COLEC IE COORDONATÄ‚ DE
Constantin Dumitru
Traducere din engleză de Ianina Marinescu
EDITORI:
Silviu Dragomir Vasile Dem. Zamfirescu Magdalena Mărculescu DIRECTOR:
Crina Drăghici REDACTOR:
Delia Anghelescu DESIGN:
Alexe Popescu DIRECTOR PRODUCȚIE: Cristian Claudiu Coban DTP:
Răzvan Nasea CORECTORI:
Lorina Chițan Dușa Udrea Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României Wood, Tyler Cohen Depistarea impostorilor virtuali : cum să-i dezarmezi pe mincinoşii, infractorii şi agresorii care pândesc pe internet / Tyler Cohen Wood ; trad.: Ianina Marinescu. - București : Lifestyle Publishing, 2015 ISBN 978-606-8566-52-8 I. Marinescu, Ianina (trad.) 004
Titlul original: Catching The Catfishers Autori: Tyler Cohen Wood Copyright © 2014 Tyler Cohen Wood. Original English language edition published by The Career Press, 220 West Parkway, Unit 12, Pompton Plains, NJ 07444, U.S.A. All rights reserved. Prezenta ediţie s-a publicat prin acord cu The Career Press, 220 West Parkway, Unit 12, Pompton Plains, NJ 07444, U.S.A. Copyright © Lifestyle Publishing, 2015 pentru prezenta ediție Lifestyle Publishing face parte din Grupul Editorial Trei O.P. 16, Ghișeul 1, C.P. 0490, București Tel.: +4 021 300 60 90 ; Fax: +4 0372 25 20 20 e‑mail: comenzi@edituratrei.ro www.lifestylepublishing.ro ISBN 978-606-8566-52-8
Mulțumiri
În primul rând vreau să le mulțumesc lui Michael și Kirsten, precum și celor de la Career Press pentru că au crezut în mine și în această carte. Vreau să‑i mulțumesc lui Donn pentru tot ajutorul său în chestiunile avocățești; tuturor celor care au participat la sondajele mele; lui AshleyGAGA și Rena Havey pentru priceperea lor în bloguri; lui Paul și Sandy, mamei și tatălui meu pentru că au fost cei mai încurajatori părinți și socri pe care și i‑ar putea dori cineva; lui Courtney, George, Tracy, Brenna, Ryan, Zayne, Lissy și tuturor celorlalți prieteni ai mei care nu m‑au lăsat să renunț. Mai presus de toate vreau să‑i mulțumesc lui Matt, suflet pereche și soț, pentru că mi‑a fost sprijin ferm și pentru că a pus umărul la îndeplinirea visurilor noastre.
5
Cuprins Nota autoarei ����������������������������������������������������������������������������������� 9 Partea I. Să înțelegem domeniul online ���������������������������������� 11 1. Cum să deții controlul asupra personajului pe care îl întruchipezi online ��������������������������������������������� 13 2. Puțină intimitate, vă rog! ���������������������������������������������������� 24 3. Percepția e totul �������������������������������������������������������������������� 51 4. Cum să construiești o bună relație virtuală ������������������ 68 5. Rețele de socializare pentru avantaje profesionale ���������������������������������������������������������������������������� 90 6. Matrimoniale online ���������������������������������������������������������� 111 Partea a II‑a. Curs introductiv de judo cibernetic: Cum să te protejezi, pe tine și familia ta, de infractori, mincinoși și agresori ������������������������������ 135 7. Siguranță pentru copilul tău: tot ce trebuie să știi ����������������������������������������������������������� 137 8. Șarlatanii, pescuit în ape tulburi și site‑uri false ������ 154 9. Detectarea înșelătoriei ������������������������������������������������������ 164 10. Depistarea impostorilor virtuali ������������������������������������ 181 Note ���������������������������������������������������������������������������������������������� 207 Despre autoare �������������������������������������������������������������������������� 211
Nota autoarei
Toate opiniile îmi aparțin și nu reflectă poziția instituției în care lucrez sau a guvernului Statelor Unite.
9
Partea I Să înțelegem domeniul online
}-(((*>
Capitolul 1
<0))))x
Cum să deții controlul asupra personajului pe care îl întruchipezi online
><((((o> Întâlnirea cu colegul meu Charles (nu e numele lui real) a fost ceva predestinat. Amândoi eram pasionați de munca noastră și de implicațiile ei în aplicarea legii și pentru cele două agenții, cea federală și cea a serviciilor secrete. Ca analiști criminaliști digitali, amândoi eram competenți din punct de vedere tehnic, cu mulți ani de experiență în aplicarea legii federale. Am devenit foarte apropiați din punct de vedere profesional. Am colaborat la numeroase proiecte și am petrecut mult timp împreună. Știam că pot conta pe el pentru orice, iar el știa că și reciproca e valabilă. Pentru mine, Charles este o persoană onestă și implicată, pasionată de munca sa. Totuși, câteva luni mai târziu, am început să aud de la alții vorbe cum că ar fi arogant și nu are spirit de echipă. Nu le‑am dat importanță și le‑am considerat niște bârfe. Eu îl cunoșteam pe Charles. Nu era posibil ca acela pe care îl știam și cu care lucrasem îndeaproape timp de un an să fie arogant sau nepoliticos, sau să nu poată să lucreze bine alături de alții. M‑am gândit că ei pur și simplu nu‑l cunoșteau cu adevărat. Fiind colegi de un an de zile, am devenit prieteni pe tot felul de site‑uri de socializare. Am început să‑i urmăresc blogul și postările de pe Facebook. După numai două săptămâni, am început să văd o față foarte diferită a lui Charles. Era foarte condescendent în postările și comentariile lui, desconsidera ce spuneau alți, uneori agresiv, la cea mai mică provocare. 13
Era arogant și certăreț pentru chestiuni minore, cum ar fi starea vremii. Am fost absolut șocată. Eu îl știam pe Charles. Lucrasem cu el timp de un an. Îl percepeam cu totul altfel, dar iată‑l acum arătându‑și o cu totul altă fațetă a personalității sale. Cel pe care‑l observam nu era deloc cel pe care credeam că‑l cunosc. La început m‑am gândit mult și intens despre care să fie adevăratul Charles, dar apoi mi‑am dat seama că nu conta. Această identitate virtuală arogantă îl umbrea cu totul pe acel Charles pe care credeam că îl cunosc. Foarte probabil relația noastră de muncă a avut de suferit. Eu nu l‑am mai văzut ca pe un expert și, în cele din urmă, a luat‑o fiecare pe drumul lui. Se spune că în vin se găsește adevărul. Adesea, același lucru poate fi spus despre mediul online. Recreând din bucățele un personaj cunoscut online, vei obține, dacă o faci corect, o impresie mult mai realistă despre cum este cineva, chiar mai bine decât dacă ai petrece timp cu acea persoană față în față. Mulți oameni (dar nu toți) tind să fie mai sinceri și mai deschiși cu privire la gândurile și sentimentele lor cele mai intime atunci când sunt online. Probabil că asta se datorează faptului că se simt anonimi și, astfel, protejați în spatele ecranului computerului sau al dispozitivului mobil. Indiferent de motiv, vei descoperi cum să recreezi din bucățele adevărata persoană din spatele identității virtuale, precum și cum să deții controlul asupra propriei tale identități virtuale pentru a te înfățișa în cea mai bună lumină. Trăim în două lumi și amândouă sunt foarte reale. Una este lumea fizică în care am trăit dintotdeauna și cu care suntem familiarizați. Cealaltă este lumea virtuală în care ne creăm — uneori fără intenție — o identitate și o persona online (sau mai multe). Aceste identități digitale fac parte integrantă din viața noastră tot așa cum identitatea noastră face parte din lumea fizică. Identitatea și persona online pot să arate o imagine foarte detaliată despre cine ești: ce‑ți place, ce nu‑ți place, vederile tale politice, afilierile religioase, hobby‑urile tale și cu 14
Depistarea impostorilor virtuali
cine te asociezi. În afara cazului în care cineva manipulează intenționat și diseminează neadevăruri (mai multe despre asta mai târziu), persoana virtuală a cuiva este adesea mai reală — mai autentică — decât persoana pe care o prezintă lumii în viața de zi cu zi. Cam într‑o oră, aș putea afla, practic, tot ce trebuie să știu despre tine doar prin punerea cap la cap a bucățelelor disparate din profilul tău online. Te surprinde? Când coordonez o investigație digitală criminalistică pentru o infracțiune de proporții, mă uit, de regulă, și la cache-urile create de rețelele de socializare pe calculatorul suspectului și‑i cercetez prezența online. În funcție de informația găsită pe internet, într‑o oră pot să alcătuiesc un profil foarte detaliat al acelei persoane. Știu unde îi place să meargă, ce baruri sau restaurante frecventează, cine sunt prietenii săi, care e stilul postărilor sale, personalitatea sa, precum și detalii mai intime despre viața sa, inclusiv hobby‑uri și visuri, informații despre copiii săi, și lista poate să continue. Ajung să‑i cunosc pe acești oameni în asemenea detaliu, încât simt de parcă i‑aș ști într‑adevăr de‑o viață. Dar asta nu e o abilitate pe care să o aibă doar cineva care lucrează în investigații digitale criminalistice; oricine poate învăța să facă asta. Poți învăța cum să citești o identitate online și cum să aduni și să pui cap la cap toate piesele acestui puzzle digital. Sigur, e o sabie cu două tăișuri: și ceilalți pot descoperi toate piesele din puzzle‑ul identității tale virtuale. Vestea bună e că poți deține controlul absolut asupra a ceea ce postezi și cum postezi și, deci, a felului în care oamenii te vor percepe online.
Componentele identității tale virtuale Anchetatorii pot să alcătuiască profilul unui suspect sau al unui martor pe baza elementelor identității sale virtuale. Aceleași elemente alcătuiesc și identitatea ta virtuală. Există comunități în care postezi sau pe care le urmărești, precum bloguri, forumuri, Facebook sau Twitter. Aceste comunități 15
te leagă de alți oameni. Dacă ai prieteni care pot fi percepuți ca dezagreabili, și tu poți fi etichetat în același fel. E conform conceptului că „cine se aseamănă se adună“, ceea ce înseamnă că probabil semeni cu cei cu care alegi să te asociezi. În funcție de ceea ce postezi și de ce bloguri și site‑uri urmărești, poate fi stabilit cu ușurință tiparul tău de comportament online. Anchetatorii pot să determine care sunt vederile tale politice, interesele tale personale, dacă bei prea mult sau nu bei deloc și dacă te enervezi ușor și‑ți place să îi agresezi pe alții online. (Vom vorbi mai detaliat despre comportament mai târziu.) Apoi există date online ușor de accesat ce conțin informații de tipul: adrese, cazier judiciar și fiscal, rapoarte de credit, școli sau universități pe care le‑ai urmat. Folosind aceste trei elemente — comunități, comportament și date online — un anchetator, un analist digital criminalist, o firmă de publicitate sau oricine altcineva suficient de interesat pot căuta suprapuneri, tipare și anomalii ale identității tale virtuale. Aceste elemente din spatele identității online alcătuiesc un tipar de existență cu o semnătură unică a persoanei reale — tu. Evident, nu ai mare control asupra rapoartelor de credit sau a datelor publice, dar ai controlul total al postărilor de pe Twitter sau blog.
Primii pași E important să dai căutare după tine pe internet, pentru a vedea ce văd alții când caută informații despre tine. Încearcă să faci asta fără păreri preconcepute. Ți se pare firesc să‑ți postezi pătimaș vederile politice, dar încearcă să citești ceea ce ai scris din perspectiva cuiva care s‑ar putea să nu fie de acord cu tine și gândește‑te la cum te‑ar percepe. S‑ar putea să observe că vederile tale sunt atât de pătimașe, încât să te considere un agitator și să nu dorească să te angajeze? S‑ar putea ca acele fotografii de la acea petrecere a burlăcițelor să te bântuie mai târziu? Folosește motoarele de căutare pentru a vedea ce‑ți iese. Caută după adresele tale de e‑mail, după 16
Depistarea impostorilor virtuali
numărul de telefon, după numele complet, după avataruri și nickname‑uri. Vei să știi ce văd alții și cum urmează să te perceapă. Repet, gândește‑te la asta din punctul de vedere al comunităților, comportamentului și datelor publice cu care te asociezi. Și dacă găsești ceva ce nu vrei ca alții să vadă? Vom vorbi despre cum să scapi de elementele nedorite din identitatea ta virtuală în capitolele următoare. Pentru moment, apucă‑te și gândește‑te că fiecare lucru pe care îl postezi este o piesă dintr‑un puzzle digital și că, puse cap la cap, toate creează o imagine detaliată a ceea ce ești.
Regulile de acțiune sunt aceleași Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le vei învăța din această carte este că e bine să te comporți online așa cum te comporți și în lumea reală. Identitatea ta virtuală este accesibilă instantaneu pentru oameni din toată lumea care își vor face o impresie imediată despre tine în funcție de cum te prezinți, așa cum fac și în lumea fizică. Ca expert în cibernetică, să spunem că intru într‑o sală îmbrăcată într‑un tricou scurt și o fustă mini pentru a face o prezentare în fața unei oficialități. Să spunem că mi‑am început prezentarea spunând: „Aoleeeeeu, ce entuziasmată suuuuunt! Această prezentare o să fie suuuuper interesantă!“ Acel oficial m‑ar eticheta imediat ca neserioasă, indiferent cât de multe aș cunoaște eu în domeniul meu. La fel e și în lumea virtuală. Dacă postez mereu conținuturi care să mă facă să par imatură, așa mă vor percepe și ceilalți. Dacă aș intra în biroul șefului meu și i‑aș spune că m‑am săturat de jobul meu și că sunt de părere că e un idiot sau dacă i‑aș arăta o poză cu mine la Arlington National Cemetery țopăind pe mormântul Soldatului Necunoscut (ca poza pe care a postat‑o pe Facebook Lindsey Stone1), aș fi percepută ca lipsită de respect și probabil că aș fi concediată. Cei mai mulți n‑ar face asta în viața reală, așa că de ce să o faci online? Nu e nicio diferență. 17
Repet, oamenii te vor percepe pe baza identității virtuale în același fel în care te percep în lumea reală. Mai presus de orice, trebuie să fii mai atent la cum ești perceput online, căci odată ceva postat acolo unde poate fi văzut de toată lumea e incredibil de dificil de eliminat.
Drepturile tale legale Legile privind rețelele de socializare sunt dezbătute și create pe zi ce trece, ca urmare a politicilor și cazurilor. Există legi privind respectarea intimității individului care hotărăsc cine deține informațiile tale online și dacă afirmațiile tale sunt sau nu protejate de dreptul la liberă exprimare atunci când operezi în domeniul virtual. Conform cărții Social Media and the Law: A Guidebook for Communication Studies*: Dacă un utilizator de rețele de socializare postează o informație pe profilul său, se poate presupune că nu e o informație privată și că poate fi folosită de alții? La această întrebare nu există un răspuns categoric și absolut. Contextul, natura informației, rolul utilizatorului și relația ta cu acesta, setările de securitate și alți termeni impliciți și expliciți de diseminare sunt relevante în a stabili dacă informația postată pe site‑ul unei rețele de socializare poate fi preluată și folosită în altă parte.2 Pe scurt, cu cuvinte obișnuite, răspunsul la această întrebare este: depinde. Esența problemei este dacă o persoană se poate aștepta sau nu la intimitate privind informațiile pe care ea însăși le împărtășește, precum și cine deține practic informația postată. Chiar ne putem aștepta ca informațiile pe care am ales să le împărtășim pe rețelele sociale să rămână private? * Rețelele de socializare și legislația: Ghid de utilizare pentru studiul comunicării (engl.). (N.t.)
18
Depistarea impostorilor virtuali
Dacă eu intru într‑o încăpere plină de prieteni și dau fiecăruia dintre ei o fotografie cu mine făcând ceva nepotrivit, mai sunt posesorul deplin al acelei fotografii sau am vreo posibilitate de a controla ce fac prietenii mei cu ea? Ce așteptări de intimitate mai pot avea cu privire la acea fotografie? Nu sunt avocat, dar ține de logică, întrucât, dacă am dat‑o tuturor celor din încăpere, ei pot face tot ce doresc cu ea: să le‑o da altora, să o pună pe un panou — ai prins ideea. E opinia mea personală că a posta ceva pe rețelele sociale e același lucru cu a da ceva cuiva în lumea reală și că nu mai ai posibilitatea de a controla ce fac ei cu acea informație în forma sa inițială. (Excepție: dacă modifică informația și o folosesc în forma modificată într‑un mod defăimător împotriva ta, e o cu totul altă poveste. Vom vorbi despre asta în Capitolul 7.) Există o prejudecată larg răspândită potrivit căreia suntem protejați de setările de securitate ale rețelelor de socializare. Totuși, termenii și condițiile de utilizare cu care ai fost de acord când te‑ai înregistrat pentru a putea folosi un serviciu precum Facebook sunt practic un contract între tine și site‑ul de socializare respectiv. Eu am trecut prin termenii și condițiile de utilizare ale câtorva site‑uri de socializare, iar acolo se afirmă foarte explicit într‑un limbaj relativ nonjuridic (un vocabular clar) ce drepturi au asupra a ceea ce postează, ce informații pot aduna despre tine și ce anume pot face cu acele informații. De asemenea, mai afirmă foarte clar că politica lor de protejare a intimității se poate schimba în orice moment. Pe 10 octombrie 2013, Facebook și‑a schimbat politica de securitate a datelor și a eliminat o setare care le per‑ mitea utilizatorilor să nu le apară cronologia la căutări publice. Astfel, la momentul acestei cărți, cronologiile utilizatorilor sunt găsibile la căutare și pot fi vizualizate de oricine îi caută după nume.
19
Din Declarația Drepturilor și Obligațiilor Facebook: Deții toate conținuturile și informațiile pe care le postezi pe Facebook și poți controla cum sunt făcute publice prin intermediul setărilor de confidențialitate și utilizare. În plus: 1. Pentru conținuturile protejate de drepturi de proprietate intelectuală, precum fotografii și înregistrări video (IP content), avem, ca urmare a setărilor de confidențialitate și utilizare, permisiunea ta expresă să: deținem dreptul nonexclusiv, transferabil, subconce sionabil, nefiind sub incidența drepturilor de autor și utilizabil oriunde în lume de a folosi orice IP content pe care îl postezi pe Facebook sau în conexiune cu Facebook (IP License). Acest IP License încetează atunci când ștergi respectivul IP content sau contul de Facebook, cu excepția cazului în care a fost preluat de alții, care nu l‑au șters… 4. Când publici informații sau conținuturi pe care le distribui Public, înseamnă că permiți oricui, chiar și celor din afara Facebook, să acceseze și să folosească acele informații și să le asocieze cu tine (respectiv cu numele tău, cu fotografia de la profilul tău).3 Când ești de acord să utilizezi Facebook, îi oferi drepturi asupra conținuturilor tale. Chiar dacă spune că tu le deții, prin postarea acestora îi dai permisiunea de a folosi acele conținuturi. Oriunde în lume înseamnă că permisiunea e transferabilă către oricine doresc cei de la Facebook, ceea ce înseamnă că pot să vândă datele tale oricui doresc. Nicăieri în Termenii și condițiile de utilizare ale Facebook (ultima revizuire 11 decembrie 2012) nu se afirmă că aceia cu care ai ales să‑ți împărtășești conținuturile nu au dreptul de a le reproduce și redistribui. De fapt, conform articolului 4, citat mai sus, dacă postezi public conținuturile, le permiți altora să le folosească și să le asocieze cu tine. Există o mare dezbatere juridică dacă un conținut postat în rețelele 20
Depistarea impostorilor virtuali
de socializare este protejat de drepturi de autor (autorul inițial). Asta depinde de modul în care l‑a publicat creatorul/scriitorul său (cu cine l‑a împărtășit și cu ce setări de confidențialitate a datelor), în ce constă acel conținut și dacă are valoare financiară (de exemplu, dacă este reprodus de o agenție de presă sau de oricine altcineva care face apoi bani pe baza lui). Avocații pot să dezbată până când se învinețesc la față, și probabil că se vor învineți — în concluzie, pentru a te proteja, cel mai bine e să nu postezi nimic din ce nu vrei să ajungă la toată lumea. Pe 29 aprilie 2013, Chelsea Chaney, studentă în anul I la Universitatea din Georgia, a intentat proces Școlii Publice Fayette County din Georgia, susținând că oficiali ai școlii au folosit într‑o prezentare online o imagine pe care au luat‑o de pe pagina ei de Facebook fără să‑i ceară permisiunea. Aceștia au folosit o fotografie cu ea în bikini cu un titlu care spunea „Odată ajunsă acolo — Acolo va rămâne“, subînțelegând că e inadecvat să postezi o astfel de fotografie pe Facebook.4 Rezultatul acestui caz ne poate ajuta să stabilim cine deține conținutul original, odată postat în rețelele sociale. Ziarele sunt pline de știri cu oameni concediați din cauza a ceea ce postează în rețelele sociale. De exemplu: Lindsey Stone, o femeie din Plymouth, Massachusetts, a postat o poză cu ea arătând degetul mijlociu în fața Mormântului Soldatului Necunoscut. Asta a dat naștere unei adevărate furtuni de reacții și revoltă pe internet și a făcut‑o să‑și piardă locul de muncă. Angajatorul, Living Independently Forever, Inc., o organizație nonprofit cu sediul în Hyannis, a anunțat că atât Lindsey Stone, cât și colega ei care a făcut fotografia au fost date afară după ce mii de oameni s‑au raliat pentru ca cele două să fie concediate, spunând că fapta lor este lipsită de respect și ofensatoare.5 21