Newsletter Europarlamentar Mai 2010
newsletter
newsletter din cuprins: Rezolutia anti-cianuri Evaluarea europarlamentarilor Misiune in Spania Locurile de munca Foto coperta: Deseuri de plastic langa serele de capsuni din Huelva
O sansa reala pentru Rosia Montana Pe 5 mai 2010, Parlamentul European a adoptat propunerea comuna de rezolutie a grupurilor PPE, S&D, ALDE, GUE/NGL privind interzicerea tehnologiilor bazate pe cianuri in minerit. Rezolutia a fost adoptata cu 488 de voturi pentru, 48 impotriva si 57 de abtineri. Daciana Sarbu este autoare a propunerii de rezolutie a grupului socialist. Prin aceasta rezolutie, Parlamentul European: invita Comisia si statele membre sa nu sustina, direct sau indirect, niciun proiect de minerit care implica utilizarea de tehnologii pe baza de cianuri in UE pana cand se va aplica interdictia generala si nici sa nu sustina astfel de proiecte in tari terte; invita Comisia sa propuna o modificare a legislatiei existente cu privire la gestionarea deseurilor din industriile extractive care sa oblige fiecare companie de exploatare sa detina o asigurare pentru a compensa daunele si a acoperi toate costurile de remediere pentru restabilirea starii ecologice si chimice initiale, in cazul producerii unui accident sau al unei functionari defectuoase.
“S-a creat un conflict fals intre dezvoltare si protejarea sanatatii oamenilor si a mediului. Dezvoltarea durabila ne spune ca sunt posibile amandoua, si ca nu trebuie sa acceptam compromisuri. La Rosia Montana e nevoie de locuri de munca, dar e nevoie si de protejarea sanatatii oamenilor si a mediului. Dezvoltarea nu se poate face cu pretul distrugerii. Iar in Romania s-a distrus prea mult, fara a se pune nimic in loc, ca sa mai permitem inca un experiment. Nu vrem să salvam mediul in defavoarea locurilor de muncă. Dimpotriva, vrem sa salvam o regiune si de la saracie, si de la distrugere, si sa oferim un viitor sustenabil oamenilor de acolo. Noi am propus, de altfel, si un amendament potrivit caruia regiunile afectate de aceasta interdictie ar trebui sa primeasca sprijin de la Uniunea Europeana. Cat despre colegii de la PDL care sustin cianurile, ar face mai bine sa-si concentreze presiunile asupra dlui Berceanu, ca sa construiasca autostrazi si sa aduca dezvoltarea pe termen lung si la Rosia Montana, si in restul Romaniei”.
Dezvoltarea nu se poate face cu pretul distrugerii. Iar in Romania s-a distrus prea mult, fara a se pune nimic in loc, ca sa mai permitem inca un experiment Daciana Sarbu
“Regiunile afectate de interzicerea cianurilor trebuie sa primeasca
sprijin european pentru dezvoltare”
(6 mai 2010, interventia Dacianei Sarbu in plenul Parlamentului European) “Am propus o rezolutie prin care sa interzicem folosirea cianurilor in minerit, fiindca avem obligatia de a ne lua toate masurile de siguranta pentru a apara oamenii si mediul de catastrofe ecologice.
datand din perioada pre-romana si romana. Cianurile ar sterge de pe fata pamantului istoria,
Daca ne asumam angajamente istorice privind reducerea emisiilor, daca dam tonul lumii intregi in privinta protectiei mediului, de ce sa nu facem un gest elementar de curatenie si sa eliminam aceasta practica nociva din Uniunea Europeana?
Va multumesc pentru ca, prin vot, ati spus nu cianurilor folosite in minerit Accidentul de la Baia Mare petrecut in Romania, in urma cu 10 ani, e considerat un altfel de Cernobal, lovind trei tari si distrugand ecosistemele raurilor afectate pe o distanta de sute de km. Acum, tot in Romania, la Rosia Montana, se doreste construirea unei noi exploatari miniere cu cianuri – cea mai mare mina de aur de suprafata din Europa. Acolo, intr-un peisaj frumos, se afla o localitate veche de 2000 de ani, un potential UNESCO World Heritage Site datorita pretioaselor vestigii
dar si viitorul regiunii, fiindca in urma ar ramane un desert. Ca alternativa, o simpla retea de drumuri ar insemna o infuzie de investitii, turisti si dezvoltare. Sprijinul european ar fi un impuls in plus. Va multumesc pentru ca, prin vot, ati spus nu cianurilor folosite in minerit. Regiunile astfel afectate trebuie ajutate de Uniunea Europeana sa se dezvolte durabil folosindu-si intregul potential”.
Cand va emite CE o pozitie oficiala referitoare la
rezolutia privind interzicerea cianurilor? Eurodeputata PSD Daciana Sarbu, membra a Comisiei de mediu, sanatate publica si siguranta alimentara a Parlamentului European (ENVI), a interpelat Comisia Europeana privind “demararea de noi proiecte miniere care utilizeaza tehnologii pe baza de cianuri”. Deputata europeana a intrebat CE cand intentioneaza sa emita o pozitie oficiala ca raspuns la rezolutia PE privind interzicerea generala a utilizarii tehnologiilor de minerit pe baza de cianuri in UE. Totodata, doamna Sarbu pune problema situatiei exploatarilor miniere ce folosesc tehnologii pe baza de cianuri care ar putea fi deschise inainte de emiterea unei pozitii a Comisiei, varianta avuta in vedere de Guvernul roman pentru Rosia Montana. “In data de 5 mai 2010, adoptat o rezolutie care cianurilor in minerit, in Europene. Articolul 4 al European B7 0241/2010, membre sa nu sustina, proiect minier care tehnologii pe baza de aplicarea interdictiei intrebarea scrisa adresata “In Romania, ministrul dupa depunerea unui studiu studiu arheologic, proiectul de Montana, care ar folosi tehnologii demarat”, afirma eurodeputata.
“Ce se va intampla cu exploatarile miniere care folosesc tehnologii pe baza de cianuri, care ar putea fi deschise inainte de emiterea unei pozitii a Comisiei?”
Parlamentul European a solicita interzicerea statele membre ale Uniunii Rezolutiei Parlamentului invita Comisia si statele direct sau indirect, niciun implica utilizarea de cianuri in UE, pana la generale”, se arata in CE. mediului a afirmat recent ca, de impact si efectuarea unui exploatare aurifera de la Rosia pe baza de cianuri, ar putea fi
Europarlamentarul social-democrat a intrebat in acest context executivul comunitar “cand intentioneaza sa emita o pozitie oficiala, ca raspuns la rezolutia PE”, respectiv “ce se va intampla cu exploatarile miniere care folosesc tehnologii pe baza de cianuri, care ar putea fi deschise inainte de emiterea unei pozitii a Comisiei”. Daciana Sarbu a fost autoarea proiectului rezolutiei social-democrate (S&D) privind interzicerea tehnologiilor bazate pe cianuri in exploatarile miniere. Rezolutia finala -adoptata de PE cu o majoritate clara (488 voturi pentru, 48 impotriva si 57 de abtineri), la inceputul lunii mai, a reprezentat reunirea proiectelor venite din partea a patru grupuri politice: PPE, S&D, ALDE si GUE/NGL.
Raport privind activitatea europarlamentarilor romani
Institutul European pentru Democratie Participativa – Qvorum a lansat pe 5 mai studiul Europarlamentarii la raport: cum ne reprezinta in Europa? ce contine analize privind activitatea delegatiei Romaniei in legislativul european in perioada iulie 2009 – aprilie 2010. Studiul, care imbina analiza calitativa si cantitativa a activitatilor (rapoarte, voturi, declaratii etc.) cu cercetare de teren la Bruxelles, este structurat in doua parti: compararea delegatiei Romaniei in raport cu delegatiile celorlalte state membre ale UE si analiza individuala a activitatii fiecaruia dintre eurodeputatii romani. Recomandarile raportului pentru o mai buna performanta a delegatiei europarlamentare a Romaniei: europarlamentarii sa isi asume cu o mai mare responsabilitate rolul de reprezentanti, prin: identificarea de mijloace pentru a-si creste influenta in cadrul PE; o mult mai buna comunicare si transparentizare a activitatilor lor, plecand de la premisa ca se afla la Bruxelles si Strasbourg nu in nume propriu, ci in numele alegatorilor care i-au Eurodeputatii cu cea mai trimis acolo; buna activitate pana in partenerii sociali din Romania sa se informeze mai mult cu acest moment sunt Marian privire la legislatia aflata pe agenda Parlamentului European, Jean Marinescu (PDL), Adina intrucat apx. 70% din legisilatia in vigoare in Romania este adoptata Valean (PNL), Renate Weber de acest For. Pentru a putea intra intr-un dialog avizat cu europarlamentarii, partenerii sociali trebuie ca mai intai sa fie bine (PNL), Daciana Sarbu informati cu privire la propunerile legislative care le vor afecta (PSD), Adriana Ticau (PSD), activitatea; Cristian Preda (PDL). mass media din tara sa continue sa mediatizeze activitatea eurodeputatilor, in acelasi timp cautand sa isi specializeze jurnalistii in domeniul procesului decizional european, avand in vedere cresterea graduala a importantei institutiilor europene in raport cu cele nationale si consecintele directe pe care aceasta schimbare le are asupra vietii cotidiene a cetatenilor”. (fragmente din comunicatul de presa emis de Qvorum)
"Suntem mai influenĹŁi in Parlamentul European" Europarlamentarii romani se plang ca mass media preiau doar senzationalul din activitatea lor. Spuneti-ne 2, 3, 5, sau cate initiative reusite ale Romaniei in Parlamentul European va vin in minte. Rezolutia cu cianurile, Catedrala Sfantul Iosif, au fost situatii in care am votat niste facilitati pentru agricultorii din Romania sau continuarea subventiilor, ajutorul pentru producatorii de lapte. Fiecare a avut realizari in comisia in care lucreaza. De obicei cand ajungem in plen cu un vot care intereseaza Romania, colegii care lucreaza pe subiectul respectiv ne si atrag atentia: vedeti ca aici trebuie sa votam altfel pentru ca e interesul tarii. Pastrati legatura cu Parlamentul Romaniei? Eu am pastrat legatura pe domeniile care ma intereseaza pe mine, la fel si cu departamentele PSD. Ni se cer opinii, informatii. Daca s-a votat ceva in Romania, ne intreaba care este pozitia noastra si cum am aborda subiectul respectiv. Cam de putine ori, ce-i drept, dar incet-incet se va schimba si asta. De ce, sau de ce nu au europarlamentarii romani un cuvant din ce in ce mai greu de spus la Bruxelles? Cred ca suntem mai influenti. Am mai invatat cum stau lucrurile la Bruxelles, ce inseamna sa negociezi acolo, sa ai un cuvant de spus. Contam acolo chiar daca aici, in Romania, nu se vede lucrul acesta. Care credeti ca sunt calitatile unui bun europarlamentar? Sa ai constiinta faptului ca reprezinti acolo niste oameni si iti reprezinti tara si nu trebuie sa le faci de ras. Ca toata lumea se uita la tine, prin actiunile pe care le faci. Si comunicarea cu tara si cu cei care te-au ales este foarte importanta la fel. Care este acum la Bruxelles dezbaterea care conteaza cel mai mult pentru Romania? Din punctul meu de vedere este reforma politicii agricole comune. S-a dorit o reforma in sensul modificarii unor piloni din politica europeana pe agricultura, nu s-a incheiat dezbaterea, exista in continuare negocieri si discutii. Sper sa fie in binele Romaniei, adica macar sa se pastreze ce exista acum: subventii, plati directe, cam tot ce intereseaza pe agricultori. (fragmente din interviul acordat adevarul.ro)
"Ceea ce facem in Parlamentul European ar merita
mai mult interes din partea autoritatilor din tara" Doamna Daciana Sarbu, va aflati pe lista celor mai activi si eficienti eurodeputati romani. Care au fost actiunile concrete si strategia pe care ati ales-o si care s-au dovedit atat de eficiente? Ma bucur ca activitatea mea a fost apreciata de realizatorii acestei evaluari. Ca o paranteza, m-as bucura si mai mult daca toti europarlamentarii romani ar primi “note” foarte bune, fiindca asta ar insemna ca ne facem datoria cu totii si Romania e bine reprezentata la Bruxelles. In general, insa, nu cred ca rezultatele raportului sunt neaparat pozitive pentru delegatia romaneasca, fiindca in ansamblu, ca grup, inca nu folosim toate oportunitatile Credeti ca ar fi posibila o pe care le avem. colaborare mai stransa intre Personal, am muncit in comisii, m-am zbatut pentru reprezentantii Romaniei? Si care concretizarea unor initiative in care cred, am fost activa in estimati ca ar fi efectele ei? special in domeniile pe care mi le-am definit drept prioritare Imi doresc actiuni comune in privinta (protectia mediului, agricultura, sanatate publica, munca promovarii Romaniei. sezoniera) si am luat in serios nevoia de a comunica publicului Si eu, si alti colegi am organizat la din tara toate demersurile de la Bruxelles si Strasbourg. Sunt Bruxelles diferite evenimente prin constienta insa ca mai e destul drum de parcurs de aici si pana la care am incercat sa aratam fata atingerea potentialului maxim - in special ca europarlamentar al frumoasa a tarii noastre, fie ca era unui nou stat membru, care inca nu-si face auzita vocea asa cum vorba de traditii, de cultura sau de ar trebui in Uniunea Europeana. Dar experienta acumulata in gastronomie, si asemenea actiuni au acesti ani si colaborarea cu colegi mai vechi, din tari cu traditie in mare succes in randul colegilor Parlamentul European, ma ajuta sa invta in fiecare zi si imi dau europeni. sansa de a fi mai eficienta. Insa cred ca daca le-am gandi si organiza impreuna, amploarea si diversitatea ar fi superioare. Iar impactul ar fi considerabil. De asemenea, e nevoie de colaborare Cum s-ar putea imbunatati perceptia din tara privind cand vine vorba de apararea activitatea europarlamentarilor romani? intereselor romanilor din afara tarii. In primul rand, cu eforturi mai mari din partea noastra, a Ar trebui sa putem depasi liniile de europarlamentarilor, prin comunicarea constanta a activitatilor demarcatie ale grupurilor politice noastre; multi avem site-uri si bloguri actualizate, iar astfel de pentru a avea strategii coerente in instrumente ajuta mult. Si - de ce nu – printr-o relatie mai sprijinul cetatenilor nostri care deschisa cu jurnalistii, care adesea nu primesc, probabil, din muncesc si traiesc in alte tari. Fie ca e partea noastra suficiente informatii despre ceea ce facem si nu vorba de situatii conflictuale precum pot informa, mai departe, publicul. Cred ca aceste obisnuinte se cea de anul trecut din Italia, sau de vor forma, pe masura ce se va sedimenta si un inceput de traditie efortul de a deschide piata muncii din europarlamentara romaneasca. toate statele membre catre romani. Din pacate, un factor care nu cred ca se va schimba in viitorul apropiat este atitudinea autoritatilor din tara fata de noi. Cred ca presedintele, premierul, chiar diversi ministri - in functie de domeniile noastre de activitate - ar trebui sa dovedeasca un interes mult mai mare pentru ceea ce facem la Parlamentul European si sa organizeze consfatuiri in privinta unor subiecte importante, sau macar sesiuni de informare periodice, fiindca toti avem ca obiectiv central sprijinirea interesului Romaniei. (fragmente din interviul acordat machiavelli.ro)
“Din pacate, atitudinea autoritatilor din tara nu se va schimba”
Situatia sezonierilor romani din Spania, in atentia autoritatilor europene Europarlamentarii PSD Daciana Sarbu si Catalin Ivan au prezentat, intr-o conferinta de presa, la Strasbourg, situatia dificila cu care se confrunta muncitorii sezonieri – majoritatea romani – care lucreaza la culturile de capsuni din Spania, solicitand o reglementare clara a drepturilor acestora. Eurodeputatii au prezentat concluziile unei misiuni de lucru desfasurate in perioada 11-13 mai in regiunea Andaluzia, Spania, care a urmarit constatarea conditiilor de trai si de lucru ale sezonierilor – printre care si aproximativ 300.000 de romani. In toata Spania muncesc legal aproape 800.000 de cetateni romani. Printre problemele constatate de eurodeputatii romani, s-au numarat numeroase nereguli legate de semnarea contractelor, care sunt redactate in limba spaniola si pe care cei mai multi dintre romani nu le inteleg si care stipuleaza sume mai mari decat cele primite efectiv, dar si problemele majore infruntate de romanii care ajung in Spania prin intermedierea unor firme si care sunt adesea inselati de acestea. Conditiile de trai sunt de multe ori foarte dificile, muncitorii locuind cate 4 sau 5 in aceeasi camera si fiind nevoiti sa se deplaseze pe jos pentru a-si cumpara cele necesare. Au existat si cazuri de deces, atunci cand angajatorii nu au permis muncitorilor deplasarea la medic in timp util si boala s-a agravat. Conditiile de lucru, constatate in special la fermele mai mici, sunt foarte dure, orele suplimentare nu sunt retribuite, iar muncitorii sunt nevoiti sa-si plateasca propria asigurare de sanatate. Retelele de traficare a fortei de munca si munca ilegala genereaza adesea Situatia este agravata atat situatii disperate, oamenii venind in Spania in cautarea unei slujbe de lipsa totala de interes a si ajungand sa traiasca in corturi si sa primeasca 2 euro pe zi in guvernului de la Bucuresti, schimbul muncii lor. Situatia este agravata atat de lipsa totala de interes a guvernului dar si de lipsa unor acte de la Bucuresti, dar si de lipsa unor acte legislative legislative comunitare comunitare dedicate explicit statutului muncitorilor sezonieri. dedicate explicit statutului Europarlamentarii PSD considera ca romanii care muncesc in afara tarii trebuie sprijiniti mult mai puternic atat de autoritatile din muncitorilor sezonieri. tara, cat si de Parlamentul European. In acest sens, Daciana Sarbu si Catalin Ivan au sustinut necesitatea ca executivul european sa elaboreze cat mai rapid o Directiva privind muncitorii sezonieri, care sa cuprinda prevederi clare precum: reglementari ferme ale obligatiilor impuse angajatorilor, asigurarea unor standarde de trai decente pentru angajati, verificarea atenta a contractelor si redactarea acestora in limba de origine a angajatilor, sprijinirea sezonierilor pentru a se integra in societate si protejarea acestora de stigmatizari, xenofobie si rasism, precum si sanctiuni dure in cazul in care legislatia nu este respectata.
Guvernul Boc nu a informat prompt
producatorii de lapte privind ajutorul de la UE
Eurodeputatele PSD Viorica Dancila si Daciana Sarbu, membre ale Comisiei de agricultura a Parlamentului European (AGRI), au acuzat pe 20 mai Guvernul Boc, ca nu a informat prompt producatorii de lapte privind ajutorul de criza destinat lor din partea Uniunii Europene, dupa problemele inregistrate in sector din toamna anului trecut. Guvernul Romaniei a dat Hotararea 365/14.04.2010. “pentru distribuirea sumei stabilite in anexa Regulamentului (UE) nr.1233/2009 al Comisiei, producatorilor de lapte si produse lactate, grav afectati de criza din sectorul lactatelor”. Potrivit celor doua membre AGRI, producatorii de lapte nu a fost informati corespunzator de suma venita de la Comisia Europeana, nefacandu-se de altfel nici distribuirea corespunzatoare a formularelor speciale si a cererilor necesare, de catre Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA). „Este grav faptul ca nu s-a facut o informare adecvata a producatorilor de lapte la nivel judetean, avand in vedere ca termenul limita de depunere a cererilor a fost 30 aprilie, platile urmand a se efectua pana cel tarziu la 30 iunie 2010. Intrebari legitime pe care le punem sunt: daca aceste fonduri vor ajunge, pana la urma, la producatorii de lapte – care au atata nevoie de ele; daca vor fi distribuite in mod corect sau daca se vor reintoarce la Uniunea Europeana in conditiile in care ne confruntam cu o criza acuta a sectorului lactat?!”, au declarat cele doua deputate europene. Conform HG 365, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, prin APIA, este desemnat ca autoritate competenta pentru impartirea ajutorului de la UE. “Suma prevazuta pentru Romania, (…) echivalentul in lei a 5.010.401 Euro, calculat la rata de schimb din data de 30 noiembrie 2009, se distribuie la solicitarea producatorilor de lapte, care depun cererea la centrul judetean al APIA, respectiv al municipiului Bucuresti, dupa caz”, se arata in Hotarare, care prevede si o serie de cerinte pentru beneficierea de ajutor. Potrivit articolelor 5 si 6 din HG, “APIA elaboreaza proceduri detaliate de verificare a cererilor si a conditiilor de eligibilitate, proceduri care sunt aduse la cunostinta beneficiarilor prin afisare la sediile Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura si pe site-ul oficial al institutiei”. De asemenea, APIA trebuie sa puna “la dispozitia producatorilor, prin centrele locale, formularele de cereri care se completeaza, se depun, se inregistreaza, se verifica si se centralizeaza la centrele judeteane conform procedurilor interne”.
La initiativa celor doua eurodeputate, membrii Comisiei de agricultura a Parlamentului European vor efectua, in perioada 23-25 iunie, o vizita in Romania.
Declaratie scrisa pentru locuri de munca Eurodeputatele PSD Corina Cretu si Daciana Sarbu au initiat, impreuna cu eurodeputatul liberal britanic Graham Watson, o Declaratie scrisa prin care cer Comisiei Europene si statelor membre ale UE sa acorde o atentie sporita imbunatatirii perspectivelor tinerilor sub 25, de a-si gasi un loc de munca; respectiv ale cetatenilor cu varsta peste 55 de ani de a reveni pe piata muncii. Daca va intruni semnaturile a jumatate plus unu din numarul membrilor Parlamentului European, declaratia va deveni pozitie oficiala a acestui for. In preambulul Declaratiei privind sprijinirea tinerilor si Unul din 5 tineri din UE, cu varstnicilor europeni de a-si gasi un loc de munca, se precizeaza varsta sub 25 de ani, nu are ca, in medie, unul din 5 tineri din UE, cu varsta sub 25 de ani, nu loc de munca, iar lucratorii are loc de munca, iar lucratorii peste 55 de ani sunt printre cei mai afectati de somaj dintre cetatenii europeni, confruntandupeste 55 de ani sunt printre se, in plus, cu problema specifica si grava a scaderii sanselor de cei mai afectati de somaj a obtine un loc de munca pe masura avansarii in varsta. dintre cetatenii europeni. Initiatorii declaratiei mentioneaza, de asemenea, faptul ca dreptul la munca, fara discriminare in functie de varsta sau gen, este un drept fundamental al cetatenilor europeni si ca, la Consiliul European din 25-26 martie 2010 a fost adoptata – ca obiectiv principal pentru anul 2020 – rata de 75% de ocupare a fortei de munca pentru femeile si barbatii cu varste cuprinse intre 20 si 64 de ani. In consecinta, Corina Cretu, Daciana Sarbu si Graham Watson ‘solicita Comisiei Europene si tuturor statelor membre sa acorde o atentie sporita imbunatatirii perspectivelor tinerilor sub 25 de a-si gasi un loc de munca si ale cetatenilor cu varsta peste 55 de ani de a reveni pe piata muncii’.
Culturile de… plastic din Huelva “Misiunea europarlamentara care a urmarit, in Spania, conditiile de viata si de lucru ale sezonierilor de la culturile de capsuni a generat din partea noastra foarte multe observatii si foarte multe propuneri. Alaturi de colegii mei, voi sustine un numar de recomandari astfel incat directiva privind drepturile sezonierilor sa fie una cuprinzatoare si corecta. Insa, ca membru in Comisia de Mediu, vreau sa aduc in atentia CE si dezastrul ilustrat in fotografiile alaturate. Imaginile au fost surprinse in zona Huelva, undeva intre El Rocio si Palos de la Frontera, si descriu o realitate trista: toate deseurile de plastic de la serele de capsuni – adica prelatele luate de pe sere la sfaritul sezonului, celofanele care se pun sub butasii de capsuni si bidoanele de pesticide folosite – sunt aruncate pe camp. Sunt tone intregi de plastic, sufocand si padurea de pini din apropiere – forme de relief stranii si foarte, foarte triste. Voi propune Comisiei sa initieze sanctiuni foarte drastice pentru proprietarii de ferme care polueaza in acest fel”. (Daciana Sarbu, pe dacianasarbu.wordpress.com)
In sprijinul familiilor monoparentale Eurodeputatele PSD au depus, pe 20 mai, o declaratie scrisa privind conditiile de trai ale familiilor monoparentale in statele membre ale Uniunii Europene in contextul crizei economice. Prin document, se face apel la Comisia Europeana sa evalueze situatia familiilor monoparentale din UE, concentrandu-se pe conditiile de trai ale copiilor, si sa includa in Strategia UE 2020 masurile pe care Statele Membre ar trebui sa le adopte in acest sens. De asemenea, Statele Membre sunt invitate sa dezvolte strategii pentru imbunatatirea situatiei familiilor monoparentale. Daca va intruni semnaturile a jumatate plus unu din numarul membrilor PE, declaratia initiata de Rovana Plumb, Viorica Dancila, Corina Cretu, Daciana Sarbu si Adriana Ticau va deveni pozitie oficiala a Parlamentului European.
Lipsa resurselor financiare pentru familiile monoparentale poate afecta sansele copiilor de a-si continua educatia In preambulul declaratiei scrise, se mentioneaza ca numarul crescut de divorturi si separari a contribuit semnificativ la cresterea numarului de familii monoparentale cu copii in intretinere, care sunt expusi riscului de saracie. Cresterea numarului de familii monoparentale expuse saraciei ca efect al crizei economico-financiare duce si la schimbarea structurii societatii si afecteaza valorile sociale traditionale, avertizeaza eurodeputatele. De asemenea, in document se subliniaza faptul ca lipsa resurselor financiare pentru familiile monoparentale poate afecta sansele copiilor de a-si continua educatia, punand astfel in pericol sansele acestora la o viata si o slujba decenta. Deputatele europene “fac apel la Comisia Europeana sa evalueze situatia familiilor monoparentale din UE, concentrandu-se pe conditiile de trai ale copiilor, si sa includa in Strategia UE 2020 masurile pe care Statele Membre ar trebui sa le adopte in acest sens”. Totodata, “Statele Membre sunt invitate sa dezvolte strategii pentru imbunatatirea situatiei familiilor monoparentale”.
In contextul crizei economice si sociale, au aparut modificari esentiale in modelul casatoriei, una dintre acestea fiind cresterea numarului familiilor monoparentale: Danemarca >20%, Franta>17%, Germania >20%, Marea Britanie > 25%, Romania > 22 %”.
Intalnire cu reprezentantii Asociatiei Romanilor din Roma
Eurodeputatele PSD Daciana Sarbu si Corina Cretu au discutat, in luna mai, la Bruxelles, cu reprezentantii Asociatiei Romanilor din Roma despre problemele co-nationalilor nostri care traiesc in Italia. Cu aceasta ocazie, s-a convenit si asupra deplasarii unei delegatii PSD la Roma, pentru un contact direct cu realitatile de la fata locului si pentru o implicare mai pronuntata in sprijinirea romanilor care traiesc in Italia. ‘Romanii formeaza cea mai numeroasa comunitate straina din Italia, depasind oficial un milion de cetateni si reprezentand un sfert din totalul strainilor din aceasta tara. Este o realitate care, in sine, obliga la o atentie speciala pentru integrarea imigrantilor romani in societatea italiana. E nevoie de eforturi de ambele parti - atat din partea autoritatilor italiene, cat si a reprezentantilor comunitatii romanesti pentru dialog si cooperare eficienta, avand in vedere ponderea acestei minoritati si complexitatea problemelor existente’, au subliniat deputatele europene. Intalnirea a vizat intensificarea colaborarii intre europarlamentarii romani si asociatiile romanilor din Italia, pentru a media dialogul cu clasa politica si autoritatile italiene, dar si pentru a contracara duritatea legislatiei privind imigratia, fenomenul de accentuare a xenofobiei si a rasismului, precum si ascensiunea extremei drepte. ‘O colaborare mai stransa poate contribui la eficientizarea actiunilor de combatere a acestor realitati ostile’, considera cele doua eurodeputate. Corina Cretu si Daciana Sarbu s-au implicat in ultimii ani, atat in Parlamentul European, cat si prin actiuni la Roma si la Vatican, pentru apararea drepturilor romanilor din Italia.
Un regim alimentar sanatos pentru o viata sanatoasa Daca s-ar elimina factorii de risc comuni legati de modul de viata, intre care si cei legati de regimul alimentar, aproximativ 80% din cazurile de boli cardiace, de accidente vasculare cerebrale si de diabet de tip II, precum si 40% din tipurile de cancer ar putea fi evitate. Nu este o afirmatie luata dintr-un ziar senzationalist. Nu este nici macar o “descoperire” a unui grup de cercetatori excentrici. Este o concluzie dintr-o comunicare oficiala a Comisiei Europene. Mai exact, face parte dintre-o recomandare a Comisiei privind initiativa de programare in comun a cercetarii „Un regim alimentar sanatos pentru o viata sanatoasa”. Pentru ca in ultimii 30 de ani a avut loc o crestere dramatica a excesului de greutate si a obezitatii in randul populatiei Uniunii, iar tendinta populatiei catre un regim alimentar nesanatos si sedentarism este evidenta, executivul comunitar intelege sa-si intensifice eforturile. Si fiindca un efort de reglementare mai buna nu poate incepe fara o viziune exacta asupra situatiei, se doreste o cercetare si o monitorizare mai clara a situatiei de fapt. Cercetarea nu inseamna doar cunoasterea starii de fapt, ci mai ales evaluarea mai exacta a impactului modului de viata si al regimului alimentar asupra sanatatii. Si daca vi se pare ca suna pretios, pun problema asa: cati dintre parintii care-si trimit copiii la scoala cu pachetel format din chipsuri si bauturi acidulate cunosc in mod real impactul devastator asupra sanatatii copilului (si, evident, viitorului adult) al acestor pseudo-alimente? Pare exagerat? Treceti intr-o zi pe langa curtea unei scoli in pauza mare si veti vedea cat de amplu este fenomenul. Ceea ce se doreste prin aceasta recomandare este constituirea unui Spatiu european de cercetare complet operational in domeniul prevenirii bolilor legate de regimul alimentar. Cu alte cuvinte, o actiune comuna, prin care statele sa-si puna la dispozitie datele de care dispun si sa-si creeze o abordare comuna pentru prevenirea acestor boli. Mai mult chiar, statele sunt incurajatate sa instituie o structura administrativa comuna in domeniul prevenirii bolilor legate de nutritie. Sunt state insa – si ma gandesc in primul rand la Romania – care au nevoie de initiative foarte rapide in primul rand pentru a avertiza populatia asupra amenintarilor din propria farfurie – si mai ales din farfuria propriului copil. Si aici ma refer la acei parinti citati mai sus. Nu e vina lor ca nu cunosc pericolele din pachetul de biscuiti. Dar e vina statului care nu-i invata. Iar ceea ce spun nu vine dintr-un exces de etatism: cata vreme statul permite vanzarea pe scara larga a produselor cu efect negativ asupra sanatatii (adica a celor cu un continut mare de sare, grasimi sau zahar), ba chiar permite cu generozitate promovarea lor intensa prin campanii publicitare nereglementate, acelasi stat are si datoria de a informa consumatorii asupra riscurilor asociate acestor produse. E ca si cand le-ai vinde oamenilor, la supermarket, otrava impachetata frumos, dar nu le-ai spune si ca-i poate omori. Iar daca aceasta comparatie suna deplasat, mai cititi o data fraza cu care am inceput acest mesaj. (Daciana Sarbu, pe dacianasarbu.wordpress.com)
“Alimentatia sanatoasa este o regula sfanta” Care sunt regulile dupa care va bazati intr-o alimentatie sanatoasa? Daciana Sarbu: Alimentatia sanatoasa este o regula sfanta nu numai pentru a fi in forma, ci mai ales pentru a avea grija de propriul organism. De altfel, ca europarlamentar, fac parte din Comisia de Mediu, Sanatate publica si Siguranta alimentara si am insistat mult, pe parcursul ultimului an, asupra temelor de nutritie. Cred ca inca se acorda o atentie redusa, inclusiv in legislatia europeana, nutritiei si bolilor generate de alimentatia nesanatoasa. Cat despre Romania, vorbim mult prea putin despre ravagiile facute de hrana nepotrivita asupra organismului. Cei mai multi romani inca nu sunt constienti de aceste pericole, si sunt atatia copii care cresc obisnuindu-se cu dulciurile, cartofii prajiti si sucurile colorate ca parte integranta a dietei lor. Imi doresc sa comunicam mai mult despre aceasta amenintare, Inchizand paranteza, regulile dupa care ma ghidez sunt foarte simple: evit grasimile, sarea si zaharul in exces, precum si alimentele procesate. Iar fructele si legumele proaspete, romanesti si obtinute prin metode cat mai naturale (bio, daca se poate) joaca intotdeauna rolul principal.
"Admir bucatarii ‘cu constiinta’ "
Aveti vreun bucatar preferat? DS: Il admir pe Jamie Oliver, din mai multe motive. Imi place stilul lui de gatit nepretentios, aproape improvizat uneori, dar intotdeauna fidel obsesiei pentru prospetime si naturalete.
In Romania, vorbim mult prea putin despre ravagiile facute de hrana nepotrivita asupra organismului Apoi, il mai admir pentru curajul de a porni o campanie impotriva alimentatiei nesanatoase intr-o perioada cand subiectul nu prea exista pe agenda publica. In Marea Britanie si apoi in Europa, a deschis ochii multor oameni vorbindu-le pe intelesul lor si spunandu-le niste adevaruri simple, dar foarte clare. Prin eforturile lui, prin perseverenta lui, a reusit sa aduca aceasta tema in discutia noastra, a tuturor – inclusiv a unor oameni care altfel nu ar fi fost atenti sau preocupati de dieta sau alimentatie. Admir bucatarii “cu constiinta”. Fiindca modul cum producem hrana s-a schimbat si fiindca, in acest proces, avem un impact atat de mare asupra mediului, felul in care ne hranim contribuie tot mai mult la starea de sanatate a organismului. (fragmente din interviul acordat dietetik.ro)
“Industria� capsunilor Lucratoare romance, la o linie de prelucrare a capsunilor din Huelva
Cum puteti vorbi cu Daciana:
sa: Scrieti-i pe adresa: Rue Wiertz 60 B-1047 Bruxelles (Grupul Socialist din Parlamentul European) Sunati la: +40 726314081 (birou) +32 2 2845805 (Bruxelles); +33 3 88 1 75805 (Strasbourg) Trimiteti un fax la: +32 2 2849805 (Bruxelles); +33 3 88 1 79805 (Strasbourg) Trimiteti un email la: dacianaoctavia.sarbu@europarl.europa.eu dacianasarbu@yahoo.com Trimiteti un mesaj pe site: www.dacianasarbu.ro Intrati pe blog: dacianasarbu.wordpress.com