DOSAR
D I L E M AT E C A ● I U N I E 2 0 0 9
În ceea ce prive[te literatura SF [i fantastic` de dup` 1989, tot Mircea Opri]` face o evaluare clar` [i dur`, remarc\nd tendin]a de sincronizare a science fiction-ului românesc cu literatura de gen din str`in`tate. Asta a \nsemnat, desigur, arderea etapelor [i asimilarea curentelor vest-europene [i americane, cum a fost cyberpunk-ul, dar [i topirea literaturii de gen \n magma postmodernist`, ce face tot mai greu de \ncadrat o scriere literar` \ntr-un curent bine definit. {i a \nsemnat [i lansarea unui val de scriitori care [i-au format un public fidel [i care, \ncet-\ncet, s-au f`cut ori se fac remarca]i \n spa]iul literaturii mari. Dac` ar fi s` pomenesc c\teva nume, i-a[ aminti pe Marian Coman, Sebastian A. Corn, Ona Frantz, Michael Haulic`, AnaVeronica Mircea, Florin P\tea, Liviu Radu, JeanLorin Sterian etc. Nu-i mai citez aici pe autorii care par s` fi renun]at la scris, dar au publicat \n ultimii dou`zeci de ani texte (mai scurte sau mai lungi) de o valoare literar` cert`. {i nu e vorba de texte pentru copii [i tineret.
* * * Una dintre cauzele percep]iei diferen]iate a literaturii SF a fost, indiscutabil, atitudinea condescendent` a criticii literare de evaluare. Nu pot totu[i s` nu amintesc c`, \n general, exist` o percep]ie diferen]iat` a literaturii SF europene de cea de pe continentul nord-american. Scrierile SF-ului clasic european au fost mai u[or asimilate de istoria literaturii. În schimb, autorii americani de science fiction au r`mas, \n cele mai multe cazuri, exemple \n sprijinul ideii c` SF-ul este, \n esen]`, un gen de consum. Vorbind despre aceste dou` culturi (european` [i american`), se remarc` o diferen]` de manifestare a fenomenului literar, dat` – poate – de preeminen]a acordat` fie valorii artistice (\n Europa), fie celei economice (\n SUA). Oricum, autori de talia lui Wells, Stanislaw Lem, Arkadii [i Boris Struga]ki, Karel Cˇapek s\nt greu de egalat de „mae[trii SF-ului american“ Asimov, Zelazny, Van Vogt, Heinlein etc. Din acest motiv, scriitori americani extrem de talenta]i, dar care au scris texte SF cu priz` mai redus` la mase, au r`mas undeva \ntr-un plan secund, f`r` a fi recupera]i nici de „marea literatur`“, chiar dac` au un grup stabil, fidel [i regenerabil de fani autentici. A[a se \nt\mpl`, de exemplu, cu Cordwainer Smith, un autor tradus \n român` cu un volum de povestiri, Lorzii Instrumentalit`]ii, ap`rut la defuncta Editur` Multistar din PiatraNeam], \n 1993. O alt` cauz` a subaprecierii literaturii science fiction \n raport cu marea literatur` ar fi asimilarea celei dint\i cu tot felul de para[tiin]e: ozenistic`, parapsihologie, paleoastronautic` etc., care nu \[i au locul \n evaluarea unui fenomen literar. La aceast` \nrudire contra naturii au contribuit mult membrii grupului de adep]i constan]i ai fenomenelor de tip SF (grup numit generic „fandom“), adic` fanii tuturor manifest`rilor aflate la grani]ele dintre imaginar, literatur`, [tiin]` [i pseudo[tiin]`. Spa]iul social al science fiction-ului, \mp`r]it pe cenacluri – grupuri \n care se amestec` non[alant scriitori, cititori, ufologi fanatici, yoghini de Balcani, star trekkeri sau c`ut`tori ai extratere[trilor –, a reprezentat o barier` \n calea aprecierii corecte a
18