Costurile Sociale ale Neincluziunii Tinerilor in situatii NEET
Cercetare exploratorie
1
Proiectul “Coalitia ONG pentru
Drepturile Tinerilor NEET - Investing in Social DOers”
Finantare: Mecanismului Financiar al
Spaţiului Economic European (SEE) 2009 – 2014, prin Fondul ONG in Romania Cerectator: Ion Dan Trestieni
CINE SUNT TINERII NEET?
2
Situatia Generala in Romania
- In anul 2014,17% din Tinerii romani cu varste cuprinse intre 15 si 24 ani sunt in situatii NEET, fata de 12,5% media europeana (UE28). In 2007 erau 13,3% din tineri in situatii NEET, fata de media europeana (UE27) de 10,9%
1
- Pentru categoria de vasrta 25-29 ani rata tinerilor NEET Romani creste la 24,6% (2014), fata de 17,6% in 2007 Date conform EUROSTAT (http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do)
2
1
- TINERELE FETE in situatii NEET reprezinta 18,8%, fata de baietii NEET 15,3% - pentru grupul de varsta 15-24 ani, in timp ce procentul acestora creste la 31,3% fata de al baietilor NEET 18,3% - pentru grupul de varsta 25-29 ani - PIERDERILE ECONOMICE datorate NEETs in Romania sunt 1,54% din GDP, fata de media UE de 1,2 %. (2011)
2
- Numai 78.562 de tineri NEET sunt inregistrati la Agentiile de 3
ocupare a fortei de munca (fata de 441.000, ESTIMATI de Institul National de Statistica in 2013). Numarul exact de tineri in situatii NEET nu este cunoscut - Copii si tinerii sunt cei mai expusi saraciei si excluziunii sociale (2014): 51% din copii pana in 18 ani sunt in prag de saracie, respectiv 46,8% din tinerii cu varste cuprinse intre 18 si 24 de ani. Populatia generala in prag de saracie in Romania este 40,2% (date conform Eurostat, 2014) – meia UE 28 - 24,4%. PErsoanele 60 de ani si peste – 32,8% 2
NEETs - Young people not in employment, education or training: Characteristics, costs and policy responses in Europe, Eurofound 2011 Date din martie 2015 raportate de Ministerului Muncii
2
3
- Din
punct
de
vedere
al
Deprivarii
materiale
severe
–
populatai generala 26,3 %, Copii sub 18 ani – 31,5% (media UE 10,4%); tineri 18-24 ani 27,9% (media UE 11,1%); 60 de ani si peste – 25,2%
Conform Analizei tinerilor NEET facuta de Eurofound in 2011, conceptul de NEET poate fi operationalizat astfel:
2
Tot in baza analizei Eurofound 2011, Romania este incadrata in tipologia 2 de tineri NEET (alaturi de Bulgaria, Grecia, Ungaria, Italia, Polonia, Slovacia) Iata caracteristicile predominante ale Tinerilor NEET in Romania:
In legatura cu aceasta tipologie mai trebuie spus: ďƒŹ Romania are cei mai multi someri tineri de lunga durata (40%) din UE ďƒŹ Romania are procentul cel mai mare de tineri NEET fara experienta de munca din UE (70% fata de media de 52%)
2
Romania este pe locul 20 din 28 state la combaterea somajului tinerilor, conform datelor Eurostat 2014 Mai trebuie adaugate si alte elemente care sustin aparitia si proliferarea tinerilor NEET in Romania: Romania se plaseaza pe locul 26 din 28 la abandonul scolar timpuriu in UE (18,5% fata de media de 10%) cea mai grava situatie este in mediul rural unde abandonul scolar este de 1,5 ori mai mare decat in mediul urban numai 20% din tinerii din Romania au contracte part-time, comparativ cu 30% in UE Numai 1,5% din tinerii romani sunt patroni sau oameni de afaceri
Metodologia cercetarii – Costurile Sociale ale Neincluziunii Tinerilor in situatii NEET”
2
Cercetarea a cuprins analiza tinerilor NEET din Romania, din perspectiva triangularii metodelor: Studii de caz - tineri in situatii NEET si in situatii de risc de a deveni NEET - cercetare calitativa Analiza experientei ONG-urilor in integrarea tinerilor NEET cercetare calitativa ancheta nationala facuta pe un esantion reprezentativ de populatie -1.104 persoane – cercetare cantitativa
1. Concluziile
cercetarii calitative – Studii de Caz si
Analiza experientei ONG-urilor A) Concluzii Generale Studii de Caz Fiecare tanar NEET trebuie tratat ca un CAZ PARTICULAR, avand la baza biografia sa si cutumele comunitatii in care traieste Tinerii NEET nu vor iesi din starea lor de precaritate daca nu vor lua ei insisi decizia de a se “SALVA”
2
Tinerii NEET se pot salva daca li se permite sa-si puna in valoare ABILITATILE pe care le au. Ceea ce conteaza este sa aiba SUCCES IN VIATA COTIDIANA Pe termen scurt, “PIATA NEAGRA” este o solutie de salvare pentru tinerii NEET. Pe termen lung ii condamna la o STARE PERPETUA DE PRECARITATE Tinerii NEET puternici – la care functioneaza mecanismul de REACTIE-FORMARE – reusesc sa iasa din starea de dificultate La tinerii NEET primeaza nevoia de afectiune
B) DE CE au devenit tinerii NEETs? - Din cauza abandonului scolar - cursurile serale nu pot fi urmate pentru ca se termina prea tarziu in conditiile in care transportul public nu functioneaza pana la acea ora - probleme de insecuritate;
2
- costa prea mult abonamentul de autobuz si scoala deconteaza mai putin de jumatate; - profesorii sunt prea exigenti, prea neintelegatori cu problemele tinerilor, sau aplica o pedagogie gresita- se adreseaza clasei si elevilor avansati, si nu elevilor particulari; - saracia familiei - lipsa sprijinului familiei - Din cauza pietei negre care devine un atractor pentru tineri si care este o cutuma in anumite comunitati - Din cauza necesitatii de a ingriji parinti, bunici sau copii proprii (cu precadere tienrii din mediul rural si tinerele fete) - Din cauza nefunctionarii Atelierelor Protejate pentru Persoanele cu Dizabilitati – (tinerii cu probleme de sanatate) - Din cauza nefunctionarii Scolii A Doua Sansa - Din cauza unei traume psihice majore (moartea unui parinte) - Din cauza agresivitatii si a lipsei de intelegere – din partea famileii sau tutorilor
2
- Din cauza “sistemului”, fapt ce se traduce in dorintei de a emigra –pe fondul lipsei de atractivitate a comunitatii proprii, a neintelegerii cu parintii sau a plecarii familiei/prietenilor in alta tara - Din cauza unor motive intemeiate si planificate de a amana integrarea sociala- cazul NEETs voluntar
C) CUM s-au adaptat tinerii in situatii NEET la propria lor situatie? - Prin munca la negru cu ziua –in mediul rural; - Prin pasivitate (“merge si asa”; - Prin cautarea activa, neplanificata, a unor solutii
- analiza
ofertelor de serviciu, contactarea de angajatori, voluntariat in ONGuri, lucrul online. - Prin voluntariat intr-o serie de ONG-uri specializate implementarea unei stari de altruism. - Prin aderarea la grupuri de prieteni care au stabilit standarde de comportament in viata lor cotidiana, uneori paralele cu cele ale sistemului.
2
- Prin focalizarea pe miscarea fizica prin care sa-si reduca stresul: sport (de grup sau individual), plimbari prelungite, alergari. - Prin planificarea riguroasa a viitorului (doar in cazul tinerilor NEET voluntari)
D) Alte concluzii Toti tinerii NEET analizati anticipeaza ca vor iesi din aceasta stare pana la varsta medie de 31 ani (vezi Modelul de Instalare); Situatiile care genereaza starea de tanar NEET sunt foarte diverse si acest lucru impune tratarea si rezolvarea cazurilor de NEET individuale, si nu ca o categorie omogena de NEET, cum s-a facut pana acum. Tinerii NEET recunosc ca factor in integrarea lor sociala o serie de ONG-uri specializate in astfel de probleme In nici unul din proiectele tinerilor NEET nu apare ca actor STATUL-
cu
exceptia
situatiilor
in
care
este
criticat
2
important
sistemul educational si un caz in care este laudata Directa de Asistenta Sociala (pentru tinerii din sistemul institutionalizat)  Nici unul din tinerii NEET nu a auzit de programul Garantia pentru Tineret
1.2.
Concluzii Analiza experientei ONG-uri care se ocupa de
problemele tinerilor NEET - majoritatea liderilor ONG-urilor recunosc ca nu reusesc sa-i scoata complet pe tinerii NEET din starea lor de dificultate - Concluzia cea mai frecventa la care ajung: este mai important sa contribuie la dezvoltarea personala a acestora si nu sa puna accentual pe angajarea lor. Acest lucru il pot face dezvoltandu-le abilitatile pe care le au
2.1.
Concluzii Ancheta nationala Cu privire la Garantia pentru Tineret
2
2.
o Pe ansamblul populatiei, 86% din persoane nu au auzit de programul Garantie pentru Tineret, in timp ce doar 14% au auzit o Tinerii de 18-24 ani se declara mai bine informati: 22% dintre ei au auzit de program o populatia din zonele de SV si SE ale Romaniei se declara a fi mai bine informata: 21% si 20 %
2.2.
Cu privire la tinerii NEET
o pe ansamblu, 42% din populatie considera ca peste 50% din tinerii romani ar putea fi incadrati in categoria NEET o Cei mai realisti sunt locuitorii din Bucuresti si Centru care estmeaza ca in Romania 21% din tineri ar fi NEET, fata de procentul real de 17%.
3. Recomandarile Principale ď ś Pentru a asigura integrarea pe termen lung a tinerilor NEET sunt necesare PROGRAME INTEGRATE
2
Crearea de Mecanisme permanente de identificare a tinerilor NEET si Monitorizare a situatiei lor tinerii NEET trebuie sa aiba acecs la programe personalizate, abordati caz cu caz si nu ca grup uniform de tineri NEET adresarea problematicii NEET are nevoie de o abordare extinsa din punct de vedere al varstei la care tinerii au acces la programele de integrare socio-profesionala, avand in vedere ca procentul de tineri NEET creste pentru segmentul de varsta 25-29 ani La fiecare tanar trebuie dezvoltate abilitatile deja dobandite, pentru a avea succes in viata cotidiana programele
existente
trebuie
sa
devina
cu
adevarat
ACCESIBILE: Garantia pentru Tineret, proggramele de reintegrare scoalra de tipul “A doua Sansa”, Atelierele protejate pentru tinerii cu dizabilitati
DESCRIERE METODOLOGIE
2
Asa cum s-a aratat in capitolele anterioare Romania a dovedit o gestionare deficitara in rezolvarea problemei integrarii sociale a tinerilor NEETs. Acest lucru se intampla desi de ani buni de zile se incearca solutionarea acestei probleme. De exemplu, s-a creat o retea nationala de Centre de Insertie Sociala a Tinerilor. Tinerii, in special NEETs, sunt calificati pentru meserii cerute pe piata muncii de catre anumiti antreprenori, pentru care exista deci acorduri in sensul furnizarii de forta de munca. Dupa efectuarea cursurilor si dupa anagajare, in mod sprinzator pentru initiatori foarte putini tineri NEETs raman angajati pe postul lor plecand, in special din proprie initiativa. Dupa discutarea acestui fenomen in multiple contexte, concluzia ramane aceeasi - au fost cheltuiti zeci de milioane de euro fara a avea un rezultat sustenabil
2
DE CE au luat tinerii NEETs, mentionati in exemplul de mai sus, aceasta decizie? CUM au fost implementate programele de intergare socioprofesionala de pana acum? Cu ce consecinte? La astfel de intrebari isi propune sa raspunda, cel putin partial, studiul de fata. De fapt, raspunsul la aceste intrebari nu este reflexul unei preocupari romanesti ci, am putea spune, europene. In studiul NEEETs – YOUNG PEOPLE NOT IN EMPLOYMENT, EDUCATION OR
TRAINING:
CHARACTERISTICS,
COSTS
AND
POLICY
RESPONSES IN EUROPE’ realizat de European Foundation for Improving of Living and Working Conditions, in 2011, s-a spus foarte clar ca nu se cunoaste, de fapt, mecanismul prin care tinerii devin NEETs si raman NEETs multa vreme. Criza social–economica pe care o traverseaza Europa nu poate fi indicata nici macar ca principalul vinovat. In perioada de criza economica, in Germania, Austria sau Elvetia numarul tinerilor NEETs s-a diminuat. Intrucat intrebarile la care trebuie sa raspunda studiul sunt CUM? si DE CE? s-a ales ca metoda de cercetare STUDIUL DE CAZ,
2
“specializat� in a gasi raspunsuri la acest tip de intrebari. Am incercat sa descriem viata reala a tinerilor NEETs prin analiza unor cazuri multiple - o reflectare a definitiei complexe a tanarului NEET care
prezinta
cel
putin
5
cazuri
distincte
(conform
structurii
EUROFOUND).
Teoria care a stat la baza colectarii informatiilor necesare in cadrul tehnicii Studiului de caz Pentru a scoate un tanar NEET din starea lui de dificultate nu este suficient sa aplici un sprogram guvernamental urmarind doar diminesiunea
profesional-edicativa
(calificare,
formare,
training,
reintroducere in edcatie, anagajare), ci este necesar sa aducem tanatul NEET in situatia de al ua decizia de a iesi din situatia dificila in care se afla.
Prin acest studiu au fost testate, de fapt, valabilitatea a doua ipoteze rivale: 1. pentru a scoate un tanar din starea de NEET trebuie sa aplici program
de
calificare,
formare,
reintroducere
in
sistemul
2
un
educational sau angajare (metoda clasica care s-a utilizat pana acum in Romania); 2. pentru a scoate un tanar din starea de NEET trebuie sa-l sprijini ca el sa ia decizia de a iesi din aceasta situatie, concomitent cu masurile concrete luate de specialisti pentru a-i oferi posibilitatea de a iesi, in mod real, din aceasta stare.
- In starea sa de NEET, tanarul, datorita situatiilor multiple prin care trece, inregistreaza un regres atat din punct de vedere psihic cat si fizic. Aceste situatii fac ca el sa nu reactioneze in mod conventional la metodele formale de integrare sociala- de genul “invat si iau examenul”. - Ghidul de interviu destinat tinerilor NEET a cuprins o serie de instrumente de masurare a nivelului deteriorarii
psihice a tinerilor
NEET, considerate propozitii in teoria avansata anterior. Aceasta deteriorare psihica conduce la perceptii pesimiste, defensive, la pasivitate si la derizoriu – de genul “toata lumea o duce rau”.
2
Propozitiile care compun teoria comporatamentului tanarului NEET I.
Societatea romaneasca a legitimat furtul, imoralitatea si
coruptia: s-a utilizat o viziune a lui Frederic Bastiat pentru a construi instrumentul; II.
Piramida nevoilor lui Maslow: s-a pornit de la premisa/ipoteza
ca tanarul NEET, din cauza lipsei de mijloace materiale plaseaza pe primul plan nevoia de hrana si de imbracaminte, treapta 1 a Piramidei lui Maslow; III.
Bugetul
de
timp:
prin
acest
instrument
am
incercat
sa
descriem fidel o zi normala din viata tanarului NEET, pornind de la ipoteza ca structurarea timpului ne va scoate in evidenta aspecte ale specificitatii acestui tip de tanar; IV.
Scala de anomie a lui Leo Strole : am pornit de la ipoteza ca,
pe ansamblu, tinerii NEET sunt foarte anomici. Anomia este o traire in plan psihic a situatiei de lipsa de norma, din cauza unor rupturi ale ordinii traditionale.
2
In conditii de criza economica ea apare in mod obiectiv, indusa de sucombarea unor valori si de nasterea altora. Exista si situatia ‘mortii’ unor valori si a ‘ne-nasterii’ altora, ceea ce lasa un vid axiologic resimtit dificil la nivel de individ: nu te mai poti ghida in viata dupa repere. Nevroza, pasivitatea, si, mai grav in cazul tinerilor, imposibilitatea de a gasi o cale pe drumul starii de adult, transforma oamenii din posibile resurse sociale in posibile probleme. V.
Modelul de instalare al lui Olivier Galland - consider ca acest
instrument reflecta foarte bine starea reala de viata a tanarului NEET - varsta la care el considera ca poate intra in etapa adulta, prin: a. incheierea ciclului educational pe care si-l doreste, b. anagajarea prin contract pe durata nedeterminata, c. cumpararea unei locuinte proprii si intemeirea unei familii. Ipoteza este ca tinerii NEET percep intrarea definitiva in varsta adulta nu pana in 25 de ani, cum ar fi normal sa se intample la tinerii care traiesc intr-o epoca eficienta, ci mult mai tarziu.
2
VI.
Aspecte ale filozofiei si experientei de viata ale tanarului NEET
vor completa informatiile si vor explica unele din deciziile luate de el. Pornim de la ipoteza ca pedagogia integrarii tanarului NEET trebuie sa plece de la particularizarea situatiilor lui de viata si nu de la generalizarea lor.
Unitatea de analiza in
Studiile de Caz
Unitatea de analiza a fost TANARUL NEET ROMAN DE 15-29 DE ANI. Aici intra mai multe categorii de tineri, conform definitiei europene a NEET. Am incercat sa avem cazuri din toate categoriile. 1) Someri de lunga si de scurta durata; 2) Tineri indisponibili: ingrijesc alte persoane; ajuta cu munca acasa; bolnavi; cu deficiente psiho-fizice; 3) Tineri
neparticipativi:
lucartori
descurajati
(
dezamagiti
de
sistem); delincventi; nu cred in sistem; 4) Tineri oportunisti: cauta ceva pe masura calitatilor pe care stiu ca le au;
2
5) Tineri voluntari: considera ca alte lucruri sunt mai importante decat integrarea lor in sistem; calatorii, educatie speciala, hobby-uri, etc. 6) Alte categorii: imigranti, tineri ai caror parinti sunt la munca in strainatate.
Logica care leaga datele obtinute prin Studiul de Caz de propozitiile incluse in teorie: “Pattern Matching� Datele pe care le obtinem din aplicarea Studiilor de Caz vor fi confruntate
cu
propozitiile
enuntate
inaintea
demararii
aplicarii
metodei. In cazul in are nu se potrivesc, teoria va fi reevaluata. Se aplica metoda Generalizarii Analitice (si nu statistice) in sensul in care se urmareste in ce masura evenimentele observate coincid ca manifestare cu presupunerile teoretice.
Criteriile de interpretare a datelor
2
S-a incercat ca instrumentele incluse in ghidul de interviu sa cuprinda aparate de masura care sa surprinda cat mai obiectiv observatiile:
scale
de
masurare
Likert,
stabilirea
minutelor
de
derulare a activitatilor.
Rezultatele studiilor de Caz, pentru instrumentele utilizate I. Societatea romaneasca a legitimat furtul, imoralitatea si coruptia – Indicatorii lui Frederic Bastiat 1. Crezi ca se mai poate face astazi, in Romania? (deosebirea dintre just si injust/drept si nedrept) 2. Crezi ca oamenii mai sunt morali? 3. Crezi ca oamenii au respect fata de lege? 4. Crezi ca furtul a devenit ceva obisnuit, natural? Ipoteza studiului a fost ca tinerii NEET vor percepe faptul ca
in Romania s-a legitimat, intr-un fel, anormalitatea, comparativ cu ceea ce ar trebui sa fie functionarea eficienta a unei societati.
2
In urma anlizarii datelor obtinute am ajuns la concluzia ca
aceasta ipoteza trebuie nuantata.
In mod masiv, tinerii NEET intervievati au considerat ca “furtul a
devenit ceva obisnuit, natural” – 77% cazuri – si ca oamenii nu “au respect fata de lege” – 68% cazuri.
Dar nu pe fondul unei “boli” sociale: 63% tineri NEET considera
ca DA, “se mai poate face astazi, in Romania, deosebirea dintre just si injust/drept si nedrept”.
Cu alte cuvine, nu oamenii au perceptii deformate, nu oamenii
sunt pervertiti, ci sistemul este gresit conceput. Acest lucru este esential!
Mai mult decat atat, tinerii NEET aflati in aceasta situatie in mod
voluntar si tinerii NEET care cauta in mod activ sa iasa din starea lor
considera
ca,
“furtul NU a devenit ceva
obisnuit,
natural, in Romania”. din
O parte compacta tinerii
investigati
NEET
considera
deci ca oamenii pot
sa perceapa binele, acolo unde el exista si pot sa fie eficienti, daca se misca in spatiul social.
II. Piramida nevoilor a lui Maslow
2
Asa cum am aratat atunci cand am definit teoria care a stat la
baza Studiilor de Caz, am avansat ipoteza ca tinerii NEET vor
stabili ca prima nevoie a lor “am nevoie sa mananc si sa ma imbrac corespunzator�. Justificarea ar fi faptul ca ei, personal, nu au
mijloace materiale de intretinere care sa le asigure un trai decent, depinzand aproape in intregime de familiile lor. In
urma
analizarii
datelor
aceasta ipoteza a fost respinsa.
obtinute
prin
interviurile
intensive,
Iata datele obtinute, in
ordinea preferintelor: I:
Am
nevoie
afectiune,
din
vecinilor,
a
de
partea
familiei, a prietenilor, a oameni;
celorlalti
II: Am nevoie de o
munca stabila pentru a nu-mi
mai
face
pentru ziua de maine; se
griji
III: Am nevoie sa mi ofere
sansa
de
a
face ce-mi place, de ami
folosi
calitatile;
talentele
si
IV:
Am
nevoie
ca
V:
Am
nevoie
sa
mananc pe saturate si sa ma imbrac corespunzator.
2
ceilalti sa ma respecte;
Desi a rezultat ca aproape o jumatate din tinerii NEET investigati
traiesc sub pragul de viata decent, ei pun pe ultimul loc nevoile primare.
Acest lucru poate avea mai multe explicatii, care vor trebui
verificate ulterior, in cercetari realizate pe esantioane reprezentative. - Pentru a iesi din starea temporara de dificultate in care se
gasesc, tinerii au nevoie de succes in viata cotidiana, manifestat prin actiuni care se deruleaza bine si mai atenueaza problemele vietii lor cotidiene. Afectiunea, pusa in act, de exemplu, prin intelegere din partea celorlalti, laude si aprecieri, poate fi un panaceu al rezistentei in cotidian. -O alta explicatie, mult mai pesimista, ne-a fost sugerata de
unul din subiectii interviurilor intensive: “La mine in sat sunt multi someri. Decat sa munceasca prefera sa stea acasa. Se roaga prin sat sa le dea cate cineva de munca, la negru. S-au invatat cu putin, nu vor mai mult. Sunt delasatori, traiesc din ajutoare, nu vor sa se angajeze, nu se gandesc ca nu vor ave o pensie. Lumea s-a obisnuit sa se descurce, nu sa aiba carte.” - In cazul in care aceasta explicatie este adevarata ea ne indica un pericol mare in care se gasesc tinerii NEET. A nu perecepe faptul ca tariesti intr-o saracie lucie si ca acest mod de viata iti poate afecta in mod semnificativ starea de sanatate inseamna a te obisnui cu idea ca speranta ta de viata este scazuta si ca nimic nu “misca” in acest domeniu.
2
Aceasta concluzie este intarita de un studiu recent SOCIAL
JUSTICE IN EU-INDEX REPORT-SOCIAL INCLUSION MONITOR
(octombrie 2015), realizat de Bertelsman Stiftung. Cu un indice de
3,74 Romania ocupa locul 27 din 28 de state (Suedia are indicele
7,27). La Sanatate Romania se afla pe ultimul loc in UE 28 (indice 3,09) si are si cel mai mic buget pentru sanatate din UE. Desigur,
speranta de viata a romanilor este si ea pe ultimul loc. In ceea ce priveste Preventia Saraciei ne clasm pe locul 27 din 28 de state.
Conform datelor Eurostat (2014) populatia sub 18 ani-copii si tineri-
este foarte expusa la saracie si excluziune sociala: 43,2% (loc 26 in
UE). 31,5% din populatia sub 18 ani este privata sever de o situatie materiala decenta, respectiv 36,1% din tinerii 18-24 ani.
III. Bugetul de Timp Din studiile analizate, se observa mare varietate de situatii, cuprinse sub aceeasi umbrela: TANARUL NEET ROMAN. Acesti tineri fara locuri de munca, isi structureaza foarte diferit timpul, in functie de mediul lor de rezidenta –sat, oras- de situatia materiala a familiilor lor si de situatiile de viata, particulare – parinti bolnavi, bunica bolnava, deficiente fizice, pregatire pentru masterat, saracie lucie in casa, opulenta in casa. Tinerii cu situatiile cele mai dificile – orfan, deficiente fizice, rezidenti in mediul rural- sunt si cei mai inclinati sa desfasoare
2
munca de voluntariat. In acest context poate fi interpretata ca o oportunitate de a iesi din starea de excluziune sociala. Este adevarat ca in cazul comunitatilor rurale, de unde au provenit tinerii NEET intervievati, oportunitatea a venit din exterior, prin implantarea unor ONG-uri sustinute cu bani de la donori internationali, caz relativ singular in Romania. Voluntariatul este insa, dupa cum s-a vazut in Studiile de Caz analizate, si o manifestare de REACTIE FORMARE: un mecanism psihologic de aparare in fata unor agresiuni de sitem majore. Au fost “loviti de soarta” si comportamentul
lor devine oarecum
paradoxal, devenind mai altruisti si dorind sa-i ajute pe altii. Este forma lor de a se proteja psihic de agresiunile din social. Acest gen de REACTIE FORMARE o vom mai intalni si la alti tineri NEET. Pentru ei REACTIA FORMARE a devenit principal arma de lupta pentru a se motiva sa reuseasca in viata. Pentru tinerii din mediul rural care fac munca de voluntariat, ONG-urile care s-au implantat in mediul lor sunt o “mana cereasca”. Aceste fundatii le structureaza timpul liber si-i ajuta material sa nu treaca la decizia de a abandona scoala. De asemenea, primesc
2
mese calde si imbracaminte, merg in excursii si-i ajuta pe satenii nevoiasi. Sunt tineri NEET intr-o situatie materiala atat de grea incat daca primesc o masa calda la Fundatie familia nu le mai da o masa calda acasa pentru ca fratii si surorile lor sa aiba o sursa de hrana suplimentara. O problema este faptul ca tinerii care au devenit NEET din cauza abandonului scolar – uneori din motive care tin de situatia lor familiala sau de situatii de viata obiective – nu mai pot fi voluntari in aceste ONG-uri. Ei sunt tolerati totusi, data fiind situatia lor dificila si primesc servicii in schimbul unor actiuni voluntare. Doar 31% din tineri NEET care au facut parte din Studiile de Caz muncesc pe piata neagra sau in gospodaria familiei, zilnic. Acestui gen de munca ei ii aloca, in medie, 9 ore/zi. In mediul rural ziua de munca se plateste “la negru” cu 50 de lei/zi. IV. Scala de masurare a anomiei a lui Leo Strole
2
Asa cum s-a aratat in una din propozitiile teoriei de mai sus, tinerii NEET sunt foarte anomici. S-a folosit scala Likert de masurare in 5 grade. Valoarea 5 este data daca subiectul este de acord in foarte mare masura cu asertiunea si 1, in foarte mica masura. Scala a fost etalonata in Romania de catre Catalin Zamfir. Rezultatele peste 3,66 indica o situatie buna iar cele sub 3,66, o situatie slaba. Scala lui Leo Strole:
ASERTIUNEA Viata in Romania este grea Nu mai poti avea incredere in nimeni,
astazi
Oficialitatile publice nu se intereseaza de
problemele oamenilor obisnuiti
Nu ar fi o idee buna ca tinerii sa dea
nastere la copii
Cel mai bine este sa te gandesti la
prezent si sa nu te preocupe trecutul si mai ales viitorul
2
Comparativ cu marja de 3,66 in urma studiilor de caz s-au
obtinut rezultate diferite ale gradului de anomie al tinerilor NEET, in functie de situatia lor de viata:
- NEET cu studii superioare, NEET voluntari si NEET activi –
3,34 valoarea anomiei; - NEET indisponibili (dificultati fizice, ingrijire alte persoane) – 2,2; - NEET cu educatie redusa si cu abandon scolar – 1,81. De asemenea, exista o diferenta a gradului de anomie intre
NEETs din mediul rural si cei din mediul urban: 1,7 in rural si 2,7
in mediul urban. Acest rezultat este intarit si prin apartenenta la subculturi care duc la acelasi tip de manifestare-acelasi oras, aceeasi comunitate etc.
Acest lucru isi gaseste explicatia cel mai
probabil, in nivelul de educatie diferit al subiectilor din Studiile de Caz, asa cum a rezultat din tipologia anterioara.
Doi subiecti au obtinut indici de anomie mult peste marja de
3,66. Un NEET voluntar din mediu urban mare, fata, (3,80) care si-a gasit de lucru in urma cu o luna de zile dar a abandonat serviciul considerand ca este mult sub nivelul sau de pregatire si un NEET activ din mediul urban mic, la care actioneaza foarte puternic
2
REACTIA FORMARE si care are un nivel de inteligenta, testat de psihologi specializati, mult peste medie(4.0 coeficient de anomie). Acesti tineri manifesta trasaturi foarte puternice care le va permite din situatia de dificultate.
V. Modelul de instalare in viata adulta (Olivier Galland) Modelul de instalare ne arata perceptia tinerilor referitor la momentul intrarii lor in viata adulta. In cazul nostru vorbim despre cazuri de tineri NEET. Ca o prima constatare se remarca starea lor de optimism referitor la acest traseu. Acest lucru s-ar putea datora faptului ca deja si-au construit scenarii de adaptare care include insa ca parametru “obisnuinta cu starea de rau’ - Este vorba de “a te descurca in viata”. Acest lucru le scade considerabil aspiratiile dar le permite sa traiasca, sa subziste. In anumite medii rurale tinerii muncesc in special pe piata
neagra, dar acest gen de activitate le permite sa traiasca. Din cauza oportunitatii lucrului pe piata neagra s-ar parea ca este influentata si
slaba lor aspiratie catre un ciclu de educatie mai lung, punand capat educatie la 18,3 ani. Cel mai mult, pentru unii din ei, este
2
performanta de a-si lua BAC-ul. Ei sunt foarte optimisti in ceea ce
priveste varsta la care pot achizitiona o casa proprie: 24,3 ani. De
ce? Toti tinerii NEET investigati din mediul respectiv au declarat ca familia ii ajuta foarte mult. Aceasta cutuma nu exista in alte medii rurale, unde tinerii au declarat ca famila nu este un suport pentru ei. Iata de ce si varsta la care cred ca pot achizitiona o casa proprie avanseaza: 31 de ani.
In legatura cu sprijinul pe care tinerii NEET au declarat ca l-au
primit in viata este de remarcat ca in afara de familie sunt indicati prietenii si rudele. Nu se face nici o referire la sistem, cu exceptia
unui subiect din urban mare, orfan, care a mentionat Directia de
Asistenta Sociala (datorita careia a gasit o locuinta si unde sta in
colocatie cu alte persoane). Se mai mentioneaza cazuri de ajutor din partea ONG-urilor (2) si a bisericii (2). De asemenea 2 subiecti cu o
situatie foarte grea considera ca a crede in Dumnezeu este o solutie de a rezista in viata lor grea.
Intrebati daca ar parasi studiile in cazul in care ar gasi un post
de munca convenabil, majoritatea tinerilor au spus NU. Cu execeptia unor
tineri
apartinand
unei
comunitati
rurale,
provenind
dintr-o
situatie materiala mai slaba si fara sprijinul major al familiei ei ar fi
dispusi sa renunte la educatie daca s-ar putea angaja convenabil.
Aceeasi tineri insa au spus ca nu ar parasi scoala pentru a lucra pe piata neagra.
2
S-ar parea ca oportunitatile “descurcarii in viata” le influenteaza
tinerilor NEET si raspunsul la o alta intrebare din Ghidul de interviu – “Daca ar fi dispusi sa plece definitiv din Romania”.
In general, majoritatea tinerilor NEET intervievati au declarat ca
ar parasi definitiv Romania 68%. O parte din ei (mediu rural) ar pleca pentru ca rudele lor sunt deja acolo, cei din orase – mediul urban mare si mic- invoca motive legate de calitatea vietii : respect,
cultura superioara, locuri de munca convenabile, stabilitate, trai bun, salariu bun. De asmenea mai invoca si cunoasterea limbii.
Tarile cele mai dorite sunt Anglia, Germania, si Italia, urmate de
Spania, Danemarca, Norvegia, Dubai si SUA.
2
BIBLIOGRAFIE 1. Eurofound
(2015),
Social
Inclusion
of
Young
People,
Publications Office of the European Union, Luxembourg. 2. Bertelsmann
Stiftung,
SimEurope
–Social
inclusion
monitor
(2015), Social Justice in EU – Index Report 2015. 3. Eurofound (2011), NEETs-Young People not in employment, education or training: Characteristics, costs and policy responses in Europe, Publications Office of the European Union, Luxembourg. 4. Centrul de Cercetari pentru Problemele Tineretului (CCPT), 1994, Starea Tineretului Roman, Editura CCPT. 5. BCS (2011), Ancheta nationala “Starea Tineretului Roman”, proprietate Schultz Consulting SRL. 6. Ian Goldring, NEETs and Youth Work, Project, Bucharest, may, 2015.
2
7. Olivier Galland, Sociologie de la Jeunesse, Armand Colin, Paris, 1997. 8. Robert K.Yin, Case Study Research- Design and Methods, Third Edition, Sage Publications, London, 2002. 9. Ion Dan Trestieni, Raport asupra lucratorului de tineret in Danemarca, 2011, proprietate Schultz Consulting SRL. 10.
Ion Dan Trestieni, Raport asupra lucratorului de tineret in
Norvegia, 2011, proprietate Schultz Consulting SRL.
2