ºi o anumitã formaþie permanentã a adulþilor devin, în condiþiile de astãzi, în acelaºi timp mai uºoare ºi mai urgente. Având o conºtiinþã mai deplinã a demnitãþii ºi a îndatoririlor proprii, oamenii doresc sã ia parte tot mai activ la viaþa socialã, mai ales economicã ºi politicã; iar minunatele progrese ale tehnicii ºi ale cercetãrii ºtiinþifice, noile mijloace de comunicare socialã oferã oamenilor posibilitatea, atunci când se bucurã de mai mult timp liber, sã aibã mai uºor acces Educatorul creºtin

la patrimoniul cultural ºi spiritual ºi sã se îmbogãþeascã reciproc prin relaþiile mai strânse create între grupuri ºi chiar între popoare.

De aceea se fac peste tot eforturi pentru promovarea continuã a activitãþii educative; se definesc ºi se consemneazã în documente publice drepturile fundamentale ale oamenilor, ºi mai ales ale copiilor ºi pãrinþilor în privinþa educaþiei; în faþa creºterii rapide a numãrului de elevi, se înmulþesc ºi se perfecþioneazã ºcolile ºi se creeazã alte instituþii de educaþie; prin noi experienþe se dezvoltã metodele educative ºi didactice; se fac, incontestabil, eforturi mari pentru a pune toate acestea la îndemâna tuturor oamenilor, chiar dacã prea mulþi copii ºi tineri continuã sã fie lipsiþi de orice instruire elementarã ºi atâþia alþii sunt privaþi de o educaþie adecvatã care sã cultive, în acelaºi timp, adevãrul ºi caritatea” (GE 1).

Pentru a putea înþelege argumentul propus spre dezbatere, este oportun sã menþionãm faptul cã, în general, educaþia este o artã a creºterii persoanei umane ºi, în special, a copilului sau a adolescentului, pentru a forma omul conºtient de drepturile ºi obligaþiile sale, capabil sã-ºi exprime întreaga sa personalitate, sã devinã echilibrat ºi sã-ºi exercite perfect calitãþile, carismele ºi celelalte cunoºtinþe în locul în care-ºi desfãºoarã existenþa. În acest caz, educaþia, vãzutã în sine însuºi, este un proces situat într-un ambient cultural bine determinat ºi cautã sã asimileze acele valori umane care îi permit persoanei o progresivã maturizare personalã. De aceea, educaþia are în sine o legitimitate a drumului de urmat, a descoperirii unui proiect de viaþã bine determinat ºi, în acelaºi timp, cautã sã dezvolte dimensiunile interioare persoanei, refãcându-se la conºtiinþã, la autenticitatea umanã, la dimensiunea sa socialã ºi relaþionalã. În momentul în care vorbim despre Sfânta Scripturã, ca suport al vieþii de credinþã creºtinã, acest fapt aparþine ordinii evenimentelor mântuirii care provin din prezenþa lui Dumnezeu în istoria concertã a omului ºi se concretizeazã în persoana lui Isus Cristos. În acest caz, putem spune cã pentru promovarea cunoaºterii lui Dumnezeu, prin intermediul nr. 1 / decembrie 2008

Sfintei Scripturi, avem nevoie de o alegere educativã care sã evanghelizeze întreaga persoanã ºi întreg sistemul formativ. Firul roºul al acestei afirmaþii este axioma: evanghelizeazã educând educã evanghelizând! Raportul dintre educaþie ºi Evanghelie, sau, mai bine spus, raportul dintre viaþa spiritualã ºi formarea integralã a adolescentului, îºi gãseºte rãdãcina în experienþã, în modul prin care educatorii-evanghelizatori sunt experþi ai cunoaºterii valorilor personale ºi culturale ale timpului, pentru ca mai apoi sã le promoveze ºi sã le facã disponibile în acceptarea cotidianã a acelui format ºi acei pe care-l educã.

De asemenea, acest raport educare-evanghelizare nu trebuie înþeles ca o conexiune paralelã dintre doi termeni (educaþie ºi Evanghelie) ºi semnificaþia lor, nici ca o juxtapunere a acestor douã valori (adicã umanul ºi divinul), ci, chiar dacã þinem separaþi aceºti doi termeni ºi semnificaþia lor, trebuie sã le dãm posibilitatea sã dialogheze în comportamentul celor educaþi. Cele douã acþiuni (educaþia ºi mesajul Evangheliei) sunt distincte, însã amândouã lucreazã asupra unitãþii organice a persoanei: sunt douã moduri complementare ale progresivitãþii omului în ceea ce priveºte maturizarea spiritual-somaticã ºi au drept scop primar creºterea unitarã a persoanei.

Practica educativã a Evangheliei îºi consolideazã poziþia privilegiatã de formator ºi educator doar prin afirmaþia cã Isus Cristos este centrul oricãrei viziuni de credinþã, este a fixa întreaga atenþie educativã a comunitãþii creºtine asupra nucleului fundamental, adicã întâlnirea vitalã cu persoana lui Isus Cristos.

Prin intermediul Evangheliei, gãsim în mijlocul comunitãþilor din care facem parte, locuri de creºtere a credinþei ºi a personalitãþii fiecãruia în parte, iar reelaborarea unui „proiect educativ” prin Evanghelie, în care sã se dea spaþiu pentru alegeri drepte, de confruntare cu celelalte realitãþi ale societãþii, a iniþiativelor dialogului, a propunerilor educative sunt mai mult ca binevenite.

Armonizarea Sfintei Scripturi cu sensibilitatea educativã, vãzutã din perspectivã antropologicã, are ca intenþionalitate acþiunea de evanghelizare, deoarece comportã cu sine nu 5

doar o instruire despre adevãr (sau cunoaºtere despre adevãrul revelat), ci îl determinã ºi-l formeazã pe care îl urmeazã.

Toþi oamenii, indiferent de rasã, condiþie sau vârstã, în baza demnitãþii personale, au dreptul inalienabil la o educaþie pe mãsura menirii lor, adaptatã caracterului, culturii ºi tradiþiilor þãrii lor ºi, în acelaºi timp, deschisã relaþiilor frãþeºti cu celelalte popoare pentru a favoriza adevãrata unitate ºi pace pe pãmânt.

Adevãrata educaþie urmãreºte formarea persoanei umane în vederea scopului ei ultim, precum ºi spre binele societãþii al cãrui membru este ºi în care, la maturitate, va avea îndatoriri de îndeplinit.

De aceea, copiii ºi tinerii trebuie ajutaþi þinând seama de progresul psihologiei, pedagogiei ºi didacticii - sã-ºi dezvolte armonios aptitudinile fizice, morale ºi intelectuale, sã dobândeascã treptat un simþ mai profund de rãspundere în efortul susþinut de a-ºi construi drept propria viaþã ºi în cãutarea adevãratei libertãþi, depãºind piedicile cu îndrãznealã ºi statornicie. Pe lângã acestea, trebuie sã fie formaþi pentru a participa la viaþa socialã, astfel încât, înzestraþi corespunzãtor cu mijloacele necesare ºi adecvate, sã se poatã integra activ în diversele sfere ale comunitãþii umane, sã fie deschiºi la dialogul cu semenii ºi sã contribuie din toatã inima la înfãptuirea binelui comun.

De asemenea, Conciliul Vatican II declarã cã atât copiii cât ºi tinerii au dreptul sã fie ajutaþi sã aprecieze cu conºtiinþã dreaptã valorile morale ºi sã le îmbrãþiºeze prin adeziune personalã precum ºi sã-l cunoascã ºi sã-l iubeascã pe Dumnezeu în mod mai desãvârºit.

De aceea, Conciliul îi roagã stãruitor pe toþi conducãtorii de popoare ºi pe aceia care au rãspunderi în domeniul educaþiei sã aibã grijã ca tineretul sã nu fie niciodatã privat de acest drept sacru; iar pe fiii Bisericii îi îndeamnã sã munceascã cu generozitate în întreg domeniul educaþiei, mai ales pentru ca binefacerile unei educaþii ºi instrucþii adecvate sã se poatã extinde cât mai curând asupra tuturor ºi pretutindeni. Între toate mijloacele de educaþie, o importanþã deosebitã o are ºcoala, care, în virtutea 6

misiunii sale, cultivã cu grijã statornicã facultãþile intelectuale, dezvoltã judecata, pune în contact cu patrimoniul cultural moºtenit de la generaþiile trecute, promoveazã simþul valorilor, pregãteºte pentru viaþa profesionalã ºi, generând relaþii de prietenie între elevi de firi ºi condiþii diferite, favorizeazã spiritul de bunã înþelegere. Pe lângã acestea, ea constituie un centru la a cãrui activitate ºi dezvoltare trebuie sã participe familiile, profesorii, diferitele asociaþii cu scop cultural, cetãþenesc ºi religios, societatea civilã ºi întreaga comunitate umanã.

Este într-adevãr frumoasã ºi de mare importanþã chemarea tuturor acelora care, ajutându-i pe pãrinþi în împlinirea îndatoririlor lor ºi acþionând în numele comunitãþii umane, îºi asumã sarcina educaþiei în ºcoli; aceastã chemare necesitã o înzestrare specialã a minþii ºi a inimii, o pregãtire foarte atentã precum ºi o promptitudine continuã de a se reînnoi ºi de a se adapta. Deoarece ºi în domeniul învãþãmântului este cât se poate de necesarã acea colaborare care se impune ºi se realizeazã din zi în zi mai mult la nivel diecezan, naþional ºi internaþional, trebuie depuse toate eforturile ca între ºcolile catolice sã se promoveze o coordonare adecvatã ºi sã se dezvolte între ele ºi celelalte ºcoli colaborarea pretinsã de binele întregii comunitãþi umane.

Acesta este ºi scopul revistei Educatorul creºtin, revistã editatã de Episcopia RomanoCatolicã Iaºi, prin intermediul Oficiului pentru Pastoraþia ªcolarã ºi Predarea Religiei în ªcoli.

Toate iniþiativele, preocupãrile ºi satisfacþiile profesorilor de religie, a elevilor din ºcolile noaste catolice, identificarea unei strategii elaborate ºi a unor proiecte unitare vor ajuta întreaga comunitate (atât ºcolarã cât ºi parohialã) la dobândirea de noi ºi adecvate mijloace pentru dezvoltarea armonioasã a copiilor ºi tinerilor angrenaþi în sistemul de învãþãmânt. Cu aceste speranþe ºi cu mari nãzuinþe ne dorim ca noua publicaþie editorialã sã fie de folos celor care o vor citi ºi care o vor considera un instrument util în drumul de perfecþionare profesionalã ºi educativã.

Educatorul creºtin

PREZENTÃRI DE ªCOLI

Colegiul Naþional Catolic „Sfântul Iosif” - Bacãu Pr. dr. Anton Sãboanu Colegiul Naþional Catolic „Sfântul Iosif” continuã tradiþia instituþiilor de învãþãmânt catolic din România. În perspectiva dezvoltãrii sociale, ºcoala noastrã asigurã pregãtirea pentru viaþã a tinerilor, privitã ca un proces global care vizeazã nu numai volumul de cunoºtinþe, dar în egalã mãsurã toate capacitãþile care definesc dezvoltarea integralã a personalitãþii tânãrului, favorizând astfel o raportare corectã la valori ºi o înþelegere profundã a responsabilitãþilor ce le revin în comunitatea umanã.

Având în vedere cã în anul 1994 Colegiul Naþional Catolic „Sfântul Iosif” a fuzionat cu Seminarul Liceal Catolic „Sfântul Iosif”, transferat de la Iaºi la Bacãu, atât istoria cât ºi evoluþia celor douã instituþii de învãþãmânt au devenit una singurã.

Seminarul Teologic diecezan a fost deschis cu mari sacrificii, la Iaºi, de cãtre episcopul Nicolae Iosif Camilli (1884-1894; 1904-1915) la 29 septembrie 1886, cu scopul de a pregãti, pentru Biserica Romano-Catolicã din Moldova, un cler diecezan indigen. Încã de la întemeiere, seminarul este încredinþat preoþilor iezuiþi din provincia Galiþia, care l-au condus, într-o primã fazã, pânã în 1906, iar ulterior din 1930 pânã în 1939.

La 10 septembrie 1918, Ministerul de Rãzboi închiriazã clãdirea Seminarului, pentru a fi folositã de Marele Stat Major al Armatei pentru ca în octombrie, acelaºi an, clãdirea sã fie ocupatã de Universitatea din Iaºi pentru cãminul de studenþi, numit „Cãminul Latin”.

La 4 august 1948 clãdirile Seminarului au fost naþionalizate, cursurile înceteazã pânã în 1953-1954, iar seminariºti moldoveni pleacã la Alba Iulia, pentru o perioadã de patru ani. În 1956 atât Seminarul Liceal cât ºi Institutul Teologic au primit autorizaþia de funcþionare adresa nr. 15.519 din 3 octombrie 1956 a nr. 1 / decembrie 2008

Ministerului Cultelor ºi decizia cu numãrul 23.206/1956. Între anii 1954-1989, greutãþile au fost mari; este suficient sã amintim cã admiterea la Seminar se fãcea doar cu acordul Ministerului Învãþãmântului, care restricþiona numãrul locurilor ºi nu accepta examen de admitere decât o datã la 3 sau chiar la 4 ani. La aceasta se adãuga ºi un control sever al autoritãþilor care nu s-au arãtat niciodatã binevoitoare formãrii clerului pentru Biserica localã ºi, de altfel, nici progresului Bisericii ºi vestirii mesajului evanghelic. Cu toate acestea, în perioada 1886-1989 au absolvit Seminarul 487 de seminariºti ºi astfel, s-a ajuns ca în momentul de faþã aproape toate parohiile catolice din Moldova ºi din Arhidieceza de Bucureºti sã fie administrate de preoþi care au fãcut primii paºi în pregãtirea ºi formarea lor în Seminarul diecezan.

Odatã cu evenimentele din 1989, lucrurile au luat o întorsãturã fericitã pentru evoluþia Bisericii locale: deºi era în plinã iarnã, în decembrie ’89 a început dezgheþul … O adiere de libertate, de speranþã, a dat viaþã unor gânduri, unor idei, pe care intoleranþa, ignoranþa, dar mai ales lipsa de respect faþã de demnitatea persoanei umane, faþã de valorile profunde, le-a îngheþat pentru atâta vreme …

Mons. Petru Gherghel, episcop de Iaºi, a început demersurile pe lângã autoritãþile statului ºi în 1992 s-a obþinut aprobarea înfiinþãrii unui Liceu Catolic la Bacãu pentru ca în anul 1993, prin autorizaþia Secretariatului de Stat pentru Culte numãrul 630/30.01.1993, cu aprobarea Ministerului Educaþiei Naþionale - Protocolul nr. 1985/16.03.1993 ºi prin 7

decretul Episcopiei Catolice de Iaºi, sã se înfiinþeze la Bacãu Liceul Catolic. În anul 1994, Episcopia Romano-Catolicã de Iaºi, prin decretul nr. 1073/01.09.1994, decide transferarea Seminarului Liceal „Sfântul Iosif” de la Iaºi la Bacãu. Decizia a fost aprobatã de Ministerul Educaþiei Naþionale - adresa nr. 10.614/12.09.1994 ºi de Inspectoratul ªcolar Judeþean Bacãu - dispoziþia nr. 133 / 08.12.1994 - clasele fiind repartizate pentru desfãºurarea cursurilor la Grupul ªcolar de Chimie, cazarea elevilor fãcându-se în Cãminul Nr. 1 al Grupului ªcolar „Henry Coandã” - Bacãu. În urma acestor decizii ºi aprobãri, cele douã unitãþi de învãþãmânt - Seminarul ºi Liceul - au fuzionat, devenind una singurã, cu titulatura Seminarul Teologic Liceal Catolic „Sfântul Iosif”, titulaturã ce va fi schimbatã, la recomandarea Ministerului Educaþiei Naþionale, în Liceul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif”; liceul a fost inclus în reþeaua instituþiilor de învãþãmânt de stat - adresa Secretariatului de Stat pentru Culte nr. 1986/16.03.1993; director a fost numit pr. Anton Sãboanu, iar profesorii au venit, prin transfer, de la diferite licee din Bacãu.

Au început anul ºcolar 1994-1995 la Seminarul Liceal 327 elevi, împãrþiþi astfel: douã clase a XII-a, douã clase a XI-a, douã clase a X-a, douã clase a IX-a, profilul claselor fiind de istorie-ºtiinþe sociale ºi matematicã-fizicã. Începând cu anul ºcolar 2000-2001, prin decizia Inspectoratului ªcolar Judeþean Bacãu - nr. 5111/06.09.2000, ºi protocolul încheiat între Grupul ªcolar „Henry Coandã” ºi Seminarul Teologic Liceal Catolic „Sfântul Iosif” - nr. 713/11.09.2000 - clasele care au funcþionat pânã atunci în cadrul Grupului ªcolar de Chimie se transferã în spaþiile de ºcolarizare ale Grupului ªcolar „Henry Coandã” – Cãminul nr. 1 ºi parterul Corpului B. 8

La 14 septembrie 2006, dupã mai bine de 11 ani de aºteptare ºi speranþã, de muncã ºi sacrificii, a fost inaugurat noul sediu al Liceului, construit de Episcopia Romano-Catolicã de Iaºi. Noua clãdire este compusã din cinci corpuri ºi cuprinde: capela, directoratul, cancelaria, spaþii administrative, sãli de clasã, biblioteca, sala de festivitãþi, dormitoarele elevilor ºi ale formatorilor, bucãtãria ºi sufrageria elevilor ºi a profesorilor. În total, în desfãºurare, sunt 12.320 m2, la care se adaugã demisolul tehnic cu 3.710 m2. Complexul oferã celor care opteazã pentru profilul teologic, condiþii moderne de pregãtire ºi formare. De asemenea, dispunem de o însemnatã bazã materialã adecvatã unui proces didactic modern ºi de calitate: numãrul mare de volume achiziþionate pentru biblioteca ºcolii - în momentul de faþã avem peste 14.500 de volume -, cele douã laboratoare de informaticã dotate cu calculatoare performante ºi înscrise în programul AEL, cele douã laboratoare de ºtiinþe, materialul didactic auxiliar, cele douã sãli multimedia, sala de festivitãþi, sala de gimnasticã, terenul de sport cu gazon sintetic ºi nocturnã, sunt argumente în acest sens.

Prin decizia nr. 1574/20.09.2006 a Inspectoratului ªcolar al Judeþului Bacãu, Liceul Teologic Romano-Catolic „Sf. Iosif” Bacãu, primeºte autonomie financiarã prin organizarea unui compartiment financiar-contabil propriu. Începând cu anul ºcolar 2008-2009, prin Ordinul nr. 4913/28.07.2008 al Ministerului Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului, Liceul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” devine Colegiul Naþional Catolic „Sfântul Iosif”, cu sediul în Calea Moldovei, nr. 233, Municipiul Bacãu.

Treptat numãrul elevilor a crescut ajungându-se în anul ºcolar 2008-2009 la 16 clase cu un total de 431 elevi, repartizaþi astfel: 8 clase profil teologic, 4 clase profil ºtiinþe sociale, 4 clase profil matematicã-informaticã.

De asemenea, s-a închegat un colectiv de profesori - 18 titulari, nouã suplinitori calificaþi - care ºi-au înþeles activitatea nu doar ca un proces de instruire ci ca o vocaþie, o misiune!

Rezultatele nu au întârziat sã aparã: Liceul Catolic ºi-a creat, în cei cincisprezece ani de existenþã în Bacãu, o anumitã identitate, o Educatorul creºtin

imagine proprie, fiind apreciat mai ales pentru educaþia pe care o oferã, pentru seriozitate ºi disciplinã. În perioada 1995-2008, elevii Colegiului Naþional Catolic „Sf. Iosif” au participat la olimpiadele ºcolare unde au obþinut: - 20 locuri I - faza judeþeanã ºi participare la faza naþionalã - 46 locuri II - faza judeþeanã - 46 locuri III - faza judeþeanã - 141 menþiuni - faza judeþeanã Promovabilitatea, la examenul de bacalaureat, este de 100% iar un procent de 85% dintre absolvenþi îºi continuã pregãtirea în învãþãmântul superior în diferite universitãþi din þarã ºi strãinãtate.

Liceul Teologic „Fericitul Ieremia” din Oneºti Prof. dr. Violeta Apostu Liceul oferã posibilitatea tinerilor catolici, bãieþi ºi fete, în mare parte de pe Valea Trotuºului, de a se forma intelectual, dar ºi moralreligios dupã normele Bisericii Catolice, cu o ofertã unicã la nivel de municipiu, prin filiera ºi profil.

Liceul Catolic „Sfânta Tereza a Pruncului Isus” din Iaºi Profilul de teologie romano-catolicã a fost înfiinþat în anul 1999 ºi are ca patron spiritual pe Sfânta Tereza a Pruncului Isus. κi desfãºoarã activitatea în cadrul ªcolii Normale

„Vasile Lupu” din Iaºi. Elevii beneficiazã de toate drepturile ºi obligaþiile pe care le au elevii de la celelalte licee de stat. Pe durata studiilor se oferã posibilitatea de cazare ºi masã în internatul ºcolii. Pentru elevii interni, existã o capelã în care se celebreazã zilnic Sfânta Liturghie. Elevilor li se oferã asistenþã spiritualã de cãtre preoþii care sunt implicaþi în activitatea educativã. În fiecare an ºcolar se primeºte câte o clasa. nr. 1 / decembrie 2008

Scurt istoric Liceul Teologic „Fericitul Ieremia”, cu sediul în Oneºti, str. Belvedere nr. 7, face parte din reþeaua învãþãmântului de stat, filiera vocaþionalã, profil teologic, specializarea teologie romano-catolicã. A fost aprobat de M.E.C. prin Hotãrârea nr. 32370 din 13.06. 2001 ºi funcþioneazã într-un complex modern, care aparþine Conventului Fraþilor Capucini, din Oneºti. În cei ºapte ani de funcþionare, Liceul Teologic „Fericitul Ieremia” ºi-a desfãºurat activitatea în bune condiþii, cu accent atât pe o bunã informare, dobândire de abilitãþi, competenþe ºi educaþie, cât ºi pe o bunã formare moral-religioasã, conformã cu profilul liceului.

Pentru a asigura un climat deosebit elevilor catolici din Decanatul de Trotuº, ºi nu numai, conducerea liceului a luat în consideraþie urmãtoarele aspecte : - aspiraþiile elevilor, opþiunile lor ºi ale pãrinþilor; - satisfacerea aspiraþiilor individuale a seminariºtilor în vederea Sfintei Preoþii; 9

- cerinþele economice ºi sociale ale zonei (unul din obiectivele prioritare ale liceului fiind sprijinirea elevilor proveniþi din familii numeroase cu posibilitãþi materiale reduse); - adaptabilitatea învãþãmântului la cerinþele moderne unei societãþi informatizate; - respectarea cerinþelor Reformei Învãþãmântului ºi ale integrãrii Europene.

Pe o suprafaþã de 2652 mp se aflã:: 8 sãli de clasã, 1 cancelarie, 1 secretariat, 1 cabinet director, 1 salã conferinþe,, 1 bibliotecã,, 1 capelã, 1 salã de sport amenajatã, 1 modern laborator de informaticã, dotat cu 20 calculatoare conectate la reþeaua de internet. În biblioteca ºcolii existã peste 7000 volume. Prin diferite donaþii, fondul de carte a crescut asigurând elevilor necesarul de volume de literaturã clasicã ºi universalã, beletristicã, dicþionare, enciclopedii, atlase etc.

Primele patru promoþii ale Liceului Teologic „Fericitul Ieremia” au obþinut rezultate foarte bune la examenul de bacalaureat, promovabilitate 100%.

Din rândul absolvenþilor liceului peste 75% urmeazã cursuri superioare, la diferite facultãþi din þarã, iar 12 elevi îºi continuã formarea în cadrul Seminarului Capucin, Oneºti. În prezent sunt înscriºi un numãr de 205 elevi, cuprinºi în 8 clase, douã clase pe nivel, formaþi de un colectiv de 13 profesori, din care 6 sunt titulari ai liceului.

Deviza anului ºcolar 2008-2009: „Viitorul înseamnã educaþie!”

Sloganul unitãþii: „Eu sunt calea, adevãrul ºi viaþa” (In 14,6).

Obiective urmãrite Obiectiv fundamental: Constituirea Liceului Teologic „Fericitul Ieremia” Oneºti într-o organizaþie ºcolarã modernã, complexã, compatibilã cu unitãþile similare naþionale, capabilã sã ocupe ºi sã menþinã prin întreaga sa activitate un loc fruntaº în sistemul de învãþãmânt bãcãuan ºi naþional.

Obiective prioritare - obþinerea unor rezultate de calitate în activitatea instructiv-formativã; - asigurarea ºi valorificarea optimã a resurselor umane; - completarea, diversificarea, îmbunãtãþirea ºi exploatarea raþionalã a resurselor materiale; - profesionalizarea ºi eficientizarea activitãþii manageriale; - programe ºi strategii.

Argument justificativ Analiza atentã ºi detaliatã a activitãþii ºi a rezultatelor obþinute în anii ºcolari anteriori a motivat pe deplin, prin concluziile ei semnificative, orientarea proiectãrii cãtre douã direcþii importante: consolidarea succeselor ºi ameliorarea rezultatelor mai puþin satisfãcãtoare. În acest scop, au fost stabilite clar obiectivele prioritare, iar pe baza acestora a fost conceput planul de acþiune, prin urmãrirea concretã a acþiunilor ºi a secvenþelor planificate.

Valori promovate Prin întreaga activitatea desfãºuratã în cadrul liceului vor fi promovate valorile învãþãmântului tradiþional românesc, cu accent deosebit pe formarea moral-spiritualã, conform idealului educaþiei creºtine ce urmãreºte desãvârºirea potenþialitãþii omului, perfecþionarea sa, dezvoltarea tuturor capacitãþilor sale.

Activitãþi ºtiinþifice ºi metodice În cadrul liceului s-au susþinut lecþii demonstrative în cadrul Cercurilor pedagogice la disciplina: religie - prof. dr. Violeta Apostu ºi disciplina istorie - prof. Mihaela Ungureanu

10

Educatorul creºtin

Liceul Teologic Romano-C Catolic „Sf. Francisc de Assisi” din Roman Parteneriate educaþionale Conducerea liceului a acordat o importanþã deosebitã realizãrii Parteneriatelor educaþionale, convinsã fiind cã numai strânsa legãturã ºi colaborarea cu toþi factorii care determinã ºi influenþeazã educaþia ºi formarea elevilor, pot asigura realizarea obiectivelor educaþionale. În cadrul liceului existã Parteneriate educaþionale realizate cu: 1. Primãria municipiului Oneºti 2. Parohia Romano-Catolicã „Sfinþii Apostoli Petru ºi Paul”, Oneºti 3. Poliþia Oneºti 4. Congregaþia religioasã „Surorile lui Isus Rãscumpãrãtorul” Oneºti.

Elemente distinctive Oferta educaþionalã propusã de Liceul Teologic „Fericitul Ieremia” Oneºti, prin filierã, profil ºi specializare este unicã la nivelul municipiului. Ea oferã posibilitatea studierii limbii italiene ºi o formare moral-spiritualã a elevilor prin: participarea la Sfânta Liturghie, la evenimente religioase, meditaþii, colocvii spirituale, exerciþii spirituale.

Uniforma liceului este alt element distinctiv, care asigurã o þinutã decentã ºi conferã o notã de originalitate.

Baza de date a liceului Liceul Teologic „Fericitul Ieremia” Oneºti este o unitate de învãþãmânt independentã, face parte din reþeaua învãþãmântului de stat ºi îºi desfãºoarã activitatea cu un numãr de douã clase pe nivel, cu un program de funcþionare într-un singur schimb, între orele 8,00-14,00/15,00, cu efective de 23/30 elevi pe clasã ºi are ºapte ani de experienþã în domeniul educaþional.

Din numãrul total de 205 elevi, 34 sunt seminariºti ai Ordinului Franciscan Capucini. nr. 1 / decembrie 2008

Suntem nãscuþi pentru a dãrui oamenilor din identitatea spiritualitãþii noastre.

O implicare care dezvoltã în tineri simþul critic ºi ridicarea nivelului de aspiraþie.

Raþiunea noastrã de a fi este dezvoltarea spiritualã a societãþii prin educaþie.

Dorim sã ajutãm pe fiecare copil sã fie fericit ºi sã aibã sentimentul împlinirii ºi al succesului, exersându-ºi mintea. De asemenea, urmãrim dezvoltarea relaþiilor interpersonale, descoperirea valorilor, respectarea principiilor morale ºi a regulilor, pentru a trãi în armonie cu natura ºi cu semenii, pentru a comunica cu cei din jur. Voim sã oferim locuitorilor din zona noastrã (ºi nu numai) oportunitãþi de educaþie (ºi instruire) accesibilã, de înaltã calitate, sprijinind, în acelaºi timp, dezvoltarea carierei, sporirea calitãþii vieþii ºi prosperitatea spiritualã”.

Liceul nostru are o istorie de 100 de ani cu o întrerupere de 40 de ani (1948-1990) si dispune de baza didactico-materialã necesarã pentru a-ºi dezvolta activitãþile ºcolare ºi a-ºi atinge scopurile atingerii unei bune formãri a elevilor, atât din punct de vedere intelectual cât ºi spiritual.

Amintim aici cã liceul deþine: 7 sãli de clase din care: 2 clase a IX-a 2 clase a X-a 2 clase a XI-a 1 clasã a XII-a 1 cabinet de limba românã 1 cabinet de informaticã 1 cabinet istorie 1 cabinet geografie 1 cabinet cultural - artistic ºi cabinet de muzica 2 laboratoare religie - capelã 1 salã amfiteatru 1 salã sport - teren de fotbal cu gazon 11

1 atelier picturã - modelãrie 1 atelier croitorie 1 cabinet audio 1 salã infirmerie 7 dormitoare 1 cantinã 1 salã cancelarie 1 birou secretariat 1 birou director 1 salã recreaþie Liceul, de asemenea, dispune de mijloace ºi materiale de învãþãmânt: material didactic, hãrþi, manuale, 31 computere în stare de funcþionare, 4 imprimante, 1 fotocopiator, 1 combinã muzicalã, 7 televizoare, 1 DVD player cu sistem audio, 2 staþii de amplificare, 5 orgi electronice, cd-uri, casete video ºi audio.

Oferta educaþionalã 2008-22009 Filiera: vocaþionalã Profilul: teologie Specializarea: teologie romano-catolicã, animator pentru activitãþi religioase ºi catehetice.

Planul de ºcolarizare 2008-2 2009: - 7 clase, cu 133 elevi, structurate astfel, pe cicluri de învãþãmânt:

12

ciclul inferior al liceului: - Specializarea animator pentru activitãþi religioase ºi catehetice: clasa a IX-a, 2 clase cu 43 elevi - Specializarea teologie romano-ccatolicã: clasa a X-a, 2 clase cu 35 de elevi ciclul superior al liceului: - specializarea teologie romano-ccatolicã: clasa a XI-a, 2 clase, cu 34 elevi, ºi clasa a XII-a 2 clase, cu 21 elevi Forma de învãþãmânt ºi mod de funcþio nare a unitãþii:

- ciclul inferior al liceului: 1 schimb/zi, dimineaþa, - ciclul superior al liceului: 1 schimb/zi, dimineaþa.

Pentru urmarea unui program formativ bine conturat pe toatã durata zilei, elevii ambelor profiluri vor locui tot anul ºcolar în internatul ºcolii, care oferã condiþii din cele mai bune de cazare, beneficiind, în acelaºi timp, de trei mese pe zi la cantina liceului.

Educatorul creºtin

ªcoala Profesionalã „La Salle” din Pildeºti Misiune Suntem o ºcoalã „La Salle”, adicã un centru educativ catolic ºi de iniþiativã socialã care, inspirat în tradiþia educativã lasalianã, fundamenteazã acþiunea sa educaþionalã într-o concepþie creºtinã a omului ºi a lumii ºi este atent necesitãþilor reale ale persoanei ºi ale societãþii pentru a-i sluji pe toþi ºi, în special, pe cei sãraci ºi nevoiaºi. ªcoala Profesionalã „La Salle” din Pildeºti, care funcþioneazã pe principii nediscriminatorii ºi nonprofit încearcã, pe de o parte, sã ofere o formare profesionalã de calitate acolo unde considerãm cã este mai necesarã: în mediul rural. În acelaºi timp, pretindem dezvoltarea integralã ºi armonioasã a tuturor capacitãþilor elevilor noºtri, formarea lor în respectul faþã de drepturile ºi libertãþile fundamentale ºi pregãtirea lor pentru a participa în mod activ, competent ºi critic în viaþa profesionalã, socialã ºi culturalã. Misiunea noastrã este de a forma oameni care sã trãiascã dupã valorile umaniste ºi creºtine punând accent pe respect, solidaritate, toleranþã, cinste ºi profesionalism.

Viziune Dorim ca trecerea prin centrul nostru sã fie pentru toþi, dar în special pentru elevii/elevele care frecventeazã sãlile acestei ºcoli, o experienþã fericitã ºi pozitivã de la care sã iasã cu resursele necesare pentru a deveni într-adevãr oameni realizaþi ºi pentru a trãi ca atare cu demnitate. Dorim sã oferim o educaþie de calitate.

Credem cã formarea cadrelor didactice este o prioritate în care meritã sã investim nr. 1 / decembrie 2008

pentru a ne dezvolta ºi reînnoi la nivel pedagogic, metodologic, didactic ºi tehnologic.

Aspirãm sã fim din ce în ce mai autonomi la nivel economic ºi sã gãsim noi surse de finanþare.

Vrem sã oferim rãspunsuri eficace necesitãþilor educative, umane ºi creºtine a fiecãrei persoane care vine la noi.

Scopul nostru este de a deveni o comunitate creºtinã cu spirit ecumenic, care sã fie punct de referinþã în procesul evanghelizator ºi model pentru creºtere în credinþã.

Valori ªcoala Profesionalã „La Salle” din Pildeºti: - stimuleazã crearea unui climat de participare ºi de muncã în echipã, care sã facã posibilã coresponsabilitatea ºi participarea tuturor dupã capacitãþile ºi posibilitãþile fiecãruia pentru îmbogãþirea reciprocã; - acordã o importanþã deosebitã muncii intelectuale ºi pregãtirii profesionale serioase pentru ca elevul/a sã ajungã la maximumul posibilitãþilor sale; - cultivã unele deprinderi legate de viaþa socialã ºi laboralã, cum ar fi ordinea, respectul ºi punctualitatea; 13

- dezvoltã creativitatea, originalitatea, spiritul critic ºi flexibilitatea în gândire; - subliniazã importanþa de a fi persoane cinstite ºi sincere, solidare ºi deschise, tolerante ºi deschise dialogului, metodice ºi harnice, cu o þinutã moralã ºi o pregãtire profesionalã ireproºabile; - se angajeazã în lupta pentru dreptate ºi solidaritate împotriva oricãrui fel de marginalizare socialã, cãutând pacea între oameni ºi binele comun; - promoveazã interioritatea, deschiderea Transcendenþei, încrederea în valoarea educativã ºi transformatoare a Evangheliei ºi trãirea bucuroasã a valorilor creºtine; - acordã atenþie specialã celor mai defavorizaþi; - nu uitã de principiul exemplaritãþii încercând ca educatorii sã fie modele în ceea ce vor sã transmitã; - sprijinã folosirea formativã a timpului liber, practicarea sportului, organizarea de grupuri ºi asociaþii ºi orienteazã întrebãrile ºi nedumeririle religioase ale elevilor sãi.

Proiectul educativ-ccaritabil „Ajutã construind” (2008-22009) 23 septembrie 2008 - lansarea proiectului educativ-caritabil: „Ajutã construind!”, în favoarea sinistraþilor din Tãmãºeni.

Dupã cum ºtim cu toþii, în vara anului curent, mai multe sate de pe Valea Siretului (de exemplu, Rãchiteni, Adjudeni, Tãmãºeni, Buruieneºti) au suferit cumplit în urma inundaþiilor ºi a viiturilor care s-au abãtut asupra lor. Urmare a acestei catastrofe naturale, sute de case au fost luate de ape sau grav avariate.

14

ªcoala profesionalã „La Salle” din Pildeºti este un centru social-educativ care formeazã elevi ºi eleve, printre altele, în meseriile de tâmplãrie, construcþii, instalaþii ºi lucrãri publice.

Ca rãspuns din partea ºcolii noastre la nevoile sinistraþilor, în ºedinþele pregãtitoare pe marginea noului Proiect de Centru ºcolar pe anul 2008-2009, Consiliul Profesoral a gândit ºi realizat un proiect educativ-caritabil cu un dublu obiectiv: 1. ªcoala ºi elevii sã cultive solidaritatea printr-o acþiune caritabilã concretã, ajutându-i pe sinistraþi dupã posibilitãþile noastre; 2. orele de atelier ale elevilor de la Profilul Construcþii, Instalaþii ºi lucrãri publice ºi, dacã se considerã oportun, ºi Profilul Tâmplãrie, sã se desfãºoare într-un sat afectat de viituri (Tãmãºeni), ajutând la reconstrucþia a cel puþin unei case pentru sinistraþi.

Proiectul se va desfãºura în douã etape: I. Perioada septembrie-noiembrie 2008 (pânã la venirea iernii): construcþia casei cu condiþii minimale pentru timpul de iarnã; II. Perioada mai-iunie 2009: realizarea unei bãi decente în casa construitã, cu toate utilitãþile.

Efecte vizate prin acest proiect sunt: - reconstruirea caselor distruse ºi ieºirea din impas a nevoiaºilor afectaþi, acum în prag de iarnã; - dezvoltarea sentimentului de solidaritate faþã de cei în nevoie ºi a voluntariatului; - asimilarea ºi practicarea cunoºtinþelor despre aspecte legate de profilul / meseria pentru care s-a optat.

Educatorul creºtin

FIGURI ILUSTRE ALE ªCOLII

Sfântul Ioan Baptista de la Salle Prof. Fulvina Blânda Fiu al unei familii nobile ºi înstãrite, familia La Salle, nãscut în marele oraº din Franþa, Reims, în anul 1651, la 30 aprilie, primeºte la botez numele de Ioan Baptista. Tatãl sãu era magistrat regal. Ioan Baptista era înzestrat cu calitãþi intelectuale excepþionale ºi de aceea încã de la vârsta de 16 ani este ales în rândul canonicilor catedralei din Reims.

Urmeazã studii superioare la Universitatea Sorbona din Paris, având rezultate deosebite ºi strãlucite, iar la vârsta de 27 de ani, în anul 1678, este sfinþit preot. Reîntors la Reims, este solicitat sã se preocupe de ºcolile din oraº. Pe vremea lui, în timpul Regelui Soare Ludovic al XIV-lea, o treime din populaþia þãrii trãia în mare sãrãcie. Statul nu asigura educaþia ºi familiile din aceastã categorie socialã nu-ºi puteau trimite copiii la ºcolile particulare. Învãþãtura, chiar ºi cea elementarã, era un privilegiu doar pentru cei înstãriþi, în timp ce marea majoritate era cu totul lipsitã de posibilitatea de a învãþa carte. În faþa acestei situaþii, Ioan de la Salle nu a rãmas indiferent ºi a adunat în jurul sãu un grup de oameni care sã se ocupe cu educaþia acestor copiii care populau strãzile marilor oraºe. Începe sã susþinã ideea cã ºi copiii pãturilor sãrace au dreptul la învãþãturã. Renunþã la calitatea de canonic, cautã doisprezece tineri care îmbrãþiºau acelaºi ideal ºi împreunã formeazã o asociaþie, prima congregaþie de cãlugãri, „Fraþii ªcolilor Creºtine”, compusã exclusiv de laici ºi dedicatã educaþiei creºtine cu scopul de a se consacra formãrii intelectuale ºi morale a copiilor ºi tinerilor din rândurile poporului de jos, sãrac ºi dezavantajat.

Sfântul întemeietor este convins cã educaþia acestor copii ºi tineri nu era numai un drept al lor, dar ºi o datorie pentru societate ºi Bisericã. De obicei, în ºcolile timpului erau nr. 1 / decembrie 2008

primiþi numai tineri destinaþi sã devinã oameni politici, diplomaþi sau medici, ori preoþi. Ioan de la Salle ºi colaboratorii sãi susþin principiul universalitãþii ºi al gratuitãþii învãþãmântului.

Pentru traducerea în practicã a acestui principiu, ei adunã copii de pe stradã, organizeazã diferite cercuri de studiu, þin consfãtuiri cu pãrinþii, încurajându-i sã colaboreze cu ei la formarea tinerilor, iniþiazã ºcoli de ucenici ºi chiar centre de reeducare a copiilor delincvenþi.

Aceste acþiuni ºi metode neobiºnuite, mai ales pentru acel timp, au trezit împotrivirea multora, chiar din rândul autoritãþilor bisericeºti ºi civile, care susþineau cã este nedemn pentru un nobil ºi canonic sã se coboare în rândul celor de jos. Ioan era convins cã îndeplineºte o poruncã a lui Dumnezeu slujind aproapele. În ºcoala oficialã de atunci se preda în limba latinã ºi se insista asupra disciplinelor tradiþionale: literaturã, filosofie, teologie, drept, medicinã. În ºcolile „populare” ale fraþilor s-a introdus limba maternã ºi un învãþãmânt cu caracter elementar ºi profesional care cuprindea: cititul, scrisul, ortografia, catehismul, aritmetica, acordând prioritate limbii materne înlocuind limba latinã în învãþarea cititului, contrar obiceiurilor vremii.

Clasele erau împãrþite pe secþii, dupã nivelul intelectual al elevilor, iar cei mai capabili trebuiau sã-i ajute pe colegii mai puþin dotaþi. Totodatã impune metoda simultanã în învãþãmântul primar. ªcoala lasalianã avea ºi o orientare profesionalã, urmãrind sã pregãteascã pe copiii din popor ºi pentru o meserie bine retribuitã.

A organizat astfel, pentru prima oarã, ºcoli 15

serale ºi duminicale pentru tinerii muncitori ºi colegii în domeniul comerþului ºi industriei.

Un loc însemnat în programul de ºcoalã îl aveau activitãþile industriale ºi exerciþiile practice cu diferite instrumente de lucru. Fiecare zi de ºcoalã începea cu o jumãtate de orã de religie, ca timp dedicat reflexiei ºi conversaþiilor despre viaþa spiritualã. Aceastã normã este urmatã ºi astãzi în ºcolile Fraþilor, acum rãspândite pe întreg pãmântul.

La începutul misiunii ºi activitãþii sale inovatoare, extrem de dificile, Ioan Baptista de la Salle a putut contat pe înþelegerea ºi elanul a doisprezece voluntari, care au acceptat sã îmbrace haina cãlugãriei în noua congregaþie ºi sã se consacre cu toatã inima învãþãmântului în ºcolile populare. Când, în ziua de 7 aprilie 1719, îºi dãdea sufletul, în oraºul Rouen, Congregaþia avea peste 200 de membri, distribuiþi în 22 de oraºe ale Franþei. Astãzi, la 350 de ani dupã naºterea sa, „Fraþii ªcolilor Creºtine” au peste o mie de ºcoli în toate continentele. La aceasta a contribuit ºi faptul cã sfântul fondator al „Fraþilor ªcolilor Creºtine” a întemeiat o ºcoalã de pregãtire a viitorilor profesori ºi maeºtri numite „seminarii pentru învãþãtori” cu scopul de a rãspunde necesitãþii timpului, iniþiativã genialã care astãzi este continuatã în ªcolile Normale sau Pedagogice. Atunci a impus metode inedite ºi noi forme de organizare a ºcolilor mai urgente din vremea lui: pregãtirea culturalã ºi moralã a cadrelor didactice. Maeºtrii formaþi în aceste ºcoli erau oameni cu o culturã solidã ºi înzestraþi cu virtuþile care formeazã bogãþia absolut necesarã a unui educator: înþelepciunea, prudenþa, rãbdarea, bunãtatea, zelul, pietatea ºi generozitatea.

Sfântul Ioan Baptista de la Salle este unul dintre cei mai luminaþi educatori ai Bisericii, precursor al multor metode pedagogice moderne. El a fost ridicat la cinstea altarelor în anul 1900, de cãtre papa Leon al XIII-lea, iar în 1950, la 15 mai, papa Pius al XII-lea l-a proclamat „Patron universal al tuturor educatorilor creºtini”. Amintirea lui ne aratã în mod convingãtor cã un adevãrat urmaº al lui Isus Cristos preþuieºte ºi cultivã activitatea de însuºire a cunoºtinþelor ºtiinþifice.

16

REFERATE

Gândirea cristologicã a papei Ioan Paul al II-llea în context cristologic actual Prof. dr. Violeta Apostu Opera Sfântului Pãrinte papa Ioan Paul al II-lea se caracterizeazã printr-o conotaþie cristologicã puternicã, ce are în centru misterul Întrupãrii Fiului lui Dumnezeu, care intrã în istoria noastrã ºi mântuieºte lumea. Nu se putea aduce lumii o veste mai bunã ºi mai frumoasã. Dumnezeu, al cãrui nume un timp nici nu se putea rosti, se lasã acum vãzut de cãtre oameni ºi intrã sã facã parte din viaþa noastrã. În prologul Evangheliei sale, apostolul Ioan descrie acest adevãr profund prin urmãtoarele cuvinte: „Pe Dumnezeu nimeni nu l-a vãzut vreodatã: Fiul sãu unul-nãscut, care este în sânul Tatãlui, el ni l-a fãcut cunoscut”. Revelarea deplinã a misterului lui Dumnezeu îºi are începutul în persoana lui Isus din Nazaret. Gesturile ºi cuvintele sale, tãcerea ºi privirile sale exprimã adevãrul pe care omul l-a cãutat întotdeauna ºi pe care nu l-a gãsit niciodatã. Pe bunã dreptate, Conciliul Vatican II a învãþat cã misterul vieþii fiecãrui om, dacã vrea sã iasã din caracterul sãu enigmatic ºi sã gãseascã un sens, are nevoie de plasarea sa în lumina lui Isus Cristos. Revelând misterul iubirii Tatãlui, Isus ne face sã înþelegem chemarea la care fiecare trebuie sã dea rãspuns pentru a trãi o existenþã fericitã ºi lipsitã de orice teamã. În Scrisoarea sa apostolicã Tertio millennio adveniente, papa a subliniat locul central pe care îl ocupã Isus Cristos în istorie, ca Rãscumpãrãtor ºi Mântuitor al lumii; astfel istoria omenirii devine istorie a mântuirii. Cunoaºterea misterului lui Isus Cristos Întrupat, oferã omului posibilitatea de a participa mai intim la aceastã istorie a mântuirii. Prin Botez suntem încorporaþi în Noul popor al lui Dumnezeu ºi folosind cuvintele sfântului apostol Ioan putem: „sã ne îmbrãcãm cu Cristos”.

Educatorul creºtin

Credinþa în întruparea Fiului lui Dumnezeu, afirmã Sfântul Pãrinte, nu este rezultatul unei speculaþii umane ºi nu are comparaþii în alte religii. Ea este un adevãr revelat de Dumnezeu, mãrturisit de Noul Testament ºi de întreg Magisterul Bisericii, de-a lungul celor douã mii de ani de creºtinism.

Maturizatã în sânul comunitãþii trinitare, întruparea este un dar de sus. Nu este numai marele adevãr teoretic al creºtinismului. În afirmarea lui Isus, Dumnezeu adevãrat ºi om adevãrat, stã izvorul eficacitãþii sale mântuitoare în istorie. Întruparea constituie culmea de nedepãºit ºi împlinirea absolutã a istoriei mântuirii.

Isus Cristos este ultimul Cuvânt ºi definitiv a lui Dumnezeu adresat omenirii, singurul mijlocitor între Dumnezeu ºi oameni, izvorul oricãrei mântuiri prezente ºi viitoare. Întruparea reveleazã misterul vieþii intratrinitare a lui Dumnezeu, misterul participãrii omului ºi a cosmosului la slava divinã ºi misterul Bisericii, ca prelungire în istorie a venirii împãrãþiei: „Misterul întrupãrii Cuvântului are puterea tuturor secretelor ºi figurilor din Scripturã ºi ºtiinþa tuturor creaturilor vizibile ºi inteligibile”. Întruparea Cuvântului este vãzutã de Sfântul Pãrinte ca devenire a lui Dumnezeu: „În Isus Cristos; Cuvântul Întrupat, timpul devine o dimensiune a lui Dumnezeu, care în sine este veºnic”. Devenirea lui Dumnezeu este libertate ºi gratuitate absolutã ºi provine din alegerea sa liberã de iubire. De altfel, crearea omului constituie un preludiu la aceastã devenire liberã a lui Dumnezeu în istorie. În om, creat dupã chipul ºi asemãnarea sa, Dumnezeu a proiectat o schiþã a automanifestãrii lui, pregãtind o cale pentru a intra în timp ºi în spaþiu. Întruparea Cuvântului constituie aceastã împlinire totalã a omenirii. Omenitatea Cuvântului, în aspectul sãu de creaturã completã, acosteazã în Dumnezeu atingând deplina sa realizare.

Isus Cristos este centrul timpului prin faptul istoric al Întrupãrii: de la acest eveniment se poate merge atât spre trecut, cât ºi spre viitor.

Venirea lui Isus Cristos este centrul temporal al tuturor evenimentelor. Aceasta este concepþia Sfântului Pãrinte despre timpul mântuirii, iar nr. 1 / decembrie 2008

întoarcerea la origini, la Isus Cristos, la dimensiunea autenticã a vestirii creºtine este o exigenþã a timpurilor de faþã, pe care Sfântul Pãrinte a remarcat-o ºi în preocupãrile predecesorilor sãi.

Referinþa la Isus Cristos, ca centru ºi izvor autentic al vestirii creºtine, este prezentatã explicit de Conciliul Vatican II, iar recuperarea cristocentrismului înseamnã reafirmarea centralitãþii lui Isus Cristos în vestirea ºi trãirea credinþei, calea sigurã de mântuire, de participare la misterul lui Isus Cristos. În evenimentul Cristos, în înþelegerea misterului sãu ºi în participarea la urmarea sa, se dezvãluie numele autentic a lui Dumnezeu, semnificaþia ºi valoarea existenþei mântuite a fiecãrei persoane: „Prin Cristos ºi în Cristos se lumineazã enigma durerii ºi a morþii care, în afara evangheliei, ne striveºte. Cristos a înviat, nimicind moartea prin moartea sa ºi ne-a dãruit viaþa pentru ca noi, fii în Fiul, sã strigãm în Duhul Sfânt: Abba, Tatã!”

Dacã în prima enciclicã, enciclicã program, prezentatã pe larg în capitolul al treilea, Isus Cristos este punct permanent de referinþã, este Rãscumpãrãtorul ºi Mântuitorul omului, centrul lumii ºi al cosmosului, este singurul Mijlocitor între Dumnezeu ºi oameni, „este acelaºi ieri, astãzi ºi întotdeauna”, Suveranul Pontif nu pierde nici o ocazie în a-l aºeza pe Cristos în centrul preocupãrilor sale: de trãire a credinþei, de vestire a evangheliei, de reflecþie ºi meditaþie. În cele ce urmeazã se va urmãri firul cristologic al gândirii Sfântului Pãrinte în unele documente pontificale ale Magisterului sãu.

17

Astfel, insistenþele asupra vestirii lui Isus Cristos este tematica centralã în enciclica Redemptoris missio ºi evidenþiazã necesitatea activitãþii misionare, de apropierea tuturor oamenilor de misterul lui Cristos.

Enciclica despre moralã Veritatis splendor are ºi ea o structurã cristocentricã. „Isus Cristos este lumina adevãratã care lumineazã orice om” ºi el este învãþãtorul trãirii morale a întregii omeniri. Fiecare fiinþã umanã îi adreseazã ºi astãzi întrebarea tânãrului bogat: „Învãþãtorule, ce trebuie sã fac pentru ca sã dobândesc viaþa veºnicã?”. Acelaºi lucru trebuie spus ºi despre a doua enciclicã moralã a papei Ioan Paul al II-lea, Evangelium vitae, concentratã în întregime asupra lui Isus Cristos, viaþa ºi dãtãtorul de viaþã pentru omenire ºi pentru cosmos. Cristocentrismul papei reconduce morala creºtinã la izvorul sãu original, accentuând dinamica filialã a unei asemãnãri cu Cristos prin supunerea faþã de Tatãl. Orizontul existenþei ºi al acþiunii umane este realitatea întrupãrii Fiului lui Dumnezeu.

Referinþa totalã la Isus Cristos este repropusã de papa în exortaþia postsinodalã Vita consecrata. Viaþa consacratã este o viaþã concentratã pe o singurã valoare care este persoana lui Isus. Ea este vizualizarea existenþei pãmânteºti a lui Isus Cristos în istoria omenirii: „Prin profesiunea sfaturilor evanghelice, aspecte caracteristice ale lui Isus, dobândesc o «vizibilitate» tipicã ºi permanentã în mijlocul lumii”.

Scrisoarea apostolicã Tertio millennio adveniente oglindeºte acest context de centralitate cristologicã: Isus Cristos este „…singurul mijlocitor între Dumnezeu ºi oameni”; el este „Stãpânul cosmosului ºi al istoriei”; el este „Stãpânul timpului, începutul sãu ºi împlinirea lui”. În Scrisoarea apostolicã Mullieris dignitatem, Suveranul Pontif prezintã Întruparea din femeie ca punct cheie în istoria mântuirii, deoarece atunci când: „…a venit plinirea vremii, Dumnezeu l-a trimis pe Fiul sãu, nãscut din femeie”.

Cu aceste cuvinte, apostolul Paul uneºte momentele principale, care determinã în mod esenþial împlinirea misterului „[…] hotãrât de mai înainte, în Sine, de cãtre Dumnezeu”.

Fiul, Cuvântul cel de-o fiinþã cu Tatãl, se naºte ca o fiinþã cu Tatãl, se naºte ca o fiinþã 18

umanã la împlinirea timpului. Acest eveniment conduce la punctul cheie al istoriei omului pe pãmânt, înþeleasã ca istorie a mântuirii. Începe astfel evenimentul central în istoria omului, Paºtele Domnului. Sfântul Pãrinte precizeazã cã meritã osteneala de a reconsidera acest eveniment, pornind de la istoria spiritualã a omului, înþeleasã într-o perspectivã mai amplã, aºa cum se exprimã prin diferitele religii ale lumii, deoarece: „Oamenii aºteaptã de la diferitele religii ale lumii, rãspunsul la enigmele ascunse ale condiþiei umane, care astãzi, ca ºi odinioarã, tulburã adânc inima omului: ce este omul, care este sensul ºi scopul vieþii lui, ce este binele ºi ce este pãcatul, care este originea ºi semnificaþia suferinþei, care este calea spre adevãrata fericire, ce este acel ultim ºi inefabil mister care ne cuprinde existenþa, din care ne tragem ºi spre care ne îndreptãm” Spre acest mister, din cele mai vechi timpuri ºi pânã astãzi, s-au simþit atrase toate popoarele, care au perceput din totdeauna o putere tainicã, prezentã în mersul lucrurilor ºi în evenimentele vieþii omeneºti..

Pe fundalul acestui vast orizont, care evidenþiazã de fapt, aspiraþiile spiritului uman în cãutarea lui Dumnezeu, câteodatã aproape „doar pipãind”, „plinirea vremii” despre care vorbeºte apostolul Paul, pune în evidenþã rãspunsul lui Dumnezeu însuºi, al Aceluia „în care trãim ºi ne miºcãm ºi suntem” Acesta este Dumnezeu. Este Cel care a vorbit întrecut prin profeþi, iar în zilele acestea „de pe urmã ne-a vorbit nouã prin Fiul”.

Trimiterea acestui Fiu, de o fiinþã cu Tatãl, ca om nãscut din femeie, continuã Sfântul Pãrinte, constituie punctul culminant ºi definitiv al autorevelãrii lui Dumnezeu cãtre umanitate. Este rãspunsul tuturor întrebãrilor!

Aceastã autorevelare posedã un caracter mântuitor dupã cum sublinia ºi Conciliul Vatican II: „I-a plãcut lui Dumnezeu, în bunãtatea ºi înþelepciunea sa, sã se dezvãluie ºi sã facã cunoscut misterul voinþei sale: prin Cristos, Cuvântul fãcut trup, oamenii pot ajunge la Tatãl, în Duhul Sfânt ºi se fac pãrtaºi la firea dumnezeiascã”.

Este uºor de gândit la acest eveniment în perspectiva istoriei lui Israel, poporul ales din Educatorul creºtin

care se trage Maria; dar este uºor de gândit ºi din perspectiva tuturor acelor cãi, prin care omenirea, din totdeauna, cautã rãspuns la întrebãrile fundamentale ºi definitive, care o asalteazã. Sfântul Pãrinte se întreabã: „Oare nu se aflã în Buna Vestire din Nazaret, începutul acelui rãspuns definitiv, prin care Dumnezeu însuºi vine în întâmpinarea neliniºtilor din inima omului?” Aici nu este vorba doar de cuvinte ale lui Dumnezeu, revelate ºi proclamate de profeþi, ci prin acest rãspuns într-adevãr „Cuvântul s-a fãcut trup”. Cristos vine astfel în lume, ca slujitor al Domnului, realizând misiunea sa mesianicã: mântuirea lumii. În Scrisoarea apostolicã Dies Domini Suveranul Pontif nu ezitã de a-l prezenta pe Cristos ca cel care prin învierea sa a dat o nouã ºi definitivã semnificaþie Zilei Domnului, deoarece „este o zi care se aflã în centrul vieþii creºtine”. ªi în aceastã scrisoare, Sfântul Pãrinte subliniazã importanþa fundamentalã a timpului în creºtinism; „În dimensiunea lui a fost creatã lumea, în el se desfãºoarã istoria mântuirii, al cãrui apogeu îl constituie Plinirea timpului Întrupãrii ºi care se va încheia o datã cu venirea în slavã a Fiului lui Dumnezeu, de la sfârºitul timpului”. În Isus Cristos, Cuvântul întrupat, „timpul devine o dimensiune a lui Dumnezeu, care este în sine veºnic”. În lumina Noului Testament, anii vieþii pãmânteºti ai lui Isus Cristos constituie realmente centrul timpului. Acest centru îºi are culmea în Înviere, eveniment care justificã valoarea Zilei Domnului.

Dacã a repetat în numeroase rânduri, încã de la începutul pontificatului, „Nu vã temeþi! Deschideþi-i larg porþile lui Cristos!”, în aceastã scrisoare apostolicã, papa doreºte sã îndemne pe creºtini sã redescopere duminica: „Nu vã temeþi sã-i daþi lui Cristos timpul vostru! Da, sã ne deschidem timpul în faþa lui Cristos, pentru ca El sã-l poatã lumina ºi orienta. El este cel care cunoaºte tainele timpului ºi ale veºniciei ºi ne încredinþeazã «ziua lui» ca un dar întotdeauna nou al iubirii sale. Redescoperirea acestei zile este harul care trebuie implorat, nu numai pentru a trãi nr. 1 / decembrie 2008

pe deplin exigenþele proprii ale credinþei, ci ºi pentru a da un rãspuns concret aspiraþiilor celor mai autentice ale fiinþei umane”..

Accentuând valoarea duminicii, Sfântul Pãrinte a vrut sã accentueze centralitatea lui Cristos, rolul lui de izvor al tuturor aspiraþiilor umane. Aºadar, „[...] timpul dat lui Cristos nu este niciodatã timp pierdut, ci mai degrabã timp câºtigat pentru umanizarea profundã a relaþiilor ºi a vieþilor noastre” Isus Cristos este Domnul timpului, al cãrui început ºi sfârºit este, deoarece: „Fiecare an, fiecare clipã sunt incluse în întruparea sa ºi în învierea sa”.

Sfântul Pãrinte simte pulsul reflecþiilor teologice actuale ºi este conºtient cã, chiar rãmânând intact nucleul central al vestirii cristologice, încã de la început creºtinii au folosit diferite modele interpretative ale evenimentului Isus Cristos. Mai mult însã, în timpurile noastre, dacã s-ar realiza un recensãmânt complet al celor douã mii de ani de creºtinism, s-ar putea realiza o statisticã a pluralismului cristologic; o multitudine de viziuni cristologice care constituie o adevãratã bogãþie teologicã ºi pastoralã. Cristologia cosmicã, de exemplu, care îl prezintã pe Isus Cristos ca þintã de convergenþã universalã, care susþine, conduce, purificã, atrage ºi duce la împlinire tensiunea evolutivã a cosmosului ºi a întregii omeniri. Cristologia istoricã subliniazã istoria ca loc la revelãrii ºi al aplicãrii mântuitoare a misterului lui Cristos. Cristologia eliberãrii vede în gesturile mântuitoare ale lui Isus Cristos faþã de cei sãraci, marginalizaþi centrul mesajului creºtin ºi realizarea supremã a Împãrãþiei lui Dumnezeu. Cristologia religioasã popularã încearcã sã redescopere semnificaþia teologicã ºi pastoralã profundã a multiplelor tradiþii ale pietãþii creºtine. Cristologia în context, pornind de la originea istoricã ºi culturalã a unei anumite zone ecleziale, încearcã sã elaboreze o interpretare inculturatã a misterului lui Cristos.

Sensibil ºi receptiv la aceste noi orientãri cristologice, Sfântul Pãrinte este conºtient cã fiecare dintre ele au ca punct de referinþã pe Isus Cristos - nucleul vestirii cristologice de ieri, de astãzi ºi pentru viitor. Ele nu trebuie ignorate, eliminate sau tolerate. Ele trebuie unite, ca într-o orchestrã simfonicã, ce cântã slavã Tatãlui, sub o singurã bagheta: Isus Cristos.

19

Formarea spiritualitãþii familiale prin educaþie creºtinã Lucrare metodico-ººtiinþificã pentru obþinerea gradului didactic I Coordonator: pr. lect. univ. dr. Iosif Enãºoae

Propunãtor: prof. Paula Odette Dôgan În lucrarea de faþã mi-am propus sã abordez aspectele teoretice ºi practice privitoare la educaþia religioasã ca factor de formare a unei spiritualitãþi conjugale ºi familiale pentru a oferi o perspectivã creºtinã asupra rolului familiei ºi sistemului educaþional de valori pe care trebuie sã-l ofere aceasta, în vederea unei regenerãri morale a întregii societãþi. De asemenea, prin tematica de cercetare aleasã, ce face referire la efectele migraþiei asupra familiei ºi educaþiei copiilor, lucrarea îºi propune sã tragã un semnal de alarmã cu privire la aceastã situaþie care a ajuns o problemã realã a societãþii româneºti actuale, cu implicaþii psihologice ºi spirituale pe termen lung. În sfârºit, prin cele doua propuneri concrete de formare a unei spiritualitãþi familiale, prin educaþia religioasã timpurie a copiilor, am încercat o abordare ineditã ºi modernã a acestor aspecte.

Lucrarea a fost structurata în 5 capitole: - capitolul 1: Cãsãtoria ºi iubirea conjugalã în Sfânta Scripturã ºi în documentele Magisterului Bisericii; - capitolul 2: Spiritualitatea laicã - fundament al spiritualitãþii conjugale ºi familiale; - capitolul 3: Efectele pe care le are asupra familiei ºi a relaþiilor dintre membrii ei fenomenul migraþiei forþei de munca; - capitolul 4: Propunere de realizare a unui proiect ºcolar model de tip parteneriat multilateral Comenius, cu participare internaþionalã a elevilor de la gimnaziu, ca metodã de formare a spiritualitãþii familiale; - capitolul 5: Proiectarea unui exemplu de soft educaþional care sã vinã în sprijinul activitãþilor de catehezã cu scopul transmiterii noþiunilor privitoare la spiritualitatea familialã; - concluzii.

20

În continuare voi spicui câteva din elementele de interes ale lucrãrii ºi anume cele privitoare la partea metodicã.

CAPITOLUL 3 Efectele pe care le are asupra familiei ºi a relaþiilor dintre membrii ei fenomenul migraþiei forþei de muncã Dupã o prezentare generalã a fenomenului în care sunt evidenþiate cauzele economice, politice, sociale, psihologice ale migraþiei forþei de muncã precum ºi consecinþele multiple ale acesteia, am realizat o cercetare cu privire la efectele migraþiei forþei de muncã asupra copiilor de vârstã ºcolarã. Cercetarea ºtiinþificã a urmãrit trei aspecte: - identificarea elevilor care au cel puþin un pãrinte plecat în strãinãtate; - identificarea efectelor plecãrii pãrintelui / pãrinþilor asupra familiei în general ºi asupra copilului/copiilor rãmaºi acasã, în special; - studierea efectului aplicãrii unor mãsuri inedite de intervenþie în aceste cazuri.

Concret, demersul ºtiinþific s-a desfãºurat în trei etape: - realizarea unei anchete sociologice pe baza unui chestionar asupra unui numãr de 250 elevi de la ªcoala „Mihai Eminescu” Roman, unde sunt profesor; - constituirea unui eºantion experimental constând din elevii cu risc de afectare maximã în urma plecãrii pãrinþilor, în vederea realizãrii unui experiment psiho-pedagogic de tip formativ * desfãºurarea experimentului propriu-zis.

A) Ancheta sociologicã În prima etapã, elevii au avut de rãspuns la un chestionar-tip, în vederea depistãrii atât a elevilor care au cel puþin un pãrinte plecat la muncã în strãinãtate, cât ºi a efectelor absenþei acestuia.

Chestionarul a avut un numãr de zece întrebãri cu câte patru variante de rãspuns, cei 250 de elevi trebuind sã aleagã doar una dintre acestea, pentru fiecare întrebare.

- O exemplificare a rãspunsurilor la chestionarul de mai sus: Educatorul creºtin

- La întrebarea: Cine este plecat în strãinãtate din familia ta? - rãspunsurile au fost urmãtoarele: 58% un pãrinte (38% mama ºi 20% tata) 15% ambii pãrinþi 7% altã rudã 20% nimeni Grafic, situaþia se prezintã astfel:

* Dupã rãspunsul la prima întrebare, am aplicat chestionarul la cei 80% copii care aveau cel puþin o rudã plecatã în strãinãtate la lucru ºi astfel se integrau profilului chestionarului.

- În continuare, din motive evidente, legate de spaþiul editorial, voi selecta doar douã din rãspunsurile la întrebãrile chestionarului. Astfel: Concluzionând asupra rezultatelor chestionarului, se pot remarca o serie de aspecte interesante cu privire la situaþia acestor copii ºi la modul lor de a face faþã plecãrii pãrinþilor.

Printre concluziile chestionarului se observã cã cel mai mult pleacã mamele (38%), tocmai cele care ar trebui sã poarte în mod deosebit grija creºterii ºi educãrii copiilor.

Apoi, faptul cã cel mai mare procent (40%) îl reprezintã pãrinþii care au între 1-3 ani de când sunt plecaþi, explicã tocmai consecinþele profunde asupra acestor copii.

Unele din problemele cele mai grave pentru aceºti copii le reprezintã cele legate de înrãutãþirea situaþiei ºcolare (în total 90%, la care se adaugã un procent de 38% de copii care au început sã absenteze de la ºcoalã), toate acestea datorate atât pierderii cãldurii familiale cât ºi a autoritãþii pãrinteºti. nr. 1 / decembrie 2008

B) Voi prezenta acum pe scurt experimentul psiho-p pedagogic: * Scopul experimentului: gãsirea unor modalitãþi eficiente de acþiune, prin care sã se contracareze pe cât posibil efectele negative ale plecãrii pãrinþilor în strãinãtate. * Perioada de aplicare a experimentului a fost anul ºcolar 2005-2006. * Grupul þintã: Elevi cu vârste cuprinse între 10-15 ani, de la ªcoala „Mihai Eminescu” Roman, ai cãror pãrinþi sunt plecaþi la muncã în strãinãtate ºi care suferã în mod evident datoritã lipsei acestora, lucru reflectat în situaþia la învãþãtura ºi în modul de comportare. * Etapele realizãrii experimentului: 1) formularea ipotezei de cercetare Întrucât de-a lungul timpului am avut mulþi elevi ai cãror pãrinþi sunt plecaþi la lucru în strãinãtate ºi am observat cã acest fapt a avut efecte negative evidente asupra acestora, am considerat cã implicându-i într-o serie de activitãþi caritative organizate, care sã le ofere prilejul de a se simþi utili ºi totodatã sã le ofere un motiv de interes care depãºeºte sfera problemelor strict personale, aº putea sã le fiu de real ajutor. În acest scop, am decis sã-i implic într-un proiect educaþional-caritativ, pe care îl desfãºor în colaborare cu ªcoala Specialã Roman, unde învaþã copii cu dizabilitaþi mentale, proiect ce poarta titlul „O ºansa pentru fiecare”.

Concret, am format ca animatori un grup de elevi de la Scoala „Mihai Eminescu” Roman care împreunã cu elevi mai mari de la Colegiul Naþional „Roman Vodã” unde sunt de asemenea profesor, urmau sã desfãºoare periodic activitãþi educative constând în jocuri didactice ºi sportive, cântece, desen, spectacole, precum ºi activitãþi caritative pentru copiii de la ªcoala Specialã.

Intenþia mea era ca implicându-i pe aceºti elevi cu probleme în ajutorarea unor copii cu probleme poate mai mari decât ale lor sã îi ajut sã depãºeascã, pe cât posibil, acest ºoc emoþional creat de absenþa îndelungatã a pãrinþilor.

2) stabilirea eºantioanelor ºi a variabilelor Dupã aplicarea chestionarului, pe baza interpretãrii rãspunsurilor elevilor, la care am adãugat ºi observaþia directã ºi respectarea dorinþei elevilor, am selectat în total un numãr 21

de 80 elevi, care aveau cele mai serioase probleme de adaptare, din aceºtia un numãr de 40 elevi, constituind eºantionul experimental, care urma sã fie antrenat în activitãþile mai sus amintite, iar ceilalþi 40 elevi, constituind eºantionul martor în vederea desfãºurãrii ulterioare a experimentului psihopedagogic amintit.

La întrebarea: Ce îþi lipseºte cel mai mult de când au plecat pãrinþii în strãinãtate? - rãspunsurile au fost urmãtoarele: 65% dragostea lor, 20% comunicarea cu ei, 10% exemplul lor, 5% nimic Variabila independentã în experiment a fost constituitã de strategiile uzuale folosite anterior experimentului pentru a-i ajuta pe aceºti copii iar variabila dependentã o constituie modalitatea ineditã de a-i ajuta în vederea depãºirii problemelor create de absenþa pãrinþilor, prin participarea la proiectul educaþional-caritativ: „O ºansã pentru fiecare”.

3) desfãºurarea propriu-zzisã a experimentului (pe etape): Evaluarea iniþialã ºi finalã La începutul anului ºcolar, dupã realizarea anchetei sociologice ºi stabilirea grupurilor de lucru, atât elevii din eºantionul experimental cât ºi cei din eºantionul martor au fost evaluaþi pe baza unui chestionar scris, ce conþinea un numãr de 6 întrebãri cu 4 variante de rãspuns, tot un chestionar fiind aplicat ºi la sfârºitul anului ºcolar, în vederea analizãrii ºi evaluãrii eficienþei metodei aplicate.

4) Prezentarea, analiza ºi interpretarea rezultatelor - Studiind cu atenþie rezultatele obþinute la cele douã evaluãri (iniþialã si finalã), totodatã analizând rãspunsurile la întrebãrile chestionarului, atât pentru eºantionului experimental cât ºi pentru situaþia eºantionului martor, precum ºi dupã analiza comparatã a rezultatelor (care se regãsesc pe larg în lucrare) discutând constant cu elevii ºi observând interesul ºi participarea activã de care au dat dovadã elevii din eºantionul experimental pe tot parcursul perioadei în care s-a desfãºurat experimentul, am ajuns la urmãtoarele concluzii: * Interpretarea rezultatelor > La sfârºitul experimentului, în mod evident, s-a constatat o îmbunãtãþire a percepþiei 22

ºi estimãrii propriei situaþii, în sensul cã a scãzut numãrul copiilor care sufereau foarte mult datoritã pierderii atmosferei de familie, de la 75% la 70%, în acelaºi timp crescând, de la 10% la 20%, ºi numãrul celor care au acceptat complet motivele ce i-au determinat pe pãrinþi sã plece. Aceasta în condiþiile în care, în eºalonul martor, numãrul copiilor cãrora le lipseºte mult atmosfera de familie a crescut de la 65% la 70%, iar al celor care nu acceptã deloc motivele care i-au determinat pe pãrinþi sã plece a crescut ºi el, de la 10% la 25%. * Aceste rezultate, adãugate la faptul cã s-a dublat numãrul copiilor care cred cã legãturile de familie se vor reface complet (de la 10% la 20%), precum ºi la faptul cã rezultatele ºcolare ale elevilor din eºantionul experimental s-au îmbunãtãþit ºi au scãzut ºi problemele pe care aceºtia le au cu colegii, în comparaþie cu eºantionul martor, unde rezultatele ºcolare s-au înrãutãþit (problemele acestora cu notele crescând de la 55% la 65%), atestã faptul cã experimentul în care au fost antrenaþi elevii respectivi a avut, incontestabil, efecte benefice. > Concluziile de mai sus sunt ºi mai evidente dacã analizãm situaþia eºantionului experimental cu referire la domeniile de interes sau hobby-urile acestor copii, unde se observã o creºtere de la 10% la 15% a interesului ºi pentru alte domenii, cu specificarea cã aceastã diferenþã se referã la domeniul psihologiei, interes apãrut tocmai în urma lucrului cu aceºti copii. > Dacã luãm în considerare ºi rãspunsurile la cele 3 întrebãri suplimentare din chestionarul pentru eºantionul experimental, se observã un interes real pentru participarea la acest proiect, un total de 60% dintre elevi considerând-o utilã. > Iar un procent total de 65% considerã cã aceastã experienþã i-a maturizat în sens

Educatorul creºtin

pozitiv ºi îºi doresc sã continue aceastã experienþã. (E necesarã aici precizarea cã procentul de elevi care nu a valorizat deloc experienþa, se referã la elevi care nu au participat constant la activitãþi folosind diferite pretexte). * Nu în ultimul rând, trebuie menþionate printre efectele benefice ale participãrii la acest proiect, faptul cã între elevii participanþi si copiii de la ªcoala Specialã s-au creat relaþii de prietenie adevãratã, toþi declarând cã au senzaþia cã „li s-a mãrit familia” ºi dorindu-ºi ca acest lucru sã dureze.

Simboluri liturgice în sacramentele iniþierii creºtine Prof. Mariana Cornea În lucrarea metodico-ºtiinþificã pentru obþinerea gradului didactic I în învãþãmânt, intitulatã ,,Simboluri liturgice în sacramentele iniþierii creºtine” mi-am propus sã abordez varietatea simbolurilor liturgice folosite în cadrul administrãrii sacramentelor iniþierii creºtine.

Am plecat de la premisa cã, pentru elevii ciclului primar ºi gimnazial, aceastã ramurã a teologiei, liturgica, este mai puþin cunoscutã, de aceea, pentru a îmbogãþi cunoºtinþele liturgice ale elevilor, am tratat pe larg bogãþia ºi frumuseþea semnelor creºtine religioase, dar ºi simbolistica acestora.

Lucrarea este structuratã în cinci capitole în care sunt prezentate noþiuni generale despre simbol, despre simboluri liturgice, aspecte strategice ºi metodice ale educaþiei religioase ºi rezultatele cercetãrii psihopedagogice care a avut drept scop constatarea efectelor ameliorative ale folosirii testelor formative asupra creºterii randamentului ºcolar. În primul capitol, intitulat „Noþiuni generale despre simbol”, sunt prezentate noþiunile generale despre simbol cu explicaþiile respective, de unde am constatat cã existã o diferenþã între simbolul laic care ne duce cu mintea spre o altã realitate, dar nu conþine în el realitatea nr. 1 / decembrie 2008

pe care o semnificã ºi cel liturgic care conþine în el realitatea spiritualã invizibilã pe care o semnificã.

Capitolul doi, intitulat „Simboluri liturgice folosite în administrarea sacramentelor iniþierii creºtine”, descrie varietatea elementelor ºi riturilor simbolice folosite în administrarea sacramentelor iniþierii creºtine. Fiecare sacrament având importanþa sa: Botezul fiind fundamentul întregii vieþi creºtine, poarta vieþii spirituale care deschide calea spre celelalte sacramente. Mirul sau sacramentul maturitãþii creºtine este simbolizat prin diferite elemente ºi rituri simbolice cum ar fi: crisma, lumânarea, ungerea, impunerea mâinilor, semnul crucii etc.

Referitor la Euharistie pot spune cã toate sacramentele, precum ºi toate activitãþile bisericeºti ºi operele de apostolat, sunt strâns legate de aceastã tainã ºi sunt rânduite în vederea ei.

Ca simboluri ale Euharistiei pot aminti: pâinea, vinul, vasele, veºmintele ºi obiectele sfinte. În capitolul III, „Metode de educaþie religioasã folosite în predarea sacramentelor iniþierii creºtine”, sunt tratate o serie de aspecte strategice ºi metodice ale educaþiei religioase, punându-se accent pe dimensiunile informativ-formative ale educaþiei, pe practicile individuale specifice trãirii religioase, dar ºi pe 23

metodele ºi mijloacele didactice cele mai des aplicate în cadrul lecþiilor de predare, învãþare a disciplinei religie.

Capitolul IV, „Valorificarea rezultatelor obþinute în cadrul predãrii învãþãrii sacramentelor iniþierii creºtine”, trateazã importanþa evaluãrii în procesul de învãþãmânt. Problema evaluãrii rezultatelor ºi progreselor obþinute de elevi la ora de religie este subordonatã preocupãrilor generale de evaluare a eficienþei procesului de predare-învãþare. Obiectivul prioritar al evaluãrii la disciplina religie rezidã în punerea elevilor în situaþia de autoevaluare. În evaluare se va pune accent nu pe „realizãrile” elevilor, ci pe procesele formative ºi autoformative care se activeazã.

Ultimul capitol, intitulat „Descrierea cercetãrii”, bazat pe cercetare prezintã rezultatele cercetãrii psihopedagogice care a pornit de la realitatea activitãþii mele didactice desfãºuratã în ºcoalã, în anul ºcolar anterior, pe parcursul celor douã semestre. Evaluarea s-a desfãºurat la clasa a V-a pe un eºantion de 22 de elevi, constând în mai multe teste de evaluare. Parcurgând aceste etape am ajuns la concluzia cã randamentul ºcolar al elevilor a crescut de la o etapã la alta, astfel, dacã la testul iniþial media aritmeticã a fost de 8,25 s-a ajuns ca la evaluarea finalã elevii sã dobândeascã un progres în însuºirea cunoºtinþelor predate, media clasei ridicându-se la 9,02.

Am constatat cã pe tot parcursul activitãþii educative nu este uºor sã obþii rezultate bune dacã nu existã o strânsã colaborare între profesor ºi elev, pentru cã ceea ce nu vine de la inimã, nu se duce la inimã. Pentru ca mesajul transmis sã fie primit de cãtre elevi este nevoie de multã dãruire, disponibilitate, seriozitate ºi respect faþã de ceea ce ai de modelat, adicã sufletul copilului. În activitatea desfãºuratã la catedrã profesorul modeleazã suflete, dar de fiecare datã când modeleazã are un alt model.

Nu este uºor sã realizezi acest lucru, însã dacã pui suflet în ceea ce faci, primeºti de la elevi ceea ce dãruieºti. În încheierea acestui articol „Mulþumire ºi recunoºtinþã”, vreau sã-mi mai exprim încã o datã mulþumirea faþã de Dumnezeu pentru ajutorul acordat, dar ºi celorlalte persoane care m-au sprijinit pe tot parcursul redactãrii lucrãrii.

24

Fiºã de evaluare Numele ºi prenumele Timp: 1h 1. Care sunt pãcatele iertate prin Botez?

Ce har sãdeºte în om Botezul? (1p) 2. Cine sunt martorii de la Botez ºi Mir ºi ce rol au ei în viaþa de credinþã a candidatului la Botez ºi Mir? (0,5p) 3. Enumãrã câteva roade ale Botezului ce le vezi la colegul tãu de bancã. (1p) 4. Compune o poezie formatã din 2-3 strofe în care sã vorbeºti despre Sfânta Euharistie. (2p) 5. Cine este cel care conferã sacramentul Mirului ºi când sãrbãtorim coborârea Duhului Sfânt asupra apostolilor? (0,5p) 6. Formulaþi propoziþii cu urmãtoarele cuvinte ºi daþi un titlu textului întocmit. Cuvintele sunt: har sfinþitor, Euharistie, Isus, Duhul Sfânt, Sfânta Liturghie, Dumnezeu, îngeri, preot, creºtin, speranþã, iubire. (1,5p) 7. Cãutaþi în Biblie urmãtoarele versete ºi explicaþi la ce sacramente sau evenimente din viaþa lui Isus fac referire: Matei 28,19; Ioan 14,16-26; Matei 26,26-28; Faptele Apostolilor 2,38. (1,5p) 8. Ce deosebiri ºi asemãnãri existã între vechea ºi noua Alianþã? (1p) Notã: Toate subiectele sunt obligatorii; Se acordã un punct din oficiu.

Educatorul creºtin

LEGISLAÞIE

Regulament de organizare ºi desfãºurare a olimpiadei de religie Episcopia Romano-C Catolicã Iaºi Olimpiada de religie este un instrument de evaluare atât al finalitãþilor învãþãmântului prevãzute la art. 4 ºi 24 din Legea învãþãmântului, cât ºi de descoperire ºi de stimulare a elevilor cu înclinaþii ºi interese deosebite pentru acest obiect.

Concursul se adreseazã elevilor din ciclul gimnazial, clasele a V-a, a VI-a, a VII-a ºi a VIII-a.

CAPITOLUL I Organizarea concursului (etape, responsabilitãþi, atribuþii) Art. 1. Concursul se desfãºoarã în urmãtoarele etape: a) ºcolarã; b) judeþeanã (zonalã); c) interjudeþeanã (diecezanã).

Art. 2. Perioadele la care se desfãºoarã etapele ºcolarã, judeþeanã (zonalã) ºi interjudeþeanã (diecezanã) sunt stabilite în conformitate cu graficele stabilite de Inspectoratele ªcolare Judeþene din teritoriu ºi de Episcopia Romano-Catolicã Iaºi, dupã cum urmeazã: - etapa pe ºcoalã - luna decembrie (ianuarie); - etapa judeþeanã (zonalã) - luna februarie (martie); - etapa interjudeþeanã (diecezanã) - luna mai.

Art. 3. La etapa pe ºcoalã pot participa elevi din acelaºi an de studiu. La etapa zonalã participã maxim 2 elevi din acelaºi an de studiu, pe norma didacticã a profesorului de specialitate. La etapa diecezanã participã elevii care au obþinut minim 90 de puncte la etapa zonalã. La ambele etape dacã nu sunt elevi clasaþi pe un an de studiu, ei nu pot fi compensaþi ca numãr cu elevi din alt an de studiu. nr. 1 / decembrie 2008

* Dacã este titular pe o ºcoalã se aplicã regulamentul. În cazul în care are normã didacticã pe mai multe ºcoli poate sã participe cu câte un elev pe nivel dacã pe un nivel nu sunt elevi nu se poate suplini sau înlocui cu elevi pe alt nivel.

Art. 4. Dupã etapa pe ºcoalã participarea la etapele ulterioare este hotãrâtã numai de clasamentele etapelor anterioare, astfel: - pentru etapa zonalã - punctaj minim 85 puncte; - pentru etapa diecezanã - punctaj minim 90 puncte.

Art. 5. Elevii ce susþin concursul în altã localitate decât în cea în care domiciliazã vor fi însoþiþi obligatoriu de profesorul coordonator de religie.

Art. 6. Pentru buna desfãºurare a concursului se organizeazã comisii pentru fiecare etapã.

Art. 7. Pentru etapa judeþeanã ºi interjudeþeanã comisia va fi formatã din minim câte doi profesori pentru fiecare nivel de studiu, un secretar ºi un preºedinte care este Inspectorul ºcolar judeþean sau teritorial de religie.

La etapa interjudeþeanã preºedinte de onoare este un cadru didactic universitar.

Art. 8. Pentru rezolvarea contestaþiilor, preºedinte în exerciþiu numeºte o subcomisie alcãtuitã din 3 persoane (2 profesori ºi 1 preºedinte), altele decât cele care au format comisia iniþialã.

Art. 9. Comisiilor le revine responsabilitatea alegerii probelor ºi subiectelor de concurs prin consens, din sugestiile ºi propunerile de subiecte transmise din teritoriu. Oficiul dispune constituirea unei comisii pentru elaborarea variantelor de subiecte pentru faza interjudeþeanã comisiile vor fi constituite dintr-un profesor al fiecãrei zone.

Art. 10. Pentru toate etapele de concurs subiectele vor fi însoþite de baremurile de corectare.

Art. 11. Timpul de lucru afectat redactãrii lucrãrilor de concurs este de 2 ore.

Art. 12. Lucrãrile la probele scrise se pãstreazã un an la ºcoala unde se desfãºoarã concursul.

25

CAPITOLUL II Metodologia de concurs Art. 13. În ziua concursului comisiile se întrunesc înainte de ora începerii concursului pentru a extrage variantele de concurs.

Comisia asigurã multiplicarea subiectelor în condiþiile pãstrãrii secretului.

Art. 14. Profesorii asistenþi instruiesc participanþii cu regulile de participare la concurs.

Art. 15. Elevilor li se înmâneazã foile speciale de concurs care asigurã caracterul secret al identitãþii participantului. Profesorii asistenþi verificã identitatea participantului pe baza listei de participare la concurs cu carnetul de elev vizat pe anul în curs, pe baza unui act de identitate. Caracterul secret se certificã de cãtre preºedintele executiv care aplicã iscãlitura ºi ºtampila ºcolii unde se desfãºoarã concursul, pe colþul îndoit al lucrãrii.

Art. 16. Comisia primeºte pachetele de lucrãri, le numeroteazã ºi le repartizeazã spre corectare echipelor formate din doi profesori. La corectare nu se intervine pe lucrare.

Profesorii corectori trebuie sã completeze borderourile de corectare alcãtuite pe baza baremurilor.

Art. 17. Punctajul final al lucrãrii se obþine prin media aritmeticã, fãrã rotunjiri, constituitã din punctajul acordat de cei doi profesori.

Art. 18. Nu pot fi propunãtori de subiecte, asistenþi ºi corectori profesorii care au rude în concurs, motiv pentru care trebuie sã dea o declaraþie scrisã, asupra acestui fapt.

10 mai 2008 - Iaºi: Olimpiada de religie, faza diecezanã

26

CAPITOLUL III Stabilirea rezultatelor Art. 19. Rezultatele probelor sunt apreciate prin puncte de la 0 la 100 dupã baremurile alcãtuite de comisie. În situaþia în care existã diferenþe mai mari de 10 puncte între cei doi corectori recorectarea subiectului se face de o altã echipã stabilitã de comisie. Punctajul stabilit certificat de preºedintele de comisie este trecut pe lucrare ºi rãmâne definitiv.

Art. 20. Ierarhia se stabileºte pe clase, în ordinea descrescãtoare a punctelor obþinute.

Art. 21. Contestaþiile sunt depuse în termen de 48 de ore de la afiºare la secretariatul comisiilor, termenul de analizã ºi rãspuns fiind de pânã la 24 de ore de la depunerea contestaþiilor.

Art. 22. Lucrãrile contestate sunt corectate de comisia numitã de preºedintele executiv, dupã ce aceasta dispune sã se acopere cu o bandã albã de hârtie partea lucrãrii ce conþine numele elevului ºi punctele acordate anterior.

Procedura, în continuare, este aceeaºi cu procedura de la corectare, punctajul, dupã contestaþii, fiind definitiv.

CAPITOLUL IV Premierea Art. 23. Premierea lucrãrilor la etapele ºcolarã, judeþeanã ºi interjudeþeanã, se face în ordinea descrescãtoare a punctelor.

Astfel: a) etapa judeþeanã: - 10,00-9,50 - premiul I - 9,49-9,00 - premiul II - 8,99-8,50 - premiul III - 8,49-7,50 - menþiune b) etapa inter-judeþeanã - 10,00-9,50 - premiul I - 9,49-9,00 - premiul II - 8,99-8,50 - premiul III - 8,49-8,00 - menþiune CAPITOLUL V Dispoziþii finale Art. 24. Prezentul regulament se va aplica începând din anul ºcolar 2007-2008.

Educatorul creºtin

Regulament de organizare ºi desfãºurare a concursului de eseuri religioase „Luminã din Luminã” învãþãmânt preuniversitar Episcopia Romano-C Catolicã Iaºi Concursul de eseuri religioase „Luminã din luminã” este un instrument de evaluare atât al finalitãþilor învãþãmântului prevãzute la art. 4 ºi 24 din Legea învãþãmântului, cât ºi de descoperire ºi de stimulare a elevilor cu înclinaþii ºi interese deosebite pentru acest obiect.

Concursul se adreseazã elevilor din ciclul liceal, clasele a IX-a, a X-a, a XI-a ºi a XII-a.

CAPITOLUL I Organizarea concursului (etape, responsabilitãþi, atribuþii) Art. 1. Concursul de eseuri se va organiza separat pentru elevii liceelor ºi seminarilor teologice ºi separat pentru elevii liceelor de celelalte profiluri, pe urmãtoarele niveluri: - nivelul I - clasele a IX-a ºi a X-a; - nivelul II - clasele a XI-a ºi a XII-a.

Art. 2. Concursul de eseuri se desfãºoarã în urmãtoarele etape: a) ºcolarã; b) judeþeanã (zonalã); c) interjudeþeanã (diecezanã).

Art. 3. Perioadele la care se desfãºoarã etapele ºcolarã, judeþeanã (zonalã) ºi interjudeþeanã (diecezanã) sunt stabilite în conformitate cu graficele stabilite de Inspectoratele ªcolare Judeþene din teritoriu ºi de ERC Iaºi, dupã cum urmeazã: - etapa pe ºcoalã; - etapa judeþeanã (zonalã); - etapa interjudeþeanã (diecezanã) – luna mai.

Art. 4. La etapa pe ºcoalã pot participa elevi din anii de studiu, pe cele douã niveluri (cf. art. 1). La etapa judeþeanã (zonalã) participã maxim 3 elevi pe nivel pe liceu. La ambele etape, dacã nu sunt elevi clasaþi pe un nivel / secþiune, ei nu pot fi compensaþi ca numãr cu elevi din celãlalt nivel, sau altã secþiune. nr. 1 / decembrie 2008

Art. 5. Dupã etapa pe ºcoalã, participarea la etapele ulterioare este hotãrâtã numai de clasamentele etapelor anterioare, astfel: - pentru etapa judeþeanã (zonalã) - punctaj minim 85 puncte; - pentru etapa interjudeþeanã (diecezanã) punctaj minim 90 puncte.

Art. 6. Elevii ce susþin concursul în altã localitate decât cea în care domiciliazã vor fi însoþiþi obligatoriu de profesorul coordonator de religie.

Art. 7. Pentru buna desfãºurare a concursului se organizeazã comisii pentru fiecare etapã.

Art. 8. Pentru etapa judeþeanã ºi interjudeþeanã comisia cuprinde minim 15 profesori de religie, câte 2-3 comisii pe cele douã niveluri, în funcþie de numãrul de elevi promovaþi la aceste etape, iar comisia va cuprinde un numãr de 6 persoane, nivel I - clasele IX-X ºi numãr de 6 persoane nivel II clasele XI-XII, un secretar ºi un preºedinte care este Inspectorul ºcolar judeþean sau teritorial de religie.

La etapa interjudeþeanã comisia va fi stabilitã de cãtre Inspectorul ºcolar diecezan pe baza propunerilor fãcute de cãtre inspectorii teritoriali, imediat dupã desfãºurarea etapei zonale, iar preºedinte de onoare este un cadru didactic universitar.

Art. 9. Comisiilor le revin urmãtoarele responsabilitãþi: de a nota lucrãrile, care cu o sãptãmânã înainte de susþinerea concursului trebuiesc trimise spre verificare ºi de a nota susþinerea ºi participarea la dezbaterea lucrãrilor, în ziua concursului.

Art. 10. Comisia va cuprinde un numãr de 8-15 profesori de specialitate, repartizaþi astfel: - nivel I: clasele a IX-a ºi a X-a - 1-2 comisii cu 2-3 profesori pentru fiecare secþiune în parte; - nivelul claselor a XI-a ºi a XII-a -1-2 comisii cu 2-3 profesori pentru fiecare secþiune în parte.

Numãrul comisiilor ºi numãrul membrilor acestora va fi stabilit în funcþie de numãrul elevilor clasificaþi la fiecare etapã în parte.

Premierea se va face, pe douã niveluri, în ordinea descrescãtoare a punctajelor obþinute.

27

CAPITOLUL II Probele de concurs Art. 11. Concursul se va desfãºura în douã etape: 1) aprecierea, cu o notã, a conþinutului lucrãrilor (cu o sãptãmânã înainte de desfãºurarea concursului propriu-zis); 2) evaluarea, cu o notã, a susþinerii lucrãrii, prezentarea ei ºi participarea la dezbatere, în ziua concursului.

Art. 12. În etapa a doua, timpul acordat prezentãrii lucrãrii este de maxim 10 minute, din care cel mult 5 minute pentru prezentare (oralã sau cititã) ºi 5 minute pentru participare la dezbatere.

Art. 13. Se va puncta în mod deosebit conþinutul ºi modul de participare la dezbatere. În acest sens, nu va fi depunctatã prezentarea dacã ea va fi cititã!

CAPITOLUL III Metodologia de concurs Art. 14. Cu o sãptãmâna înainte de concursul propriu-zis profesorii coordonatori ai elevilor participanþi au obligaþia sã transmitã lucrãrile la comisiile stabilite, pe niveluri de participare, pentru a parcurge prima etapã (cf. art. 11).

Fiecare lucrare va fi tehnoredactatã, listatã pe format A4 (maxim 3 pagini) cu caractere româneºti, cu font 12 - Times New Roman ºi în format electronic.

Art. 15. Comisiile stabilite vor analiza conþinutul lucrãrilor ºi vor acorda o notã între 0 ºi 10.00.

Art. 16. În ziua concursului aceleaºi comisii se întrunesc înainte de ora începerii acestuia ºi vor fi repartizate pe niveluri, în funcþie de numãrul de elevi participanþi.

Art. 17. Membrii comisiilor instruiesc elevii cu regulile de participare la concurs, pentru a doua etapã (cf. art. 12-13).

Art. 18. Susþinerea oralã a lucrãrilor va fi apreciatã de aceeaºi comisie, care a evaluat conþinutul acestora înainte cu o sãptãmânã, cu note între 0 ºi 10.00.

Art. 19. Punctajul final al lucrãrii se obþine prin media aritmeticã, fãrã rotunjiri, constituitã din punctajul acordat de fiecare membru 28

al comisiei, pe niveluri de participare, fiecãrui elev participant, în cele douã etape (cf. art. 11).

Art. 20. Membrii fiecãrei comisii vor stabili punctajul final al fiecãrui elev participant ºi vor completa borderoul de concurs.

Art. 21. Nu pot fi membri ai comisiilor de concurs, profesorii care au rude în concurs, motiv pentru care trebuie sã dea o declaraþie scrisã asupra acestui fapt.

CAPITOLUL IV Stabilirea rezultatelor Art. 22. Rezultatul final al probei de concurs este nota obþinutã, prin media aritmeticã, fãrã rotunjiri a notelor acordate de membrii fiecãrei comisii, pentru fiecare etapã. Punctajul stabilit este certificat de preºedintele de comisie ºi rãmâne definitiv.

Art. 23. Ierarhia se stabileºte pe niveluri de participare în ordinea descrescãtoare a notelor obþinute.

Art. 24. Rezultatele concursurilor sunt fãcute publice în ziua concursului.

Art. 25. Concursul de eseuri nu admite contestaþii.

CAPITOLUL IV Premierea Art. 26. Premierea lucrãrilor la etapele ºcolare, judeþeanã ºi interjudeþeanã, se face în ordinea descrescãtoare a notelor.

Astfel: a) etapa judeþeanã: - 10,00-9,50 - premiul I - 9,49-9,00 - premiul II - 8,99-8,50 - premiul III - 8,49-7,50 - menþiune b) etapa interjudeþeanã: - 10,00-9,50 - premiul I - 9,49-9,00 - premiul II - 8,99-8,50 - premiul III - 8,49-8,00 - menþiune CAPITOLUL V Dispoziþii finale Art. 27. Prezentul regulament se va aplica începând din anul ºcolar 2007-2008, la nivel diecezan, cu avizul Oficiului.

Educatorul creºtin

PAGINA METODICÃ

Familia, locul în care Dumnezeu trebuie sã fie „acasã” Prof. Paula Odette Dôgan Soft educaþional pentru ºcolarii mici (sau pentru copii cu dizabilitãþi mentale uºoare) 1) Rugãciune de invocare a Duhului Sfânt 2) Observarea realitãþii Copiii vor fi ajutaþi sã înþeleagã ce înseamnã cu adevãrat conceptul de familie, sprijinul ºi susþinerea unei familii, mai întâi printr-o scurtã pildã ºi apoi printr-un joc didactic.

Pildã În Asia trãiau doi fraþi orfani, ai cãror pãrinþi muriserã de câþiva ani ºi care trãiau din mila oamenilor. Dintre cei doi fraþi, unul era sãnãtos, dar celãlalt, mai mic, era paralizat ºi nu putea merge. De aceea, fratele sãnãtos îl ducea totdeauna în spate, neavând bani sã-i cumpere un scaun cu rotile.

Odatã, niºte turiºti strãini, vãzându-l cum îºi carã fratele pe spate l-au întrebat: - Nu-þi este prea grea povara?

- Nu, pentru cã nu e o povarã. E frãþiorul meu, rãspunse micuþul. * Întrebãri pentru discuþie: - Ce v-a impresionat cel mai mult în aceastã pildã?

- Voi aþi face acelaºi lucru pentru fratele sau sora voastrã?

- De ce credeþi cã copilul mai mare îºi ajutã astfel fratele? * Apoi, dupã ce copiii vor fi întrebaþi dacã îºi iubesc familia ºi înþeleg ce înseamnã o familie, li se va cere sã-ºi imagineze cã sunt acasã, în familie ºi li se va explica cã vor juca un joc despre familie.

Joc educaþional O masã va fi adusã în mijlocul încãperii ºi, dacã e posibil, niºte bucãþi de pânzã vor fi fixate în jurul ei astfel încât masa sã arate nr. 1 / decembrie 2008

ca o fortãreaþã închisã. Apoi copiii vor fi împãrþiþi în trei grupuri: - primul grup reprezintã o „familie” ºi va fi invitat sã intre în fortãreaþã (adicã sã intre sub masã); - al doilea grup de copii reprezintã ”problemele” care pot apãrea de-a lungul vieþii; - iar al treilea grup reprezintã „oamenii rãi” pe care-i putem întâlni în viaþã. „Problemele” ºi „Oamenii rãi” încearcã sã-i atingã pe copiii din primul grup, semnificând cã vor sã facã rãu membrilor unei familii. Însã aceºtia pot fi atinºi doar când sunt în afara „familiei” dar când sunt în familie, nimic rãu nu-i poate atinge în sensul cã familia te ajutã sã treci mai uºor peste greutãþi ºi peste rãul din viaþã.

Prin acest joc copiii vor percepe concret conceptul de familie, care este un loc unde eºti iubit ºi ocrotit, iar profesorul sau catehetul îi va ajuta de asemenea sã înþeleagã, fãcând legãturã cu prima pildã, cã, chiar ºi atunci când familiile nu sunt perfecte, adicã când sunt neînþelegeri sau când lipseºte unul din pãrinþi sau ambii, ori un alt membru, din diferite motive, ele reprezintã oricum un loc „sigur” în care avem parte de iubire ºi susþinere ºi, de aceea, trebuie sã avem rãbdarea de a-i accepta pe cei dragi aºa cum sunt ºi sã apreciem faptul cã facem parte dintr-o familie.

Se trece apoi la urmãtoarea etapã.

3) Aprofundarea realitãþii Copiilor li se va explica faptul cã, în afarã de familia noastrã, pe care o vom numi „mica familie”, mai existã ºi o alta mai mare, întrucât Dumnezeu a creat toþi oamenii, indiferent de rasã, culoarea pielii, locul în care trãiesc sau religia cãreia îi aparþin.

29

Din acest punct de vedere, noi suntem cu toþii o mare familie, „Familia lui Dumnezeu”. De aceea, câtã vreme îi vom privi pe ceilalþi ca pe fraþii noºtri, nimic rãu nu va interveni în lume, la fel cum nimic rãu nu i-a putut atinge pe copii în interiorul „fortãreþei/familiei”.

Aºadar, „cheia” pãcii ºi înþelegerii în lume este iubirea.

Sã-i iubim aºadar ºi sã-i acceptãm pe ceilalþi cu toate diferenþele ºi caracteristicile lor, iar diferenþele nu trebuie privite ca ceva ce ne separã, ci, dimpotrivã, ca pe ceva ce îmbogãþeºte „Marea familie a lui Dumnezeu”.

Activitate practicã Copiii vor fi invitaþi sã deseneze un copac cu mai multe ramuri ºi pe fiecare ramurã sã deseneze o persoana diferitã, sau, dacã e posibil, sã deseneze un simbol pentru acea persoanã (în funcþie de nivelul de înþelegere al copiilor). De exemplu: - pentru o persoanã din Africa, vor desena un punct negru pe una din ramuri; - pentru o persoanã din Asia, un punct galben; - pentru o persoanã din tarile arabe, o semilunã; - pentru un creºtin, o cruce; - pentru o persoanã cu dezabilitãþi, un scaun cu rotile sau un baston. ªi aºa mai departe, vor fi invitaþi sã imagineze ei înºiºi diferite situaþii iar pe trunFamilia chiul arborelui vor scrie, pe vertical, „F lui Dumnezeu”.

Urmãtorul pas este sã-i ajutãm pe copii sã înþeleagã cã aceastã familie a lui Dumnezeu o putem experimenta în Bisericã ºi pentru aceasta le vom expune pilda de mai jos: Pilda Un preot misionar, povesteºte urmãtoarea întâmplare: „Odatã am celebrat Euharistia împreunã cu câþiva locuitori din sud-vestul Africii. Nici unul nu înþelegea nici mãcar un cuvânt din limba celuilalt ºi aveam impresia cã între ei sunt punþi de netrecut. Când însã am fãcut semnul crucii ºi am pronunþat cuvântul Isus, feþele lor întunecate s-au luminat. Am mâncat din aceeaºi pâine ºi am bãut din acelaºi potir 30

ºi ei nu ºtiau cum sã-ºi exprime iubirea lor faþã de mine. Nu ne vãzusem niciodatã ºi cu toate acestea ne-au legat mâini care nu erau din lumea aceasta. Atunci mi s-au deschis ochii ºi am început sã înþeleg evenimentul Rusaliilor. Am înþeles minunea Bisericii”.

Aºadar, în Bisericã suntem toþi copiii lui Dumnezeu ºi fraþi în Isus Cristos ºi cã, înfiinþând Biserica ºi tot ce înseamnã ea, Isus a dorit sã nu ne lase singuri.

4) Iluminarea biblicã La acest moment copiilor li se vor citi o serie de fragmente biblice din care vor înþelege cã Dumnezeu doreºte ca ei sã-ºi asculte ºi sã-ºi respecte pãrinþii ºi, prin extensie, pe toþi cei cãrora trebuie sã le poarte respect ºi de ademenea cã noi suntem copiii lui Dumnezeu.

Efeseni 6,1-4 Copii, ascultaþi în Domnul de pãrinþii voºtri, cãci este drept. „Sã cinsteºti pe tatãl tãu ºi pe mama ta” - este cea dintâi poruncã însoþitã de o fãgãduinþã „ca sã fii fericit ºi sã trãieºti multã vreme pe pãmânt”. ªi voi, pãrinþilor, nu întãrâtaþi la mânie pe copiii voºtri, ci creºteþi-i, în mustrarea ºi învãþãtura Domnului.

Educatorul creºtin

Proverbe 23,22;25 Ascultã pe tatãl tãu, care te-a nãscut, ºi nu nesocoti pe mama ta, când a îmbãtrânit.

Sã se bucure tatãl tãu ºi mama ta, sã se înveseleascã cea care te-a nãscut.

Galateni 4,4-7 Dar când a venit împlinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul sãu, nãscut din femeie, nãscut sub Lege, ca sã rãscumpere pe cei ce erau sub Lege, pentru ca sã cãpãtãm înfierea. ªi pentru cã sunteþi fii, Dumnezeu ne-a trimis în inimã Duhul Fiului Sãu, care strigã: „Aba”, adicã: „Tatã!”

Aºa cã nu mai eºti rob, ci fiu; ºi dacã eºti fiu, eºti ºi moºtenitor, prin Dumnezeu.

5) Angajamentul Copiii vor fi invitaþi sã-ºi exprime simbolic sentimentele faþã de cei dragi printr-un mic dar pentru pãrinþii/familia lor ºi de asemenea pentru cei ce fac parte din familia lui Dumnezeu.

Activitate practicã Pentru aceasta ei vor primi hârtie coloratã, modele ºi lipici pentru a pregãti flori mari, diferit colorate, partea centralã a florii având forma de inimã, semnificând inima oferitã de cei mici în dar familiei, ca semn de recunoºtinþã pentru iubirea ºi susþinerea pe care o primesc din partea ei.

Apoi copiii vor fi invitaþi sã pregãteascã un semn simbolic de iubire pentru ceilalþi fraþi în Cristos, de exemplu, vor desena doi oameni care se îmbrãþiºeazã sau vor scrie un mesaj pentru aceºtia etc.

De asemenea, copiii vor fi invitaþi nu doar sã ofere dovezi simbolice de iubire, dar ºi sã facã fapte concrete de iubire pentru cei dragi; de pildã, sã fie ascultãtori faþã de pãrinþi, sã fie „îngerul pãzitor” al fratelui sau mamei etc.

6) Rugãciunea finalã Þinând cont de vârsta copiilor este bine ca rugãciunea finalã sa fie realizatã ºi ea ca o invitaþie la meditaþie; de exemplu, printr-o pildã sau un cuvânt final miºcãtor, dupã care copiii vor fi invitaþi sã exprime fiecare câte o intenþie personalã de rugãciune ºi se va cânta un cântec. nr. 1 / decembrie 2008

Pilda: Povestea creionului Copilul îºi privea bunicul scriind o scrisoare. La un moment dat, întrebã: - Scrii o poveste care ni s-a întâmplat nouã?

Sau poate e o poveste despre mine?

Bunicul se opri din scris, zâmbi ºi-i spuse nepotului: - E adevãrat, scriu despre tine. Dar mai important decât cuvintele este creionul cu care scriu. Mi-ar plãcea sã fii ca el, când vei fi mare.

Copilul privi creionul intrigat, fiindcã nu vãzuse nimic special la el.

- Dar e la fel ca toate creioanele pe care le-am vãzut în viaþa mea!

- Totul depinde de felul cum priveºti lucrurile. Existã cinci calitãþi la creion, pe care dacã reuºim sã le menþinem, vei fi totdeauna un om care trãieºte în bunã pace cu lumea. a. Prima calitate: poþi sã faci lucruri mari, dar sã nu uiþi niciodatã cã existã o Mânã care ne conduce paºii. Pe aceastã mânã o numim Dumnezeu ºi El ne conduce totdeauna conform dorinþei Lui. b. A doua calitate: din când în când trebuie sã mã opresc din scris ºi sã folosesc ascuþitoarea. Asta înseamnã un pic de suferinþã pentru creion, dar pânã la urmã va fi mai ascuþit. Deci, sã ºtii sã suporþi unele dureri, pentru cã ele te vor face mai bun. c. A treia calitate: creionul ne dã voie sã folosim guma pentru a ºterge ce era greºit.

Trebuie sã înþelegi cã a corecta un lucru nu înseamnã neapãrat ceva rãu, ceea ce este neapãrat este faptul ca ne menþinem pe drumul drept. d. A patra calitate: la creion nu este important lemnul sau forma lui exterioarã, ci mina de grafit din interior. Tot aºa, îngrijeºte-te de ce se întâmplã înãuntrul tãu. e. ªi, în sfârºit, a cincea calitate a creionului: lasã totdeauna o urmã. Tot aºa, sã ºtii cã tot ce faci în viaþã va lãsa urme, astfel cã trebuie sã încerci sã fii conºtient de fiecare faptã a ta.

Se încheie cu intenþiile personale de rugãciune ºi cu cântecul: „Suntem Biserica lui Cristos!”.

31

DIVERSE

Rolul icoanei ca mijloc de învãþare în predarea religiei Prof. Valentina Mitrea O icoanã este o imagine reprezentând pe: Isus Cristos, sfinþi, îngeri, evenimente biblice importante, pilde sau evenimente din istoria Bisericii.

Icoanele ne ridicã minþile de la cele pãmânteºti la cele cereºti. Sfântul Ioan Damaschinul a scris: „…prin icoane vizibile suntem conduºi la contemplarea a ceea ce este divin ºi spiritual”. Prin pãstrarea memoriei celor pictaþi în icoane, suntem inspiraþi sã-i imitãm.

Icoana este o reprezentare în picturã a persoanei pe care o cuprinde: a Mântuitorului nostru Isus Cristos, a Sfintei Fecioare Maria, a diferiþilor sfinþi pe care îi cinsteºte Biserica, deci, este o aducere în conºtiinþa credincioºilor, prin mijloacele picturii, a persoanei cãtre care ne este cinstirea.

Creºtinii se roagã în prezenþa icoanelor.

Creºtinii venereazã icoanele, ceea ce înseamnã cã le respectã pentru cã sunt obiecte sfinte ºi pentru cã respectã pe cei pe care îi reprezintã. Nu ne închinãm icoanelor aºa cum nu ne închinãm steagului þarii. Respectul faþã de steag reprezintã aceeaºi atitudine ca ºi faþã de icoane, un fel de venerare. Aºa cum nu venerãm lemnul sau vopseaua, ci persoana pictatã în icoanã, tot aºa patrioþii nu venereazã þesãtura ºi culorile, ci þara reprezentatã de steag.

Evreii înþelegeau diferenþa dintre venerare si închinare (adorare). Un evreu pios îºi sãruta ºalul de rugãciune înainte sã ºi-l punã ºi sãruta Torah înainte sã o citeascã în sinagogã. Cu siguranþã Isus a fãcut la fel, înainte sã citeascã Scriptura în sinagogã. Primii creºtini au înþeles ºi ei aceastã distincþie.

32

Scriptura poruncea evreilor sã se închine înaintea chivotului, care avea pe el imaginea a doi heruvimi. În Psalmul 99,5 se porunceºte „Înãlþaþi pe Domnul, Dumnezeul nostru, ºi închinaþi-vã înaintea aºternutului picioarelor lui, cãci este Sfânt!”. Sã observãm cã aici cuvântul „închinare” este acelaºi cu cel folosit în Exodul 20,5 unde ni se porunceºte sã nu ne închinãm la idoli. Ce este „aºternutul picioarelor Lui”? În 1Cronici 28,8, David foloseºte aceastã expresie referindu-se la Chivotul Legãmântului. Psalmul 99 (98 în Septuaginta) începe cu imaginea Domnului care „ºade pe heruvimi” (Ps 99,1) ºi sfârºeºte cu îndemnul de a ne închina pe muntele lui cel Sfânt ceea ce întãreºte faptul cã în acest context se referea la Chivotul Legãmântului. Aceastã frazã reapare în Psalmul 132,7, unde este precedatã de expresia „haide la locuinþa lui” ºi este urmatã de chemarea „Scoalã-te, Doamne, vino la locul tãu de odihnã, tu ºi Chivotul mãreþiei tale!” Este interesant cã aceastã expresie este folositã în slujba din bisericã referitor la Educatorul creºtin

Cruce, ºi legãtura nu este întâmplãtoare pentru cã pe Chivot, între heruvimi se aflã capacul ispãºirii, peste care era stropit sângele jertfelor pentru pãcatele poporului (cf. Ex 25,22; Lev 16,15).

Trebuie de precizat cã noi nu cinstim icoana ca obiect, ci cinstim icoana ca reprezentare. Fãrã îndoialã cã nu se poate face abstracþie ºi de icoanã ca obiect, dar noi când zicem cã suntem cinstitori de icoane, ne gândim întotdeauna la cei pe care îi reprezintã icoanele, nu ne gândim la icoanã în sine.

Biserica ºi-a stabilit definitiv învãþãtura despre cultul sfintelor icoane, la Sinodul al VII-lea ecumenic, þinut la Niceea în anul 787. Acest for al Bisericii de pretutindeni a hotãrât ca „Sfintele Icoane, zugrãvite în culori din pietre scumpe ori din alte materii potrivite, sã se aºeze în sfintele Biserici ale lui Dumnezeu, pe vasele ºi veºmintele sfinte, pe pereþi, în case ºi pe drum. Cãci, de câte ori ni se fac vãzuþi cei zugrãviþi pe icoane, de atâtea ori se vor îndemna cei ce le privesc sã-ºi aminteascã ºi sã cinsteascã pe cei închipuiþi pe ele”.

Icoana este ºi un mijloc de legãturã între persoana pe care o prezintã ºi între credinciosul care stã în faþa icoanei cu cinstire, deci icoana nu este realitate în sine, ci ultima realitate este persoana reprezentatã pe icoanã.

De pildã, când ne adresãm Mântuitorului nostru Isus Cristos ca cinstitori ai chipului sãu spunem, vorbind cu Mântuitorul: „Preacuratului Tãu chip ne închinãm Bunule, cerând iertare pentru greºelile noastre, Cristoase Dumnezeule”, deci avem în vedere chipul Mântuitorului, dar vorbim nu cu el, ci cu Mântuitorul însuºi despre chipul lui.

Icoana este fereastra cãtre cer, spune sfântul Ioan Damaschin. Se spune cã ceea ce Evanghelia învaþã prin cuvânt, icoana vesteºte prin imagine. Regãsim în icoane toatã istoria mântuirii, precum ºi mãrturia concretã a sfinþeniei, la care suntem, cu toþii, chemaþi.

Icoanele din clasele în care învaþã elevii nu fac decât sã reprezinte un mod de respect din partea copiilor faþã de tradiþiile creºtine.

Sfinþii sunt personalitãþi exemplare ce pot fi nr. 1 / decembrie 2008

luate ca reper intr-un mediu de formare, cum este ºcoala. Icoanele au un netãgãduit rol instructiv. Ele au fost ºi sunt un neîntrecut mijloc didactic ºi catehetic pentru credincioºi, servind drept cãrþi puse la îndemâna celor care învaþã. Ele constituie o Evanghelie vizualã sau o variantã picturalã a Evangheliei.

Pentru credincioºi, icoanele sunt mai ales obiecte de cult cinstite prin îngenunchere, sãrutare, invocare a persoanei zugrãvite.

De ce?

Prof. Tereza Herciu Mã întreb: „Ce sunt în univers?” „Un fir de praf, minuscul, ºters…”

Mã întreb: „Ce sunt pe acest pãmânt?” „O trestie firavã-n vânt…” În omenire eu ce sunt? „Un glas ºoptit, un scâncet mut…”

De ce Eternul ºi Iubirea A pus în mine nemurirea?

De ce pe mine El m-a vrut Sã-i fiu icoanã pe pãmânt?

De ce, Tatãl-una cu El, Sufletul meu l-a ales cer?

De ce-a permis mereu sã cad Dar sã privesc spre ceru-nalt?

De ce mi-a dat neliniºtea ªi dorul de-a mã ridica?

De ce, la orice prãbuºire, El mã ridicã cu iubire?

De ce revarsã-n mine har, Deºi sunt vas mereu murdar?

De ce iertarea m-a învãþat ªi sacrificiul neîncetat?

De ce lucrarea sa în lume Vrea s-o împlineascã ºi prin mine?

De ce-a ales sã-i fiu altar, Prin jertfa sa, Tatãlui dar?

De ce El cere de la mine, Sã-i fiu chivot prezent în lume? ………………………………..

Rãspuns la toate am aflat, În Crist, pe cruce atârnat…

33

Lucrãtori în seceriºul Domnului Prof. Teodora Cojan Dupã revoluþia din 1989 s-a deschis o noua formã de apostolat în seceriºul Domnului.

Destul de târziu ºi dupã multe încercãri s-a acceptat intrarea profesorului de religie în ºcoalã. Mai întâi ca voluntari, apoi, încet-încet, ca personal didactic cu drepturi egale cu cele ale celorlalþi profesori.

Cine este profesorul de religie? Cine sunt persoanele cãrora se adreseazã?

Profesorul este un creºtin ales de Dumnezeu pentru a participa la formarea spiritualã ºi umana a copiilor ºi a tinerilor. Chemat în primul rând sã se lase modelat de Cristos pentru a deveni un model de credinþã în faþa copiilor lui Dumnezeu, chemat sã se facã „totul pentru toþi pentru ai câºtiga mãcar pe unii”, dupã cum spune sfântul Paul. Este un om cu slãbiciuni ºi greºeli, cu calitãþi ºi defecte, ales pentru a merge împreunã cu elevii pe calea mântuirii nu în fruntea lor, ales prin libera voinþã a lui Dumnezeu ºi trimis sã-ºi valorifice talanþii primiþi ºi nu pentru vreun merit personal deosebit.

Dincolo de faptul cã este o onoare pe care Dumnezeu ne-a fãcut-o este ºi o mare responsabilitate. O chemare la a veghea pentru cã pericolele sunt destul de multe. Dacã cuiva i se încredinþeazã o comoarã i se încredinþeazã odatã cu ea ºi multe griji ºi pericole. Grija de a apãra aceastã comoarã, de a te ridica la înãlþimea aºteptãrilor Stãpânului, grija de a „întrupa” în viaþa personalã Cuvântul încredinþat, cãci pericole sunt destul de multe, pericole care vin atât din interiorul nostru

34

cât ºi de la ceilalþi ºi aº aminti aici tentaþia de a ne crede superiori faþã de ceilalþi sau de a o considera totul ca o simplã meserie, de a face compromisuri dãunãtoare, de a vesti cuvântul propriu ºi nu pe cel al lui Dumnezeu...

Cine sunt persoanele cãrora ne adresãm?

Sunt în primul rând copiii lui Dumnezeu, sunt flori de diferite nuanþe, diferite parfumuri sau chiar probleme, toþi din grãdina Domnului.

Sunt nu numai cei educaþi dar ºi educatori pentru cã adesea ne dau lecþii de viaþã, mãrturii de credinþã deosibitã. Unii se ascund sub cochilia eu-lui sau sub umbrela unui anturaj ºi au nevoie de ajutorul nu numai al profesorului de religie ci ºi al colegilor, al familiei, al prietenilor pentru a avea curajul de a se lãsa modelaþi de Cristos.

Formarea creºtinã a unui om implicã deci mai multe persoane, mai multe instituþii (Biserica, ºcoala) între care un rol foarte important ocupã familia, iar la vârstã adolescenþei acest rol îl ia grupul de prieteni. E un drum frumos sau mai greoi în funcþie de deschiderea noastrã la mesajul divin, în funcþie de calitatea colaborãrii dintre persoanele implicate, în funcþie de cât de mult înþelegem faptul cã suntem flori ai aceleiaºi grãdini chemaþi sã dãm mãrturie prin parfumul vieþii noastre. În final câteva gânduri despre aceastã temã: Sunt cu adevãrat mari cei care sunt cu adevãrat buni. (George Chapman) Instruirea minþii este la fel de necesarã ca hrana pentru corp. (Marcus Tullius Cicero) Casa este cea mai mare ºcoala a virtuþilor umane. (William Ellery Channing) Profesorii iþi deschid uºa. De intrat trebuie sã intri singur. (Proverb chinezesc) Scopul educaþiei este acela de a schimba o minte goalã cu una deschisã. (Malcolm Forbes)

Educatorul creºtin

Coroana de Advent... la vreme de crizã Prof. Cristian Scripcaru Adventul - Timpul aºteptãrii, al reculegerii, al pãcii ne adunã an de an în biserici pentru a priveghea lângã lumina crescândã a coroanei de Advent, trãind speranþa primilor pãrinþi, a patriarhilor, a regilor ºi profeþilor Israelului care nu au avut bucuria de a-l vedea pe Domnul venind în lume.

Zilele noastre, e bine ºtiut ºi intens clamat de la altare, sunt însã cuprinse de supremaþia materialului, de indiferenþã religioasã.

Cu mare greu ºi din ce în ce mai puþini creºtini mai þin Crãciunul ºi tot ce ceea ce înconjoarã aceastã sãrbãtoare pentru ceea ce este ea cu adevãrat. Crãciunul ºi-a pierdut demult aura de altãdatã ºi chiar cuvântul în sine (Crãciun), are un sens din ce în ce mai material, consumist, pãgân, pe alocuri. Aºa se face cã, deºi mai sãrac, odatã, Naºterea Domnului ne îmbogãþea spiritual, era mai plinã de sens, mai veselã, mai frumoasã.

De curând, la o orã de religie la clasa a XII-a mi-a venit (nu pentru prima datã) ºi Dan, un tânãr admirabil. Încercam sã-i conving pe colegii lui cât de importantã e pregãtirea spiritualã pentru Crãciun ºi foloseam cuvântul acesta pentru a desemna marea sãrbãtoare a Naºterii Domnului. La un moment dat m-a oprit ºi m-a rugat sã nu mai folosesc acest cuvânt, sã spun mai bine Naºterea Domnului, pentru cã aceasta este esenþa sãrbãtorii ce vine. Am rãmas cu acest moment în minte.

Daniel a reuºit sã mã facã sã înþeleg cât de pãgânizatã e aceastã sãrbãtoare cã, de fapt, de când au început sã intre banii în casele noastre ºi a început sã miroasã a Occident ºi la noi, micul Isus a fost dosit într-un presepiu sau sub bradul bine luminat ºi acolo a rãmas, rece, gol, neinteresant pentru nimeni... iar Naºterea a devenit Christmas, Crãciun... Shopping Day, nr. 1 / decembrie 2008

Eating Day, Party Day sau orice altceva, dar nu Naºterea Speranþei noastre - Isus Mesia.

Aºa a ajuns ºi coroana noastrã de Advent.

Menitã a ne fi ceas, mãsurãtoarea timpului nostru pânã la venirea Domnului, semn al speranþei ºi al Luminii lui Mesia care a venit în lume acu’ mai bine de 2000 de ani, coroana a fost pusã în cui dupã „admirabilul” model occidental: pe uºi, pe prag, pe pereþi ºi acolo stã ca un frumos ornament. Ciudatã utilizare dacã ne gândim ce înseamnã de fapt a pune în cui un lucru, o idee, în dulcele nostru grai românesc: „a pus ghetele în cui”, „a pus facultatea în cui”... abandonare totalã. Tocmai de aceea, mica coroanã de Advent nu mai este azi simbolul aºteptãrii ci o micã patã de verde într-un context alb, galben, roºu... De fapt, oamenii de azi au renunþat sã mai aºtepte, au uitat de Sãrbãtorit, nici mãcar nu îl mai bagã în seamã, ci trec direct la bucate, la cadouri.

Fãrã sã cãdem în patetic, în nota obiºnuitã a neîncrederii care domneºte azi, în criza economicã dar ºi spiritualã care ne pãtrunde pe zi ce trece, cred cã ar trebui sã reconsiderãm coroana ºi sã nu o mai punem în cui.

Locul ei este pe mese, lângã icoana la care ne spunem rugãciunile, în locurile cele mai vizibile, numai de acolo îºi poate realiza scopul ei firesc: acela de a ne face sã aºteptãm cu speranþã ºi cu sufletul curat ieºirea din crizã: venirea pe lume a lui Mesia în fericita zi de Naºterea Domnului... în inimile noastre.

O sãrbãtoare a Naºterii Domnului fericitã, autenticã tuturor!

35

ªTIRI Sub egida European Committee for Catholic Education (CEEC) - Bruxelles ºi a Conferinþei Episcopale Române (CER), la Sinaia s-a desfãºurat, în perioada 25-28 septembrie 2008, Simpozionul internaþional „Reflecþii asupra învã þãmântului religios catolic din punctul de vedere al inspectorului de religie”.

Manifestarea s-a bucurat de o largã participare naþionalã ºi internaþionalã ºi de un interes deosebit, deoarece generozitatea temei ºi referatele conferenþiarilor au adus în primplan atât situaþia învãþãmântului religios din Europa ºi România, cât ºi modul în care sunt percepute profesorul de religie ºi ora de religie în ºcoalã.

Au participat la manifestare: Excelenþa sa Petru Gherghel - episcop de Iaºi, Excelenþa sa Aurel Percã - episcop auxiliar de Iaºi ºi responsabil cu învãþãmântul catolic al CER, prof. Etienne Verhack - secretar general CEEC, pr. Frans Hitchinson - inspector ºcolar Flandra, prof. dr. Mioriþa Got - preºedinte al Secretariatului Naþional al Educaþiei Catolice, prof. Rozalia Mina Moarau - inspector eparhial Dieceza de Maramureº, prof. Ramona

Benedek - profesor de religie romano-catolic, Dieceza Romano-Catolicã Oradea, prof. Gabriella Molnár - inspector ºcolar diecezan, Dieceza Satu Mare - Maramureº, prof. Elena ªtefãnescu - inspector ºcolar Reºiþa, Eparhia Greco-Catolicã Lugoj, sr. prof. Ligia Man profesor de religie la Liceul Greco-Catolic 36

Oradea, prof. Adriana Tuºa - profesor de religie la Colegiul Naþional „Emil Racoviþã” din ClujNapoca, sr. prof. Maria Fodoca - Liceul Greco-Catolic Bucureºti, pr. prof. univ. dr. Vasile Nechita - inspector de specialitate ISJ Iaºi, pr. prof. dr. Tarciziu-Hristofor ªerban - inspector ºcolar diecezan Bucureºti, pr. prof. Ioan Fârte - profesor de religie greco-catolicã, Grupul ªcolar „Aurel Vlaicu” Baia Mare, prof. Zoltan Gnandt - profesor de religieistorie, Grupul ªcolar Teoretic Romano-Catolic „Mám János”, pr. prof. Johann Dirschl - inspector ºcolar diecezan, Dieceza de Timiºoara, prof. László Gál - inspector ºcolar general adjunct, pr. conf. univ. dr. Iosif Enãºoae inspector ºcolar zonal Iaºi, pr. prof. univ. dr. Iosif Bisoc, OFMConv. - inspector ºcolar diecezan Iaºi.

La finalul manifestãrii s-a evidenþiat faptul cã este nevoie de o permanentã evaluare atât a profesorului de religie, cât ºi a elevului, deoarece predarea disciplinei religie în ºcoalã îºi poate atinge scopul numai în momentul în care aceasta va fi înþeleasã ca fiind o „artã” de armonizare dintre minte, trup ºi suflet. *** La sediul Episcopiei Romano-Catolice de Iaºi, în ziua de joi, 11 decembrie 2008, a avut loc o consfãtuire a directorilor liceelor teologice din Dieceza Romano-C Catolicã de Iaºi, consfãtuire organizatã la iniþiativa Oficiului pentru Pastoraþia ªcolarã ºi Predarea Religiei în ªcoli, avându-l coordonator al discuþiilor pe PS Aurel Percã, episcop auxiliar de Iaºi.

Ordinea de zi a cuprins teme ºi subiecte specifice învãþãmântului liceal teologi: solicitarea de noi specializãri; participarea elevilor liceelor teologice la olimpiade ºi concursuri ºcolare; rezolvarea problemelor la nivel de M.Ed.C.T. ºi Inspectorate ªcolare Judeþene; menþinerea legãturii între liceele teologice, iniþierea ºi desfãºurarea de acþiuni comune (conferinþe, sesiuni de referate ºi comunicãri, mese rotunde etc.); diverse. În deschiderea lucrãrilor consfãtuirii PS Petru Gherghel a adresat un salut participanþilor ºi a urat mult succes în desfãºurarea întâlnirii.

Educatorul creºtin

Dupã momentul de rugãciune, PS Aurel Percã a salutat iniþiativa de întâlnire a directorilor liceelor teologice din Dieceza de Iaºi ºi a directorului ªcolii Profesionale din Pildeºti, evidenþiind importanþa învãþãmântului confesional în contextul învãþãmântului românesc ºi european. În continuare a prezentat o scurtã informare cu privire la Congresul european despre ºcolile catolice cu tema „ªcoala catolicã în spaþiul public european”, organizat de Consiliul Conferinþelor Episcopale din Europa (CCEE) ºi Comitetul European pentru Învãþãmântul Catolic care a avut loc la Roma, în perioada 30 noiembrie - 2 decembrie 2008, unde au participat episcopi catolici responsabili cu învãþãmântul din cadrul toate þãrile Uniunii Europene ºi reprezentanþi ai comitetului menþionat ºi lansând un apel participanþilor de a contribui la îmbunãtãþirea vieþii ºcolilor catolice din dieceza de Iaºi. De asemenea, Excelenþa sa a adus la cunoºtinþã celor prezenþi de organizarea Simpozionul Internaþional al Reprezentanþilor Învãþãmântului Catolic din Europa, ce se va desfãºura la Bucureºti, în luna martie 2009.

Pr. prof. univ. dr. Iosif Bisoc, OFMConv., inspector ºcolar diecezan, a evidenþiat necesitatea întâlnirii directorilor ºcolilor confesionale, pentru creºterea calitãþii ºi dezvoltarea învãþãmântului catolic, alinierea lui la standardele europene ºi crearea unui punct de vedere comun în activitatea viitoare. În continuarea lucrãrilor consfãtuirii au fost invitaþi directorii sã prezinte pe scurt unitãþile ºcolare pe care le reprezintã: pr. prof. dr. Anton Sãboanu - Colegiul Naþional Catolic „Sfântul nr. 1 / decembrie 2008

Iosif” Bacãu, pr. prof. Eusebiu Þîmpu - Liceul Teologic „Sfântul Francisc de Asissi” Roman, pr. prof. dr. Benone Lucaci - coordonatorul profilului teologic din cadrul ªcolii Normale „Vasile Lupu” Iaºi, prof. dr. Violeta Apostu Liceul Teologic „Fericitul Ieremia” Oneºti ºi fr. Daniel Ciobanu - ªcoala Profesionalã „Ioan de la Salle” - Pildeºti.

Intervenþiile celor prezenþi în dezbaterea punctelor prevãzute de ordinea de zi au clarificat problemele puse în discuþie ºi au stabilit direcþii ºi principii comune de acþiune. În încheierea lucrãrilor pãrintele inspector ºcolar diecezan a mulþumit episcopului Aurel Percã pentru interesul ºi disponibilitatea manifestatã pentru creºterea calitãþii învãþãmântului catolic ºi implicarea în rezolvarea problemelor cu care acesta se confruntã în contextul reformei învãþãmântului românesc. La rândul sãu, PS Aurel Percã a asigurat pe directorii ºcolilor catolice de sprijin ºi colaborare ºi le-au urat mult succes în activitãþile viitoare ºi o colaborare viitoare fructuoasã între profesorii ºi elevii liceelor teologice.

(Prof. dr. Violeta Apostu / www.ercis.ro) *** La Editura „Presa Bunã” a fost publicat un nou manual de religie romano-ccatolicã, elaborat de pr. dr. Alois Hîrja, se adreseazã elevilor de clasa a IX-a ºi are ca temã Biblia.

Schema generalã a manualului a prevãzut la începutul fiecãrei lecþii rubrica „Încercaþi sã rãspundeþi”, apoi este analizat subiectul lecþiei ºi la sfârºit este rubrica „Aplicaþi noile cunoºtinþe”. În fiecare lecþie, pe lateralele paginilor, sunt incluse imagini sau texte care sã ajute procesul de predare ºi, mai ales, înþelegerea de cãtre elevi a conceptelor prezentate.

Lucrarea este împãrþitã în trei pãrþi, fiecare parte fiind subîmpãrþitã în lecþii ºi urmatã de o secþiune de „Recapitulare. Evaluare”.

37

Cele trei pãrþi în care este expusã învãþãtura despre Biblie sunt: - Noþiuni generale despre Sfânta Scripturã; - Vechiul Testament. Prezentare ºi învãþãturi utile pentru a-l înþelege; - Noul Testament. Prezentare ºi învãþãturi pentru o corectã aprofundare.

Manualul a primit imprimatur din partea PS Petru Gherghel, episcop de Iaºi. La elaborarea sa au fost folosite materiale lucrate împreunã cu studenþi de la anul II de la Facultatea de Teologie Romano-Catolicã Iaºi (anul universitar 2007-2008), coordonatorul manualului fiind pr. Alois Hîrja.

Materialele au fost revizuite de o comisie formatã din: pr. dr. Iosif Enãºoae, pr. dr. Iosif Bisoc, pr. Alois Bulai ºi prof. Angelica Iacob.

(Florin Jitaru * www.ercis.ro) *** Întâlnirea anualã a profesorilor de religie va avea loc la Iaºi, la 26 aprilie 2009, ºi va începe cu sfânta Liturghie, la ora 11. *** VIII: Olimpiada de religie pentru clasele V-V * În perioada 17-25 ianuarie 2009 va avea loc etapa pe ºcoalã a Olimpiadei de religie, etapã organizatã de fiecare profesor în parte la ºcoala unde îºi desfãºoarã activitatea; pentru etapa urmãtoare, criteriile de admitere vor fi conform regulamentului. * La 28 februarie 2009 va avea loc etapa judeþeanã (zonalã) organizatã de fiecare zonã în parte, calificaþi la urmãtoarea etapã vor fi conform regulamentului ºi trebuiesc comunicaþi pânã la 20 februarie. * La 21 martie 2009 va avea loc etapa judeþeanã pentru zona Bacãu. * La 9 mai 2009 se va desfãºura la Oneºti etapa interjudeþeanã a olimpiadei de religie. *** Concursul de eseuri religioase pentru clasele IX-X XII: * La 28 februarie 2009 va avea loc etapa judeþeanã (zonalã) organizatã de fiecare zonã în parte, calificaþi la urmãtoarea etapã vor fi 38

conform regulamentului ºi trebuiesc comunicaþi pânã la 20 februarie; lucrãrile participante vor fi trimise atât în format electronic cât ºi în format clasic la inspectorii zonali pânã la 20 februarie 2009. * La 14 februarie 2009 va avea loc etapa judeþeanã pentru zona Bacãu; lucrãrile participante fiind trimise atât în format electronic cât ºi în format clasic pânã la 4 februarie 2009. * La 16 mai 2009 se va desfãºura la Roman, la ora 10, etapa interjudeþeanã a concursului de eseuri. Lucrãrile participante vor fi trimise atât în format electronic cât ºi în format clasic pânã la 9 mai 2009 la inspectorul zonal Paula Doðan. * Temele tratate de elevi vor fi: 1. Familia creºtinã în opera sfinþilor pãrinþi ºi a marilor teologi 2. Sfântul Paul ºi tinerii 3. „Eu sunt pâinea cea vie” - Sfânta Euharistie - creaþie literarã - De menþionat ca nu se permite ca acelaºi elev sa participe la mai multe secþiuni. *** Missio Canonica va fi: - Iaºi, 23 mai 2009, ora 10.30; - Roman, 23 mai 2009, ora 16.00; - Oneºti, 30 mai 2009, ora 10.30; - Bacãu, 30 mai 2009, ora 15.00. Întâlnirea va debuta fie cu un moment spiritual, circa o jumãtate de orã (o lectio divina, o meditaþie, ora medie etc.), fie cu sfânta Liturghie. Urmeazã discuþii cu toþi profesorii ºi apoi prezentarea dosarului fiecãrui profesor în parte.

Acte necesare sunt: - recomandarea parohului; - memoriu de activitate al anului ºcolar anterior; - CV reactualizat (unde e cazul); - pentru debutanþi: plan de lecþie. *** Exerciþiile spirituale pentru profesorii de religie romano-ccatolicã din Dieceza de Iaºi se vor desfãºura între 28 august ºi 30 septembrie 2009, la Luncani.

Educatorul creºtin

ADRESE Colegiul Naþional Catolic „Sf. Iosif” - Bacãu Adresa: Calea Moldovei, 233 RO - 600353 Bacãu Tel. seminar: 0334/401662, Tel. director: 0234/574513, 0234/579642 Liceul Catolic „Sfânta Tereza a Pruncului Isus” din Iaºi Adresa: Aleea Mihail Sadoveanu, nr. 46, 700489-Iaºi; Tel. director: 0232/214955; Tel. secretariat: 0232/219011 Responsabil profil teologie romano-catolicã (director coordonator): Pr. dr. Benone Lucaci (tel. 0745/483376; e-mail: benoluc@yahoo.it) Profesori diriginþi: - pr. Petru Chelaru (tel. + fax 0232/290506; 0232/290001; 0747/699147; e-mail: chelarupetru@hotmail.com); - pr. Felix Roca (tel. 0232/262156; fax 0232/217998; 0741/501481; e–mail: pr.felixroca@gmail.com); - prof. Amalia Romila.

Ceilalþi profesori sunt din corpul profesoral al ªcolii Normale.

Elevi pentru anul 2008-2009: 83 elevi - cls. a IX-a: 19 - cls. a X-a: 20 - cls. a XI-a: 18 - cls. a XII-a: 26 Liceul Teologic „Fericitul Ieremia” din Oneºti Adresa: Bd. Belvedere, 7, 601091-Oneºti, jud. Bacãu; Tel. + fax 0234/321630; E-mail: lic_frieremia@yahoo.com Director: prof. dr. Violeta Apostu (tel. 0234/321630; 0744/568706; e-mail: abavio2002@yahoo.it) Secretar: Paraschiva Adam (tel. 0234/321630; 0747/168783; e-mail: kiva_ad@yahoo.com) nr. 1 / decembrie 2008

Liceul Teologic Romano-C Catolic „Sf. Francisc de Assisi” din Roman Str. ªtefan cel Mare, 268/B Roman, judeþul Neamþ Tel./fax 0233/741421, E-mail: franciscan@email.ro sit: www.ltf.ofmconv.ro ªcoala Profesionalã „La Salle” din Pildeºti: Titular: Asociaþia „Institutul Sfântul Ioan de la Salle” Adresa: Str. Vasile Alecsandri, nr. 1, 617136-Pildeºti, com. Cordun, jud. Neamþ Tel.+fax: 0233/748537 E-mail: scoalapildesti@lasalle.ro Profiluri SAM (Nivel 1) ºi Anul de completare (Nivel 2): - instalator instalaþii tehnico-sanitare ºi de gaze (50 elevi) - tâmplar universal (40 elevi/e) - croitor îmbrãcãminte dupã comandã (28 elevi/e) Profesori: 18 (15 laici ºi 3 fraþi) Elevi: 118 (34 în clasa a IX-a, 35 în clasa a X-a, 49 în clasa a XI-a (an de completare).

Redacþia revistei

Educatorul creºtin, împreunã cu toþi profesorii, elevii ºi colaboratorii sãi, vã doresc o sfântã ºi binecuvântatã Sãrbãtoare a Naºterii Domnului Isus Cristos ºi un an 2009 plin de bucurii!

La mulþi ani 2009!

39