Stud-Life Decembrie 2009 by Bogdan Anton

Stud-Life www.stud-life.ro

deschide uși

decembrie 2009 | numărul 7

revistă studențească distribuită gratuit în București și Constanța

REDACTIA

numărul 7 / Decembrie 2009

Echipa

Proiect realizat în colaborare cu:

Bogdan Câmpeanu | publisher bogdan.campeanu@stud-life.ro Denisa Nica | redactor-șef denisa.nica@stud-life.ro

Mihaela Georgescu | redactor-șef adjunct redactor-şef pe luna decembrie mihaela.georgescu@stud-life.ro Denisa Căldăraru | editor denisa.caldararu@stud-life.ro Mihaela Gherghina | editor ela.gherghina@stud-life.ro Anita Kevorchian | foto anita.kevorchian@stud-life.ro Florian Adam | manager distribuție florian.adam@stud-life.ro Cătălin Cristian | manager PR&Events catalin.cristian@stud-life.ro Cristi Ariton | manager HR cristi.ariton@stud-life.ro Bogdan Anton | manager tehnic bogdan.anton@stud-life.ro Mădălina Gheorghe | manager publicitate madalina.gheorghe@stud-life.ro Layout & DTP: Bogdan Anton Coperta: Babi, Art Director

Luăm poze de pe:

sxc.hu youthmedia.org.ro Creative Commons images by Google creativecommons.org, deviantart.com flickr.com/creativecommons commons.wikimedia.org, gettyimages.com Revista Stud-Life este o revistă generalistă pentru studenţi, distribuită lunar în 13.000 de exemplare gratuite. Stud-Life este o revistă a studenţilor pentru studenţi, echidistantă şi nepărtinitoare. Stud-Life îşi propune să spună lucrurilor pe nume, să lase studenţii care au ceva de zis să se exprime şi să ofere cititorilor săi un mix de informaţii, divertisment, cultură şi relaxare.

Ne găsești la: redactie@stud-life.ro publicitate@stud-life.ro concurs@stud-life.ro distributie@stud-life.ro | www.stud-life.ro |

Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul materialelor publicitare şi pentru modificările de programe survenite ulterior. Răspunderea asupra conţinutului şi autenticităţii articolelor revine, în exclusivitate, autorilor. Redacţia nu îşi asumă nicio resposabilitate în acest sens.

Tipografia PUBLIROM

www.stud-life.ro

CUPRINS

numărul 7 / Decembrie 2009

Highlights Vin sărbătorile vin... şi în cămin | pag.14

Leacuri pentru mahmureală | pag. 22

Viaţa la mişto, Crăciun la indigo | pag. 42

Petreceri de revelion | pag.50

Moda pe străzile Europei | pag.70

www.stud-life.ro

Unde se duc scrisorile către Moș Crăciun | pag. 78

EDITORIAL

numărul 7 / Decembrie 2009

Jingle Bells sau Domn, Domn să-nălţăm? Nu ştiu alţii cum stau cu cadourile, dar eu n-am apucat nici măcar să mă gândesc ce să le cumpăr celor dragi, da’ păi să mai şi umblu după ele. De fapt, nu ştiu de ce, anul ăsta nu am intrat aşa bine în spiritul sărbătorilor. Editorial de Mihaela Georgescu | mihaela.georgescu@stud-life.ro

Poate pentru că în ultimul timp nu prea am mai dat pe acasă din cauza multelor evenimente pe care le-am organizat sau la care am participat. Sau poate pentru că am văzut aprinderea luminiţelor (momentul acela care marchează începerea sezonului sărbătorilor) doar în ţări străine, nu şi pe tărâm mioritic. Pe 30 decembrie eram la Berlin, veselă că o să văd aprinderea beculeţelor acolo şi că mă întorc fix pe 1 Decembrie, când ştiam eu că se aprind şi în Bucureşti. Bucureştiul mi-a tras ţeapă la cât de mari, tot la ora 20:00 se faza asta, dar nici Berlinul nu m-a închideau, non-stop-uri nu găseşti impresionat. decât dacă mergi juma’ de oraş (şi nici aşa nu e sigur!), iar biletul Luminiţe puţinele faţă de prestigiul de “RATB” costă 2,80 euro cu enormului oraş european. Dar valabilitate 2 ore... Wireless n-ai nu asta vroiam să spun. Ci faptul să vezi EVER neparolat (pentru că străinii nu sunt aşa fantastici că fiecare răspunde de reţeaua pe cum ne place nouă românilor lui), iar conceptul de net în parc pe să credem. Şi ei au merele lor la ei se pare că nu a ajuns. În plus, stricate, şi ei au hibe, şi ei sunt la orice hostel netul se plăteşte. ciufuţi. Chiar dacă era înainte de Mare mi-a fost mirarea să văd că sărbători, toate magazinele, fie ele germanii, aşa stricţi şi duri cum www.stud-life.ro

numărul 7 / Decembrie 2009

sunt ei, au în ei o nesimţire ciudată. Dădeau peste tine pe stradă fără nicio treabă, te călcau fără să îşi ceară scuze şi te lăsau să cauţi tot oraşul singură, cu ditamai bagajul după tine, adresa exactă, cu stradă, bloc şi scară... Iar dacă etajul 3 era cel la care trebuia să ajungi, încurajau exerciţiul fizic, căci nici prin minte nu le trecea să vină să te ajute cu băgăjoiul ăla pe îngustele scări de lemn... Dar paradoxul Berlinului a fost că, dacă rugai pe cineva pe stradă să îţi dea direcţii, 99% ştiau să îţi răspundă în engleză. Dacă mergeai în schimb la un ghişeu de informaţii, răspunsul era invariabil “no English”. Nu neg, nemţii ştiu să facă turism şi probabil la fel şi majoritatea celor 10 ţări prezente la proiectul pentru care am mers acolo. Iar pentru a ajunge la nivelul lor, România mai are nevoie de câteva zeci de zeci de guverne... Dar când vine vorba de inteligenţă, îi tăiem lejer pe toţi. Aşa că zic să nu ne mai tot negăm valoarea şi să nu ne uităm punctele tari. Libertate ca în România nu găseşti oriunde, frumuseţea petrecerii parcă nu e nicăieri ca la noi, iar sentimentul de sărbători în familie nu îl vei simţi niciunde ca aici. Românii, chiar dacă de multe ori fuduli, chiar sunt deştepţi şi se diferenţează de departe de alţii

EDITORIAL care s-au deşteptat datorită posibilităţilor oferite de societate, nu pentru că s-ar fi născut cu cine ştie ce IQ. Greşeala noastră e că ne simţim inferiori în necunoştinţă de cauză şi, drept urmare, refuzăm să ne folosim inteligenţa la maximum. Suntem mult prea frustraţi de verbul “a avea”. Şi aşa am ajuns să avem drept colindă preferată “Jingle Bells”. În acest număr, ne-am hotărât să facem revista Stud-Life “mai internaţională”. Astfel, vei găsi în paginile numărului de decembrie diverse articole, pro sau contra străinătăţurilor, perspective de aici şi perspective de acolo, viziuni de-ale străinilor sau deale românilor plecaţi în afară. Fiecare vede lumea în felul lui, dar până una-alta, hai să sărbătorim Crăciunul acasă, româneşte, cu porc înjunghiat, cu caltaboş şi sarmale, cu vin şi ţuică fiartă, cu sentimente pe bune, nu fabricate de reclame. Să ne bucurăm de acest sfârşit de an, să uităm problemele şi pentru câteva zile să zâmbim sincer celor dragi! Sărbători cu fulgi de nea, cadouri multe şi oameni de zăpadă! Iar noul an să ne ducă dorinţele la împlinire, job-uri (mai bune), examene luate, prieteni noi şi oportunităţi la noi în ţară! La mulţi ani şi... nu uitaţi să le deschideţi colindătorilor care vor cânta “Domn, Domn să-nălţăm”!

numărul 7 / Decembrie 2009

Cârligu’ lu’ Konan E din ce în ce mai frig!… Nu, nu pentru că a venit iarna, ci pentru că mi-a îngheţat sângele în vene asistând la spectacolul macabru al politicienilor noştri şi pentru că, în ciuda “predicţiilor de creştere economică” pentru anul ce vine, mă ia clănţănitul când privesc la realităţile de gheaţă din jurul meu. konan@stud-life.ro E cam greu să îmi păstrez optimismul în momente ca acesta… Bine cunoscutul ”Băga-mi-aş“ nu cred că mă ajută să rezolv ceva – şi nici nu ar fi civilizat, nu? - deşi, câteodată, răcoreşte mai ceva ca şase beri la halbă(!). “Hai să emigrăm!“ mă mai ispiteşte câte un prieten din când în când. - Ce să plec, omule, că dacă stau plecat mai mult de o săptămână afară, mă ia un dor de cele mioritice de nu mai am niciun chef să mă bucur de civilizaţiile altora… Ştiu, sunt dus cu pluta, dar, ce să-i faci, trebuie să mă suporţi şi pe mine pe aceeaşi planetă cu tine, că doar e democraţie… sau măcar se mimeaza una. Îmi plac mititeii, cârnăciorii, ţuica şi vinul fiert şi, mai ales, să ţin de piciorul din spate la porc! Îmi place mirosul de cozonac cald şi de sarmale din holul blocului şi că mai sunt sate unde se păstrează încă frumoasele Tradiţii de Sărbători. Şi îmi mai place muzica lăutărească veche (mamă, cum îi zice ţambalu’ ăla!). Păi ce farmec ar mai avea astea dacă aş fi, de exemplu, la Paris? Pentru decembrie am destule chestii de care să mă agăţ, că doar suntem în largul nostru când vine vorba de chefuit, nu? Şi resurse se găsesc, important e să petrecem bine, altceva nu mai contează. La anu‘? Văd eu cum mă descurc, oi găsi eu ceva de care să-mi agăţ cârligul supravieţuirii, că doar n-o veni potopul… În cel mai rău caz, mă înscriu şi eu la Concursul Naţional de Mimat Fericirea!… Cică o să-l lanseze noul guvern.

www.stud-life.ro

numărul 7 / Decembrie 2009

EDITORIAL

Urări de Crăciun de la echipa editorială

Denisa Nica

Ela Gherghina

Crăciunul se simte la fel oriunde te-ai afla, mai ales pentru că este o sărbătoare pe care o trăieşti mai degrabă în suflet decât în cârciumi. Cu zăpadă sau palmieri şi briză marină, cu cozonac sau quiche, Crăciunul ţine de o stare de spirit pe care ne-o insuflă consumerismul, dar fără de care probabil am lua-o razna la finalul fiecărui an. Ca student, Crăciunul înseamnă revenirea acasă, alături de părinţi, şi un program maraton de îmbinat vizitele la bunici cu beţiile în pub şi bulgărelile de după miezul nopţii cu “that special someone”. E vremea în care ai cea mai bună scuză să te relaxezi - vine sesiunea! Aşa că... relaxare plăcută şi la cât mai multe cupe de şampanie! De Crăciun vraja sărbătorilor te înconjoară din toate părţile. Mesele încep să fie din ce în ce mai pline, Moş Crăciun se îngrijeşte de toţi brazii împodobiţi, mirosul cozonacilor îţi inundă bucătăria, iar gerul care îţi muşcă obrajii te face mai conştient de căldura casei tale. Îţi doresc să ai parte de toate acestea şi de multă multă zăpadă!!! Şi cum Crăciunul nu putea să vină singur, a luat după el şi Revelionul. Altă distracţie, altă bucurie, altă masă bogată. O vacanţă pe care să o trăieşti din plin, să te relaxezi şi să te zbengui, să-ţi pupi părinţii şi să-ţi îmbrăţişezi prietenii, să fii cu gura până la urechi în fiecare zi, pentru că întotdeauna clipele frumoase zboară cel mai repede. Şi dacă eşti mai pesimist, ţine minte: “De Revelion nimeni nu îmbătrâneşte un an, ci se bucură că a mai prins încă unul!”.

Se spune că de Crăciun cel mai bine petreci în familie, iar Revelionul e musai cu lume multă şi agitaţie. Ei bine, îţi urez un Crăciun călduros şi alb alături de cei dragi. În plus, sper să îl prinzi pe Moş în toane bune, cât să îţi onoreze toată lista de cadouri. Pentru a doua parte de vacanţă, la cât mai multe sticle, petreceri, rămurele de vâsc şi prieteni cu grămada.

Denisa Căldăraru

Să ai un an nou plin cu împliniri şi ţine minte să îţi respecţi obiectivele pe 2010, sau, cum spune englezul, New Year`s Resolutions. Have a Merry Christmas and a Happy New Year!

www.stud-life.ro

EDITORIAL

numărul 7 / Decembrie 2009

Miracolul de pe strada noastră Nu cred că ar trebui să existe zile în care trebuie să fim mai buni cu cei din jur. Sau zile în care ar trebui să daruim, să zâmbim, să ne gândim doar la lucrurile bune din viețile noastre, să fim fericiți. Asta ar trebui să facem zilnic. Dar e o perioadă din an în care totul e mai frumos, mai bun și răul dispare. Crăciunul! Câți dintre noi nu așteaptă cu nerăbdare luna decembrie? Pentru cadouri, pentru a fi alături de cei dragi, pentru a fi fericiți? Editorial de Adriana Preda | ada_energizer@yahoo.com

Anul ăsta, se propune o nouă abordare a sărbătorilor. Să fim fericiți facându-i pe cei din jurul nostru fericiți. Să împlinim noi miracolul Crăciunului. De câte ori n-am trecut pe lânga oameni fără case stând in frig, cerșind pentru mâncare? Și noi cu o plasă plină de bunătațuri în mână?

De ce nu, anul ăsta să ne oprim, si să dăruim. Să aducem zâmbete pe fețele celor care nu au motive să zâmbească. Să aducem bucurie în sufletele celor care nu mai știu să se bucure. Un efort minor din partea noastră, dar care înseamnă enorm pentru cei din jur.

numărul 7 / Decembrie 2009

EDITORIAL

Lumea o ia razna. Suntem martorii unei realități înspăimântătoare și spunem că nu e în mâinile noastre să schimbăm acest lucru. Este! Și putem începe cu asta. Numai noi putem schimba lumea. Noi, cei tineri, cei care nu am fost loviți înca din plin de viața adevărată. Da, avem și noi probleme. Probleme în familie, probleme cu banii, probleme cu prietenii, probleme, probleme, probleme.

vom aminti de alte vremuri, ne vom suna prieteni vechi, vom fi fericiți.

Dar un moment să nu ne mai gândim la problemele noastre, pentru că la urma urmei, în ziua Crăciunului noi vom fi înconjurați de oamenii pe care îi iubim, vom sta în jurul unui brad într-o casă în care miroase a vin fiert și portocale, vom cânta colinde, vom desface cadouri, ne

Dacă ai primit multe lucruri și poate de ele nu mai ai nevoie, nu le arunca, dăruiește-le unei case de copii. Fă-ți viața mai bună făcându-i pe alții să zâmbească. Probabil toate acestea sună utopic, dar sunt posibile. Haideți să înfăptuim împreună magia Sărbătorilor de Iarnă.

www.stud-life.ro

Haideți să îi facem și pe ceilalți să simtă măcar un procent mic din ceea ce vom simți noi. Când vrei să-ți iei o ciocolată, ia-o, dar dă-o la un copil de pe stradă. Când ai mâncare în sacoșă şi treci pe lânga un om fără casă, opreștete și hrănește-l pe el.

numărul 7 / Decembrie 2009

iSTUDENT

A fi sau a nu fi… guvern, criza si boli ce ne mănâncă de vii? În orice ştire scrisă sau televizată, acestea sunt titlurile de bază. Ne interesează? Nu! Dar trebuie să suportăm pentru că nu avem de ales. Putem face ceva în privinţa asta? …poate să nu mai cumpărăm ziare sau să nu ne mai uitam la TV, dar este imposibil lucrul ăsta. Sau poate, că tot vine Crăciunul, acestea ne sunt cadourile? Manifest de Ela | mikaportnoy@yahoo.com Semnalizez în felul meu propriu situaţia ironică în care ne aflăm în momentul de faţă. Studentă fiind, observ cum în jurul meu “oamenii de afaceri” îşi bat joc de noi. Ne taie din salarii sau ne avansează pe un salariu mai mic decât cel de dinainte – căutăm bineînţeles orice om să-l facem vinovat. Şi în sfârşit ne uităm la noi şi vedem: Criza? În lumea noastră cubică cu pereţii ridicaţi vizibil anul acesta, ridicaţi până la cer fără o portiţă de ieşire, observ cum nu e nimic modificat în afară de salarii şi ştiri. Dar noi, cu salariul mic sau inexistent… umplem cluburile, cafenelele, librăriile, teatrele, sălile imense de spectacol.

E bine când ai reduceri… e rău când nu ţi se mai oferă bani. Ce s-a întâmplat cu reducerile studenţeşti? Acele “carduri minune”? M-a oprit o domnişoara în Rectorat la Politehnică să-mi ofere un pliant cu toate atribuţiile noului card de reducere studenţesc, cu care te poţi plimba până în Cuba şi înapoi la un preţ studenţesc. Foarte drăguţ din partea ei, mi-a surâs ideea… mai puţin până în momentul în care a început să îmi spun că trebuie achitată o sumă de… lunar. Care e partea studenţească? Mai bine strâng eu banii respectivi, pentru că nu mai trebuie să achit nu ştiu ce impozit şi aşa mai departe. Hai să mergem la stat să ne plângem. Vorbim mai bine cu cei din Guvern, mă întâlnesc des cu guvernul, îi dau sâru’mâna pe stradă şi el la rândul lui mereu îmi face cu mâna trecător. Foarte amabil domnul. “Dânsul” de mult e pe picior de plecare, numai că de data asta a zis oficial “pa”. De ce să-l opreşti din drumul lui? Când observi că toţi politicienii au aceleaşi figuri, acelaşi zâmbet împietrit pe faţă şi aceiaşi ochi seci, doritori de avere, şi atâtea promisiuni făcute doar să fie auzite, mie îmi vine să mă prezint în faţa fiecăruia şi să le dăruiesc din toata inima o palmă peste faţă să se trezească un pic la realitate. Ei, de exemplu nu sunt

www.stud-life.ro

iSTUDENT afectaţi de criza economică, de nicio boală şi puţin îi interesează de guvern… bani sa fie!!! Au venit, ne-au luat şi am pornit la pas cu toţii, unii s-au pierdut pe drum (felicitări lor) şi ne-au dus şi ne-am dus după ei până am ajuns în starea în care suntem, şi anume într-un haos total. Viitorul ni-l facem cu mânuţele noastre, suferim orişice ca să construim ceva frumos. Apoi peste câţiva ani vezi că peste căsuţa ta de hârtie, cu greu făcută, apare un nor şi începe ploaia, ce poţi face altceva decât să tragi aer curat în piept şi să te apuci din nou de construit. De ce aşa? Pentru că cineva te ţine cu lanţul de mâini şi de picioare fără a avea putinţa de a riposta.

numărul 7 / Decembrie 2009

Să ne învăţăm minte de acum încolo. Nu ne putem baza pe vorbele lor “tineretul este viitorul ţării” - pentru că atunci când viitorul vine, “tineretul” e bătrân :P şi din nou educat de către ei… unde o să fie? Sau când o să fie schimbarea? Nu există viitor diferit al ţării atâta timp cât Tineretul de Azi lasă treaba pe mâine sau din simplul motiv că lasă totul să curgă de la sine. Până la urmă totul se reduce la curăţarea interioară cât şi cea exterioară a fiecăruia. Cele trei simboluri enumerate şi deşirate mai sus… sunt simboluri ale României ficţionale. Imagineazăţi următorul lucru: vii acasă, deschizi televizorul şi pe postul România Dragă urmează emisiunea Discovery!

Where to, Santa - caricatura de Anna Lena Schiller - Germania

iSTUDENT

numărul 7 / Decembrie 2009

Vin sărbătorile vin... şi în cămin În cazul meu studenţia a început la 14 p.m. într-o zi de vineri, dar nu, nu era 13. Cu rucsacul în spate şi două genţi burduşite bine în mână am călcat în campusul studenţesc. Sună prea frumos ca sa fie şi românesc aşa ca-i voi zice cămin, a doua provincie, locul în care devii cu adevărat student, te iniţiezi în traiul pe cont propriu şi faci totul la scenă deschisă, în văzul colegilor de cameră. Poate fi frustrant, dar la un moment dat iei totul ca atare, că doar nu eşti singurul care trece prin asta. Astfel se creează o acceptare reciprocă, nu te mai duci cu două halate pe tine la duş, ci direct în prosop şi ceilalţi nu se holbează că doar nu faci nimic ciudat traversând holul într-un prosop mini, ultima modă. Articol de Loredana Bulgaru, camera 26 | loredana.bulgaru@yahoo.com

În ceea ce priveşte căminul în care am fost repartizată, nu mai auzisem de el şi nici alţii. O clădire lungă, gri cu baie pe palier şi camere cu cinci paturi, cel puţin acolo am ajuns eu că puteau fi şi de şapte. Deci am avut noroc şi asta am realizat pe parcurs: colege înţelegătoare, nopţi albe de chitară, nopţi de film sau discuţii interminabile, admiratori voluntari să-ţi măture în cameră, deci o mică comunitate de palier.

Entuziasmată încep să pun totul la cale. Primul pas: arunc ştirea într-o seară când toată lumea vorbeşte de colinde, sărbători. Nicio reacţie concretă, răspunsuri gen „poate”, „ar fi o idee şi asta”, ”nu ştiu, să mă mai gândesc”. Atunci plusez şi, punându-mi în joc capacitatea de convingere, fac totul să pară roz. Până la urmă se pun de acord cu condiţia să organizez eu tot ceea ce trebuie şi dacă am nevoie de ajutor să le spun. Cine nu a auzit până acum sintagma asta - detaşarea de orice responsabilitate. Însă trebuie să mi-o asum că doar a fost ideea mea.

Acum vă puteţi imagina atmosfera de aici. Oricum, lăsând poveştile la o parte, VIN SĂRBĂTORILE! Odată cu asta, fiind în postura de căminist ai două opţiuni: fie pleci acasă, care e şi cea mai probabilă, fie rămâi în cămin şi încerci să-i mai convingi pe unii, pe alţii să se alăture iniţiativei tale.

Aşadar, se ia o mână de studenţi, rezidenţi sau din alte cămine, dar cu buletinul la purtător (în caz că portăreasa suspectează vreo ceva), se alege o zi, o cameră, de preferat cât mai departe de cea a administratorului, se strânge cheta, se face lista de cumpărături (de obicei aici se întâmpină probleme: Maricica vrea Chery, Gică vrea bere, Georgică floricele), se face playlistul

Însă de ce să nu împuşti doi iepuri deodată? În definitiv cine a spus că nu poţi sărbători venirea Anului Nou de două ori? Cum e Revelionul chelnerilor, aşa ar putea fi Revelionul căminiştilor.

www.stud-life.ro

numărul 7 / Decembrie 2009

şi totul e rezolvat. Recunosc că nu ştiu cum va fi un Revelion prematur în cămin. Deja se resimte fiorul sărbătorilor, lumea începe să se agite, apar coroniţe de brad pe la uşi, colinde peste tot, te apucă o senzaţie plăcută care te face să te gândeşti la cadouri, fulgi de nea, romantice plimbări prin oraşul devenit acum mai albastru, roşu ori galben, în funcţie de cum decide primarul să fie podoabele de Crăciun. Eu sper să fie verzi că de acestea n-am văzut până acum. În speranţa că veţi avea nişte sărbători memorabile, oriunde leaţi petrece sau de câte ori, vă urez Sărbători Studenţeşti Frumoase!

www.stud-life.ro

iSTUDENT

numărul 7 / Decembrie 2009

Viaţa în ritm psychedelic Întotdeauna am adorat muzica. Printr-un timp, îmi doream chiar să devin dj, însă avânturile mi s-au schimbat o dată cu trecerea anilor şi au devenit visuri de pus de-o parte în cufărul cu wishlist. Nu mă pot despărţi de muzică, este în sângele meu, în felul meu de a fi şi o am în toate formele de agregare: casete, cd-uri, calculator, iPod. Este refugiul perfect şi scutul de apărare contra lumii în care mă mişc şi mă sufocă, ea mă face să zâmbesc sau îmi oferă umărul pe care plâng. Articol de Monica Ilie | monica.ilie@yahoo.com

Muzica este diferită pentru fiecare dintre noi, există o multitudine de genuri şi tot atâţia adepţi, însă pentru fiecare există genul care face diferenţa. Pentru mine, genul care face diferenţa este psychedelic trance, un gen care nu se arată multora, însă odată descoperit, te transpune într-o altă lume. Nu se ascultă doar, se simte şi te îndeamnă să îl adopţi ca un simbol şi ca o filosofie de viaţă. Eram un copil în 1995 când am ascultat pentru prima oară psy trance, care era la fel de copil ca şi mine, atunci fiind anii în care a început să ia amploare şi să cucerească din ce în ce mai multe suflete. Pentru mine a fost simplu să îi devin adeptă, obişnuită deja cu ancestralul techno, care încă reuşeşte să mă impresioneze.

Ce are deosebit acest gen muzical? Tempoul rapid şi ritmul complet energizant îl face să aibă un efect hipnotizant asupra ascultătorului. Te învăluie în triluri complet ameţitoare şi te face să te simţi viu. Nu numai ritmul este unic, ci şi modul în care muzica este transpusă. Festivalurile psy sunt dispuse în plină natură, la poale de munte sau în păduri şi iau parte oameni care vor să aibă parte de o experienţă complet revitalizantă. Renumite în astfel de festivaluri sunt Germania, Anglia, Austria şi Brazilia, în care curentul psy are mulţi adepţi. Participanţii la festivaluri promovează, de obicei, idei sociale precum viaţa în armonie cu natura, eliberarea de concepţiile corporatiste şi comerciale, explorarea spirituală, convieţuirea paşnică între naţiuni, religii şi etnii. La noi, lucrurile se mişcă timid şi la nivel underground, nu au loc festivaluri de mare talie. Cel mai cunoscut este festivalul „Transylvania calling”, care a strâns ceva oameni, în jur de 1500. Însă, psy fanii se adună frecvent în hale părăsite şi păduri şi îşi fac propriile festivaluri nocturne, la care vin oameni din toată ţara. E de ajuns un singur apel şi se adună lumea

www.stud-life.ro

numărul 7 / Decembrie 2009 pentru o noapte de sunete psy şi dans lipsit de inhibiţii. Cadrul devine mistic, existând o cultură întreagă de decoraţii fluorescente, pânze colorate, beţişoare şi lumânări parfumate. Îmi place lumea creată, sentimentul că nu eşti doar la o petrecere, ci eşti în mijlocul unei adevărate experienţe, eşti cu oameni care iubesc ceea ce iubeşti şi tu, dansează pe ceea ce dansezi şi tu. Muzica psychedelică nu îşi are locul în marile cluburi bucureştene frecventate de pseudocunoscători ai muzicii bune şi de simplii amatori de zbânţuială. Este pentru cei care sunt diferiţi, care deviază de la normalitate şi care încearcă să iasă din tipare. De ce îmi place atât de mult? Pentru că îmi oferă un sentiment diferit, îmi deschide imaginaţia, mă duce într-o altă lume şi mă face să mă simt specială. Nu sunt o propovăduitoare a genului, ci doar împărtăşesc ceva ce cred că este cu adevărat de ascultat şi simţit.

www.stud-life.ro

iSTUDENT

numărul 7 / Decembrie 2009

Analfabetismul funcţional Se presupune că odată cu intratea în UE, societatea românească a ajuns la un nivel la care, în afară de faptul că trebuie să vorbeşti corect limba nativă, mai trebuie să ştii şi cel puţin o limbă de circulaţie internaţională. Din păcate, realitatea este cu totul alta, iar vina nu cade, în niciun caz pe instituţiile de învăţământ, care în ciuda numeroaselor imperfecţiuni, sunt totuşi capabile să te înveţe să faci o distincţie clară între ‘’eminent” şi ‘’iminent’’. Şi apoi, chiar nu e imperios necesar să faci şcoala la Harvard, ca să eviţi o exprimare cum ar fi deja celebra ‘’Ce face fetele?’’.

Comentariu de Alexandra Irinciuc | alexandra.irinciuc@yahoo.com Nu s-a emis pretenţia ca neologismele să facă parte din vocabularul curent al oricărui român, dar un acord gramatical e o chestiune de bun simţ, mai ales dacă ai terminat măcar o facultate şi ai pretenţia că eşti intelectual. Şi multe alte pretenţii... Pentru că românii ştiu să ceară de la alţii mai bine decât orice altă naţie. În schimb nu au învăţat încă să ceară şi de la ei. Analfabetismul se scuză dacă ai doi ani, dacă ai probleme mentale, chiar şi dacă eşti de la ţară, în ideea în care păstrezi culoarea locală... Dar nu se justifică dacă ai o vârstă, o funcţie sau dacă pur şi simplu ai un minim coeficient de inteligenţă şi ai putea foarte simplu să-l eviţi. Această ultimă categorie a transformat analfabetismul într-un trend. Pentru că românul citadin, de după blocuri, este un “jmecher”, iar “jmecherii” trebuie să aibă un cod, nu pot comunica cum o făcea Călinescu (“oricine-o fi şi ăsta”) sau oricare fraier de la TV care bagă banii statului în buzunar, în loc să-i dea la alţii.

gramaticale româneşti, să nu ne facem chiar de râsul lumii... Şi totuşi această soluţie disperată nu reuneşte chiar orice exprimare pe care nu ne-am dori s-o auzim pe stradă, la metrou, la piaţă sau la Vanghelie... Până la urmă, dacă tot ne-am discreditat strămoşii care ne-au lăsat dulcea limbă românească, mai bine l-am discredita şi pe Pruteanu, care ne interzice americanismele şi am lua-o de la capăt. Am învăţa engleza dacă limba română s-ar demoda şi am deveni un popor european ilustru, care vorbeşte o limbă de circulaţie internaţională, nu pentru că nu poate să vorbească limba lui, ci fiindcă, în unitatea lui, îşi doreşte cu atâta ardoare să fie inclus între cei civilizaţi. Scuzabil...

Românul care stâlceşte un cuvânt, de fapt îl personalizează. Când face un dezacord este haios, că deh, suntem consideraţi un popor de oameni veseli şi aşa trebuie să fim. Şi uite-aşa trendul se transformă peste noapte într-un fenomen de masă, toată lumea îl adoptă, iar circul merge atât de departe încât se schimbă normele

www.stud-life.ro

iSTUDENT

numărul 7 / Decembrie 2009

Ci vediamo… (Ne vedem…) Eşti studentă în anul III şi în primul semestru pleci cu bursă Erasmus în Italia, Firenze. Deocamdată nu şti limba, dar nu-ţi faci griji, e italiană doar, o înveţi repede. Reportaj de Ruxandra Epure | e.ruxxandra@yahoo.com Cazare nu ţi se oferă, deh… aşa că încă din timpul verii începi să cauţi o locuinţă cu chirie. Ai la dispoziţie vreo două site-uri cu anunţuri; începi să trimiţi mailuri… zilnic; zeci, sute. Îţi răspund numai câţiva, într-o engleză stâlcită, în mare parte pentru a te refuza. Motivul? Caută pe cineva care să stea un an întreg, nu doar cinci luni. Asta e, mai încerci. Pe la sfârşitul lui august în şfârşit cineva îţi spune că te primeşte cu chirie la el. Apartament drăguţ, la zece minute de campus, cu facilităţi, cu de toate. Răsufli uşurat, s-a rezolvat cu cazarea la ţanc, fiindcă într-o săptămână pleci. Cursurile încep pe 14 septembrie şi ar trebui să fii acolo cam cu o săptămână mai devreme ca să te dezmeticeşti şi tu puţin, să vezi cum stă treaba, ce-o să fie. Te aşezi pe făcutul bagajelor acum. Ce să iei cu tine mai întâi şi mai întâi? În Italia clima e mai blândă, o să mai prinzi câteva zile bune de vară, dar poate să fie şi foarte frig aşa că trebuie să fii pregătită pentru orice. În fine, te-ai hotărât cu greu şi ai închis trolerul. Mâine ai avion. Îţi mai verifici o dată mailul. Hm, ţi-a scris gazda. Te anunţă că nu te mai poate primi fiindcă a găsit pe altcineva care deja s-a mutat acolo. Mi dispiace tanto (Îmi pare foarte rău). Cum??? Şi tu acum ce faci? Ce? Păi ce ai putea face altceva decât să te calmezi şi să încerci să adormi. În câteva ore ai avion spre Firenze. Shuttle busul te lasă la gară. Santa Maria Novella. Frumoasă gară. Te îndrepţi spre biroul de informaţii, dar în drum spre te agaţă un ‘nea care oferă cazare. Te tocmeşti cu el pentru două nopţi şi porniţi spre locul cu www.stud-life.ro

pricina. Bun, acum n-ai decât să începi să cauţi cazare; cu cât găseşti mai repede, cu atât mai bine, fiindcă nu-ţi permiţi să stai o lună la hotel. Şi începi să aduni după fiecare stâlp biletele cu adrese şi numere de telefon. Cu cât mai multe cu atât mai bine. Începi să suni. “Mi dispiace”… Eşti refuzat fiindcă nimeni nu vrea un chiriaş pentru următoarele cinci luni, ci pentru întreg anul. N-ai cum să-l minţi. Trebuie să le spui că eşti studentă Erasmus. Te întreabă de unde vii. N-apuci bine să le spui România, că ţi se închide telefonul în nas. Refuzuri peste refuzuri. Şi fix când începi să simţi că disperi, dai peste două fete drăguţe cu care te înţelegi şi care îţi dau perechea ta de chei de la apartamentul în care ai să

iSTUDENT

numărul 7 / Decembrie 2009

locuieşti până în februarie anul viitor. Peste câteva zile încep cursurile. Îţi iei orarul de pe site şi îţi dai seama că nu ţi-ai ales bine cursurile când ai semnat Learning Agreement, fiindcă unele se fac în semestrul doi sau nu se mai fac deloc. N-ai numai tu problema asta, majoritatea Erasmuşilor o au, aşa că stai la o coadă infernală, câteva ore bune, în faţa Biroului Erasmus ca să rezolvi. Şi ca să nu te plictiseşti, socializezi cu o nemţoaică şi doi spanioli. Până acum ai folosit engleza, ceea ce a fost perfect pentru tine. Dar la Birou oamenii puşi acolo să interacţioneze cu studenţi din toată Europa nu cunosc altă limbă în afară de italiană. Până la urmă vă înţelegeţi prin “limba gimnastică” (gesticulare intensă) şi reuşeşti să îţi alegi alte cursuri. De a doua zi începi.

obişnuieşti cu noul tău oraş de rezidenţă. Te duci la şcoală, iei notiţe, cât te pricepi şi tu; încerci să intrii în vorbă cu colegii, dar nu prea te bagă în seamă. De fapt, nici ei între ei nu prea interacţionează; nu se cunosc fiindcă acesta este singurul curs pe care îl au în comun. În Firenze nu e ca la noi, studenţii nu sunt obligaţi să facă toţi aceleaşi cursuri. Fiecare îşi alege, dintr-o paletă de zeci de cursuri, ce îl interesează mai mult, ce are legătură cu domeniul în care vrea să îşi dea licenţa, ce îi convine. Sunteţi numai şapte în sală. Sigur restul întârzie, te gândeşti. Nu şti că de fapt numai atâţia veţi fi, iar la unele cursuri chiar mai puţini. Profesoara intră în sală, salută, se prezintă, zâmbeşte; îşi conectează laptop-ul la retroproiector, porneşte un slide şi începe să vorbească despre ce-o să învăţaţi la acel curs şi cerinţele pe care le are de la voi. Vei avea de citit cinci cărţi şi examenul va fi oral. Apoi începe să predea… piano-piano (pas cu pas); din aproape în aproape, explicând pe înţelesul tuturor, revenind la idei enunţate mai devreme,

Deocamdată ai numai două cursuri; până la jumătatea lui octombrie, cât durează primul modul. Două cursuri de 9 credite, de trei ori pe săptămână. Cele de 6 credite încep luna viitoare. Aşadar începutul e destul de lejer, cât să te

www.stud-life.ro

iSTUDENT

numărul 7 / Decembrie 2009 interacţionâd cu studenţii… întrebarerăspuns; cauză-efect. Se asigură de fiecare dată că toată lumea a înţeles, că totul e clar. Răspunde la întrebări pe loc, nu la sfârşitul cursului şi asta numai dacă rămâne timp. Observi cu încântare că nu e numai cazul ei. Aşa sunt mai toţi profesorii; începe să îţi placă. E altfel decât acasă, ai mai multă încredere, mai multă atenţie pentru student, mai multă dedicaţie, mai mult suflet.

unul singur, dar în maximum o lună ai să vii cu o întreagă gaşcă de prieteni noi pe care ţi i-ai făcut, nici tu nu şti cum, din vorbă în vorbă la cursuri. Majoritatea, e drept, sunt erasmuşi: nemţi şi spanioli, dar observi că nici italienii nu-s chiar aşa sceptici când vine vorba de români. Ba din contră, unii se arată chiar interesaţi să afle mai multe despre ţara ta. Or să te întrebe la un moment dat şi care a fost rezultatul referendumului, dacă se desfiinţează sau nu, până la urmă, una din camerele Parlamentului. La cursul de Istoria identităţii europene, profesorul le vorbeşte celorlalţi despre Iorga si despre Revoluţie (’89).

Înainte să pleci acasă treci pe la biblioteca din campus. Încerci să împrumuţi o carte, dar nu se poate; se citeşte în sală sau se xeroxează. 2 cenţi pagina. Cauţi o masă la care să te aşezi, dar nu găseşti. Toate locurile sunt ocupate. Deja? Dar e abia prima zi de curs… La BCU bate vântul chiar şi în sesiune. Măi, dar studioşi copii, studenţii din Firenze. Ţi-e puţin foame, iar fix în clădirea din faţă e cantina. Încerci să vezi cât de proastă e mâncarea în comparaţie cu ce ştii tu că se serveşte la cantina de la Drept. Eşti stupefiat! Cu 2,5 euro mănânci câte feluri de mâncare vrei (şi ai destule sortimente din care alege, de la pizza şi paste la tot soiul de fripturi şi garnituri), bei cât suc vrei (şi aici ai cel puţin şase sortimente) şi ai dreptul şi la desert pe de-asupra (iaurt, budincă sau fructe). Măi să fie, e chiar ok să mănânci la cantină. Probabil d-aia e şi aşa coadă mereu, de trebuie să stai cel puţin o jumătate de oră până să intrii şi oricum aproape niciodată nu găseşti masă liberă.

În weeknd-uri ieşiţi mereu, la o cafea, la un pahar de vin; începi să vizitezi împrejurimile. Mergeţi la Perugia la Eurochocolat, apoi la Arezzo şi la Siena. Ba chiar şi la Fiesole şi Lucca. E al naibii de fain; şi chiar te simţi bine în grupul asta de persoane pentru care “acasă” nu e aceeaşi ţară. Pe la sfârşitul lui noiembrie îţi dai seama că ar cam fi cazul să te apuci de prezentări; în două săptămâni începe sesiunea şi, chiar dacă te simţi foarte bine când bănănăi pe străzile luminate ale oraşului minune, parcă începi să îţi faci griji. În definitiv, habar n-ai la ce să te aştepţi de la aceşti profesori… nu şti care le sunt aşteptările şi metoda de evaluare, şi nici limba nu o stăpâneşti perfect. Încerci să îţi aduni forţele şi să începi să scrii prezentarea cazului LCB contro Regno Unito/ 1998… dar îţi sună telefonul. E Katharina, nemţoaica: “Ciao bella. Stasera andiamo al teatro. Che dici? Vieni con noi?” (Bună. În seara asta mergem la teatru. Vii cu noi?)

Acum poţi să pleci liniştit la plimbare. Pe jos, de-a lungul străduţelor înguste, încadrate de clădiri vechi, dar îngrijite, cu obloane multicolorate. În Piazza Duomo-ului e mare aglomeraţie. Aici turiştii nu dispar niciodată, poate mai spre iarnă doar să se împuţineze. Începi să vizitezi…azi catedrala, mâine Piazza della Signoria, apoi Ponte Vecchio, Ufizzi şi Palazzo Pitti. Deocamdată de www.stud-life.ro

Cred că până la urmă ai să faci prezentarea mâine… Nu eşti student Erasmus decât o dată în viaţă, n-ai vrea să îţi pară rău că n-ai profitat, nu?

iSTUDENT

numărul 7 / Decembrie 2009

Leacuri pentru mahmureală Nu ştiu cum sunteţi voi, dar eu când mă trezesc dimineaţa după o seară cruntă de beţie şi distracţie cu prietenii simt nevoia să mă arunc de la fereastră şi blestem shot-urile de tequila luate după nenumăratele pahare de bere, vin sau orice am mai băut în seara respectivă. Nu cred că există vreun băiat sau vreo fată care nu s-a trezit măcar o dată cu o durere puternică de cap, un gust de “cacao” în gură şi o stare straşnică de vomă. Sigur v-aţi dat seama până acum că vorbesc despre acea grozavă stare cunoscută de toţi sub numele de MAHMUREALĂ. Articol de Paul Şerban | paul_sbn@yahoo.com Mi-am trântit degetele pe tastatură pornind cu ideea să scriu despre leacuri pentru starea asta dizgraţioasă, dar am observat că unii nu ştiu să bea şi tocmai din acest motiv, a doua zi ei sunt cei care se zvârcolesc în chinuri în pat. Ştiu că sună bizar, probabil că nu te-ai fi gândit că e mare filozofie în băută… pur şi simplu ridici paharul/sticla şi torni pe gât. Ehhh… nu-i aşa! Sunt câteva reguli pe care trebuie să le respecţi atunci când te apuci de băut:

2. Nu te grăbi. 5 beri băute în 2-3 ore nu se simt ca 5 beri băute în 30 de minute.

1. Bea alcoolul în ordinea crescătoare a gradelor. Porneşte de la cel mai slab (de obicei berea 4-5%) şi “work your way up” până la 40% (Vodka), 50% (Absinth) sau 60% (ţuica aia bună/ pălinca)

1. Primul lucru pe care îl recomand după ce te-ai trezit este să deschizi geamurile. Aeriseşte camera. Aerul rece îţi va face foarte bine.

3. Cunoaşte-ţi organismul. Dacă începe să ţi se plimbe limba în gură încercând să legi trei cuvinte coerente atunci este cazul să te opreşti. Acestea ar fi cele mai importante 3 reguli atunci când bei, dar ce faci după ce deja ai întrecut măsura şi nu mai ţii minte cum ai ajuns în pat?

2. Dacă te poţi deplasa până la frigider, asigură-te că ai un borcan cu murături pe care să îl devorezi. Recomand conopida, morcovii şi varza murată. Bea multă zeamă. Lichidele şi hrana te vor face să te simţi ca nou. 3. Dacă eşti genul ce nu se poate trezi fără cafea, e ok, bea-ţi cafeaua liniştit, dar adaugă şi puţină lămâie să îţi taie din greaţă. 4. Dacă eşti puţin letargic(ă), încearcă să mănânci ceva dulce. Îţi va prinde bine energia dată şi nici nu strică ceva acolo în stomac.

www.stud-life.ro

numărul 7 / Decembrie 2009 5. Ideea de bază este să mănânci puţină mâncare. Nimic foarte greu sau greţos. 6. Un pliculeţ de magneziu praf îţi va face minuni (fă-ţi un ceai). Probabil vei avea nevoie de un prieten care să facă un drum până la farmacie şi dacă tot e acolo spune-i să ia şi un antinevralgic pentru durerile alea de cap. 7. Dacă eşti ca mine şi eşti puţin mai obişnuit cu alcoolul, atunci recomand cu cel mai mare drag un shot de vodcă. 100 de ml ar fi de ajuns. Te curăţă imediat ;) O regulă importantă ce trebuie neapărat respectată este să NU bei pe stomacul gol. Pe lângă faptul că te vei face praf foarte repede, te vei şi simţi ca dracu a doua zi. Atenţie la băuturile dulci şi la cocktailuri. Sunt bune la gust şi nu prea simţi că bei alcool, dar peste 5-10 minute nu te mai poţi ridica de pe scaun că nu mai ştii cum. Este de asemenea foarte important să NU bei APA şi nimic ACIDULAT. Dacă eşti nefumător ca şi mine, atunci cel mai probabil fumul de ţigară a doua zi îţi va provoca stări de greaţă. Fereşte-te de el. Ştiu că am vorbit de stări de greaţă şi am zis cum să le opreşti sau cum să te vindeci de ele, dar câteodată mahmureala este atât de persistentă încât vei avea nevoie de puţină cafea cu sare. Atenţie!!! Vomitatul este garantat! Dar te vei simţi muuuult mai bine apoi. Acestea sunt doar câteva remedii testate pe pielea mea, dar vă invit să vă exprimaţi opinia sau să ne spuneţi alte leacuri încercate de voi pe adresa de mail a redacţiei. Sărbători cu mahmureli uşoare! www.stud-life.ro

iSTUDENT

numărul 7 / Decembrie 2009

România bunului simț (?!) România și bunul simț au ajuns doi termeni, aparent, la fel de incompatibili ca filmele porno și subtitrarea. Momentan, România bunului simț pare un tărâm mai infantil, mai îndepărtat și mai fantastic decât Narnia vrăjitoarelor și a castorilor vorbitori. Comentariu de Țicău Horațiu | ticau_horatiu@yahoo.com România a fost lovită pe nesimțite de o nesimțire nesimțită, care refuză cu orice preț să plece, ba mai mult, se răspândește în fiecare zi mai ceva ca gripa porcină. Ne confruntăm tot cu ceva viral, tot cu o gripă a porcilor, „datorită” căreia întâlnim azi porcul din trafic și scroafa de la secretariat. Ea a provocat și mutații, afectând incurabil cocalarii, pitzipoancele și, mai nou, și persoanele în vârstă. În RATB te simți mai ceva ca-n Rezident Evil, purtând o luptă dramatică de supraviețuire cu acești zombie grohăitori. Accesul la un loc pe scaun nu-ți este permis, ieșirea din autobuz îți este interzisă, ești lovit din toate părțile de discuții agramate și, pentru a amplifica tragismul bătăliei, maneaua de pe N95-ul ciordit și apoi vândut pe 2 ghiuluri zbiară nestingherită. Evadat de pe acest tărâm mojic și primitiv, călcat în

picioare și cu neuronii sângerând, nu poți decât să te întrebi când vei sta, din nou, față în față cu mitocănia surescitată. Trăim într-o țară bolnavă și pe deplin afectată de această pandemie și nu părem să avem niciun leac. Trăim în țara în care președintele jignește minorități întregi, în țara în care singurul model promovat este cel al macho-ului a cărui indiferență și nepăsare este depășită doar de ego-ul său. Trăim într-o țară anemică și antipatică, în care binele o duce tare rău, iar bunul simț a devenit subiect tabu. Respectul pentru cei din jur este aproape nul și părem că nu ne mai suportăm, că nu mai vrem să conviețuim. Acest fapt este cel puțin îngrijorător, reliefat fiind prin fuga scârbită și tot mai accentuată a românilor peste hotare. În curând lipsa de respect pentru cel de aproape se va transforma în lipsă de respect pentru o țară, pentru o rasă, pentru un continent. Deja demonstrăm că suntem pe “drumul cel bun” și ne batem joc de țara noastră într-un mod barbar, chiar de ziua națională, pătând flegmatic cu revolte violente un oraș simbolic pentru lupta prodemocratică. În ritmul acesta ne vom întoarce cu milenii în urmă, la o lume guvernată doar pe legiile dure ale naturii, la epoca de piatră a moralității sau la o glaciațiune a simțirilor. Suntem în cădere liberă. Personal, nu pot să stau și să fiu martor la prăbșirea treptată a oricărei decențe,

www.stud-life.ro

numărul 7 / Decembrie 2009 a tuturor principiilor și a valorii. Citând un important și „înțelept” om politic, care, cu o figură ce se dorea a fi luată foarte în serios, spunea: ”soarta mea va fi hotărâtă de destin”, îmi dau seama că nu pot să mă las înecat de valul de indiferență și nesimțire care a inundat România. De ce? În primul rând, pentru că nu vreau să mai fiu condus de cretini ca cel pe care tocmai l-am citat, de oameni care nu pot conjuga verbul „a fi”, dar care au ajuns unde au ajuns pentru că i-au călcat pe ceilalți în picioare. Eu continui însă să cred și să sper că răutatea și mitocănia majorițăţii oamenilor este doar de fațadă. Continui să cred că este doar o formă de rezistență la mediul ostil de trai, că este doar o mască de protecție împotriva poluării din jur. Întotdeauna este mai simplu să mergi după tendințe și după ce se poartă pentru a nu ajunge un proscris. Chiar dacă nu te caracterizează, trebuie să fii la modă. Colecția toamnă-iarnă 2009? Un tricolor cu mânecă scurtă purtat nepăsător, asortat cu papucii cu care calci în picioare orice formă de moralitate. Cu riscul de a ajunge marginalizat, eu refuz să mă dedic trend-ului și o să port aceeași atitudine demodată de om simțit, de om cu principii, care mai crede în respectul pentru cei din jur. Nu mă las călcat în picioare, nu mă mulez pe o atitudine care nu mă caracterizează, nu port încruntat masca indiferenței. Mulți gândesc la fel, însă au cedat presiunii înconjurătoare. Pe bloguri, prin manifeste, prin organizații, prin fel de fel de mișcări de rezistență lumea își exprimă dezgustul pentru ceea ce a ajuns România. Suntem tot mai mulți, tot mai indignați, tot mai uniți. Alternativa există, totul depinde de tine. Aș vrea să închei într-o manieră cât mai optimistă și, pe principiul că speranța moare ultima, vă las cu o dorință naivă și infantilă de sezon: vreau ca de Crăciun să sacrificăm porcul românesc! www.stud-life.ro

numărul 7 / Decembrie 2009

Vamaioţi de iarnă Iarna, cluburile bucureştene sunt invadate de puhoaie de vamaioţi. Muzica e “de vamă” iar cantităţile de alcool scad suficient încât petrecăreţii să nimerească uşa taxiului şi patul de acasă. Nimeni nu-şi mai permite să adoarmă acolo unde dansa cu cinci minute în urmă. Reportaj de Ana Maria Ciobanu anamoxy@yahoo.co.uk

Vamaioţii s-au vârât în hrubele de iarnă. Corporatiştii care la începutul verii îşi închiseseră telefoanele şi propovăduiau omul liber, au aspirat nisipul din maşinile de firmă şi şi-au pus la loc costumele bine călcate. Studenţimea s-a întors la proiecte, ong-uri, part-time-uri, traininguri, workshopuri. De „La piraţi” nu mai urlă metale grele şi sticle sparte. Motocicliştii îşi lustruiesc fiarele şi le pregătesc de iernat. Cerceii, brăţările şi poşetele handmade care se coceau la soare s-au întors pe bloguri şi se vând prin mail.

www.stud-life.ro

numărul 7 / Decembrie 2009

iSTUDENT

cromat, cântă şi povesteşte cum vrea să plece la mare, să-şi fixeze rucsacul şi cortul de motor, să-i dea gaz până „La piraţi”, să bea o bere rece şi apoi să se arunce în mare. Până atunci se mulţumeşte înghiţind fum în HH, Fire şi ale cluburi cu „muzică de vamă”.

Pe Twitter şi Facebook nu mai circulă fotografii şi filmuleţe tagguite „vama”. Playlist-ul lui Ovidiu de la Stuff s-a mutat în subsolurile bucureştene pline de fum. Mi-am dorit să-i caut pe zâmbitorii bronzaţi de astă-vară. Mi-am dorit să descopăr că nu Vama e responsabilă de relaxare şi libertate, ci oamenii care o populează. Voiam să-i găsesc pe vamaioţi în jurul unui foc gigant, cântând la chitară, vorbind despre Univers şi aşteptând să treacă greul. Mi-ar fi plăcut ca toţi să fi găsit soluţia libertăţii veşnice, să nu muncească niciunul la birou; să scrie versuri şi romane, să se plimbe cu marfare şi să fie vagabonzii Dharma ai anilor 2000.

Mădălina, prietena lui creaţă şi frumoasă, vara asta era proaspăt licenţiată în jurnalism. Şi-a gâtuit motocicleta furnicuţă pe autostradă, s-a bronzat, a cântat, a dansat şi a ciocnit beri alături de ceilalţi vamaioţi lipsiţi de griji. O dată cu toamna s-a angajat, s-a întors la Facultatea de Arte unde este anul II şi şi-a luat un motor mai mare. Îşi priveşte halba mică de Timişoreana şi visează la 1 mai-ul atât de îndepărtat când îşi va scoate bestia la plimbare. Mai are mult fum de înghiţit prin subsolurile de rockeraşi din Bucureşti şi multe ore de muncă şi şcoală până să încalece din nou fără griji.

Primul vamaiot afectat de frig cu care m-am întâlnit m-a suprins. Nu m-aş fi gândit niciodată că Andrei, băiat pletos, împieliţat şi mare amator de Slayer, Sepultura, Pantera şi alte greutăţi ar putea să fredoneze cu ohii licărind de dor „Vara asta” de la Vama Veche.

Până la vara mult aşteptată, Mădălina, Andrei şi mulţi alţii ca ei, trec peste frigul cumplit, noroaie sau nămeţi şi se zbânţuie pe acelaşi playlist „de vamă” din cluburile arhipline gen Crossroads, Iron City, Revenge, Club A. Aşteptăm şi noi să vină Moşul, să vină noul an, să vină Marţişorul, să vină vara, să vină Vama...

Stând la o masă din Curtea Berarilor, cu o halbă de Timişoreana la un litru în mână, motociclistul care a făcut anul ăsta „enşpe” drumuri până în Vamă cu Intruder-ul lui roşu şi frumos

www.stud-life.ro

FUN

numărul 7 / Decembrie 2009

Bancuri de sezon - De ce e Crăciunul ca o zi de lucru ? - Pentru că tu faci toată treabă şi burtosul în costum primeşte toate laudele ! Examen în sesiune. Profesorul întreabă: - Întrebare de “nota zece”: Cum mă numesc? Toţi tac. - Întrebare de “nota opt”: La ce obiect aveţi examen? Toţi tac. - Întrebare de “nota cinci”: Ce culoare are manualul? Din ultimele rânduri se aude o voce: - Vrea să ne pice bulangiu’... Într-o zi rece de toamnă, doi studenţi îndrăgostiţi stau pe bancă în parc. El: - Pot să-mi încălzesc şi eu mâinile între picioarele tale? Ea: - Dar la urechi nu ţi-e frig? La examen un student ia un bilet - nu ştie. Ia altul - iarăşi nu ştie. Al treilea - de asemenea... Şi aşa al patrulea, al cincilea... Profesorul îl opreşte şi îi dă nota “5”. Ceilalţi studenţi se revoltă: - Pentru ce? - Cum pentru ce? După cum caută, înseamnă că ştie ceva. Examen în anul I de facultate. Profesorul stă cu faţa la geam - studenţii copiază pe rupte. Când profesorul se întoarce cu faţa la studenţi, toţi se prefac că scriu de zor... Examen în anul II de facultate. Profesorul stă cu faţa la geam - studenţii copiază pe rupte. Când profesorul se întoarce cu faţa la studenţi, aceştia copiază în continuare. Când profesorul bate cu pixul în masă, studenţii se prefac că scriu de zor. Examen în ultimul an de facultate. Profesorul stă cu faţa la geam - studenţii copiază pe rupte. Când profesorul se întoarce cu faţa la studenţi, aceştia continuă să copiezel. Când un student din ultimele rânduri bate cu pixul în masă, profesorul se întoarce cu faţa la geam. După ce a terminat facultatea un tânăr arătos nu a reuşit să găsească de lucru. Nu avea bani şi chiria trebuia plătită. I-a venit o idee genială! A scris pe uşa locuinţei sale cu litere mari: În pat: 100 euro Pe canapea: 50 euro Pe podea: 25 euro O bătrânică, trecând prin faţa uşii, s-a oprit şi a citit anunţul. S-a grăbit acasă, şi-a scos toţi banii economisiţi şi s-a grăbit înapoi la locuinţa tânărului. Când a ajuns i-a dat toţi banii acestuia. Văzând-o pe bătrânică, tânărul s-a simţit jenat la început, dar totuşi a numărat banii: 100 euro! A sărutat-o pe bătrânică şi a întrebat-o: - În pat nu-i aşa? Zâmbind, bătrânica a răspuns: - Nu fi naiv... DE PATRU ORI PE PODEA!!!...

www.stud-life.ro

FUN

numărul 7 / Decembrie 2009 Examen - test cu întrebări, la care răspunsul este “da” sau “nu”. Unul dintre studenţi aruncă o monedă în sus şi notează rezultatele. Profesorul se gândeşte: “Acesta va termina primul”. Se termină examenul, toţi pleacă, în afară de studentul cu moneda, care stă şi o tot aruncă. Profesorul se apropie şi întreabă: - Ei? Ai răspuns la întrebări? - Da. - Şi ce faci acum? - Controlez răspunsurile.

Ion conduce maşina prin Bucureşti, grăbindu-se la o importantă întâlnire de afaceri, unde a fost chemat de urgenţă să semneze un contract “gras” cu parteneri străini care se grăbesc să prindă avionul. Este pe punctul să întârzie, dar nu găseşte niciun loc de parcare. Disperat, îşi înalţă privirea spre cer: - Doamne, e cel mai important contract din viaţa mea, dacă ajung la timp şi-l semnez voi avea mult de lucru şi nu voi mai avea probleme niciodată, nici eu, nici copiii mei. Ajută-mă să găsesc un loc de parcare şi-ţi promit că mă voi duce la biserică în fiecare duminică, voi ţine toate posturile, îi voi ajuta pe nevoiaşi şi nu voi mai minţi în veci! Ca prin farmec, în faţa lui se eliberează un loc de parcare. Ion ridică uşurat ochii spre cer şi spune: Nu te mai osteni, Doamne, că tocmai am găsit unul! Cele trei etape din viaţa unui bărbat: Crede în Moş Crăciun. Nu crede în Moş Crăciun. Este Moş Crăciun. Discuţie între doi colegi: - Ce cadou vrei să-i faci soţiei tale de Moş Nicolae? - Toată dragostea mea! - Dar asta-i risipă. De Crăciun ce-i mai dai? Un securist rău, un securist bun şi Moş Crăciun intră în restaurant. Comandă o masă plină de bucate şi, când să înceapă, se stinge lumina. Dupa 3 minute, se aprinde, dar masa era goală, bucatele dispăruseră. Cine le-a mâncat? Securistul rău, pentru că securistul bun şi Moş Crăciun sunt personaje imaginare.

www.stud-life.ro

numărul 7 / Decembrie 2009

FUN

De Revelion, fără nici un plan, fără nici un ban Te-ai săturat ca în fiecare an să te apuce Crăciunul fără nicio perspectivă pentru noaptea dintre ani? Astepţi să te invite vreun coleg la o petrecere sau te chinui tu să organizezi una, numai să nu te regăseşti iar la pateticul dezmăţ din Piaţa Constituţiei? Ai vrea şi tu să pleci în străinătate, dar luxul ăsta ţi-l permiţi abia vara (sau nici atunci), căci sacul studentului nu se prea rupe de plin ce e. Dacă eşti destul de inspirat, poţi improviza un uber-Rev din mai nimic. Cum? Articol de Ioana lliescu | ioana.iliescu1987@gmail.com Couchsurfing şi Carpooling! Couchsurfing este un proiect internaţional de ospitalitate, gratuit. În general utilizat de backpackeri, aceasta reţea globală îţi oferă posibilitatea de a fi musafir şi prieten în casa unor oameni dispuşi să te primească şi să te împrietenască, pe care şi tu, la rândul tău îi poţi găzdui sau plimba când şi dacă te vor vizita. Couchsurfingul nu este numai cazare gratuită, scopul proiectului fiind mai degrabă un vesel schimb intercultural, combinat cu schimb de reţete, petreceri, testat alcool local, bârfit politica de acasă, ş.a.m.d. totul pe fondul conexiunii cel puţin amicale care deja s-a format între “host” şi “surfer”, care bineînţeles că sunt nişte oameni deschişi şi distractivi, că altfel nu ar fi avut curajul să culeagă un străin şi să îl culce pe canapeaua lui.

la Bucureşti, dar să luam în considerare câteva potenţiale destinaţii la care poţi ajunge într-o zi de condus…Budapesta, Viena, Salzburg, Belgrad, Sofia, Atena, Odessa… toate sună mai bine decât un revelion în Piaţa Constituţiei, nu? Într-adevăr, carpooling este încă prea puţin popular la noi ca să poţi găsi un ride până oriunde, când vrei tu, dar te poţi orienta în funcţie de ce este (sau ce va fi) disponibil pe www.123autostop. ro. Dacă totuşi nu găseşti nimic aici, de ce nu iţi convingi 4 prieteni, dintre care unul cu maşină şi cel puţin 2 cu permis de conducere (să facă şi ei cu schimbul totuşi, ca să nu adoarmă la volan) să organizaţi voi un carpooling până la o destinaţie aleasă, unde vă aşteptă un couchhost?

Înscrie-te pe www.couchsurfing.com şi găseşte gazda perfectă pentru tine! Carpooling este un proiect de “autostop organizat”, iniţial menit să reducă încălzirea globală, încurajând oamenii să împartă o maşină până la destinaţia comună, împărţind costurile de benzină sau contribuind la ele. Acum, bineînţeles, nu o să te poţi duce la Lisabona sau la Londra cu carpooling de www.stud-life.ro

FUN

numărul 7 / Decembrie 2009

PILULA ZERO Un nou brand în educaţie Te-ai săturat să tot cârcoteşti împotriva sistemului educaţional? Alătură-te echipei Pilula Zero şi hai să-l schimbăm! Te simţi mai dezorientat după absolvirea studiilor decât înainte? Pilula Zero te ajută să-ţi găseşti drumul în viaţă, atât spre o carieră de succes cât şi spre o dezvoltare personală armonioasă. Articol de Mihaela Gherghina | ela.gherghina@stud-life.ro

Ce este Pilula Zero? Pilula Zero este primul proiect de CSR de anvergură din România demarat de SC Hint Advertising SRL, ce dă posibilitatea tuturor tinerilor să acceseze informaţii din aria educaţiei, formării profesionale, dar şi a codului muncii. În ajutorul Hint Advertiding am sărit noi, tinerii interesaţi de îmbunătăţirea sistemului educaţional şi al formării personale şi profesionale. Te aşteptăm şi pe tine să ne dai o mână de ajutor, pentru că merităm cu toţii să fim profesionişti, deştepţi şi să avem mai multe şanse de reuşită in viaţa. Pilula Zero este prietenul care nu te critică, nu îţi creează o imagine falsă despre tine, este prietenul care îţi este aproape şi crede în tine. Pilula Zero a pornit de la ideea om pentru oameni. Într-o societate care vrea să se dezvolte, tinerele generaţii sunt baza. Aceştia sunt viitorul, iar viitorul are nevoie de ei. Nu trebuie lăsaţi în urmă, nu trebuie lăsaţi să se dezvolte într-un mod haotic. Dorinţa lor de a creşte, de a se dezvolta, capacitatea de a învăţa,

sursele de informare devin propriile arme, care se întorc împotriva lor. De ce este nevoie de Pilula Zero? Programul Pilula Zero se bazează pe orientarea profesională, pe educarea şi informarea tinerilor în două medii: mediul real reprezentat prin conferinţe, seminari, traininguri, workshopuri, simpozioane pe teme de dezvoltare profesională şi personală a tinerilor, concursuri, târguri educaţionale şi de joburi, şi mediul online care se materializează sub forma unui portal ce conţine informaţii necesare în procesul de dezvoltare profesională şi personală. De sărbători Moş Crăciun vă aduce portalul pe care il veţi putea gasi sub brad, pe adresa www.pilulazero.ro. De asemenea, pentru toate informaţiile de care aveţi nevoie, pentru păreri, sugestii, reclamaţii dar şi pentru a citi despre evenimentele la care puteţi participa intraţi pe blogul Pilula Zero, http://blog.pilulazero.ro/. Beneficiarii acestui proiect îndrăzneţ sunt tinerii cu vârste cuprinse între

www.stud-life.ro

numărul 7 / Decembrie 2009

FUN

14 ani şi 25 de ani care se lovesc de multiple greutăţi atunci când ies de pe porţile şcolilor şi ajung în piaţa muncii, tocmai din cauza lipsei unui canal de comunicare între sistemul educaţional şi mediul de afaceri. Un alt grup de beneficiari al programului Pilula Zero este cel al angajatorilor, care vor putea urmări dezvoltarea profesională şi personală a tinerilor, utilizând Pilula Zero ca modalitate de comunicare cu aceştia. Ne-am lansat! Pilula Zero s-a lansat cu mare fast în Bucureşti, Iaşi şi Braşov. Vom mai merge cu surle şi trâmbiţe în Constanţa, Timişoara, Cluj şi Craiova. Dacă vrei să te alături echipei Pilula Zero trimite un mail la adresele mihaela.gherghina@pilulazero.ro / mihai. bobc@pilulazero.ro sau intră pe blog (http:// blog.pilulazero.ro/) şi scrie-ne un feedback. Impreună putem schimba multe!

www.stud-life.ro

FUN

numărul 7 / Decembrie 2009

Emeric Imre: “Şi monarhiile vin şi pleacă, dar pot să şi revină” Încă de la primii paşi coborâţi pe scară se aud acorduri vii de chitară, pe care dansează un glas frumos. Ultimele repetiţii înainte de spectacol. Şi cum nu ne-am fi aşteptat, obişnuiţi fiind ca îngâmfarea să sugrume talentul, descoperim un om cald şi surprinzător de firesc. Câţi dintre noi nu am fost măcar o dată cu ”nebunul de alb” pe buze sau câţi nu am zâmbit “ramurilor de lumină”? Câţi însă, ne-am gândit la omul din spatele pieselor-poveste? Ne-am propus să-l cunoaştem împreună pe Emeric Imre şi totodată să redescoperim sunetul muzicii folk. Interviu de Mălăescu Alina si Butariu Bogdan alinusu_m@yahoo.com, bogdan_butariu@yahoo.com

Aţi studiat din clasa întâi vioara. Cum s-a făcut trecerea de la vioară - muzică clasică la chitară şi implicit muzică folk? Cred că ăsta era drumul stabilit… nu am ştiut că voi cânta muzică folk. Când aveam 4-5 ani visam să

devin dirijor. Se difuza în fiecare duminică o emisiune de profil, iar eu mă puneam în faţa televizorului, pe un scaunel şi dirijam cu un băţ. Părinţii m-au dat la vioara… Nu ştiu, m-am depărtat treptat. Sunt sincer: îmi plăceau fetele, iar chitara prinde la fete… Folkul m-a atras.

www.stud-life.ro

FUN

numărul 7 / Decembrie 2009

tot timpul legată de muzica folk şi ar trebui să fie genul care să se lipească anilor de studenţie.

Când aţi descoperit pentru prima dată scena? Primele concerte au fost în clasa a doua, alături de corul şcolii de muzică din Cluj.

Un sfat pentru studenţii noştri, cititori ai revistei Stud-Life.

Povestiţi-ne despre turneul “Folk you” şi contribuţia dvs. în cadrul acestuia.

Să nu uite că iubirea are întotdeauna nevoie de romantism şi că gândurile frumoase nasc o lume mai bună.

Acum 5 ani am fost gând la gând cu bucurie împreună cu Dana Andronie. Ştiam de la început ce se va întâmpla şi mă bucur că am plusat atunci, la acest început de poveste foarte frumos.

Şi o urare caldă… Revista să se dezvolte în aşa fel încât să se poată organiza concerte folk la care vă promit ca o să vin cu cea mai mare plăcere. :)

Ce proiecte aveţi pentru viitor? Lucrez la un album care o să iasă în primăvară. Mai sunt o mulţime de proiecte, am 280 de piese scrise. Material ar fi… Concentraţi in 3 cuvinte ce inseamnă muzica folk pentru dvs. Numai 3… aşezare, destin şi speranţă. Muzica folk nu mai este o muzică comercială. Tinerii se îndreptă spre alte genuri de muzică şi au cam pierdut pe parcurs scara valorilor... Nu este vina lor. A fost un timp în care folk-ul era genul-rege. Şi monarhiile vin şi pleacă, dar pot să şi revină. Dacă ar exista mai mult bun simţ în rândul celor care le promovează, atunci şi tinerii ar descoperi… Studenţimea a fost www.stud-life.ro

numărul 7 / Decembrie 2009

FUN

Raluca Ionescu, Radio ZU:

“Studenţia mi-a schimbat viaţa, clar!” Interviu de Mihaela Georgescu | mihaela.georgescu@stud-life.ro

Raluca Alexandra Ionescu 25 de ani, absolventă a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării De când a început pasiunea ta pentru radio? Aveam vreo doisprezece ani, iar tatăl meu avea “pile” la postul de radio local, şi în felul ăsta primeam mereu casete cu cele mai noi piese, însă aveam să văd mai târziu cum arată şi ce înseamnă un post de radio. Ce a însemnat pentru tine studenţia? Mi-a schimbat viaţa, CLAR! Am încercat să fac presă scrisă, nu m-a atras. Deşi, pe la treisprezece ani, am organizat o redacţie în clasă şi am făcut o revistă, “Teenagers” se numea :P. Mă ocupam şi de tehnoredactare (trebuie să recunosc faptul că am fost mereu atrasă de partea tehnică, mai ales în radio!). Cred că mai am pe acasă ceva urme… După primul an de facultate am avut şansa să fac practică într-un post de radio local din Târgovişte, la care, în scurt timp, am devenit angajată cu carte de muncă şi normă întreagă (sunt foarte mândră de asta :D). Un prieten drag, om de radio, m-a învăţat să “fur” cât pot de la oamenii din jur, ca mai apoi să am ce decanta. Când l-am întrebat “de ce radio?” mi-a spus: “Nu faptele sunt importante, ci www.stud-life.ro

opinia noastră despre ele”. Presupun că în orice meserie rar găseşti oameni dispuşi să te înveţe ceva, de aceea trebuie să fii puţin şmecher şi să te aciuezi pe lângă cineva de la care ai ce “fura”. Şi aşa am făcut. :D Care crezi că sunt ingredientele pe care trebuie să le ai ca să fii angajat ZU? E foarte important să iubeşti radioul, să îl inţelegi, să cunoşti ascultătorii,

FUN

numărul 7 / Decembrie 2009

sănătoasă. Mereu mă minunez câte titluri, artişti, şi mai ales, câte versuri am stocat.

să poţi să te pui în pielea lor şi să le oferi ceea ce au nevoie. Dacă te duci la radio ca la o slujbă, clar nu te duci la Radio ZU!

Ştiu că anul trecut aţi avut primul party ZU chiar înainte de Crăciun. Anul acesta ce plănuiţi?

De ce ai ales să lucrezi în weekend? Există un director de programe. El gândeşte o grilă care avantajează cel mai bine radioul şi, pe cât se poate, şi pe dj. :)

Anul ăsta o să iasă muuult mai bine, deja suntem o familie, şi aşa e frumos să petreci Crăciunul: în familie. Avem un brăduţ minunat aici în radio, sub care vom aşeza fiecare câte un cadou, conform bileţelului tras. Oare cine l-o fi tras pe cel cu numele meu? Anul trecut a fost Buzdu şi mi-a dat un aparat de răsucit sărmăluţe. Mmmm... sărmăluţe...

Curând vei lucra şi de noapte. Crezi că te vei adapta uşor noului ritm? Acum o lună am făcut pentru prima dată emisie de noapte timp de două săptămâni. Au fost cele mai frumoase din viaţa mea! E incredibil să simţi că ai atâta energie la orele alea! Toată vine de la ascultători, care se comportă diferit de la un interval orar la altul. Noaptea sunt mult mai dornici de discuţii. Deci nu se pune problema de adaptat. Merge orice, cât timp fac ce îmi place: radio!

Revelionul îl veţi petrece împreună, în direct, sau aveţi planuri separate? Niciodată nu mi-am făcut planuri şi de fiecare dată a ieşit foarte bine. Anul trecut am fost în radio până la şase dimineaţa, iar la ora nouă pe întâi ianuarie am fost la microfon; nu m-ar deranja deloc ca anul ăsta să repetăm figura. Prietenii apropiaţi de care mi-aş dori să fiu alături în noaptea de revelion lucrează toţi la Radio ZU :)

Cât de mult contează preferinţele personale şi cât e politică “editorială” în alegerea melodiilor? Alegerea melodiilor îi revine maestrului plin de fler Cristian Păun, playlist manager-ul ZU (munceşte el şi pentru ceilalţi dj hahaha). Contează preferinţele, deoarece muzica îţi dă starea. Am noroc acum că mă identific cu piesele pe care le difuzez. Am mai lucrat la alte două posturi de radio, ce nu erau CHR (Contemporary Hit Radio) cum este ZU, ci AC (Adult Contemporary), dar experienţele m-au ajutat să îmi creez o bază de date

Care a fost cel mai tare revelion din studenţie şi de ce? Cel din anul II. Pe 31 decembrie un bun prieten şi coleg de facultate a venit la mine cu rucsacul în spate şi a spus trei cuvinte: “Hai pe munte!”. Şi duşi am fost pe Leaota. Am mers vreo cinci ore pe jos. Până la urmă, el a ajuns să care rucsacul lui, pe al meu, chitara

www.stud-life.ro

numărul 7 / Decembrie 2009

şi... pe mine de-o mână. Cum am ajuns, am adormit; m-am mai trezit la miezul nopţii să petrec. Ăsta era planul, doar că... m-a lovit o febră musculară cevaaa... Cabana era plină cu oameni pe care nu îi cunoşteam, dar în scurt timp am devenit buni prieteni. Am stat trei zile. Revelionul ăla m-a costat fix 50 de lei. Ha! Ce părere ai despre revista StudLife? Asta e ceva de genu’: “Ce părere ai despre stăpânul oracolului?” :P. Mă bucur că Stud-Life oferă şansa micilor gazetari să-şi manifeste pornirile, fiind o revistă ce se bazează pe voluntariat. Felicitări! Ai vreo recomandare sau urare (de sărbători) pentru cititorii noştri? Crăciunul să îl petreceţi neapărat în sânul familiei, dacă aveţi posibilitatea. Nu renunţaţi la tradiţii, faceţi-vă cadouri (nu trebuie să daţi mulţi bani, gestul contează enorm). Tata împodobeşte bradul pe 1 decembrie de ani de zile. Cea mai mare bucurie am avut-o acum o săptămână, când am fost la ai mei şi am găsit toată casa împodobită; acum a nins, sunt sigură ca e şi un omuleţ de zăpadă în curte. Cât despre urări, neapărat să fiţi veseli şi să profitaţi de toate bucuriile, de la cele mai mici la cele mai mari, ele există, trebuie doar să deschideţi ochii! Toate bune şi frumoase! www.stud-life.ro

FUN

numărul 7 / Decembrie 2009

Party cu

Stud-Life de Denisa Căldăraru | denisa.caldararu@stud-life.ro

B.U.G Mafia la Polivalentă Pe 16 decembrie B.U.G. Mafia se întoarce pe scena Sălii Polivalente după 10 ani. În deschidere sunt anunţaţi Grasu XXL, Maximilian şi băieţii de la Agresiv. În plus, pe parcursul show-ului îşi vor face apariţia şi alţi invitaţi ca Villy, Jasmine şi Mario. Primii 4000 de participanţi la concert vor primi cadou un CD B.U.G. Mafia-Viata Noastra Vol. 2. Preţul biletelor este de 50 de lei. Băieţii le-au pregătit fanii colectia de lux B.U.G. Mafia-Viata noastra volumele 1 si 2 intr-un format special (dublu CD+DVD), pe care o vor putea cumpăra la numai 50 lei.

Alex Meshkov revine la Bucureşti Cel mai cunoscut DJ rus, Alex Meshkov, revine pe 18 decembrie la Bucureşti, în Kristal Glam Club. Warmup-ul îl fac Ali Nasser (Sunrise Booking Agency) şi Oliviu, artistul anyplace.ro. Alex Meshkov abordează stiluri diferite, de la minimal la tech-house şi techno cu influenţe neo-trance. El a început să mixeze în 1996. Pănă acum a pus muzică pentru cele mai cunoscute posturi de radio de profil şi a fost rezident în cele mai populare cluburi din Rusia. Din anul 1999, Alex Meshkov creează muzică si sub numele de “Nooncat”, acesta reprezentand propriul sau proiect muzical.

www.stud-life.ro

FUN

numărul 7 / Decembrie 2009

Sub Focus la Arenele Romane Unul dintre cele mai aşteptate nume ale muzicii d`n`b, Sub Focus, vine pe 19 decembrie la Arenele Romane. Petrecerea face parte din turneul de lansare al albumului cu acelaşi nume. Concertul se va desfaşura într-un cort încalzit iar biletele costă 20 lei la magazinele Base şi Boarder’s, 25 lei la Diverta/Ticket Point sau 30 lei la intrare. Nick Douwma, alias Sub Focus, este un producător englez de muzică drum&bass, electro şi electronică. El a fost descoperit în 2003 de către Andy C, unul dintre cei mai cunoscuţi DJ d`n`b din lume.

Iris de Crăciun Trupa Iris le face cadou de sărbători fanilor săi două concerte. Primul spectacol va avea loc pe data de 14 decembrie, iar cel de-al doilea pe 21 decembrie. Ambele „Concerte de Crăciun” ale trupei Iris vor avea loc la Teatrul Naţional, începand cu ora 19.00. Preţul biletelor este între 100 şi 200 de lei şi pot fi cumpărate on-line de pe bilete.ro. Concertul va dura aproximativ două ore iar publicul va putea asculta cele mai cunoscute piese ale trupei.

Tudor Gheorghe: 1989 – 2009 Degeaba Pe 18 decembrie, Sala Palatului va găzdui concertul “1989 – 2009 Degeaba” a lui Tudor Gheorghe. Alaturi de el vor urca pe scenă 74 de instrumentişti şi 60 de corişti, dar şi o trupă rock. Spectacolul îşi propune să inventarieze aşteptările si realizările României din 1989 şi până în prezent, dar prin versuri şi muzică. Preţul unui bilet este între 50 şi 160 de lei, în funcţie de categorie. Spectatorii care vor cumpăra bilete la categoria I vor primi un cadou din partea Agenţiei Vreau Bilet şi a Jurnalului Naţional. Biletele se găsesc pe site-ul vreaubilet.ro sau la Sala Palatului.

www.stud-life.ro

numărul 7 / Decembrie 2009

FUN

Viaţa la mişto Crăciun la indigo Când vine vorba despre tipurile de personalităţi care se manifestă de Crăciun pot enumera trei tipuri de oameni: cei care cred în Moş Crăciun şi probabil nu citesc această revistă, că sunt prea mici; admiratorii care urmează întocmai spiritul Crăciunului bucurându-se de colindele si decoratiunile de Crăciun şi Grinchii sau cei care s-au săturat de un Crăciun comercial. Eu mă număr printre cei din ultima categorie, aştept un Crăciun care îmi e din ce în ce mai cunoscut în fiecare an şi nu vorbesc despre un deja-vu ci despre o copie xerox a lui.

de Silvia Cîmpeanu | silstayle@yahoo.com Trăim într-o ţară săracă sau neinventivă? Una din aceste două variante ar putea explica de ce avem aceleaşi decoraţiuni de Crăciun, amplasate în aceleaşi locuri din oraş, an de an. “Veniţi să vedeţi bradul de 7 metri înălţime amplasat la Universitate!”, ne îndeamnă reporterii de la posturile Tv. Îl ştiu deja, era acelaşi ca şi anul trecut. Dar tot mă duc să îl văd, îl prefer pe acesta. Măcar la el nu mă calc în picioare aşa cum s-a întâmplat acum doi ani la

bradul de 76 de metri care a micşorat considerabil bugetul statului şi care m-a făcut să mă rog: “vai cât aş vrea să mai trăiesc o zi!”. Mulţi ştiu despre ce vorbesc, despre acea mică Apocalipsă prin care mulţi am trecut, când telefoanele mobile nu mai mergeau şi ne pierdusem de prietenii luaţi de valul de oameni. Cei care nu ştiau au râs de noi şi au privit bradul impunător cu multe jocuri de lumini, la televizor, “O, brad de fier! O, kitsch nebun! L-ai curentat pe Moş Crăciun” a spus atunci un politician şi câtă dreptate avea. În ultimii doi ani luminile din Bucureşti s-au aprins mai târziu. Lipsă de pregătire sau economia de curent sunt posibile cauze, eu una merg mai mult pe a două variantă, dar îmi plăcea tradiţia prin care ştiai că pe 1 decembrie se aprind luminile care îţi bucură privirea prin tot oraşul. Azi doar mă uit la televizor şi mă întreb în ce zi le aprind,până când apare pe ecran ştirea: ,,pe data de 5 decembrie se vor aprinde luminile” şi apoi exclam: ,,în sfarsit!”. Pentru că deja cunosc instalaţiile care stau înşirate pe străzile Bucureştiului, pardon! anul acesta au apărut şi becuri noi la Piaţa Romană prinse între cabluri stil şiraguri, îmi îndrept privirile către alte decoraţiuni. Noul mall sau marele mall palat din Cotroceni

www.stud-life.ro

numărul 7 / Decembrie 2009

FUN

a fost împodobit din timp. Încă de când l-au terminat, prin octombrie, l-au şi decorat cu luminiţe şi decoraţiuni specifice de Crăciun. Un alt mall aflat la trei staţii distanţă, Plaza mall a pregătit un setting tip Polul Nord la intrare. Poţi vizita un iglu prin care să îţi scoţi capul pe geam să te afişezi într-o poză pe Hi5 şi în afara lui poţi urmării animale polare prietenoase care se mişcă. La intrarea în parcul Tineretului se află un carusel de basm. Nu vă entuziazmaţi prea tare, a fost prezent şi anul trecut, doar că la Băneasa. Totuşi, dacă anul trecut nu aţi ajuns până acolo, măcar în Tineretului să veniţi. Alte rutine? Ei bine, ce spuneţi de încă un Crăciun la un concert Ştefan Bănică Junior? “Poţi să dai, să primeşti, Doar odată-i Crăciunul! Stele mici, argintii cad din cer! Fericit, simţi că eşti, Doar odată-i Crăciunul.”, ai şi noroc locurile s-au suplimentat oops! ca şi anul trecut, mereu este o cerere atât de mare. Dar de ce Grinch a furat Crăciunul? Probabil pentru că se săturase de aceleaşi decoraţiunii, colinde, atmosferă, cadouri, podoabe, beculeţe aflate la suprasaturaţie doar din cauza comercializării tradiţiei. Nici cadourile nu mai sunt la fel, bun venit în noua generaţie. Rugăminţi ca ,,mami îmi doresc un lego, o păpuşă sau o rochie” s-au dus, urăm bun venit limbajului tehnic pe care probabil nici Moşul mitic din Finlanda nu l-ar înţelege: mama cumpăra-mi un Mp4, un Blackberry, un mobil cu touch screen, un Nintendo Wee şi o păpuşă Hannah Montana cu chitară electrică, ar fi cadouri mult mai plauzibile de pus (uşor ca sunt fragile şi scumpe) sub bradul de Crăciun. Când ne vom întoarce la tradiţie, Grinchul nu va mai complota. Până atunci, vă las, mă duc să admir din nou luminiţele de Crăciun din centru. Merry X-max! www.stud-life.ro

numărul 7 / Decembrie 2009

FUN

Te pui cu Moşul? Dragilor, vin sărbătorile de iarnă. Nu-i frig, nu-i zăpadă, nu-i spirit de sărbători, ba nici Moş Nicolae nu mai e că sunt alegeri. Există totuşi o luminiţă, mai bine zis există o multitudine de luminiţe la capătul tunelului. Nu mă credeţi? Ridicaţi privirea să vedeţi cum atârnă peste to instalaţii şi alte beculeţe. Şi uite aşa am revenit la vechea mea problemă: să mă pun cu Moş Crăciun?

De Andreea Maria | andreea.v.maria@gmail.com

şi am primit o cameră de cămin cât o cutie de chibrituri, la pachet cu o colegă isterică, mi l-am dorit pe Jude Law şi l-am primit pe Danny DeVito, am cerut un suflet pereche şi am primit un bărbat. Păi să fac sau să nu fac o criză de nervi?

Nu mă înţelegeţi greşit. Nu sunt antisocială. Sau poate sunt, dar nu foarte rău. Însă de îndată ce vine iarna eu am şi mai multe probleme. Să le luăm pe rând. Aglomeraţia din autobuze, că de, unde înainte abia mai puteai respira adaugă acum nişte haine mari şi mirosind a naftalina, zăcând leneşe pe vechii noştrii prieteni milioano-genari. Şi miresmele…O Doamne! Să trec repede la alt subiect până nu intru în extaz. Zăpada, care sper să-şi facă apariţia cât mai târziu. Întodeauna ne-am urât. Ea are ceva cu mine şi eu am, evident, ceva cu ea. Nasol e că eu sunt aproape mereu cea aflată la podea.

Statisticile arată că în perioada sărbătorilor numărul depresiiilor creşte considerabil. Nu mă mir. Dacă Moş Crăciun e acelaşi vă spun că am găsit vinovatul pentru această situaţie. Şi apoi, ca şi când asta nu ar fi de ajuns, mai suntem şi-n post, iar iubiţii noştrii nu ne pot satisface decât dacă duc, în sfârşit, gunoiul şi nici atunci… Eh, şi care nu cumva să-ţi treacă prin cap să faci altceva cu iubitul tău, că dacă nu eşti cuminte nu mai vine Moşul. Şi neam întors de unde am plecat.

Şi nu în ultimul rând: îl urăsc pe Moş Crăciun! Şi el are ceva cu mine. De când mă ştiu îi scriu scrisori şi niciodată nu iese bine. Ba vreo tanti geloasă de la poştă îmi face pierdută scrisoarea, ba moşul se face că nu găseşte adresa, ba ii cer o maşină şi el îmi aduce o machetă şi tot aşa. De când am crescut lucrurile s-au complicat iremediabil.

Moş Crăciun e vinovat! Gândiţi-vă puţin la copilărie, la jucăriile pe care le cereaţi şi la cărţile pe care vi le aducea Moşul, la câte poezii trebuia să învăţăm şi la cât trebuia să ne abţinem să nu o supărăm pe tanti Veta de la 10. Frustrările de orice fel din copilărie, până la momentul în care nici măcar la “carne” nu mai ai voie să pofteşti, duc la depresii şi multe altele. A zis şi Domnul Freud.

Am cerut o facultate şi am primit un sistem cu care încă mă mai lupt, am cerut un locşor de campat în Bucureşti

www.stud-life.ro

numărul 7 / Decembrie 2009

Moş Crăciun e vinovat! Vă zic eu că în spatele imaginii blajine de moşneag cu barbă albă, cu obrajii roşii şi cu sania trasă de reni se află vinovatul crizelor noastre de nervi. Nu vreau să mă gândesc ce crizate am fi dacă după atâta post ar apărea pe horn un Moş Crăciun Cornel Păsat! Ptiu ptiu piei ispită! Cu această imagine în gând vă spun “Sărbători fericite!”, sperând să nu vă încadraţi în statistica cu depresivi. Curaj că mai e puţin şi punem capăt abstinenţei. Încă o întrebare: care din voi mai are tupeu să se pună cu Moş Crăciun?

FUN

numărul 7 / Decembrie 2009

FUN

Puterea de a ierta Sărbatorile vin, sărbătorile vin... Ce te faci, că ai rămas singur/ă chiar acum? Şi Moş Crăciun este pe drum iar el/ea ştie cel mai bine ce-ţi doreşti. Aş spune că mai ai ceva timp să îndrepţi lucrurile.

de Ramona Matei | ramonna.matei@yahoo.com Detaşează-te de orgolii şi gândeşte-te bine dacă ce a facut ultima dată când v-aţi despărţit este, într-adevar, un motiv întemeiat de despărţire. Dacă nu, creeazăţi terenul propice pentru a îndrepta lucrurile şi a fi tu cea cu care stă în braţe în noaptea dintre ani. Nu mai pierde timpul, sigur ai uitat ceva la el/ea când v-aţi văzut ultima oară.

- Renunţă la a patra bere cu băieţii pentru că ţi-a promis că în seara asta ajunge mai repede acasă ca să vedeţi filmul acela romantic împreună.

Nu-ţi recomand solitudinea în acestă perioadă a anului, stimulează melancolia, stările depresive, care, în niciun caz nu te încarcă cu energia pozitivă de care ai nevoie pentru a-ţi duce cu entuziasm la bun sfârşit proiectele. Perfecţiunea este o iluzie în care ne place să credem şi care poate avea efecte benefice stimulându-ne să ne dezvoltăm personal şi să accedem la trepte superioare ale cunoaşterii. Tot ea, însa, ne poate face să trăim în utopie şi să ne desprindem de aspectul cât se poate de pragmatic al vieţii cotidiene.

- Nu uita când este ziua ta şi te surprinde, măcar uneori, cu un buchet draguţ de flori.

Prin urmare, cel de lângă tine a greşit, te-a suparat enorm. Cu toate astea ai putea să-l ierţi, pentru că balanţa cu părţile frumoase ale relaţiei cântareşte mai mult decât cealaltă. Iată câteva motive întemeiate pentru a ierta şi a nu fi singur de sărbători:

- Merge la întâlnirile cu familia ta şi se străduieşte să poarte discuţii elevate şi interesante pentru a nu-i cădea în dizgraţie.

Sunt aspecte sensibile dintr-o relaţie cu un impact extraordinar de mare. Dacă în relaţia ta, te regăseşti în cele de mai sus, mai dă-i o şansă. Sărbătorile devin mai frumoase când le impărtăşim cu cel drag. În plus, petrecându-le împreună, evenimentul vă va uni si mai mult. Timpul petrecut împreună este aliatul vostru în procesul descoperirii voastre. Cu siguranţă, încă există teritotrii neatinse care merită explorate si valorificate. Să învăţăm să fim mai buni, mai calmi, mai deschişi, mai sinceri în relaţiile noastre interpersonale. Ca să primim, trebuie să investim. Ce-ar fi să fii tu primul care investeşte?

- De obicei, este foarte atent/ă la nevoile tale - Nu uită să te pupăcească înainte să plece la curs şi să-ţi spună cât de mult însemni pentru ea/el. - Rezistă să ia masa alături de prietenele tale chiar dacă vorbiţi numai despre ultima voastră şedintă la shopping

www.stud-life.ro

numărul 7 / Decembrie 2009

FUN

Agenda evenimentelor de sărbători de Denisa Căldararu | denisa.caldararu@stud-life.ro

Crăciun vienez la Bucureşti Pe 19 decembrie, la Sala Palatului, va avea loc începând cu ora 19, spectacolul Crăciun Vienez. “Spirit of Vienna Ensemble” pastreaza tradiţia vieneză, soprana Judith Halasz şi baritonului Andreas Jankowitsch oferind interpretări impecabile ale muzicii lui W. A. Mozart, Joseph Haydn şi a dinastiei Strauss. Ei vor fi acompaniaţi de solisti ai “Volksoper Wien” şi de un corp de balet. Invitatul special al acestui spectacol va fi Ionuţ Ştefănescu, celebrul prim flautist al Filarmonicii “George Enescu” din Bucureşti. Preţul biletelor este între 60 şi 150 de lei.

Colinde cu Ştefan Hruşcă Sala Polivalentă găzduieşte pe 19 decembrie deja tradiţionalul concert de Crăciun al lui Stefan Hruşcă. El este unul dintre cei mai cunoscuţi cântăreţi de muzică folk şi cea mai reprezentativă figură a colindului românesc. Hruşcă şi-a obişnuit ascultătorii cu anualul concert de Crăciun, anul acesta, alături de colindele clasice promiţând şi cântece mai noi. Biletele costă între 50 şi 130 de lei şi pot fi achiziţionate şi online de pe bilete.ro, blt.ro, ticketpoint.ro si eventim.ro.

www.stud-life.ro

numărul 7 / Decembrie 2009

FUN

Costel Busuioc, Acasă de Crăciun Pe 21 decembrie, Costel Busuioc va ajunge în Bucureşti, unde va susţine concertul din turneul Acasă de Crăciun. Spectacolul va avea loc la Palatul naţional al copiilor, începând cu ora 19. Repertoriul va fi compus din colinde specifice perioadei de iarnă, dar şi arii celebre de operă. Costel Busuioc va interpreta alături de soprana Diana Ţugui. Orchestra va fi condusă de dirijorul şi orchestratorului Marius Hristescu. În cadrul spectacolului va avea loc lansarea primului album Costel Busuioc înregistrat în România. Preţul biletelor este între 120 şi 200 de lei.

Cleopatra Stratan, Colinde Magice Cleopatra Stratan va concerta pe scena Sălii Palatului pe 23 decembrie. Spectacolul marchează lansarea noului album al Cleopatrei, numit Colinde Magice. Cântecele sunt colinde tradiţionale româneşti pe care Cleopatra le-a învăţat la grădiniţă. Alături de ea, pe scenă va urca tatăl său, Pavel Stratan. Biletele costă între 30 şi 150 de lei şi pot fi cumpărate on-line de pe eventim. ro, ticketpoint.ro, bilete.ro şi myticket.ro. Acesta este cel de-al treilea album al Cleopatrei, în vârstă de numai 7 ani.

www.stud-life.ro

numărul 7 / Decembrie 2009

FUN Petreceri de Revelion Funk la palat

Palatul Ghika, casă domnească şi resedinţa de vară a Domnitorului Grigorie Ghica, s-a transformat în loc de petrecere funk pentru Revelion. Invitat special este Diesler, căruia i se alătură Zicu şi Ufe, Funky Mamas, Manki `n` Stieb, Rotopercutor şi Deeproots. Vor fi două scene, visuals, open bar şi open buffet. Petrecerea începe la ora 22 iar intrarea costă 300 de lei.

Notsocommon party la Universul Palatul Universul pregăteşte o petrecere de Anul Nou cu Dj Food, Unu`, Bully şi Notsocommon Dj în prim plan. Organizatorii promit două tunuri cu caldură, open bar şi open buffet, totul pentru 250 de lei până în ziua evenimentului şi 300 la intrare. În plus, se anunţă o tombolă în urma căreia patru persoane vor primi premii de la o firmă de haine renumită.

Heidi în Studio Martin Studio Martin pregăteşte house tehno cu Heidi pentru petrecerea dintre ani. Biletele costă 40 de lei dacă sunt rezervate din timp pe bilete.ro sau 70 de lei la intrare. Heidi este de origine canadiană dar, după ce a semnat cu Get Pysical a celor de la M.A.N.D.Y., s-a mutat în Berlin, unde încă locuieşte. În prezent, are o emisiune pe cunoscutul Radio 1, unde îşi pune mixurile house şi tehno, numai bune de dansat.

Revelion mascat în Expirat Expirat/Other Side te aşteaptă începând cu ora 20, obligatoriu costumat! În ceea ce priveşte muzica, se anunţă în Expirat, supradoza de piese cu Blonda, iar în Other Side, HJK & Dominic (Sound Around Sound). Pentru 150 de lei (cu rezervare de masă) sau 100 de lei ai bufet suedez şi preţuri neschimbate la băuturi.

Mainstream în Bamboo Clubul Bamboo pregăteşte un show cu numeroşi invitaţi din topurile radio actuale: Puya, Connect-r, Dj Project & Giulia şi Deepside Deejays. Lineup-ul este completat de spectacolul de dans al celor de la Bamboo Ladies. Preţul unui bilet este de 150 de lei şi include accesul în club, bufet suedez şi programul artistic.

www.stud-life.ro

FOTO

numărul 7 / Decembrie 2009

Stud-Life Gallery Artista din numărul de decembrie se numeşte Anita Lusine Kevorchian. Are doar 19 ani şi este studentă în anul I la Facultatea de Arte, specializarea “Imagine, Film şi TV” din cadrul Universităţii Hyperion. Au început să o pasioneze fotografia şi filmul cu 4 ani în urmă şi a decis să evolueze de la stadiul de hobby la cel profesionist. Consideră că o fotografie îţi poate schimba viziunea chiar şi asupra unor lucruri aparent banale. “De aceea mă străduiesc întotdeauna să caut şi să surprind frumosul şi diferitul din jurul meu”, spune ea. O intrigă faptul că uneori performanţa unei fotografii reuşite depinde de atât de multe detalii (precum lumina, costumaţia, machiajul, modelul), iar alteori poate fi atinsă printr-o simplă coincidenţă de genul “omul potrivit la momentul potrivit”. Dar vorba lungă, sărăcia omului. Vă lăsăm să savuraţi talentul artistei sau frumuseţea modelelor, după caz... Noi le-am apreciat pe ambele.

www.stud-life.ro

FOTO

numﾄビul 7 / Decembrie 2009

www.stud-life.ro

FOTO

numﾄビul 7 / Decembrie 2009

www.stud-life.ro

numărul 7 / Decembrie 2009

FOTOREPORTAJ

De la A la B Fotoreportajul de decembrie are ca obiectiv principal sa te plimbe prin Europa. Te invităm intr-o călătorie vizuală cu câteva dintre metrourile europene. Cum se ajunge din România în Portugalia? Cu metroul Stud-Life. de Denisa Căldararu | denisa.caldararu@stud-life.ro

Până acum ţi-am prezentat materiale cu un singur autor şi cu o linie unitară. De data aceasta îţi propunem un fotoreportaj construit din fotografiile facute de diferiţi autori, în călătoriile lor prin Europa. Am vrut să surprindem diversitatea, asemănările şi deosebirile, cum a văzut fiecare călător străin staţiile celui mai rapid mijloc de transport urban.

www.stud-life.ro

FOTOREPORTAJ

numărul 7 / Decembrie 2009

“

„În Viena, la metrou miroase foarte urât. Toată lumea spune asta. A devenit deja un fapt cunoscut” – Claudiu Degan

www.stud-life.ro

numărul 7 / Decembrie 2009

FOTOREPORTAJ

“

„Staţiile din Budapesta sunt la foarte mare adâncime din cauza pânzei freatice. Cobori destul de mult pe scările rulante.” – Claudiu Degan

www.stud-life.ro

FOTOREPORTAJ

numărul 7 / Decembrie 2009

“

„Trenurile din Bruxelles nu sunt chiar cele mai atrăgătoare dar avantajul este că staţiile sunt foarte scurte. Nici nu îţi dai seama când ajungi la destinaţie.” – Claudiu Degan

www.stud-life.ro

numărul 7 / Decembrie 2009

FOTOREPORTAJ

“

„Printre cele mai interesante staţii mi s-a părut Vasco da Gama, din Lisabona, nu din Porto, totuşi. Avea un mozaic frumos realizat.” – Diana Ioniţă

www.stud-life.ro

FOTOREPORTAJ

numărul 7 / Decembrie 2009

“

„În Paris, metroul chiar vine la fix, aşa cum arată panourile din fiecare staţie. Bineînţeles, asta atunci când nu e grevă.” – Cătălina Luchian

www.stud-life.ro

numărul 7 / Decembrie 2009

FOTOREPORTAJ

Pentru Bucureşti am ales o abordare diferită, în alb şi negru. Probabil deja cunoşti fiecare staţie a metroului românesc in detaliu. După ce ţi-am prezentat câteva variante străine, te lăsăm pe tine să îi dai celui bucureştean culorile pe care ai vrea să le aibă. Fotografii realizate de Constantin Barbu.

www.stud-life.ro

weLIKE

numărul 7 / Decembrie 2009

Rotter’s Club “Clubul putregaiurilor”, de Jonathan Coe Anglia. Birmingham. Anii 70. Punk, mişcări sindicaliste, privatizări, terorişti irlandezi. Patru adolescenţi, cu visele şi planurile lor de viitor. Părinţii lor, cu problemele unei Marii Britanii ce se confruntă cu un început al războiului dintre clase, şomaj şi ura faţă de monarhie. Recenzie de Ana Dinescu | nancy_boyo@yahoo.com

Romanul lui Coe, “Rotter’s Club” (titlu tradus nefericit în română drept “Clubul putregaiurilor”), e semi-autobiografic: născut în 1961, în Marea Britanie, autorul are aceaşi vârstă ca personajele sale. Şi el ştie prea bine perioada anilor 70, criza economică care a culminat cu alegerea lui Margaret Thatcher, problemele părinţilor. Şi Coe şi cititorul (mai ales cel britanic) sunt foarte conştienşi de ce s-a întâmplat după venirea la putere a Doamnei de Fier. Totuşi, în nici un moment, autorul nu îşi lasă personajele să renunţe la sperantă, la speranţa că poate clasa muncitoare va câştiga, că nu va creşte somajul, că uzinele nu se vor inchide sau privatiza.

La fel ca celelalte romane ale lui Coe, şi Rotter’s Club are multe fire narative. De la încercările lui Ben de a compune muzică (prog-lit-rock) şi de a scrie un roman mai stufos decât Ulise a lui Joyce, la visul lui Doug de a ajunge critic muzical la revista NME la problemele tatălui său, lider de sindicat.

Dar nu numai speranţa şi iminentul declin al industriei britanice sunt parte a carţii: schimbările din cadrul culturii pop sunt prezentate cu acurateţe şi claritate. Ura faţă de monarhie, rasismul prezent tot mai des până şi în muzică – sunt menţionate declaraţiile lui Eric Clapton la un concert din Birmingham – fac uşoară răspândirea punkului.

Multe poveşti nu îşi găsesc finalitatea: doar viaţa personajelor şi a tării lor nu se termină în momentul în care cititorul ajunge la a doua copertă. Şi chiar dacă poate fi greu de citit (bazată pe cultura engleză, cu prea multe poveşti care se întretaie şi multe personaje), cartea este un portret remarcabil de detaliat al Marii Britanii în anii 70, o lectura de multe ori incredibil de amuzantă şi mereu emoţionantă.

Pentru că punkul era o mişcare a clasei muncitoare, care promova toleranţa. Chiar unul dintre personajele principale, Doug Anderton, socialist convins, ajunge să creadă că ideologia punk este salvarea unei societăţi în declin. www.stud-life.ro

weLIKE

numărul 7 / Decembrie 2009

AVATAR

Cel mai scump film din istorie

Dacă ai chef de un film nou, mai altfel decât clasicele filme care apar, Stud-Life şi Cityplex Constanţa îţi recomandă AVATAR. Povestea se desfăşoară 200 de ani în viitor, când Jake, un veteran de război paralizat, este adus împreună cu alţi pământeni pe planeta Pandora.

Avatar este primul lungmetraj pentru marele ecran al lui James Cameron după cel mai profitabil film din toate timpurile, Titanic.

Aceasta este locuită de o rasă umanoidă, Na’vi, o veche civilizaţie deloc încântată de oaspeţi. Jake şi semenii săi trebuie să lupte pentru a-şi găsi locul pe luxurianta Pandora şi între timp tânărul se îndrăgosteşte de Neytiri, o localnică.

Mulţi dintre cei care l-au văzut deja spun că e un film “must see” în primul rând pentru efectele folosite în realizarea lui. Nivelul de realism atins este extraordinar pentru un film făcut în mare parte din animaţie, fapt pentru care, deşi este destul de lung, reuşeşte să îţi menţină atenţia până la final. Dacă îl vezi în varianta 3D, efectul va fi mult sporit şi vei rămâne cu siguranţă impresionat de imagini. Filmul nu se bazează neapărat pe performanţa actorilor, cât pe poveste şi mesajul transmis. Fiind multă acţiune şi imagini deosebite, elementul uman nu domină ca în cazul unui film obişnuit. Bugetul de 240 de milioane de dolari pentru realizarea filmului a fost dublat cu încă 260 de milioane cheltuieli de marketing, estimează The Telegraph. Filmul este deja mult lăudat de reviewurile din Danemarca, Anglia şi nu numai. Se pare că cel mai scump film din istorie a reuşit cu adevărat să impresioneze masele. Dacă The Guardian şi-a permis să titreze despre “Avatar”: “N-ar trebui s-o spunem, dar e foarte bun”, înseamnă că chiar e ceva de capul lui. Noi vă urăm vizionare plăcută la Cityplex Constanţa!

www.stud-life.ro

weLIKE

numărul 7 / Decembrie 2009

Nevasta cea bună

Doamna Florick, Alicia Florrick, este personajul principal interpretat de Julianna Margulies (da, acea soră medicală din ER, a lui Clooney) în noua dramă CBS. Cronică de Smaranda Gingărașu | sympathy_4dadevil@yahoo.com

se afla şi, pe deasupra, mai este acuzat şi de alte infracţiuni. Alicia Florrick ajunge dintr-o casnică liniştită, cu o casă superbă, în a fi umilită şi relocata din motive financiare. Mai pe larg: cu un soţ în închisoare, scandal sexual pe toate posturile, situaţie financiară mediocră, soacra mai tot timpul în casă, chipurile să supravegheze copii. Doamna Florrick hotărăşte să se reîntoarcă în câmpul muncii, să se reapuce de profesat dreptul.

Serialul o aşează pe madam Margulis în faţă şi pe lângă ea pe Christine Baranski, Josh Charles şi Chris Noth. Nu prea era loc de rateu cu producători executivi ca fraţii Scott, Ridley şi Tony (fraţii mei preferaţi de la Hollywood, mai ales pentru că rareori împart acelaşi proiect), completaţi de producătorul Dee Johnson (producător unor seriale ca “Master and Commander” sau “Profiler”) şi de soţii King, de altfel şi creatorii serialului. Insist mult pe producătorii executivi pentru că, de cele mai multe ori, ei indică valoarea serialului.

Ajutată de un fost coleg de facultate, respectiv personajul Will Gardner (interpretat de Josh Charles), se angajează ca avocat stagiar în rând cu orice alt avocat aspirant ieşit de pe băncile facultăţii, numai că ea după 12 ani de pauză. Aşa, Alicia încearcă să se ocupe de familie, slujba, criza din căsnicie şi scandalul public. Serialul este excepţional până acum, rege în categoria sa de dramă, lansat în toamna anului acesta.

Alicia Florrick, jucată stelar de Margulies, interpretează nevasta procurorului de stat din Cook County, Peter Florrick, jucat divin de Chris Noth. Acesta calcă strâmb,

O dramă bine structurată, cu personaje clare, câte un caz pe fiecare episod, nici unul irelevant sau plicticos. Se adaugă o Alicia Florrick foarte inteligentă şi eleganta, ce dovedeşte, câte un pas în fiecare episod, că este nevasta cea bună şi chiar avocata bună. Drept/ avocaţi/rechini, plus personaje active şi relevante, plus o Victoria Lipan ce arata destul de bine, plus context emoţional bine condensat, fac din serialul “The Good Wife” un must pentru cei ce vor să guste şi altceva, mai serios, mai elegant şi mai isteţ.

www.stud-life.ro

weLIKE

numărul 7 / Decembrie 2009

LOVEMARKS de Denisa Căldăraru În prag de sărbători, toţi încercăm să dăm indicii în legătură cu cadourile pe care le vrem. De cele mai multe ori, lista pentru Moş Crăciun este plină de branduri, unele ale căror produse le folosim constant, altele pe care ni le dorim, dar toate care ne-au rămas în minte. Lovemarks de luna aceasta face o parte din listă câtorva studenţi mai uşor accesibilă pentru Moş, care am auzit că este fan Stud-Life.

Silvia Cîmpeanu Viaţa este mai sexy pe tocuri şi mai frumoasă în teneşi. Şi nici nu le mai spui teneşilor aşa, ci le spui direct converşi, denumire dată de brandul lor. Îmi place marca Converse pentru că are o gama clasică de teneşi foarte comozi în cele mai variate culori şi diverse alte modele care mai de care mai trasnite prin croială, design sau imprimeu. De asemenea, perechea ta de Converse poate fi purtată de la blugii de zi cu zi până la o rochie chic de seară. Nu aş schimba Converşii pe nicio alta pereche de încaltaminte sport, I love my Converse!

Carmen Dimitriu Iubesc Milka din mai multe motive, printre care se numără: calitatea produselor acestui brand, de la ciocolata sub formă de tabletă, până la bomboanele cu diverse arome, iar aceasta calitate care nu se rezumă doar la “teorie” (adica la imaginea creată prin publicitate) dar care este pusă în “practică”. Mesajele publicitare sunt interesante, fac apel la socializare şi pun produsele Milka în lumina de a fi considerate drept o modalitate prin care îţi poti transmite sentimentele. Raportul preţ-calitate este echilibrat.

Rada Ciurea Îmi place brandul Victoria`s Secret pentru că este unul din cele mai cunoscute branduri asociate cu lenjeria intimă, are o imagine foarte bună şi notorietate pe plan international. Deşi este cunoscut pentru piesele de lenjerie intimă, vinde şi îmbrăcaminte, încălţăminte, accesorii şi produse cosmetice de calitate, la preţuri accesibile pentru cumpărătorii din toată lumea. Au un site foarte bine pus la punct, se poate cumpara on-line şi livrează în aproape toate tarile. Au investit mult în imagine şi au cele mai bune modele de lenjerie din lume. “Îngerii” de la Victoria`s Secret sunt considerate cele mai sexy fotomodele, iar prezentările lor de moda sunt printre cele mai aşteptate show-uri.

www.stud-life.ro

weLIKE

numărul 7 / Decembrie 2009

“CULTURA ÎN LANŢURI” Pe 10 decembrie Şcoala pentru Deficienţi de Vedere din Bucureşti s-a transformat în Şcoala pentru oameni frumoşi cu zâmbete curate. Studenţii de la UNATC implicaţi în campania “Cultura în lanţuri”, împreună cu membrii echipei “Pilula Zero” au vizitat această şcoală şi au oferit elevilor un spectacol plin de umor, presărat cu jocuri şi baloane colorate. Şi cum Moş Crăciun nu putea să vină cu sacul gol, cadourile au fost din belşug pentru toţi copiii. Articol de Mihaela Gherghina | Editor Stud-Life | ela.gherghina@yahoo.com

E important să fim mai buni de sărbători, este vindicativ pentru noi şi necesar pentru ceilalţi. Un zâmbet sincer primit în schimb sau o muşcătura sănătoasă din ciocolata dăruită este răsplata unei fapte de neuitat. Duceţi-vă şi voi şi cântaţile colinde sau măcar vorbiţi cu persoanele care au nevoie de voi! Veţi adormii seara liniştiţi, viaţa voastră va cunoaşte noi sensuri, iar vraja sărbătorilor vă va înconjura familia. Să fim mai buni, atunci când suntem învăţaţi să nu fim. Să ajutăm.

Un lucru e cert, oamenii se schimbă, dar trebuie motivaţi şi sprijiniţi. D-na Director Adjunct a Şcolii pentru Deficienţi de Vedere, Valerica Chiliment, a declarat în urma vizitei “Pilula Zero” şi a studenţilor UNATC: “E o iniţiativă foarte bine venită pentru că pentru copiii noştri e foarte important să relaţioneze şi cu alţi oameni. Au nevoie să se simtă iubiţi, să se simtă valoroşi, să se simtă normali. Chiar dacă pare banal, faptul că au comunicat cu voi şi au putut să se

www.stud-life.ro

weLIKE

numărul 7 / Decembrie 2009

E MAI BUNĂ DE SĂRBĂTORI exprime este un succes enorm pentru dezvoltarea lor pe viitor.” Un astfel de compliment e greu de primit, dar o data primit, vei continua să îţi dedici toate eforturile pentru a-l multiplica.

care au asistat au avut posibilitatea să scrie impresii şi idei legate de acest tip de activitate.

Campania “Cultura în lanţuri” demarată de ONG-ul FREE şi Hint Advertising, în parteneriat cu Primăria Bucureşti şi ArCuB, doreşte readucerea în primplan a culturii şi interesului pentru cultură în rândul tinerilor, dar şi a importanţei şi necesităţii culturii în dezvoltarea personală a acestora.

A doua fază a campaniei a constat în acţiuni de într-ajutorare a copiilor cu nevoi speciale. Studenţii de la UNATC au fost protagoniştii unor piese de teatru şi a unor jocuri interactive care au avut rolul de a aduce un zâmbet pe buzele unor copii deosebiţi. De asemenea, au cântat colinde şi au oferit cadouri şi baloane colorate celor care interpretează lumea pe propriu lor şevalet de nuanţe.

Prima fază a campaniei s-a desfăşurat în liceele din Bucureşti unde tinerii costumaţi asemenea unor anumiţi scriitori, pe care i-au reprezentat, au recitat câteva fragmente din operele autorilor. Fiecare artist a fost legat cu un lanţ gros şi a avut lângă el o “condică de reclamaţii”, în care elevii

Acţiunea de azi este un nou pas în realizarea obiectivelor Pilula Zero prin campania “Cultura în Lanţuri”: relansarea culturii, restabilirea unui traseu al culturii prin natura necesităţii sale ca expresie a dezvoltării umane şi dezvoltarea personală prin cultură şi prin artă.

www.stud-life.ro

weLIKE

numărul 7 / Decembrie 2009

FASHION

Moda de pe străzile Europei

Fiecare ţară sau zonă geografică are trăsăturile ei particulare atunci când vine vorba despre modă. Unii sunt îndrazneţi şi nonconformişti, ca cei din ţările nordice, alţii sunt temperaţi, ca cei din Europa Centrala. Italienii sunt eleganţi, balcanicii preferă stilul sport. Portughezii se îmbracă în culori puternice, austriecii le preferă pe cele mai şterse. În numărul de decembrie, we go international! Câţiva tineri europeni vorbesc despre stilul lor personal dar şi despre cel al conaţionalilor. de Denisa Căldăraru | denisa.caldararu@stud-life.ro

Diana Tamarova – Rusia Ce stil preferi? Nu pot defini clar stilul meu. Înainte de a pleca la cumpărături ma uit pe fotografii ale desingerilor cunoscuti pentru tendinte si idei. Prefer hainele casual dar care sa aiba ceva original. Ce stil crezi că defineşte cel mai bine tinerii din ţara ta? Felul in care se îmbraca variaza foarte mult. Sunt mulţi care se îmbraca banal, mulţi carora le place stilul r`n`b sau ska. Dar dacă nu luăm în consideratie aceste extreme, still vestimentar al tinerilor din Rusia se aseamana foarte mult cu cel al tinerilor europeni. Singura diferenţă este că începând cu octombrie şi până la sfârşitul lui aprilie e foarte frig. Deci tinerii sunt preocupaţi nu numai de felul în care arata hainele ci şi de cât de cald ţin. Care e marca ta preferată? Îmi plac multe marci de îmbracaminte ca Zara, Mango, H&M, dar atunci când vine vorba de cumpărat aleg materialele naturale. De aceea, de multe ori ajung sa îmi cumpâr haine de la Diesel, Massimo Dutti, Guess, MaxMara, Hilfiger. Dar cel mai mult îmi plac lucrurile hand made sau vintage, pe care le gaseşti în şifonierul bunicii.

www.stud-life.ro

weLIKE

numărul 7 / Decembrie 2009

Îţi place stilul abordat de tinerii dintr-o anumită ţară? Magazinele sunt aproape aceleaşi în toate ţările, deci stilurile sunt asemănătoare. Dar cel mai mult îmi place felul în care se îmbraca tinerii din Japonia. Pe străzile din Tokio îţi atarg mulţi privirea. Nu cred ca o să mă îmbrac aşa vreodata dar ma inspiră uneori.

Marina Danic Rjasnoj - Serbia Ce stil preferi? Ca adolescentă mă uitam la filme californiene şi îmi plăcea foare mult cum îmbrăcau actorii. Cum în Serbia, vremea nu este prea caldă, încerc să combin stilul feminin, hippie, văratic cu un palton retro şi nişte pantofi imenşi. Ce stil crezi că defineşte cel mai bine tinerii din ţara ta? Stilul celor de aici e amestecat şi în mişcare, dar mereu cu cireaşă în vârf. Sunt mulţi care se îmbraca la fel pentru orice ocazie. Dar îmi spune că avem puţine evenimente. Pe stradă vezi de la tineri îmbracaţi în stil indian, la newyorkez, de la college, la punk. Dar asta îţi dă curaj să experimentezi. Care e marca ta preferată? Aici avem branduri ca Miss Sixty, Stradivarius, Zara, ce fac haine interesante dar de calitate mai slabă. Eu aleg mereu calitatea şi confortul. Poţi să porţi cea mai frumoasă rochie dar dacă eşti alergică la material nu mai contează. Nici nu suntem suficient de bogaţi pentru a ne îmbrăca doar pentru imagine. Merg chiar în magazine second hand sau outlet unde poţi găsi haine ieftine, chiar nepurtate. În Berlin am descoperit American Apparel, brand Californian, pe care îl iubesc. Îţi place stilul abordat de tinerii dintr-o anumită ţară? L.A.-ul şi New York-ul sunt mereu o sursă de inspiraţie. Europa e mult mai temperată şi mai definită în materie de stil. Când vorbeşti de stilul franţuzesc îl poţi vizualiza, dar când spui “fata aia din L.A”, niciodată nu ştii cu ce se îmbracă. www.stud-life.ro

weLIKE

numărul 7 / Decembrie 2009

Louis Villers – Franţa Ce stil preferi? Fiind student la jurnalism şi, în acelaşi timp profesând, călătoresc foarte mult, aşa că sunt îmbrăcat ca un reporter: pantofi simpli (de la Tiger), jeans (de la Celio), un tricou sau, de cele mai multe ori, o cămaşa şi un pulover peste. Întotdeauna port jachetă de piele. Îmi place mai ales iarna, în tările mai friguroase unde merg. În situaţii oficiale îmi place să port costum şi cravată. Ce stil crezi că defineşte cel mai bine tinerii din ţara ta? Sunt foarte multe stiluri diferite. Depinde cât de mulţi bani ai şi de cât de creativ eşti. Majoritatea dintre noi se îmbracă simplu, eu fiind un exemplu de tânăr francez obişnuit. În plus, depinde de personalitatea fiecăruia. Personal, prefer stilul mai elegant, cu o cămaşă, pantaloni sau jeans şi o jachetă închisă la culoare. Care e marca ta preferată? Brandul meu preferat este Celio pentru că au haine simple, elegante şi la preţuri destul de accesibile. A doua mea opţiune ar fi Gap. Pentru pantofi, îmi plac cei de la Puma şi Asics. Îţi place stilul abordat de tinerii dintr-o anumită ţară? Admir stilul pe care îl au fetele din Paris. Călătoresc mult şi nu am văzut fete mai bine îmbrăcate decât cele de aici în nicio altă ţară. De asemenea, sunt mereu surprins de stilul englezesc, atât de excentric şi de nebunesc. Pentru că în România am fost deja, iar în ianuarie o să mă întorc, pot să spun că şi voi vă îmbrăcaţi destul de bine.

weLIKE

numărul 7 / Decembrie 2009

Luna Nouă ,,Luna Nouă” , unul din filmele mult aşteptate ale acestui sfârşit de an, readuce în prim-plan povestea de iubire dintre Bella (Kristen Stewart) şi vampirul Edward (Robert Pattinson). Cei doi ajung să se despartă, la decizia lui Edward, cu speranţa că viaţa Bellei ar putea avea un curs normal. Normalitatea, pe de altă parte, aşa cum ne arată filmul, nu este întotdeauna benefică. Cronică de Oana Voncick | oanavoncick@yahoo.com

Noutatea filmului este implicarea mai mare a personajului Jacob (Taylor Lautner). Între Jacob şi Bella încep să se manifeste sentimente mai puternice care ar putea să ducă la sfârşitul relaţiei dintre Bella şi Edward. Iubirea pentru vampir rămâne, însă, mult mai provocatoare. Punctele forte ale acestei saga sunt scenele de luptă vampirice bine realizate. Fetele se vor bucura suplimentar de momentele în care băieţii vedetă rămân fără obiectele vestimentare superioare. Jacob îşi arată mai tot filmul “six pack-ul” abdominal, în timp ce Edward străluceşte, la propriu, în ipostaza de neom. În “New Moon”, personajul Bella lasă de dorit. Ea este doar femininul peliculei împărţit între doi poli masculini. Ca în orice poveste de iubire, ea sau el ajung, la un moment dat, să se sacrifice unul pentru celălalt, deci noua luna nu aduce chiar ceva nou sub soare. Există suspans, dar şi o exagerare a unor scene pe care le veţi descoperi şi voi atunci când veţi urmări filmul. Noua peliculă, cu şi despre vampiri, nu este la fel de impresionant ca “Twilight”. În mod subiectiv spun că a devenit mai siropos decât prima parte. Dintr-o altă perspectivă, “New Moon” ne oferă ecranizarea unei iubiri nefireşti, dar pe care ne-am dori, intr-o mai mică sau mai mare măsură să o trăim.

www.stud-life.ro

weLIKE

numărul 7 / Decembrie 2009

Blogging la dublu În decembrie, pentru că ştim că ai mai mult timp pentru relaxare, îţi propunem două bloguri noi, care să te scoată din plictiseală. Andreea scrie despre experienţele ciudate, haioase, interesante pe care le are. Teodor ironizează stereotipurile. Ea face relaţii publice şi publicitate în Bucureşti. El, design grafic în Iaşi. Ce a ieşit din două persoane creative prin definiţie vă convingeţi singuri: random-grin.blogspot.com VS red-chicken.blogspot.com Interviu de Denisa Căldăraru | denisa.caldararu@stud-life.ro

fondul. La asta se adaugă ceva muzică alternativă şi consideraţii personale pe marginea Drumului. De ce blog?

Andreea

Andreea: Ca să nu le uit. În general, înainte să am blog, le povesteam prietenilor, apoi uitam de ele. Şi îmi părea cumva rău că nu leam adunate undeva, să am acces la ele când vreau fără să mă chinui să îmi amintesc detaliile alea care fac diferenţa.

”

Asta nu mi se poate întâmpla mie!

Despre ce “vorbeşte” blogul tău?

Am observat că locul chiar nu contează, oriunde, în orice oraş, din orice ţară ţi se poate întampla orice. În cazul meu este vorba despre încurcături 100% adevarate pe care dintr-un motiv încă necunoscut mie le atrag..

Ca să am o platformă online, uşor de folosit, gratis, în caz că mi se întampla ceva cu laptopul. Cam toate calculatoarele pe care le-am avut s-au stricat iremediabil - am pierdut o groază de chestii importante. Aşa că dacă aş fi scris întamplările într-un word, ar fi fost în pericol. Plus că aşa oricine are acces la ele.

Teodor: Ironizează diverse platitudini, stereotipuri sau forme care tind tot mai mult să ne substituie

Teodor: E un mod paşnic de a-ţi vărsa aprecierile.

Andreea: Despre “Asta nu mi se poate întâmpla mie!”. Tot felul de întâmplări, parcă rupte din filme, cu tot felul de dubioşi de pe stradă sau episoade întamplate pe net, la telefon, în avion.

www.stud-life.ro

numărul 7 / Decembrie 2009

weLIKE

AndreeaVS Teodor random-grin.blogspot.com

VS red-chicken.blogspot.com

Ce a facut pana acum blogul tău pentru tine?

calitativă a conţinutului, sunt toate la gramadă, şi bune, şi rele..c’est la vie.

Andreea: Mi-a adus cititori. Câteva interviuri. Câteva încurajări. O recunoaştere pe strada “Tu eşti tipa cu blogul ăla...”.

Teodor: Categoric, atâta timp cât este tratat ca un drept şi nu ca o obligaţie (şi nu mă refer la frecvenţa postărilor).

Teodor: Cam ce face şi The Night Guy pentru Morning Guy-ul aflat în fiecare din noi. Scoate la suprafaţă personalitatea pură, neaproximată şi neşlefuită. În plus, mi-a dat ocazia să cunosc caţiva oameni cu idei şi ţeluri asemănătoare alor mele. Cum ţi-i imaginezi pe oamenii care te citesc? Andreea: În afară de cei care mă urmăresc deja - şi pe care nu trebuie să mi-i imaginez pentru că au deja profil... Mi-i imaginez cu simtul umorului. Habar nu am, nu pot să îi încadrez într-un tipar, plus că pot ajunge din întâmplare la mine pe blog, cum s-a mai întâmplat. Teodor: Pestriţi. Parafrazând o replică a unui prieten, cred că portretul robot s-ar încadra în combinaţia Damon Albarn + Beck + ţigan + urs. Este bloggingul pentru oricine? Andreea: Din păcate da. Oricine îşi poate face blog, nu trebuie decât să dai cateva clickuri şi gata. Internetul nu ofera o triere www.stud-life.ro

”

Teodor

Parafrazând o replică a unui prieten, cred că portretul robot s-ar încadra în combinaţia Damon Albarn + Beck + ţigan + urs.

weLIKE

numărul 7 / Decembrie 2009

Cum să... organizezi o petrecere de Revelion cu bani puţini Nu a început încă să ningă (cel puţin nu acum cât când scriu eu articolul), dar prin magazine au apărut deja ornamente de brad, oraşele sunt împânzite de luminiţe care mai de care, la radio se aud colinde şi uite aşa ne apropiem de Crăciun şi, inevitabil, de Anul Nou. Aşadar, m-am gândit ca, în numărul acesta de Stud-Life, să vedem cum putem organiza o petrecere de Revelion. Articol de Adina Antonie | antonieadina@gmail.com

Pasul 1 Dacă se apropie sfârşitul lui decembrie, iar tu ţi-ai cheltuit ultimele economii pe haine ca să arăţi cât mai bine în noaptea dintre ani, atunci cu siguranţă trebuie să mai tai din cheltuieli. Ai putea să începi cu petrecerea de revelion. Ce zici?

Pasul 2 Cu siguranţă anul trecut ai fost nemulţumit de ceva la trecerea dintre ani. Ai stat acasă? Nu ai avut destulă şampanie sau mâncare pe masă? Localul pe care l-aţi închiriat era prea înghesuit? Persoane pe care nu le suportai au stat la aceeaşi masă cu tine? Ei bine, orice nemulţumire ai fi avut, o poţi schimba. Cum? Organizează tu petrecerea de Anul Nou! Anul ăsta, tu eşti şeful (sau şefa)!

Pasul 3 Ia un pix şi o foaie. Gândeşte-te pe cine vrei să inviţi la petrecere. Ai grijă însă. Dacă sunt prea multe persoane, poate ieşi haos. În plus, se ştie că oamenii, într-un număr mare, se vor împărţi în grupuleţe. Oricum, tu alegi. Te poţi gândi întâi la prietenii apropiaţi, iar aceştia pot aduce la rândul lor alţi prieteni. Gata? I-ai notat pe toţi?

Pasul 4 Trebuie să te gândeşti la locaţie. O variantă ar fi să vă strângeţi la cineva acasă. E important ca respectivul să fie singur acasă. Vă veţi simţi mai bine fără părinţi prin preajmă. Astfel, nu mai plătiţi chirie. Puteţi pune fiecare o sumă de bani şi să mergeţi la cumpărături. Vom reveni la acest subiect în pasul 7. Dezavantajul în această variantă este acela că tot voi va trebui să curăţaţi mizeria pe care o faceţi... voi sau... gazda. Avantajul? De obicei, mai rămâne destulă mâncare şi băutură încât să continuaţi party-ul şi a doua seară - doar nu irosiţi bunătate de bucate?

www.stud-life.ro

numărul 7 / Decembrie 2009

weLIKE

Pasul 5 (a se citi dacă nu vrei să aplici pasul 4) Bineînţeles că există şi varianta închirierii. Nu sări la ce e mai luxos şi mai în centrul oraşul! Poţi găsi un loc mai puţin cunoscut. Tocmai pentru că nu îl ştie multă lume, proprietarul nu va cere un sac de bani la închiriere. În caz că nu vă asigură consumaţia, puteţi chema o firmă de catering sau... să aplicaţi soluţia mea favorită şi anume să mergeţi voi la cumpărături.

Pasul 6 Mai există varianta în care poţi merge în vreun club care organizează ceva, dar probabil va fi înghesuit. Mai poţi merge la munte sau la mare, dar aici intrăm în altă poveste. Întotdeauna primarii se înghesuie să organizeze vreun concert pentru locuitori, aşadar mai ai încă o variantă.

Pasul 7 (a se citi doar dacă vrei să faci cumpărături pentru party) Atenţie! Ai grijă să faci împreună cu ceilalţi lista de cumpărături astfel încât fiecare să fie mulţumit. Probabil 20 lei de căciulă o să vă ajungă. Poate fi distractiv, poate fi şi enervant în acelaşi timp. Trebuie să ai grijă la buget, aşa că pune pe cineva să noteze preţurile şi să calculeze suma totală de fiecare dată când mai puneţi un produs în coş/ cărucior. Începe întâi cu băutura! E cea mai scumpă şi vei ştii exact cât mai ai ca să cumperi de mâncare. Nu uita de pahare, farfurii de unică folosinţă şi şerveţele. Te vei distra de minune când două sau mai multe persoane se ceartă pe ce tip de caşcaval să cumpere sau te vei enerva când cineva strecoară un produs în cărucior fără să îţi spună. Cel mai bun moment pentru cumpărături este dimineaţa, cu câteva zile bune înainte de eveniment. Aşa, veţi avea magazinul doar pentru voi. Nu multă lume vine dimineaţa, în timpul săptămânii la cumpărături în supermarket.

Pasul 8 Hotărâţi cine aduce muzica, cine face friptura, cine cară lucrurile cumpărate până la locaţie local. Puteţi să mai aduceţi mâncare şi de acasă, mami va fi întotdeauna fericită să îi dea puiului ei din preparatele făcute special pentru sărbători. De asemenea, e important să le spui tuturor la ce oră ar trebui să vină şi să mergi acolo mai devreme să vezi cum stă treaba. Mai e nevoie de ceva? Mesele sunt aranjate? Aveţi sunet?

Pasul 9 Sunteţi aranjaţi acum. Dacă mi-a scăpat vreun lucru, cu siguranţă v-aţi gândit voi la el. Mai rămâne să vă distraţi... aşadar, HAVE FUN!

Pasul 10 E un pas pus în plus ca să vă urez Sărbători Fericite! Să vă aducă Moşul tot ce vreţi ;) Ne citim la anu’! www.stud-life.ro

weLIKE

numărul 7 / Decembrie 2009

Unde se duc scrisorile către Moş Crăciun? Milioane de copii îi scriu Moşului anual. Când eram mică îmi scriam caligrafic poftele şi apoi aruncam scrisoarea în sobă, fiind convinsă că fumul o să-mi poarte dorinţele până la Moş Crăciun. Alţi prieteni obişnuiau să îşi pună scrisorile lipite cu scoci între geamuri, sperând că în goana lui din noaptea de Ajun, Moşul o să le vadă şi o să le îndeplinească visele. Articol de Ana Maria Ciobanu | anamoxy@yahoo.co.uk

Mi-am luat inima în dinţi şi am întrebat la Poşta Română. Paula Coman (PR) mi-a explicat că scrisorile se strâng cu o săptămână înainte de Crăciun şi se pun într-un colet mare pe care Poşta Română îl trimite chiar către Moş Crăciun la un oficiu poştal din Finlanda.

Prin clasa a doua i-am scris Moşului o scrisoare în care îi ceream să îmi aducă o păpuşă din aia ca pe Cartoon Network care să vorbească, să mănânce şi să bea suc. Am băgat scrisoarea într-un plic parfumat pe care am scris “pentru Moş Crăciun de la Ana Maria din România” şi apoi am aruncat-o în cutia poştală aflată în drumul spre şcoală. Nu am primit păpuşa şi m-am gândit că poate drumul până la atelierele lui Moş Crăciun era prea lung pentru poştaşul nostru.

Nu am reuşit să aflu de cât timp există această iniţiativă lăudabilă şi dacă vreun spiriduş poştal citeşte scrisorile respective sau ţine vreo evidenţă a dorinţelor celor mici, aşa că nu pot să vă asigur că scrisorile voastre din copilărie nu au ajuns la coş. Pot însă să vă spun că astăzi Poşta Română strânge dorinţele celor mici şi le trimite la destinatarul corect.

Ce se întâmplă totuşi cu scrisorile astea îndesate de mânuţe mici în cutiile poştale? Le citeşte cineva? Se aruncă?

Dacă v-am făcut poftă de scris scrisori cu miros de scorţişoară şi iz de copilărie, adresa Moşului Crăciun este: Santa Claus Santa Claus Village FIN-96930 Arctic Circle Finland

www.stud-life.ro

numărul 7 / Decembrie 2009

P.S. Nu uitaţi să-i spuneţi că aţi fost cuminţi! P.P.S. Până şi autorii de bancuri au auzit de inimile mari ale celor de la Poştă: Un copil sărman i-a trimis o scrisoare lui Moş Crăciun în care scria tremurat şi cu litere şui:

“Dragă Moş Crăciun, Eu mi-aş dori un calculator cât de ieftin dar părinţii mei nu au bani şi cred ca nici tu nu ai putea să-mi trimiţi aşa ceva. Câte lucruri frumoase aş putea să fac eu cu un calculator... Toţi colegii mei au calculator şi se laudă dar eu nu m-aş lăuda şi aş face tot felul de minunăţii care ar aduce numai bucurie alor mei. Fiindcă nu cred c-o să-mi poţi trimite un calculator, te rog trimite-mi o ciocolată.” Scrisoarea a fost pusă la cutie şi a ajuns la oficiul poştal. Fiindcă nu avea timbru, diriginta a decis s-o deschidă. Citind-o i-au dat lacrimile. S-a sfătuit cu colegele şi au pus mână de la mână, au cumpărat un calculator ieftin şi l-au trimis din partea lui Moş Crăciun copilului amărât. După câteva zile la oficiu a apărut un alt plic scris de aceeaşi mânuţă tremurândă. Femeile l-au deschis curioase. Iată ce scria:

“Moş Crăciun, Mulţumesc pentru calculator şi promit că o să fac cele mai minunate lucruri cu el şi o să învăţ şi mai bine şi o să fiu şi mai cuminte şi o să auzi despre mine numai lucruri de laudă. Să ştii că ciocolata au furat-o ăia de la Poştă.”

www.stud-life.ro

weLIKE

numărul 7 / Decembrie 2009

Trei egouri mari, un album de Ana Dinescu nancy_boyo@yahoo.com

Supergroup-ul e definit ca o formatie (de rock cel mai adesea) ai căror membrii fac parte din alte formaţii (hyper) cunoscute. Istoria ne arată că respectivii se întâlnesc în general pe la varii petreceri şi hotărăsc (după prea mult alcool) să facă o formaţie împreună. Zic „după prea mult alcool” pentru că nu e întotdeauna o idee bună să pui multe egouri supradimensionate pe acelaşi album. Ne-au demonstrat-o şi Velvet Revolver şi Zwan.

www.stud-life.ro

numărul 7 / Decembrie 2009

Tot la o petrecere s-au gasit şi cei trei membrii ai supergroup-ului du jour Them Crooked Vultures. Nu pot să vă spun însa cât au băut până când unul dintre ei a trântit idea. Posibil să fii fost toţi sober şi doar John Paul Jones (pentru neiniţiaţi, basistul unui grup insignifiant numit Led Zepelin) s-a plictisit de stat degeaba. Ceilalţi doi sunt tot nişte iluştrii necunoscuţi: Josh Homme şi Dave Grohl. De domnul Homme (aici la voce şi chitara) poate aţi auzit: membru fondator Queens Of The Stone Age, Kyuss, al unui proiect muzical numit Desert Sessions (google it!) şi baterisit în Eagles Of Death Metal. Şi, da, Grohl e chiar ăla de bătea tobele prin Nirvana, apoi vocal în Foo Fighters şi baterist prin nenumărate formaţii (Prodigy şi Queens Of The Stone Age printre altele). Că Homme şi Grohl se ştiu, muzical vorbind, ar trebui să ne indice niţel linia melodică. Evident, Them Crooked Vultures sună cam ca Queens Of The Stone Age: solouri la fel de mari ca egoul lui Homme (care, ţin să subliniez, e mare), tobe care parcă aleargă şi un puternic vibe sexual. Da, în general,

weLIKE

muzica TCV sună a pure sex (timbrul vocal al lui Homme ajută). De fapt, cam despre asta e vorba prin melodiile lor (ne plac clişeele rock). Că sună bine albumul de debut, iar nu ar trebui să ne mire. Doar avem în formaţie trei genii muzicale, trei artişti care luaţi fiecare în parte rup. Şi nu pot decât să mă bucur când îl aud pe Grohl din nou la baterie, acolo unde ar trebui să fie mereu. Că formaţia e un vis ud devenit realitate pentru Grohl şi Homme e iar clar. Altă caracteristică a supergrupului: uneori, egourile ale supradimensionate se ceartă rău, pentru ca unul zice că vrea aia, altu vrea aia. În cazul ăsta, tind să cred că nimeni n-a urlat în studio şi fiecare a făcut ce a vrut. „Sigur, Josh, poţi să mai bagi un solo”. „Da, John, poţi să faci şi tu un solo”. „Cum, Dave, vrei şi tu un solo? Sigur!”. Şi uite aşa au ieşit melodii uneori uber încărcate cu n solouri. Dar nu prea ne mai pasă. Pentru că, vedeţi voi, Then Crooked Vultures e un vis ud devenit realitate şi pentru noi, ascultătorii.

weLIKE

numărul 7 / Decembrie 2009

Not as seen on TV Ştiai că “În neolitic nemţii au fost canibali” sau că “650 de milioane de oameni nu ştiu să sărute”? Sunt doar două din ştirile “aproape adevărate” care apar pe site-ul de satiră “Times.ro”.

de Grindeanu Andreea | andreea_grindeanu@yahoo.com pot posta propriile ficţiuni, numită “zonă liberă de inhibiţii”.

Dacă te-ai săturat de clasicile site-uri de ştiri, “Times.ro” este locul ideal pe care îl vizitezi atunci când vrei să îţi descreţeşti fruntea. Ştirile false pe care le propune sunt inspirate de realitate, pe alocuri conţinând mai mult adevărat decât newsletter-ele unei agenţii de presă. Arta de a face haz de necaz este ridicată la mare cinste pe acest site, demonstrând că realitatea nu trebuia luată întotdeauna foarte în serios.

Majoritatea articolelor este ilustrată prin poze sugestive şi amuzante, care susţin informaţiile prezentate. Site-ul dispune şi de un blog, în care autorii articolelor povestesc întâmplări amuzante din activitatea de jurnalist sau din propria viaţă. Times.ro este unul din cele mai de calitate site-uri de jurnalism de ficţiune din România. Aşa că dacă vrei să propui propriile ştiri sau dar să te amuzi, Times.ro este locul ideal. Atenţie, da dependentă!

Împărţit în aceleaşi rubrici ca toate siteurile de informare, cum ar fi lifestyle, media, sport sau politică, “Times.ro” propune şi o rubrică în care vizitatorii îşi

www.stud-life.ro

numărul 7 / Decembrie 2009

Ce înseamnă ECOTUR? Articol de Laura Marinescu laura7marinescu@yahoo.com ECOTUR înseamnă tinereţe, iubire faţă de natură, prietenie, implicare, autodepăşire, experienţă, proiecte, excursii şi multe, multe alte activităţi recreative şi profesionale. Luând naştere în noiembrie 1999, este o organizaţie nonguvernamentală studenţească şi de tineret.

SCOP Are drept scop principal promovarea turismului şi protejarea mediului înconjurător. La acesta adaugăm promovarea diferitelor forme de turism (cultural, rural, industrial, ecoturismul, ş.a.m.d.) în rândul tinerilor, antrenarea acestora în activităţi de cercetare ştiinţifică, crearea unui curent de opinie favorabil dezvoltării conştiinţei ecologice şi protejării mediului, menit să schimbe comportamentul şi mentalitatea la nivel individual şi colectiv.

www.stud-life.ro

numărul 7 / Decembrie 2009

iONG

PROIECTE Printre proiectele desfăşurate sub sigla ECOTUR se numără conferinţe şi seminarii pe teme de ecologie şi turism, excursii şi drumeţii, acţiuni de ecologizare a unor zone turistice şi parcuri, participări la târguri naţionale şi internaţionale de promovare turistică. Unul dintre cele mai importante proiecte organizate este “Practică în turism” în cadrul căruia noi, studenţii, ne putem găsi un loc de practică în cadrul unei agenţii de turism sau hotel, unde putem rămâne şi în pe perioada verii.

COLABORATORI Împreună cu GTS International emitem şi distribuim legitimaţii internaţionale ISIC pentru studenţi, şi ITIC pentru profesori, acţiune menită să încurajeze şi să sprijine mobilităţile internţionale. Cu organizaţia de profil ReperVerde am desfăşurat proiectele Moş Crăciun Verde şi Mărţişorul Verde, evenimente în cadrul cărora studenţii au putut confecţiona podoabe şi ornamente din materiale ecologice şi s-au putut informa cum ei înşişi putem diminua poluarea mediului. Cu Ecoassist am realizat timp de 5 săptămâni consecutive, în fiecare sâmbătă, ecologizări în Pădurea Băneasa, timp în care am strâns sute de saci cu gunoi, dar am şi dat amenzi celor care nu respectau mediul.

ISTORIE, VIITOR Anul acesta ECOTUR a împlinit 10 ani de existenţă, cu ocazia căreia am rememorat amintiri amuzante din istoria clubului alături de membrii mai vechi sau mai noi. Ne dorim ca pe viitor să realizăm proiecte la fel de ambiţioase şi rămânem un grup de prieteni uniţi, alături de care să redescoperim frumuseţile naturii.

www.stud-life.ro

numărul 7 / Decembrie 2009

Experience Arts for Social Change În perioada octombrie 2009 – martie 2010 ART Fusion realizează proiectul Experience Arts for Social Change, care urmăreşte creşterea gradului de conştientizare în rândul tinerilor cu privire la egalitatea de gen şi a fenomenului violenţei împotriva femeii. Articol de Alexandra Voivozeanu alexandra.voivozeanu@gmail.com Proiectul este finanţat de Comisia Europeană prin programul Tineret în Acţiune şi se va derula pe durata a 6 luni, în lunile noiembrie, decembrie, ianuarie şi februarie, având loc activităţile propriu-zise.

www.stud-life.ro

numărul 7 / Decembrie 2009

Campania se va desfăşura prin metodele artei participative (animaţie stradală, teatru social, fotografie, muzică) şi va fi facilitată de voluntari din Franţa, Austria, Portugalia şi Marea Britanie, aflaţi în România special pentru acest proiect, şi de voluntari români membri ai organizaţiei ART Fusion. Pe 25 noiembrie, ziua internaţională a eliminării violenţei împotriva femeii, tinerii voluntari au încercat, prin intermediul animaţiei stradale şi proiecţiilor de filme, să sensibilizeze şi să determine publicul bucureştean să se implice în combaterea acestui fenomen. Organizaţia ART Fusion îşi va continua campania de promovare a egalităţii de gen şi de combatere a violenţei împotriva femeii prin realizarea unei broşuri ce tratează aceaste subiecte, dezabateri prinvind fenomenele la nivel naţional şi internaţional, proiecţii de filme urmate de discuţii, concerte, expoziţii de fotografie, reprezentaţii de teatru forum, human factory şi bineînţeles, animaţie stradală. Mai multe detalii despre acest proiect puteţi afla de pe http://thegenderbenders. wordpress.com/, blogul voluntarelor Serviciului European de Voluntariat care se ocupă de proiect.

www.stud-life.ro

ONG

numărul 7 / Decembrie 2009

LSRS a sărbătorit româneşte de 1 Decembrie În timp ce studenţii din ţară au plecat acasă în mini-vacanţa de 1 Decembrie sau au rămas în Bucureşti pentru a vedea parada militară şi pentru a participa la celelalte activităţi specifice evenimentului, Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) a adus Unirea de la 1 decembrie 1918 studenților din Danemarca, Portugalia, Suedia şi Marea Britanie. Articol de SORANA SERBAN | sorana_serban_s@yahoo.com Director Relatia cu Presa Liga Studentilor Români din Străinătate | http://www.lsrs.ro

Cultural Român un concert de muzică clasică, la Casa de Musica în Porto, ora 19.30. Invitaţii, români şi portughezi, au ascultat cu această ocazie creaţii de Enescu, Prokofiev şi Gershwin. Studenţii români din Marea Britanie au putut alege între patru concerte ale unui cvartet (Hypnotique) de viori electrice care a interpretat muzică clasică, cafe concert, pop şi folk românesc, la Ambasada României, Institutul Cultural Român, University of Kent şi în Southampton.

Pentru ca studenţii români să se simtă acasă printre colegii şi prietenii din țară, dar şi pentru a promova semnificaţia zilei de 1 decembrie peste graniţe, ambasadele LSRS au pregătit o serie de întâlniri, concerte şi concursuri în cinstea acestei sărbători.

Pe 29 noiembrie, ora 15:00 la Aarhus Business Academy în Danemarca a avut loc lansarea oficială LSRS Danermarca şi evenimentul „1 Decembrie Românesc”. În ceea ce privește cea de-a doua iniţiativă, a fost organizată o expoziție de artă, cu lucrări aparţinând unor talentaţi studenţi români şi internaţionali, precum şi un concurs culinar, unde invitaţii au avut ocazia să deguste preparate tradiţionale româneşti şi să facă parte din juriul care a decis

În Suedia au avut loc întâlniri informale cu comunităţile locale de studenţi români din Lund, Goteborg şi Uppsala. Ambasada LSRS din Portugalia a organizat împreună cu Institutul 88

www.stud-life.ro

numărul 7 / Decembrie 2009

echipa câştigătoare. Lansarea a avut loc în prezenţa reprezentantului Ambasadei României la Copenhaga, dl. Cristian Negrilă, în calitate Sa de prim-colaborator, şi a altor membri oficiali din diverse asociaţii ale diasporei româneşti din Danemarca. “1 Decembrie este un reper esenţial pentru comunitatea noastră pentru că ne aduce cu gândul şi cu sufletul mai aproape de ţară şi de familiile noastre. Pentru că singurătatea nu este niciodată un remediu pentru dorul de ţară, Liga noastră cheamă toţi studenţii şi absolvenţii români din străinătate să ni se alăture în serbarea zilei naţionale a României, oriunde s-ar afla în lume! Să ne reamintim împreună de unde venim, unde am ajuns şi unde dorim să mergem în viitor.”, a declarat Sebastian Burduja, Preşedintele LSRS. Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) este prima şi singura organizaţie care asigură un cadru de organizare reprezentativ al studenţimii române din străinătate, promovând o puternică solidaritate între membrii săi, ca reprezentanţi de valoare ai României, precum şi o atitudine pozitivă faţă de perspectivele întoarcerii lor în ţară după terminarea studiilor. Scopul principal al LSRS este de a apăra şi promova drepturile şi interesele academice, profesionale, sociale şi culturale ale membrilor săi, precum şi de a facilita contribuţia lor la dezvoltarea României. www.stud-life.ro

numărul 7 / Decembrie 2009

ASPSE

Ce naiba e ASPSE?

Nu ştii ce e? Bun, e în regulă. Am încredere că poţi recupera, şi totul va fi bine. Să începem cu începutul, şi când ajungem la sfârşit, ne oprim. Articol de Georgian Constantin constantin.georgian@gmail.com

ASPSE e Asociaţia Studenţilor la Psihologie şi Stiinţele Educaţiei. Dacă te gândeşti un pic, era chiar logic. Ce e cu asociaţia asta? Ei bine, dragă cititor, nu e vorba de “asociaţia asta”. Pentru că nu vorbim de o asociaţie... oarecare. ASPSE e membră ASUB, ANOSR, EFPSA, ESU şi Cognosis. De astea poate ai auzit. Dacă nu, google it ;). Ei bine, da, eu sunt membru ASPSE. Deci, ce e fain la noi? Noi ne mândrim cu o misiune nobilă: investim în TINEri! E simplu şi cuprinzător. Apoi, avem o viziune minunată: ajutăm studenţii să se dezvolte profesional, personal şi social. Şi chestia mişto e că ne şi iese :). Apoi, îţi mai spun că ne ghidăm după valori. Noi lucrăm cu profesionalism, punem pasiune în ceea ce facem şi avem o echipă demnă de toată stima. Suntem loiali şi proactivi, avem idei bune şi creative, iar simţul umorului nu ne lipseşte deloc. Bun, acum văd că te-ai mai limpezit. Ca să termin cu partea asta, uite, te privesc direct în ochi, şi îţi spun pe cuvânt: nouă ne place! E voluntariat pe bune! Acum, hai să mă şi laud. Avem o groază de proiecte drăguţe puse la crescut! Uite, de exemplu, avem Zilele PSE. Sunt zilele facultăţii, invităm oameni pe care până acum nu i-ai văzut decât la TV şi ţi-i aducem aşa de aproape, că poţi să pui mâna pe ei! Îi punem

www.stud-life.ro

numărul 7 / Decembrie 2009

să vorbească, să ţină prelegeri sau workshop-uri, ca să îţi iasă şi ţie ceva din asta ;). Aducem trupe care să ne cânte, aducem echipe de dans, facem expoziţie de artă şi îţi dăm ocazia să ieşi din anonimat! Dăm premii frumoase şi diplome de îţi iau ochii! Apoi, tot noi organizăm şi Balul Bobocilor. Petrecere de pomină, cu oameni buni şi muzică bună! Dacă nu crezi, întreabă! Dacă te interesează psihoterapia, avem şi din asta! “On Therapy” îţi aduce şcoli de terapie, cum s-ar spune, chiar la tine acasă! Veni, vidi, vici. Destul de clar: vii, le vezi, nu ai ce pierde. Nu era aşa, ştiu. Apoi, ce să mai, vorba lungă, sărăcia voluntarului. Facem şi training-uri: de asta se ocupă Training Mania (am avut, ne-a plăcut, şi nu ne mai săturăm!). IBIS Internship se ocupă de... ai ghicit: internship-uri pentru studenţi! Avem şi Şcoală de HR, avem şi petreceri, avem şi exchangeuri. Avem, vorba cântecului, di tăti. Dacă mai ţii minte, am scris mai sus: începem cu începutul, şi când ajungem la sfârşit, ne oprim. Ei bine, articolul se cam opreşte aici, dar ASPSE continuă! Acum să nu te aud că te plângi că nu ştii ce e cu ASPSE :) Reţine, vino să vezi şi dă mai departe!

www.stud-life.ro

iWORK

numărul 7 / Decembrie 2009

S-a lansat

Crafting Quest, concurs de inteligenţă artificială Pe 7 decembrie 2009 s-a lansat competiţia Crafting Quest, un concurs destinat tinerilor înscrişi în facultăţile din România. Competiţia se adresează atât studenţilor din ciclul de licenţă, care pot lua astfel contact în mod interactiv cu domeniul AI, cât şi colegilor lor de la masterat sau doctorat, pasionaţi de cercetarea în această direcţie. Scopul concursului este crearea unui agent inteligent care rezolvă un joc propus. Preluare comunicat de presă Finala concursului va fi un turneu între primele 16 echipe calificate, şi va avea loc pe 27 februarie 2010, fiind modelată grafic în direct. Concursul are drept miză suma de 1000 de euro. AI-MAS Winter Olympics, evenimentul ce va avea loc pe 27 februarie 2010, la Bucureşti, este o iniţiativă care îşi propune să aducă la un loc oamenii pasionaţi de inteligenţă artificială, să-i pună în contact unii cu alţii, şi cu companiile ce pot ajuta la crearea unui mediu AI activ, care să stimuleze www.stud-life.ro

ONG

numărul 7 / Decembrie 2009

în colaborare cu mai multe universităţi din România, şi cu sprijinul companiilor BitDefender, Kaspersky, Thales, Ropardo.

ideile inovatoare şi să le pună în practică. Evenimentul va fi găzduit de Facultatea de Automatică şi Calculatoare din Universitatea “Politehnica” Bucureşti şi este organizat de AI-MAS Group.

Mai multe aiolympics.ro aiolympics.ro

“Ne dorim ca AI-MAS Winter Olympics să fie prima ediţie a unui viitor eveniment anual de referinţă în acest domeniu (AI) la noi în ţară şi, începând de anul viitor, sperăm să extindem parteneriatul şi cu alte universităţi din Europa”, spun organizatorii evenimentului.

AI-MAS Group este laboratorul de cercetare în inteligenţă artificială şi sisteme multi-agent din cadrul Universităţii “Politehnica” Bucureşti. Laboratorul AI-MAS a fost şi este implicat în mai multe proiecte de cercetare variind de la agenţi inteligenţi şi afectivi şi sisteme cu auto-organizare şi auto-adaptare până la agenţi destinaţi web-ului semantic. Laboratorul de Inteligenţă Artificială şi Sisteme Multi-Agent face parte din Facultatea de Automatică şi Calculatoare, din cadrul UPB, şi este condus de doamna profesoară Adina Florea. Mai multe detalii pe http://aimas.cs.pub.ro/

Participanţii la eveniment vor avea ocazia să afle care sunt aplicaţiile inteligenţei artificiale în viaţa reală de la reprezentanţii companiilor partenere, în cadrul unui workshop. În aceeaşi zi, holul EC al Facultăţii de Automatică şi Calculatoare (UPB) se va transforma într-o mică lume AI, cu roboţi autonomi şi alte aplicaţii inteligente, destinate participanţilor la workshop şi publicului curios. AI-MAS Winter Olympics este organizat de AI-MAS Group

www.stud-life.ro

informaţii: www. sau contact@

numărul 7 / Decembrie 2009

Condiţii de utilizare a unei baterii de laptop Mulţi dintre noi au laptop. Sau am lucrat cel puţin o dată pe unul. Şi sigur, ne place să stăm noaptea să ne uităm la filme, ziua să stăm pe net şi la party-uri să dăm muzica blană. Dar de câte ori ne-am gândit la viaţa şi “sănătatea” sărăcuţului nostru prieten? Doctor Laptop îţi spune totul despre cum trebuie întreţinută bateria laptopului tău. 1. O baterie de laptop nouă vine descărcată sau cu capacitate scăzută. În general este recomandat ca bateria cea nouă să se încarce complet înainte de prima utilizare. Te rugăm să citeşti condiţiile de încărcare ale echipamentului tău. 2. O baterie nouă are nevoie de cicluri complete încărcaredescărcare (de la trei până la cinci asemenea cicluri) pentru a ajunge la optima funcţionare. 3. Acumulatorul de laptop se descarcă singur dacă este lăsat o perioadă de timp. În cazul în care din diferite motive nu vreţi să păstraţi în laptop acumulatorul, el trebuie păstrat încărcat full şi păstrat într-un loc uscat şi răcoros. 4. Pentru a menţine acumulatorul la capacitatea optimă cât mai mult timp este nevoie de cicluri încărcare-descărcare făcute lunar. 5. Este normal ca laptopul să îţi afişeze anumite avertizări în momentul în care este înlocuit vechiul acumulator cu un altul nou. Totuşi, mare atenţie atunci când acest acumulator nou se încinge. Acest lucru nu este normal. Laptopul tău trebuie verificat de o persoană autorizată. 6. Noile baterii se încarcă mai greu decât vechile echipamente. Uneori, dispozitivul tău electronic poate să indice încărcare full după 10 până la 15 minute (când este încărcată pentru prima dată). Când se întâmplă acest lucru, scoate bateria şi lăs-o în stand by pentru circa 20 minute, apoi introdu-o în laptop şi las-o la încărcat (cu laptopul deschis). La fel se procedea-ă şi în cazul în care bateria nouă nu se încarcă. Accesorii laptop: încărcător, baterie, display, tastatură şi multe altele găsiţi pe www.doctor-laptop.ro

www.stud-life.ro

ONG

numărul 7 / Decembrie 2009

LSBR te cheamă să trimiți o carte peste Prut! În timp ce studenţii din ţară au plecat acasă în mini-vacanţa de 1 Decembrie sau au rămas în Bucureşti pentru a vedea parada militară şi pentru a participa la celelalte activităţi specifice evenimentului, Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) a adus Unirea de la 1 decembrie 1918 studenților din Danemarca, Portugalia, Suedia şi Marea Britanie. Preluare comunicat de presă Liga Studenților Basarabeni din România, împreună cu asociațiile locale pe care le reprezintă, a lansat recent campania națională de colectare a cărților Trimite o carte peste Prut! În acest context, Liga Studenților Basarabeni din București își propune să coordoneze campania la nivel de capitală și lansează un apel către toți cei care sunt dispuși să ne sprijine în desfășurarea acesteia. Sunt binevenite cărţi de literatură românească şi universală, poezie, enciclopedii, atlasuri, carte şcolară, precum și literatură istorică (cu mențiunea că programul orelor de istorie a românilor din România nu coincide cu cel din Basarabia, manualele fiind diferite).

cărților, precum și de alți factori greu de prevăzut. Le mulțumim celor care au contribuit sau urmează să contribuie la buna desfășurare a campaniei, printre aceștia numărându-se: Ministerul Tineretului și Sportului din Republica Moldova, Primăria Municipiului Chișinău, Asociația Istoricilor din Moldova, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, Asociațiunea Culturală ASTRA, precum și persoanelor care nu reprezintă o asociație sau instituție, dar care și-au manifestat sprijinul față de inițiativa noastră. Ne exprimăm speranța că numărul celor dispuși să ne ajute în înfăptuirea prezentului demers va spori încontinuu, astfel încât elevii și tinerii din Basarabia să se poată bucura de tezaurul cultural și istoric românesc regăsit în cărțile pe care urmează să le primească datorită efortului nostru comun.

Campania are ca beneficiari bibliotecile și şcolile din satele Republicii Moldova, inclusiv din regiunea transnistreană. Aceste biblioteci au fost selectate pe criteriul lipsei de cărţi în limba română şi a numărului de copii înscrişi. LSBB se angajează să asigure inventarierea, împachetarea şi transportul cărţilor. Pentru detalii despre cum pot ajunge cărţile la destinaţie, vă rugăm să Cărțile vor fi donate în mai multe etape, trimiteţi un e-mail la una dintre adresele având în vedere că realizarea campaniei dannicu1989@yahoo.com sau tudor. depinde inclusiv de formalitățile legate cojocaru@gmail.com, contacte ale LSB de trecerea frontierei, de transportarea Bucureşti. www.stud-life.ro

HOROSCOP

numﾄビul 76//Decembrie Noiembrie 2009

HOROSCOP Berbec

Taur

Marte in Leu iti cere adrenalina. Vrea aventura, dragoste, sex si distractii. Venus, stapana relatiilor, cauta spre zari indepartate: o idila in voiaj sau cu cineva de pe alte meleaguri? Despre bani, numai de bine. Decembrie este o luna dinamica si plina de forta, condimentata cu mult optimism si umor. Dar, dupa Sarbatori, gandeste-te serios la o modalitate de a-ti consuma energia fizica, daca doresti sa nu ai neplaceri cat timp va fi Marte retrograd. Du-te la sala...

Daca pana acum ai avut o viata de cuplu stabila, probabil ca decembrie va fi neutru. Temperamentul tinde sa o ia razna, dar dupa o tura de excese, survine regresul. Consoleaza-te cu gandul ca, daca nu te ajuta prea mult in amor, decembrie promite macar sa fie o luna buna pentru bani. venituri suplimentare, cadouri de pret, sa faci achizitii inspirate si avantajoase.

Rac

Gemeni Poate ca Saturn in casa indragostirii si aventurii nu te lasa sa te desfasori pe teritorii noi, dar relatiile deja cimentate merg struna. Luna decembrie este o minunata perioada in care tu si perechea ta priviti in aceeasi directie, va puneti de acord asupra scopurilor si a modului de actiune si va distrati bine impreuna, in doi sau alaturi de prieteni si familie. Ai mult farmec si se poate sa atragi propuneri si din exterior, dar ceva te opreste sa le dai curs.

Relatiile sunt un subiect serios de la o vreme. Iti pui intrebari, analizezi, cantaresti - sau evenimentele care vizeaza cuplul sunt problematice, greu de rezolvat. Ce bine ar fi daca ar aparea ceva nou la orizont!... Se poate sa apara, dar nu te ambala prea tare, pentru ca e posibil sa nu fie chiar ce sperai. In primplan: banii! Te exaspereaza cheltuielile care nu se mai termina sau faptul ca sari calul la cumparaturi mai des ca altadata.

Leu

Fecioara

In decembrie, toate dorintele si nevoile celor doi sunt amplificate si, speram, implinite de tranzitul Soarelui (stapanul zodie tale) si al lui Venus (planeta iubirii) prin casa amorului, sexului si aventurii. Toate portile iti sunt deschise, si pe oricare dintre ele ai intra, poti sa gasesti fericirea. Indrazneste! Ai ambitie, forta, vointa, curaj. Perceptiile iti sunt atat de acute, incat simti mirosul oportunitatii, iar instinctul te poarta drept catre cele mai avantajoase situatii.

Este nevoie de o innoire, de o improspatare a climatului conjugal. Daca esti solo, se poate sa-ti intetesti efortul de a-ti gasi jumatatea. Problema este cu Pluto, situat in casa iubirii, care are pretentii cam mari... Intr-o alta nota, este posibil ca in decembrie sa te bantuie amintirea trecutului sau chiar sa-ti revina in atentie o relatie mai veche. Tine-te departe de mediile dubioase si de persoanele care provin din aceste medii!

www.stud-life.ro

HOROSCOP

numÄ&#x192;rul 76//Decembrie Noiembrie 2009

sursa: eastrolog.ro

Balanta

Scorpion

Setea ta de dragoste, pornirea spre aventura si impusul erotic continua sa se situeze la cote inalte. Comunicarea, intelectul si deplasarile sunt la ordinea zilei in decembrie si se deruleaza intr-un mod placut si care te avantajeaza... atata timp cat raman in sfera recreationala sau, in munca, in sfera creativitatii, a exprimarii artistice, a industriei de divertisment, a activitatii pedagogice sau a celei de reprezentare.

Problema vietii amoroase nu se pune frontal in decembrie. Desi trebuie sa lupti serios si sa suporti mult stres pentru asta, sunt sanse mari sa faci cativa pasi inainte, sa ai parte de succes si realizari. In rest, luna decembrie se anunta generoasa in bani si cadouri... numai ca sacul pe-o parte se umple si pe alta se goleste - uneori de nevoie, alteori ca urmare a demersurilor riscante si a cheltuielilor compulsive.

Sagetator

Capricorn

Esti plin de energie si stralucire. Cu o astfel de dispozitie, atragi succesul, oportunitatile de colaborare, banii, favorurile. Poti avea realizari in plan intelectual (studii, examene, munca de conceptie sau redactare, calcule etc.), dar si in comunicare, negocieri, comert, turism, calatorii de afaceri sau relatii la distanta. Nu exagera de Sarbatori! Nu cheltui tot in efervescenta primelor saptamani, pentru ca ultima decada poate fi mai complicata financiar!

Emotiile tale ale razbat cu greu in afara, iar din exterior nu dai impresia unei persoane prea pasionate. Exista trei posibile scenarii: absenta efectiva a unei dinamici amoroase in aceasta perioada, inchiderea in sine ca urmare a unei dezamagiri, sau, in fine, existenta unei relatii fericite, implinite, dar care se desfasoara in secret. Fereste-te de ideile extravagante, replicile â&#x20AC;&#x153;scapateâ&#x20AC;? pe nepusa masa si indiscretiile involuntare!

Varsator

Pesti

Decembrie este o perioada excelenta in planul popularitatii, prieteniei si actiunilor de grup. Consumi multa energie pentru a-i aduna pe altii laolalta, pentru a-i organiza sau a le rezolva treburile. Din fericire, ai un excedent, deci iti ramane suficienta si pentru rezolvarea propriilor probleme. Esti intr-o forma buna, dar ramane problema excesului de energie care trebuie consumata in activitati viguroase, dar lipsite de risc. Atentie la stres si la tendinta de a-l combate mancand!

Decembrie iti aduce oportunitati legate de profesie, statut si renume. Este o luna cu mare potential de succes, dar foarte aglomerata. Este important sa stii sa te organizezi si sa inveti sa refuzi. Altfel, suprasolicitarea te poate costa. Banii vin, dar vin numai din munca, din acele eforturi care te consuma, asa ca gandeste-te de doua ori inainte de a-i risipi in stanga si-n dreapta! Este timpul sa demonstrezi putin egoism. Lasa-i pe ceilalti sa se descurce singuri si vezi-ti de ale tale!

www.stud-life.ro

SCRIE ÎN STUD-LIFE! Eşti student şi ai ceva de spus? Stud-Life îţi oferă spaţiu de exprimare! Urmăreşte site-ul nostru şi vezi ce articole vrem pentru următoarea lună la secţiunea “Scrie în Stud-Life” sau trimite-ne ideea ta la redactie@stud-life.ro. Mesajul tău va ajunge la peste 13.000 de studenţi din Bucureşti şi Constanţa, dar şi la mulţi actori sociali din viaţa studenţească. Cine poate scrie în Stud-Life? Studenţi de pretutindeni, la zi sau la ID, licenţă sau masterat. Români şi străini, care pot fi corespondenţi pentru Stud-Life. Aşa că îndrăzneşte! Fă-te auzit! Scrie în Stud-Life!

Stud-Life HR