112
7.1. łinuta şi Postura (Shisei) Conform Micului DicŃionar enciclopedic, poziŃie înseamnă locul în care este plasat un lucru sau o persoană în raport cu altceva, cu un reper; iar postură – ansamblul poziŃiilor diverselor părŃi ale corpului între ele. Deşi predau tehnici de luptă, ŃoŃi profesorii susŃin că baza oricărei arte marŃiale e “Postura” statică, sau garda (Kamae). Distingem: postura obişnuită în picioare (Shizentai) şi în genunchi (Seiza); postura de gardă în picioare (figura 7.3) şi în genunchi. În artele marŃiale japoneze se acordă Posturii o importanŃă foarte mare, aproape enervantă pentru o minte apuseană. Orice începator ne-japonez are mari greutăŃi să respecte regulile repetate mereu şi mereu de profesorul nicicând mulŃumit: "Spinarea mai dreaptă! Umerii şi abdomenul mai relaxate! Genunchii mai îndoiŃi! Împinge fundul înainte!" etc. Elevul învaŃă să se relaxeze şi să-şi poziŃioneze corpul astfel ca greutatea diverselor sale părŃi să cadă sau să se îndrepte spre un singur Centru (Hara) – figura 7.1. În felul acesta corpul nu se mai opune gravitaŃiei, ci o foloseşte. Procesul de centrare este atât mental cât şi fizic. Elevul învaŃă să-şi coordoneze şi unifice corpul cu mintea, astfel încât să poată funcŃiona netulburat de eventuale forŃe sau influenŃe exterioare potrivnice – indiferent că au forma unui atac corporal, verbal sau mintal. Postura de bază în picioare este triunghiulară (tetraedrică) – Sangaku, figura 7.2. Morfologia corpului unui european nu este la fel cu cea a unui asiatic. Umerii unui oriental coboară de la gât în diagonală, pe când ai europeanului fac 900 cu gâtul. În loc să folosescă şoldurile, europeanul are tendinŃa să folosească umerii, ridicându-i. Deoarece europenii sunt nevoiŃi să facă un efort suplimentar spre a-şi Ńine umerii coborâŃi şi a folosi şoldurile, ei învaŃă mai greu Aikido.
łinuta, postura şi garda urmăresc realizarea unei stabilităŃi foarte mobile, care să creeze capacitatea de a răspunde energic şi eficient unui atac. Când un specialist în Aikido ia postura de gardă, îşi concentrează şi coboară Ki-ul spre sol, ceea ce îl face să devină imposibil de urnit sau ridicat (vezi # 8.5.4). În continuare el se va mişca sau apăra, dacă socoteşte necesar, numai pornind de la această stabilitate. Postura este doar o fază pregătitoare pentru deplasare – vezi # 7.2. Coloana vertebrală (care Ńine de la noadă până în creştetul capului) se va Ńine cât mai dreaptă şi verticală, dar flexibilă. Ea are de obicei trei curburi naturale: lordoza cervicală (zona cefei), cifoza dorsală (zona omoplaŃilor) şi lordoza lombară (în spatele ombilicului) – figura 7.4. Sarcina oricărui elev este să-şi îndrepte cât mai bine cele trei curburi, astfel încât să dea impresia că “a înghiŃit un băŃ”. Curbura lombară se corectează strângând fesele şi ridicând pelvisul (anusul să privească înainte, la orizontală, chiar spre cer), cea dorsală prin realizarea senzaŃiei de întinderea coloanei (capetele coloanei să fie trase de Cer şi de Pământ), iar cervicala - apropiind bărbia de mărul lui Adam, sau păstrând mereu ceafa lipită de guler. Strădania de a menŃine coloana dreaptă este o sarcină permanentă, care însă nu se realizează prin încordarea exagerată a unor muşchi, ci dimpotrivă, cu un minim de încordare. Mintea bate fundul, aşa că preocuparea permanentă faŃă de problemă este chiar mai importantă decât efortul fizic respectiv.
Tălpile vor fi bine şi complet apăsate pe sol, pe Tatami (figura 7.2). 70% - 90% din greutatea corpului stă pe piciorul din faŃă, restul pe cel din spate. Greutatea nu se distribuie uniform pe toată suprafaŃa tălpii, ci este concentrată spre vârful labei. Genunchii stau îndoiŃi, corpul este mereu coborât. În felul acesta, corpul va fi în stare fără nici un fel de întârziere să sară, să se retragă, să se rotească sau să se ferească la apariŃia unui pericol. Pe lângă viteza mai mare de reacŃie, această postură asigură şi o respiraŃie mai bună. Păstrează mereu stabilitatea posturii: dacă trebuie să ajungi jos – îndoaie genunchii; dacă trebuie să ajungi mai departe – fă un pas. Păstrează mereu corpul deasupra labelor – posturile gen Kiba Dachi (călăreŃul) nu sunt bune pentru Aikido.