Editori: Silviu Dragomir Vasile Dem. Zamfirescu Magdalena Mărculescu Director: Crina Drăghici Design: Alexe Popescu Director producţie: Cristian Claudiu Coban Redactor: Aurelia Năstase Dtp: Gabriela Chircea Corectură: Elena Biţu Rodica Petcu Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României HORVILLEUR, ALAIN Ghid homeopatic pentru familie / dr. Alain Horvilleur; trad.: Marie-Jeanne Vasiloiu. - Bucureşti: Lifestyle, 2012 ISBN 978-606-92805-8-4 I. Vasiloiu, Marie-Jeanne (trad.) 615.015.32
Titlu: Guide familial de l’homéopathie Autor: Dr. Alain Horvilleur Copyright © Hachette-Livre 1988, 1993,1999 Copyright © Hachette-Livre 2008, pentru prezenta ediţie revizuită şi actualizată. Copyright © Lifestyle Publishing, 2012 pentru prezenta ediţie Lifestyle Publishing face parte din Grupul Editorial Trei C.P. 27-0490, Bucureşti Tel./Fax: +4 021 300 60 90 e-mail: comenzi@edituratrei.ro www.lifestylepublishing.ro
Isbn 978-606-92805-8-4
Cuprins Prefaţă............................................................................ 7 Mod de întrebuinţare.................................................... 11 Dicţionar homeopatic de familie...................................15 Profiluri homeopatice ale familiei.............................. 507 Test.............................................................................. 511 Soluţia testului............................................................531 Homeotipuri.............................................................. 539 Tabel cu bolile secolului............................................. 549 Tabelul textelor prezentate în chenar........................ 550 Tabelul medicamentelor homeopatice ...................... 552 Index general............................................................. 556 Trusă farmaceutică......................................................571 De la A la Z celelalte tulburări.................................... 574
5
Prefaţă Boala secolului: punctul de vedere al homeopatului Noi sau emergente, bine cunoscute sau pe cale de a fi înţelese, bolile evoluează. Ghidul homeopatic pentru familie, creat în 1981, avea nevoie să capete o formă nouă. Pentru a pune homeopatia în pas cu tehnologiile avansate şi cu terapeuticile mai recente, am ales tema „bolii secolului“. Această formulă este deseori folosită în conversaţii, dar impactul ei este variabil în funcţie de persoane. Formularea „boala secolului“ are o vechime de peste 150 de ani, iar primii care au folosit‑o au fost scriitorii romantici. La acea epocă, ea desemna o stare de melancolie, de tristeţe, de solitudine, de plictiseală manifestată de cei tineri, stare perfect descrisă de Chateaubriand, Vigny sau Musset. În limbajul de astăzi, vorbim mai degrabă despre angoasă, despre deprimare, dar ideea rămâne aceeaşi. Orice boală poate fi calificată drept „boala secolului“. Totuşi, unele maladii sunt considerate a fi mai „ale secolului“ decât altele. În cele ce urmează, am dorit să prezint punctul de vedere al homeopatului în privinţa unor boli omniprezente, ca alergia, bronşita, degenerescenţa maculară legată de îmbătrânire, sindromul oboselii cronice etc. Lumea se schimbă, bolile de asemenea. Reperele sociale sunt — de multă vreme — într‑o perpetuă mişcare şi este absolut legitim să ne simţim angoasaţi când ele nu mai corespund
7
concepţiei noastre despre lume. Individualismul, competitivitatea, cultul închinat trupului, practicile vizând atingerea unor extreme, dorinţa de a obţine rezultate instantanee, fuga după performanţă, căutarea excelenţei, solicitările de toate felurile ne înghit, an de an, spaţiul intim. Suntem nişte victime care aprobă tacit consecinţele urbanizării, ale migraţiei, ale mondializării, ale deteriorării mediului, ale încălzirii globale, ale poluării galopante. Trăim în civilizaţia jetabilului1, care priveşte nu numai brichetele şi şerveţelele, ci şi soţiile, angajaţii, animalele de companie şi uneori — din păcate — chiar şi persoanele vârstnice. Ca urmare, asistăm la pierderea sentimentelor, a respectului şi a independenţei. Viaţa se reduce la dimensiunea sa materială. Emoţiile sunt etalate în mass‑media, manipulate de freudismul ocult al publicitarilor sau sunt pur şi simplu negate, ca improprii pentru consum. Ele circulă pudic într‑un mediu anume, dar sunt greu de transmis de la o generaţie la alta, de la o familie la alta, de la un palier la altul. Cei mai tineri preferă să trăiască înainte de a avea experienţa vieţii şi să se insereze în ţesătura socială cât mai târziu cu putinţă. Distracţiile contează tot atât cât contează şi munca, deoarece sunt sinonime cu absenţa constrângerii, cu afirmarea, cu libertatea. Sănătatea nu rezistă întotdeauna la asalturile repetate ale schimbărilor. Cum să nu fim îngrijoraţi, ba chiar bolnavi, în confruntarea cu comportamentele care ni se impun, cu imperativul tinereţii cu orice preţ, cu eliberarea sexuală neînsoţită de modul de întrebuinţare? Ne putem realiza oare în aceste condiţii? Ne putem găsi spaţiul personal în mijlocul acestei perpetue agitaţii? În vâltoarea evenimentelor internaţionale, a avântului social În orig. jetable (adj. fr.) — care poate fi aruncat (eventual, după o unică folosinţă) (n.t.).
1
8
Ghid homeopatic pentru familie
prost controlat şi a feluritelor probleme lăsate în umbră, minoritatea bolnavilor tinde să devină o majoritate. Ea participă, din răsputeri, la multiculturalism. Dar, pentru asta, trebuie să ne refugiem în boală doar din dorinţa de a ne conforma? Răspunsul este evident: trebuie să încercăm să‑i rezistăm. Cum am putea caracteriza sănătatea? Ea nu este doar „viaţa în condiţii în care organele noastre nu se fac simţite“, aşa cum a definit‑o René Leriche. Nu este echivalentă doar cu absenţa bolii. Sănătatea nu înseamnă a te bucura de un corp perfect şi de o simplă şi discretă prezenţă în lume. Ea înseamnă mai ales o stare de bine la nivel fizic, mental şi social, înseamnă păstrarea integrităţii individuale, precum şi adaptarea la societatea în care trăim. Sănătatea este condiţia necesară, evident insuficientă, a calităţii vieţii. Dincolo de satisfacerea necesităţilor zilnice în ceea ce priveşte hrana, accesul la muncă şi legăturile culturale, experienţa individuală în familie şi în societate rămâne o prioritate. Ea este cea care ne face să zâmbim, să iubim, să râdem. Fericirea nu este departe, chiar dacă acest concept rămâne o utopie. Ea este cea care ne permite să avem credinţă, preferinţe, dorinţe — să fim, cu alte cuvinte, noi înşine —, întreţinând, în acelaşi timp, relaţii puternice cu societatea. Homeopatia ne poate însoţi pe acest drum către un echilibru mai stabil. Ea acordă o atenţie deosebită maladiilor secolului, deoarece are nevoie să cunoască mediul cultural şi social în care acţionează, ne asistă zi de zi şi ne ajută să cucerim puţin mai multă autonomie. Lucrarea de faţă se supune preceptelor eticii contemporane, conform căreia pacientul este responsabil de sănătatea sa, în orice caz în domeniul său de competenţă. Niciun medic nu poate să înţeleagă mai bine decât pacientul, „din interior“, nuanţele durerii sale de cap, repercusiunile tusei sale sau efectele coşurilor sale încăpăţânate asupra stării psihice. Iată de ce
9
el poate încerca, fără niciun risc, medicamentele homeopatice în micile suferinţe ale vieţii cotidiene. Totuşi, medicul trebuie să decidă care este modalitatea cea mai adecvată de a trata boala declarată, boala cronică sau repetitivă, simptomul în raporturile sale cu ştiinţa medicală. Nimeni nu posedă mai bine decât el o cunoaştere atât de extinsă a medicamentelor de uz homeopatic, a modului lor de acţiune şi de reacţie, ca şi a subtilităţilor prescripţiei legate de domeniul lor propriu. Conjugarea ambelor competenţe nu se poate realiza decât în cadrul unei consultaţii. Eu doresc ca, dincolo de rezultatele pe care le poate aduce, cartea de faţă să‑i ajute pe cititori să se pregătească mai bine pentru întâlnirea cu medicul lor şi să înceapă cu el un dialog bazat pe sinceritate şi încredere. Dr. Alain Horvilleur
10
Ghid homeopatic pentru familie
Mod de întrebuinţare Cum să folosim această carte? Am adunat aici informaţiile indispensabile cititorului care doreşte să folosească homeopatia cu maximum de siguranţă şi de eficacitate. Ghidul homeopatic pentru familie posedă 1 000 de rubrici sau intrări de rubrici, care vor fi consultate în funcţie de necesităţi, zilnic sau rareori, pentru sine sau pentru familie, din nevoi practice sau din curiozitate intelectuală.
Cum să ne iniţiem în homeopatie? Pentru iniţiere, se vor citi mai întâi rubricile: • Teoria homeopatiei (p. 447); • Medicamentul homeopatic (p. 284). • Apoi, eventual: – Consultaţia homeopatică (p. 128); – Istoria homeopatiei (p. 251); – Maladia (p. 277); – Reţeta (p. 384); – Simptomul (p. 414); – Terenul (p. 451); – Urgenţa în homeopatie (p. 482). Apoi, cititorul va putea intra într‑o fază mai activă, terapeutică sau de reflecţie, deoarece acest „dicţionar“ îi va permite nu numai să înţeleagă principiile generale ale homeopatiei, ci şi să ştie dacă o boală dată este sau nu de resortul homeopatiei; să
11
determine dacă se poate îngriji singur ori e mai bine să consulte medicul. În sfârşit, va putea învăţa indicaţiile principalelor medicamente întâlnite în reţetele homeopaţilor.
Medicamentele homeopatice Acestea sunt indicate cu litere majuscule (de exemplu, ABIES CANADENSIS). • În cartea de faţă, sunt studiate doar medicamentele cele mai des folosite (circa 200). • Dacă ezitaţi între mai multe medicamente, le puteţi încerca succesiv sau simultan, deoarece, în homeopatie, nu există medicamente periculoase. Cel mai adesea, alegerea va fi făcută în funcţie de simptomele resimţite. Medicamentele sunt recomandate într‑o diluţie (VEZI CUVÂNTUL) medie, cel mai adesea în diluţia centezimală hahnemanniană 9 sau „9 CH“. Aceste medicamente sunt abordate după un plan întotdeauna identic. • Mai întâi, „Substanţa de bază: “, care este specificată clar. • Apoi, paragraful „Se potriveşte de preferinţă:“, care dă circumstanţele în care se întâlneşte mai adesea indicaţia medicamentului respectiv sau tipul de persoană care este sensibilă la el. • „Simptomele cele mai caracteristice“ sunt cele care îi permit medicului homeopat să se gândească la medicamentul adecvat. • În sfârşit, „Principalele întrebuinţări clinice:“ repre zintă un fel de sinteză a cazurilor întâlnite, o listă (non limitativă) a maladiilor în care medicamentul este activ. • Cantitatea de medicament care va fi luată (în general, trei granule) şi repetarea acesteia sunt întotdeauna precizate.
12
Ghid homeopatic pentru familie
Principii generale de administrare a medicamentelor • Granulele se vor turna în dopul‑dozator, apoi vor fi puse în gură, fără a fi atinse cu mâna. • Granulele vor fi lăsate să se topească sub limbă. • Dozajul este acelaşi atât pentru sugar, cât şi pentru copilul mare şi pentru adult. Majoritatea rubricilor prezintă durata tratamentului. Dacă aceasta lipseşte, tratamentul va fi întrerupt de îndată ce a fost obţinută vindecarea. În cazul în care vindecarea nu este rapidă, este prudent să-i cerem avizul unui medic homeopat, mai ales dacă rubrica recomandă consultaţia. Pentru unii bolnavi, este chiar de preferat consultaţia prealabilă. Nu putem să ne îngrijim singuri chiar în toate împrejurările. Textul specifică în mod clar acest lucru. Chiar şi bolile care nu sunt de domeniul homeopatiei sunt citate ca atare. Astfel, cititorul va găsi întotdeauna o specificare precisă a atitudinii pe care trebuie s‑o adopte. Ghidul de faţă este un îndrumător care trebuie consultat sistematic în cazul unor probleme de sănătate. Astfel, veţi dobândi cunoştinţe de bază, prudenţă în modul de tratare, convingere neabătută în eficacitatea medicinei homeopatice (în cazul bolilor curente). Totodată, veţi şti să rezervaţi medicinei clasice şi chirurgiei cazurile în care acestea sunt inegalabile. Homeopatia este mai mult decât o terapeutică; este, de asemenea, un mod de gândire care ne apropie de natură — de propria natură. Dr. A.H.
13
DicĹŁionar homeopatic de familie
A ABCES, FURUNCUL Deşi există o diferenţă între abces (acumulare de puroi într‑o cavitate naturală sau provocată) şi furuncul (un caz particular de abces al pielii cauzat de microbul „stafilococ“), tratamentul homeopatic este identic. Tratamentul general Abces în stadiu incipient: • dacă pielea este roze APIS MELLIFICA 9 CH, 3 granule de 3 ori pe zi. • dacă pielea este roşie, BELLADONNA 9 CH, 3 granule de 3 ori pe zi. • dacă pielea este vânătă, LACHESIS MUTUS 9 CH, 3 granule de 3 ori pe zi. Abces constituit: HEPAR SULFURIS CALCAREUM 3 DH TRITURARE, 1 măsură de praf de 3 ori pe zi. Abces trenant: SILICEA 9 CH, 3 granule de 3 ori pe zi, până la vindecare. Tratamentul local CALENDULA TM, 25 de picături pe o compresă lăsată în permanenţă şi reumezită des (indiferent dacă abcesul este închis sau deschis). VEZI şi ANTRAX, DINŢI (ABCES DENTAR), FLEGMON (ABCES ÎN GÂT), URCIOR.
17
ABDOMEN VEZI BURTĂ. Abies canadensis Substanţa de bază: Bradul de Canada. Simptomele cele mai caracteristice tratate cu Abies canadensis: Dureri la stomac cu foame constantă; balonarea stomacului; senzaţia de frig între umeri. Principalele întrebuinţări clinice: Gastrită, atonie stomacală. Abies nigra Substanţa de bază: Bradul negru. Simptomele cele mai caracteristice tratate cu Abies nigra: Senzaţie de nod în stomac, cu dureri de stomac după masă şi, eventual, tuse. Principala întrebuinţare clinică: Digestie dificilă. Abrotanum Substanţa de bază: Lămâiţa (Lippia citriodora). Se potriveşte de preferinţă: Copilului care pierde în greutate, cu aspect „bătrânicios“, iritabil. Simptomele cele mai caracteristice tratate cu Abrotanum: Pierderea în greutate a sugarului, manifestându‑se de jos în sus, de‑a lungul corpului; alternanţă de diaree şi constipaţie; apetitul (vorace) este păstrat. Principalele întrebuinţări clinice: Tulburări digestive ale sugarului, cu pierdere în greutate.
18
Ghid homeopatic pentru familie
ABULIE Boală ce constă, în mod esenţial, în diminuarea voinţei. Subiectul nu mai are chef de nimic şi, mai ales, nu are posibilitatea de a ieşi, prin propriile forţe, din această stare. Afecţiunea este greu de tratat, deoarece necesită, pe lângă medicamente, participarea activă (dificil de obţinut) a bolnavului. Tratament Se va încerca AURUM METALLICUM 9 CH, 3 granule de 3 ori pe zi, o perioadă. În orice caz, medicul homeopat va trebui neapărat consultat. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL Subiectul este deseori în comă şi pare să aibă paralizată o jumătate de corp. În aşteptarea medicului, i se va pune în gură: • dacă faţa îi este roşie, acoperită de transpiraţie caldă, OPIUM 9 CH, 3 granule din 5 în 5 minute. • dacă faţa îi este albă, acoperită de transpiraţie rece, HELLEBORUS NIGER 9 CH, 3 granule din 5 în 5 minute. Se înţelege de la sine că, în momentul accidentului vascular cerebral, nu puteţi fi siguri de diagnostic. Totuşi, nimic nu vă împiedică să încercaţi tratamentul de mai sus, până la venirea medicului, deoarece nu există niciun pericol (chiar dacă este vorba de opium, dat fiind că acesta este diluat). ACCIDENTE VEZI ASFIXIE, ENTORSĂ, FRACTURĂ, MUŞCĂTURĂ DE ANIMAL, RANĂ, TRAUMATISM.
19
ACETONĂ Acetona apare în urină (unde poate fi identificată prin reacţie chimică) şi în aerul expirat (de unde mirosul special de mere), atunci când rezervele de zahăr din organism sunt insuficiente. În locul lor, sunt arse grăsimile, iar acetona este un produs de degradare a acestora. Tratamentul crizei SENNA 9 CH, 3 granule la fiecare oră, până la ameliorare. Tratamentul de fond Se va consulta medicul homeopat, care va alege, cel mai adesea, între LYCOPODIUM CLAVATUM, PHOSPHORUS şi SEPIA OFFICINALIS. ACIDITATE Aciditatea tubului digestiv. Medicamentul vomei acide, al acidităţii stomacale şi al fecalelor acide este: IRIS VERSICOLOR 9 CH, 3 granule de 3 ori pe zi. Aciditatea transpiraţiei. În caz de miros acid al transpiraţiei sugarului, CALCAREA CARBONICA 9 CH, 3 granule de 3 ori pe zi. ACNEEa JUVENILĂ Acneea juvenilă este reprezentată de „punctele negre“ (numite şi „comedoane“), de „pustule“ sau de cicatricele vinete ori de toate trei formaţiile în acelaşi timp, în funcţie de caz. Pielea nu este decât locul în care se proiectează această afecţiune, ce are atât componente infecţioase, cât şi circulatorii, hormonale şi fizice. Iată de ce tratamentul prelungit, pe bază de
20
Ghid homeopatic pentru familie
antibiotice — lăsând la o parte inconvenientele unei medicaţii în doze foarte puternice, care distruge flora intestinală normală — nu poate fi o soluţie radicală. La început, acesta curăţă pielea în mod spectaculos, dar pe urmă asistăm la o recădere provocată de preponderenţa cauzelor nonmicrobiene ale afecţiunii. Aşa se explică faptul că diversele pomezi folosite sunt relativ puţin eficiente. În schimb, tratamentele mecanice (abraziunea, zăpada carbonică, în cazurile cronice), aplicate de specialişti competenţi, pot completa tratamentul homeopatic. Se vor folosi: • pentru punctele negre, SELENIUM 9 CH, 3 granule de 3 ori pe zi. • pentru coşurile acneice dureroase, EUGENIA JAMBOSA 9 CH, 3 granule de 3 ori pe zi. • pentru pustule, KALIUM BROMATUM 9 CH, 3 granule de 3 ori pe zi. • pentru cicatricele vinete, ANTIMONIUM TARTARICUM 9 CH, 3 granule de 3 ori pe zi. Tratamentul local Pomadă cu CALENDULA, pentru leziunile deosebit de infectate. Pentru cazurile vechi, va fi consultat medicul homeopat, care va stabili un tratament de fond, în funcţie de caracteristicile generale ale persoanei în cauză. VEZI şi ROZACEE Aconitum napellus Substanţa de bază: Aconitul (omagul). Se potriveşte de preferinţă: Cazurilor în care subiectul — de obicei sănătos — suferă din cauza expunerii la gerul uscat sau a spaimei.
21