•
STUDII VÂLCENE
D U M IT R U A N D R O N IE A U R E L IA N SA C E R D O Ţ EA N U ŞI A Ş E Z Ă M Â N T U L CU LTU R A L DE LA C O S T E Ş T I - V ÂLCEA
•
DOCUMENTE
în anul 1924, A urelian Sacerdoţeanu obţinea diploma de absolvent al liceului “G heorghe Ş in caf din Bucureşti. în aparalel cu Facultatea de Filozofie şi Litere, va frecventa apoi şi cursurile Şcolii de A rhivistică şi Paleografie, creată în cadrul Arhivelor Statului. D orinţa de a învăţa, l-a determ inat să participe şi la activităţile Seminarului Pedagogic U niversitar “Titu M aiorescu” din Bucureşti. Toate aceste form e de învăţăm ânt le-a finalizat în anul 1927, cu rezultate strălucite '. Student fiind, A urelian Sacerdoţeanu îşi îndrepta gândurile şi admiraţia către plaiurile natale ale C osteştilor V âlcii, locuri cu oameni dominaţi nu numai de munţi, ci şi de respectul pentru m ărturiile docum entare ale trecutului. La aşezăm ântul m onahal Bistriţa, viitorul cercetător a avut prilejul să vadă vechi înscrisuri, să citească tipărituri cu caractere chirilice2, să-i aprecieze inestimabilul tezaur cultural de im portanţă naţională. înzestrat cu o nativă sete de cunoaştere, transmisă de înaintaşi, Aurelian Sacerdoţeanu a fost interesat să înfiinţeze, la Costeşti, o instituţie culturală menită să conducă la propăşirea satului rom ânesc în general, şi a celui natal - în special. M ărturie ne stau docum entele publicate mai târziu, sau cele aflate în “Fondul familial Sacerdoţeanu” \ A şa cum rezultă din Statutele Căminului Cultural “Matei Basarab”, Actul de fundaţie şi R egulam entul C ăm inului Cultural “Matei Basarab” 4, Aurelian Sacerdoţeanu,
1 V. Teodorescu, Aurelian Sacerdoţeanu - Omul, în “Biserica Ortodoxă Română” , anul CXV, nr. 1- 6/ ianuarie - iunie 1997, Bucureşti, p. 252. 2 V. Teodorescu, Moştenirea lui Aurelian Sacerdoţeanu, în “Pagini din Antologia culturii vâlcene”, nr. 2, Râmnicu Vâlcea, 2001, p. 3. 3 D. Andronie, I. Soare, Arhivele judeţului Vâlcea - Trecut şi prezent, Editura Almarom, Râmnicu Vâlcea, 2001, p. 27-29; Vezi şi I. Soare, Fondul fam ilial Sacerdoţeanu, în “Pagini din Antologia Culturii Vâlcene”, nr.2, Râmnicu Vâlcea, 2001, p. .5-6. 4 Direcţia Judeţeană Vâlcea a Arhivelor Naţionale, Fondul Familial Sacerdoţeanu, dos.3 1/1925, f.
476
STUDII VÂLCENE
învăţătorul-folclorist Gheorghe Bobei din Bărbăteşti şi alţi intelectuali din zona H orezului, au iniţiat un aşezăm ânt cultural care să pună în mişcare m ijloacele şi forţele necesare pentru prom ovarea, în scop educativ şi ştiinţific, a sim bolurilor istorice, a tezaurului artistic şi a m onum entelor ridicate de înaintaşi în localitatea C o ste şti5. Autorul celor trei înscrisuri, nu era altul decât viitorul mare istoric şi arhivist Aurelian Sacerdoţeanu. M ânuirea term inologiei arhivistice, forma şi conţinutul acestor documente, sunt argum ente evidente în acest sens. El considera docum entul ca o m ărturie obiectivă, ce trebuie să ofere generaţiilor de mâine, garanţia şi dovada im prescriptibilă asupra drepturilor noastre străvechi. în mod firesc, la baza cărţilor, studiilor şi articolelor despre Vâlcea, sem nate Aurelian Sacerdoţeanu, au stat docum entele din arhivele rom âneşti 6. Statutele şi regulamentele Căm inului C ultural “M atei Basarab” - afirm a A urelian Sacerdoţeanu - au fost formulate după m odelul celor ale Ligii pentru U nitatea Culturală a tuturor Rom ânilor, discutate şi aprobate de mem brii fondatori în şedinţa de Ia 6 septem brie 1925, ţinută în C osteşti’ 1. C ele trei docum ente, pe care le publicăm mai jo s integral, în ortografia timpului, devin o im portantă sursă şi călăuză pentru intelectualii interesaţi să zidească aşezăminte culturale, de genul celui prezentat, în sate şi comune din judeţul Vâlcea. S T A T U T E L E C Ă M IN U L U I C U L T U R A L M A T E I BASARAB a p ro b a te de m em b rii fo n d a to ri în şed in ţa din 20 a u g u st 1925, ţin u tă în co m u n a C osteşti C ap. I. în fiin ţa re a şi scopul Art. 1. Se înfiinţează căminul cultural Matei Basarab, liber şi de sine stătător, cu sediul în com una Costeşti, satul Feregile, judeţul Vâlcea. Art. 2. Nim eni nu are drept asupra sa, decât controlul legilor şi regulamentelor în vigoare relative la aşezăm intele similare. Art. 3. Scopul pe care îl urm ăreşte este de a cultiva sentim ente naţionale, morale şi industrial-com erciale în sânul poporului local şi din alte părţi pe unde se vor duce membrii săi, sau la aceia care ei înşişi vor veni aici la sediul seu. Art. 4. Pentru ajungerea acestora se va lucra prin conferinţe, şezători populare, teatru educativ, predici, ş.a. 1-10 v. 5 V MuAe.,Monumentele Bistriţei văzute de Aurelian Sacerdoţeanu. în „O ltenia - Studii. Documente, Culegeri”, Seria a IlI-a, an IV, nr. 1-2, Editura Scorillo, Craiova, 2000, p. 126-141. C. Tamaş, P. Petria, Aurelian Sacerdoţeanu Documentar bibliografic, Editura Conpnys, Râmnicu Vâlcea, 1995, p. 10-41; Vezi şi D. Andronie, Vâlcea In opera lui Aurelian Sacerdoţeanu, în “Pagini din Antologia Culturii Vâlcene", Nr. 2, Râmnicu Vâlcea, 2001, p- 6-7. Direcţia Judeţeană Vâlcea a Arhivelor Naţionale, bondul Familial Sacerdoţeanu, dos.31/1925, f-
9.
STUDII VÂLCENE
AII
r T? ° bt!bliotec,^ P0Pulară sub numele de casa de cetire “N. Iorga” a Căminului Cultural “Matei Basarab . C a p . II. M ijlo a c e d e su s ţin e re A rt-.6- Se va susţine prin m unca m em brilor conducători şi a m em brilor activi prin u rm ătoarele: a) C otizaţii b) D onaţii c) Serbări d) C h ete publice e) şi m icul profit de la intreprinderi de librărie sau altele pe care le va avea căm inul, precum şi din alte m ijloace legale. Art- 7. A tât fondul num eric cât şi orice avere m obilă şi im obilă pe care o va dobândi în tim pul funcţionării sale, v or fi adm inistrate de com itetul de conducere conform regulam entului şi vor fi în întregim e avere a căminului. C a p . II I. C o n d u c e r e a Art. 8. C om itetul de conducere va fi compus din: a/ 1) U n preşedinte de onoare propus; 2) U n preşedinte activ ales; 3) U n vicepreşedinte; 4) U n casier; 5) U n secretar; 6) Un bibliotecar; 7) Şase m em bri activi, pe lângă care figurează şi 8) Doi cenzori. b/ La nevoe se vor mai alege, propuşi adunării generale de Comitetul de conducere, atâţia noi m em bri câţi vor fi ceruţi de împrejurări. d Ori şi ce com itet ales durează doi ani, modificându-se în cazuri excepţionale prin întrunirea C om itetului. Art. 9. în am ănunt datoriile şi drepturile fiecăruia le va indica regulamentul special. Cap. IV. D ispozitiuni generale Art. 1Q. Sunt socotiţi mem bri toţi aceia care ajută căminul sub orice formă şi membri de onoare aceia al căror sprijin c cerut de cămin. Art. 11. D urata sa fiind nelim itată căminul prin organele sale se foloseşte de toată averea sa iar dacă se va desfiinţa prin forţa împrejurărilor toată averea lui mobilă şi imobilă va trece de drept casei şcoalclor, iar biblioteca şcoalei primare locale sau conform regulam entului. Art. 12. M em b rii fondatori sunt şi rămân: D-nii Fenelon Sacerdoţeanu, Aurelian Sacerdoţeanu, Gh. Bobei, Gr. Grigorcscu, N. Opriţoiu, Anton Stoicănescu, Severian Constantinescu, Gh. Pretorian, C.C. Pctrulian, Gavriil Sacerdoţeanu, D. Dogăroiu.
478
STUDII VÂLCENE REGULAM ENTUL C ă m in u lu i C u ltu ra l “ M atei B a s a ra b ” a p ro b a t de m e m b rii fo n d a to ri în şe d in ţa d in 6 se p te m b rie 1925 ţin u tă în co m u n a C o steşti V âlcea
Cap. I. înfiin ţarea scopul si sediul Art. 1. Se înfiinţează căm inul cultural “M atei B asarab” liber şi de sine stătător. Art. 2. Scopul pe care îl urm ăreşte este de a cultiva sentim ente naţionale, m orale şi industrial-com erciale în sânul poporului local şi din alte părţi pe unde se vor duce m em brii săi, sau la aceia care ci înşişi vor veni aici la sediul său. Art. 3. M ijloacele principale pentru ajungerea acestui scop sunt urm ătoarele: a) sprijinirea lui prin presă, conferinţe şi întruniri; b) ajutorarea şi sprijinirea oricărei instituţii de cultură naţională; c) şezători populare; d) teatru educativ; e) predici; f) sprijinirea şi răspândirea oricărei scrieri de natură a înlesni ajungerea scopului căm inului; g) sărbătorirea datelor însem nate din trecutul rom ânilor; h) com em orarea m arilor bărbaţi dispăruţi ai neam ului şi sărbătorirea marilor bărbaţi actuali; i) înfiinţarea unui m uzeu local. Art. 4. Toate acestea sunt orânduite de preşedintele căm inului în unire cu membrii oriunde este nevoie de bani sau numai de el singur dacă nu necesită fonduri. Art. 5. Se înfiinţează biblioteca populară sub num ele de: C asa de citire “N. Iorga” a căminul cultural “M atei B asarab” cu acelaşi scop sub urm ătoarea adm inistrare: a) se conduce de un bibliotecar ales odată cu toţi m em brii căm inului; b) cărţile sunt catalogate de el şi are direct răspunderea lor; c) ele provin din donaţii particulare sau cum părate din fondurile căminului rezervate pentru acest lucru; d) se folosesc de orice persoană care îndeplineşte condiţiunea de membru cotizator. Ele pot fi luate acasă; e) în caz de pierdere cetitorul este obligat a o cum păra în dublu exemplar în aceeaşi ediţie sau în caz că nu se mai găseşte este dator a dărui bibliotecii alte zece cărţi de aceeaşi valoare literară fixate de membrii căm inului, nu pierde însă dreptul de a se folosi de cărţi şi mai departe; f) ziarele şi revistele în curs de apariţie vor ti folosite num eric numai în sala de lectură în prezenţa bibliotecarului sau custodelui însărcinat de el, iar acasă se folosesc în schimbul unei garanţii de dubla valoare a costului acelui număr; g) revistele şi ziarele catalogate sau legate nu se mai îm prum ută acasă sub nici un motiv;
snnn
vA
h) nim eni nu poale lua cu sine dccAl cel mull trei ci\r|i la înapoierea O ro ra va puica lua altele; i) reaua întreţinere şi deteriorarea cărţilor, obligă pe cititor a o cumpăr» în exem plar nou din aceiaşi ediţie sau a o lega după alegere; j) o carte sau revistă prea m ult uzată va 11 scoasă din uz, răm ănând în bibliotecă la acelaşi num ăr spre a se m enţine num ele donatorului, iar bibliotecarul va aviza C om itetul să se cum pere alt exem plar spre a circula şi care va ti trecut la alt număr; 5: Sub rezerva celor ce se vor înfiinţa în viitor ca: ateliere de artă naţională a căror organizare va avea loc sub acest articol în aliniatele...(se vor fixa în viitor). A r k L C ăm inul la sediul său organizează un mic com erţ de librărie putând executa: a) vânzări de cărţi lolositoarc poporului, asem enea reviste şi alte lucruri de librărie şi papctăric; b) putând face com enzi pentru aceia care doresc anum ite cărţi; c) să facă abonam ente cetitorilor bibliotecii, care doresc a avea o revistă sau foae acasă; abonam entele să se facă sub numele căminului şi cetitorul Ic va lua de la bibliotecă. Art. X. a) C ăm inul poate să aibă şi secţiuni sau filiale în alte comune, câte una de fiecare; ele se pot form a cu orice num ăr de membri care trece de trei şi sunt lără nici o îndatorire afară de m em bri care sunt rugaţi a da concurs centrului atunci când li se va cere; fiecare secţiune plăteşte la afiliere o sum ă de dou zeci de Ici; b) Secţiunea ce conduce după statutele şi regulamentul centrului prin care lucrează cu un comitet local iar dacă numărul m em brilor nu c suficient secţiunea lucrează cu com itetul central. c) în caz de nevoie, la apelul centrului secţiunile sunt rugate a-1 ajuta cu tot ce pot. Art. 9. Sediul căm inului este în com una Costeşti satul Feregile, judeţul Vâlcea. C ap . II. M ijloace de su tin e re Art. 10. Se va suţine prin munca m em brilor conducători şi a mem brilor activi şi cotizatori prin urm ătoarele: a) cotizaţii; b) donaţii; c) serbări; d) chete publice şi e) m icul profit de la intreprinderi de librărie sau altele pe care le va avea căm inul, precum şi din alte mijloace legale astfel: cotizaţiile celor mai de sus şi ale tuturor celor care doresc a face parte dintre membrii cotizatori ai căminului, plătind mai întâi o taxa de înscriere odată pentru totdeauna de la 10 lei în sus, şi o cotizaţie lunară de 2 lei; ea poate fi plătită pe orice termen înainte din venitul reprezentaţiilor teatrale sau m uzicale, baluri conferinţe cu plata de intrare, chetele publice sunt făcute de mem brii comitetului în zile de sărbătoare sau la serbări ocazionale. Art. 11. C asierul com itetului de conducere este obligat a capitaliza în fiecare an cel
480
STUDII VÂLCENE
puţin a 10-a parte din venitul net al căm inului, care va constitui fondul inalienabil al lui. Fondul se va plasa în efecte pubilce. A cest fond nu se va putea atinge decât pentru niscaiva cheltuieli cu totul neprevăzute şi de o necesitate excepţional de im perioasă sau pentru un local public. Art. 12. C asierul com itetului de conducere va alcătui pentru flecare an un proiect de buget, bazat pe veniturile anului trecut, pe care îl va supune deliberării com itetului în luna decem brie. Art. 13. B iblioteca se m enţine prin donaţii sau cărţi direct cum părate de cămin. A rt. 14. C elelate aşezăm inte care vor lua fiinţă se vor susţine prin aceleaşi mijloace.
C a p .III . A d m ite re a , d a to riile si d re p tu rile m e m b rilo r c ă m in u lu i Art. 15. a) N um ai rom âni pot fi m em bri ai căm inului; b) S ingură exprim area dorinţei în orice m od ar fi m anifestată, obligă p com itet a prim i printre m em brii săi pe orice rom ân fară deosebire de sex, de vârstă, de ocupaţie sau de locul naşterii care se obligă a respecta statutele de faţă. El va fi înscris în calendar. Art. 16. D acă com itetul pentru un m otiv oricare scris pe cererea de înscriere nu ar voi să adm ită pe cineva m em bru, acesta are dreptul de a apela la cea dintâi adunare, care va decide fară discuţie şi cu vot asupra adm iterii sau neadm iterii sale. In secţiuni sau filiale doritorul va apela la centru. Art. 17. Fiecare m em bru este dator să plătească la înscierea sa o taxă de la 10 lei în sus şi o contribuţie perm anentă de doi lei pe lună sub num ele de cotizaţie. M em brii care se reînscriu vor putea fi scutiţi de taxa de înscriere dacă o cer. O rice student şi elev de la orice şcoală din ţară sunt scutiţi de taxa de îscriere dacă sunt lipsiţi de m ijloace. Art. 18. La înscrierea sa m em brul prim eşte o carte pe num ele său din partea casierului care-i va servi pentru constatarea identităţii sale. Art. 19. O rice m em bru este dator a se devota scopului căm inului şi a-1 susţine peste tot şi pretutindeni. Art. 20 a) O rice m em bru este dator să îştiinţeze pe casierul secţiunei sale de scimbarea locuinţei; b) în caz de m utare de la o secţiune la alta, m em brul este dator să înştiinţeze am ândouă secţiunile despre această îm prejurare. Art. 21. M em brul care nu-şi va achita cotizaţiile tim p de şase luni de zile şi nu o va face nici în urm a som aţiei ce-i va face preşedintele Căm inului la secţiuni, va putea fi şters din Căm in de către com itetul respectiv după îm plinirea şi celei de a şaptea lună de la cea din urm ă plată efectuată. Art. 22. M em brul care nu-şi va achita cotizaţiile sale pe trim estrul care precede adunările, nu poate să ia parte nici la discuţiunile lor. Ca să poată lua parte la vot trebuie să facă parte din Căm in de cel puţin 6 luni (şase luni). M em brii scutiţi de taxa de înscriere ca să poată lua parte la vot vor trebui să facă parte din C ăm in şi să-şi fi plătit cotizaţia regulat pe un an înainte de adunare.
STUDII VÂLCENE ________________________________________
481
C a p . IV. A dm in istratoru l si conducerea C ăm in,,!.,; A rt. 2 3 - C o m itetul de conducere va fi com pus din: a. 1) un p reşed in te de onoare propus; 2) un p reşed in te activ ales; 3) un v icepreşedinte; 4) un casier; 5) un secretar; 6) un bibliotecar; 7 )şase m em bri activi, pe lângă care figurează şi 8 )doi cenzori. b. La nevoe se vor mai alege, propuşi adunării generale de com itetul de conducere, atâţia noi m em bri câţi vor fi ceruţi de îm prejurări. c. Ori şi ce co m itet ales durează doi ani, m odificându-se în cazuri excepţionale prin întrunirea com itetului. d. C o m itetele îşi pot anexa după trebuinţă un personal ajutător pentru lucrările de cancelarie şi contabilitate. Art. 24. C ăm inul are un preşedinte de onoare care nu intră în numărul m em brilor com itetului şi care nu are nevoe să fie din localitate, el e proclam at de comitet. A rt. 25. Se aleg doi cenzori de adunare pe lângă comitet, ei vor controla în mod perm anent gestiunea financiară a comitetului. C ap. V. D espre adunările Căminului Art. 26. a) C ăm inul ţine o adunare generală în luna august, în care secretarul şi casierul vor face flecare în parte o scurtă dare de seamă de mişcarea de peste an a căm inului, relativă la atribuţiile lor. b) Tot astfel şi orice secţiune care va trimite un rezum at şi centrului. Art. 27. C om itetul este obligat a se întruni în fiecare lună odată. Acestea sunt adunări ordinare ale com itetului, el însă se mai poate întruni ori de câte ori este nevoie în adunări extraordinare tot astfel şi secţiunile. în caz de sunt convocate de centru şi secţiunile atunci prezidează adunarea preşedintele centrului. Art. 28. A dunările vor fi prezidate de preşedinte, iar în lipsa lui de vicepreşedinte, în caz când nu va fi nici el, atunci se prezidează de persoana designată de adunare. Art. 29. D atele ţinerii adunărilor se fixează de comitet sau de oricare din membri în num ăr de trei. Invitaţiunilc la adunările generale se vor face prin ziare ori personal unde e cu putinţă, cu cel puţin 15 zile înainte; în adunările comitetului cu adresă de convocare pe care o sem nează toţi cei convocaţi; la orice convocare se arată ziua, ora şi locul întrunirii precum şi chestiunile care sunt la ordinea zilei. Art. 30. în caz când nu s-ar prezenta la adunare o treime din membrii sccţiunei ea se amână exact peste o săptăm ână, când va ţinea şedinţa cu oricâţi membri vor fi prezenţi. Dar adunarea com itetului se va putea ţine numai cu două treimi minimum, pe când adunările extraordinare ale comitetului se pot tine cu orice număr de membri, dacă este preşedintele sau vicepreşedintele ori secretarul.
482
STUDII VÂLCENE
—r*~ A dunările îşi iau deciziunile lor cu m ajoritatea de voturi a m em brilor prezenţi. Secretarul va dresa proces-verbal (arătând pe scurt subiectele care s-au tratat şi hotărârile ce s-au luat, care se va iscăli de toţi mem brii comitetului prezenţi la adunare şi de aceia care nu au putut veni însă au lăsat înscris că aderă la cele discutate: foaia de adeziune se va trece la dosar. Art. 32. F iecare m em bru are dreptul să ceară cuvântul asupra chestiunilor care sunt la ordinea zilei şi să propună am endam ente. Nu i se poate acorda însă cuvântul mai mult de două ori asupra aceleiaşi chestiuni. A lte chestiuni, decât acelea care sunt la ordinea zilei, nu se pot discuta în nici o adunare. M em brii însă au dreptul să facă propuneri străine de chestiunile la ordinea zilei. în cazul acesta propunerea trebuie făcută în scris şi iscălită de cel puţin zece membri de faţă în adunare şi înaintată preşedintelui. Preşedintele o va supune com itetului în cea dintâi a sa şedinţă şi dacă comitetul va adm ite propUrterea cu m ajoritatea de voturi ea se va pune la ordinea zilei în cea mai apropiată adunare. Cu toate acestea se poate lua în discuţie im ediată orice propunere susţinută de două treim i dintre m em brii adunării. Art. 33. Preşedintele nu poate să refuze cuvântul vreunui membru înscris pentru a vorbi nici să închidă discuţiunea de la sine. Asupra fiecărei chestiuni trebuie să se asculte cel puţin un m em bru pentru şi contra afară numai dacă n-a cerut nimeni cuvântul. Când se va cere închiderea discuţiuniide cel puţin zece membri ea nu se poate pune la vot până ce nu va fi vorbit un m em bru pentru şi unu contra. Art. 34. afară de aceste adunări Căminul va ţine un congres anual în luna iulie sau august, a cărui zi se va fixa de comitetul central. Congresul se va compune din delegaţii secţiunilor în proporţie de unul la douăzeci şi cinci mem bri. Pot asista şi ceilalţi membri, dar numai cu un vot consultativ. Congresul se va ţine la Costeşti. Când o secţiune ar cere să se ţină la sediul său, comitetul central va hotărâ când ar găsi că este în interesul său. Art. 35. La congres vor fi intraţi toţi membri Căminului prin orice mijloc prielnic, cu o lună înainte. Art. 36. Congresul va fi presidat de preşedintele de onoare, când el va fi de faţă, în lipsa lui prezidează preşedintele comitetului central, asistat de patru preşedinţi ai (centrelor) secţiunilor aleşi în adunare. întâm plându-se a nu fi de faţă îndestui preşedinţi, congresul alege pe oricine ar voi în locul lor. Art. 37. în congres, comitetul central va face o scurtă dare de seamă asupra activităţii întregi, de peste an a Căminului. Cenzorii vor prezenta un raport scurt asupra stării financiare a comitetului fără a putea să intre în amănunţimile cheltuielilor. Art. 38. Toate celelalte dispoziţiuni relative la adunări se aplică şi la congres. Art. 39. Comitetul central poate organiza după împrejurări cu ocazia ţinerii congresului, petreceri populare, concerte, reprezentaţii teatrale, conferinţe şi alte e. Totodată toţi membrii din toate secţiunile într-o zi hotărâtă de comitetul central vor invi a poporul şi vor face un pelerinagiu la mormâtul voevodului Matei Basarab a
STUDII VÂLCENE
483
M onastire A rnota obligatoriu în fiecare an. C ap . V I, D espre aleg e rea co m itetelo r A1*' C om itetele secţiunilor se aleg de către adunările generale respective. Ari- — ^ om itctul central precum şi eom isiunca eensorilor se aleg de congres. Pentru fiecare partidă se propun liste com plete cu candidaţi în numărului exact al membrilor; nu se prim esc candidaturi separate, listele se aleg în bloc. Ai,t.._4_^ C om itetclc astlel alese îşi numesc singure preşedinţi, vicepreşedinţi, secretari, casieri şi orice funcţionari ai lor. A*'1- 4-1*- om itctul precum şi eom isiunca eensorilor se aleg pe un termen de doi ani şi funcţionează întotdeauna până la alegerea celor nouă membri. Art. 44. M em brii com itetului precum şi censorii pot fi rcalcşi. Art. 45. M em brii com itetului trebuie să-şi aibă locuinţa în reşedinţa secţiunii din care fac parte. Art. 46. M em brii fondatori au însă dreptul de a răm âne în funcţiunea pe care o au, oricât tim p ar voi, neputând fi contra candidaţi atât timp cât îşi menţin candidatura şi oricând votul m ajorităţii lor dintre cei prezenţi în adunare este hotărâtor în chestiunea alegerilor. Ei pot aduce m em bri în com itetul central şi numai în funcţiuni deosebite orice persoană care doreşte a face parte din Cămin, indiferent de localitatea în care domiciliază, atâta tim p cât m ajoritatea funcţionarilor îi crede de cuvinţă. Art. 47. C ând adunările secţiunilor sau congresul Căminului nu vor aproba gestiunea com itetului respectiv, atunci întreg com itetul se va considera dem isionat în cea dintâi şedinţă sau în aceeaşi şedinţă, de va fi ultim a a adunării se va alege un nou comitet. Art. 48. Ori de câte ori în com itet se nasc neînţelegeri din pricina vreunui m em bru dm comitet, restul com itetului poate decide dacă poate să mai răm ână sau nu, dacă sunt în m ajoritate de două treim i, şi orice m em bru în astfel de situaţie se consideră demisionat, propunându-se alegerea altuia la prim a şedinţă urm ătoare, cl răm ânând numai membru fară funcţie. C a p . V II. D esp re d a to riile co m itetelo r şi ale een so rilo r Art. 49. Vor respecta art. 26-31 din prezentul regulament. Art. 50. C ensorii pot să asiste la toate şedinţele com itetului la care trebuie chemaţi. Asupra tuturor chestiunilor financiare ci iau parte la aceste şedinţe cu vot deliberativ asupra celorlalte insă num ai cu vot consultativ. Art. 51. Preşedinţii şi în lipsa lor vicepreşedinţii sunt datori să supravegheze toate lucrările com itetului din care fac parte şi a lua măsuri de îndreptare când vor constata vreo neregularitalc. Art. 52. C asierii vor ţine registre de mem brii sccţiunci respective şi vor trebui să adune regulat taxele şi cotizaţiile m em brilor. Iii vor libera: chitanţe dintr-un registru pentru orice sumă încasată, vor ţine registre dc venituri şi cheltuieli zilnice, dosare de chitanţe pentru plăţile efectuate şi orice alte lucrări relative la atribuţiile lor. Casierii sunt datori să dea seam ă comitetelor din caic tac parte despre starea
484
STUDII VÂLCENE
financiară oricând li se va cere. Art. 53. Secretarii vor ţine registre în regulă de corespondenţă şi de toate lucrările care cad în atribuţiunea lor. Art. 54. Censorii sunt datori să verifice starea casieriei cel puţin odată pe trim estru. Ei au dreptul să facă inspecţii, fiindcă sunt numai la centru, la secţiuni nu figurează cesori, oricărei casierii a secţiunilor, oricând ar voi şi sunt obligaţi a face cel puţin o inspecţie în doi ani fiecărei casierii, orice inspecţie poate fi tăcută şi numai de un censor. Art. 55. M em brii com itetului nu sunt retribuiţi; se poate totuşi ficsa o diurnă, atunci când va fi nevoe pentru zilele de şedinţă. Art. 56. N um ai casieriile, secretariatele şi bibliotecile pot să-şi ţie oam eni de ajutor plătiţi, care să fie însă dintre m em brii Căm inului. Art. 57. C om itetele pot să-şi închirieze un local atunci când necesităţile ar cere-o şi dacă nu li se va oferi un altul în mod gratuit spre a fi folosit; toate însă trebuie să tindă şi să m uncească pentru facerea unui local propriu. C a p . V III. D e sp re ra p o r tu rile d in tre secţiuni A rt. 58. T oate secţiunile îm preună form ează un singur corp, neavând nici una alte drepturi şi alte datorii decât cele prezentate prin regulam entul de faţă. A rt. 59. Solidaritatea dintre ele este reprezentată prin congrese şi prin ajutorul reciproc. Art. 60. Fiecare secţiune este datoare să-şi poarte singură cheltuielile de percepţie, de cancelarie şi orice alte cheltuieli de adm inistrare sau de serbări naţionale. C ap . IX . D isp o zitiu n i g e n erale A rt. 61. Sunt socotiţi m em bri toţi aceia care ajută căm inul sub orice form ă şi mebri de onoare aceia al căror sprijin e cerut de Cămin. A rt. 62. F iecare m em bru are carte de legitim aţie în care se specifică taxa de înscriere şi totodată cotizaţia pe cel puţin şase luni la înscriere. M em brilor de onoare li se trimite o carte de m em bru specială fară a fi nevoie de chitanţă (plăţi). Ei nu sunt supuşi la nici o taxă afară de cea ce binevocsc să doneze Căm inului. A rt. 63. Fiecare secţiune va avea un sigiliu rotund purtând pe marginea sa inscripţiunea “C ăm inul C ultural M atei Basarab C osteşti” , iar în m ijloc “ Secţiunea... (din com una)... Fiecare secţine va avea un steag com pus din culorile naţionale “albastru, galben, roşu şi purtând pe partea albastră inscritia mai m ultă lum ină ne câm pul galben inscripţia sigiliului C ăm inului, iar pe cel roşu, om enie, cinste, credinţă, iubire de patrie Se instituie de asem eni un fanion alb pentru toţi m em brii Căm inului, iar mai târziu o insignă de m etal cu m onogram a: M.B. şi inscripţia “ Spre zări nouă, Popor Român de jur îm prejur. A rt. 64. La orice procesiuni naţionale şi religioase, în orice parte a ţării, de se vor aţ a în îm prejurim i m em brii Căm inului vor fi în eorporc şi vor purta o c o c a r d ă instituita pentru acest lucru, din culorile naţionale cu inscripţia “U nitate şi spor rom ânilor .
STUDII VÂLCENE
485
Art._65. în caz când s-ar dizolva vreo secţiune întreaga ei avere va trece în casieria centrului. A rt._6 6 . D urata fiind nelim itată Căm inul prin organele sale se foloseşte de toată averea sa m obilă şi im obilă, iar dacă se va dizolva prin forţa îm prejurărilor, toată averea lui mobilă şi im obilă va trece de drept Casei Şcoalclor, iar biblioteca şcoalei prim are locale, sau va răm âne mai departe ca bibliotecă populară, sub numele de casa de cetire şi sfat N. Iorga, sub conducerea unui com itet ales de com ună; lucrul acesta poate fi hotărât şi de ultimul com itet dirigent, care se poate im pune dc com itet dirigent al acestei biblioteci. A fi- 67, Nici o m odificare de statute şi regulam ent nu se poate face decât din trei în trei luni. Art. 68. La m odificarea sau revizuirea statutelor şi regulam entelor nu se poate proceda decât: a) când ar cere-o cel puţin o treim e din com itetele secţiunilor; b) când ar cere-o com itetul central în unanim itate, şi c) când congresul ar propune-o cu m ajoritatea de trei pătrimi de voturi. Art. 69. O rice propunere de revizuire a statutelor şi regulam entelor trebuie să arate punctele asupra cărora se cere revizuirea şi propunerea trebuie să fie motivată. O revizuire generală a statutelor şi regulam entelor în întregul lor nu se poate pronunţa niciodată. Art. 70. N um ărul m em brilor fondatori însă nu se poate înmulţi şi nici m icşora şi sub nici un fel schim ba şi ei sunt şi răm ân: Fenelan Sacerdoţeanu, A urelian Sacerdoţeanu, Gh. Bobei, Gr. G rigorescu, N. O priţoiu, A nton Stoicănescu, Severian Constantinescu, Gh. Pretorian, C. C. Petrulian, G avril Sacerdoţeanu, D. Dogăroiu; orice altă persoană care doreşte să capete acest drept, trebuie să fie prim ită de întreg comitetul în unanim itate, iar de m em brii fondatori în întregim ea lor după ce mai întâi acela care doreşte donează bibliotecii căm inului un num ăr de cărţi ficsat decomitet şi numaide m inim um 500 lei ficsaţi tot de comitet. Art. 71. M odificarea statutelor şi regulam entelor se va face de delegaţii secţiunilor îm preună cu com itetul central cu ocazia congresului. Aceste statute şi regulam ente au fost formulate după ale k‘Ligei pentru Unitatea C ulturală a tuturor R om ânilor" discutate şi aprobate de membrii fondatori în şedinţa de la 6 septem brie 1925, ţinută în com una Costeşti, judeţul Vâlcea. Preşedinte (ss) A urelian Sacerdoţeanu Secretar (ss) Gr. G riogorescu M embri: (ss) Gh. Bobei (ss) N. Opriţoiu (ss) D. Dogăroiu (ss) C.C.Pctrulian (ss) Gavril Sacerdoţeanu (ss) Gh. Pretorian (ss) F. Sacerdoţeanu (ss) Severian Constantinescu
486
STUDII VÂLCENE
(ss) Anton Stoicănescu P rim ăria com unei C osteşti Plasa Horezu, iudetul Vâlcea Se certifică de noi preşedintele com isiei interim are a comunei C osteşti că iscăliturile persoanelor în num ăr de 11 (unsprezece) din prezentul act constitutiv, precum şi a declaraţiilor de prim ire ca m em bri în societate sunt adevărate. Preşedintele com itetului interim ar (ss) Severian C onstantinescu N otar (ss) Gh. Pavel D elegaţi (ss) A urelian Sacerdoţeanu (ss) Gr. G riogorescu (ss) S everian C onstantinescu A C T D E F U N D A Ţ IE Noi care ne vom iscăli mai jo s, astăzi 1 septem brie 1925, înfiinţăm pe baze legale C ăm inul C ultural M atei B asarab cu sediul în com una C osteşti judeţul V âlcea spre a fi de folos sătenilor. El este însă în continuare, căci adevărata lui înfiinţate datorează din A ugust 1921 când ne-am adunat tot noi cei mai de jos notaţi şi am pus bazele sale în mod spiritual. Şi ca să se ştie cine fondează aceasta anume: Gh. Bobei învăţător din comuna B ărbăteşti V âlcea, Severian C onstantinescu meseriaş, Gh. Pretorian învăţător Costeşti. C.C. Petrulian învăţător C osteşti, Gavril Sacerdoţeanu Budeşti V âlcea, D. DogăroiuB ărbăteşti. Deci noi aceştia întărim acest act de fundaţie prin propria noastră iscălitură: (ss) A urelian Sacerdoţeanu (ss) Gh. Bobei (ss) N. O priţoiu (ss) D. D ogăroiu (ss) C .C .Petrulian (ss) G avril Sacerdoţeanu (ss) Gr. G riogorescu (ss) Gh. Pretorian (ss) F. Sacerdoţeanu (ss) Severian C onstantinescu (ss) A nton Stoicănescu Prim ăria com unei C ostesti Plasa H orezu judeţul Vâlcea Se certifică dc noi preşedintele com isiei interim are a comunei Costeşti că iscăliturile persoanelor în num ăr de 11 (unsprezece) din prezentul act constitutiv, precum şi a declaraţiilor de prim ire ca m em bri în societate sunt adevărate. Preşedintele com itetului interim ar (şs) Severian Constantinescu N otar (ss) Gh. Pavel D elegaţi (ss) A urelian Sacerdoţeanu (ss) Gr. G riogorescu (ss) Severian C onstantinescu