BUCHANAN Calculul 1-157 cc.qxd
3/8/10
4:57 PM
Page 1
BUCHANAN Calculul 1-157 cc.qxd
3/8/10
4:57 PM
Page 2
BUCHANAN Calculul 1-157 cc.qxd
3/8/10
4:57 PM
Page 3
BUCHANAN Calculul 1-157 cc.qxd
3/8/10
4:58 PM
Page 4
The original title of this book is The Calculus of Consent: Logical Foundations of Constitutional Democracy, by James M. Buchanan and Gordon Tullock Copyright © by the University of Michigan Press 1962 All rights reserved. © Publica, 2010, pentru ediflia în limba românæ ISBN 978-973-1931-27-2
Descrierea CIP a Bibliotecii Naflionale a României BUCHANAN, JAMES M Calculul consimflæmântului : fundamentele logice ale democrafliei constituflionale / James M. Buchanan & Gordon Tullock ; trad.: Monica Sibinescu, Laura Sibinescu. Bucureøti : Publica, 2010 Bibliogr. ISBN 978-973-1931-27-2 I. Tullock, Gordon II. Sibinescu, Monica (trad.) II. Sibinescu, Laura Elena (trad.) 32
EDITORI: Cætælin Muraru Radu Minculescu Silviu Dragomir DIRECTOR EXECUTIV: Bogdan Ungureanu COPERTA: Alexe Popescu
REDACTOR: Valentin Protopopescu DTP: Ofelia Coøman CORECTURÆ: Rodica Petcu Elena Biflu
BUCHANAN Calculul 1-157 cc.qxd
3/8/10
4:58 PM
Page 5
Cuprins Cuvânt înainte: Cât costæ de fapt libertatea . . . . . . . . . . . . . . . . . .
7
Prefaflæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
11
I.
CADRUL CONCEPTUAL
1. Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
21
2. Postulatul individualist . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
30
3. Politica øi relafliile economice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
36
4. Raflionalitatea individualæ în alegerea socialæ . . . . . . . . . . . .
53
II. DOMENIUL ALEGERII SOCIALE 5. Organizarea activitæflii umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
67
6. O teorie economicæ generalæ a constitufliilor . . . . . . . . . . . . .
92
7. Regula unanimitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
118
8. Costurile decizionale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
133
III. ANALIZE ALE REGULILOR DECIZIONALE 9. Structura modelelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
161
10. Votul cu majoritate simplæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
176
11. Votul cu majoritate simplæ øi teoria jocurilor . . . . . . . . . . . . .
196
12. Regula majoritæflii, teoria jocurilor øi optimalitatea Pareto . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
225
13. Optimalitatea Pareto, costurile externe si redistribuirea veniturilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
246
14. Anvergura øi dimensiunile acfliunii colective . . . . . . . . . . . . .
259
15. Reguli de vot cu majoritate calificatæ, reprezentativitatea øi interdependenfla variabilelor constituflionale . . . . . . . . . . .
272
BUCHANAN Calculul 1-157 cc.qxd
3/8/10
4:58 PM
Page 6
16. Legislatura bicameralæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
297
17. Modelul tradiflional al regulii majoritæflii . . . . . . . . . . . . . . . . .
315
IV. ECONOMIA ØI ETICA DEMOCRAfiIEI 18. Etica democraticæ øi eficienfla economicæ . . . . . . . . . . . . . . . .
335
19. Grupurile de presiune, interesele speciale øi constituflia . . .
356
20. Politica societæflii bune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
373
Anexa 1: Note pe marginea lecturii filozofiei politice, de James M. Buchanan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
386
Anexa 2: Predecesori în domeniul teoretic, de Gordon Tullock . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
409
Note . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
435
6
Calculul consimflæmântului Xxxxxxx
BUCHANAN Calculul 1-157 cc.qxd
3/8/10
4:58 PM
Page 7
Cuvânt înainte Cât costæ de fapt libertatea Apærutæ într°o primæ ediflie în 1962 øi reluatæ în 1999, Calculul consimflæmântului (tradusæ la noi pentru prima datæ în 1995 sub titlul Calculul consensului) e consideratæ deja o operæ clasicæ în teoria economicæ, fie øi pentru cæ are ambiflia sæ foloseascæ sistematic instrumentele economiei spre a explica mecanismul deciziei publice, considerat de mulfli nu numai pânæ în anii 1960, dar øi în zilele noastre, drept exclusiv operæ a marketingului politic, a carismei individuale a politicienilor, a diferenflei de informare între diversele categorii de votanfli ori, pur øi simplu, a umorilor de moment ale electoratului. Calculul, al cærui titlu complet indicæ aria de studiu la care se referæ cartea (Fundamentele logice ale democrafliei constituflionale), nu studiazæ arta persuasiunii politice ori resorturile iraflionale ale votului, ci mecanismele raflionale de alegere într°o democraflie, determinate în funcflie de calculul de cost al diverselor opfliuni la care are dreptul cetæfleanul, membru al unei societæfli democratice. Coerenfla gândirii lui Buchanan øi a colegilor sæi este remarcabilæ, dacæ ne raportæm la ansamblul operei lui: Calculul consimflæmântului poate fi privit ca un capitol dintr°o serie de lucræri, semnate de James Buchanan singur ori împreunæ cu alfli economiøti, ce exploreazæ teoria alegerii în democraflie, de la motivafliile votului, natura øi limitele libertæflii într°o societate øi pânæ la raportul între cererea øi oferta de bunuri publice. Buchanan susfline cæ poziflia raflionalæ a cetæfleanului, între constrângerea maximæ, unde un singur om decide pentru tofli („Leviatan“), øi libertatea maximæ, unde fiecare decide pentru sine (anarhie), este cumva mai aproape de aceasta din urmæ, judecând la modul ideal, pentru cæ o comunitate unde fiecare ar avea dreptul sæ decidæ totul pentru sine øi sæ se
Cât costæ de fapt libertatea Calculul consimflæmântului
7
BUCHANAN Calculul 1-157 cc.qxd
3/8/10
4:58 PM
Page 8
poatæ opune cu succes absolut oricærei decizii care i°ar stânjeni interesele ar corespunde cu definiflia unanimitæflii de voturi, unde nu se poate lua nicio decizie decât dacæ la ea consimt (consent) tofli membrii comunitæflii. În practicæ însæ, funcflioneazæ regula majoritæflii de voturi, unde pentru fiecare categorie de decizii øi pentru fiecare gen de comunitate ajunge sæ fie determinatæ o majoritate optimæ atât din punctul de vedere al costurilor negocierii deciziei (ce sacrificæ decidenflii politici atunci când propun o anumitæ opfliune comunitæflii), cât øi din acela al costurilor implicate pentru cei ce vor suporta efectele deciziei (la ce renunflæ cetæflenii atunci când opteazæ pentru un anumit politician/o anumitæ politicæ). Pentru unele decizii/comunitæfli ajunge majoritatea, pentru altele 50% plus 1, pentru altele — douæ treimi din voturi, pentru altele — unanimitatea. Øi atâta vreme cât unanimitatea nu poate deveni o regulæ — cæci costurile presupuse de negocierea unor decizii care sæ nu fie contestate de nimeni sunt de regulæ mari, uneori imposibil de suportat pentru comunitate — e de preferat orice se apropie de ea, în speflæ majoritæflile consolidate: peste 60%, douæ treimi. Explicabil deci, de ce James Buchanan øi coautorul Calculului, Gordon Tullock (ambii absolvenfli de Drept la Universitatea din Chicago øi, la începutul anilor 1960, profesori la Facultatea de Drept a Universitæflii Virginia) îøi numesc abordarea „individualism economic“. Buchanan ne scoate de la cursul de psihologie a maselor øi ne readuce la cursul clasic de economie: dacæ pânæ la el a fost studiatæ îndestul alegerea individualæ pe terenul pieflelor, al opfliunilor de consum, ar trebui ca aceleaøi instrumentele sæ fie aplicate øi pentru analiza sferei politice, studiind alegerile fæcute de individ, costurile (de la cele neglijabile pânæ la cele foarte dureroase) opfliunilor personale, compromisurile între stat øi cetæfleni øi, în cele din urmæ, conflictul implicit, natural, între cei ce oferæ opfliuni în societate øi cei care le „cumpæræ“. E lesne de înfleles cæ, dacæ am ajuns la acest din urmæ punct, ne vom întoarce imediat la disputele curente între ceea
8
Calculul consimflæmântului Cât costæ de fapt libertatea
BUCHANAN Calculul 1-157 cc.qxd
3/8/10
3:29 PM
Page 9
ce numim stânga øi dreapta în termeni politici øi eterna bætælie dintre stat øi individ, de la mærimea impozitelor pânæ la supravegherea prin camere video plantate pe stradæ. Concluzia sau, mai curând, avertismentul lui Buchanan e cæ statul nu e compus din arbitri neutri, ci din oameni dornici sæ°øi promoveze propriile interese, care riscæ sæ încalce drepturile øi libertæflile democratice ale cetæflenilor. De pildæ, finanfle publice contra alegere publicæ: Buchanan a evaluat inclusiv moøtenirea politicæ a lui Keynes, pe care îl criticæ din acelaøi unghi al opfliunilor aflate la dispoziflia cetæfleanului, susflinând cæ un sistem keynesian, bazat pe un stat înclinat sæ accepte deficite publice în locul unor bugete echilibrate, ar fi poate mai potrivit unei „dictaturi binevoitoare”, nu unei democraflii unde cetæflenii sunt øi contribuabili, øi beneficiari ai serviciilor publice. Doar un pas de aici pânæ la punerea în relaflie a lui Buchanan cu libertarianismul. „Hayek øi Mises ar putea sæ mæ considere un economist de øcoalæ austriacæ, în timp ce alflii, cu siguranflæ, nu mæ vor considera“, ræspundea Buchanan, ambiguu, într°un interviu din 1987 pentru Austrian Economics Newsletter. Øi mai departe: „În generaflia mea (James Buchanan este næscut în 1919, n.n.) oamenii care se apucau de economie erau pasionafli de ideea de a salva lumea. Tofli eram socialiøti, dar unii dintre noi s°au convertit øi au devenit propovæduitori ai ordinii pieflelor, ai libertæflii individuale øi ai libertarianismului.” Øi încæ, dovedind fineflea inconfundabilæ a intelectualului care fline sæ°øi explice lumea înconjurætoare în loc sæ°i porunceascæ sæ se schimbe dupæ dorinfla lui: „E o distincflie importantæ care trebuie fæcutæ între a adopta o poziflie ideologicæ øi a încerca sæ aduci argumente ca s°o susflii, pe de o parte, øi a evalua consecinflele unor idei spre a ajunge în cele din urmæ la o poziflie ideologicæ”. Cu alte cuvinte, el n°a pornit de la nofliunea de libertate când øi°a elaborat teoria, ci libertatea a fost „mai mult un rezultat al metodologiei mele”. Øi, într°adevær, dacæ vefli cæuta un radicalism al solufliilor la Buchanan, nu°l vefli gæsi. Nu propune desfiinflarea statului sau abolirea impozitærii. E însæ suficient de categoric pentru
Cât costæ de fapt libertatea Calculul consimflæmântului
9
BUCHANAN Calculul 1-157 cc.qxd
3/8/10
3:29 PM
Page 10
a trezi suspiciunea unor cititori (îi gæsifli pe Amazon.com) cæ Buchanan e de fapt un simplu ideolog conservator care pune la mare prefl opfliunile care prezervæ libertatea personalæ a celor mulfli pentru cæ ele ascund de fapt o pledoarie pentru apærarea proprietæflii celor bogafli øi puflini. Nimic mai fals, ræspund alfli cititori: economistul american nu face decât sæ spunæ cæ øi guvernele democratice pot deveni tiranice øi cæ o societate prosperæ e aceea care øtie sæ limiteze „politica”, pofta oamenilor de stat de a°øi impune interesele personale în dauna celor ale întregii societæfli. Iar cartea din 1962 îøi pæstreazæ prospeflimea øi acum tocmai pentru cæ, în acest ræstimp, politica în sensul descris mai sus a fost de pufline ori învinsæ. Crengufla Nicolae BUSINESS Magazin
10
Calculul consimflæmântului Cât costæ de fapt libertatea
BUCHANAN Calculul 1-157 cc.qxd
3/8/10
3:29 PM
Page 11
Prefaflæ Aceasta este o carte despre organizarea politicæ a unei societæfli a oamenilor liberi. Metodologia sa, aparatul sæu conceptual øi elementele sale analitice rezultæ, în mod esenflial, din disciplina care are ca subiect organizarea economicæ a unei astfel de societæfli. Cercetætorii øi cei care studiazæ domeniul øtiinflelor politice ne vor împærtæøi interesul în ceea ce priveøte aspectele esenfliale examinate. Colegii lor din domeniul øtiinflelor economice ne vor împærtæøi interesul în privinfla construirii argumentafliei. Aceastæ lucrare se aflæ exact la granifla miticæ øi misticæ dintre aceste douæ fiice risipitoare ale economiei politice. Datoritæ acestui lucru, cartea øi lucrarea pe care o cuprinde par extrem de similare oricærui efort autentic de cultivare a porfliunii de pæmânt aflate de ambele pærfli ale gardului. Dupæ cum øtie aproape orice fermier, a ara pæmântul situat de ambele pærfli ale unui gard prezintæ atât beneficii, cât øi costuri. În primul rând, atunci când este cultivat în mod corespunzætor, solul care se gæseøte de°a lungul gardului este, dupæ toate probabilitæflile, mai productiv øi mai fertil decât acela, mai uøor accesibil, din mijlocul câmpului. Acest avantaj potenflial tinde totuøi sæ fie anulat de probabilitatea crescutæ de eroare sau de accident la limita convenflionalului. Pot fi întâlnite mai multe pietre sau cioturi, iar simplul fapt cæ teritoriul este necunoscut face inevitabile abaterile involuntare. La aceste douæ træsæturi caracteristice mai trebuie adæugatæ øi a treia, una cu care Robert Frost a fæcut impresie chiar øi asupra celor care nu øtiu nimic despre metafora noastræ agraræ. „Good fences make good neighbors“*, iar relafliile de vecinætate sunt în pericol sæ fie perturbate în cazul în care gardul este prea aproape de hotar. Practicienii tradiflionaliøti, atât din domeniul øtiinflelor politice, *
„Dacæ ai garduri bune, ai øi vecini buni“ (n.t.).
Prefaflæ Calculul consimflæmântului
11
BUCHANAN Calculul 1-157 cc.qxd
3/8/10
3:29 PM
Page 12
cât øi din cel al øtiinflelor economice, vor sugera probabil sæ respectæm ordinea øtiinflelor sociale stabilitæ în prezent. Nu putem decât sæ speræm cæ prima dintre aceste trei træsæturi le dominæ pe celelalte douæ. Natura interdisciplinaræ a cærflii ridicæ probleme de conflinut. Tocmai pentru cæ dorim sæ-i includem printre cititorii noøtri øi pe aceia care sunt specialiøti în douæ domenii diferite, dar înrudite, de studiu, unele pærfli ale analizei vor pærea fiecærui grup exagerat de simplificate øi de plictisitoare. Specialiøtii în domeniul øtiinflelor politice vor considera modul nostru de a aborda unele subiecte clasice drept simplu øi naiv. Economiøtii vor remarca faptul cæ analiza noastræ fundamentalæ cu privire la teoria bunæstærii ignoræ aspecte complexe øi dificile. Nu cerem decât o îngæduinflæ fireascæ, pe aceea care impune o selectare judicioasæ a elementelor interesante de analizat. Dar ce încercæm sæ realizæm în aceastæ carte? Poate cæ, ræspunzând de la început la aceastæ întrebare, vom fi în mæsuræ sæ îi ajutæm pe unii dintre cititorii noøtri sæ ne înfleleagæ analiza øi, de asemenea, sæ prevenim critica greøit direcflionatæ a altora. Nu încercæm sæ elaboræm pentru societate un sistem politic „ideal“. De aceea, cititorul va gæsi în aceastæ carte doar referinfle trecætoare cu privire la multe dintre aspectele care au fost considerate printre cele mai importante în teoria politicæ modernæ. Nu discutæm în mod direct aspecte precum diviziunea puterilor, analiza juridicæ, vetoul executiv sau partidele politice. Încercæm, în schimb, sæ analizæm calculul individului raflional pus în fafla unor chestiuni de alegere constituflionalæ. Principalul nostru obiectiv nu este acela de a analiza acest proces de alegere în modul cum este aplicat detaliat unor numeroase aspecte constituflionale ce pot fi prezentate. Examinæm acest proces în detaliu doar din punctul de vedere al regulilor procesului decizional. La acesta se adaugæ un singur capitol referitor la reprezentare øi unul despre legislatura bicameralæ. Aceste exemple ilustrative ale modului general de abordare ar trebui sæ indice cæ multe dintre aspectele mai
12
Calculul consimflæmântului Prefaflæ
BUCHANAN Calculul 1-157 cc.qxd
3/8/10
3:29 PM
Page 13
caracteristice ale teoriei constituflionale pot fi supuse unei analize de genul celei realizate în aceastæ lucrare. Aceastæ analizæ ar putea fi descrisæ prin termenul „individualism metodologic“. Fiinflele umane sunt concepute ca singurele care pot face o alegere finalæ în determinarea acfliunilor de grup sau particulare. Economiøtii au analizat în detaliu procesul decizional individual din ceea ce este denumit, oarecum eronat, „sectorul de piaflæ“. Prin contrast, specialiøtii moderni din domeniul øtiinflelor sociale au avut tendinfla sæ neglijeze procesul decizional individual care trebuie sæ fie prezent în formarea acfliunii de grup în „sectorul public“. Prin respingerea teoriei contractualiste a statului ca explicaflie fie a originii, fie a fundamentului societæflii politice, respingere ce era, în sine, adecvatæ, teoreticienii au avut tendinfla sæ treacæ cu vederea acele elemente din tradiflia contractualistæ care ne oferæ o „punte“ între evaluarea alegerii individuale øi deciziile de grup. Individualismul metodologic nu trebuie confundat cu „individualismul“ ca normæ de organizare a activitæflii sociale. Analiza de primul tip reprezintæ o încercare de a reduce toate aspectele de organizare politicæ la confruntarea individului cu alternative øi la alegerea de cætre acesta a uneia dintre ele. „Logica alegerii“ sale devine partea centralæ a analizei øi nu este necesaræ nicio luare de poziflie în ceea ce priveøte obiectivele sau criteriile finale care ar trebui sæ îi direcflioneze opfliunea. Dimpotrivæ, „individualismul“ ca normæ organizaflionalæ implicæ acceptarea explicitæ a anumitor criterii de valoare. Aceastæ lucrare este „individualistæ“ doar din primul punct de vedere, cel metodologic. Speræm cæ am reuøit sæ o facem øi suficient de wertfrei* din al doilea punct de vedere, cel normativ. Aøa cum am sugerat, în aceastæ carte discutæm pe larg despre „constituflie“. Prin acest termen vom înflelege un set de *
Lipsit de prejudecæfli (n.t.).
Prefaflæ Calculul consimflæmântului
13
BUCHANAN Calculul 1-157 cc.qxd
3/8/10
3:29 PM
Page 14
reguli convenite dinainte øi în baza cærora se vor întreprinde acfliuni ulterioare. Altfel spus, prefafla este constituflia unei cærfli scrise în colaborare. Întrucât trebuie sæ cædem de acord, în acest moment, înainte de a merge dupæ aceea fiecare pe drumuri separate pentru a face alte lucræri, prefafla este locul potrivit pentru a descrie, cât mai complet cu putinflæ, contribuflia fiecærui autor la produsul final. Dacæ aplicæm evaluarea atribuitæ omului reprezentativ din aceastæ carte nouæ înøine, trebuie sæ recunoaøtem cæ fiecare dintre noi, când va fi confruntat separat în diverse ocazii ulterioare, va fi extrem de tentat sæ accepte elogii personale pentru toate aspectele valoroase ale cærflii øi sæ-øi învinuiascæ partenerul pentru toate erorile, omisiunile øi gafele. Pentru a pune lucrurile în ordine, o prefaflæ „constituflionalæ“, scurtæ øi de comun acord pare a fi în regulæ. Cartea este, în sensul cel mai fundamental, un produs autentic comun. Capitolele au fost scrise împreunæ, øi nu separat. Credem cæ argumentele sunt coordonate øi consecvente unele faflæ de celelalte. Speræm cæ cititorii vor fi de acord. Aceastæ coordonare rezultæ, într°o oarecare mæsuræ, din compatibilitatea destul de norocoasæ a ideilor care s°au dezvoltat separat, cel puflin în formele lor preliminare. Ambii autori au manifestat de multæ vreme interes faflæ de problema esenflialæ analizatæ în aceastæ carte øi au adus øi în trecut contribuflii individuale din diferite puncte de vedere. În cele douæ lucræri ale sale din anul 19541, Buchanan a încercat sæ analizeze relafliile dintre alegerea individualæ din piaflæ øi cea din procesul electoral. Ceva mai târziu, în 19592, acesta a încercat sæ examineze implicafliile øtiinflei economice moderne a bunæstærii asupra organizærii politice a societæflii. În acest timp, Tullock era preocupat de elaborarea unei teorii generale a organizærii politice din perspectiva unor ipoteze similare celor avute în vedere de economist. Lucrarea sa precedentæ, finalizatæ într°o formæ preliminaræ în anul 19583, se concentrase în mare mæsuræ asupra problemei organizærii birocrafliei.
14
Calculul consimflæmântului Prefaflæ
BUCHANAN Calculul 1-157 cc.qxd
3/8/10
3:29 PM
Page 15
În timpul anului academic 1958–1959, Thomas Jefferson Center for Studies in Political Economy* din cadrul University of Virginia i°a acordat lui Tullock o bursæ de cercetare øtiinflificæ la care Buchanan a fost, øi este, asociat. Deøi în decursul acelui an nu am fæcut planuri pentru aceastæ carte, discufliile øi dezbaterile care au avut loc pe parcurs au stat la originea multor fragmente ale lucrærii în forma sa actualæ. Pe parcursul celei de-a doua pærfli a anului academic 1958–1959, Tullock a finalizat analiza preliminaræ a proceselor de logrolling** în cadrul guvernærii democratice. Aceasta a fost transmisæ pentru publicare în iunie 1959 øi a fost publicatæ în luna decembrie a aceluiaøi an.4 Aceastæ versiune preliminaræ a ceea ce acum a devenit capitolul 10 a reprezentat prima parte constitutivæ a produsului final. Douæ alte manuscrise preliminare au fost finalizate în vara anului 1959, deøi nu apæruse încæ niciun plan de a scrie împreunæ aceastæ carte. Tullock pregætise øi pusese în circulaflie o lucrare de cercetare tipæritæ la mimeograf, intitulatæ „O cercetare preliminaræ a teoriei constitufliilor“, care conflinea primele elemente ale importantei analizei centrale prezentate în capitolul 6. Buchanan a pregætit o lucrare, „Politica economicæ, institufliile libere øi procesul democratic“, pe care a prezentat°o la întâlnirea anualæ a Mt. Pelerin Society din Oxford în septembrie 1959. În aceastæ lucrare, multe dintre ideile care fuseseræ discutate împreunæ au fost prezentate într°o manieræ exploratorie øi experimentalæ.5 O decizie finalæ de a colabora la un proiect comun a fost luatæ în septembrie 1959, iar cea mai mare parte a cærflii a fost de fapt scrisæ în perioada anului academic 1959–1960. Aøa cum am sugerat øi mai înainte, Tullock a elaborat iniflial argumentele capitolului 10. Trebuie sæ i se recunoascæ, de * Centrul Thomas Jefferson pentru studii în domeniul economiei politice (n.t.). ** Logrolling — reprezintæ schimbul de favoruri sau o formæ de quid pro quo, cum ar fi schimbul de voturi de cætre membrii legislaturii pentru a obfline aprobarea acfliunilor de interes de cætre fiecare membru al legislaturii. Reprezintæ, de asemenea, o „citare încruciøatæ“ a lucrærilor în discufliile pur teoretice (n.t.).
Prefaflæ Calculul consimflæmântului
15
BUCHANAN Calculul 1-157 cc.qxd
3/8/10
3:29 PM
Page 16
asemenea, meritul principal pentru modelul de bazæ din capitolul 6. În mæsura în care cele douæ elemente ale calculului consimflæmântului pot fi separate, lui Buchanan trebuie sæ i se recunoascæ meritele pentru accentuarea pozifliei unice ocupate de regula unanimitæflii în teoria democraticæ (elaboratæ în capitolul 7), în timp ce Tullock este responsabil pentru sublinierea necesitæflii de a acorda o anumitæ dimensiune cantitativæ costurilor decizionale (discutate în capitolul 8). Buchanan a elaborat versiunea iniflialæ a cadrului analitic discutat în capitolul 5, fiind responsabil în acelaøi timp øi pentru aplicafliile teoriei jocurilor øi ale aspectelor teoretice privind economia bunæstærii prezentate în capitolele 11, 12 øi 13. Aspectele prezentate în capitolul 16 referitoare la parlamentul bicameral sunt, în mare parte, rezultatul muncii lui Tullock. Ideile conflinute în celelalte capitole substanfliale cuprinse în Partea a II°a øi a III°a au fost concepute împreunæ. În mæsura în care se poate spune cæ materialul introductiv, cel de legæturæ, cel de calificare øi concluziv, are un caracter consecvent, aceasta se datoreazæ faptului cæ, la un anumit moment, a trecut prin maøina de scris a lui Buchanan. Cele douæ anexe au fost scrise øi semnate separat. Deøi ele discutæ argumentul cærflii în funcflie de douæ tipuri de literaturæ distincte, separate, cititorul atent ar putea sesiza uøoara diferenflæ de ton între cei doi autori ai acestei cærfli. Este cât se poate de firesc ca aceastæ diferenflæ sæ existe øi sæ fie recunoscutæ. Am fost deranjafli, dezamægifli, provocafli øi stimulafli de comentariile a numeroøi øi diferifli critici ai cærflii, fie cu privire la unele pærfli separate, fie la întregul sæu. În aproape toate cazurile comentariile ne°au fost de ajutor. Nu putem sæ îi menflionæm pe tofli aceøti critici, dar trebuie amintifli în mod special Otto Davis, Bruno Leoni, John Moes øi Vincent Thursby. Membrii acestui grup øi°au dedicat mult timp, fæcând eforturi în sensul unor critici detaliate ale manuscrisului øi, în fiecare situaflie, comentariile lor au fost constructive. De asemenea, suntem recunoscætori øi unor instituflii. Thomas Jefferson Center for Studies in Political Economy de la University
16
Calculul consimflæmântului Prefaflæ
BUCHANAN Calculul 1-157 cc.qxd
3/8/10
3:29 PM
Page 17
of Virginia i°a acordat lui Tullock o bursæ de cercetare øtiinflificæ, lucru care a permis începerea acestei colaboræri. Acelaøi centru a pus la dispoziflie øi aproape întregul sprijin necesar prelucrærii cærflii pe parcursul diverselor sale etape. În acest sens, trebuie remarcatæ în special colaborarea cu dna Gladys Batson. Buchanan a reuøit sæ aloce mai mult timp proiectului întrucât în perioada 1959–1960 i s°a acordat o bursæ academicæ de cercetare de cætre Ford Foundation. În plus, în vara anului 1961, o subvenflie de cercetare primitæ din partea Wilson Gee Institute for Research in the Social Sciences* i°a permis sæ îøi continue munca pânæ la finalizare. În perioada 1960–1961, Tullock a beneficiat de o susflinere parflialæ a cercetærii, din partea Rockefeller Foundation, ceea ce i°a îngæduit sæ aloce cærflii mai mult timp decât ar fi fost posibil în alte condiflii. James M. Buchanan Gordon Tullock
* Institutul Wilson Gee pentru cercetæri în domeniul øtiinflelor sociale (n.t.).
Prefaflæ Calculul consimflæmântului
17
BUCHANAN Calculul 1-157 cc.qxd
3/8/10
3:29 PM
Page 18
BUCHANAN Calculul 1-157 cc.qxd
3/8/10
Partea întâi
3:29 PM
Page 19
Cadrul conceptual
BUCHANAN Calculul 1-157 cc.qxd
3/8/10
3:29 PM
Page 20
BUCHANAN Calculul 1-157 cc.qxd
1
3/8/10
3:29 PM
Page 21
Introducere
Teoria politicæ cautæ sæ ræspundæ la întrebarea: ce este Statul? Filozofia politicæ a extins aceastæ interogaflie la: ce ar trebui sæ fie Statul? „Øtiinfla“ politicæ a pus întrebarea: cum este organizat Statul? Niciuna dintre aceste întrebæri nu îøi va gæsi ræspunsul aici. Nu suntem direct interesafli ce este cu adeværat Statul sau un Stat, ci ne propunem sæ definim destul de clar, øi totuøi destul de concis, ce credem noi cæ ar trebui sæ fie un Stat. Nu ne vom opri sæ ne argumentæm poziflia faflæ de cei care ar putea fi de altæ pærere øi nici nu vom analiza în detaliu organizarea, fie ea existentæ sau idealæ, a activitæflii unui guvern. Având în vedere postulatul afirmat explicit cu privire la obiectivele acfliunii colective, vom construi, într°adevær, într°o manieræ preliminaræ øi poate naivæ, o teorie a alegerii colective. Aceastæ construcflie va implica mai multe etape. Conform postulatului nostru, acfliunea colectivæ trebuie sæ fie alcætuitæ din acfliuni individuale. De aceea, primul pas al construcfliei noastre este o anumitæ ipotezæ cu privire la motivarea individualæ øi la comportamentul individual în activitatea socialæ comparativ cu activitatea particularæ sau individualizatæ. Astfel, teoria noastræ începe cu individul care acflioneazæ sau ia decizii în timp ce participæ în procesele prin care sunt
Introducere Calculul consimflæmântului
21
BUCHANAN Calculul 1-157 cc.qxd
3/8/10
3:29 PM
Page 22
organizate alegerile de grup. Întrucât modelul nostru încorporeazæ drept træsæturæ principalæ comportamentul individual, „teoria“ noastræ ar putea fi încadratæ cel mai bine ca fiind individualistæ din punct de vedere metodologic. Vom afirma aici ceea ce va fi necesar sæ repetæm: pentru valabilitatea sa logicæ elementaræ, analiza nu depinde de nicio motivaflie, fie ea hedonistæ amænunflitæ sau pentru propriul interes, a indivizilor în comportamentul lor din timpul proceselor de alegere socialæ. Individul reprezentativ din modelele noastre poate fi egoist sau altruist, sau definit prin oricare combinaflie dintre acestea. Teoria noastræ este „economicæ“ doar prin aceea cæ presupune faptul cæ persoane autonome sunt diferite øi, prin aceasta, este de presupus cæ au diferite obiective øi scopuri pentru rezultatele acfliunii colective. Cu alte cuvinte, presupunem cæ interesele oamenilor vor fi diferite din alte motive decât cele legate de ignoranflæ. Aøa cum vom demonstra, sunt necesare ipoteze mai restrictive doar atunci când, în elaborarea ipotezelor operaflionale specifice legate de rezultatele analizei colective, trebuie utilizatæ teoria elementaræ. Orice teorie privind alegerea colectivæ trebuie sæ încerce sæ explice sau sæ descrie mijloacele prin care interesele conflictuale sunt reconciliate. În sens propriu, teoria economicæ este în acelaøi timp o teorie a alegerii colective øi, prin aceasta, ne oferæ o explicaflie asupra modului cum sunt reconciliate interesele individuale prin mecanismul comerflului sau al schimbului. Într°adevær, atunci când se presupune cæ interesele individuale coincid, esenfla teoriei economice dispare. Dacæ tofli oamenii ar fi egali, atât în privinfla intereselor, cât øi a înzestrærilor, fie ele de la naturæ sau artificiale, nu ar mai exista nicio activitate economicæ organizatæ care sæ necesite explicaflii. Fiecare om ar fi un Robinson Crusoe. Teoria economicæ explicæ astfel de ce coopereazæ oamenii prin intermediul comerflului: ei fac acest lucru pentru cæ sunt diferifli. Dimpotrivæ, teoreticienii în domeniul øtiinflelor politice nu par a fi luat pe de°a°ntregul în considerare implicafliile
22
Calculul consimflæmântului Introducere
BUCHANAN Calculul 1-157 cc.qxd
3/8/10
3:29 PM
Page 23
diferenflelor individuale pentru o teorie a deciziilor politice. În mod normal, procesul de alegere a fost conceput ca o modalitate de a ajunge la o anume variantæ a „adeværului“, un oarecare absolut raflionalist care ræmâne a fi descoperit prin rafliune sau revelaflie øi care, odatæ descoperit, îi va atrage pe tofli oamenii în sprijinul sæu. Conceptele democrafliei raflionaliste s°au bazat pe ipoteza potrivit cæreia conflictele de interese individuale vor dispærea, øi ar trebui sæ disparæ, odatæ ce electoratul este pe deplin informat. Nu negæm valabilitatea ocazionalæ a acestei concepflii în care regulile alegerilor politice oferæ mijloacele necesare de a ajunge la anumite „judecæfli de adevær“. Cu toate acestea, noi punem la îndoialæ valabilitatea universalæ sau chiar caracteristicæ a acestei viziuni asupra procesului politic. Modul nostru de a aborda procesul decizional colectiv este similar celui prezentat de T.D. Weldon* sub denumirea de „democraflie individualistæ“. Ipotezele noastre sunt foarte asemænætoare cu ale sale1, însæ Weldon a scos în evidenflæ caracterul teoretic nedeterminat introdus de asemenea ipoteze. Dintr°un anumit punct de vedere, sarcina noastræ este aceea de a oferi determinarea teoreticæ pentru „partea vieflii omeneøti asupra cæreia un guvern democratic... poate exercita controlul“, chiar pe baza postulatului pur individualist, o determinare despre care Weldon afirmæ în mod categoric cæ lipseøte.2 Ce vrem sæ spunem aici prin determinare teoreticæ? Teoria economicæ nu explicæ suficient organizarea alegerii private, astfel încât sæ-i permitæ economistului profesionist sæ prezicæ alcætuirea exactæ a produsului naflional, rata de schimb între oricare douæ bunuri sau servicii sau preflul exprimat în bani al oricærui bun. Astfel de previziuni ar necesita nu øtiinflæ, ci omniscienflæ, întrucât avem de-a face cu indivizi ca actori, nu * Thomas Dewar Weldon (1896–1958, Oxford), filozof britanic specializat în
reflecflia asupra fundamentelor acfliunii politice, autor a trei lucræri de referinflæ: Introducere în Critica rafliunii pure a lui Kant, State øi tipuri de moralæ øi Vocabularul politicilor (n.t.).
Introducere Calculul consimflæmântului
23
BUCHANAN Calculul 1-157 cc.qxd
3/8/10
3:29 PM
Page 24
ca atomi. Øtiinflele care se ocupæ de alegerea umanæ trebuie sæ fie modeste când vine vorba de obiectivele lor. În cel mai bun caz, ele îi pot oferi unui practician abil o anume capacitate de a prevedea caracteristicile structurale ale activitæflii umane organizate, împreunæ cu o serie de efecte dirijate cu privire la schimbæri ale variabilelor definite în mod specific. Teoria economicæ ne poate ajuta sæ prevedem faptul cæ pieflele se vor echilibra, cæ unitæflile uniforme de produs vor atrage prefluri uniforme pe piefle deschise, cæ cererea va creøte pe mæsura scæderii preflului — desigur, întotdeauna cu ataøarea clauzei ceteris paribus necesare. Teoria alegerii politice pe care speræm sæ o proiectæm poate face chiar mai puflin decât atât. O astfel de teorie este inerent mai dificilæ la început datoritæ interdependenflei fundamentale dintre acfliunile individuale în alegerea socialæ, interdependenflæ care lipseøte, cel puflin pentru primul nivel al analizei, din organizarea de piaflæ a activitæflii economice. Teoria alegerii colective poate sæ ne permitæ, în cel mai bun caz, o serie de previziuni elementare cu privire la caracteristicile structurale ale deciziilor de grup. Vrând°nevrând, cea mai importantæ alegere pe care trebuie sæ o facæ grupul este: cum va fi trasatæ linia de demarcaflie dintre acfliunea colectivæ øi cea privatæ? Care este domeniul alegerii sociale øi al celei private sau individuale? O teorie nu are funcflia de a trasa o linie exactæ de demarcaflie; teoria presupune doar înflelegere în ceea ce priveøte un model analitic care descrie sau explicæ procesele prin care indivizii care alcætuiesc grupul pot lua toate aceste decizii importante. Mai mult, deducând acest model, vom putea descrie, în linii mari, unele træsæturi caracteristice ale „solufliei“. Alegerea unei reguli decizionale este, prin ea însæøi, o decizie de grup øi nu este posibilæ discutarea pozitivæ a alegerii elementare a unui grup social decât în condifliile unor ipoteze atent precizate cu privire la reguli. Aici ne confruntæm cu o problemæ de regresie infinitæ. Indivizii nu pot alege competent între acfliunea individualæ øi cea colectivæ într°un
24
Calculul consimflæmântului Introducere
BUCHANAN Calculul 1-157 cc.qxd
3/8/10
3:29 PM
Page 25
anumit domeniu pânæ când nu sunt analizate rezultatele alegerilor alternative. La nivelul sæu cel mai simplu, acfliunea particularæ nu prezintæ o dificultate prea mare; se presupune cæ autorul decizional este individul care acflioneazæ. Totuøi, acfliunea colectivæ este total diferitæ. Înainte de a fi evaluatæ corespunzætor drept o alternativæ la alegerea privatæ, trebuie specificatæ autoritatea decizionalæ finalæ. Controlul ar trebui sæ fie deflinut de o majoritate simplæ? Sau deciziile colective trebuie luate doar pe baza obflinerii unui consens general? Sau existæ o singuræ clasæ sau un singur grup conducætor determinant? Evaluarea de cætre individ a alegerii colective va fi drastic influenflatæ de regula decizionalæ pe care acesta o presupune cæ va prevala. Chiar øi atunci când aceastæ dificultate este depæøitæ la nivel primar, ea ne permite totuøi sæ analizæm doar alegerea unui singur individ, în decizia sa „constituflionalæ“. Atunci când admitem cæ deciziile „constituflionale“, care în mod necesar sunt colective, se pot lua în baza uneia dintre mai multe reguli decizionale, apare iaræøi aceeaøi problemæ. Mai mult decât atât, atunci când postulæm o regulæ decizionalæ pentru alegeri constituflionale, ne aflæm în fafla aceleiaøi probleme atunci când ne întrebæm: cum este aleasæ regula însæøi?3 Un mijloc de a evita ceea ce pare a fi o dilemæ metodologicæ færæ speranfle este acela de a introduce o regulæ de unanimitate sau de consens general la nivelul decizional constituflional suprem. Total separat de relevanfla acestei reguli ca explicaflie a realitæflii politice, ea ne oferæ un criteriu pe baza cæruia pot fi analizate deciziile individuale ale unei persoane cu privire la aspecte constituflionale. Întrucât modul de evaluare a alegerii individului unic este limitat de cunoaøterea faptului cæ tofli indivizii dintr°un grup trebuie sæ cadæ de acord înainte de a întreprinde o anumitæ acfliune, examinând acest mod de evaluare, putem fi capabili sæ discutæm despre „îmbunætæfliri“ semnificative ale regulilor de alegere. Dar când se va dovedi oportunæ deplasarea unuia sau mai multor sectoare ale activitæflii umane dinspre sfera alegerii private spre
Introducere Calculul consimflæmântului
25
BUCHANAN Calculul 1-157 cc.qxd
3/8/10
3:29 PM
Page 26
sfera alegerii sociale sau invers? În discuflia noastræ implicitæ existæ øi ipoteza potrivit cæreia criteriile pentru a ræspunde la astfel de întrebæri se pot regæsi doar în unanimitatea conceptualæ a tuturor pærflilor din cadrul unui grup politic. Acordul în rândul tuturor indivizilor din grup cu privire la schimbare devine unica mæsuræ realæ de „îmbunætæflire“ ce se poate realiza prin schimbare.4 Dobândirea consimflæmântului este totuøi un proces costisitor øi recunoaøterea acestui fapt simplu indicæ în mod direct o teorie „economicæ“ a constitufliilor. Individul va considera cæ este avantajos sæ fie de acord de la început cu o serie de reguli (de care este conøtient cæ, în unele situaflii, ar putea sæ acflioneze øi în dezavantajul sæu) atunci când este de aøteptat ca beneficiile sæ fie mai mari decât costurile. Teoria „economicæ“ ce poate fi elaboratæ pe seama unei analize a alegerii individuale oferæ o explicaflie pentru apariflia unei constituflii politice în urma procesului de discuflii purtate de indivizi liberi care încearcæ sæ formuleze reguli general acceptabile pentru propriul interes pe termen lung. Trebuie scos în evidenflæ cæ, în aceastæ discuflie constituflionalæ, utilitatea presupusæ a fiecærui participant trebuie conceputæ într°un sens mai larg decât cel din procesul de alegere colectivæ care are loc conform unor reguli bine definite.5 Teoria noastræ referitoare la alegerea constituflionalæ are implicaflii normative doar în mæsura în care este acceptatæ esenfla implicitæ a consimflæmântului individual. Dacæ o astfel de teorie a constitufliei urmeazæ a trece dincolo de registrul simbolic, trebuie sæ încercæm o anume analizæ a regulilor separate de luare a deciziilor. Costurile øi beneficiile acfliunii colective, aøa cum se confruntæ cu ele individul care alege, pot fi evaluate doar pe baza unei analize a diferitelor procese de alegere. Partea principalæ a acestei cærfli este o analizæ a uneia dintre cele mai importante reguli ale alegerii colective — aceea a votului cu majoritate simplæ. Domeniile activitæflii umane pe care individul rezonabil de inteligent le va alege pentru a le include în sfera alegerii colective vor
26
Calculul consimflæmântului Introducere
BUCHANAN Calculul 1-157 cc.qxd
3/8/10
3:29 PM
Page 27
depinde în mare mæsuræ de modul cum acesta se aøteaptæ sæ funcflioneze procesele decizionale. Mai mult, întrucât regula majoritæflii îøi asumæ o asemenea poziflie dominantæ în cadrul teoriei øi practicii democratice moderne, orice teorie a constitufliei ar fi doar o cochilie goalæ dacæ nu s°ar realiza o analizæ suficient de atentæ a regulii majoritæflii. Orice teoretizare despre luarea deciziilor, fie ea particularæ sau colectivæ, trebuie sæ se bazeze pentru început pe modele simple, care definesc clar constrângerile operaflionale ale actorilor individuali. Într°o analizæ preliminaræ sunt necesare simplificæri øi abstracflii. Constrângerile instituflionale care se manifestæ asupra acfliunii umane trebuie sæ fie reduse la esenfla lor. Aøa cum am remarcat, partea principalæ a acestei cærfli analizeazæ acfliunea indivizilor în condifliile în care aceøtia participæ în procesul decizional cu o singuræ constrângere: cea a regulii majoritæflii simple. Institufliile politice existente sunt rareori — sau poate nu sunt chiar deloc — atât de simple. Totuøi, construind din temelie, se înregistreazæ un progres øi nu ne propunem sæ prezentæm o structuræ teoreticæ complet dezvoltatæ. Modul nostru de abordare, care începe cu participarea indivizilor în situaflii de vot simplu, ar trebui sæ fie complementar celui care începe cu structuri instituflionale existente, cum ar fi partide politice, adunæri reprezentative, conducere executivæ øi alte caracteristici ale formelor moderne de guvernare. Nu este surprinzætor cæ o parte semnificativæ a muncii strâns legate de aceastæ carte a fost fæcutæ de specialiøtii în economie politicæ. Lui Knut Wicksell*, autorul unei originale øi extrem de provocatoare lucræri cu privire la organizarea sistemului fiscal, trebuie sæ i se recunoascæ marele merit de a fi inspirat multe dintre ideile pe care le elaboræm aici.6 Lucrarea sa a precedat cu câteva decenii construcflia finalæ a „noii“ economii paretiene a bunæstærii, de care este strâns legatæ, dar * Johan Gustaf Knut Wicksell (1851–1926), economist suedez care øi-a adus contribuflia la sistemul de gândire keynesian, precum øi la cel al øcolii suedeze øi austriece (n.t.).
Introducere Calculul consimflæmântului
27
BUCHANAN Calculul 1-157 cc.qxd
3/8/10
3:29 PM
Page 28
care a fost elaboratæ independent. Meritul lui Wicksell este acela cæ afirmæ în mod direct implicafliile pe care analiza sa le are pentru institufliile alegerii colective, un subiect faflæ de care specialiøtii în economia modernæ a bunæstærii pæstreazæ o tæcere de°a dreptul ciudatæ. Doar în ultimul deceniu s°au fæcut încercæri serioase de a analiza procesele alegerii colective dintr°un punct de vedere ce ar putea fi numit „economic“. Lucrærile recente ale lui Kenneth Arrow7, Duncan Black8, James M. Buchanan9, Robert A. Dahl øi Charles E. Lindblom10, Bruno Leoni11 øi Henry Oliver12 sunt relevante atât pentru metodologia, cât øi pentru subiectul în cauzæ tratat în prezenta carte. Totuøi, lucrærile cele mai semnificative pentru aceastæ carte sunt cele ale lui Anthony Downs13 øi Gordon Tullock14. Cartea de faflæ diferæ de lucrærile lui Downs prin modul ei esenflial de abordare a procesului politic. Downs încearcæ sæ construiascæ o teorie a guvernærii analogæ teoriei pieflelor, concentrându°øi atenflia asupra comportamentului partidelor politice. Încercarea partidelor de a maximiza susflinerea alegætorilor înlocuieøte încercarea indivizilor de maximizare a utilitæflilor în procesul pieflei. Prin comparaflie, în aceastæ carte nu avem în vedere problemele reprezentærii (respectiv, problemele referitoare la alegerea conducætorilor, organizafliile de partid etc.) decât în a doua etapæ a analizei. Noi construim un model al alegerii colective care este mai apropiat teoriei alegerii private, cuprinsæ în teoria pieflelor, decât este cel produs de Downs. Pe de altæ parte, în versiunea preliminaræ a unei lucræri generale proiectate, Tullock îøi concentreazæ atenflia asupra comportamentului individului într°o ierarhie birocraticæ øi asupra alegerilor în fafla cærora se aflæ un astfel de individ. Modul nostru de abordare este comparabil în ceea ce priveøte concentrarea øi ipotezele cu privire la motivafliile individuale, însæ aici suntem interesafli mai ales de comportamentul individului care participæ la procesul de votare, precum øi de rezultatele diferitelor reguli de votare øi luare a deciziilor. Deøi elaboratæ în mod independent, concepflia asupra procesului democratic are multe puncte comune cu cea acceptatæ
28
Calculul consimflæmântului Introducere
BUCHANAN Calculul 1-157 cc.qxd
3/8/10
3:29 PM
Page 29
de øcoala de øtiinfle politice care îl urmeazæ pe Arthur Bentley în încercarea de a explica procesul colectiv de luare a deciziilor în funcflie de interacfliunea intereselor de grup.15 Pe tot parcursul analizei noastre, cuvântul „grup“ ar putea înlocui cuvântul „individ“ færæ a afecta semnificativ rezultatele. În acest mod, ar putea fi elaboratæ o analizæ de grup. Am preferat totuøi sæ adoptæm abordarea individualæ. În cel mai bun caz, analiza intereselor de grup ne lasæ la un pas distanflæ de procesele finale de alegere care nu pot avea loc decât în mintea fiecærui individ. Diferenfla fundamentalæ dintre modul nostru „economic“ de abordare a alegerii politice øi modul de abordare prezentat de øcoala lui Bentley este încercarea noastræ de a analiza rezultatele activitæflii politice din punctul de vedere al modelelor analitice simplificate øi astfel sæ sugeræm câteva dintre implicafliile teoriei care ar putea fi supusæ testærii empirice. În ceea ce priveøte metoda, modelele noastre au legæturæ cu cele care au fost utilizate în dezvoltarea „teoriei emergente a echipelor“16, cu toate cæ øi aceastæ teorie este elaboratæ independent de noi. Totuøi, aceastæ teorie a echipelor a avut în vedere alegerea regulilor decizionale din cadrul organizafliilor atunci când obiectivele unei organizaflii pot fi destul de atent specificate. Dupæ cunoøtinflele noastre, teoria nu a fost extinsæ pentru a fi aplicatæ regulilor deciziei politice.
Introducere Calculul consimflæmântului
29
BUCHANAN Calculul 1-157 cc.qxd
2
3/8/10
3:29 PM
Page 30
Postulatul individualist
O teorie a alegerii colective trebuie sæ aibæ la bazæ o serie de prezumflii despre natura unitæflii colective. Ce este Statul? Sau, pentru a formula întrebarea într°o manieræ mai precisæ, cum ar trebui conceput Statul? Dacæ acceptæm o concepflie organicæ, teoria alegerii colective este mult simplificatæ. Colectivitatea devine asemenea unui individ, iar cel care o analizeazæ trebuie sæ caute doar acel model sau acea scaræ de valori fundamentale care motiveazæ acfliunea independentæ a Statului. Afirmaflii semnificative din punct de vedere operaflional privind aceastæ acfliune pot fi din ce în ce mai dificil de formulat, însæ o discuflie utilæ poate fi inifliatæ færæ prea multæ atenflie la modalitatea de construire a „punflii“ dintre valorile individuale øi cele sociale. Statul organic prezintæ o existenflæ, un model valoric øi o motivaflie independentæ de cele ale indivizilor care se consideræ membri ai acestuia. Într°adevær, însuøi termenul „individ“ se regæseøte în micæ mæsuræ în concepflia organicæ autenticæ; individul uman devine o parte componentæ a unui organism mai cuprinzætor øi mai încærcat de semnificaflie. Aceastæ abordare sau teorie a colectivitæflii s°a dovedit utilæ, atât ca interpretare pozitivæ a anumitor calitæfli ale unor unitæfli colective efective, cât øi ca o filozofie politicæ
30
Calculul consimflæmântului Postulatul individualist
BUCHANAN Calculul 1-157 cc.qxd
3/8/10
3:29 PM
Page 31
normativæ. Cu toate acestea, concepflia este esenflial opusæ tradifliei filozofice occidentale, potrivit cæreia individul uman este principala entitate filozoficæ. Mai mult, deoarece ne propunem sæ construim o teorie a alegerii colective relevantæ democrafliilor occidentale moderne, vom respinge de la bun început orice interpretare organicæ a acfliunii colective.1 Aceastæ respingere presupune mai mult decât simpla negare a faptului cæ Statul existæ ca o entitate überindividuell*. Contribuflia adusæ de reprezentanfli ai filozofiei politice germane scopurilor noastre rezidæ în extinderea concepfliei organice pânæ la extremele sale logice. O respingere semnificativæ a concepfliei trebuie sæ depæøeascæ refuzul de a accepta variantele extreme ale teoriei. Aceasta trebuie extinsæ la aspecte mai controversate, care privesc ideea de „voinflæ generalæ“. Numai o concepflie organicæ asupra societæflii poate postula apariflia unei voinfle generale mistice, independentæ de procesul decizional în cadrul cæruia se iau decizii politice, proces controlat de indivizi separafli. Astfel, numeroase variante ale democrafliei idealiste sunt, în esenflæ, simple variante ale concepfliei organice. Cæutarea intensæ øi idealizatæ a unui „interes public“ independent de øi în afara intereselor separate ale indivizilor participanfli la deciziile sociale este o activitate familiaræ, atât în rândul teoreticientilor, cât øi al practicanflilor democrafliei moderne.2 În mod destul de asemænætor, vom respinge orice teorie sau concepflie asupra colectivitæflii potrivit cæreia o clasæ exploatatæ este controlatæ de o clasæ conducætoare. Includem aici viziunea marxistæ, care consideræ cæ organizarea statalæ este un mijloc prin care un grup dominant din punct de vedere economic îøi impune voinfla faflæ de cei asuprifli. Tot astfel, alte teorii ale dominafliei de clasæ sunt stræine de scopurile noastre. Orice concepflie asupra activitæflii Statului care împarte grupul social în clase conducætoare øi clase oprimate øi care *
Supraindividualæ, în lb. germanæ în text (n. red.).
Postulatul individualist Calculul consimflæmântului
31
BUCHANAN Calculul 1-157 cc.qxd
3/8/10
3:29 PM
Page 32
priveøte procesul politic drept un simplu mijloc prin care aceastæ dominafliei de clasæ este stabilitæ øi perpetuatæ trebuie respinsæ ca fiind irelevantæ pentru discuflia care urmeazæ, independent de problema utilitæflii acestor concepflii pentru alte scopuri, în alte momente øi situaflii. Concluzia ræmâne valabilæ, indiferent dacæ aceastæ clasæ dominantæ este compusæ din proprietarii marxiøti ai factorilor de producflie, aristocraflie sau dintr°o majoritate cu opinii similare. Abordarea activitæflii politice din perspectiva dominafliei de clasæ este puternic legatæ de abordarea noastræ într°un sens terminologic nefericit. Printr°un accident istoric, concepflia dominaflie de clasæ, în varianta sa marxistæ, a ajuns sæ fie cunoscutæ drept concepflia sau interpretarea „economicæ“ a activitæflii Statului. Dialectica marxistæ, care pune accentul pe poziflia economicæ în calitate de sursæ fundamentalæ a conflictului de clasæ, a dus la folosirea termenului de „economic“, perfect valid, într°un mod cu totul înøelætor. Acest cuvânt a fost folosit atât de excesiv øi abuziv, încât am considerat cæ este indicat sæ modificæm subtitlul originar al acestei cærfli din „O teorie economicæ a sistemelor politice“ în cel folosit în prezent. Pare inutil sæ discutæm la modul serios despre o „teorie“ a sistemelor de organizare într°o societate care nu este compusæ din indivizi liberi — cel puflin liberi în sensul absenflei unei exploatæri politice deliberate. Acest aspect va necesita dezbateri suplimentare pe mæsuræ ce avansæm, deoarece (aøa cum vor demonstra capitolele urmætoare) analiza pe care o întreprindem asupra procesului decizional aratæ cæ anumite reguli le permit anumitor membri ai grupului sæ se foloseascæ de structura sa pentru a obfline un avantaj diferenflial. Totuøi, însæøi aceastæ recunoaøtere a faptului cæ Statul poate fi folosit în astfel de scopuri ar trebui sæ îi determine pe indivizii raflionali sæ impunæ restricflii constituflionale procesului politic. În absenfla temerilor legate de faptul cæ procesul politic ar putea fi folosit în scopuri de exploatare, restricfliile constituflionale ar avea un scop øi o semnificaflie lipsite de importanflæ.
32
Calculul consimflæmântului Postulatul individualist
BUCHANAN Calculul 1-157 cc.qxd
3/8/10
3:29 PM
Page 33
Din moment ce am respins concepflia organicæ asupra Statului alæturi de ideea dominafliei de clasæ, ne ræmâne concepflia pur individualistæ asupra colectivitæflii. Acfliunea colectivæ este privitæ ca acfliunea indivizilor, atunci când aceøtia aleg sæ îndeplineascæ un obiectiv în colectiv mai degrabæ, decât individual, iar guvernarea este privitæ ca altceva decât un set de procese, o maøinærie care permite întreprinderea acestei acfliuni colective. Aceastæ abordare transformæ Statul într°o construcflie realizatæ de oameni, într°un artefact. De aceea, el este, prin natura sa, supus schimbærii øi perfectibil. Astfel stând lucrurile, ar trebui sæ putem face afirmaflii semnificative în legæturæ cu efectul „mai bun“ sau „mai ræu“ pe care anumite modificæri aduse setului de constrângeri numite guvernare îl pot avea sau nu. Din acest punct de vedere, abordarea folositæ în aceastæ carte este una raflionalistæ. Din nou, suntem în pericol sæ cædem într°o cursæ logicæ. Din moment ce am respins explicit ideea unui „interes public“ independent, cum putem determina criteriile pentru ceea ce este „mai bun“ sau „mai ræu“, oare suntem reduøi atât de timpuriu la o evaluare pur subiectivæ? Nu ne propunem sæ introducem un astfel de sistem de referinflæ subiectiv øi nu ne folosim de nicio „funcflie a bunæstærii sociale“ pentru a recurge, pe ascuns, la o concepflie organicæ. Analiza ar trebui sæ ne permitæ sæ determinæm condifliile în care un anumit individ din cadrul grupului va considera cæ o schimbare constituflionalæ este beneficæ; iar atunci când tofli indivizii sunt afectafli în mod asemænætor, regula unanimitæflii ne oferæ un criteriu etic extrem de slab pentru a determina „îmbunætæflirea“, criteriu implicit concepfliei individualiste asupra Statului. Nu ne propunem sæ mergem dincolo de raflionamentele privind bunæstarea, derivate dintr°o aplicare riguroasæ a regulii unanimitæflii. Vom considera cæ o anumitæ modificare constituflionalæ reprezintæ o „îmbunætæflire“ numai în mæsura în care putem aræta cæ ea este în interesul tuturor pærflilor implicate. În privinfla tuturor celorlalte schimbæri posibile la nivelul constrângerilor impuse
Postulatul individualist Calculul consimflæmântului
33