Golu

Page 11

Per isse pieve di u Cismonte - 12 -

carrughju maiò, orientatu à levante-punente, si stendenu duie necro-puli di u primu seculu di a nostra era. U IIIzu seculu dopu à C. campò un assestu novu di a cità, ver di a so parte à meziornu. Culà, si sviluppò un veru spaziu cummerciale : nantu à un mercatu, s’accolsenu parechje butteghe (e tabernae) è attelli, è dinò custruzzione in leia cù a vigna è u vinu (impronte di un torchju è di un palmentu). L’accunciamentu di u locu era accimatu da una culunnata, chì ghjuvava da parà l’acqua è u sole. In quellu quartieru novu, ci eranu e domus, e case private di i sgiò di tandu. Hè nantu à e ruvine di una domus, spiantata à a fine di IVtu seculu dopu à C., ch’ella s’alza a catedrale paleucristiana è i so appicci. Longu à l’Antichità, ch’ellu si tratti di a Republica o di l’Imperu, o puru di l’Antichità tardiva, Mariana In Mariana, parechje epiche à tocca tocca. cumparisce cum’è un centru ecunomicu bellu fattivu è Da fà casu à a presenza di parechje epiche : à u primu pianu l’epica mezu à u Terraniu. À u IIIzu seculu dopu à C., a cità avia rumana, à u secondu pianu (ver di u tettu di lama) a catedrale ammansatu tante ricchezze ch’ella avia pigliatu a paleucristiana suprana à Aleria. (Vtu-VItu seculu), à u pianu di daretu a catedrale rumanica (XIImu seculu).

A catedrale paleucristiana I storichi ùn sanu micca cù precisione quand’ella fù alzata a catedrale. Pensanu à a seconda metà di u Vtu seculu o à a prima metà di u VItu seculu. À l’apprima, ci era, in più di a catedrale, un battisteru è uni pochi di appicci. Issu spaziu cristianu si truvava vicinu à a culunnata di u meziornu. A catedrale hè longa 39 metri è larga 17,9 metri. A navata hè scumpartuta in trè, è isse trè parte sò spiccate da ranghi di ottu culonne. Sò culonne di granitu, ioniche di stile è supranate da capitelli di marmeru biancu. À levante, l’a-bside à mezu tondulu hè fatta di mattoni. Di punta à l’a-bside, ci hè u nartece, un portacu duv’elli si tenianu quelli chì battezi ùn eranu. U coru era decuratu cù musaiche di parechji culori. Ci hè figuratu un scena chì, s’ella si trova à spessu in Oriente, sin’ad avà ùn si n’hè trova a listessa in Occidente. Si tratta di una passata di u libru d’Isaia (11-7) : u leone è u boie inseme à a manghjatoghja. Issa basilica episcupale serà spiantata da i Va-ndali è i Lungubardi. A turneranu ad alzà à l’epica rumanica. Battisteru (Mariana). Ricustituzione di u battisteru paleucristianu.


Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.