Bătălia pentru sanctuar

47 devenit o mişcare mondială de restaurare şi finalizare a teologiei şi practicii apostolice. Odată cu apariţia adventismului modern, s-au născut imediat şi cele mai semnificative ideologii concurente: pe de o parte evoluţionismul şi ateismul marxist, pe de altă parte spiritismul modern şi ecumenismul.

Apocalipsa ne învaţă că în timpul sfârşitului urma să se vestească larg profeţia lui Daniel desigilată (Ap 10), că bucuria iniţială a descoperirii avea să se transforme într-o mare dezamăgire (v. 10), fiindcă nu putea veni sfârşitul fără avertizarea întregii lumi (v. 11) şi fără a veni mai întâi o lucrare de „măsurare” a Sanctuarului ceresc şi a închinătorilor lui Dumnezeu (11:1-2), de reaşezare a rostului Decalogului „iudaic” în teologia creştină a legământului (11:19). Apocalipsa anunţă că împlinirea timpului prezis de Daniel este ultimul chronos, ultima vreme profetică, şi nu mai trebuie aşteptată împlinirea unui nou termen profetic (10:6).

Aşezarea profeţiei din Apocalipsa 10-11 în paralel cu cea din Daniel 12 poate convinge pe oricine că ambele vorbesc despre acelaşi lucru, precum şi paralela dintre Apocalipsa 6:9-11 şi Daniel 8:13-14.