ROMÂNIA
NR. 125 I 17 MARTIE 2009 I 3,5 RON
{OC&GROAZ~
LAPARIS&
LONDRA &MADRID&BERLIN&OSLO& DUBLIN&ROMA&PRAGA&MOSCOVA&ATENA&BELGRAD&REYKJAVIK &BRUXELLES&AMSTERDAM&LISABONA&BERNA&VAR{OVIA&HELSINKI&COPENHAGA&STOCKHOLM&VIENA& MILANO&FRANKFURT&EDINBURGH&VILNIUS&LJUBLJANA&SOFIA&BUCURE{TI&TORINO&MINSK&BUDAPESTA&BIRMINGHAM&LUXEMBURG&BARCELONA&ZAGREB...
6 421847 000086
00125
MARKETING: PROBLEME SAU OPORTUNIT~}I?
INSOLVEN}A, MAI BUN~ CA FALIMENTUL
AIG SE SIMTE FOARTE BINE |N ROMÅNIA
COVER STORY
26
CE ANUME TRAGE
EUROPA
| JOS |N De Jack Ewing Ilustra]ie de Brian Cronin
B`trânul continent a evitat criza creditelor subprime, dar se lupt` acum s` sprijine ]`ri subprime Ca prim-ministru al landului german Renania de Nord-Westfalia, Jürgen Rüttgers dorea s` salveze unul dintre cei mai mari angajatori industriali locali. Ce a f`cut? A urcat \ntr-un avion cu direc]ia Detroit, desigur. Pe 18 februarie, Rüttgers s-a \ntâlnit cu directorul executiv al General Motors, Rick Wagoner, \n \ncercarea de a-l convinge s` nu \nchid` fabrica din Bochum, unde 5.000 de muncitori produc BUSINESSWEEK I 17 MARTI E 2009
automobile Opel, marc` de]inut` de americani. Rüttgers s-a \ ntors doar cu asigur`ri vagi c` GM nu are de gând s` \nchid` fabrici Opel - deocamdat`. Pelerinajul s`u la Detroit spune multe despre modul \n care criza global` a lovit Europa. |n SUA, totul a \nceput din cauza creditelor subprime, o problem` aproape inexistent` \n Europa. Dar acest fapt nu a \mpiedicat continentul s` scad` rapid [i puternic, ar`tând cât de strâns legat` este soarta Europei de evenimentele din SUA [i din restul lumii. Pân` nu demult, europenii credeau c` au sc`pat de vârful crizei financiare. Acum, zona trece prin prima recesiune de la introducerea monedei unice europene, \n urm` cu un deceniu. |n Spania [i Irlanda, falimentele s-au dublat fa]` de 2007 [i, pe \ntregul continent, au crescut cu 11%. |n Uniunea European`, rata [omajului ajunsese la 7,4% \n decembrie, fa]` de 6,8% cu un an \nainte. {i, conform estim`rilor Fondului Monetar Interna-
27
pr`bu[it, pie]ele de credit s-au \nchis, iar \ncrederea \n me{OMAJ EVOLU}IE PIB diul de afaceri a disp`rut. Dar Sc`derea drastic` a vânz`rilor auto \n Europa arat` pesimismul VÅNZ~RI AUTO criza demonstreaz` [i faptul provocat de [omajul ridicat [i sc`derea PIB c` problemele economice ale Uniunii Europene sunt la fel ISLANDA de diverse ca cele 27 de state 4,5 –9,6 –88,1 membre, de la sc`derea exporturilor din Germania [i Europa de Est, la cheltuielile DANEMARCA MAREA BRITANIE 4,5 –1,0 –46,0 anemice de consum din Fran6,1 –2,1 –30,9 ]a [i baloanele imobiliare de LETONIA s`pun din Marea Britanie, Ir6,3 –6,9 –77,5 IRLANDA landa [i Spania. “Este prima POLONIA 8,2 –5,0 –66,5 criz` care afecteaz` \ntreaga 8,4 2,0 –5,3 lume cu atâta violen]`”, spune GERMANIA Léo Apotheker, co-CEO al UNGARIA 7,2 –2,3 –14,2 produc`torului german de 8,8 –1,6 –52,3 software SAP. ROMÅNIA |n acela[i timp, nu exist` un 1,8 –53,2 7,0 guvern unic, care s` elaboreze un plan coerent de salvare. BULGARIA Doar Banca Central` Euro6,3 1,8 –42,6 pean` (BCE) are puteri extinse asupra economiei din regiune, dar de]ine mai pu]ine pârghii ca Rezerva Federal` din SUA. |nainte de introducerea euro, FRAN}A ITALIA SPANIA GRECIA 6,7 –2,0 –32,6 8,1 –1,8 –7,9 9,0 0,2 –39,7 14,4 –2,0 –41,6 acum zece ani, o ]ar` ca Spania [i-ar fi putut l`sa moneda na]ioSursa: {omaj - OECD, ultimele cifre disponibile; Evolu]ia PIB - estim`ri ale Comisiei Europene pe 2009; {omajul [i PIB-ul din nal` s` scad` pentru a-[i face Islanda de la Ministerul islandez de Finan]e; Auto - Asocia]ia Produc`torilor Europeni de Automobile, evolu]ia \nmatricul`rilor noi ianuma[inile, vinurile, uleiul de arie 2009 / ianuarie 2008 m`sline [i alte bunuri mai atractive la export. Acum, ]ional, produsul intern brut \n ]`rile din zona euro ar putea sc`dea aceast` op]iune a disp`rut. |n schimb, companiile trebuie s` recu 2% \n acest an, mai mult decât declinul de 1,6% a[teptat \n duc` salariile pentru a-[i recâ[tiga competitivitatea. “Oamenii SUA. “Nimeni, inclusiv noi, nu se a[tepta ca aceast` criz` s` fie nu [tiu faptul c` uniunea monetar` necesit` modalit`]i noi de ajustare \n caz de recesiune”, arat` Fernando Ballabriga, profesor atât de sever`”, spune Peter Löscher, CEO al Siemens. B`ncile europene nu au cump`rat multe titluri subprime, dar de economie la [coala de afaceri ESADE, din Barcelona. Problemele din Europa reprezint` un motiv serios de \ngriacum se descoper` c` au finan]at ceva mai r`u: ]`ri subprime. Fostul bloc comunist se scufund` \n recesiune, pe m`sur` ce jorare pentru restul comunit`]ii globale de afaceri. Uniunea b`ncile occidentale limiteaz` creditarea care a alimentat o European` este de departe cel mai important partener comercre[tere similar` cu cea din Asia \n anii ‘90. Acum, unii anali[ti cial al SUA [i una dintre principalele destina]ii ale exporturilor cred c` fostul bloc sovietic se \ndreapt` spre o criz` similar` cu asiatice. Continentul r`mâne o pia]` esen]ial` pentru General Electric, Procter & Gamble, Toyota Motor, Sony [i mii de alte cea asiatic` din 1997-1998. {i ce zice]i despre companii subprime? Corpora]iile europene multina]ionale, multe dintre ele confruntându-se cu dificult`]i sunt \nglodate \n datorii, având de pl`tit \n acest an 801 miliarde serioase \n regiune \n acest moment. Honda Motor a \nchis de dolari, cu mai mult de o treime peste datoriile corporatiste pentru patru luni fabrica sa din ora[ul britanic Swindon. Ford din SUA. Unele companii, ca produc`torul german de procesoare Motor spune c` va da afar` pân` \n luna mai 850 de oameni din Qimonda [i cel auto suedez Saab, au anun]at c` sunt \n inca- fabricile sale din Marea Britanie, iar produc`torul de aluminiu pacitate de plat`. Mul]imea de investi]ii finan]ate prin credite se Alcoa concediaz` sute de angaja]i din Europa, sco]ând la vândovede[te un blestem pentru al]ii. Grupul olandez de petrochimie zare facilit`]ile din Germania, Ungaria [i Italia. LyondellBasell Industries a solicitat pe 9 februarie protec]ie \n caz de faliment pentru opera]iunile sale din SUA, la doar 14 luni GREV~ NEANUN}AT~ dup` ce a cump`rat compania Lyondell Chemical, din Houston, Nu a[a ar fi trebuit s` se \ntâmple. Economia european` a fost printr-un acord de 19 miliarde de dolari finan]at prin credite. construit` mai mult pentru stabilitate, decât pentru cre[tere Ca [i \n SUA, colapsul Lehmann Brothers \n august 2008 rapid`, iar autorit`]ile de aici criticau nes`buin]a americanilor [i a “ajutat” la aruncarea Europei \n recesiune. Bursele s-au l`comia bancherilor lor. Cre[terea mai lent` a fost un pre] pe care
DERIVA CONTINENTAL~
BUSINESSWEEK I 17 MARTI E 2009
PROCENT:
HART~ DE LAUREL DAUNIS-ALLEN/BW; FOTOGRAFII DE (SUS) SEAN GALLUP/GETTY IMAGES; (JOS) GUILLAUME HORCAJUELO/EPA/CORBIS
28
COVER STORY
Europa s-a ar`tat dispus` s`-l pl`teasc` pentru protejarea locurilor de munc` [i pentru siguran]` economic`. “Economia social` de pia]` din Germania este un model bun” pentru realizarea unui echilibru \ntre pia]a liber` [i protec]ia social`, a declarat cancelarul german Angela Merkel pe 30 ianuarie, la Forumul Economic Mondial de la Davos. Din anumite puncte de vedere, are dreptate. Europa a evitat falimente bancare de genul Lehman Brothers. De[i unele b`nci britanice au probleme mari, institu]ii ca Banco Santander [i BBVA, din Spania, sau Deutsche Bank, din Germania, sunt \ntr-o form` mult mai bun` [i au reu[it pân` acum s` evite interven]ia guvernelor. |n majoritatea ]`rilor din zon`, [omajul a crescut treptat, \n timp ce cheltuielile de consum au rezistat. Dar nu este greu s` g`se[ti semne ale problemelor economice. La o uzin` Renault din Sandouville, \n Fran]a, muncitorii au organizat o grev` spontan` pentru a protesta fa]` de planurile privind \nchiderea liniilor de produc]ie pentru câteva s`pt`mâni. Pe bulevardul Passeig de Gracia, din Barcelona, restaurantele sunt pline, dar un showroom Volkswagen unde este prezentat noul Scirroco, este gol. Nu este o surpriz`, având \n vedere c` vânz`rile auto au sc`zut \n Spania cu 40% \n luna ianuarie fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut. Iar la etajele superioare, ferestrele sunt pline cu anun]uri de \nchirieri de birouri sau vânz`ri de apartamente. Ca centru financiar global, Londra a fost cel mai violent afectat` de criz`. Pe Bromley High Street, o Angaja]i ai zon` popular` de shopping la 16 km sud de ArcelorMittal centrul ora[ului, retailerul de mobilier Habiprotestând la tat [i-a \nchis magazinul, \n locul unei agenMarsilia pe 29 ianuarie ]ii imobiliare a ap`rut o cas` de amanet, iar
“NIMENI, INCLUSIV NOI, NU SE A{TEPTA CA ACEAST~ CRIZ~ S~ FIE ATÂT DE SEVER~”
PETER LÖSCHER, CEO SIEMENS
Poundland, magazin cu toate produsele la pre]ul de o lir`, s-a extins. Localnicii [i-au sc`zut [i ei preten]iile. |n spatele g`rii Bromley, se afl` o cl`dire de birouri din c`r`mid` ro[ie care g`zduie[te sucursala local` a JobCentre Plus, agen]ia guvernamental` pentru ocuparea for]ei de munc`. Printre cei care caut` un loc de munc` se afl` [i Bharat Mistry, director IT \n vârst` de 46 de ani concediat de Morgan Stanley. El spune c` va merge la un interviu pentru un job cu un salariu la jum`tate fa]` de cel precedent. “Chiar [i pentru astfel de posturi concuren]a e acerb`”, ofteaz` Mistry. Companiile cu rela]ii strânse de afaceri \n SUA au v`zut cum vine criza peste ele. Stephen Featherstone, director la Llewelyn Davies Yeang, una dintre cele mai mari firme de arhitectur` din Marea Britanie, a redus num`rul angaja]ilor cu 10% \n ultimul an, dup` anularea mai multor proiecte mari \n New York. “Echipa de proiectare fusese preg`tit` [i, dintr-o dat`, dezvoltatorul a anulat totul”, spune Featherstone. |n toat` Europa, companiile mai pu]in performante falimenteaz`. Waterford Wedgwood, produc`tor anglo-irlandez de cristale [i por]elan, [i-a anun]at falimentul pe 5 ianuarie. Produc`torul german de trenule]e de juc`rie Märklin a cerut pe 4 februarie protec]ie \mpotriva creditorilor. Märklin este o parte atât de important` a culturii germane, \ncât intrarea sa \n incapacitate de plat` a zguduit ]ara ca [i când ar fi fost vorba despre
17 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK
29
Sofia, Bulgaria: Daimler sau Siemens, confirmând faptul Datoriile sunt c` aceste vremuri sunt foarte grele. “Acum, uria[e, multe fiind aceast` criz` financiar` rapace vrea s` ne denominate r`peasc` amintirile din copil`rie”, scria co\n valut` tidianul “Der Spiegel”. Chiar [i companiile s`n`toase se preg`tesc pentru ce e mai r`u. Carl-Henric Svanberg, CEO al produc`torului suedez de echipamente de telecomunica]ii Ericsson, spune c` vânz`rile s-au men]inut pentru c` operatorii de pe pie]ele emergente cump`r` \nc`. |n acela[i timp, “este nerealist s` credem c` nu vom fi afecta]i, \ntr-un fel sau altul”, a spus Svanberg pe 17 februarie, la Congresul Mondial al Comunica]iilor Mobile de la Barcelona, unde vizitatorii s-au \nghesuit s` vad` nout`]ile de la standul Ericsson. Dar atmosfera a fost \n[el`toare. Expozi]ia a atras cu 15% mai pu]ini vizitatori \n acest an. Astfel de avertismente au determinat Ericsson s` elimine 5.000 de locuri de munc`, parte a unui plan de reducere a costurilor cu 1,2 miliarde de dolari \n acest an. Industria auto european` s-ar putea confrunta cu cea mai dificil` perioad` din istorie [i trage dup` ea multe ora[e. Rüsselsheim, \n Germania, unde se afl` cea mai mare fabric` Opel, nu era un ora[ dinamic nici \nainte de criz`. Cu 60.000 de locuitori, localitatea de pe malul fluviului Main, la 32 km vest de Frankfurt, se confrunt` de ani de zile cu cre[terea [omajului. |ntr-un fast-food din apropierea intr`rii \n fabric`, un muncitor concediat bea bere la ora nou` diminea]a. Pu]in mai \ncolo, cafeneaua “Eis Café San Marco” \ncearc` s` atrag` clien]i oferind pre]uri la jum`tate pentru b`uturi [i gust`ri. “Ne rug`m ca Opel s` nu \nchid` fabrica”, spune Giuseppe Basile, directorul de origine italian` al cafenelei.
date companiilor [i consumatorilor de grupuri financiare ca UniCredit Group (Italia), Commerzbank (Germania) [i KBC Group (Belgia). Prin urmare, unele ]`ri au acumulat deficite de cont curent uria[e. |n Bulgaria, acesta reprezint` peste 20% din PIB. Un risc \n plus este faptul c`, \n perioada de boom economic, b`ncile au oferit credite la dobânzi sc`zute \n euro [i franci elve]ieni. Când forintul ungar, leul românesc [i alte monede mai slabe au \nceput s` se devalorizeze, vara trecut`, costul ratelor pentru acele \mprumuturi a crescut brusc. Peste jum`tate din datoria privat` din Ungaria, România [i Bulgaria DEPENDEN}I DE EXPORTURI Economia european` este altfel construit` decât cea american`. este \n valut`, potrivit Morgan Stanley. Acum, clien]ii din ]`rile |n SUA, consumatorii \narma]i cu carduri de credit au alimentat est-europene datoreaz` b`ncilor str`ine echivalentul unei trecre[terea. |n cele mai multe p`r]i ale Europei, mai ales \n Ger- imi din PIB-ul total al ]`rilor lor, potrivit B`ncii Reglementelor mania [i ]`rile din est, exporturile sunt locomotiva cre[terii, ceea Interna]ionale. Problema datoriei este agravat` de pr`bu[irea exporturilor [i ce face zona vulnerabil` la probleme externe. Trei sferturi din ma[inile produse \n Germania sunt exportate [i multe din piesele a cheltuielilor de consum. |n România, a doua cea mai s`rac` folosite \n BMW-uri sau Volkswagen-uri provin din Slovacia, Po- ]ar` din UE dup` Bulgaria, produc`torul de o]el Arcelor Mittal a \nchis pentru dou` luni combinatul siderurgic de la Hunedoara, lonia [i alte ]`ri din Est. La rândul lor, statele est-europene depind masiv de con- l`sând \n [omaj tehnic 1.200 de angaja]i. Dacia, divizie a grupului francez Renault care produce modelul low-cost Logan la Pite[ti, a redus produc]ia [i a renun]at la investi]ii de 130 de milioane de dolari. Liderii politici [i bancherii centrali din Europa se confrunt` cu constrângeri unice \n tentativa lor de a revigora cre[terea. PlaCARL-HENRIC SVANBERG, CEO ERICSSON nuri de stimulare, ca ini]iativa german` de a oferi reduceri de 3.200 de dolari oamenilor sumatorii Europei Occidentale. Produc`torul de mobil` care dau ma[inile vechi la casare pentru a cump`ra altele noi, Swarzedz, din ora[ul polonez cu acela[i nume, a anun]at \n au efecte limitate, ce nu trec peste grani]`. O ]ar` ca România ianuarie c` intr` \n faliment, dup` 100 de ani de activitate, ca are nevoie ca fabricile din China s` \nceap` s` cumpere din nou urmare a sc`derii vânz`rilor de case din vestul Europei, care a utilaje din Germania, care s` creasc` cerea de o]el din România. dus la reducerea cererii de mobilier. |nchiderea companiei este Dar toate programele de stimulare economic` din zona euro nu dureroas` pentru or`[elul de 30.000 de oameni. “Muncitorii ajung nici m`car pân` la 1% din PIB [i sunt concentrate pe insunt frustra]i, pe bun` dreptate”, spune Lukasz Stelmaszyk, frastructur`, oferind prea pu]in ajutor unor domenii ca turismul, care angajeaz` milioane de europeni. directorul executiv al Swarzedz. La rândul lor, guvernele na]ionale se confrunt` cu alegeri diProblemele sunt mai grave \n cele mai s`race ]`ri europene. Cre[terea lor masiv` a fost alimentat` de \mprumuturile acor- ficile pentru a-[i salva b`ncile. Dup` pr`bu[irea comunismului,
“ESTE NEREALIST S~ CREDEM C~ NU VA FI AFECTAT~ {I COMPANIA NOASTR~, |NTR-UN FEL SAU ALTUL”
BUSINESSWEEK I 17 MARTI E 2009
(DE LA ST. LA DR.) SUZANNE PLUNKETT/REUTERS; JYLLANDS-POSTEN/WPN; NIKOS ARVANITIDIS/EPA/CORBIS
30
COVER STORY
grupuri financiare austriece ca Erste Group [i Raiffeisen International au cump`rat b`nci de stat din Europa de Est, iar ast`zi Austria de]ine \n regiune active echivalente cu cel pu]in dou` treimi din produsul s`u intern brut. Sprijinindu-[i b`ncile proprii, guvernul de la Viena sus]ine, practic, subsidiarele din fostele state comuniste. Europa nu are institu]ii cu un mandat clar pentru tratarea regional` a acestui gen de probleme. BCE nu poate s` stimuleze creditarea prin achizi]ia de titluri comerciale [i ti-
tluri garantate cu active, a[a cum a f`cut Fed \n SUA, arat` Mewael F. Tesfaselassie, economist la Institutul pentru Economie Mondial` din Kiel. Guvernul de la Washington sus]ine Fed, dar nu este clar cine va pl`ti dac` BCE va suferi pierderi masive de capital. Tensiunile economice \ncep s` se manifeste \n strad`. |n ianuarie, fermierii greci care solicitau ajutor guvernamental au blocat punctele de frontier`, oprind traficul interna]ional mai mult de o s`pt`mân`. Iar pe 13 ianuarie, 10.000 de protestatari s-au adunat \n Pia]a Doma, din Riga (Letonia), cerând guvernului s` ia m`suri pentru a rezolva problemele provocate de criza financiar`. Protestul a devenit violent, demonstran]ii atacând poli]ia, jefuind magazine [i sp`rgând ferestrele mai multor sucursale bancare din zona Ministerului de Finan]e. “Exist` extrem de mult` tensiune [i mult stres”, spune Filip Klavins, avocat american de origine leton` care lucreaz` \n Riga. Fermierii greci au blocat traficul interna]ional de camioane timp de peste o s`pt`mân`
DATORII INDIVIDUALE SC~ZUTE
Pe m`sur` ce situa]ia se deterioreaz`, unii anali[ti cred c` un membru mai slab al zonei euro, poate Grecia sau Irlanda, s-ar putea retrage din UE \n loc s` fie nevoit s` reduc` salariile [i s` nu poat` lupta contra [omajului. Dar pu]ini economi[ti cred cu adev`rat c` uniunea monetar` se va destr`ma. Din contr`, membri ai UE care nu au adoptat euro, ca Islanda [i Danemarca, ar putea \ncerca s` fac` acest lucru pentru a se proteja de declinul accentuat al propriilor monede na]ionale. “Imagina]i-v` cum ar fi fost ca George Soros s` parieze \mpotriva m`rcii germane, lirei
italiene [i francului francez. E o binecuvântare c` exist` euro [i BCE”, spune Michael Burda, profesor de economie la Universitatea Humboldt, din Berlin. Totu[i, criza \i oblig` pe liderii europeni s` regândeasc` modul \n care \[i gestioneaz` economiile. Uniunea European` are, probabil, nevoie de un organism unic de reglementare financiarbancar`, \n loc de \ncreng`tura de institu]ii na]ionale din prezent. Se discut` despre \nfiin]area unui fond european de garantare a depozitelor, pentru a preveni retragerea banilor din b`nci de c`tre ungurii sau lituanienii speria]i de contextul economic. Comisia European` ar putea emite obliga]iuni \n nume propriu, garantate de to]i membrii, pentru a sprijini ]`ri ca Spania, unde costurile de creditare au crescut dup` sc`derea ratingului de ]ar`. Europa are unele avantaje competitive fa]` de SUA [i ar putea ie[i mai repede din criz`. Dup` decenii de investi]ii \n energie nuclear`, solar` [i eolian`, precum [i datorit` tradi]iei de conservare a energiei, continentul este mai pu]in vulnerabil la [ocurile petroliere ca SUA. Datoriile consumatorilor priva]i sunt \nc` relativ sc`zute \n majoritatea ]`rilor, ceea ce \nseamn` c` b`ncile nu vor suferi noi [ocuri. Iar practicile conservatoare de \mprumut \nseamn` c`, \n afara Marii Britanii [i a Irlandei, b`ncile europene [i-ar putea reveni mai rapid decât cele devastate din SUA. Directorul executiv al Deutsche Bank, Josef Ackermann, arat` chiar c`, refuzând ajutorul din partea statului, va avea mai mult` libertate pentru a opera pe plan interna]ional decât rivalii supu[i interven]iilor guvernamentale. “Ne control`m singuri soarta”, a spus el pe 5 februarie. Ca [i \n cazul companiilor sale, soarta Europei ar putea depinde de evenimente din afara propriilor grani]e. Germania [i Europa de Est nu-[i vor reveni pân` când nu se revigoreaz` cererea de automobile [i utilaje din Rusia, Orientul Mijlociu, SUA [i China. Marea Britanie [i Irlanda, cu sistemele lor bancare uria[e, trebuie s` a[tepte stabilizarea pie]elor financiare interna]ionale. A[a cum criza a \nceput \n alt` parte, s-ar putea s` fie nevoie ca ea s` se \ncheie \n alt` parte, \nainte ca Europa s` redevin` s`n`toas`. ^ –Cu contribu]ia: Carol Matlack [i Tiffany Stecker (Paris), Kerry Capell [i Mark Scott (Londra), Jason Bush (Riga) [i Bogdan Turek (Var[ovia)
Business Exchange Citi]i, salva]i, [i ad`uga]i con]inut \n noua re]ea Web 2.0 a BusinessWeek
Pove[ti pesc`re[ti Pescuitul a fost mult` vreme motorul economiei islandeze, o industrie atât de important`, \ncât monedele acestei ]`ri au pe ele imagini de pe[ti [i crabi \n loc de regi sau pre[edin]i. Pescarii se tem c` pr`bu[irea sistemului financiar islandez ar putea duce la cel mai r`u co[mar al lor: aderarea la UE, afirm` “The Christian Science Monitor”. Pescarii islandezi se opun integr`rii din cauz` c` aceasta ar \nsemna cedarea zonelor de pescuit birocra]ilor europeni. Dar cum moneda islandez` este la p`mânt, ]ara vrea s` adopte euro, ceea ce presupune aderarea la UE. Pentru \ntregul articol, accesa]i bx.businessweek.com/ european-financial-crisis/
17 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK
31