Vârsta inocenţei

Vârsta Inocenţei Revista Grupului Şcolar Roznov

Anul VIII, Numerele 14-15, aprilie 2011

Învăţământ primar şi gimnazial

Cuprins

Vârsta inocenţei

Didactic Page

2 – 16 Page 17 – 24

Eveniment

Page 27 – 42

Monden şcolar

Divertisment Page 25 – 26 Cred Doamne Page 43 – 45

Revista Vârsta inocenţei – Grup Şcolar Roznov Nr. 14-15 An şcolar 2010-2011 ISSN 1843 - 7753

1|Page

Didactic

Vârsta inocenţei

Motto: Azi când a mea iubire e-atâta de curată (...)

Când dorul meu e-atâta de adânc şi-atât de sfânt (...)

Azi văd din a ta vorbă că nu mă înţelegi!

Mihai Eminescu, Nu mă înţelegi Iubirea eminesciană nu este numai cântec, ci este meditaţie, dramă sfâşietoare, cataclism cosmic, bucurie şi durere, puritate şi lumină de lună. Pentru Eminescu, iubirea nu este o relaţie întâmplătoare sau durabilă, ci se înscrie în ordinea cosmică, în principiile fundamentale ale lumii, este similară cu aspiraţia spre ideal şi căderea în nefiinţă. În numele acestui ideal de iubire, poetul respinge mediocritatea şi meschinăria, minciuna, neputinţa de a depăşi condiţia biologică, fuga după aparenţe şi indiferenţa faţă de puritatea sentimentului. Dragostea, aşa cum o visa poetul, este condiţia indispensabilă a vieţii spirituale, a creaţiei.

Vraja şi magia vechilor astrologii, a mitologiilor şi credinţelor populare devin la Eminescu visare şi contemplaţie, străbătute de un fior metafizic, de un sens al misterului.

Contemplaţia eminesciană identifică pierderea iubitei, ca dramă individuală, cu extincţia cosmică. Geniul eminescian a plasat în centrul poeziei sale creatorul de geniu condiţionat de iubire. Aşa a rezultat motivul „neînţelegerii în iubire”.

Când poetul regreta vremea tinereţii, o făcea pentru iubirea din mijlocul naturii, al codrului – simbol al eternităţii vieţii.

Răspunzând unei astfel de iubiri, femeia simboliza însăşi bucuria de a trăi, fericirea vieţii împlinite. Momentele fericite se asociază cu un cadru natural, aflat în deplină armonie cu stările sufleteşti ale poetului.

Poeziile din această perioadă, 18761877, (Dorinţa, Lacul, Sara pe deal, Floare

albastră, Crăiasa din poveşti, O, rămâi etc.) exprimă puterea de iluzionare, starea de visare, de aspiraţie spre fericire, poetul crezând cu ardoare în posibilitatea unei iubiri desăvârşite. Natura este feerică, ocrotitoare, caldă, iar iubita este mângâietoare, şăgalnică, ispititoare.

A doua etapă a liricii erotice (18771883), se defineşte prin profunzimea filozofică a sentimentului de iubire, ceea ce dă creaţiilor din această perioadă scepticism, melancolie, provocate de dezamăgirea eului liric, aflat mereu în căutarea idealului de iubire. În poeziile din această perioadă (Departe sunt de tine..., De câte ori iubito..., Trecut-au anii, Şi dacă..., Afară-i toamnă, De ce nu-mi vii?, Atât de fragedă, Pe lângă plopii fără soţ) domină deziluzia provocată de neîmplinirea visului de iubire ideală.

Acestei atitudini fundamentale îi corespunde o natură tristă (plopi singuratici, ploi reci, cameră pustie), iar iubita este rece, străină, statuară. Însă iubirea este şi o chemare a absolutului: este dor pur. Şi nu îşi are hotarele pe pământ, ci în cer. În poezia Peste vârfuri, Eminescu exprimă dorul în esenţa lui cea mai pură: năzuinţa către o „împlinire”, pe care noi o căutăm aici pe pământ, fără a ajunge vreodată la ea, căci a o atinge ar însemna a realiza Absolutul. Este aceeaşi dorinţă care îl apleacă pe Dumnezeu asupra făpturii sale şi care se numeşte, şi ea, iubire.

Prof. Oana Ilarie

2|Page

Didactic

Vârsta inocenţei

În procesul de învăţare multe sunt momentele de satisfacţie şi bucurie pe care le trăiesc cei implicaţi, dar maxima încărcătură emoţională se dezvoltă în timpul serbărilor şcolare.

Această plăcere am simţit-o atât în calitate de părinte, participând la serbările copilului meu, dar şi realizând serbări cu generaţii de elevi, în diverse ocazii: sfârşitul clasei I, sfârşitul clasei a IV-a, Moş Crăciun, ziua de 1 Iunie, etc.

Importanţa unor asemenea festivităţi este deosebită pentru că: ele lărgesc orizontul spiritual al elevilor şi contribuie la acumularea de noi cunoştinţe; îmbogăţesc şi remontează viaţa afectivă stimulând sentimente nebănuite sau dezvoltând pe cele slab manifestate anterior; contribuie la dezvoltarea simţului de răspundere, prin dorinţa de reuşită; favorizează concentrarea atenţiei pe parcursul desfăşurării programului; prezenţa spectatorilor (părinţi, bunici, cadre didactice) trezeşte în copil energia de a învinge timiditatea, stimulează independenţa de acţiune.

Pentru ca elevii să-şi motiveze participarea la această aleasă activitate este foarte importantă atmosfera realizată în timpul repetiţiilor, caracterizată prin bună dispoziţie, dar şi prin seriozitate.

Serbările copilăriei, momentele acestea de maximă bucurie, atât pentru copii, cât şi pentru părinţi, întăresc şi fortifică sufletele viitorilor adulţi. Toate acestea aduc lumină în suflete, dau aripi imaginaţiei, entuziasmului şi stimulează gândirea creatoare.

Serbările şcolare sunt un izvor de bucurii şi satisfacţii care creează copiilor stare de bună dispoziţie favorabilă atât dezvoltării psihice, fizice cât şi estetice.

Copiii trebuie să interpreteze diferite roluri: cântăreţ, dansator, povestitor, creator de obiecte artizanale formându-şi sau perfecţionându-şi o serie de abilităţi artistice.

Această serbare a fost prilej de bucurie pentru sufletul nostru şi al invitaţilor, mijloc de păstrare al tradiţiilor specifice Crăciunului.

Inst. Monica Drângu

3|Page

Didactic

Vârsta inocenţei

MOTO: „A înţelege natura înseamnă a înţelege viitorul, dar a face ceva pentru salvarea naturii atât de ameninţată azi, înseamnă a contribui la fericirea omenirii”. (Eugen A. Pora) Pădurea reprezintă o parte a mediului înconjurător de o importanţă vitală în păstrarea echilibrului ecologic. În România, în ultimii ani se observă o scădere a suprafeţelor împădurite, ceea ce provoacă îngrijorarea tuturor.

Astfel defrişările masive în vederea industrializării lemnului degradează atât podoaba Carpaţilor cât şi habitatul animalelor sălbatice, iar multe aşezări omeneşti au şi ele de suferit datorită alunecărilor de teren ce au loc în urma tăierii copacilor.

Supravieţuirea pădurilor depinde de noi toţi. Dacă se doreşte cu adevărat se poate ca atât România cât şi omenirea în

general, să nu neglijeze „plămânii” producători de oxigen.

Astfel elevii clasei I C, îndrumaţi de doamna prof.

Dumitraşcu Elena, au ales să se înscrie în programul internaţional „Să învăţăm despre pădure”.

Scopul acestui proiect este de a educa elevii în sensul conservării şi protejării pădurii, ca sursă vitală de oxigen şi încurajarea acestora în găsirea de soluţii pentru rezolvarea problemelor legate de mediu. În cadrul proiectului, în luna ianuarie am avut o activitate de educaţie plastică cu tema „SALVAŢI BRADUL DE CRĂCIUN!”. Elevii au realizat picturi deosebite pe această temă.

Prof. înv. primar Elena Dumitraşcu

4|Page

Didactic

Vârsta inocenţei

Să păstrăm câteva din valorile spiritualităţii poporului roman (activitate culturală, educativă şi artistică)

În fiecare an, cu ocazia sărbătorilor de iarnă organizez cu şcolarii mei un colaj de datini şi obiceiuri tradiţionale, care fac parte din spiritualitatea poporului roman şi care sunt o emanaţie a eternului univers al tradiţiilor autohtone.

Scopul unor asemenea activităţi este acela de a păstra vii şi nealterate aceste obiceiuri transmise din moşi strămoşi, de a le face cunoscute fiecărei generaţii de elevi şi de a le trezi acestora dorinţa de a le învăţa, practica şi transmite la rândul lor generaţiilor următoare.

Activitatea de anul acesta s-a desfăşurat în cadrul comisiei metodice a învăţătorilor de la Grupul Şcolar Roznov, într-o atmosferă deosebită, în sala CDI. Colajul de datini şi tradiţii s-a axat pe mai multe directii: culturală, educativă şi artistică.

Micii artisti s-au implicat din punct de vedere emoţional foarte mult, reuşind astfel să transmită spectatorilor - colegi, învăţători, directori şi părinţi - trăirile personale.

Să mergem la teatru! (activitate culturală, educativă şi artistică) E iarnă.

Zi de Gerar, cu zapadă ici-colo, cu temperaturi scăzute. Soarele strălucitor pătrunde cu îndrăzneală prin ferestrele claselor cu şcolari. Le mângăie căpşoarele cu fete senine şi vesele, mânuţele care scriu, cărţile şi caietele de pe bancă.

Peste o oră, clasele vor rămâne pustii. Astăzi vom merge la TEATRU. Ora 11:30. Sosesc autocarele cu care ne vom deplasa la Piatra Neamţ. Elevii radiază de bucurie, abia aşteaptă îmbarcarea.

Ora 12:30. Ne oprim în faţa Casei de Cultura din Piatra Neamt, coborâm, ne organizăm şi, plini de emoţie, intrăm în sala mare, luminoasă, cufundată într-o linişte adâncă.

Fiecare mic spectator îşi ocupă locul rezervat şcolii noastre. Mai vin şi alţi elevi de la şcolile din oraş.

5|Page

Didactic

Vârsta inocenţei

Sala freamată de zumzetul atâtor glasuri pure şi nevinovate. Atmosfera veselă şi destinsă, cadru deosebit pentru desfăşurarea activităţii noastre extraşcolare.

Vom viziona spectacolul Dănilă Prepeleac de Ion Creanga, în interpretarea unui grup de actori de la Teatrul V.I. Popa din Barlad.

Luminile se sting, bate gongul şi spectacolul începe.

Atmosfera incendiară!

Înv. Rodica Neamţu

SĂ ÎNVĂŢĂM DESPRE PĂDURE: PROTEJEAZĂ ŞI IUBEŞTE NATURA! Ce poate fi mai frumos decât să ai în jurul tău un mediu sănătos? Ce poate fi mai important decât să trăieşti într-o societate care protejează natura şi resursele ei?

Am ales să ne înscriem în programul LeAF deoarece protecţia mediului a fost şi este una din priorităţile noastre. Protecţia mediului trebuie să fie preocuparea fiecăruia dintre noi.

Resursele naturale ale planetei sunt pe zi ce trece tot mai puţine, astfel se întrevede epuizarea unora dintre ele. Cu toate acestea, un comportament responsabil din partea noastră, a tuturor, poate aduce beneficii mari. Împreună vom înţelege că trăim pe aceeaşi planetă de care trebuie să avem grijă noi toţi.

Ceea ce natura a creat în milioane de ani, se poate distruge în câteva zile, luni sau ani.

Pentru a evita distrugerea mediului trebuie să cunoaştem legile acestuia şi să acţionăm în conformitate cu ele, trebuie să învăţăm să protejăm, să ocrotim şi să conservăm elementele mediului natural, să avem o atitudine critică faţă de cei care poluează orice element al mediului, să iniţiem campanii

6|Page

Didactic

Vârsta inocenţei

pentru protejarea mediului, să realizăm activităţi de menţinere a curăţeniei..Nu trebuie să uităm: „Omul nu poate supravieţui fără natură, pe când natura poate exista şi fără prezenţa omului”. În cadrul acestui proiect elevii clasei a III-a A, îndrumaţi de prof. înv. primar Monica Jbanca au desfăşurat o activitate în luna aprilie 2010, în parteneriat cu Ocolul Silvic Brateş. Copiii au vizitat serele şi pepinierele de la Brateş, apoi au mers în pădure unde au plantat puieţi ajutaţi de către angajaţii Ocolului Silvic. Pe parcursul activităţii îndrumările şi explicaţiile au fost oferite de către Ing. Ocolul Silvic Brateş - Paul Ioan Ritan.

Prof. înv. primar Monica Jbanca

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie?

Anul 1918 reprezintă în istoria poporului român anul triumfului idealului naţional, anul încununării victorioase a lungului şir de lupte şi sacrificii umane şi materiale pentru făurirea statului naţional unitar.

Aceste memorabile momente din 1918 au făcut ca jertfa ostaşilor români în primul război mondial să nu fi fost zadarnică. Ceea ce la 1600 –

7|Page

prin fapta Viteazului – fusese doar o clipă de vis, la 1 Decembrie 1918 devenea cea mai miraculoasă realizare a acestui popor. Organizaţi în state separate din punct de vedere politic, ameninţaţi mereu de expansiunea vecinilor mai puternici, românii şi-au păstrat dintotdeauna conştiinţa că aparţin aceluiaşi popor, că au aceeaşi geneză.

Desăvârşirea unităţii

naţionale a românilor la sfârşitul primei conflagraţii mondiale trebuie înţeleasă ca o firească împlinire, ca o necesitate istorică impusă de evoluţia statului naţional şi de necesitatea desăvârşirii sale şi nu ca urmare a efortului militar al României.

Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia a proclamat unirea „acelor români şi a tuturor teritoriilor

Didactic

Vârsta inocenţei

locuite de dânşii cu România.”

Unirea din 1918 într-un singur stat a tuturor românilor s-a realizat, aşadar, ca o expresie a voinţei populare într-un context favorabil. S-a creat astfel un cadru favorabil dezvoltării societăţii

dragostea şi preţuirea pentru eroii săi. Şi elevii claselor primare din Grupul Şcolar Roznov şiau impus o adevărată tradiţie de a sărbători marea sărbătoare a naţiunii române în fiecare an. Ei sunt antrenaţi

versuri patriotice în adevăratul sens al cuvântului, transmiţând astfel emoţie şi încântare.

Transpunerea teatrală cu mult talent a unei scenete istorice a trezit în inima spectatorilor fiorul participării directe la

româneşti, intrată într-o nouă etapă a evoluţiei sale. Marea Unire din 1918 a încununat aspiraţiile de veacuri ale românilor de a vieţui într-un singur stat.

De zeci de ani poporul român a încercat şi a reuşit săşi exprime sentimentele patriotice, bucuria şi mândria că aparţin acestui neam binecuvântat de Dumnezeu. În fiecare an de Ziua Naţională ei îşi manifestă

de către cadrele didactice întrun adevărat maraton de activităţi cultural – artistico educative. Se urmăreşte astfel trezirea interesului faţă de trecutul glorios al poporului român. Într-un cadru festiv oferit cu generozitate de sala C.D.I. copiii au îmbrăcat cu mândrie costumul popular păstrat cu sfinţenie de familiile lor din generaţie în generaţie şi au pregătit momente memorabile şi sincere.

Au încântat audienţa cu

evenimente, iar interpretarea sensibilă a cântecelor patriotice de către elevii claselor a IV-a a încununat spectacolul oferit de către cei mai mici elevi ai şcolii.

Momentul final şi memorabil în mintea copiilor, dar şi al cadrelor didactice a fost interpretarea vocală şi prinderea într-o horă a Unirii care a avut rolul de a recrea atmosfera şi bucuria din vremurile trecute pricinuite de un asemenea eveniment.

Prof. înv. primar Manuela Nicorescu

Comisie metodică IV B

8|Page

Didactic

Vârsta inocenţei Toamna darnică

Minunatul anotimp al miresmelor şi culorilor, al belşugului şi bucuriei păşeşte cu alaiul său de frumuseţi şi bogăţii şi în şcoala noastră. În fiecare an, în ziua de 14 octombrie, de Sfânta Cuvioasa Parascheva, cu mic, cu mare, elevi şi profesori sărbătorim acest feeric anotimp, printr-un program artistic şi o expoziţie cu o multitudine şi diversitate de creaţii ale elevilor şcolii noastre: picturi, colaje, machete, tablouri, ghirlande, creaţii literare etc. Coşuri cu flori de toamnă, dovlecei ca nişte chipuri de copii dolofani, „mere, pere în panere şi gutui amărui cu puf galben ca de pui”, struguri cu boabe aurii şi „tot felul de legume, de nu le mai ştii pe nume“, toate îţi desfată privirea şi te fac să-I mulţumeşti bunului Dumnezeu pentru nenumăratele daruri cu care ne răsplăteşte istovitoarea muncă a verii.

Frumuseţile toamnei se aştern pe minunate tablouri create de mâini dibace de copii a căror imaginaţie îţi deschide porţi spre tărâmuri de basm. Emoţionaţi, cu ochii strălucind de bucurie, elevii înalţă cântece de slavă „zânei toamna“.

Devenit tradiţie, acest eveniment al şcolii noastre, ajuns în acest an la a VI-a ediţie, este mult îndrăgit de copii, învăţători, părinţi, care participă cu entuziasm şi dăruire, îmbogăţind viaţa şcolii şi prestigiul ei.

Mulţumim tuturor învăţătorilor, profesorilor şi elevilor pentru participare şi aşteptăm ca an de an omagiul adus “toamnei rodnice“să fie mai înălţător, mai emoţionat şi mai bogat.

Înv. Minodora Adăscăliţei

9|Page

Didactic

Vârsta inocenţei Toamna se numără bobocii

Activitatea „Toamna se numără bobocii”, din cadrul proiectului „Atelierul plăsmuirilor literar–artistice: Şcoală a devenirii umane”, a avut loc pe data de 21.10.2010 şi a fost realizată de prof. înv. primar Vasile Alina, în cadrul clasei sale de elevi, I B. Activitatea a debutat cu o prezentare powerpoint ce conţine peisaje şi imagini de toamnă şi un scurt moment artistic închinat acestui frumos anotimp.

De asemenea, în clasă a fost amenajată o expoziţie intitulată „Toamna darnică” cu lucrări ale elevilor: planşe realizate la orele de educaţie plastică şi diferite obiecte confecţionate din fructe şi legume de toamnă.

Activitatea, concepută sub forma unui concurs, s-a desfăşurat pe două secţiuni: Concurs de interpretare, recitare şi dicţie; „Balul fructelor şi legumelor“, ce a cuprins selectarea şi premierea, cu premiile I, II şi III, a celor mai reuşite trei obiecte realizate de către elevi din fructe şi legume.

În cadrul primei secţiuni, elevii, împărţiţi în trei echipe (Echipa Iepuraşilor, Echipa Albinuţelor şi Echipa Furnicuţelor) şi-au disputat locul I, interpretând cântece de toamnă, recitând poezii despre toamnă sau rostind frământări de limbă.

La activitate au fost invitaţi părinţii elevilor, o parte dintre aceştia au făcut parte din juriul ce a acordat puncte fiecărei echipe, pe baza unor criterii dinainte stabilite. A fost ales şi un preşedinte al juriului, care, la final, a acordat premiile.

La sfârşit, copiii au primit diplome, dulciuri, semne de carte, sponsori fiind unii părinţi din clasă.

Activitatea a avut un impact pozitiv şi a fost foarte apreciată de cei prezenţi.

Această activitate extraşcolară a avut un rol educativ deosebit, prin faptul că a stimulat interesul elevilor pentru frumos, pentru latura artistică şi a creat o atmosferă de competiţie şi afirmare personală, dar şi de grup a elevilor.

Prof. înv. primar Alina Vasile

PE ARIPILE PRIETENIEI (parteneriat educaţional şcoală – grădiniţă) În cadrul parteneriatului educaţional încheiat între clasa I B, îndrumată de d-na prof. înv.primar Vasile Alina şi grupa mijlocie A, îndrumată de d-na educatoare Anghel Maria, a avut loc în data de 20. I. 2011 activitatea intitulată „Basme şi poveşti la gura sobei“.

10 | P a g e

Didactic

Vârsta inocenţei

Copiii sunt primiţi în sala de grupă din grădiniţă şi sunt invitaţi, pentru început, să urmărească un CD cu poveşti. Urmează apoi repovestiri ale copiilor din scurte fragmente de poveşti şi basme cunoscute de către cele două grupuri de copii.

Activitatea îşi urmează cursul prin organizarea unui joc intitulat „Recunoaşte personajul”, prin care copiii sunt solicitaţi să participe activ pentru a recunoaşte păpuşi reprezentative, imagini şi jetoane din poveşti îndrăgite. În partea a doua a activităţii, atât elevii clasei I B, cât şi preşcolarii au prezentat, pe rând, un colaj de cântece, poezii şi ghicitori despre iarnă. În final, copiii au făcut fotografii împreună şi s-au declarat încântaţi de astfel de activităţi comune.

Prof. înv. primar Alina Vasile & Educatoare Maria Anghel

STOP ACCIDENTELOR DE CIRCULAŢIE - VIAŢA ARE PRIORITATE! ,,Era o zi frumoasă de toamnă. Vântul adia uşor şi purta frunzele uscate care acopereau trotuarul cu un covor arămiu.

Ora de pictură s-a terminat. Eu şi Adi ne îndreaptam spre casă. Grăbit ca întotdeauna să ajungă mai repede, Adi trecu strada în fugă fără să se asigure.

– Aşteaptă-mă, Adi, vin cu tine!

– Da, dar vino repede că mă grăbesc! a fost răspunsul pe care l-am primit.

– Adi, ce-i cu tine?

– Uf, cu tine nu poate câştiga omul câteva secunde – spuse Adi! – Dar nu vezi şi nu ştii oare că pe aici nu e voie să traversezi? În plus nu ai văzut că autoturismul acela care circula pe stradă te putea lovi?

– Aveam timp să-i trec prin faţă! *** Ajunsă acasă am început să-mi fac lecţiile. Sună telefonul. Mama a răspuns. După expresia feţei mi-am dat seama că s-a întâmplat o nenorocire.

Cu ochii în lacrimi mama mi-a spus că Adi a fost lovit de o maşină iar acum se află la Spitalul Judeţean – Secţia Chirurgie.

Când am ajuns la şcoală şi am intrat în clasă, locul din banca a doua era gol. Colegii m-au înconjurat îngrijoraţi şi m-au întrebat ce s-a întâmplat. Am hotărât să mergem împreună la spital.

L-am găsit într-un pat cu ambele picioare în ghips. Ochii îi erau trişti şi abia a putut să spună: – Îmi pare rău că nu te-am ascultat!...

Abia acum înţelegea ce înseamnă sfatul unui prieten...’’.

11 | P a g e

Didactic

Vârsta inocenţei

Dragi copii, pentru a nu suferi ca Adi un accident de circulaţie, respectaţi următoarele sfaturi: • traversaţi strada în pas vioi, nu alergând, doar pe trecerile pentru pietoni sau la culoarea verde a semaforului electric; • înainte de a traversa prin locurile permise, asiguraţi-vă că în acel moment nu se apropie vehicule sau conducătorii acestora au sesizat intenţia voastră şi au oprit pentru a vă acorda prioritate de trecere; • dacă în timpul traversării sunteţi surprinşi de semnalul roşu al semaforului iar drumul este prevăzut cu refugiu sau spaţiu interzis circulaţiei vehiculelor, aşteptaţi pe acesta apariţia semnalului de culoare verde; • în lipsa indicatoarelor şi a marcajelor, traversaţi numai pe la coltul intersecţiei, după ce vaţi asigurat că o puteţi face în siguranţă (Atenţie, în aceste locuri nu aveţi prioritate!) ; • aşteptaţi sosirea mijloacelor de transport public numai pe trotuar sau pe refugiile special amenajate. După ce coborâţi, traversaţi strada numai prin locurile rezervate trecerii pietonilor, după plecarea acestor vehicule din staţie; • alegeţi-vă locurile de joacă unde nu circulă maşini: parcurile, terenurile de sport, curtea casei sau a şcolii sunt cele mai recomandate; • fiţi foarte atenţi la traversarea străzii după lăsarea serii sau în orice altă situaţie, când vizibilitatea este redusă. Ideal ar fi să aveţi aplicate pe haine accesorii reflectorizante; • nu circulaţi cu bicicletele pe drumurile publice, acest lucru fiind permis numai după împlinirea vârstei de 14 ani; • când vă deplasaţi cu rolele, cu trotineta sau cu skate boardul, trebuie să respectaţi aceleaşi reguli de circulaţie ca şi pietonii.

JOC - ACCIDENT! Din bastoane şi corzi se amenajează cu ajutorul copiilor o ,,şosea’’, cu circulaţia în ambele sensuri. În cele două extremităţi ale ,,şoselei’’, în punctele A,B,C,D, se află câte un copil. Copiii din punctele A şi C au câte un cerc în mână, pe care îl rostogolesc la colegul din faţă, care îl predă celui din dreapta (B lui C şi D lui A).

Se continuă această acţiune, până când cercurile (maşinile) se rostogolesc cu viteză în ambele sensuri, pe partea dreaptă a ,,şoselei’’.

12 | P a g e

Reguli: 1. ,,Pietonii’’ au voie să ,,traverseze şoseaua’’ cu condiţia să nu fie ,,accidentaţi’’ (atinşi de cerc).

2. ,,Soşeaua’’ se traversează perpendicular , fără a alerga, privind mai întâi în stânga şi în dreapta, înainte de a traversa.

3. În momentul în care un copil este 4. atins de cerc, organizatorul jocului strigă : ,,Accident!’’, jocul se opreşte imediat, copilul ,,accidentat’’ este

Didactic ,,transportat de urgenţă la spital’’.

Din punct de vedere metodic, jocul poate fi abordat astfel: mai întâi se introduce un singur cerc, mai ales la copiii din clasa I, apoi două cercuri, la copiii mai mari. Pentru copiii din clasa I jocul se poate realiza pe un spaţiu mai mic ( covor lung = strada ) iar rolul de maşină poate fi jucat de un copil care încearcă să-i atingă

Vârsta inocenţei pe ceilalţi, în timp ce traversează.

La sfârşitul jocului se trag anumite învăţăminte: mulţi copii au fost accidentaţi pentru că s-au angajat în traversarea şoselei fără a se asigura dacă din stânga sau din dreapta se apropie vreo maşină, au ţâşnit pe şosea, au apărut brusc în faţa maşinii, pierzându-şi viaţa sau fiind accidentaţi grav.

Inst. Ana-Simona Ilie

Violenţa este arma celor slabi Violenţa în şcoală poate lua mai multe forme: violenţa verbală, fizică, sexuală, emotională, etc.  Violenţa verbală se referă la toate înjurăturile, insultele, jignirile şi chiar unele ironii sau chiar glume pe care le fac oamenii. Ameninţările pot fi încadrate tot aici, dar pot fi considerate şi ca o formă a violenţei emoţionale.  Violenţa fizică presupune atingerea efectivă a celuilalt: de la palme, îmbrânceli la lovituri cu pumnii, picioarele sau chiar folosind anumite obiecte (rechizitele, piesele de mobilier, etc.)  Violenţa sexuală poate avea mai multe faţete, de la cele mai grave cum ar fi violul sau abuzul sexual, la unele pe care poate că unii dintre noi nu le consideră chiar atât de serioase cum ar fi gesturile obscene, propunerile indecente, supărătoare, atingerile nepotrivite pe care cel care le iniţiază încearcă să le transforme în glumă atunci când este confruntat.  Violenţa emoţională reprezintă acel tip de violenţă verbală, fizică, sexuală, care aduce după sine o perturbare a echilibrului emoţional al persoanei, care o face să se îndoiască de propria valoare. Aici se poate încadra şi respingerea socială, atunci când nu acceptăm în grupul nostru un copil, un tânăr, o persoană pentru că este de altă etnie sau provine din alt mediu sau are alte păreri sau pur şi simplu este diferit.

13 | P a g e

„Violenţa este dezorganizarea brutală sau continuă a unui sistem personal, colectiv sau social şi care se traduce printr-o pierdere a integritatii ce poate fi fizică, materială sau psihică.

Această dezorganizare poate să opereze prin agresiune, prin utilizarea forţei, conştient sau inconştient, însă poate exista şi violenţa doar din punctul de vedere al victimei, fară ca agresorul să aibă intenţia de a face rău”.

(Debarbieux)

Didactic

Vârsta inocenţei

Violenţa în şcoală are uneori şi valenţe financiare.

De exemplu, aşa-numitul fenomen de„bullying”, adică intimidarea celorlalţi pentru a-i pune în situaţii umilitoare are de cele mai multe ori ca scop luarea de bani victimei.

Pentru a combate violenţa este necesară implicarea.

A lasa să se întâmple acte de violenţă în jurul nostru înseamnă aproape a participa la ele. Dacă nu ne opunem violenţei, ci îi încurajăm pe cei care o practică, îi aplaudăm atunci când se bat, îi felicităm când aruncă o remarcă jignitoare colegului, colegei sau chiar profesorului, nu facem decât să sporim forţele acestui flagel şi să ne autocondamnăm la a trăi înconjuraţi de frică şi de nesiguranţă (de unde ştim că mâine nu vom fi noi victimele?).

Mahatma Gandhi spunea că „violenţa este arma celor slabi” şi că e nevoie de mult mai multă putere pentru a te împotrivi violenţei, pentru a te implica într-o activitate în folosul comunităţii decât pentru a-ţi face „dreptate” cu pumnul.

Tinerii Grupului Şcolar Roznov dovedesc faptul că ştiu acest lucru, participând la activităţi de voluntariat care au drept scop prevenirea şi diminuarea violenţei în şcoala lor. Cei 10 elevi de liceu, voluntari, şi-au propus să descopere, împreună cu elevii claselor a IV-a B şi a VII-a B, noi modalităţi de a preîntâmpina comportamentele indezirabile din şcoală. Astfel, pornind de la convingerea că fiecare persoană are ceva de dăruit celorlalţi, ceva special şi personal, s-au realizat exerciţii de autocunoaştere şi de intercunoaştere. S-au pus în evidenţă implicarea emoţiilor şi a nevoilor personale în actele comportamentale, dar şi responsabilitatea personală faţă de propriul comportament. Ulterior, au descoperit valenţele comunicării şi modalităţile de a întreţine o comunicare eficientă.

Apropierea de vârstă a permis accesibilizarea informaţiei şi crearea unui climat familiar, empatic, toţi participanţii simţind că aparţin grupului, că sunt apreciaţi, că fiecare dintre ei contează pentru ceilalţi.

Implicarea voluntarilor i-a responsabilizat pe aceştia cu roluri adulte (organizatori ai clasei, alegerea şi învăţarea informaţiei pentru a fi transmisă) şi cu reprezentarea de modele în faţa elevilor mai mici.

Coordonator proiect, prof. psiholog Emanuela Cojocaru

14 | P a g e

Didactic

Vârsta inocenţei Cercetare şi documentare

Opţionalul „Cercetare şi documentare”, desfăşurat anul trecut la clasa a VI-a B, s-a concretizat cu realizarea şi prezentarea unor proiecte de cercetare documentară. Elevii s-au grupat în echipe de câte 4 elevi, şi-au ales o temă, şi-au distribuit sarcinile în grupă, şi au urmat un demers de cercetare a informaţiei, astfel: 1. Căutarea subiectului (Ce? Cine? Unde?

Cum? De ce?)

2. Căutarea surselor de informaţie 3. Selectarea documentelor

4. Culegerea informaţiilor 5. Tratarea informaţiilor 6. Comunicarea informaţiilor

- analizarea subiectului; mobilizarea cunoştinţelor; realizarea unei vederi de ansamblu asupra subiectului; investigarea subiectului, stabilirea pistelor de tratare şi căutarea cuvintelor-cheie; schiţarea unui plan provizoriu şi unui plan de lucru; organizarea timpului.

- identificarea tipurilor de documente necesare; localizarea documentelor; căutarea informaţiilor cu ajutorul cuvintelor-cheie.

- alegerea documentelor necesare în funcţie de subiect şi de termenul de restituire; notarea referinţelor; clasarea şi selectarea informaţiei găsite; identificarea conţinuturilor necesare.

- citirea rapidă a documentelor; selecţionarea acestora; citirea atentă şi luarea de notiţe; clasarea notiţelor şi revizuirea planului provizoriu.

- analiza informaţiilor reţinute; vedere de ansamblu asupra lucrării; analizarea informaţiei în cazul mai multor tipuri de documente.

- redactarea lucrării; respectarea sarcinilor; citarea surselor; verificarea lucrării; confruntarea demersului şi a rezultatului cu criteriile de reuşită.

Proiectele prezentate: 1. Secretele Egiptului (Alexandra Lupaşcu, Elena Crîşmariu, Dumitriţa Căpitanu) 2. Bolile copilăriei (Lavinia Darie, Victoria Lupaşcu, Alexandra Aciocoiţei, Ioana Dumitraşcu, Sabina Aursulesei) 3. O eră dispărută – Dinozaurii (Iustina Muraru, Mădălin Blaga, Maria Baghiu, Gabriela Irimia) 4. Lumea astrologiei (Bianca Drăguşanu, Carmen Luca, Claudia Boboc, Roxana Corchez) 5. Minunata lume a animalelor (Larisa Vatamanu, Teofana Mocănaşu, Diana Ghiurea, Florin Albu)

Prof. responsabil CDI, Oana Ilarie

15 | P a g e

Didactic

Vârsta inocenţei

La Francophonie 2011

Ca în fiecare an, pe 20 martie francofonii din întreaga lume sărbătoresc Ziua Internaţională a Francofoniei, eveniment dedicat limbii franceze în scopul promovării solidarităţii şi cooperării între statele francofone. Alături de celelalte 74 de ţări membre sau observatori ai Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (OIF), România dedică evenimentului manifestări culturale, artistice si educaţionale. În preajma Zilei Internaţionale a Francofoniei la Grupul Şcolar Roznov au loc în fiecare an activităţi specifice sărbătorii.

Astfel, în data de 18 martie la şcoala noastră s-a desfăşurat în CDI activitatea „Dis-moi dix mots qui nous relient”, bazată pe iniţiativa Ministerului Culturii şi Comunicării din Franţa de a propune în fiecare an zece cuvinte-cuvintele anului alese în funcţie de sens, de sonoritate, de capacitatea de a exprima o temă dată. Cele zece cuvinte ale anului 2011 exprimă ideea

16 | P a g e

de solidaritate, de dăruire, de prietenie, de ajutorare: accueillant, avec, agapes, cordée, choeur,complice, fil, harmonieusement, main, réseauter.

Sub îndrumarea prof. Mihaela Staicu şi prof. Delia Topoliceanu, elevii Grupului Şcolar Roznov-clasele a VII-a A şi a VII-a C-s-au implicat activ în desfăşurarea activităţii prin realizarea de afişe reprezentative pentru fiecare cuvânt, utilizarea internetului pentru realizarea de prezentări PPT, au învăţat poezii ce conţin cuvintele amintite. Elevii clasei a VI-a A au contribuit la marcarea evenimentului prin confecţionarea unei machete dedicată ţărilor francofone şi prin amintirea câtorva date importante despre Francofonie. Cel mai aşteptat moment a fost recompensarea claselor participante cu medalii şi diplome.

Luând în considerare interesul şi entuziasmul manifestat de copii, considerăm că activitatea s-a bucurat de succes, încadrându-se în spiritul dăruirii şi prieteniei ce au dominat anul acesta sărbătoarea.

Prof. Mihaela Staicu

Eveniment

Vârsta inocenţei Să ne păstrăm tradiţiile!

Parteneriatul ce există la nivel local între parohiile oraşului Roznov şi elevii Grupului Şcolar Roznov s-a concretizat în manifestarea cultural-artistică ce s-a desfăşurat pe data de 20 decembrie 2010, în sala de festivităţi a sediului Protopopiatului Roznov, cu prilejul sărbătorilor de iarnă. La această manifestare au participat conducerea unităţii de învăţământ (directori prof. Socol Elena, prof. Topciu Claudia, prof. Simerea Paulina), cadre didactice şi elevi – în calitate de organizatori, reprezentanţi ai Protopopiatului Roznov – în calitate de gazdă, autorităţile locale, părinţi şi credincioşi – în calitate de invitaţi. Într-un cadru festiv, elevii au prezentat un program diversificat, atent pregătit, ce a cuprins colinde, cântece religioase şi populare, scenete, pluguşor, jocul caprei, care a reuşit să creeze o atmosferă caldă de sărbătoare în inimile tuturor celor prezenţi. În susţinerea programului s-au implicat preşcolari, îndrumaţi de doamnele educatoare Sârbu Alexandrina, Şnaider Cezarina şi Gârcineanu Violeta, elevi ai ciclului primar, îndrumaţi de doamnele învăţătoare Adăscăliţei Minodora, Jbanca Monica, Neamţu Rodica, Ilie Simona, Bogus Verona şi elevi din ciclul gimnazial şi liceeni, îndrumaţi de doamnele profesoare Liche Nuţa, Frăsilă Elena, Rusu Raluca şi instructorul de dansuri populare Coroi Sebastian.

Programul artistic susţinut de participanţi a fost completat de atelierul de confecţionare de metanii executate de tinerii elevi din ATOR Roznov şi de expoziţiile de pictură organizate de doamnele profesoare Rusu Raluca şi Buruiană Mihaela. Prezentarea evenimentului a fost făcută cu multă însufleţire de doamna învăţătoare Ilie Simona (consilier educativ) şi de elevii Munteanu Bogdan şi Bîzgan Diana.

Din partea protopopiatului Roznov, P.C. Părinte Protoiereu Ţoc Vasile a oferit cadouri tuturor participanţilor.

Imagini de la Serbarea de Craciun puteti urmari pe site- ul scolii: www.grupscolar.roznov.ro A fost prima ediţie a unui program care se doreşte să devină o tradiţie ...

Instit. Ana-Simona Ilie

17 | P a g e

Eveniment

Vârsta inocenţei

Serbarea Crăciunului la parohia Chintinici (parteneriat Biserică-Şcoală) Ca o extensie a parteneriatului Şcoala Biserică existent la nivel local la iniţiativa P.C. Părinte Vasile Iulian (Chintinici) şi sub îndrumarea doamnelor învăţătoare Alina Vasile şi Muraru Simona (Şcoala Slobozia) în prima zi de

18 | P a g e

Crăciun la parohia Chintinici s-a desfăşurat un program ce a cuprins colinde, cântece religioase şi populare.

Activitatea a fost susţinută de elevii din parohie, din toate ciclurile de învăţământ de la Grupul Şcolar Roznov.

Eveniment

Vârsta inocenţei Mamă, eşti primăvara mea!

Luna martie este prima lună când primăvara îşi face apariţia în toată splendoarea ei, aducând pe aripile sale străvezii sărbătoarea Mărţişorului, precum şi ziua femeii şi a mamelor din lumea întreagă.

Mama – cuvânt mai dulce ca mierea, mai gingaş ca o petală, mama – bunătate şi candoare, mama – primul cuvânt rostit de prunci când încep să desluşească chipurile şi tainele lumii. Câte lucruri ştiute şi neştiute se ascund în acest cuvânt!

Nicăieri în lume nu găsim căldură şi mângâiere mai mare ca în braţele mamei.

Mamele ne sunt prietene, surori, sfătuitoare, ocrotitoare şi de aceea trebuie să le arătăm întotdeauna dragostea şi respectul nostru. În şcoli şi grădiniţe ziua mamei este marcată prin serbări, spectacole şi alte activităţi interesante şi atractive.

La iniţiativa doamnelor director: Elena Socol şi Maria Topciu, această zi deosebită a fost sărbătorită şi în şcoala noastră.

Activitatea s-a desfăşurat în sala de festivităţi a Protopopiatului Roznov şi a debutat printr-o paradă a uniformelor şcolare prezentată de elevii claselor I C şi IV B, însoţiţi de către doamnele învăţătoare Elena Dumitraşcu şi Minodora Adăscăliţei.

Preşcolarii, îndrumaţi de doamnele educatoare Maria Anghel, Violeta Gârcineanu, Maria Iacob şi Cezarina Şnaider, au surprins publicul prin talentul lor.

Elevii claselor I B, II A, II B, II C, III B, IV A, IV B, IV C, coordonaţi de doamnele învăţătoare Alina Vasile, Rodica Neamţu, Verona Bogus, Maria Drângu, Rodica Creţu, Monica Jbanca, Minodora Adăscăliţei, Carmen Ciurlă, au adus un omagiu mamei şi primăverii, încântând prin poeziile, cântecele şi dansurile prezentate.

19 | P a g e

Eveniment

Vârsta inocenţei

La manifestare au prezentat diferite cântece, poezii, prezentări power-point, expoziţii de mărţişoare şi elevii din ciclul gimnazial şi liceal. Doamna consilier educativ Simona Ilie s-a preocupat de organizarea unei frumoase expoziţii de mărţişoare şi felicitări dedicate mamelor, create de elevii claselor primare şi gimnaziale, îndrumaţi de învăţători şi profesori.

Mama - cea mai importantă fiinţă din lume, a fost sărbătorită astfel într-un mod plăcut în şcoala noastră prin această activitate care a încântat şi impresionat invitaţii prin lumină, culoare şi zâmbet. Înv. Creţu Rodica

Concurs „Prietenii lui Eminescu„ O literatura trainică, în stare să ne placă nouă şi să fie originală pentru alţii, nu se poate întemeia decât pe graiul viu al poporului, pe tradiţiile, obiceiurile şi istoria lui, pe geniul lui. (M.Eminescu)

În ziua de 15 ianuarie 2010, în sala C.D.I. a Grupului Şcolar Roznov s-a desfăşurat concursul literar-artistic Prietenii lui Eminescu. Proiectul educaţional a cuprins trei secţiuni: Creaţii literare ale elevilor, Creaţii artistico-plastice inspirate din opera eminesciană şi Cel mai bun recitator. Concursul a fost organizat de către prof. Ilarie Oana – învăţământ gimnazial şi prof. înv. primar Vasile Alina şi a avut colaboratori, ca membri în comisiile de jurizare, pe doamnele profesoare: Ţepeş Oana, Stănoaie Narcisa, Rusu Raluca şi doamnele învăţătoare: Nicorescu Manuela şi Ilie Simona. Preşedinta juriului a fost doamna directoare Socol Elena. În desfăşurarea concursului s-au implicat toate cadrele didactice din ciclul primar prin pregătirea la nivel de clasă a lotului de elevi care au participat la una sau două dintre secţiunile concursului. Concursul s-a finalizat cu acordarea, într-an cadru festiv, de diplome tuturor participanţilor şi realizarea unei expoziţii cu lucrările elevilor de la secţiunea Creaţii artistico-plastice. Activitatea a fost interesantă, plăcută şi i-a stimulat şi ajutat pe elevi să recepteze şi să înţeleagă mai bine stările şi sentimentele eului liric eminescian, stârnindu-le, totodată, interesul pentru a afla mai multe despre viaţa şi opera marelui nostru poet.

Prof. Oana Ilarie & Prof. înv. primar Alina Vasile

20 | P a g e

Eveniment

Vârsta inocenţei

Creaţia eminesciană – operă deschisă Simpozion judeţean 15.01.2011

Colegiul Naţional „Roman-Vodă” a organizat prima ediţie a simpozionului judeţean „Creaţia eminesciană - operă deschisă”, dedicat vieţii şi operei poetului naţional Mihai Eminescu. La eveniment au fost prezenţi inspectorul şcolar general adjunct Vasile Munteanu, inspectorul şcolar pentru limba română Gheorghe Brânzei, profesori şi elevi de la şcoala gazdă, de la şcolile partenere (Colegiul Tehnic „Ion Creangă”, Târgu-Neamţ şi Grupul Şcolar Roznov) şi de la alte colegii din judeţ.

21 | P a g e

Înainte de începerea dezbaterilor pe secţiuni, au fost premiaţi câştigătorii celor trei concursuri desfăşurate în săptămâna precedentă, derulate, de asemenea, sub genericul simpozionului: concursul de interpretare la prima vedere a unui text din creaţia eminesciană „Strai de purpură şi aur”, concursul de creaţie pentru elevi, având ca pornire poezia eminesciană „Culorile poeziei” şi concursul de cunoştinţe din opera şi creaţia eminesciană adresat elevilor de gimnaziu „Tot mai citesc măiastra-ţi carte”.

Eveniment Elevii de la Colegiul Naţional „Roman-Vodă” şi de la Colegiul Tehnic „Ion Creangă” au prezentat un frumos moment artistic. "În perioada în care a fost revizor şcolar pentru ţinutul Neamţului, Mihai Eminescu a vizitat, la 26 martie 1876, Şcoala de fete nr. 1, ce va deveni apoi Liceul Sturdza Cantacuzino, legându-şi pentru totdeauna numele de Colegiul Naţional «Roman-Vodă». Prima ediţie a acestui simpozion oferă posibilitatea actualilor cititori - cadre didactice şi elevi de liceu, în egală măsură, şansa de a-şi exprima opinia, de a interpreta un text literar în afara sferei curriculare sau de a aduce o nouă viziune asupra unui text deja

Vârsta inocenţei bine cunoscut, literar sau publicistic, de a vorbi despre o operă al cărei conţinut pare a nu se goli niciodată de sensuri.

Considerăm că fiecare generaţie are dreptul de a vorbi, de a înţelege în limitele propriilor repere o operă, un text literar, ca un exerciţiu de evaluare a percepţiei estetice, de perfecţionare a competenţelor de interpretare şi comunicare, de afirmare a vocii naratorului din spatele fiecărei cărţi citite. Prin acest simpozion, încercăm revitalizarea interesului cititorului tânăr pentru opera eminesciană, ieşirea din şablon, descoperirea unui mare artist prin implicarea în descifrarea farmecului intrinsec al scrierilor sale".

Prof. coordonator proiect Gabriela Romano Colegiul Naţional "Roman Vodă"

Concursurile naţionale Proeducaţia CONCURSURILE NAŢIONALE PROEDUCAŢIA, dau posibilitatea elevilor să participe la o competiţie la nivel naţional, fără a fi nevoie să se deplaseze la o altă şcoală sau într-o altă localitate. De asemenea îi obişnuieşte pe elevi cu cerinţele şi obligaţiile unui concurs, le oferă prilejul să-şi verifice cunoştinţele dobândite la materiile de concurs (lb. română, matematică şi ştiinţe ale naturii) şi să înţeleagă ce este aceea o competiţie între colegi sau elevi de aceeaşi vârstă cu ei.

Aceste concursuri se desfăşoară la noi în şcoală de şase ani, în două ediţii: cea de toamnă şi cea de primăvară şi cuprinde trei secţiuni: „LIBRIA” – concurs de limba română, pentru elevii din clasele I-VIII. Acest concurs valorifică cunoştinţele elevilor dobândite la orele de Limba şi literatura română. Subiectele se prezintă sub forma unor enunţuri simple sau complexe care vizează cunoştinţe de literatură din anul în curs, lectura suplimentară din anul curent şi anii trecuţi, gramatică aplicată în text precum şi noţiuni de vocabular. „EUCLID” – concurs de matematică, pentru elevii din clasele I-VIII. Subiectele concursului sunt concepute astfel încât să realizeze evaluarea privind logica, intuiţia,

22 | P a g e

Eveniment

Vârsta inocenţei

creativitatea, abilităţile şi competenţele elevilor participanţi având la bază etapa şcolară parcursă, punându-se accentul pe caracterul practic-aplicativ. „EXPLORATORII” – concurs de ştiinţe, pentru elevii din clasele I-IV. Se adresează elevilor care îndrăgesc ştiinţele naturale, istoria, geografia şi cărora le place să descopere în viaţa de zi cu zi ceea ce învaţă la şcoală.

Prof. înv. primar Verona Bogus

Album foto premianţi concursuri ciclul primar

Ediţii de toamnă 2010: Libria, Euclid şi Exploratorii Concursuri organizate de prof. înv. primar Verona Bogus

Cănguraşul explorator 2010 Organizator prof. înv. primar Elena Dumitraşcu

Euroşcolarul 2011 Organizator înv. Ioan Stroea

23 | P a g e

Rudolf 2011 Organizator inst. Monica Drângu

Prietenii lui Eminescu 2011 Organizator prof. înv. primar Alina Vasile

Eveniment

Vârsta inocenţei

Drumeţii prin România Excursie la Braşov Propunători: prof. Mihaela Staicu, prof. Petronela Lupu Parteneri: prof. Oana Ilarie, prof. Maria Vasilache, prof. Nuţa Liche Participanţi: elevii claselor a V-a B , a VI-a A, a VI-a B, a VII-a B Durata: 3 zile Perioada: 4-6 iunie 2010 Itinerar: Roznov, Piatra Neamţ, Bicaz, Lacul Roşu, Gheorghieni, Praid, Sovata, Sighişoara, Sibiu, Braşov, Bran, Moeciu, Valea Prahovei (Predeal, Buşteni, Sinaia), Râşnov, Pasul Oituz, Oneşti, Bacău, Roznov.

Obiective propuse:  Cunoaşterea frumuseţilor patriei;  Promovarea obiectivelor turistice din ţara noastră (Cheile Bicazului, Salina Praid, Poiana Braşov);  Sensibilizarea elevilor faţă de obiectivele istorice (Cetatea Sighişoarei, Palatul Brukenthal, Castelul Bran, Castelul Peleş, Cetatea Râşnov, Biserica Neagră);  Socializarea elevilor într-un grup.

24 | P a g e

Divertisment

Vârsta inocenţei Glume faine !

Badea Gheorghe pleacă cu prietenii la o plimbare prin Bucuresti cu maşina. Pe la Arcul de Triumf, încurcă circulaţia şi un bucurestean ţipă la el pe geam: - Bă, Gheorghe!

Gheorghe al meu le spune prietenilor: - Vedeţi, bă, pe mine mă cunoaşte toata lumea!

Doi maramureşeni călătoreau cu trenul. Vine naşul.

- Biletele la control, vă rog!

- Mă, Gheorghe, noi avem belet?

- No. - N-avem belet, domn controlor!

- Bani de amendă aveţi?

- Mă, Gheorghe, bani de amendă avem?

- No. - N-avem bani, domn controlor!

- Vă bateţi joc de mine? Bilet nu aveţi, bani nu aveţi! Atunci, ce aveţi?

- Ce-avem, mă Gheorghe?

- Avem abonament.

Mergeau pe tren un ardelean şi un oltean... şi începe ardeleanul să mănânce nişte slană cu roşii şi cu brânză. Şi olteanului i se face foame, şi zice în gândul lui: - "Mă, dacă intru în vorbă cu ăsta, poate îmi dă şi mie".

Se hotărăşte şi deschide vorba.

- Pe mine mă cheamă Ionescu.

La care baciul se uită la el şi zice: - Apoi, dacă te cheamă, du-te... Într-o dimineaţă, se scoală Badea Gheorghe, deschide larg fereastra, admirându-şi turma si exclamă bucuros: - Vai, ce oi multe şi frumoase am !!!

Se aude ecoul: - Vai, ce oi multe şi frumoase am ...

A doua zi, la fel.

A treia zi, Badea Gheorghe deschide fereastra şi, nemaivăzând nicio oaie, zice: - Vai, unde sunt oile mele ????

Ecoul: - Nu ştiu... Nu ştiu...

Asta-i culmea s-o mai ştiu şi p-asta!

Culmea geografiei: Să deschizi "Porţile de Fier" cu "Cheile Bicazului".

Culmea cascadoriei: Să te arunci de pe bloc şi să te prinzi de bordură!

Culmea ghinionului: Să faci pe prostul şi să rămâi aşa!

Culmea aglomeraţiei: Să meargă şoferul de la autobuz pe scară!

Culmea fizicii: Să vezi un cal putere păscând pe un câmp magnetic!

Culmea agronomului: Să facă să înflorească un boboc de raţă...

Culmea forţei: Să strângi o moneda de 100 lei în mână şi să-i iasă limba lui Mihai Viteazul.

Culmea cutremurului: Să urci cu liftul şi să cobori cu apartamentul!

Culmea gheţuşului: Să te dai pe gheţuş şi să ţi se lustruiască pantofii!

Culmea unui cuţit de bucătărie: Să taie pofta de mâncare a mesenilor.

Culmea lăcomiei: Să mănânci bătaie şi să nu te saturi!

25 | P a g e

Divertisment

Vârsta inocenţei

Culmea curajului: Să sari de pe un bloc de desen!

Culmea economiei: Să pui pe uşă un bilet: "Nu sunaţi! Ies eu din când în când!"

Culmea ceasului deşteptător: Să sune ocupat...

Culmea dresajului: Să faci să latre un căţel de usturoi.

Culmea ingineriei: Să scoţi apă cu o pompă funebră.

Culmea internetului: Să intri pe internet cu un calculator de buzunar!

Culmea prostiei: Să fi copiat la examen şi să nu treci!

Culmea vitezei: Să stingi lumina şi să ajungi înaintea ei în pat!

Culmea inteligenţei: Să înţelegi tot, dar să nu şţii nimic.

Culmea bogăţiei: Să-ţi cumperi şi la ochelari lentilă de termopan!

Culmea culmilor: Un mut să-i spună unui surd că-l urmăreşte un chior!

Curiozităţi din lumea plantelor 1. Cele mai mari frunze le are palmierul rafie de pe malurile Amazonului.

Frunzele acestui palmier ajung până la 22 m lungime şi circa 12 m lăţime. 10 oameni se pot adăposti sub asemenea frunză.

2. În pustiurile din Peru creşte un cactus care poate să meargă. În loc de rădăcini el are nişte excrescenţe acoperite cu ţepi ascuţiţi. Când bate un vânt puternic, cactusul se deplasează pe distanţe mari, luându-şi umezeala şi hrana nu din sol, ci din aer.

3. Baobabul poate trăi până la 5000 de ani? Urmează măslinul - 2000, stejarul - 1600, teiul - 1150, cedrul 800, părul - 400, chiparosul - 350, ulmul - 335.

4.

Trunchiul pinului este întotdeauna înclinat spre sud. După acest semn poţi determina punctele cardinale.

5. Specia de copaci cei mai înalţi este eucaliptul, numit şi copacul fără umbră, care

transpiră foarte mult. Are 150 de metri înălţime şi, după bambus, creşte cel mai rapid. Din trunchiul său drept şi rezistent se fac catarge pentru vapoare.

6. Arborii sequoia ating înălţimi de 80 de metri. Ei conţin o cantitate de lemn din care s-ar putea fabrica 5 miliarde de beţe de chibrit. Aceşti arbori au scoarţa foarte groasă şi sunt rezistenţi la incendii.

7. Bambusul este planta care creste cel mai repede. Într-o oră, tulpina de bambus creşte cu 2-3 cm, iar în 5-6 săptămâni atinge înalţimea de 18-20 m.

8. Ştiaţi că florile nu se deschid toate la aceeaşi oră? Muşcata se deschide dimineaţa, garoafele spre prânz, iar regina-nopţii seara.

9. Tulpina nufărului alb de baltă poate atinge 4-5 metri. Floarea se ofileşte imediat ce este ruptă, chiar dacă este pusă în apă.

Prof. Oana Teacu

26 | P a g e

Monden şcolar Inima mi-i pom împovărat, un ghem strâns, nervos, aşteptând să explodeze. Atârnă de el greutăţi mult prea grele de dus – cu ochii închişi încercam să mă calmez. „OK, totul o să fie bine”, dar în zadar. Mă simţeam mizer, de parcă eram murdărit de toate sentimentele de durere şi mâhnire, de parcă am fost azvârlit în cel mai întunecat loc al minţii omeneşti. Vină, mânie,

durere, greutate, nestăpânire, mânie!

Mama intră în cameră, deschizând uşa din lemn ce scârţâi de-mi asurziră urechile, întinzându-mi nervii la maximum.

- Ieşi! am urlat, cu ochii reci şi ficşi.

- Dar..., zise ea, însă nu apucă să termine fraza.

- Ieşi afară! Acum!

Mă privi o clipă, îşi lăsă faţa în jos şi ieşi din cameră suspinând. O făcusem să plângă – şi mai bine, de parcă situaţia nu era deja perfectă!

Mă aşezasem pe un scaun şi am dat cu pumnul în

Vârsta inocenţei

birou, lovindu-mă la mână. Nu-mi păsa de durere, o meritam. M-am privit în ecranul negru al calculatorului – răvăşit, distrus, cu ochii roşii.

Faţa îmi ardea de parcă stăteam cu ea prea aproape de un foc de tabără. Puteam şi să mor, le era mai bine fără mine. În momentul acela, biroul era acoperit cu hârtii: desene nereuşite, poezii făcute în miez de noapte, cântece puse pe note probabil pentru chitara mea, ce se odihnea pe biblioteca din lemn.

Am citit o poezie scrisă alaltăieri: „Nu are cum să ţină mai mult decât are să ţină, căci într-o zi îndepărtată-ţi vei curăţa această vină, oricum acestea trec, într-un sfârşit vor fi motivele pentru care o să râzi într-o bună zi” Acum nu credeam aceste cuvinte. Atunci le credeam. Am mototolit foaia sperând să fie dată pe foc. Apoi am luat o filă goală. Trebuia s-o umplu...şi mi-am scris mintea pe hârtie.

Bâlici Mihnea – VI B

Într-o seară de vară, urmând o cărăruie şerpuitoare ce se pierdea printre copaci, am ajuns în adâncul unei păduri. O linişte deplină domnea aici; luna se vedea printre crengile bătrânilor copaci, izvoarele se auzeau suspinând iar păsările somnoroase se odihneau pe ramuri. Chiar şi florile puternic mirositoare dormeau. Încet, încet, vântul a adus deasupra pădurii nori grei şi plumburii, din care au început să picure stropi mari şi reci. Codrul negru tăcea, doar vântul care hoinărea printre crengile uscate şi izvoarele care curgeau în valeantunecată se mai auzeau. După un timp, luna tăcută şi-a arătat iar chipul auriu, alături de stelele ce aveau raze de foc. O adiere înmiresmată plutea dinspre valea argintie şi un miros de pământ reavăn îmi fremăta nările. Pătrunsă de farmecul pădurii m-am reîntors pe aceeaşi cărare al cărei capăt se pierdea în zorii unei proaspete dimineţi.

Leonte Brânduşa – V A Când eram mai mică, mama avea multă grijă de mine. Eu o iubeam, o răsfăţam cu dragostea ce i-o purtam în suflet şi îi spuneam că voi rămâne mereu în satul meu natal, alături de ea. Însă... timpul, împrejurările schimbă totul. Aşa că mi-am urmat drumul, departe de măicuţa mea, de meleagurile copilăriei mele, viaţa purtându-mi paşii într-un colţ de ţară străină.

27 | P a g e

Monden şcolar

Vârsta inocenţei

Dar, într-o zi, m-am simţit cuprinsă de un dor aşa de adânc de mama mea, încât am hotărât că e timpul să mă întorc în satul meu cel plin de amintiri duioase. Însă, am găsit totul schimbat: satul nostru se transformase în oraş, multe clădiri impunătoare răsăriseră pe străzile asfaltate şi era multă aglomeraţie. Însă privirea mea s-a oprit deodată pe chipul mamei mele... Era ea... cu câteva fire albe, cu ceva mai multe riduri, dar în ochii ei străluceau veselia şi tinereţea de altădată. O priveam şi, în acelaşi timp, o vedeam cu ochii minţii pe acea mamă care m-a îngrijit, m-a educat şi m-a alintat când eram copil.

Mi-am dat seama că acum este rândul meu s-o ajut, să-i fiu un sprijin în toamna vieţii şi am hotărât că e timpul să-mi ţin promisiunea făcută cândva.

Mama Mama e-o fiinţă sfântă, E un înger pe pământ...

E o magică făptură Şi-o iubesc nespus de mult!

Ochii ei sunt două pietre preţioase, Părul ei e ca o pânză fină de mătase, Pielea ei catifelată îmi aduce mângâiere, Lângă ea petrec doar clipe de plăcere. Şi chiar de voi creşte mare, Şi chiar de voi fi departe, Gândul meu la ea se va abate Şi cu sufletul-i voi fi aproape!

Tuduran Ştefana – V A

Ziua mamei Mărţişoare, mărţişoare Şi multe raze de soare I le dau mămicii mele Să se bucure de ele.

Ghiocei cu clopoţei, Ce sunt tare mititei, Îi adun în bucheţele Ca să-i dau măicuţei mele.

Tuduran Ştefana – V A

Savin Mădălina – V A

Peticele alburii de ieri au dispărut, topite de un soare inexistent în momentul de faţă, deoarece plumbul atmosferic în forma unui abur gros prin care niciun cuţit, oricât de ascuţit sau puternic ar fi, nu îl poate pătrunde, şi-a dezvăluit razele în fugă ieri seară.

Dealurile sunt anoste – un timp ploios se apropie. În aer pluteşte un fel de mireasmă grea de parcă densitatea acestuia se dublase sau se închegase.

E martie; calendaristic vorbind, e prima lună de primăvară, dar parcă era o toamnă timpurie, cu cascade de întunecime ce acopereau văzduhul, împiedicându-l pe Dumnezeu să ne vadă sub plapuma de nouri.

Iarba pare uscată la atingere, moartă, cu toate că prinde o nuanţă închisă de verde plictisitor.

Ghioceii au întârziat, abia acum grădina mai dă viaţă câtorva inocenţi clopoţei albi, o nouă plapumă de zăpadă florală pe pământ. Nişte ciori orbitează în jurul unui brad maiestuos, 28 | P a g e

Monden şcolar

Vârsta inocenţei

extraordinar de înalt, un astru în mijlocul unor arbori goi şi pustiiţi, un zeu printre orăşenii de rând, un geniu într-un trib păgân decăzut. Celelalte păsări, de ele nu se ştie. Le mai aud cântând vag în dimineţile mai răzleţe. Probabil vor fi mai multe, într-un târziu, dar Atotştiutorul ştie când. „Minune!” gândesc eu, privind crăpătura din plumbul ceresc. Răsar câteva raze, formând cercuri aurii pe covorul de verdeaţă.

Dar bucuria este risipită în secunda următoare. Cerul se regenerează, ca o cicatrice ce se vindecă, un mic sentiment de dor îmi apare-n suflet, apoi o ploaie se naşte sub ochii mei....

Martie. Ploaia udă speranţa fiecăruia. Doar ea moare ultima...

Bâlici Mihnea – VI B

Iepuraşul mititel Stă tot timpul cuminţel; El ne pregăteşte nouă Cozonac, pască şi ouă.

Anul acesta, primăvara a sosit cam târziu. Însă primăvara tot primăvară rămâne. Totul s-a schimbat ca prin farmec: soarele alintă pământul cu razele sale calde, ghioceii şi toporaşii – primele flori – răspândesc parfumul lor dulceag în adierea tandră a vântului, albinele zumzăie printre ramurile pomilor înmuguriţi iar păsările călătoare se întorc la cuiburile lor.

Paştele azi a sosit, Iepuraşul e grăbit. Îmbrăcat în haină nouă, Ne aduce-un coş cu ouă.

Astăzi, el ne dăruieşte Tot ce ne înveseleşte.

El vrea doar să fum cuminţi Şi să ascultăm de părinţi!

Spânache Andreea – V A

Spânache Andreea – V A

Toamna E o zi frumoasă de toamnă, chiar prea frumoasă pentru o zi de toamnă. Mergând spre bunici, admiram frumuseţile naturii.

Soarele trandafiriu şi-a mai pierdut de strălucirea de astă vară. Mă gândeam la ploile reci şi mărunte care vor veni peste lanurile de porumb parcă adormite. Iarba se uscase, copacii cei bătrâni şi roşiatici îşi scuturaseră frunzele ruginii, şi singurele care rămăseseră viu colorate erau legumele din grădini şi fructele pomilor care te îmbiau să le mănânci.

Un popor întreg de păsări străbat cerul, printre norii negri ce dau semn de ploaie, spre tărâmuri mai calde, unde soarele mângâie duios şi nostalgic sufletele îngheţate.

Deşi toamna e un anotimp al bogăţiei naturii ce răsplăteşte munca din primăvară a gospodarilor, mie îmi place mai mult vara care, din păcate, acum îmi pare că a trecut ca lumina unei stele căzătoare.

Astancăi Maria – V A

29 | P a g e

Monden şcolar

Vârsta inocenţei

Septembrie E septembrie la noi, Şi-n livezi e zarvă mare Dau în pârg pomii de soi: Mere, nuci şi pere moi.

Nu-i pe cer, dar este luna, E bogata şi e una Cu ea toamna a-nceput Şi cămările-a umplut...

Octombrie

A sosit toamna. Soarele şi-a luat concediu pentru un timp îndelungat. Copiii încep şcoala iar cei din clasa întâi sunt nerăbdători să înceapă primul an şcolar.

Frunzele ca de bronz ale copacilor se lasă purtate de puternicul vânt al toamnei, ducând cu ele amintirile unei veri frumoase. Puţinele raze ale soarelui rămase mângâie delicat fructele care se coc şi care ne dau bogăţia de vitamine. Toamna trimite pe pământ armata stropilor de ploaie, învăluind totul într-o umezeală rece. Oricât ar fi toamna de tristă, ne bucurăm de roadele ei minunate.

Noaptea mereu se măreşte, Iarba-ncet se ofileşte, Bruma rece a picat Florile s-au scuturat.

E luna cea mijlocie Dintr-o toamnă aurie Care-ncet se pregăteşte Iarna rece o vesteşte!

Lefter Mariana – V C

Andrieş Mihai Alexandru – V B O, toamnă dragă!

Toamna a venit din nou şi copacii îşi pierd frunzele, formând un covor foşnitor. Norii cenuşii se adună deasupra pădurii, aducând cu ei ploaia măruntă şi deasă. Păsările zboară spre zări mai senine, doar vrăbiuţele rămân să înfrunte frigul pătrunzător al toamnei. M-am întâlnit cu prietenul meu, care era tare supărat din cauză că au plecat rândunelele de la streaşina casei lui. Însă nu numai el era trist, ci şi pisica...

Bigiu Cosmin – V A

Vraja pădurii Este o după-amiază dezmierdată de vântul plăpând de toamnă. După o săptămână agitată, trebuia să vină şi weekendul. Eu, împreună cu tata şi cu mama, mergem la ţară, la bunica, întrucât aceasta ne aşteaptă cu struguri ce au boabe ca perlele negre, cu mere aurii, parfumate şi miez dulce, cu gutui şi, bineînţeles, cu faimoasele ei plăcinte, pe care le face mereu când vin nepoţii la ea.

Pe drum, tata opreşte neaşteptat maşina lângă o pădure tristă, pustie, aproape moartă, ignorată de verde. Îmi dau seama că singurii amici care i-au mai rămas sunt vântul şi frigul.

Tata insistă să o privim cu atenţie şi să observăm vraja pădurii, toamna. Nu durează mult şi descopăr de ce tata pare atât de încântat de acest peisaj mirific. Această padure nu este alta decât aceea în care veneam la iarbă verde vara trecută. Nu-mi vine să cred! Totul este atât de diferit… Mă plimb domol pe poteca împodobită cu frunze şi nuci îmbrăcate în cămăşi zdrenţuite din care curge mustul amar. Stratul gros al frunzelor galben-maronii a reuşit să mărginească cărarea.

Intru în pădure şi văd uimită cum pare totul o magie a locurilor tainice, a locurilor ce ar putea însemna o minunăţie pentru mulţi dintre noi. Farmecul toamnei a schimbat totul în

30 | P a g e

Monden şcolar

Vârsta inocenţei

ceva nevăzut, trecând de la “foarte frumos” şi ajungând la expresia “ceva ce n-a mai văzut pământul”: râul încă şi-a mai păstrat limpezimea, covorul multicolorelor frunze se întinde la nesfârşit, iar cerul este pătat cu fum gri. Copacii sunt trişti fiindcă le-au pierit mulţi fraţi, maroniul închis fiind culoarea lor de bază. Fiecare lucru are o taina a sa, una mai specială ca alta. Poate nimic nu ar fi fost la fel fără strigătul cerbului înfrigurat de bătrânul vânt ce se crede domnitorul tuturor.

Soarele, palid printre ramurile nemişcate, ne va mai lumina încă puţin. Dar deodată, ploaia începe să pălmuiască parcă cu fiecare picătură tulpina copacilor, vântul ridică frunzele ude de la pământ, iar fulgerele, tunetele le sperie şi mai mult pe puţinele vieţuitoare. Noi ne urcăm repede în maşină şi vedem cum ceaţa zglobie îi joacă feste pădurii. Greierii, pe aripi pudraţi cu brumă, sunt trişti acum că vor răbda, din nou o iarnă întreagă, de foame.

Răcoarea serii se lasă încet, iar noaptea îşi aşterne perdeaua peste pământul mohorât.

Tata porneşte repede maşina, pentru a nu o lăsa pe bunica să ne mai aştepte mult şi să nu se răcească plăcintele. Nu uit însă să observ un lucru: nu doar păsările călătoare nu se mai află în acest peisaj, ci nici picior de om, acesta neştiind să aprecieze vraja pădurii în plină toamnă.

Vatamanu Larisa – VII B

Iarnă în miez de noapte Ninge cu steluţe mari de gheaţă, care trec încet peste chipul meu şi mi-l mângâie uşor, apoi îşi continuă drumul până ajung pe pământul rece şi îngheţat. Veşminte albe, strălucite şi-au pus pe ei copacii, iar argintul crengilor se vede în lumina lunii, strălucind.

Cerul şi-a închis culoarea posomorât, iar sita uriaşă a iernii cerne de zor steluţe călătoare. În marea de zăpadă, casele din apropiere nici că se mai văd. Iarna a acoperit totul sub vraja ei îngheţată, suflând un vânt rece şi poleind totul cu un sclipici argintiu.

Privesc afară pe geamul îngheţat, iar o tăcere nocturnă îmi străbate sufletul. E o linişte prea mare şi bizară care îmi dă fiori prin tot corpul. Amintiri, sentimente… îmi trezeşte priveliştea, iar ochiul argintiu al lunii mă priveşte

cu băgare de seamă. Covorul de aştri de pe plapuma cerească găzduieşte în mijlocul lui ochiul iernii. Umbrele oamenilor de zăpadă parcă ar fi fantome, iar întunericul acutizează frica pe care o am. Mă-ndrept uşor cu lumânarea-n mână, şi privesc dubios la ceas… este miezul nopţii, iar eu încă nu-mi găsesc somnul. Imaginaţia mea o ia razna; în noapte, iarna mi se pare o piază rea şi-o vrăjitoare, însă ea are sufletul curat ca neaua. Întunericul îmi pătrunde în gândiri.

Zăbovirea mea de câteva ore a luat sfârşit odată cu venirea somnului. Am adormit sub privirea atentă a iernii…

Hodor Dayana – VI B

Iarna Toamna se terminase. În nopţile de singurătate, pădurea, aflată în goliciunea iernii, îşi purta tristeţea unor zile trăite în visări, care păreau a fi fără sfârşit. Iarna a sosit, iar copacii, opriţi să mai viseze la primăvară, au intrat într-o adâncă melancolie.

31 | P a g e

Monden şcolar

Vârsta inocenţei

Se face linişte! Şi ultimele pânze de crepuscul au dispărut în cea mai neagră noapte ca şi o stea în oceanul de cer. Un vânt adie domol printre nevârstnicii brazi, dar parcă se face tot mai rece. Însă acum, natura a înţeles: vine crivăţul împreună cu primii fulgi de nea. Ninge liniştit şi, iată, după o lungă noapte de fulguială, pădurea cade în robia atotstăpânitoarei ierni.

Copacii de promoroacă poartă pe braţele ostenite o povară mult prea grea. Razele palide ale soarelui le mai dau o ultimă speranţă, deşi norii negri ca nişte balauri arată cu mândrie că peste lume stăpâneşte iarna.

Vin colindătorii şi vestesc naşterea Mântuitorului, vin şi multe alte sărbători, de parcă timpul ar zbura nebuneşte şi ne surprindem visând la primăvară.

Lupaşcu Alexandra – VII B Mama, fiinţa cea mai dragă Strechie Raluca – III B Mama este fiinţa cea mai apropiată de mine. Ea întruchipează dragoste nesfârşită, căldură şi zâmbet, bunătate şi iertare, povaţă şi exemplu. O văd în fiecare zi trebăluind în preajma mea şi mă bucur nespus când ştiu că nu numai eu, dar şi alţi oameni o stimează şi o respectă foarte mult.

Mi-e nespus de dragă. Mi-e drag chipul ei blând, ochii ei plini de bunătate, frumuseţea ei sufletească.

Când ştiu că trebuie să sosească acasă, o aştept la fereastră. O privesc cu drag când intră în casă. E de statură mijlocie şi merge cu paşi uşori. Are părul negru şi chipul e mereu luminat de un zâmbet duios. Când intră în casă, totul se luminează.

Pentru ceea ce este şi ce face pentru mine, toată viaţa o voi iubi şi respecta.

Mama e fiinţa cea mai dragă!

Constantin Brâncuşi Enache Andreea – IV C Constantin Brâncuşi a trăit în perioada 19 februarie 1876 – 16 martie 1957.

A fost sculptorul român cu o contribuţie covârşitoare la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană. În opera sa, Brâncuşi a oglindit felul de a gândi, lumea ţăranului român. Prin obârşia sa ţărănească, şi-a aflat rădăcinile adânci ale operei sale în tradiţiile, miturile şi funcţia magică a artei populare româneşti.

Reprezentant al mişcării artistice moderne, Constantin Brâncuşi este considerat de mulţi ca fiind cel mai important sculptor al secolului al XX-lea.

Sculpturile sale se remarcă prin eleganţa formei şi utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare româneşti cu rafinamentul avangardei pariziene.

Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea, cât şi importanţa acordată luminii şi spaţiului sunt trăsăturile caracteristice creaţiei lui Brâncuşi.

32 | P a g e

Monden şcolar

Vârsta inocenţei

O vizită în atelierul lui Brâncuşi Coclici Raluca – IV C Cella Delavrancea era la Paris în anul 1922. Ea a mers într-o zi de primăvară întârziată la atelierul lui Brân1cuşi. El o aştepta. I-a deschis uşa. Doi ochi mici, albaştri au sfredelit-o cu privirea din umbra orbitelor adânci. A întâmpinat-o cu glas cântărit. A intrat în casă.

Avea o casă ca din satul nostru românesc: odaie mare, pereţi văruiţi, vatră imensă, cu un ceaun negru pe pirostii, masă rotundă, tăiată în trunchi de copac, iar scaunele erau butuci pe trei picioare.

Brâncuşi o examina fără indulgenţă.

Era un om vioi, cu barbă sură, părul

lăsat în voie, mâinile agere. Era îmbrăcat cu o haină de lucrător. Se înălţau ca trestiile alămuri cioplite în felurite forme, de pe diferite poliţe de cărămidă, văruite şi ele. Din acelaşi metal, erau nişte pepeni ovoidali, pe un scrin. Brâncuşi a spus că le şlefuieşte luni de zile până sunt însufleţite. I-a arătat Cellei portretul unei domnişoare. În faţa ei, domina vertical o bucată voluminoasă de alamă.

Sculptorul i-a zis să ghicească ce reprezintă acea lucrare şi o să ia prânzul cu el. Ea asemănă lucrarea cu un cocoş.

Brâncuşi a rămas uimit de imaginaţia ei şi a felicitat-o.

MICII ECOLOGIŞTI „De sute de ani, omenirea priveşte cerul printr-o gaură de tun.”

Oamenii, plantele şi animalele au dreptul să trăiască.

Omul este o fiinţă superioară care trebuie să manifeste grijă şi compasiune pentru speciile pe cale de dispariţie. Oamenii nu ar putea exista fără plante şi animale. Plantele sunt o sursă de hrană pentru animale şi om, produc oxigen, vindecă boli, sunt folosite la înfrumuseţarea spaţiilor de locuit. Animalele dau oamenilor hrană şi îi ajută la muncă.

Poluarea mediului de viaţă al plantelor şi animalelor duce la dispariţia acestora.

Tumurug Alexandra – III C

Apopei Cristina III C

Părerea mea este că această afirmaţie se referă la distrugerea „stratului de ozon”.

Dacă stratul de ozon nu ar exista, viaţa pe Pământ nu ar fi posibilă, deoarece acesta ne protejează de razele ultraviolete, de căldura excesivă emanată de soare. Mai mulţi oameni de ştiinţă au descoperit acum zeci de ani că la polul Sud, şi mai puţin la Polul Nord, a apărut o „gaură” în stratul de ozon. De aceea, în aceste zone a scăzut foarte mult concentraţia de ozon.

33 | P a g e

Monden şcolar

Vârsta inocenţei

S-a arătat că la distrugerea stratului de ozon contribuie avioanele supersonice prin emanarea de gaze, precum şi unii produşi chimici.

Urmările distrugerii stratului de ozon constau în creşterea cantităţii de raze ultraviolete ce ajung pe Pământ. De asemenea, pot să ducă la distrugerea unor specii de plante şi animale, atât pe uscat, cât şi în oceane.

Responsabilitatea noastră, a tuturor, este să avem grijă să protejăm natura pentru a putea păstra viaţa pe Terra.

Alwin Costin – III C Pădurea Leonte Brânduşa – IV B Ce poate fi mai minunat decât pădurea adâncă şi răcoroasă? Îmi place adierea vântului printre crengile copacilor, mirosul dulce al aerului de pădure, farmecul de umbre şi culori, cântecul ei minunat.

Aşa gândeam îndreptându-mi paşii spre pădurea mult dorită. Când am ajuns acolo, în loc să văd copacii acoperiţi de verdeaţă şi împodobiţi cu flori, crengile erau zdrenţuite, iarba arsă, florile triste şi cu capetele aplecate. Pădurea plângea de durere.

Plângeau frunzele plopului tremurător, plângea fagul cel falnic, până şi stejarul cel tare ca stânca vărsa lacrimi de durere. M-am înfiorat. Inima mea era sfâşiată de durere şi lacrimile îmi curgeau fără voie. Ce se întâmplase? Nu înţelegeam nimic. Noroc că

sub un ciot uscat am văzut o floricică ce scăpase ca prin minune. M-am apropiat de ea şi-am întrebat-o: - Ce s-a întâmplat cu pădurea?

- Oamenii au venit şi au ars iarba, au rupt crengile copacilor şi au lăsat deşeuri în urma lor!

Nu mi-am putut imagina niciodată că oamenii pot face aceste lucruri. Eu nu îmi dădeam seama cum oamenii nu pot să iubească pădurea. Din suflet am simţit răsărindu-mi o lacrimă fierbinte. Pădurea era foarte tristă şi pustie. Oamenii au uitat că în frumuseţea vieţuitoarelor se oglindeşte frumuseţea pădurii.

Ocrotiţi pădurea! Ocrotiţi animalele şi plantele ei, de nu, lumea va dispărea!

Buna mea învăţătoare Enache Andreea – IV C Buna mea învăţătoare m-a învăţat multe lucruri bune. Începând din clasa I, m-a învăţat să scriu, să citesc, să socotesc, să desenez, să cânt.

Am petrecut patru ani cu doamna noastră. În tot acest timp, doamna a fost alături de noi în fiecare moment, în fiecare clipă sprijinindu-ne, îndrumându-ne, ajutându-ne.

Cu doamna învăţătoare am fost în multe excursii, în care am văzut locuri minunate, am organizat serbări cu diferite ocazii, momente deosebite ce vor rămâne veşnic în amintirea şi sufletul nostru.

34 | P a g e

Monden şcolar

Vârsta inocenţei

Acum suntem bucuroşi că vom termina patru ani de şcoală, că suntem mai mari şi mai înţelepţi, dar totodată suntem şi trişti pentru că ne vom despărţi de doamna noastră învăţătoare, care a fost pentru noi ca o mamă.

Dor de Eminescu Romedea Diana – IV B Iubesc foarte mult poeziile lui Mihai Eminescu. Am încercat să-i calc pe urme. Am mers la Ipoteşti, locul său natal. Am vizitat casa sa.

M-am dus la lac. Nuferii galbeni încă plâng după el, iar lebedele îl aşteaptă să sentoarcă. Lacului albastru, limpede şi liniştit îi e dor de Eminescu. Codrul acum e ruginit şi trist. Copacii privesc înapoi şi aşteaptă primăvara să se întoarcă.

Seara se lasă. Dealul îl aşteaptă şi el pe marele poet. Cerul senin şi plin de stele e trist.

Naturii îi e dor de Eminescu, nouă ne e dor de el. Să vină înapoi în sufletele noastre, să dăinuie mereu!

Luna şi stelele Stănescu Rodica - II C

Suspinul Şerban Ana-Maria - VI C Prin pădurea argintie Eu colind adeseori, Pe cărările bătute Doar de gingaşi căpriori.

Seară de toamnă Popa Daniela - IV B

Păsări mici cu trilul fin Mă aşteaptă să le-ngân, Şi să cânt alături lor Despre dragoste şi dor.

E seară şi e toamnă!

O rază de lumină coboară Peste dealuri şi câmpii, Peste cărări şi păduri pustii.

Nimeni nu va auzi Ce în suflet voi găsi Doar codrul va asculta Suspinul şi dragostea.

Stoluri târzii de rândunele Duc gândurile mele cu ele, Duc zilele calde-ale verii Şi clipele plăcute ale serii,

Uite aşa-mi trec mie anii Doar cu codrul şi duşmanii.

Eu ascult doar vorba lor Ei aşteaptă doar să mor.

Când ascultam înfiorată O poezie fermecată A marelui domn Eminescu, Luceafărul nostru terestru.

Astfel viaţa mea se scurge, Prin pădure, la răscruce Şi mereu voi respecta Pădurea şi viaţa sa.

E seară şi e toamnă!

Mărita lună, ca o doamnă, Veghează acum la Ipoteşti O mândră lume ca-n poveşti.

35 | P a g e

Codrul verde a înflorit, Păsările-au ciripit, Stelele-au strălucit, Luna chiar a şi zâmbit.

Oamenii s-au bucurat Căci şi luna s-a culcat.

Stelele au adormit, Cerul este mulţumit.

Revedere Roman Iulian – I A Când vine primăvara Cu soare sclipitor, Iar codrul înverzeşte Şi capătă decor, Stoluri de păsărele Se-ntorc la cuibul lor, Pe care îl găsesc Rece uscat şi gol.

Ele străbat oceanul Şi marea-n lung şi-n lat Sperând ca să ajungă De unde au plecat.

Monden şcolar

Vârsta inocenţei

În memoria lui Eminescu Tăbăcaru Larisa – VIII B

Anotimpurile Savin Mădălina –V A

Eminescu Toma Ştefania – II B

Din generaţii de demult Un mare geniu s-a născut, Făcând cu viaţa legământ Ca să transforme orice gând În poezii scrise profund, Trimise-n adieri de vânt Toată suflării de pe pământ, A lui menire împlinind Că-i talentat şi are alură Spre artă şi literatură.

Natura i-a împrumutat Un ghid superb, purificat, De unde el a adunat Buchete de expresii care, În vers, prind viaţă şi culoare, Precum petalele de floare Şi strofe lungi cu-a lor savoare Se-aştern în rimă de cristale.

Cu ochii minţii, a lui vedere Dezleagă marile mistere, Scriind a lui apreciere Prin poezii din alte ere.

Noi le considerăm avere Şi le păstrăm cu preţuire, Iar pe poet îl venerăm, În orice an comemorăm Poemele lui minunate Ce nu vor fi nicicând uitate.

Primăvara va sosi, Câmpul îl va înverzi, Florile vor înflori, Parfum ne vor dărui.

Trăia demult un poet mare Era ca o rază de soare Eminescu se numea Şi poezii el compunea.

Vara caldă va veni, Vacanţă ne va dărui.

Noi ne vom bucura În tabere vom pleca.

În codru lui îi plăcea, Adesea lângă izvor dormea Frumoase versuri compunea Când din natură se inspira.

Iar acasă vom veni Când toamna ne va vesti Că vara bună-a plecat Şi vacanţa s-a-ncheiat.

El din lume a plecat, Dar de noi nu e uitat. În fiecare an îl cinstim, Cu drag de el ne-amintim.

Iarna rece a sosit Câmpul de omăt e-acoperit Toate păsările-au plecat Căci iarna le-a alungat.

Toamna Leonte Brânduşa –V A

Vara Tuduran Ştefana – V A

Noaptea în sat Popa Paula – I B

În pădurea-ntunecată, Lângă apa fermecată, Copacii cu crengi dezgolite Îşi amintesc de zilele-nsorite.

Vara caldă va veni Lumea este fascinată De frumuseţea ce a revenit, De câmpul verde, înflorit.

Peste satul adormit Noaptea iarăşi a venit Şi-a adus luna cea plină Să ne-mprăştie lumină.

Alaiul păsărilor sure, Zboară-n graba mare, Apoi se pierd în zare Şi-ncet întunericul apare.

Noi o întâmpinăm cu flori Crini, garoafe şi bujori Primăvara pleacă suspinând, Iar vara vine zburdând.

Păsările s-au culcat, Totul e întunecat Doar stelele strălucesc, Lumina lor o vestesc.

Vântul aspru biciuie Şi răcoarea se aşterne, Iar de-acum toamna se lasă Peste pădurea cea deasă.

36 | P a g e

Monden şcolar Dorinţa Vatamanu Larisa – VII B Mă trezesc adesea cu gândul la tine Căci vreau să fii mereu lângă mine.

Te chem acum, căci mi-e foarte greu Să uit cele-ntâmplate, în sufletul meu.

Tu reuşeşti să mă faci să uit de toate, Când nu sunt cu tine, parcă sunt pe moarte!

Numai la tine pot să-mi caut mângâierea Şi doar tu reuşeşti să-mi alini durerea.

Dacă aş şti cum să reuşesc Să te am aproape de câte ori doresc Cred că nu ar fi clipă să nu fii lângă mine Căci fără tine, viaţa e pustie.

Vârsta inocenţei

A fost odată…

Tofan Izabela – II A A fost odată ca-n poveşti Un crai vestit în Ipoteşti, Născut în luna lui Gerar Şi cel mai mic, mare hoinar.

De dimineaţă până noaptea Umbla hai-hui îngândurat S-asculte-ale naturii şoapte Si să-şi aline sufletul curat.

Avea ca sfetnici codrii deşi Izvoare limpezi, plopi făr‟de soţ, Iar ca luminători aleşi Soarele şi Luna şi-aştrii toţi.

Fără speranţă Lupaşcu Alexandra – VII B Într-un vis fără speranţă, Soarta mă-nşeală cu nonşalanţă.

Tu, iubita mea eşti departe, Iar visele-mi sunt spulberate! Într-un voal negru mă cuprind… Şi încă te mai văd zâmbind, Cu acelaşi chip fermecător Stând lângă nuferii plutitori.

De ce? De ce eşti aşa departe, Când eu îţi sunt aşa aproape? Îmi amintesc de tine cu drag, Amintirile se pierd într-un vis vag…

Mă simt singur şi întristat Pe o mare de amar uitat.

Strig într-un ultim vis de speranţă, Strig, nu mă lăsa fără viaţă!

37 | P a g e

Noaptea Ilie Andreea – IV A Izvoarele sunau încetişor Şi un miros venea adormitor, Cum nopţi întregi el a rămas S-asculte al valurilor glas.

Răsare luna drept în a lui faţă, Pe câmpuri, argintiul strat de ceaţă, Sclipiri pe cer, văpaie peste ape Apăreau, venind tot mai aproape.

Un înger atât de frumos Veni cu trupul radios, Prin hainele lui se vedea fin Trupul său cel alb deplin.

Monden şcolar

Vârsta inocenţei

Iarna Ilie Larisa – I B A venit iarna drăguţa Cu zăpadă şi polei.

Hai, copii cu bucurie, Să ieşim în calea ei!

Catană Alexandru – I B

Zarvă multă se aude, Toţi copiii sunt la joacă Şi mai mari şi mai micuţi „Nalţă omul de zăpadă.

Ilie Larisa – I B

Gerul le-nroşeşte nasul, Obrăjorii-s doi bujori Dar iubesc cu toţii jocul Aşa-i iarna pe la noi!

Primăvara Strechie Răducu – I B Colobanea Nicola – I B

A sosit o zână bună Flori de măr poartă-n mână.

Toţi copiii o iubesc Şi părinţii o-ndrăgesc.

Andries Ilinca – IV B

Ne-a adus alai de flori Şi strai nou de sărbători.

Primăvara o numim Şi cu ea ne veselim.

Savin Emilian – IV C

Dragă, dragă primăvară Tu ne-aduci în inimi iară Ghiocei şi viorele Şi un cer senin cu stele.

Corchez Lorena – III B

Venirea primăverii Pântea Laurenţiu – I B

Ciobanu Elena – III C

38 | P a g e

Dup-o iarnă întristată Totul acum prinde viaţă.

Primăvara ce-a venit Ne-a adus ce ne-am dorit.

Soarele din nou răsare, Obrăjorii prind culoare, Zâmbetu-i din nou pe faţă, Toată fiinţa prinde viaţă.

Tuduran Erica – I B

Monden şcolar

Vârsta inocenţei

Zâna Zăpezii Filip Victoria – I B

Primăvara Coşerariu Ioana – I B

Zână albă, preafrumoasă, Ne-ai adus lumină-n casă Peste ape ai pus punţi, Cuşmă groasă peste munţi.

Cu bagheta fermecată Ai ţesut perdea-n fereastră.

Peste arborii din curte Presari salbă de steluţe Şi mai mari şi mai micuţe.

Primăvara a sosit Natura toată-a înverzit Albinele s-au dezmorţit Şi gândăceii au ieşit.

Coserariu Ioana – I B

Ghiocelul Toma Emilia – IV B

Iarna Bontea Mădălina – II C A venit iarna tiptil Într-o zi de dimineaţă Şi mă bucur că-s copil, Mă voi da acum pe gheaţă.

Arborii sunt încărcaţi De zăpada ca de pluş, Toţi copiii încântaţi Fug acum pe derdeluş.

Apopei Cristina – III C

Iar Azor, cu mine-aleargă Prin nămeţii albi de nea Şi atât îmi eşti de dragă Iarnă, iarnă, zâna mea!

Sosirea primăverii Colobanea Nicola – I B În curând, la noi în ţară Primăvara va sosi Păsările călătoare De departe vor veni.

Ghiocei vor înflori, Copacii vor înfrunzi, Haina groasă de zăpadă Îndată se va topi Căci soarele va străluci.

39 | P a g e

Pe ramuri înflorite Vezi păsări călătoare Ce zboară înalt pe cer S-ajungă pân‟ la soare.

Primăvara a sosit, Natura toată a înverzit.

Sub soarele strălucitor A răsărit şi ghiocelul albişor.

Ghiocelul cel frumos Scoate capul curios Şi întreabă-ncetişor: - Oare tu eşti, mărţişor?

- Eu sunt, dragă frate Şi-am veşti minunate.

Cu un dar eu vin la tine Şi-ţi aduc ce se cuvine.

Primăvara Filip Elisabeta – III B

Chiriac Giuliana – I B

Iustina Muraru – VII B

Primăvara cea voioasă La noi iarăşi a sosit!

Cu flori multe, ghiocei, Păsări ce se-ntorc acasă, Zâmbet, soare, veselie, Cântece şi bucurie!

Toţi copacii înfloresc Şi albinele roiesc, Cucul cântă-n dumbrăvioară, Coloraţii fluturi zboară!

Monden şcolar Primăvara Popa Daniela – IV B Primăvara mă numesc Şi în ţară eu vestesc Soare, floare şi culoare Pentr-un gând de bunăstare.

Ghiocei şi bucurii, Pentru voi, iubiţi copii Zăpada eu o topesc Şi aşa întineresc.

Iar acum eu vă spun, Un secret ce e stăbun Martie, Aprilie, Mai Aduc frumuseţi de rai!

Veniţi în luminiş Cu sufletul deschis!

Veniţi cu toţii iarăşi Pe aripi de primăvară!

Vârsta inocenţei

Sosirea primăverii Toma Sara – III A Iarna s-a sfârşit. A sosit primăvara!

Soarele străluceşte mai tare, iar ghioceii gingaşi şi zglobii au scos căpuşorul de sub plapuma de nea. Ei sunt vestitorii primăverii.

Din pământul umed au început să apară timid primele fire de iarbă. Pomii înmuguresc, mieii zburdă pe câmpii, iar păsările călătoare se întorc din îndepărtatele meleaguri calde. Cucul cântă voios şi adie vânt cald de primăvară. Copiii, cu ochii scânteind şi obrajii îmbujoraţi, au ieşit la joacă plini de veselie. Pe ogoare şi în livezi oamenii au început munca.

Bine-ai venit, primăvară!

Enache Andreea – IV C

Filip Victoria – I B

Păsările călătoare Irimia Gabi – I B

Lucrări elevi I B

Ocneanu Maria – IV C

40 | P a g e

Departe, departe, în ţările cu mult soare păsările călătoare se pregătesc pentru lunga călătorie ce o au de făcut pentru a se întoarce la noi în ţară. Noi le aşteptăm cu drag pentru a ne încânta cu trilurile lor minunate.

De cum ajung în ţară, păsările încep să-şi refacă sau construiască cuiburile părăsite toamna. Ele adună beţişor cu beţişor, pai cu pai pentru a face adăpost pentru ele şi puişorii lor. După ce termină această muncă grea, ele nu se odihnesc, ci încep să depună ouăle, din care vor ieşi peste câteva săptămâni puişori mici şi pufoşi. Când vor fi mai mărişori, puişorii vor fi învăţaţi de părinţi să zboare pentru a fi pregătiţi de plecare atunci când iarna e aproape şi ei nu mai pot suporta frigul năpraznic.

Dar acum le aşteptăm cu nerăbdare pentru că primăvara bate la uşă şi noi cu toţii, oameni sau păsări, simţim acest lucru.

Monden şcolar Natura primăvara Aparaschivei Diana – II C Păsările ciripesc, Copacii înfloresc, De bucuria lor, Fluturii zboară uşor.

Cerul e senin Şi de soare plin.

Natura are viaţă Dis-de- dimineaţă.

Iepuraşul de Paște Corchez Lorena – III B Cu sfială-n ochi şi-n paşi, A sosit un iepuraş Îmbrăcat în haină nouă În braţe c-un coş cu ouă.

Câte unul încetişor Le aşază binişor Printre firele de iarbă, Dar încet, să nu se spargă.

Grigorcea Iustin – IV B

Simion Samira – IV B

41 | P a g e

Vârsta inocenţei Primăvara Torok Cosmina – II C A sosit primăvara cea mult aşteptată. Odată cu ea au venit şi păsările călătoare care ne încântă cu cântecul lor.

Copacii s-au îmbrăcat de sărbătoare. Florile au început să îşi deschidă petalele şi să parfumeze aerul din jurul lor. Buburuza a ieşit di crăpăturile scoarţei copacului să privească soarele rotund şi vesel.

Vieţuitoarele sunt foarte vesele primăvara.

Toate anotimpurile sunt frumoase, dar parcă primăvara ocupă primul loc în inima mea.

Nimic nu este mai frumos decât un peisaj de primăvară.

Abigail Baghiu – II A

Magdalena Ana Maria – II A

Toamna Brânduşa Leonte – IV B E septembrie…Copiii se bucură că va suna iar clopoţelul şcolii.

Văl de brumă argintie a împodobit grădinile şi livezile. Crengile umede şi fără veşmânt ale copacilor se leagănă în bătaia vântului. Lacrimi de ploaie măruntă se varsă pe pământul umed şi rece. Vântul iute duce frunzele multicolore ale copacilor în pribegie .

Stoluri de cocori vâslesc în înălţimile albastre, iar întârziata fără vreme, dulcea toamnă, îmbelşugată se plimbă prin grădinile bogate. Oamenii culeg strugurii aurii şi fac must dulce ca mierea şi vin parfumat. În livezi se culeg gutui pufoase, mere rumene, prune dulci şi pere zemoase.

Toamna este cel mai frumos anotimp!

Ea este iubită de toţi!

Monden şcolar Fărâmă de viaţă Muraru Ana-Aurelia – II B Voi ştiaţi că viaţa este Ca o frază de poveste?

Ori e bine, ori e rău…

Aşa cum vrea DUMNEZEU. Un copil poate să-nveţe, Dintr-o mie de poveţe, Cum să fii în astă lume: Să faci numai lucruri bune!

Vârsta inocenţei

Primăvara Chiriac Giuliana – I B Natura s-a trezit iarăşi la viaţă.

Soarele ne zâmbeşte vesel, cerul este senin, iar vântul adie uşor. Ghioceii şi păsările călătoare vestesc sosirea primăverii.

Iat-o, a sosit! A venit cu zumzet de albine printre flori, cu miei care zburdă pe câmpii, cu parfum de flori proaspete. Copacii se îmbracă cu haină verde, iar crângul răsună de glasul păsărilor călătoare.

Primăvara este cel mai frumos anotimp pentru că totul revine la viaţă.

Voi ştiaţi că-n viaţa toată Poţi învinge dintr-o dată Griji, necazuri şi durere?

DUMNEZEU îţi dă putere!

Lucrări elevi II B

Îngerul păzitor Popa Paula – I B Tu seara când te rogi copile Să ştii că Domnul nu te-a uitat, Prin grija Lui de împărat Un înger păzitor ţi-a dat Să te ferească de păcat.

Tu dimineaţa te-ai sculat Şi povesteşti tot ce-ai visat Despre al lumii Împărat Cum moartea pentru noi şi-a dat Ca să ne scape de păcat.

42 | P a g e

Lucrări elevi I B

Cred Doamne

Vârsta inocenţei

Cercul de pictură Trepte spre lumină În incinta Şcolii Roznov a avut loc în data de 14.04.2011, în cadrul parteneriatului existent între instituţia Bisericii şi a şcolii la nivel local, un program artistic susţinut de elevii şcolii, ca preambul pentru întâmpinarea sfintelor sărbători pascale.

Programul a cuprins recitare de poezie şi intonarea de cântece religioase, apoi s-a finalizat cu decernarea diplomelor de merit pentru 60 elevi din toate ciclurile de învăţământ, care au expus icoane (pe sticlă, lemn şi hârtie) realizate în cadrul cercului de pictură Trepte spre lumină. D-na înv. Simona Muraru (şcoala.

Slobozia) a fost colaboratoare în cadrul proiectului.

Alături de organizatorii proiectului, au fost membrii ATOR Roznov, elevi şi cadre didactice din şcoală, care au expus diverse desene, colaje, machete cu tematică

43 | P a g e

pascală şi ouă încondeiate.

Activităţile cercului s-au desfăşurat pe perioada mai multor săptămâni, având ca organizatori pe prof. religie şi pictor bisericesc Nuţa Liche (în cadrul proiectului educaţional Trepte spre lumină), prof. educaţie plastică Raluca Rusu (în cadrul opţionalului), prof. înv. primar Alina Vasile (în cadrul proiectului Atelierul plăsmuirilor literar artistice – Şcoală a devenirii umane) şi parohia Chintinici – prin preotul paroh Iulian Mihail Vasile – susţinătoarea financiară a evenimentului. Îndrumătorii evenimentului au fost dir. prof. Elena Socol şi dir. adj. prof. Maria Topciu. Momente ale atelierului de lucru şi expoziţiei au fost prezentate pe blogul catedrei de religie a Şcolii Roznov: Ora de religie – Timp al devenirii umane.

Cred Doamne

Vârsta inocenţei

Cine este Dumnezeu?

Dumnezeu este speranţa, mila, iubirea, în toate acestea noi îl regăsim fără să ne dăm seama. În primul rând ştim că El ne iubeşte, ajutându-ne să înţelegem Cuvântul lui Dumnezeu Tatăl că a suferit şi a cerut iertare faţă de cei care L-au răstignit pe Cruce. Noi, da noi, Îi răsplătim cu faptele şi vorbele care nu demonstrează altceva decât lipsa de respect faţă de El. Eu cred că din această cauză lumea se rostogoleşte din ce în ce mai mult în gol.

Să spui Dumnezeu şi să explici asta este un lucru greu, noi ştim despre El că este Sfânt şi fără de păcate, singurul care ne poate ajuta

atunci când avem nevoie de El, avem nevoie de o minune ... Minune, ce cuvânt mare, oare mie mi s-a întâmplat vreo minune; nu, nu, spun mulţi, dar ei nu ştiu câte minuni face Dumnezeu pentru noi. În ziua de astăzi multe sunt minunile pe care le face Domnul pentru noi, dar când se mai întâmplă câte ceva mai puţin bun înseamnă că El vrea să ne trezească din somnul păcatelor. Nu este aşa că mulţi dintre noi creştinii am descoperit căile Domnului după ce s-a întâmplat câte ceva în viaţa noastră care ne-a făcut să suferim? Dar Dumnezeu

nu ne lasă atunci când avem nevoie de lumină!

Dumnezeu este atât de mic încât să încapă în fiecare din sufletele noastre, dar atât de mare încât poate să fie oriunde, oricând, iar noi suntem atât de mari încât niciodată nu am putea sa intrăm în sufletul unui om, dar atât de mici faţă de lumea asta mare!

Dumnezeu este ca un soare, El răsare în vieţile noastre, ne încălzeşte, ne luminează, dar spre deosebire de soare, El stă sus pe cer; în unele momente ale vieţii însă, poate apune, dar nu uită niciodată să răsară.

Miruna Todiraşcu – VI A

44 | P a g e

Cred Doamne

Vârsta inocenţei La biserica din sat Popa Paula – I B La biserica din sat Mulţi copii s-au adunat Pe cărarea cu voinţă Să se ducă la credinţă.

Oamenii s-au dus şi ei Copii mari şi mititei La biserica lor plină Să se umple de lumină.

Blaga Mădălin – VII B

Ei s-au dus, s-au închinat Andronache Georgiana – VII C Pe Domnul L-au lăudat Să se bucure de toate Spre iertare de păcate.

Sidor Cristi – VII A Îngerul păzitor Muraru Aurelia – II B

Albaţă Mădălina – VII A

Cine ne veghează? Cine ne ajută?

Cine stă de pază cu puterea-i multă?

Este-al nostru înger, înger păzitor, Ce-şi revarsă grija şi-al său ajutor.

Noi toţi îl iubim, la el ne rugăm, Din zori până-n seară Lui Dumnezeu să-ceară: Sănătate şi câte-un strop de iubire

Zota Mihai –VII C

Timofte Oana – VII C

Domnul Iisus Hristos Vasile Matei II B

Dumitriu Teodor – VII C

45 | P a g e

În fiecare seară m-am închinat Şi Domnul sănătate mi-a dat Eu sunt un copil credincios Şi Domnul îmi dă ce-i de folos.

Cu dreptate Domnul va judeca Pe fiecare după fapta sa De vom curăţa inima noastră Pe toţi are să ne mântuiască.

Vatamanu Larisa – VII B

Echipa de redacţie

Vârsta inocenţei

Vârsta inocenţei

Nr. 14-15 An şcolar 2010-2011 Apare semestrial ISSN 1843 - 7753

Editor: Grup Şcolar Roznov

Directori:

Prof. Elena Socol Prof. Maria Topciu

Redactori coordonatori:

Prof. Oana Ilarie Prof. înv. primar Alina-Camelia Vasile Pr. drd. Iulian-Mihail Vasile

Colaboratori: Elevii Grupului Şcolar Roznov Profesori

Învăţători

Nuţa Liche Raluca Rusu Oana Teacu Mihaela Staicu Oana Ţepeş Emanuela Cojocaru

Rodica Neamţu Verona Bogus Rodica Creţu Monica Jbanca Monica Drângu Elena Dumitraşcu

Tehnoredactare & Design: Prof. Oana Ilarie Pr. drd. Iulian-Mihail Vasile

Adresa redacţiei: Grup Şcolar Roznov-Neamţ Str. Tineretului nr. 648 Telefon/fax: 0233/665694 Email:grupscolarroznov@yahoo.com Site http://www.grupscolar.roznov.ro

Partener-sponsor Parohia „Sf. Ilie” Chintinici-Roznov

46 | P a g e

Minodora Adăscăliţei Simona Ilie Ioan Stroea Carmen Ciurlă Manuela Nicorescu

ISSN 1843 – 7753