Revista BIOspies nr. 1/2014 by Colegiul Economic ION GHICA

Revista de biologie a „Colegiului economic ION GHICA Târgovişte” Nr.1 Nov 2014 Preţ:5 lei

™

Diversitatea lumii vii SĂNĂTATE ŞI MIŞCARE

Sfatul medicului-‐Ce este epilepsia? Pizza-‐sănătoasă sau nu?

JJCURI & GLUME

Ş.aţi că...

Prof. Ciobanu Nicoleta REDACTOR-‐ŞEF Gabriela Ganea Rubrica: SGaţi că? Andrada Dinu Rubrica: Locuri care trebuie văzute

Ruxi Sanda Rubrica: Ecos

Rubrica: Suntem ceea ce mâncăm; Luanna Soare Andrada Dragan Rubrica: Jocuri

Roxi Stancu Rubrica: Sănătate şi mişcare Bianca Ciocan Rubrica: Sfatul medicului

Ionut Sasu Rubrica: Diversitatea lumii vii

Niki Bondila Rubrica:

Diversitatea lumii vii

Teodor Dumitru TEHNOREDACTOR

CUPRINS: •  Suntem ceea ce mâncăm...............pag4 •  Diversitatea lumii vii...................pag5 •  Sănătate şi mişcare...................pag7 •  Sfatul medicului........................pag9 •  Jocuri..................................pag11 •  Ştiaţi că?.............................pag14 •  Locuri care trebuie văzute...........pag15 •  Ecos...................................pag16

•  Concurs..........................................pag17

Suntem ceea ce mâncăm! Un număr de cercetători americani de la Universitatea din Maryland au reuşit recent să coacă o pizza ‘sănătoasa’. Pentru realizarea acestui produs ei au folosit două procedee : fermentarea şi coacerea. Din nefericire, autorii au reuşit să demonstreze încă odată că unul dintre cele mai populare alimente nu este sănătos. Pizza tradiţională pe care oricare dintre noi o poate cumpăra de la magazine sau din restaurante este compusă în principiu din făină albă, brânză, ketchup, rareori tomate reale, mezeluri ( cârnaţi, pastrama, salam, etc. ) şi diferite topinguri realizate din ulei vegetal hidrogenat, ^p margarină, un ulei nociv pentru inima şi vasele noastre. În aceste condiţii, pizza tradiţională este prac^c o combinaţie de carbohidraţi rafinaţi şi grăsimi procesate. Făina albă este similară cu zahărul, având un impact puternic asupra nivelului insulinei. Grăsimile se absorb şi ele destul de rapid, iar nivelele ridicate de insulină vor determina formarea de noi depozite adipoase, lucru ce determină in final creşterea în greutate şi obezitate ( la un consum constant si cronic). Conţinutul anôxidant al unei asemenea pizza este aproape nul, un asemenea produs fiind mai degrabă un pericol pentru sănătate! Este de fapt chiar periculos să băgăm in capul oamenilor iddea că un aliment nesănătos este sănătos. Nu vom face decât să mărim numărul obezilor, diabe^cilor, hipertensivilor şi al altor categorii de bolnavi.

Pizza-‐sănătoasă sau nu?

Fii moderat în orice, inclusiv când vine vorba de mâncare! 4

Diversitatea lumii vii

Privire de ansamblu Terra adăposteşte circa 8,7 milioane de specii, dintre care 6,5 milioane trăiesc pe uscat, iar 2,2 milioane trăiesc în mediul acvaGc, potrivit celei mai recente esGmări oficiale, considerată a fi cea mai precisă realizată vreodată, publicată in Statele Unite ale Americii de curând. Din cele 8,7 milioane de specii animale şi vegetale, doar 1,23 milioane (14,1% din total) au fost până acum descoperite, descrise şi catalogate, au precizat cercetătorii din cadrul programului Census of Marine Life, autorii acestui studiu, publicat în revista şînţifică americană PLoS Biology.

Această es^mare, care rezultă din analize bazate pe cele mai recente tehnici conﬁrmate de taxonomie, permite restrângerea considerabilă a cifrelor avansate în trecut de cercetători, care variau de la trei milioane la 100 de milioane de specii vii.

"Dorinţa de a ş^ câte specii trăiesc pe Terra i-‐a marcat pe cercetători de multe secole şi acest răspuns, asociat cu alte cercetări despre distribuţia şi abundenţa speciilor, este deosebit de important, deoarece ac^vităţile umane şi impactul lor accelerează ritmul de ex^ncţie", a declarat Camilo Mora, profesor la Universitatea Hawaii şi la Universitatea Dalhousie, din oraşul canadian Halifax, principalul autor al studiului.

Mora considera că "un număr mare de specii ar putea să dispară chiar înainte ca noi să aflăm despre existenţa lor, despre funcţia lor unică în ecosistem şi despre contribuţia lor potenţiala la ameliorarea bunăstăriiumane". Actualizarea recentă a "Listei Roşii" alcătuite de UICN (Union Internaônale pour la Conservaôn de la Nature) confirmă existenţa a 59.508 specii supravegheate, dintre care 19.625 sunt ameninţate cu dispariţia, a adăgat Boris Worn de la Universitatea Dalhousie, coautor al studiului. Acest lucru înseamnă că UICN, considerata o referinţă în domeniul supravegherii speciilor, a monitorizat mai puţin de un procent din totalul speciilor de pe planetă.

Cercetătorii es.mează la 7,77 milioane numărul total al speciilor animale, dintre care 953.434 au fost descrise si clasiﬁcate. Există şi 298.000 de specii vegetale, dintre care 215.644 au fost catalogate.

Pe Terra mai exista 611.000 de specii de ciuperci si mucegaiuri, dintre care 43.271 au făcut obiectul unei clasificări. Cercetătorii au es^mat, totodată, la 36.400 numărul speciilor de protozoare, organisme u n i c e l u l a r e î n z e s t r a t e c u a n u m i t e comportamente animale, cum ar fi mişcarea. Până în prezent au fost clasificate doar 8.118 asqel de specii. Savanţii consideră că planeta noastră adăposteşte şi 27.500 de specii de alge, diatomee (alge unicelulare) şi mucegaiuri de apă. Dintre acestea, doar 13.033 au fost iden^ficate şi catalogate.

Ce înseamnă ac^vitate ﬁzică regulată? Pentru prevenirea afecţiunilor inimii, adulţii au nevoie de aproxima^v 30 de minute de ac^vitate moderată zilnică. Asqel, scad şansele unui atac de cord, tensiune arteriala crescută, dar şi de cancer de colon, diabet şi alte probleme medicale. Dacă te străduieş^ să-‐ţi controlezi greutatea, adică să previi creşterea graduala în greutate, încearca să te angajezi în ac^vităţi de intensitate moderată susţinută ^mp de 60 de minute în majoritatea zielelor din săptămână. În acelaşi ^mp păstrează un control al caloriilor. Hrăneşte-‐te doar cât să-‐ţi menţii greutatea. Cei care încearcă să “dea jos” din greutate trebuie să facă zilnic 60-‐90 de minute de ac^vitate de intensitate moderată fară să ingereze extra calorii. Sunt diferite ac^vităţi pe care le poţi integra în ru^na zilnică şi pe care le poţi ajusta în funcţie de ^mpul disponibil.

Felicitări dacă faci cu regularitate ac^vitate ﬁzică, însa daca nu faci atât cât e nevoie să ş^i că nu eş^ singurul. Mai bine de jumătate din oameni nu fac atâta mişcare cât este recomandat.

Dacă nu eş^ suficient de ac^v pe cât ar trebui să fii, reflectează puţin asupra lucrurilor. Poate pur şi simplu ţi-‐a intrat în obişnuinţă să mergi cu maşina sau autobuzul chiar dacă nu mergi prea departe. În ^mpul liber poate eş^ prea tentat să stai în faţa televizorului sau a calculatorului decât să te angajezi într-‐o ac^vitate mai solicitantă. Este la îndemână să te aglomerezi cu probleme sau să te declari obosit şi să hotărăş^ să laşi deoparte plimbarea sau mersul pe bicicletă. Dar când te gândeş^ la gravitatea problemelor pe care le generează lipsa de ac^vitate sănătăţii tale – şi sa^sfacţiile foarte mari ale ac^vităţii fizice regulate – s-‐ ar putea să-‐ţi reconsideri poziţia... 7

Ce ai de câşGgat dacă faci regulat acGvităţi fizice? Este greu de imaginat o prac^că simplă cu beneficii mai mari pentru sănătate decât ac^vitatea fizică făcută cu regularitate. Pe lângă protejarea în multe feluri a inimii, să fii ac(v: -‐ îţi întăreşte plămânii şi îi ajută să lucreze mai eficient -‐ îţi tonifică şi îţi întăreşte muşchii -‐ îţi dă rezistenţă -‐ îţi păstrează ar^culaţiile într-‐o stare bună -‐ îţi îmbunătăţeşte echilibrul -‐ înce^neşte procesul de pierdere a calciului din oase -‐ te poate ajuta să previi cancerul la sân, la uter sau colon De asemenea îţi schimbă starea de spirit: -‐ îţi dă mai multă energie -‐ te ajută să te relaxezi şi să gesônezi mai bine stresul -‐ îţi creşte încrederea în ^ne -‐ te ajută să adormi mai repede şi să dormi profund -‐ îţi dă posibilitatea să petreci ^mp cu prietenii sau familia Tipuri de acGvitate fizică Ac^vitatea aerobică – orice ^p de ac^vitate care Ce presupune forma fizică? implica folosirea grupelor mari de muşchi şi cere 1. supleţea ar^culaţiilor organismului să folosească mai mult oxigen 2. forţa şi rezistenţa muşhilor decât în starea de repaus. Ac^vitatea aerobică 3. este ^pul de mişcare de care beneficiază cel mai coordonarea şi abilitatea mişcărilor mult inima. Exemple de ac^vitate aerobică: 4. postura şi aliniamentul corect mersul vioi pe jos, jogging-‐ul şi mersul pe bicicletă. 5. capacitatea de efort Antrenamentul pentru forţă te ajută să întăreş^ şi să-‐ţi tonifici muşchii şi oasele, să-‐ţi îmbunătăţes^ echilibrul şi coordonarea mişcărilor. Exemple de exerciţii de forţă sunt: flotările, genuflexiunile, tracţiunile la bară. Exerciţiile de flexibilitate ajută la în^nderea şi alungirea muşchilor. Aceste ac^vităţi ajută la îmbunătăţirea mobilităţii ar^culaţiilor şi a supleţii muşchilor prevenind accidentările. Un exemplu de mişcare de stretching este încercarea de a^nge cu degetele podeaua prin aplecare ţinând genunchii în^nşi. 8

NU UITA să consumi FRUCTE ŞI LEGUME!!!

Ce este epilepsia? Epilepsia este o dereglare a sistemului electric al creierului. Impusurile electrice anormale cauzează schimbări scurte ale mişcării, comportamentului, senzaţiei sau stării de conşînţă. Aceste întreruperi, numite convulsi pot dura de la câteva secunde la câteva minute. Persoanele care au avut două sau mai multe convulsii sunt considerate c ă a u epilepsie: boală nervoasă manifestată prin accese de convulsii și pierderea cunoș^nței . Simptomele epilepsiei Se şê că epilepsia cauzează convulsii. Însă convulsiile pot declanşa o gamă variată de simptome, asqel că acestea sunt împărţite în mai multe ^puri, în funcţie de cum este afectat creierul. Fiecare ^p are un set dis^nct de simptome. Cauzele epilepsiei Epilepsia poate rezulta din orice care întrerupe circuitarea naturală a creierului, cum ar fi: •  accidentarea gravă a creierului •  infecţie sau boală cerebrală •  comoţie cerebrală •  deprivarea de oxigen La aproape două treimi din persoanele cu epilepsie, nu este iden^ficată o cauză clară. Epilepsia la copii Copiii diagnos^caţi cu epilepsie se pot vindeca de această afecţiune în câtţiva ani. Între ^mp, mulţi copii pot preveni convulsiile prin administrarea regulată de medicamente. Dacă acestea nu reuşesc să ţină sub control convulsiile, trebuie luate în considerare alte precauţii. O persoană specializată poate ajuta copilul cu epilepsie să par^cipe în siguranţă la majoritatea ac^vităţilor. Complicaţiile epilepsiei Majoritatea persoanelor cu epilepsie au o viaţă normală şi rareori suferă accidente în urma convulsiilor. Pacienţii care au tendinţa de a se prăbuşi în ^mpul convulsiilor au nevoie de o cască specială pentru a-‐şi proteja capul. Unele ^puri de convulsii pot creşte riscul de moarte subită inexplicabilă în epilepsie (SUDEP), însă sunt cazuri foarte rare. Cea mai bună cale de a evita complicaţiile este de a găsi un tratament 9 care controlează convulsiile şi de a-‐l urma.

Precauţii de siguranţă în caz de epilepsie Deoarece convulsiile deseori apar fără aver^zare, anumite ac^vităţi devin periculoase pentru persoanele cu epilepsie, cum ar fi pierderea conşîntei în ^mp ce înoţi sau faci baie. Acelaşi lucru este valabil şi pentru multe sporturi extreme, cum este căţăratul pe munte. Tratament: medicaţie Medicamentele împotriva convulsiilor sunt cel mai u^lizat tratament pentru epilepsie. Dacă medicaţia nu îşi face efectul la început, medicul poate ajusta doza sau înlocui medicamentul. Două treimi din persoanele cu epilepsie scapă de convulsii dacă îşi iau în mod regulat medicamentele. Tratament: intervenţie chirurgicală Pentru persoanele care au convulsii parţiale, uneori intervenţia chirugicală poate fi o cale de vindecare. În primul rând, o echipă medicală trebuie să determine dacă convulsiile încep dintr-‐o singură zonă a creierului. Dacă acesta este cazul, îndepărtarea acestei zone poate opri convulsiile sau le poate ameliora pentru ca apoi să fie controlate prin medicaţie. Intervenţia medicală poate fi efectuată şi pentru a trata o afecţiune medicală care cauzează convulsii, cum ar fi o tumoare pe creier. Primul ajutor în caz de convulsii Dacă eş^ în apropierea unei persoane care face o criză de epilepsie, urmează aceş^ paşi: •  cronometează cât ţine o convulsie •  îndepărtează din imediata apropiere obiecte contondente sau dure. •  Eliberează zona gătului persoanei în cauză de orice l-‐ar putea împiedica să respire. •  Întoarce persoana pe o parte. •  Pune-‐i ceva moale sub cap. •  Nu pune nimic în gura persoanei respec^ve. •  Sună la 112 dacă convulsia durează mai mult de 5 minute, revine sau persoana este însărcinată, rănită sau are diabet.

Câini care simt când are loc o convulsie Unii câini par să simtă când o persoană urmează să aibă un episod de convulsii, fiind un sistem de aver^zare ^mpurie. Însă, sunt necesare în con^nuare cercetări înainte ca această modalitate să poată fi larg u^lizată. Între ^mp, mulţi câini pot fi dresaţi pentru a se comporta într-‐un anumit mod în ^mpul unei convulsii. De exemplu, câinele poate sta lângă persoana respec^vă pentru a preveni vreo accidentare. În cazul unui copil, câinele poate fi dresat să aver^zeze părinţii când acesta are o convulsie. Cum să trăieş. cu epilepsia Persoanele cu epilepsie se pot bucura pe deplin de viaţa lor. Majoritatea pot scăpa de convulsii prin administrarea regulată de medicaţie. Nu uitaţi că există multe resurse de a face faţă convulsiilor necontrolabile. Un specialist poate ajuta la crearea unor strategii pentru reducerea impactului asupra vieţii tale. 10

AP Acordul Profesorului

J

Games

Gam es ATENŢIE!!! Nerecomandat celor care nu au simţul umorului

J J

Eş^ sigur că ş^i să faci rebusul?

J

Treci la a are o t ă m r u e p ă n i g pa ta! a e r e d raspun

JJCURI & GLUME Frumuseţi înaripate: Descoperiţi în grilaă(în orice direcţie) numele păsărilor date mai jos. Combinaţi literele rămase , astfel încât să obţineţi denumirea unei specii ocrotite de lege, cu penajul alb negru , piciorele lungi şi ciocul curbat în sus : • Albatros • Barza • Cocor • Cocostârc • Cuc • Pelican • Egretă • Lăstun • Lebădă • Pescăruşi • Stârc • Sturz

C E I R O G I R P

R L Z C L C C E E

A A R O E U S G L

T S U C B C I R I

S T T O A C N E C

O U S R D I T T A

C N U B A R Z A N

O S O R T A B L A

C R A T S O O R S

J

J J J J

Un ^p merge la încorporare în marină. În ^mp ce i se completau actele, este întrebat: -‐ S^ţi să înotaţi? Profesorii au ameninţat cu grevă -‐ Da' ce, nu aveţi vapoare? generală pentru a li se mări

J J J J

Viaţa nu e un basm! Dacă iţi pierzi pantoful la 12 noaptea, probabil că eş^ beat...

salariile şi anunţă că nu vor mai veni la ore. Elevii speră ca parlamentarii să ramână indiferenţi.

J J

Completează rebusul următor şi descoperă cuvântul din coloana AB:

1. Se găseşte în cutia toracică 2. Formează scheletul 3. Realizează schimbul de gaze respiratorii 4. Pun în mişcare organismul 5. Au forma boabelor de fasole 6. Lichid roşu

Soția către soț: - O să fiu sinceră cu tine....De când am rămas însărcinată mă tot gândesc că nu mă mai placi pentru că sunt grasă și mi-e frică să nu te combini cu vreo fată mai slăbuță. Tie de ce ţi-e frică ? Soţul : - De urşi!

Ş.aţi că...

Suntem născuţi cu 300 de oase, dar murim cu doar 206. Acest lucru se datorează faptului că unele din ele se "lipesc" între ele O persoană la două miliarde va trăi mai mult de 116 ani.

Cameleonul are o limbă de două ori mai lungă decât lungimea corpului său. ...Ţânţarii au 47 de dinţi... În ^mp ce zâmbeş^, foloseş^ 17 muşchi diferiţi. Când te încrunţi, foloseş^ 43 de muşchi diferiţi. Când şopârla cu coarne (genul Phrynosoma) se simte în pericol, aceasta suﬂă sânge prin ochi pentru a speria duşmanul.

Femela de urs polar doarme iarna cu puiul său sub zăpadă, într-‐un bârlog călduros. Modelul dungilor unei zebre este unic, la fel ca o amprentă.

Corpul uman este cu 1cm mai înalt dimineaţa decât seara, datorită excesului de lichid dintre discurile vertebrale. Discurile se comprimă şi lichidul se scurge din cauza faptului că un om stă destul de mult în picioare pe parcursul unei zile. Muştele îşi pot schimba direcţia de zbor în mai puţin de 30 de milisecunde.

Ochiul uman poate detecta mai multe nuanţe de verde decât nuanţe de orice altă culoare.

Locuri care trebuie vizitate

Cazanele Dunării Cazanele sunt un sector din defileul Dunării la trecerea prin Munţii Carpaţi. Au o lungime de circa 9 de km. În unele locuri Dunărea se îngustează până la 230 m, îngreunând navigaţia. Fluviul este mărginit de pereţi ver^cali, stâncoşi. Adâncimi maxime de circa 75 m. În sectorul Cazanelor viteza de scurgere a apei depăşeşte 5 m/s. Cazanele Mari au o lungime de aproxima^v 4 km, încadrându-‐se între masivele Ciucarul Mare (pe teritoriul României) și Veliki Strbac (Serbia). La baza peretelui de calcar ce flanchează această porțiune a Cazanelor Mari există două cavități: peșterile Gura Ponicovei și Veterani. Cazanele Mici se în^nd pe o lungime de aproxima^v 3 km, fiind sunt poziţionate între masivele Ciucarul Mic (România) și Mali Strbac (Serbia). Cazanele Dunării și masivele Ciucarul Mare / Ciucarul Mic fac parte din Parcul Natural Porțile de Fier. Aproape de golful Mraconia, se poate observa, săpat in stâncă, chipul lui Decebal, statuia lui Decebal având dimensiunile 40 m -‐ inălțime și 25 m -‐ lățime.

ECJS REZERVAŢIA NATURALĂ CAZANELE MARI ŞI CAZANELE MICI

-‐ este de ^p mixt, având o suprafaţă totală de 215 ha şi este amplasată pe teritoriul localităţii Dubova, între Valea Ogradena şi Ogaşul Turcului. În această zonă Dunărea străbate cea mai îngustă şi mai grandioasă zonă a Defileului Dunării, Cazanele Dunarii. Prin Cazanele Dunării se înţelege porţiunea de defileu cuprinsă între gurile de vărsare a râurilor Plaviseviţa şi Ogradena, fiind formate din două porţiuni dis^ncte: Cazanele Mari şi Cazanele Mici, despărţite între ele printr-‐un golf semicircular, bazinetul Dubova. Intre Plaviseviţa si bazinetul Dubova se în^nd pe o lungime de 3,8 km Cazanele Mari, formate din masivul calcaros Ciucaru Mare ( 318 m ), ai cărui pereţi abrupţi mărginesc latura stângă a fluviului şi Ş^rbatul Mare ( Veliki Strbac -‐ 768 m ), pe malul sârbesc. Între bazinetul Dubovei si Ogradena se află Cazanele Mici, cu o lungime de 3,6 km. Ele sunt alcătuite din Ciucaru Mic ( 313 m ) şi Ş^rbatul Mic (Mali Strbac -‐ 626 m) pe teritoriul Serbiei. Flora din zona Cazanelor conţine multe elemente submediteraneene în amestec cu cele central-‐ europene. La baza peretelui abrupt se întalnesc arborete de fag, carpiniţa, mojdrean, jugastrul Cazanelor sau arţar trilobat, alun turcesc. În zonele cele mai însorite creşte cerul, alături de stejarul pufos, gorunul, liliacul sălba^c. În zonele umbrite, la numai 120 m al^tudine, se dezvoltă ^şa ( taxus baccata ), relict terţiar şi monument al naturii. 16

SUPER S R U C N O C

Tragere la sorţi WINN N

Regulile sunt simple: 1.  Cumpără revista „BIOSPIES” J 2.  Caută acest simbol in revistă: -‐simbol 3.  Vino cu revista şi zi-‐ne răspunsul la clasa a 10a A în termen de 2 săptămâni de la apariţia revistei! 1.  Păstrează revista pentru validare! 2.  MULT SUCCES!! PREMIU: Un tricou Tragere personalizat la sorţi GEOSPIES ™

Tragere la sorţi

Sperăm că v-‐a plăcut revista şi că nu v-‐am plic^sit J Ne reîntâlnim luna viitoare! Până atunci, multă ba~ă la şcoală! Colegiul Economic „ION GHICA” Târgovişte Noiembrie 2014