Ediții de colecție
Evenimente
Veste bună
Cele mai frumoase cărți, îmbogățite cu ilustrații originale ori fotografii inedite, își așteaptă, în zilele târgului, „colecționarii“.
Cititorii sunt invitați la standul Humanitas din pavilionul C2 la întâlnirea cu cei mai iubiți autori și traducători.
La Bookfest, toate titlurile Humanitas, Humanitas Fiction și Humanitas Multimedia au prețuri speciale.
pagina 14
pagina 28 www.humanitas.ro | www.libhumanitas.ro
Revista de primăvară–vară a Grupului Humanitas
20–24 mai 2015
32 pagini / se distribuie gratuit
Mitizarea istoriei și deconstruirea miturilor
Lucian Boia în dialog cu Radu Paraschivescu
O nouă carte a lui Lucian Boia. Și, ca de fiecare dată, un subiect nou și o privire altfel. Noutatea demersului explică interesul din ce în ce mai mare pe care îl stârnesc lucrările sale, și nu numai printre cititorii români, ci și în afara României – dovadă stând numeroasele traduceri în engleză, franceză și germană, ca și în maghiară, polonă sau bulgară.
„Omul nu trăiește numai cu pâine…“ Acum zece ani, Asociația Editorilor din România „și-a luat soarta în mâini“ și a avut curajul să pună pe picioare primul târg de carte din România care concura, prin profesionalism, bun-gust și amploare, cu cele mai importante târguri din Europa. Să ne bucurăm, așadar! Zece ani sunt suficienți pentru a vorbi de o tradiție care de-acum face parte din calendarul bucuriilor comunitare ale bucureștenilor. E bine să știți, dragi prieteni, că în preajma celor două sărbători anuale ale cărții din București (Bookfest și Gaudeamus), editorii trăiesc de fiecare dată emoțiile care-i încearcă pe actori în preajma oricărei premiere importante. Scena e aceeași, dar spectacolul care se joacă e mereu altul. Iar noi, editorii, suntem regizorii fiecărui nou spectacol. Actorii – autorii – sunt de multe ori aceiași, dar rolurile lor sunt și ele mereu altele; roluri pe care și le scriu singuri, de la un an la altul, după lungi recluziuni între patru pereți. Și-au pus acolo tot ce au simțit, gândit sau născocit mai de soi, întrebându-se de fiecare dată, înfrigurați, dacă mai au sau nu ceva de oferit. Căci ei știu că sunt chemați de fiecare dată să spună pentru noi ceea ce, simțind sau gândind, noi nu putem exprima întocmai. Iar noi, editorii? Noi le veghem autorilor de-a lungul unui an angoasele, trăim alături de ei căderile și triumfurile lor, le mângâiem depresiile, le dăm încrederea de care au nevoie pentru a ajunge la capătul drumului pe care îl deschid cu fiecare carte nouă. Tot noi, editorii, mijlocim între ei și voi, cititorii. Noi am selectat cărțile, noi suntem cei care credem în ele, noi, cei care trebuie să vă convingem că ele au frumusețea cristalului îndelung șlefuit și că sunt gata de-acum să intre în viața voastră, bucurându-vă. Noi, editorii, suntem cei care asistăm din umbră nașterea isprăvilor culturale, noi, cei care, din culise, împingem în lume cărți care adesea o schimbă. Cumpărând cartea pe care v-o propunem, creditul pe care ni-l faceți este de fiecare dată uriaș. Nu e trufie în ceea ce spun, ci cred, la capătul a douăzeci și cinci de ani de Humanitas, că nu de puține ori ne-ați permis să vă amenajăm locuirea pe acest pământ. Și ne-am străduit să vă pregătim, cum ne-am priceput mai bine, hrana aceea care nu se vede. Căci este scris: „Omul nu trăiește numai cu pâine…“ Gabriel Liiceanu
Radu Paraschivescu: Umblă un zvon prin lume că s-a românizat România, stimate domnule Boia. Ne puteţi spune pe scurt când și cum? Deţineţi informaţii și amănunte? Lucian Boia: Cifrele sunt cât se poate de clare. În prezent, România este mult mai românească – dacă ne referim la conţinutul ei în români etnici, cum se spune – decât a fost România Mare în perioada interbelică. Procentele sunt evidente. Acum procentul se apropie de 90 la sută etnici români, pe când în perioada interbelică, potrivit recensământului din 1930, se înregistrau aproape 72 la sută etnici români. S-au câștigat aproape douăzeci de procente de către români și s-au pierdut de către ceilalţi. R.P.: N-o fi și ăsta un motiv de mândrie? Știţi că românul e mândru imediat și din te miri ce. L.B.: Se prea poate. Cert este că, din perspectiva statului naţional, cum s-a dorit să fie România, încărcătura asta străină era cam mare. Eu am mai spus acest lucru și mi-a reproșat cineva ideea, ca și cum ăsta ar fi fost gândul meu. N-a fost gândul meu și nu mă preocupă străinii din România, dar există o discrepanţă între proiectul de stat naţional și numărul mare de „străini” deveniţi minoritari între frontierele României Mari. Mai ales dacă ne uităm la regiunile alipite în 1918. Dacă privim Transilvania în sensul continuare în pagina 3
Lucian Boia Cum s-a românizat România Editura Humanitas 13x20 cm, 144 pp., 27 lei