RailwayPRO - decembrie

Page 1

the railway business magazine

Year VIII ■ No. 4.12. (102) ■ 2013

Orientările TEN-T aduc un progres semnificativ în domeniul planificării infrastructurii

Railway PRO Mass Transportation

Журнал железнодорожный бизнес

Noi posibilităţi de finanţare a infrastructurii de transport „Orizont 2020” primeşte 80 mld euro în următorul exerciţiu bugetar al UE Fondurile FEDER, sprijin pentru dezvoltare urbană integrată

Europa funcţionează: 1 trilion de euro, cadrul bugetar pentru 2014-2020 Европа функционирует: 1 триллион евро, параметры бюджета на 2014-2020



editor’s note 1 olclorul Europei de Est, cules F pentru posteritate de către scriitorii romantici ai sfârșitului

de secol 19, este caracterizat de o populație preponderent rurală, ce locuiește în așezări de mici dimensiuni și, adesea, izolate. Pradă intervențiilor militare organizate de puteri străine sau tulburărilor și atacurilor interne, comunitățile acestui spațiu își găsesc adesea refugiul la adăpostul pădurii sau în zonele mlăștinoase. Dar, ceea ce le salvează în primul rând, este infrastructura precară, ce se transformă la prima ploaie în capcană pentru călători sau invadatori. Prezentul pare a nu fi departe de această imagine, cel puțin pentru unele teritorii ce se află în cuprinsul Spațiului Extins al Mării Negre. Fie în interiorul Uniunii Europene, fie la periferia acesteia, infrastructura și calitatea serviciilor de transport feroviar de călători marchează încă existența de zi cu zi a unor comunități imobile, îndreptate spre interior, mulțumite cu ceea ci li se aruncă din mărinimia unor prea-puternici.

În plină contradicție cu filosofia europeană de asigurare a mobilității tuturor categoriilor sociale, de vârstă și de sănătate, serviciile de transport din spațiul estic sunt adesea caracterizate prin excluziune și marginalizare. Deși se vorbește adesea de urbanizarea estului, elementele de bază care constituie spațiul urban nu sunt stăpânite sau sunt ignorate de către acei reprezentanți care ar trebui să definească conținutul serviciului public obligatoriu. Fractura dintre occidentul urbanizat, străbătut de rețele feroviare ce oferă atât servicii publice cât și unele comerciale de înaltă calitate și orientul urbanizat doar pe hârtie, brăzdat de drumuri de pămând și de căi ferate decrepite, devine vizibilă în fiecare zi. Lipsa de înțelegere a nevoilor cetățenilor se traduce prin furnizarea de servicii publice de transport feroviar în vehicule cu un grad ridicat de poluare și costuri operaționale exorbitante, vehicule ce nu oferă minimul de confort

și accesibilitate (vagoane înalte, necorelate cu peroanele, interioare prost compartimentate pentru a nu putea primi persoane cu dizabilități permanente sau temporare, vagoane de dormit cu o curățenie îndoielnică etc.). Dar între timp se clamează dorința de rentabilizare a operatorilor tradiționali, ceea ce este în realitate doar o perdea de fum pentru a masca retragerea de pe piața de transport feroviar și încurajarea unor sisteme de transport alternativ, situate la limita inferioară a siguranței, confortului și, de ce nu, a fiscalizării. În momentul în care UE se zbate să îmbunătățească cadrul legal pentru contractele de servicii publice, unele teritorii est-europene își distrug aceste servicii pentru a fugi de responsabilitate. Norocul constă în faptul că populația este încă învățată să trăiască într-o stare de autosubzistență și să se refugieze în pădure.

Retragerea în pădure Issue published with the support of Romanian Railway Industry Association & Club Feroviar – The Railway Business Club Журнал издаётся при поддержке Асоциации Железнодорожной Промышленности и Club Feroviar – ЖД Клуб Деловых Людей

Отступление в лес Фольклор Восточной Европы, выбран для последующих поколений романтическими писателями конца 19 века, характеризован в основном сельским населением, проживающим в небольших, часто изолированных посёлках. Жертвы военных вмешательств организованных зарубежными властями, или внутренних колебаний и нападений, общественность данной территории часто находит убежище в лесных зонах или в водно-болотных участках земли. Но, первое спасение приходит со стороны ненадёжной инфраструктуры, которая при первом дожде преображается в капкан для пассажиров или наступающих. Настоящее время не кажется далеко от этой картины, по крайней мере, для некоторых территориях, составляющих Широкий Черноморский Регион. В центральных и периферических зонах Европейского Союза, инфраструктура и качество услуг железнодорожного пассажирского транспорта всё же отмечает повседневную жизнь населений, характеризованных неподвижностью, ориентированных на внутренний мир, которые довольствуются тем, что им власти

подкидывают с великодушием. В полном несоответствии с европейской философией обеспечения подвижности всех социальных категорий, включая возрастную категорию и с ограниченными возможностями, транспортные услуги восточной территории часто характеризуются социальной изоляцией и устранением. Не смотря на то, что часто идёт речь об урбанизации восточной зоны, основные факторы, составляющие городские районы не являются управляемыми или не учитываются представителями, которым поручено установить содержание общественного транспорта. Обрыв между урбанизированным западом, пересечён железнодорожными сетями, предоставляющими общественные услуги и категорию высококачественных коммерческих услуг, и востоком - урбанизированным лишь на бумаге и пересечён сухопутными дорогами и устарелыми железнодорожными связями, является всё более заметным. Недопонимание гражданских нужд отражается в услугах общественного железнодорожного транспорта, осуществленных подвижными средствами,

оказывающими высокий уровень загрязнения окружающей среды при максимальных операционных стоимостей, не предоставляя минимум удобства и доступности (высокие вагоны, несоответствующие с пассажирами, неудачное разделение купе интерьера, затрудняя доступ пассажиров с ограниченными возможностями, спальные вагоны сомнительного уровня чистоты и.т.д.). Между тем, возглашается желание повысить уровень рентабельности традиционных операторов - это фактически лишь дымовая вуаль для того, чтобы замаскировать выход с железнодорожного рынка и поддержать альтернативные транспортные системы низкого уровня безопасности, комфорта и даже фискализации. В период, на протяжении которого Евросоюз стремится улучшить правовой режим контрактов общественных услуг, определённые восточно-европейские территории разрушают свои услуги в этой области, с целью избежать ответственности. Удача в том, что общество всё ещё продолжает жить в самостоятельных условиях, отступая в лес. Decembrie 2013 | www.railwaypro.com


2 cOntent MARKET DEVELOPMENT

РАЗВИТИЕ РЫНКА

28 33

China and EU collaborate to develop urban mobility Китай и Евросоюз сотрудничают для развития городской подвижности

Over the last decades, China has reoriented its economic policies and has become an important economic country due to its rapid internal transformation which has created a link between a central-planned economy and active global trade implication. В конце ноября месяца состоялся Саммит Евросоюз – Китай, предоставляя перспективы для новых инициатив на протяжении следующего десятилетия, в соответствии с установленным планом сотрудничества до 2020 года.

MARKET DEVELOPMENT

28 China and EU collaborate to develop urban mobility 30 Giurgiu and Ruse need

transport development to form a Euroregion LEX the railway business magazine

Railway PRO

ISSN - 1841 - 4672

Editor’s note

1

Back to the woods

POLICIES & STRATEGIES Publisher: Editura de Transport & Logistică S.R.L. 30, Virgiliu Street, Sector 1 Bucharest, postal code: 010881 Tel.:+4 021 224 43 85; +4 021 224 43 87 Mobile: +40 721 723 724 Fax: +4 021 224 43 86 E-mail: editors@railwaypro.com Web-site: www.railwaypro.com

16 Europe works: EUR 1 Trillion, the budget framework for 2014-2020

Opinions

42 Public service obligations are the basis for the liberalisation of the domestic passenger transport market 44 Observing passengers’

МНЕНИЯ

SMARTRAIL allows rail operators managing ageing infrastructure

SMARTRAI L позволяет железнодорожным операторам использовать изношенную инфраструктуру Safe and efficient transport infrastructure is a fundamental requirement to facilitate and encourage the movement of goods and people throughout the European Union. There is approximately 215,400 km of rail lines in the EU which represent a significant asset. Many of the rail networks in Eastern Europe and in parts of Western Europe were developed more than 150 years ago. Цель проекта SMARTRAIL состоит в предоставлении технического прогнозирования администраторам инфраструктуры, с целью эксплуатации в условиях безопасности, надёжности и эффективности “устарелых” европейских железнодорожных сетей.

Products&technologies

rights, essential to the operation of the intermodal market

32 European railway industry supports SHIFT2RAIL initiative

metropolitan

railway stations

Editors: Elena Ilie elena.ilie@railwaypro.com Pamela Luică pamela.luica@railwaypro.com

18 TEN-T guidelines bring

significant progress to infrastructure planning

36 Kayseri, a city of light rail progress

41 Rail stations, the connection between rail transport and the society

Contributors: Florentina Ghemut

20 New possibilities of

37 Saint Petersburg doubles investments for underground development

43 Light rail, the best solution to decongest urban traffic

38 Prague might have another metro line as of 2022

OPINIONS

Production and photo editor: Petru Mureşan Department of translations: Alina Vuţulicu Paula Bădescu Veronica Lupan Graphic design: Petru Mureşan Layout and DTP: Petru Mureşan petru.muresan@railwaypro.com Photo: Radu Drăgan Marketing Manager: Cristina Trifon cristina.trifon@railwaypro.com Advertising Enquiries: advertise@railwaypro.com www. railwaypro.com/advertise

cover photo: ec.europa.eu

transport infrastructure financing

22 “Horizon 2020” receives EUR 80 Billion in the next EU programming period 24 ERDF funds support

integrated urban development

26 China might build the

high-speed railway in Romania

31 High-speed transport remains constant in Europe, but is slowed down in China and Japan by poor demand

www.railwaypro.com | Decembrie 2013

39 BKK Strategy, success in

attracting European funds

33 SMARTRAIL allows rail operators managing ageing infrastructure

40 Efficient reorganisations

Engineer

at minimal costs for Oradea

46 Railway infrastructure financing – an aspect with 45 Rapid transport connec- vast implications in railway tions support the development transport system operation of metropolitan areas 52 Marmaray, solution to

urban transport problems in Istanbul

Statistics

50 Railway Statistics


cOntent 3 Редакционная статья

1

Отступление в лес

ПОЛИТИКА И СТРАТЕГИЯ

ПОЛИТИКА И СТРАТЕГИЯ

закон

44 Соблюдение прав построит высокоскоростную пассажиров – основа для функционирования линию в Румынии интермодального рынка 26 Возможно, Китай

метрополиТАН

52 Мармарай, первый тоннель между Азией и Европой, проходящий под Босфором

31 Высокоскоростной метрополиТАН железнодорожные транспорт остаётся 16 Европа функционирует: станции 1 триллион евро, параметры устойчивым в Европе, но в 36 Кайсери – город, Китае и в Японии испытывает который прогрессирует с 41 Вокзалы, бюджета на 2014-2020 торможение на фоне связывающее звено помощью легкого метро снижения спроса между железнодорожным 18 Ориентация транспортом и 37 Петербург удвоил сети TEN-T ведёт к общественностью РАЗВИТИЕ РЫНКА инвестиции для развития значительному прогрессу метро в области планирования продуктов и технологий инфраструктуры 28 Китай и Евросоюз 38 К 2022 году Прага сотрудничают для развития 32 Европейская планирует построить ещё городской подвижности железнодорожная одну линию метро 20 Новые возможности промышленность финансирования инициативу 30 Джурджу и Русе транспортной 39 Стратегия BKK – успех поддерживает SHIFT2RAIL нуждаются в развитии инфраструктуры в привлечении европейских транспорта для создания фондов МНЕНИЯ еврорегиона 22 “Горизонт 2020” получит 40 Эффективная 33 SMARTRAIL позволяет 80 млрд. евро в следующий реорганизация при железнодорожным закон бюджетный период минимальных стоимостей для операторам использовать Евросоюза города Орадя изношенную инфраструктуру 42 Обязательства= СТАТИСТИКА общественных услуг являются45 Быстрые соединения 24 Фонды FEDER в транспортном секторе основой либерализации , поддержка для поддерживают развитие 52 железнодорожная внутреннего рынка интегрированного статистика пассажирского транспорта столичных регионов городского развития

Decembrie 2013 | www.railwaypro.com



news 5

Internaţional: TTransmashholding Baltia (reprezentanţa TMH în Polonia, Finlanda şi Statele Baltice) a semnat cu EVR Cargo un contract pentru furnizarea a patru locomotive de manevră, TEM TMH. În cadrul contractului, locomotivele diesel vor fi livrate în 2014, prima urmând să fie trimisă către operatorul de marfă din Estonia, în luna aprilie, apoi, cu o frecvenţă de o locomotivă pe lună. Noile vehicule deţin certificatele de siguranţă şi manevră ale UE, acelaşi tip de locomotive fiind utilizate în Estonia de portul Sillamäe. Locomotiva diesel are la bază principiul modular, permiţând reducerea costurilor de operare şi de asemenea, acestea sunt dotate cu sistem integrat pentru frânare şi un sistem complex pentru siguranţă.

Oraşul Panevezys va fi străbătut de Rail Baltica 2 Lituania: Ruta proiectului Rail Baltica 2 va trece prin oraşul Panevezys, a declarat primul ministru al Lituaniei, Algirdas Butkevicius, după şedinţa Cabinetului din 2 decembrie. Conform premierului, asemenea decizie a fost adoptată după realizarea cercetărilor adecvate, iar implicarea oraşului Panevezys a fost convenită deoarece nodurile de cale ferată din oraşele Radviliskis sau Siauliai sunt prea aglomerate pentru trafic suplimentar. Butkevicius a precizat că a fost planificat o solicitare către Comisia Europeană pentru finanţarea proiectului Rail Baltica 2 şi, conform publicaţiei Siauliu krastas, s-ar fi solicitat ca fondurile europene să acopere 85% din costuri. „A fost aprobat ca Lituania, Letonia şi Estonia să implementeze proiectul Rail Baltica 2, iar pentru acest scop, este planificată finanţarea pentru înfiinţarea unei companii comune. Va fi o companie separată care va răspunde de lucrările de pregătire a implementării proiectului şi, în schimb, se va cere co-finanţarea cu 85% din valoarea proiectului”, a declarat Butkevicius.

UE alocă 1,2 mil euro pentru studiile unui proiect feroviar

photo: tentea.ec.europa.eu

Slovenia: UE va aloca Sloveniei 1,2 mil euro pentru a sprijini financiar studiile

Azerbaidjan propune Iranului, Pakistanului şi Turciei să înfiinţeze o reţea feroviară comună internaţional: Azerbaidjan a propus câtorva state membre ale Organizaţiei pentru Cooperare Economică (ECO) stabilirea unei reţele comune de cale ferată şi conectarea acesteia la reţelele feroviare din Europa şi Orientul Mijlociu. Declaraţia a fost făcută de către Elmar Mammadyarov, Ministrul azer de Externe cu ocazia reuniunii Consiliului de Miniştri ai ECO, de la Teheran (Iran). „Dezvoltarea constantă a infrastructurii în regiune ar trebui să fie o prioritate pe agenda noastră. Organizaţia pentru Cooperare Economică ar trebui să opteze pentru modernizarea liniilor de cale ferată şi a infrastructurii conexe precum şi pentru crearea unei reţele feroviare comune cu legături către Europa şi Orientul Mijlociu”, este de

părere Mammadyarov. Potrivit acestuia accelerarea finalizării liniilor regionale, inclusiv linia Qazvin - Rasht - Astara (Iran) - Astara (Azerbaijan), va crea noi oportunităţi de tranzit în regiune. Statelele membre ECO au subliniat faptul că trebuie să se acorde atenţie „facilitării comerţului şi legăturilor de transport, inclusiv facilitării traficului transfrontalier”.

photo: www.azerbaijans.com

Transmashholding livrează locomotive operatorului EVR Cargo

privind construcţia unei noi linii de cale ferată ce leagă Ljubljana de graniţa Austriei, inclusiv legătura cu aeroportul Jože Pučnik. Studiile vizează elaborarea unui raport privind impactul asupra mediului pentru 70 km de linie pe ruta LjubljanaKranj-Jesenice-graniţa cu Austria şi conexiunea feroviară către aeroportul Jože Pučnik (din Ljubljana). Studiile fac parte dintr-un proiect major ce permite creşterea capacităţii liniei prin dublarea acesteia şi modernizarea sistemelor de semnalizare şi telecomunicaţii. Studiile vor determina începerea lucrărilor, a optimizării conexiunilor de transport între Slovenia şi Austria, precum şi a unei eventuale legături între Portul Koper (Slovenia) către centrul Europei.

mai mare şi va creşte siguranţa transportului feroviar.

Linia Sofia-Mezdra va fi finalizată în 2014 Bulgaria: MModernizarea liniei Sofia-Mezdra, care este o conexiune vitală între Sofia şi nordul şi vestul Bulgariei, va fi finalizată până la jumătatea lui 2014, a anunţat vicedirectorul general al Companiei Naţionale de Infrastructură Feroviară, Zlatin Krumov. Proiectul va permite trenurilor să circule cu o viteză

Autorităţile din Bosnia intenţionează să înceapă licitaţia pentru reconstruirea unor tronsoane cheie de pe Coridorul Vc în primul trimestru al anului următor, a anunţat BERD. Proiectul are o valoare totală estimată la 70 mil euro, finanţarea urmând să provină de la BERD, BEI şi Fondul OPEC pentru Dezvoltare Internaţională. Proiectul include, pe lângă lucrările de modernizare a unor tronsoane ale liniei

В мире: Азербайджан предложил нескольким государствам-членам Организации Экономического Сотрудничества определить общую железнодорожную сеть и соединить её с сетями Европы и Среднего Востока. Словения: Евросоюз предоставит Словении 1.2 млн. евро для финансовой поддержке анализа осуществимости строительства новой железнодорожной линии. В мире: Трансмашхолдинг Балтия подписал с EVR Cargo контракт по доставке четырёх манёвровых локомотивов TEM TMH. Литва: Маршрут проекта Rail Baltica

2 будет проходить через город Паневежис, объявил премьер-министр Литвы, Альгирдас Буткявичюс. В мире: Строительство первого высокоскоростного поезда в рамках проекта Silk Wind начнётся летом 2014 года. Болгария: Модернизация линии София-Мездра осуществится до половины 2014 года, объявил заместитель генерального директора Национальной Компании Железнодорожной Инфраструктуры. Хорватия: Консорциум, который находится под управлением испанской компании Typsa, выиграл контракт по подготовке железнодорожного проекта Дуго Село-Новска.

Contractul pentru linia Dugo SeloNovska a fost acordat Croaţia: Un consorţiu condus de compania spaniolă Typsa a câştigat contractul de pregătire a proiectului şi a celorlalte documente aferente pentru faza a doua şi a treia a proiectului de modernizare a liniei feroviare Dugo Selo-Novska din Croaţia. Valoarea contractului se ridică la 10,2 milioane euro.

Bosnia va licita în 2014 lucrări de modernizare pe Coridorul V Bosnia Şi Herţegovina:

Decembrie 2013 | www.railwaypro.com


6 news Silk Wind: primul tren de mare viteză cu încărcătură unică lansat la mijlocul lui 2014

PKP PLK va moderniza trecerile la nivel Polonia: Administratorul infrastructurii

feroviare poloneze, PKP PLK, va echipa 400 de treceri la nivel cu noi sisteme de semnalizare, pentru creşterea siguranţei. Lucrările de modernizare vor fi finalizate în a doua jumătate a lui 2015. Proiectul va privi, printre altele, rutele Varşovia-Bialystok, Tarnowskie GoryOpole, Koszalin-Goleniow, dar şi tronsoanele modernizate Wroclaw-Poznan, Cracovia-Rzeszow şi Czestochowa-Opole. Federal Freight Company îşi va dubla investiţiile Rusia: Federal Freight Company (FGK) va investi în 2014, 25-35 mld ruble (766,6 mil. dolari – 1,1 mld. dolari), a anunţat directorul general al companiei, Vitaly Evdokimenko. Creditele companiei se vor ridica la 20-24 mld ruble (peste 300 mil dolari-720 mil dolari). Sumele sunt aproximative, deoarece bugetul companiei nu a fost încă finalizat. Anul acesta, compania are un plan de investiţii de 12 mld ruble (36 mil euro). FGK a achiziţionat 2900 de vagoane de transport marfă de la Uralvagonzavod.

Compania de transport Kazahstan – Rusia – Belarus va aduce statului kazah venituri de 780 mil dolari

photo: KTZ railways

Internaţional: Lansarea unei companii de transport pe calea ferată administrată de către companiile naţionale feroviare din Kazahstan, Rusia şi Belarus va aduce statului kazah venituri suplimentare de 780 mil dolari, a anunţat Askar Mamin,

Казахстан: Возможно, порт Актау перейдёт под зарубежное управление, заявил Кайрат Карманов, вице-председатель «Kaznex Invest» (агентство по Поддержке Экспорта и Инвестиций Казахстана). Босния и Герцеговина: Власти Боснии намерены начать тендер по реконструкции ключевых маршрутах 5-го Коридора в первом квартале следующего года. Польша: PKP PLK предоставит оборудование для 400 железнодорожных переездов, с новыми системами www.railwaypro.com | Decembrie 2013

Internaţional: Formarea primului tren de mare viteză parte a proiectului Silk Wind va derula în vara anului 2014, a precizat Secretarul Naţional al Comisiei Interguvernamentale a TRACECA în Kazahstan, Marat Saduov. „Primul tren cu încărcătură unică va fi format ca parte a proiectului Silk Wind în vara anului viitor dacă partenerii acestui proiect semnează acordul la Astana în primăvara lui 2014. Demararea proiectului depinde în parte de Căile Ferate din Kazahstan şi de direcţia spre care se îndreaptă China în legătură cu acest proiect. Practic, în prezent Kazahstan face eforturi pentru a atrage mărfurile dinspre China pe calea ferată”, a declarat Saduov. Potrivit lui Saduov, în prezent, valoarea unui transport end – to – end de-a lungul Silk Wind (traversând mai multe state n.r.) analizată de către participanţii la proiect ar însuma 5.000 dolari per container. „Taxa pentru un transport end – to – end de-a lungul Silk Wind ar trebui să fie de până la 5.000 dolari per container de la graniţa chineză până

preşedintele Căilor Ferate Kazahe (KTZ). Cele trei companii feroviare de stat au colaborat intens pentru lansarea unui operator de logistică, acesta urmând a fi administrat în mod egal de către cele trei. Valoarea totală a proiectului este estimată la 2 mld dolari. Operatorul de transport astfel creat ar putea să-şi înceapă operaţiunile în prima jumătate din 2014. “Compania nou formată va genera, pe teritoriul Kazahstanului, un trafic de aproximativ 1,7 mil containere anual până în 2020 iar veniturile din transportul feroviar de marfă vor însuma 780 mil dolari. Prin urmare, beneficiile economice pentru statul kazah sunt estimate la 5,3 mld dolari”, a explicat Mamin într-o adunare guvernamentală. În opinia preşedintelui KTZ operatorul de transport feroviar va fi o alternativă viabilă la transportul maritim pe ruta Asia – Europa.

în Turcia iar acest lucru este în curs de dezbatere. Acest tarif ar putea fi atractiv pentru partea chineză”, a mai spus Saduov. Proiectul Silk Wind vizează lansarea unui transport de containere pe relaţia China-Kazahstan-Regiunea Caspică-Caucaz-Turcia-Europa. Proiectul a fost propus de către Kazahstan în cadrul proiectului Logmos TRACECA (Logistics Processes and Motorways of the Sea project). Potrivit sistemului propus de Kazahstan containerele din China vor fi livrate pe calea ferată către Aktau iar de acolo cu feribotul către Baku şi apoi pe calea ferată către porturile georgiene iar de acolo containerele vor fi de asemenea livrate cu feriboturile către porturile din Turcia sau Ucraina. În acest ultim caz, Silk Wind este combinat cu coridorul de transport lituanianucrainean Viking.

photo: www.azernews.az

Sarajevo-Bradina, şi instalarea de sisteme de semnalizare pe linia Banja Luka-Doboj.

România: CFR SA organizează în perioada 9-14 ianuarie 2014 licitaţii

deschise pentru atribuirea a 8 contracte de lucrări (proiectare şi execuţie) pentru îmbunătăţirea siguranţei traficului feroviar, a căror valoare totală estimată este de 332 mil lei (74,85 mil euro), fără TVA. Lucrările necesare pentru îmbunătăţirea siguranţei traficului feroviar vizează modernizarea a 112 treceri la nivel cu calea ferată, modernizarea instalaţiilor de centralizare electromecanică pe secţiile de circulaţie Siculeni - Adjud şi Ilia - Lugoj şi introducerea unui sistem centralizat de detectare a cutiilor de osii supraîncălzite şi a frânelor strânse. Sursa de finanţare este asigurată din fonduri externe nerambursabile de la Fondul European de Dezvoltare Regională şi de la bugetul de stat. Aceste proiecte se încadrează în Axa Prioritară 3 a POS-T – Modernizarea sectorului de transport în scopul îmbunătăţirii protecţiei mediului, a sănătăţii umane şi a siguranţei pasagerilor, Domeniul Major de Intervenţie 2 – Îmbunătăţirea siguranţei traficului pe toate modurile de transport planificat pentru cofinanţare din Fondul Europan de Dezvoltare Regională în cadrul Programului Operational Sectorial pentru Transport 2007-2013.

сигнализации для повышения безопасности. Россия: В 2014 году, Федеральная Грузовая Компания планирует вложить 25-35 млрд. рублей (766.6 млн. долларов – 1.1 млрд. долларов) объявил генеральный директор компании, Виталий Евдокименко. В мире: Создание железнодорожной компании под управлением национальных железнодорожных компаний Казахстана, России и Белоруссии приведёт к дополнительным доходам для Казахстана, стоимостью 780 млн. долларов. Румыния: В период 9-14 января 2014

года, компания CFR SA организовывает открытые тендеры для предоставления 8 контрактов по проектированию и осуществлению работ, общая стоимость которых оценена в 74.85 млн. евро. В мире: Китай вовлечётся в строительство железнодорожной линии между Сербией и Венгрией, объявил премьер-министр Ли Кэцян. Черногория: Железнодорожная Компания Черногория Zeljeznicka Infrastruktura, пускает в ход тендер для проекта линии Белград – Бар.

CFR SA lansează licitaţii în valoare de 332 mil lei


news 7

România, invitată de Lituania să se implice activ în proiectul Viking Internaţional: Premierul Lituaniei,

Algirdas Butkevicius, şi omologii săi din România, Victor Ponta, şi din China, Li Keqiangu, au avut o întrevedere în cadrul căreia s-a pus în discuţie creşterea gradului de cooperare între cele trei state. „Trenul de containere Viking şi portul Klaipeda ar trebui să devină căile principale ale României privind exporturile către statele nordice, transportul fiind unul eficient, rapid şi sigur. Sperăm ca România să devină membru cu drepturi depline în cadrul proiectului Viking”, a declarat Premierul Lituaniei, Algirdas Butkevicius. Declaraţia a fost făcută cu ocazia unei întrevederi între premierul lituanian, Algirdas Butkevicius, şi omologii săi din România, Victor Ponta, şi China, Li Keqiangu, întâlnire care a adus în discuţie cooperarea în domeniul transporturilor. România a semnat un memorandum de cooperare în luna februarie şi intenţionează să finalizeze în curând procedurile formale. Participarea României în cadrul proiectului se poate materializa prin semnarea unui Memorandum de Înţelegere care va fi pus în discuție la viitoarea reuniune, din luna decembrie a acestui an. China produce locomotive pentru Turkmenistan Internaţional: Producătorul de mate-

rial rulant din China, CSR (China South Locomotive and Rolling Stock Corporation Ltd) a anunţat că intenţionează să construiască două locomotive pentru Turkmenistan, destinate traficului de pasageri. CSR Ziyang, cel mai mare producător de locomotive din China, este singura companie care a semnat cu Ministerul Comerţului din China un contract pentru fabricarea a două locomotive inclusiv piese de schimb pentru Turkmenistan. Din 2004 CSR a exportat către Turkmenistan peste 200 de locomotive, fiind cel mai mare proiect al Chinei în Turkmenistan,

Bulgaria şi România tot mai convinse de necesitatea unui alt pod peste Dunăre

при Государственно-частном партнёрстве. В мире: Deutsche Bahn заинтересована развитием своих операционных деятельностей на чешском рынке. Россия: РЖД вложит 5 млрд. рублей для закупки подвижного состава для дальнего сообщения. Республика Молдова: Объём грузов транспортирован в государство, вырос на 21.2% на протяжении первых десяти месяцев года, достигая 10.8 миллионов тонн

analizează în prezent achiziţia planificată de către Deutsche Bahn a trei companii de transport. Subsidiara cehă a DB, DB Holding Czech, doreşte să cumpere Abellio CZ, subsidiară a Căilor Ferate Olandeze.

Internaţional: Bulgaria şi România au demarat negocierile pentru construcţia unui nou pod peste Dunăre între oraşele Silistra şi Călăraşi, proiect ce ar putea să fie realizat prin PPP. Surse neoficiale au menţionat că o companie românească şi-a anunţat interesul de a investi în noul pod. Între cele două ţări în 2013 a fost dat în circulaţie un alt pod, care face legătura între Vidin şi Calafat.

Transportul feroviar îşi continuă evoluţia ascendentă Rep. Moldova: Volumul de marfă transportat în Republica Moldova a crescut cu 21,2% în primele zece luni ale anului, la 10,8 milioane tone. Indicele tone-km s-a majorat cu 13,3%, la 3,53 miliarde tone-km în aceeaşi perioadă. Cea mai mare creştere, de 28,7%, s-a înregistrat pe segmentul de transport feroviar de marfă, care a atras 4,3 milioane tone. Transportul rutier a cunoscut o majorare de 16,7%, la 6,3 milioane tone.

Ungaria doreşte să fie o ţară-cheie de tranzit

De asemenea, linia ferry între cele două oraşa ar putea să se redeschidă până la finele anului, linia închisă de anul trecut din cauza neînţelegelor între concesionari. DB doreşte să se extindă în Cehia Internaţional: Deutsche Bahn este interesată să îşi extindă operaţiile pe piaţa cehă. Agenţia Anti-monopol din Cehia

Portul Aktau ar putea fi preluat de o companie străină Kazahstan: Portul Aktau (Kazahtan), pentru care sunt în curs proiecte de extindere, ar putea fi transferat unui management străin, scrie agenţia Trend, citând declaraţiile lui Kairat Karmanov, vicepreşedintele Kaznex Invest (agenţia pentur Promovarea Exporturilor şi Investiţiilor Kazahe). „O companie spaniolă şi-a arătat interesul în preluarea administrării portului. Kazahstan găzduieşte o delegaţie spaniolă pentru a studia oportunităţile. De asemenea, şi companii din Turcia sunt interesate. Companiile străine nu sunt dispuse doar să opereze facilităţile disponibile, ci să şi investească”, a precizat Karmanov.

Ungaria: Guvernul intenţionează să transforme Ungaria într-o ţară-cheie de tranzit pentru transporturile pe axa estvest, a declarat secretarul de stat pentru Comerţ Exterior, Peter Szijjártó, cu ocazia celei de a 22-a sesiuni a Consiliului de Coordonare pentru Transportul TransSiberian. Ungaria trebuie să îşi intensifice eforturile în domeniul transportului internaţional de marfă şi să utilizeze mai bine legăturile cu linia ferată trans-siberiană. Pentru a atinge aceste obiective, Ungaria beneficiază de poziţia sa geografică, de infrastructura Construit în 1963, portul Aktau (Marea Caspică) este singura poartă maritimă către rutele internaţionale pentru mărfurile uscate, ţiţei şi produse petroliere din Kazahstan. Conform planurilor, se intenţionează creşterea capacităţii portului la 18 mil tone de mărfuri până în 2020.

photo: www.portaktau.kz

Internaţional: China se va implica în construcţia unei linii de cale ferată între Serbia şi Ungaria, a declarat premierul chinez Li Keqiang după o întâlnire cu omologul său din Serbia şi cel din Ungaria. „Am ajuns la un acord important şi vrem să demarăm cooperarea pentru implementarea proiectului de construcţie a liniei ce leagă Serbia şi Ungaria”, a declarat reprezentantul Chinei. Părţile implicate au agreat formarea unui grup de lucru pentru lansarea proiectului, a cărui valoarea nu a fost menţionată.

В мире: Контейнерный поезд Викинг и порт Клайпеда должны стать основами румынского экспорта в северные страны. В мире: Китайский производитель подвижного состава CSR, объявил намеренность построить две локомотивы для Туркменистана, предназначены пассажирскому сообщению. В мире: Болгария и Румыния начали переговоры по строительству нового моста через Дунай между городами Силистра и Калараш; возможно, проект осуществится

photo: realitate.net

China vrea să constuiască o legătură feroviară între Serbia şi Ungaria

Decembrie 2013 | www.railwaypro.com


8 news

Rusia: Comitetul pentru Proprietate din cadrul Dumei de Stat (Rusia) a decis amânarea vânzării a 5% din participaţiile RZD, până în momentul în care guvernul va adopta măsuri de creştere a pieţei de capital şi va defini mecanisme de investiţii publice în infrastructura feroviară. Proiectul de lege, prezentat Dumei în octombrie, implementează amendamentele articolului 7 din Legea Federală privind „Specificaţiile Administrării Propertăţii Transportului Feroviar” conform căreia nici vânzarea şi nici împărţirea acţionariatului în cadrul unei ramuri nu sunt admise dacă rezultă reducerea acţionariatului deţinut de stat la mai puţin de 95%.

avansată şi de angajamentul guvernului de a dezvolta reţeaua feroviară. Trainose va oferi un nou serviciu de transport marfă Grecia: Începând cu 2 decembrie, operatorul feroviar grec Trainose oferă un serviciu de transport marfă între Atena şi Salonic în urma unui contract semnat cu 25 de companii membre ale Federaţiei Întreprinderilor Elene. Noul serviciu va asigura venituri de circa 5 milioane euro pe an pentru Trainose (aflat acum în proces de privatizare), atunci când va opera la capacitate maximă. Costurile noului serviciu vor fi reduse în momentul în care linia va fi complet electrificată.

Căile Ferate încearcă să atragă investitori din SUA Georgia: Directorul Căilor Ferate Georgiene, Mamuka Bakhtadze, a efectuat, alături de o delegaţie gruzină, o vizită la Washington, cu scopul de atragere a unor potenţiali investitori din Statele Unite ale Americii. La Washington alături de Bakhtadze au participat şi şefii Fondului Georgian pentru Co-investiţii şi Agenţiei Georgiene de Investiţii, care au prezentat administraţiei SUA şi oamenilor de afaceri situaţia din piaţa de investiţii din Georgia. „Am discutat despre posibilitatea atragerii mărfurilor dinspre China către teritoriul gruzin. În plus, am făcut cunoscute serviciile logistice pe care le putem oferi către Afganistan, în speranţa că partea americană va fi interesată să investească în deuvoltarea acestor rute”, a precizat Mamuka Bakhtadze. Gara din Pazardjik va fi modernizată Bulgaria: Municipalitatea Pazardjik a iniţiat un proiect în valoare de 3,5 milioane leva (1,8 mil. euro) pentru reconstruirea şi modernizarea gării, a anunţat Ministerul Transporturilor din Bulgaria. www.railwaypro.com | Decembrie 2013

Documentul a fost elaborat de Ministerul Economiei în conformitate cu decretul guvernamental privind punerea în vânzare a 25% minus o acţiune în perioada 2014-2016. Directorul Agenţiei de Stat pentru Proprietate, Olga Dergunova, a menţionat că procesul de privatizare ar putea fi desfăşurat în două faze: prima fază ar putea să se desfăşoare în 2014 prin vânzarea a 5% şi în 2015-2016, 20% din acţiunile RZD. După analizarea rezultatelor primei faze, urmează să fie dezvoltate şi adoptate documente separate pentru demararea fazei a doua. Conform directorului Dergunova, Fondul de Pensie ar putea fi un potenţial investitor privind vânzarea a 5% din acţiunile companiei.

Lucrările vor fi finalizate în termen de opt luni. Proiectul, parte a planurilor de modernizare a liniei Sofia-Burgas, este cofinanţat din fonduri europene prin POST.

construiască linii de mare viteză şi convenţionale în 15 oraşe, a adăugat ministrul turc al Transporturilor. Linia de mare viteză Ankara – Istanbul, aflată deja în testări, va fi conectată la tunelul Marmaray prin intermediul gării suburbane Pendik, realizând astfel un transport unitar între Asia şi Europa. Se preconizează că o călătorie Ankara – Istanbul va dura trei ore. RZD va achiziţiona vagoane pentru trenuri de lung parcurs Rusia: RZD va investi 5 mld ruble (152 mil dolari) pentru achiziţionarea de material rulant pentru transportul de lung parcurs. Investiţiile vor fi făcute prin creştera pachetului de acţiuni deţinut de RZD în Federal Passenger Company (FPC). În total, fondurile vor fi utilizate pentru a achiziţiona 145 de vagoane de pasageri. În perioada 2013-2015, FPC va trebui să dea la fier vechi peste 2000 vagoane de clasa a II-a.

ZICG va licita în curând contracte pentru linia Belgrad-Bar Muntenegru: Zeljeznicka Infrastruktura Crne Gore (ZICG), administratorul infrastructurii feroviare din Muntenegru, lansează o licitaţie în cadrul proiectului liniei Belgrad-Bar. Licitaţia vizează realizarea lucrărilor de modernizare şi servicii de consultanţă, a anunţat BERD. Contractele, estimate la 10 mil euro, vor fi finanţate dintr-un credit luat de la BERD.

Linia de mare viteză Istanbul – Ankara ar putea fi inaugurată în februarie 2014 Turcia: Ministrul Transporturilor, Binali Yıldırım, a anunţat că linia de mare viteză dintre Istanbul şi Ankara ar putea fi inaugurată în prima parte a anului viitor, posibil în luna februarie. În plus, o serie de proiecte din domenii precum transporturi terestre, comunicaţii şi transporturi maritime, în valoare de 86 mld lire turceşti (43 mld USD) vor fi finalizate în următorii cinci – şase ani, precizează ministrul Yıldırım. Guvernul de la Ankara planifică să Греция: Начиная с 2-го декабря, греческий железнодорожный оператор Trainose предоставляет транспортную услугу грузоперевозки между Афинами и Салониками. Россия: Фонд Национального Благосостояния в рамках Комитета Государственной Думы принял решение отсрочить продажу 5% доли участия в капитале РЖД. Грузия: Директор Грузинских Железных Дорог посетил Вашингтон с целью привлечения потенциальных инвесторов из США.

photo: Train-OSE

Privatizarea companiei RZD este amânată

Construcţia liniei BulgariaMacedonia va demara în 2014 FYR Macedonia: FYR Macedonia va lansa în 2014 construcţia primei linii ce furnizează conexiunea feroviară cu Bulgaria. Construcţia liniei, cel mai important proiect de infrastructură din partea de est a Macedoniei, va fi demarată în februariemartie, a anunţat ministrul Finanţelor, Zoran Stavreski. Aceasta va avea un rol decisiv în revitalizarea economică a regiunii de est a Macedoniei şi, pentru a determina creşterea economică, ministerul Transporturilor intenţionează să implementeze mai multe proiecte de infrastructură (până în 2020) ce vizează construcţia liniilor, inclusiv către Albania, şi modernizarea celor existente. Венгрия: Правительство намеревается преобразить страну в ключевую транзитную территорию для транспорта вдоль восточнозападной оси. Болгария: Муниципальный округ Пазарджик пустил в ход проект стоимостью 3.5 млн. лева (1.8 млн. евро) для восстановления и модернизации вокзала. Турция: Министр Транспорта, Бинали Йылдырым объявил, что высокоскоростная линия, связывающая Стамбул с Анкарой, возможно, будет пущена в эксплуатацию в первом квартале следующего года.



10 news

International: The Council of the European Union formalised the adoption of the Trans-European Transport Network (TEN-T) Guidelines and its related financial instrument Connecting Europe Facility (CEF). The Community of European Railway and Infrastructure Companies (CER) welcomes this adoption as it represents a key step toward the realisation of an efficient and effective European Single Railway Area. The main focus of the new TEN-T Guidelines is to improve the interoperability and interconnections between modes. The multimodal Core Network Corridors will increase the coordination between Member States and stakeholders in the planning and investment of corridors. CER welcomes this approach as it is expected to enable efficiency gains for the rail sector in the long run. CER Executive Director Libor Lochman said: “I am very delighted with this final adoption. I want to warmly thank the European institutions for having achieved such a comprehensive agreement that will bring added value to the European railway sector and stimulate economic growth across Europe.” Kosice-Vienna line project continues

photo: transport.sk

International: The authorities prepare the tender for the design contract of the broad gauge line to connect Kosice to Vienna. A joint venture formed by Russia, Ukraine, Slovakia and Austria for promoting the project has already invested EUR 2.5 Million in the pre-feasibility phase and has a plan of similar future investments, declared RZD President Vladimir Yakunin. However, he said that securing the finance for the project, which is estimated to cost EUR 6.36 Billion, remains a “very severe question” and called for state bonds to be used to fund the construction phase. The development of the corridor will require the extension of the infrastructure by around 450 km and the construction of a logistics centre that will become a development engine in the region due to the establishment of the undertakings. According to estimates,

www.railwaypro.com | Decembrie 2013

The Fourth Railway Package’s Technical Pillar: a top priority for the railway sector International: The Association of the European Rail Industry (UNIFE), the International Union of Wagon Keepers (UIP), European Rail Freight Association (ERFA), the International Union for Road-Rail combined transport (UIRR) and the International Union of Railways (UIC) confirmed their strong support for the Technical Pillar of the Fourth Railway Package. They stress the importance and urgency for reaching a sound agreement at the European Parliament as soon as possible. Furthermore, the railway sector called upon the European institutions to adopt the Technical Pillar of the Fourth Railway Package before the European elections of May 2014. The Technical Pillar is a top priority for the European railway sector. It will help make

the traffic volume on this line will be of at least 16 million tonnes per year (up to 24 million tonnes per year until 2050) and the rapid goods trade between continents through direct connection will reduce the transport time of freight between Eastern China and Vienna to 15 days. EU to co-finance rail studies for new northern Greek line International: The European Union will support with EUR 1 million from the TEN-T Programme a series of studies which are necessary for the construction of the new 43 km single railway line connecting the commercial Port of Kavala (Philippos Port) with the Greek rail network. The initiative, which was selected for funding under the 2012 TEN-T Annual Call, includes preliminary studies for structures and buildings, final studies for alignment, track layout and structures, detailed designs for buildings, geotechnical studies and the compilation of tender documents. The new line will also connect with the В мире: Европейские железнодорожные ассоциации UNIFE, UIC, UIP, ERFA и UIRR проявили свою поддержку по отношению к Техническому Компоненту 4-го Железнодорожного Пакета. В мире: Сообщество Европейских Железнодорожных и Инфраструктурных компаний (CER) оценивает принятие основных направлений сети TEN-T и Механизма “Соединение Европы”. В мире: Объединённая ассоциация России, Украины, Словакии и Австрии по поддержке проекта Кошице – Вена уже вложила 2.5 млн. евро для предварительного техникоэкономического анализа.

sure that railways remain competitive as a sustainable transport mode and as an industry in and for Europe. The Technical Pillar is a fundamental milestone for the establishment of the Single European Railway Area. The European railway sector believes that European Railway Agency (ERA) should be the authority for issuing European vehicle authorisation. The agency should function as a one stop-shop cooperating with the national safety authorities (NSAs).

photo: unife.org

CER: TEN-T and CEF – another string to the railway sector’s bow

existing Thessaloniki-Alexandroupoli rail line in the area of Toxotes Xanthi. Once completed, the studies will pave the way for the construction phase of the project. The studies will be monitored by the Trans-European Transport Network Executive Agency (TEN-T EA) and are set to be completed by the end of 2015. Kazakhstan postpones construction of new high-speed railway Kazakhstan: The project for construction of a high-speed railway from Astana to Almaty was temporarily postponed, due to its high cost, Almaty Mayor Akhmetzhan Yesimov said. “The project for construction of a high-speed railway Astana-Almaty is costly and its implementation was temporarily postponed,” the mayor said. In 2011, Kazakhstan began to develop a feasibility study for the construction of a new Astana-Almaty railway over which Talgo high-speed trains would run. The project was being developed by Chinese В мире: Евросоюз предоставит финансирование 1 млн. евро числу технико-экономических анализов, необходимых для строительства новой линии - длинной 43 км, предоставляющей связь между Портом Кавала и железнодорожной сетью Греции. Казахстан: Проект строительства высокоскоростной лини, связывающей города Астана и Алматы, был временно отложен на основании очень высоких затрат. В мире: РЖД считает, что Монголия должна ускорить процесс модернизации линии Улан-Батор для роста грузопотока к 100 млн. тонн в год.


news 11 Euro-Mediterranean ministers to boost regional economic integration

Poland announces railway infrastructure investments poland: The Government will spend PLN 24.9 Billion (EUR 6 Billion) on 140 railway infrastructure projects in the years 2013-2015, the government announced. Of the total sum, PLN 13.2 Billion will come from EU funds, PLN 4.4 Billion from public domestic finance and the rest will be provided by state railway operator PKP PKL. RZD and Hungarian Railways sign memorandum of cooperation russia: RZD and Hungarian Railways have signed a memorandum of cooperation aimed at increasing the efficiency of the existing rail networks in the Russian Federation and Hungary, raising the competitiveness of rail transport compared to other modes of transport and working together on applying the requirements for the narrow 1435 mm and broad gauge 1520 mm railway systems in order to ensure their effective interaction. Other priority areas singled out for cooperation include improving the operational safety of railway transport, minimising harmful effects on the environment and improving the tariff policy and information systems. Mongolia should accelerate the implementation of the Ulan-Bator Railway International: RZD wants Mongolia to speed up the modernization of the Ulan-Bator Railway to get

approximately 100 million tonnes of transit cargo flow per annum. “To switch part of the prospective transit cargo flow to the Ulan-Bator Railway, it is necessary to upgrade the mainline as fast as possible to provide transportation in the framework of so called Northern Logistics System. It must join the transport systems of Russia, Mongolia, and China, and it envisages the development of the UlanUde – Naushki – Erlyan – Jining transport corridor,” said Vadim Morozov, First Vice President of RZD. A joint Russian-Mongolian company “Development of Infrastructure” was launched on parity basis for the modernization of the railway infrastructure of Mongolia. It will be engaged in the construction of the TavanTolgoi – Sainshand line, the transportation volume via which can reach 44 million tonnes by 2020.

photo: mtz.mn

photo: tengrinews.kz

International: In mid November transport ministers from 43 countries of the Euro-Mediterranean area met in Brussels and confirmed their commitment to boost cooperation. The aim is to establish a well-connected area for aviation, rail, maritime and road transport. Regional integration in transport will strengthen economic exchanges and create business opportunities in the EuroMediterranean region. In the Joint Declaration released after the Conference Ministers have agreed on the priorities and guidelines for future cooperation on regulatory reforms and convergence; the development of the Trans-Mediterranean Transport Network

Польша: Правительство Варшавы вложит 24.9 млрд. злотых (6 млрд. евро) в восстановление железнодорожной инфраструктуры в период 2013-2015. В мире: В начале 2014 года пройдут испытания в рамках проекта Викинг, учитывая, что маршрут расширяется от Литвы к Турции. В мире: В середине ноября месяца министры транспорта 43 государств, принадлежащих ЕвроСредиземноморской зоне, провели встречу в Брюсселе, с целью подтверждения обязательств, связанных

(TMN-T) and its future connection to the Trans-European Transport Network (TEN-T) and the organisation of another conference before the end of 2015 to address funding of the development of the TMN-T.

photo: bahnbilder.ch

experts jointly with the Kazakh Company Transproject-K and French company Systra SA was attracted for rendering consultative services. It was planned that the total length of the new railway line will be 1011 kilometres. The new way will be shorter by about 300-400 kilometres. Currently, Talgo arrives from one capital to another in about 13 hours. And afterwards a new railway line will be constructed, reducing the time to five hours. The cost of the project in 2011 was not announced. However, in April 2013, Kazakh President Nursultan Nazarbayev stated that this project needs serious additional analysis. At the same time, the passenger flow between Astana and Almaty doesn’t provide the required profitability of this railway.

CIS States and UIC sign memorandum of cooperation International: The Council for Rail Transport of CIS States (CRT CIS) and the International Union of Railways (UIC) signed a memorandum of cooperation. In the framework of the memorandum, it is proposed that from 2014 to 2017, the two organisations will cooperate on traffic safety, antiterrorism security, the development of uniform operational rules for the railways and the interoperability of rail systems. The parties will also exchange their experience in environmental protection, energy conservation and the development of backup systems in passenger traffic, as well as in cargo tracking technology. Cargo rail traffic between Ukraine and EU increased International: The volume of rail freight traffic between Ukraine and the European Union in January-October 2013 increased by 4% compared to the same period in 2012, to 39.4 million tonnes. The volume of cargo transportation between Ukraine and the countries of the Customs Union in January-October 2013 decreased by 8.4% and amounted to 79.96 million tonnes. Export shipments с улучшением сотрудничества в регионе. В мире: Совет по Железнодорожному Транспорту государств бывшего СНГ и Международный Союз Железных Дорог (МСЖД) подписали меморандум о сотрудничестве на период 2014-2017. В мире: РЖД и Венгерские Железные Дороги подписали меморандум о сотрудничестве, цель которого состоит в повышении эффективности железнодорожных сетей названных стран. Decembrie 2013 | www.railwaypro.com


12 news

to the EU states came to 35.2 million tonnes. The volume of goods traffic from the EU countries in transit through the territory of Ukraine amounted to 880,700 tonnes, which is 3.8% less. The volume of rail freight traffic between Ukraine and Russia decreased by 6%, to 65.4 million tonnes, between Ukraine and Kazakhstan it declined by 60.3%, to 6.5 million, while between Ukraine and Belarus it grew by 14.9%, to 8.1 million tonnes. Infrastructure capacity of Ukrainian railways has the possibility of increasing the volume of traffic on both the western and eastern borders, by 10-50%. Azerbaijan, Turkey start new railway design International: Azerbaijan and Turkey have started work on the design of the railway which will connect Kars with Nakhchivan, Turkish Minister of Transport, Shipping and Communications Binali Yildirim said at a press conference at the third Caspian Forum in Istanbul. “The two presidents have instructed on this project implementation during the third session of the Supreme Council on Strategic Partnership between Azerbaijan and Turkey, held in Ankara in November,” he said. “The Kars- Susuz -Diludzhu- Nakhchivan railway project will take shape during the next meetings with the Azerbaijani side,” Yildirim added. Yildirim said that this project will become more important after commissioning the Baku -Tbilisi-Kars railway. The length of Kars-Susuz-Diludzhu-Nakhchivan will amount to 223.6 kilometers, according to the preliminary data. It is planned to construct a new 105-kilometer branch of the railway as part of the Baku-TbilisiKars project. In addition, the railway’s Akhalkalaki-Tbilisi-Marabda section will be reconstructed in Georgia, which will increase its capacity to 15 million tons of cargo per year. Peak capacity of the corridor will be 17 million tonne of cargo. This figure will be at the level of one million passengers and 6.5 million tonne of cargo at the initial stage. Turkey to join Viking in 2014 International: Tests will be carried out for the Viking project at the beginning of 2014 as the route is extended from www.railwaypro.com | Decembrie 2013

Lithuania to Turkey. Railway companies expect services to be regular starting with next summer. These perspectives were discussed during the meeting between company Lithuanian Railways and Turkish freight forwarding company BALO. At the meeting, a bilateral freight forwarding agreement was signed. It is believed that company BALO will become the main operator of intermodal container train Viking in Turkey. Container train Viking is a joint project of Lithuanian, Belarusian and Ukrainian railways, seaport cargo companies, and Klaipeda, Ilyitchovsk and Odessa seaports. Moldovan Railways decided to join the project in 2013 and as of July, Moldova was included in the service on the routes Ocniţa, Bălţi, Ungheni (north) and Giurgiuleşti Port (south).

Kazakhstan and Russia to reconstruct transborder railway International: Russian Omsk region and Kazakh North-Kazakhstan region will restore a 100-kilometer long trans-border railway. The parties reached this agreement at a meeting on Dec. 4. “A direct railway between the regions will enable transportation of building materials, primarily crushed stone, as well as agricultural products,” Omsk region authority’s reported. A joint action plan and regulatory framework for the project is being developed through Dec. 25. The parties agreed to create a joint venture for the road reconstruction. The authorities of Kazakh and Russian region plans to attract investors to fund the project.

Ukraine wants private capital in the railway sector

photo: wikipedia.org

International: EIM’s members adopted, on November 27, a reform of the association’s statutes to allow all rail infrastructure managers to join EIM, independent of their organisational structure, ownership and size. This gives

will be elaborated on the principle of preservation of 100% of Ukrzaliznytsia’s capital as state ownership. The new draft law is market-oriented and meets European norms. “The draft law was developed on the basis of the so-called model law, adopted in the European Union countries. The main innovation of this law is implementation of effective mechanisms for attraction of private capital to administration of the transport state monopoly,” the government stated.

the opportunity for national, non-national, public and/or private infrastructure managers to be part of EIM. By the same token, members of EIM have endorsed the European Commission’s proposal to establish a European Platform of Rail Infrastructure Managers in the presence of EC Director-General Matthias Ruete.

photo: TCDD

EIM strengthens cooperation amongst rail infrastructure managers

ukraine: The Cabinet of Ministers reformulates the new draft railway law to include the attraction of private capital. However, the railway system reform В мире: Объём железнодорожных перевозок между Украиной и Евросоюзом отметил рост на 4% на протяжении периода январь – октябрь 2013, в сравнении с аналогичным периодом предыдущего года. Украина: Кабинет Министров Украины пересматривает законопроект железнодорожной области, с целью предоставления возможности привлечения частного капитала. В мире: В ноябре месяце, Ассоциация Европейских Администраторов Железнодорожной Инфраструктуры

(EIM) пересмотрела свой статус, с целью предоставления возможности всем администраторам инфраструктуры присоединится Ассоциации EIM. В мире: Азербайджан и Турция начали работы для проектирования железнодорожной линии Карс – Нахчыван (Автономная Республика Азербайджана). В мире: Россия и Казахстан модернизируют железнодорожный участок протяженностью 100 км, находящийся на границе между Омском и северной частью Республики Казахстан.



14 news

România: Primarul oraşului Timişoara, Nicolae Robu, a lansat ideea construcţiei unei linii de metrou care ar avea 8 km lungime şi ar crea legătura între Gara de Nord şi Aeroportul Internaţional Timişoara. Primarul a precizat că acest proiect se va regăsi în portofoliul municipiului Timişoara pentru perioada 2014-2020. Urmează doar să se găsească o sursă de finanţare. „Asta e soluţia – liniile de cale ferată trebuie să fie duse în subteran şi cu această ocazie sigur că se va realiza şi o conexiune tip metrou între câteva puncte cheie ale oraşului nostru: Gara de Nord, zona mall, Gara de Est, aeroportul, toate pot ajunge să fie legate şi se va putea face repede şi la preţuri convenabile aşa ceva”, a spus Robu. Ulterior, în locul actualei linii de cale ferată ar urma să existe un teren disponibil de 8

ITF şi UITP semnează MoU pentru promovarea dezvoltării transportului public Internaţional: Federaţia Internaţională a Transportatorilor (ITF) şi Asociaţia Internaţională pentru Transport Public (UITP) au semnat un Memorandum de Înţelegere cu scopul de a promova dezvoltarea transportului public de calitate, la nivel mondial. Prin documentul semnat, cele două organizaţii au convenit să lucreze împreună pentru promovarea dezvoltătii şi extinderea transportului public la nivel global, ca motor de creştere durabilă şi creare a locurilor de muncă, precum şi protecţie a mediului în reducerea congestiei şi poluării. ITF şi UITP vor elabora în comun recomandări pentru formare profesională, securitate şi promovarea ocupării forţei de muncă în acest segment. De asemenea, cele două organizaţii au convenit să reprezinte interesele angajatorilor şi angajaţilor în organizaţiile internaţionale (UE, ILO). „Este pentru prima dată când am semnat un asemenea acord cu o federaţie internaţională şi prin urmare este foarte important pentru UITP. Investiţiile alocate în infrastructura de transport public şi servicii, furnizează locuri de muncă şi un generator de extindere a segmentului de afaceri”, a precizat secretarul general al UITP, Alain Flausch. „Acest memorandum subliniază deschiderea unei noi faze în relaţia cu UITP bazată pe construirea unui transport surabil echilibrat şi mai durabil. De asemenea, recunoaşte importanţa UITP ca reprezentant global al operatorilor, angajatorilor şi autorităţilor publice”, a declarat secretarul general al ITF, Steve Cotton.

Baku reafirmă interesul autorităţilor privind intenţia de construcţie a metroului în mai multe oraşe Azerbaidjan: Sumgayit, Ganja şi Nakhchivan sunt cele trei oraşe din Azerbaidjan pentru care autorităţile intenţionează să construiască o reţea de www.railwaypro.com | Decembrie 2013

kilometri lungime. Primarul a precizat că o altă soluţie ar fi mutarea liniei de cale ferată în afara oraşului, însă, peste câţiva ani, problema va reveni din cauza extinderii oraşului. „Mai este posibilitatea să duci linia în afara oraşului. O ducem acum în afara oraşului, iar peste câţiva ani va fi iar în mijlocul aglomerării urbane”, a mai declarat Robu. Timişoara ar fi al doilea oraş aş României care ar putea să beneficieze de o reţea de metrou, după capitala Bucureşti.

photo: Club Feroviar

Autorităţile din Timişoara vor să construiască o linie de metrou

metrou, a anunţat directorul companiei de metrou din Baku, Taghi Ahmadov. Principalul scop este de a descongestiona traficul de suprafaţă şi de a determina creşterea cotei de piaţă a transportului public. Menţionăm că Alstom este interesată să coopereze cu partea azeră pentru realizarea proiectului de metrou din oraşul Ganja. Fonduri europene pentru achiziţia de tramvaie în Varşovia

amendamentele legii privind securitatea din transporturi. De asemenea, compania de metrou ar putea cheltui peste 120 mil ruble (3,6 mil dolari) pentru înfiinţarea unui centru de adimistrare a securităţii. Centrul va primi şi procesa imagini video, informaţii, iar pesonalul va fi special pregătit. Astana nu va avea tramvai uşor Kazahstan: Preşedintele kazah Nursultan Nazarbayev este de părere că proiectul privind construirea unui sistem light rail în capitala Astana, propus de către companiile din industria franceză, este extrem de costisitor. Astfel în loc de reţea de transport light rail Astana va avea o reţea de transport rapid cu autobuzul, mai spune Nazarbayev. “Companiile franceze ne-au propus un proiect foarte costisitor de peste 300 miliarde tenge (19 mil USD). Este inacceptabil pentru noi. De aceea autorităţile locale (Akimat) au sugerat să luăm în considerare posibilitatea de a construi o reţea de linii de autobuz rapid”, spune preşedintele kazah.

Legea Descentralizării adoptată, Metrorex transferată în subordinea Primăriei Capitalei

Poland: Tramwaje Warszawskie a primit fonduri europene totalizând 285 milioane de zloţi (aprox. 68 mil euro) pentru achiziţionarea a 80 de tramvaie cu podea joasă de la Pesa Bydgoszcz. Pesa a fost singurul ofertant pentru contractul de furnizare de tramvaie unidirecţionale, oferta companiei ridicându-se la 185,4 milioane zloţi (44 mil euro). Vehiculele vor fi livrate în 2015. Metroul din Moscova investeşte peste 60 mil dolari în securitate Rusia: În 2014, metroul din Moscova va investi 2 mld ruble (60,4 mil dolari) în proiecte de securitate, inclusiv 300 mil ruble (9 mil dolari) pentru angajarea personalului specilizat în acest domeniu. Contractul pentru asigurarea serviciilor de securitate va fi publicat în luna februarie anul viitor. În prezent, Duma de Stat dezbate

România: Guvernul României şi-a asumat, în noiembrie, răspunderea pe Legea Descentralizării. Proiectul de Lege privind descentralizarea a fost adoptat anterior, la 14 noiembrie. Pe lângă o serie de domenii de interes naţional, precum turismul, mediul sau agricultura textul Legii Descentralizării prevede trecerea Metrorex din subordinea Ministerului Transporturilor în subordinea Primăriei Capitalei. De asemenea, în cazul Metrorex se prevede, spre deosebire de forma iniţială a proiectului de lege, că Guvernul poate aproba, la cererea Consiliu General al Muncipiului Bucureşti (CGMB), transferul cu titlul gratuit a acţiunilor societăţii. Iniţial, proiectul de act normativ nu prevedea opţiunea de a transfera Metrorex către CGMB, ci transferul efectiv. „Pachetul de acţiuni de 8.048.364 acţiuni nominative cu valoare nominală de 2,5 lei deţinut de statul român la Metrorex

Румыния: ВМэр города Тимишоара, Николае Робу, представил идею строительства 8 км линии метро. В мире: Международная Федерация Транспортных рабочих (ITF) и Международная Ассоциация Общественного Транспорта (UITP) подписали Меморандум о Взаимопонимании с целью развития общественного транспорта. Азербайджан: Сумгаит, Гянджа и Нахичевань - это три города Азербайджана, в которых власти намерены построить сеть метро. Польша: Компания Tramwaje Warszawskie получила европейские средства стоимостью около 68 млн. евро для закупки 80 низкопольных трамваев. Россия: В 2014 году, Московский

Метрополитен инвестирует 2 млрд. рублей в проекты безопасности, включая 300 млн. рублей для приёма на работу специализированного персонала. Казахстан: Президент Нурсултан Назарбаев считает, что проект конструкции системы легкорельсового транспорта в столицы Астана является очень дорогостоящим. Румыния: В ноябре, Правительство Румынии приняло ответственность по отношению к Закону Децентрализации, в положение которого входит переход компании Metrorex с управления Министерства Транспорта, под управление Муниципального Совета столицы. В мире: Губернатор провинции Мекка Халед аль-Фейсал, утвердил решение строительства двух линий метро


news 15

photo: Club Feroviar

se transferă cu titlu gratuit municipiului Bucureşti”, era prevăzut în propunerea de proiect, textul anterior aprobării. Potrivit textului proiectului de lege, de la bugetul de stat Metrorex va mai primi bani doar pentru investitiile aflate in derulare. “In continuare, pentru realizarea proiectelor de modernizare si dezvoltare a infrastructurii si a materialului rulatn, inclsuiv cele de protectie civila pot fi finantate, in conditiile legii, de la bugetul de stat pentru obiectivele aflate in derulare, bugetul local, venituri proprii, din credite externe si interne, precum si din fonduri externe nerambursabile.”

Mecca: aprobare pentru două proiecte de metrou Internaţional: Guvernatorul oraşului Mecca, Khaled Al-Faisal, a aprobat construirea a două linii de metrou. Prima linie va fi în mare parte subterană şi va avea 11 km şi 7 staţii, urmând să facă legătura între regiunea Jamrat şi autostrada Mecca-Jeddah. Cea de a doua linie va fi parţial subterană şi va avea 33 km şi 15 staţii, făcând legătura

Sberbank va investi în hub-urile de transport din Moscova Rusia: Sberbank a semnat cu RZD-Passenger Station Development (subsidiară a RZD) un acord pentru dezvoltarea huburilor de transport din Moscova şi regiunea acesteia. În acest context, Sberbank va investi 3 mld dolari pentru construcţia şi mentenanţa hub-urilor, pentru adaptarea

între şoseaua Madinah Road şi Universitatea Umm Al-Qura. Procedurile pentru selectarea ofertanţilor vor începe săptămâna aceasta, urmând ca atribuirea contractelor să aibă loc în primul trimestru din 2014. Seul: Transdev şi RATP Dev vor asigura în continuare exploatarea unei linii de metrou International: Transdev şi RATP Dev au semnat un nou contract prin intermediul subsidiarei deţinute în parteneriat în Asia pentru exploatarea şi mentenanţa liniei 9 a metroului din Seul. Contractul cu o durată de 10 ani aduce venituri de peste 525 milioane euro. Subsidiara celor două companii franceze a asigurat exploatarea şi mentenanţa liniei 9 din iulie 2009. Linia 9 are 27 km şi 25 de staţii, făcând legătura între zona sudică Gangnam şi Aeroportul Gimpo. Linia are un trafic estimat la 430.000 călători zilnic.

infrastructurii la cererea de transport, care înregistrează creşteri constante. Conform estimărilor, până în 2025, traficul de pasageri ar urma să se dubleze, ajungând la 1,6 mld de pasageri pe an. RZD-Passenger Station Development intenţionează să construiască 64 de astfel de noduri de transport, inclusiv 57 în Moscova. Investiţiile totale doar pentru Moscova se ridică la 33,2 mld dolari până în 2020.

Thailanda: companii japoneze vor construi o nouă linie de metrou Internaţional: Un consorţiu compus din trei companii japoneze a câştigat un contract în valoare de circa 40 miliarde yeni (405 mil. dolari) pentru un proiect de metrou în Thailanda. Consorţiul este alcătuit din East Japan Railway Co., Marubeni Corp. şi Toshiba Corp. Proiectul vizează construirea liniei purpurii de 23 km care va lega cartierul Bang Sue din Bangkok cu districtul Bang Yai din provincia Nonthaburi. Linia va fi dată în folosinţă în 2016. Россия: Транспортный Комитет муниципальных властей Петербурга пустил в ход тендер для проектирования системы видеонаблюдения В мире: Сбербанк подписал соглашение с «РЖД Развитие вокзалов» (дочерняя компания РЖД) о развитии транспортных узлов в Москве и Московской области.

Decembrie 2013 | www.railwaypro.com


16 Policies & Strategies

Europa funcţionează: 1 trilion de euro, cadrul bugetar pentru 2014-2020 [ de Pamela Luică ]

La finele lunii noiembrie, Parlamentul European şi-a exprimat votul favorabil privind cadrul financiar multianual (CFM) al UE pentru perioada 2014-2020. În data de 2 decembrie, Consiliul UE a adoptat Regulamentul 11791/7/2013, care stabileşte cadrul financiar multianual pentru perioada 2014-2020. Astfel, a fost încheiată perioada de negocieri intense ce a durat doi ani, de când Comisia a prezentat propunerile (iunie 2011). Bugetul total pentru următorii 7 ani este de 960 mld euro în angajamente şi 908 mld euro în plăţi (în funcţie de preţurile 2011).

P

arlamentul European a aprobat bugetul UE pentru 2014-2020, fiind îndeplinite toate condiţiile stabilite în rezoluţia din luna iulie. PE a dorit ca deficitul în plăţi, ceea ce a făcut aproape imposibil pentru CE îndeplinirea obligaţiilor legale din ultimii ani, să fie remediat pentru a evita intrarea în noul an cu plăţi neefectuate, iar statele membre au convenit să aloce încă 3,9 mld euro în 2013. De asemenea, PE a insistat ca bazele legale pentru diferite programe să fie finalizate pe baza co-deciziei între Consiliu şi Parlament. Pentru definitivarea „resurselor proprii”, PE a insistat asupra înfiinţării unui grup de lucru la nivel înalt care va fi responsabil de reformarea regimului de venit, în contextul în care sistemul ce funcţionează în prezent este deficitar. Ideea

a fost agreată de statele membre care au convenit înfiinţarea grupului cât de repede posibil. Menţionăm că în cadrul negocierilor din vara acestui an, un succes înregistrat de PE a fost introducerea clauzei de revizuire care va da posibilitatea viitorului Parlament şi viitoarei Comisii să aibă un punct de vedere asupra bugetului. Revizuirea va începe în 2016. O atenţie deosebită va fi acordată alinierii viitorului buget multianual (în prezent de 7 ani) cu ciclurile politice privind schimbarea instituţiilor UE (5 ani). Revizuirea va fi însoţită de o propunere legislativă. „Parlamentul European şi-a exprimat acordul final cu privire la bugetul european pentru perioada cuprinsă între 2014 și 2020, marcând astfel încheierea cu succes a unui proces de negociere îndelungat. Uniunea

Europeană va investi aproape un bilion de euro pentru creștere economică şi locuri de muncă în perioada cuprinsă între 2014 şi 2020. Bugetul va contribui la consolidarea şi sprijinirea redresării economice la nivenul UE”, a declarat Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. CFM pentru următorii 7 ani permite UE să investească până la 960 mld euro în credite de angajament, ceea ce reprezintă 1% din VNB al UE (venit naţional brut) şi 908,4 mld euro în credite de plată (0,95 % din VNB al UE). Cadrul bugetului defineşte priorităţile în materie de cheltuieli care sunt orientate către creştere economică durabilă, locuri de muncă şi competitivitate, în conformitate cu strategia UE, „Europa 2020”. „În urma votului, putem să asigurăm previzibilitatea finanţării pentru aprox. 20 milioane de întreprinderi mici şi mijlocii europene, pentru aprox. 100 de mii de oraşe şi regiuni, precum şi pentru mii de laboratoare şi universităţi”, a declarat Janusz Lewandowski, comisarul pentru buget şi programare financiară. Câteva puncte principale

Source: ec.europa.eu

www.railwaypro.com | Decembrie 2013

Viitorul buget va răspunde provocărilor lansate de situaţia economică prezentă, existând o serie de inovaţii importante care demonstrează valoarea adăugată proiectelor şi importanţei acestora pentru creşterea durabilă a UE. IMM-urile sunt elementul central al economiei europene, reprezentând 99% din totalul întreprinderilor europene şi asigurând două din trei locuri de muncă în sectorul privat. Datorită noului program COSME, IMM-urile se pot aştepta la 2,3 mld euro ca sprjinin pentru a stimula competitivitatea acestora şi creşterea economică. COSME este primul program al UE care vizează


Policies & Strategies

Multiannual financial framework (EU28) 2014-2020

Source: ec.europa.eu

IMM-urile şi care va facilita accesul acestora la pieţele din interiorul şi din afara UE şi va oferi un acces mai uşor la finanţare prin garanţii pentru împrumuturi şi capital de risc. Cercetarea şi inovarea reprezintă pentru UE o altă prioritate activităţile din acest segment beneficiind de 80 mld euro, prin „Orizont 2020”. Programul va oferi un impuls pentru dezvoltarea economică, va consolida poziţia de lider industrial în domeniul inovării, inclusiv prin investiţii în principalele tehnologii, va oferi un acces mai bun la capital şi sprijin pentru IMM-uri şi va contribui la abordarea principalelor provocări societale, precum schimbările climatice, dezvoltarea transporturilor şi a mobilităţii durabile, creşterea accesibilităţii, din punctul de vedere al preţurilor, a energiei regenerabile. De asemenea, creşterea economică şi crearea locurilor de muncă în Europa depind în mod esenţial de investiţiile în infrastructură. La nivelul reţelelor de infrastructură întreaga Europă încă se confruntă cu obstacole, atât în transporturi, cât şi în energie şi IT,

acestea fiind incomplete, ineficiente sau uneori inexistente. Cu 33,3 mld euro (26,3 mld euro pentru transporturi, 5,9 mld euro pentru sectorul energetic, 1,1 mld euro pentru sectorul digital), Mecanismul Conectarea Europei (MCE) va fi principalul instrument pentru investiţii strategice de infrastructură. Pe segmentul de infrastructură de transport, MCE va contribui la realizarea noii politici, în temeiul căreia nouă coridoare majore vor constitui elementul central al transporturilor pe piaţa unică europeană, revoluţionând legăturile est-vest. În domeniul infrastructurii energetice, instrumentul este esențial pentru a îndeplini obiectivele principale ale politicii - energie la preţuri accesibile pentru toţi consumatorii, siguranţa aprovizionării şi durabilitate. De asemenea MCE este primul program de investiţii la nivelul UE în rețele în bandă largă şi infrastructuri de servicii digitale care are obiectivul de a contribui la crearea pieţei unice digitale . Fondurile publice limitate accentuează necesitatea de a debloca alte surse de finanţare, generând un efect de pârghie pentru bugetul UE, comparativ cu finanţarea

134 318

135 328

136 056

137 100

137 866

139 078

140 242

Financial Framework 2014-2020 Commitments in EUR million (2011 prices)

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

Source: ec.europa.eu

17

prin grant direct. Acesta este scopul instrumentelor financiare, cum ar fi împrumuturi, garanţii, capitaluri proprii şi alte instrumente de partajare a riscurilor, care pot fi utilizate pe scară mai largă în bugetul pentru 2014-2020. Acestea vor fi puse în aplicare în cooperare cu Banca Europeană de Investiții (BEI), Fondul European de Investiții (FEI) şi băncile de promovare naţionale. Instrumentele financiare vor fi utilizate în programe precum COSME (finanţarea IMMurilor), Orizont 2020 (cercetare şi inovare), Erasmus+ (pentru schema de garantare a împrumuturilor) şi Mecanismul Conectarea Europei (infrastructură). Bugetul multianual al UE reprezintă un pas important pentru formarea Europei într-o economice cu emisii de carbon scăzute, ecologică şi competitivă. Cel puţin 20% din întregul buget va fi cheltuit pentru proiecte şi politici legate de climă. Angajamentul de 20% triplează ponderea actuală de 6-8% şi ar putea genera până la 180 mld euro reprezentând finanţare pentru climă în toate domeniile principale de cheltuieli, inclusiv fonduri structurale, cercetare, agricultură, politică maritimă şi pescuit, precum şi dezvoltare. Regulile de finanţare vor fi mai simple şi mai uşor de înţeles pentru beneficiari, ceea ce va determina reducerea riscului de eroare. În total, se introduc aproximativ 120 de măsuri de simplificare. Spre exemplu, în cadrul politicii de coeziune investiţiile UE vor fi simplificate prin intermediul unor norme comune pentru toate aceste fonduri de investiţii şi structurale europene, precum şi prin norme contabile mai simple, prin cerințe de raportare mai bine definite şi prin utilizarea mai frecventă a tehnologiilor digitale („e-coeziune”). Programul Orizont 2020 va asigura o simplificare majoră printr-un set unic de norme pentru întreaga finanţare pentru cercetare şi inovare acordată anterior prin diferite programe.

Европа функционирует: 1 триллион евро, параметры бюджета на 2014-2020 В конце ноября месяца, Европейский Парламент утвердил положительным голосованием параметры бюджета Многолетнего финансового плана Европейского Союза на период 20142020. Второго декабря Европейский Совет принял Регламент 11791/7/2013, устанавливающий параметры бюджета Многолетнего финансового плана на 2014-2020. Таким образом, завершился двухлетний период интенсивных переговоров, с момента представления предложений Комиссией (июнь 2011). Общий бюджет на следующие 7 лет, составляет 960 млрд. евро обязательств, и 908 млрд. евро денежных выплат (в зависимости от цен 2011 года). Decembrie 2013 | www.railwaypro.com


18 Policies & Strategies

Orientările TEN-T aduc un progres semnificativ în domeniul planificării infrastructurii

[ de Elena Ilie ]

Prin noua politică a Uniunii Europene privind infrastructura, finanţarea UE în domeniul transporturilor se triplează, ajungând la 26 de miliarde euro pentru perioada 2014-2020. În acelaşi timp, finanţarea în domeniul transporturilor este reorientată către o nouă reţea centrală definită cu stricteţe. O inovaţie majoră a noilor orientări TEN-T este introducerea în reţeaua centrală a nouă coridoare de implementare. Acestea au rolul de a contribui la dezvoltarea reţelei centrale. Fiecare coridor trebuie să includă trei moduri de transport, trei state membre şi două secţiuni transfrontaliere.

O

rientările TEN-T precum şi instrumentul de finanţare adecvat au fost adoptate către Comisia Europeană în luna octombrie, votul fiind apoi formalizat de către Consiliul Uniunii Europene în luna decembrie. Reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T) este unul dintre proiectelecheie ale Uniunii Europene. Aceasta constituie coloana vertebrală a pieţei interne, fiind indispensabilă pentru mobilitatea cetăţenilor UE, pentru coeziunea economică, socială şi teritorială şi pentru generarea de creştere economică şi crearea de locuri de muncă. Este evidentă concentrarea pe cele mai importante elemente ale TEN-T (în special blocaje, legăturile care lipsesc şi proiectele transfrontaliere), precum şi pe modurile de transport durabile şi pe elementele complementare precum Specificaţiile Tehnice de Interoperabilitate. O inovație majoră a noilor orientări TEN-T este reprezentată de introducerea în rețeaua centrală a celor nouă coridoare de implementare. Acestea au rolul de a contribui la dezvoltarea rețelei centrale. Fiecare coridor trebuie să includă trei moduri de transport, trei state membre și două secțiuni transfrontaliere. Aceste coridoare nu sunt practic unele noi, ele conturează şi definitivează reţeaua centrală din cadrul Reţelei Transeuropene de Transport (TEN-T) RAILWAYS “În cazul în care tronsoanele coridoarelor

TEN-T coincid cu coridoarele menţionate în Regulamentul 913/2010, planul de dezvoltare şi studiul de piaţă deja prevăzute în regulamentul sus-menţionat sunt luate în considerare în procesul de elaborare a planului de dezvoltare a coridorului”, se arată în orientările TEN-T. De ce a fost nevoie de fapt de o nouă reorientare a strategiei privind infrastructura şi investiţiile? În practică, există cinci categorii principale de probleme care trebuie soluționate la nivelul UE. În primul rand deoarece legăturile lipsă, în special în cazul tronsoanelor transfrontaliere, constituie un obstacol major în calea liberei circulații a mărfurilor și a călătorilor în interiorul statelor membre și între acestea, precum și între statele membre și țările învecinate. În al doilea rând între statele membre și în interiorul acestora există o discrepanță considerabilă în ceea ce privește calitatea și disponibilitatea infrastructurii. În al treilea rând infrastructura de transport este încă fragmentată. În ceea ce privește efectuarea de conexiuni multimodale, numeroase terminale de marfă din Europa, gări de călători, porturi interioare, porturi maritime, aeroporturi și noduri urbane lasă de dorit în acest sens. Având în vedere că aceste noduri nu dispun de capacități multimodale, potențialul și capacitatea transportului multimodal de a elimina blocajele de infrastructură și de a completa legăturile lipsă sunt insufi-

TRANS-EUROPEAN TRANSPORT NETWORK

Status of the ongoing projects monitored by the TEN-T Executive Agency

!

Study/Work

!

TRANS-EUROPEAN Study

!

Work

TRANSPORT NETWORK

Progress on Priority Axes (2012)

!

Works ongoing Study/Work

! !

Works Study to start between 2011 and 2013

Railway Completed

Kemi

Luleå

750 M€ 500 M€

in 2011 Agency by theCompleted TEN-T Executive

!

Rovaniemi

2010-SE-92216-P

TEN-T Funding

StatusCompleted of the ongoing projects monitored

Work to start after 2013 ! Works TEN-T (core network outside EU) Progress on Priority Axes (2012)

Ориентация сети TEN-T ведёт к значительному прогрессу в области планирования инфраструктуры

Kiruna

Reykjavík

RAILWAYS

cient exploatate. În patrulea rand, investițiile în infrastructurile de transport ar trebui să contribuie la atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul transporturilor cu 60% până în 2050. Şi, în al cincilea rând, în statele membre sunt încă în vigoare norme și cerințe operaționale diferite, în special în domeniul interoperabilității, ceea ce contribuie semnificativ la crearea barierelor și a blocajelor care afectează infrastructura de transport. Noua rețea centrală va conecta 94 de porturi europene principale cu legături feroviare și rutiere, 38 de aeroporturi principale cu legături feroviare cu orașe mari, 15 000 de km de linii de cale ferată modernizate pentru circulația de mare viteză, 35 de proiecte transfrontaliere vizând reducerea blocajelor. Comunitatea Companiilor Europene de Cale Ferată şi Infrastructură (CER) apreciază formalizarea votului deoarece reprezintă un pas important către constituirea unui Spaţiu Feroviar European Unic eficient. “Principala preocupare a noilor Orientări TEN-T o reprezintă îmbunătăţirea interoperabilităţii şi interconexiunilor între modurile de transport. Coridoarele multimodale parte a Reţelei centrale vor spori coordonarea între statele membre şi părţile interesate în ceea ce priveşte planificarea şi investiţiile în aceste coridoare de transport”, este de părere organizaţia.

Oulu

Raahe

250 M€ 100 M€

Kiruna

2010-FI-92234-P !

Kokkola

10 M€

Umeå

Reykjavík

Rovaniemi

ERTMS MoU corridors

Completed in 2011

PRIORITY AXES Works ongoing

1. Railway axis Berlin-Verona/Milano-Bologna-NapoliWorks to start between 2011 and 2013 Messina-Palermo 2. High-speed axis2013 Paris-Bruxelles/Brussel-KölnWorks torailway start after Amsterdam-London

!

Kemi

Jyväskylä

Luleå

Sundsvall

750 M€ 500 M€

2011-SE-93035-S

Oulu

!

Tampere

2011-SE-93045-P

Rauma

Luum äki Vainikkala

2007-FI-12040-P

Raahe

Pori

Lahti

!

250 M€ 100 M€

12

Kouvola !

2010-FI-92234-P

2007-FI-12010-P !

Vaalimaa

Ham ina

Kotka

!

2007-FI-12050-P Kokkola Turku

10 M€

Gävle

Kerava

!

Helsinki 2008-FI-90802-P !!

Umeå

2007-EE-27010-S

Östersund

!

2009-SE-60144-P

Torshavn

Narva

Kuopio

Tallinn Keila

Charlottenberg

Stockholm

Töcksfors

Jyväskylä

!

Tartu

Lekhyttan

4. High-speed Railway railway axis east 5. Betuwe line

Sundsvall

Svinesund

2011-SE-93035-S

Skottan

ERTMS MoU corridors 6. Railway axis Lyon-Trieste-Divača/Koper-Divača-Ljubljana-

Uddevalla

2007-EE-27020-P

!

Nyköping

!

Tampere

Trollhättan

Inverness

Niznij Novgorod

2011-FI-93125-S

Hanko

Oslo

TEN-T (core network outside EU) Europe 3. High-speed railway axis of south-west

Budapest-Ukrainian border PRIORITY AXES 8. Multimodal axis Portugal/Spain-rest of Europe 1. Railway axis Cork-Dublin-Belfast-Stranraer Berlin-Verona/Milano-Bologna-Napoli9. (completed 2001) Messina-Palermo 11. Öresund fixed link (completed 2000) 2. High-speed railway axis Paris-Bruxelles/Brussel-Köln12. Nordic triangle railway/road axis Amsterdam-London West coast main line High-speed railway of south-west Europe Freight railway axis axis Sines/Algeciras-Madrid-Paris High-speed axis east Railway axisrailway Paris-Strasbourg-Stuttgart-Wien-Bratislava Betuwe line High-speed rail interoperability on the Iberian peninsula Railway Fehmarnaxis BeltLyon-Trieste-Divača/Koper-Divača-Ljubljanarailw ay axis Budapest-Ukrainian border Railway axis Athina-Sofia-Budapest-Wien-PrahaMultimodal axis Portugal/Spain-rest of Europe Nürnberg/Dresden Railway axis Cork-Dublin-Belfast-Stranraer (completed 2001) Gdansk-Warszawa-Brno/Bratislava-Wien Öresundaxis fixedLyon/Genova-Basel-Duisburglink (completed 2000) Railway Nordic triangle railway/road axis Rotterdam/Antwerpen West coast main Railway/road axisline Ireland/United Kingdom/continental Freight Europe railway axis Sines/Algeciras-Madrid-Paris Railway axis Paris-Strasbourg-Stuttgart-Wien-Bratislava "Rail Baltica" axis Warszawa-Kaunas-Riga-Tallinn-Helsinki High-speed rail on the Iberian peninsula "Eurocaprail" on interoperability the Bruxelles/Brussel-LuxembourgFehmarn Belt railw ay axis Strasbourg railway axis Athina-Sofia-Budapest-Wien-PrahaRailway axis of the Ionian/Adriatic intermodal corridor Nürnberg/Dresden 23. Railway axis Gdansk-Warszawa-Brno/Bratislava-Wien 24. Railway axis Lyon/Genova-Basel-DuisburgRotterdam/Antwerpen 26. Railway/road axis Ireland/United Kingdom/continental Europe 27. "Rail Baltica" axis Warszawa-Kaunas-Riga-Tallinn-Helsinki 28. "Eurocaprail" on the Bruxelles/Brussel-LuxembourgStrasbourg railway axis 29. Railway axis of the Ionian/Adriatic intermodal corridor

Kuopio

2010-SE-92216-P

Östersund

Torshavn

TEN-T Funding

2011-SE-93045-P

12

Moskva

Valga Luum äki Vainikkala

2007-FI-12040-P

Pori

Lahti

!

Kouvola Valmiera

12 2007-FI-12010-P Ham ina 2007-LV-27050-S Kotka Ventspils 2007-FI-12050-P Kerava 2011-LV-93133-S Riga Helsinki 2008-FI-90802-P 2007-LV-27060-P 2011-FI-93125-S Jelgava !

Rauma

Vaalimaa

!

!

2011-SE-93049-S

Aberdeen

Göteborg

!

Hirtshals

Turku Gävle

Frederikshavn

Dundee

Glasgow

26

Sligo

Ballina

14

Holyhead

Ballina

!

London

14

Holyhead

!

Leipzig

11

!

Hamburg

Wilhelmshaven Frankfurt

!

Bremerhaven

!

Schwerin

Ebensfeld

am Main

Luxembourg Saarbrücken

!

!

!

!

!

Prerov Inowroclaw

Wels

Mühldorf

!

2009-SK-60108-P !

Zilina

2006-PL-92608-SWarszawa !! !

Linz

!

!

Halle

!

!

Iasi

Kyjiv Chisinau

Odessa

!

Bacau

!

Oradea

!

!

!

Szolnok

22

!

!

Ungheni

!

!

Wien Bratislava

!

!

!

!

Halm eu

!

!

!

2011-AT-93059-P Freiburg Palkovicovo 2007-DE-17020-P 2011-AT-93051-P Wiener Duisburg Wroclaw Kassel Gyõr Leipzig 2007-DE-24040-P Neustadt Görlitz 2007-HU-22020-S Mulhouse/Mülheim 2007-AT-17040-P Salzburg Singen 2011-FR-93054-S Düsseldorf 17 2007-AT-17170-P Gent Dresden Liezen 2007-DE-01050-P 2009-HU-60139-P Budapest 2007-BE-02030-P 2009-EU-60126-S KölnBasel 2011-AT-91124-S Jena Kufstein Bruxelles/Brussel Leoben Erfurt Dijon 2011-EU-60013-S 2009-DE-24070-E Szombathely Székesfehérvár Deulemont 2007-AT-01130-P Bregenz Lille2007-EU-60040-P Innsbruck Aachen Gliwice Graz Liège 2007-AT-60450-P Lovosice Charleroi 2007-DE-02020-P 2011-EU-60009-S 2009-AT-60153-P Krakow 2009-EU-60138-P Arras Bern Brennero Koblenz 2010-PL-92245-S Katowice 2007-EU-01180-P 2007-EU-01190-S Cambrai 2007-DE-60320-P Spielfeld 2 Fortezza 2008-CZ-23466-S Ostrava Amiens 2009-EU-60146-S Klagenfurt Antwerpen

Vicsani

!

!

!

!

!

Brno

2011-EU-95090-S 2011-PL-60001-P Poznan Nove Mesto Grodzisk nad Vahom Breclav Mazowiecki 2011-PL-93141-S 2011-PL-60002-P 2009-AT-60147-P Miskolc 2009-AT-60148-P Nyíregyháza 2011-EU-60008-S 2009-PL-60151-P 23 Galanta 2007-HU-06100-S 2011-AT-93108-P 2005-AT-90103-P

12008-DE-91007-S 2011-AT-91153-P

Augsburg

München

Frydek-M istek

2007-CZ-60010-P

!

Ceske Frankfurt Budejovice an der Oder

Landshut

Ulm

!

Katowice

Ostrava

22

!

2009-CZ-90503-S

!

Münster

!

!

Krakow

!

Szczecin

Praha

Nürnberg

!

Mannheim

!

5

!

!

!

Minsk

Suwalki

Gliwice

Plzen

!

!

!

!!

Vilnius

!

!

4

Rotterdam

2007-DE-24060-P Emmerich 2009-NL-60123-P 2009-NL-60124-P 2007-NL-60060-P 28 2009-EU-60106-P 2007-NL-05020-P 2007-DE-17220-P 2011-NL-93022-S 2007-EU-60400-P 2008-DE-91003-S 2007-FR-24070-P

Zeebrugge

Oostende Calais Dunkerque

Kyjiv

!

Tczew

2010-PL-92245-S

2008-CZ-23466-S Marktredwitz

Oldenburg 2007-DE-24030-S Bremen 2007-DE-04020-P 2009-NL-60142-P

!

Metz

!

!

Dover

Tours

27

Kaunas

2007-LT-27030-P

Gdansk

Lovosice

!

2006-LU-1020-P

!

23

2009-PL-60151-P Gdynia Wroclaw

Görlitz

Dresden Sassnitz

Stralsund

Rostock

2011-DE-93033-P 2011-FR-60004-P Berlin 2009-NL-00072-E 2009-FR-60132-P 2009-FR-17044-E 2007-DE-17200-P Regensburg Paris Hannover Amsterdam Baudrecourt Karlsruhe Straubing Osnabrück 2010-UK-91107-P 2011-NL-60003-P Enschede 2007-DE-17010-P Den Haag Nancy Felixstowe Magdeburg Stuttgart 2010-NL-92227-S Arnhem Vilshofen Strasbourg

le Mans

Southampton Portsmouth

2011-PL-93141-S

!

!

!

Stansted

2009-FR-90905-S Bristol London !

Penzance

!

Rødby

!

Groningen 2007-LU-28020-P

!

!

Reims

Ystad

2007-DK-20070-S 2011-DK-93122-S Halle

2009-EU-60138-P Lübeck Cuxhaven 2007-DE-60320-P

Koblenz

Arlon

Compiègne

Norwich

!

Cardiff Rennes

Vilcini

Joniskis

!! !

!

Grodzisk Mazowiecki

!

2011-PL-60002-P

!

Neumünster

2007-DE-02020-P

2009-EU-60146-S

2007-BE-28050-P

Nuneaton

Swansea

Plymouth

Riga

Kalviai

2006-PL-92608-S KlaipedaWarszawa 2011-EU-95090-S 2011-PL-60001-P 2007-LT-27040-S

Poznan

Frankfurt an der Oder

Malmö

Trelleborg

1

20 Flensburg Kassel

Aachen !

Liège

2

Amiens

le Havre !

Birmingham

2009-UK-26029-E

Pembroke

Quimper

Kolding !

Duisburg Düsseldorf

!

Cambrai

Opoli

!

!

Jelgava

!!

26

2010-UK-92219-P Fishguard

Brest

Esbjerg

Münster

!

2007-DE-24040-P

Gent

Arras

Nesscliffe

Rosslare

!

!

Antwerpen

!

Crewe Cherbourg Waterford

5

!

!

!

Zeebrugge

Oostende Calais Dunkerque

Lille2007-EU-60040-P Charleroi 2011-EU-60009-S

!

!

2011-LV-93133-S 2007-LV-27060-P Liepaja

Inowroclaw

Magdeburg

2007-DE-01050-PPuttgarden 2007-BE-02030-P 2009-EU-60126-S Köln 2007-DE-20010-S Jena Bruxelles/Brussel Erfurt 2011-EU-60013-S 2009-DE-24070-E Deulemont Kiel

Kingston upon Hull

Manchester

2011-UK-93069-P

2011-DK-93109-S Emmerich 2009-NL-60123-P 2009-NL-60124-P 2007-NL-60060-P 2007-NL-05020-P 2011-NL-93022-S 2008-DE-91003-S !!

Dover

Leeds

!

Rotterdam

!

Southampton Portsmouth

Plymouth

Penzance

2007-LV-27050-S Ventspils

Tczew

Szczecin

Berlin København

!

2007-IE-26010-S

Dublin Kilkenny

Sassnitz

Stralsund

Göteborg Rostock

Siauliai

Osnabrück

Enschede

Moskva

Minsk

Suwalki

Gdansk

Schwerin

Aarhus

Hannover

!

Valga

Valmiera

!

Gdynia

Randers

2009-NL-00072-E

Amsterdam 2010-UK-91107-P 2011-NL-60003-P Den Haag Felixstowe 2010-NL-92227-S Newcastle-upon-Tyne Arnhem Stansted

Bristol

9 Athlone

Cork

11

Lübeck

Hamburg

Oldenburg Bremen

Norwich

!

Cardiff

!

Neumünster Frederikshavn

Groningen

Nuneaton

Birmingham Swansea

Larne

Belfast

Westport

Mallow

!

Aalborg

Wilhelmshaven

Bremerhaven

!

26

26

!

2007-LT-27030-P

2007-DK-20070-S 12 2011-DK-93122-S Trollhättan

!

Hirtshals

Cuxhaven

26

Edinburgh

2009-UK-26029-E

Pembroke

Galway

2007-EE-27020-P Kaunas Vilnius

Nyköping

Uddevalla

Puttgarden

Kiel

upon Hull

Manchester Crewe Dundee

Glasgow

2010-UK-92219-P Fishguard

!

Sligo

Tralee

Ystad

Rødby

!

Nesscliffe

Rosslare

2011-UK-93021-P

Cartography TEN-T EA January 2013 © EC, DG MOVE, TENtec for T EN-T network © EuroGeographics 2001 for the administrative boundaries

20

Trelleborg

Tartu

!

Malmö

Skottan

2007-DE-20010-S 2011-SE-93049-S

Leeds AberdeenKingston

!

2011-UK-93069-P

Waterford

Cork

Kolding !

Flensburg

2007-IE-26010-S

Kilkenny Mallow

2007-LT-27040-S

!

Dublin

26

Esbjerg

2011-DK-93109-S

Inverness

Athlone

Tralee

!

København

9

Galway

27 2007-EE-27010-S

Klaipeda

!

Lekhyttan

Svinesund

Newcastle-upon-Tyne

Niznij Novgorod

Vilcini

Joniskis Tallinn

Siauliai Keila

2009-SE-60144-P

Stockholm

Töcksfors

Larne

Belfast

Westport

Opoli

Narva

Kalviai

Hanko

Charlottenberg

Aarhus

!

!

!

Liepaja

Oslo

2011-UK-93021-P

!

!!

Aalborg

Edinburgh

Randers

14. 3. 16. 4. 17. 5. 19. 6. 20. 22. 8. 9. 23. 11. 24. 12. 14. 26. 16. 17. 27. 19. 28. 20. 22. 29.

!!

!

!

!

!

Cartography TEN-T EA January 2013 © EC, DG MOVE, TENtec for T EN-T network © EuroGeographics 2001 for the administrative boundaries

!

!

!

!

!

le Havre

24

Frankfurt am Main

!

!

Ebensfeld

Villach

Praha

22Maribor Varazdin

Nagykanizsa

!

!

Marktredwitz

!

!

!

!

!

!

8

2009-ES-19091-E

!

!

Burgos

Zamora

!

Angoulème

Huesca

Ávila

3

8

Verin

16

Porto

Domodóssola

Lyon

2009-ES-19091-E

!

!

!

!

!

!

!

!

Porto Tórres

!

!

Burgos

Palencia 2011-ES-93091-P Albacete Albacete 2007-ES-03070-P 2011-ES-60002-P 19 2009-ES-03102-E

16

!

!

Valladolid

Játiva

Abrantes

Núoro

!

Beja

Málaga

2010-ES-92210-S !

Madrid Almería

Tarragona

19

Albacete

Linares

Córdoba

Dubrovnik

Napoli

Ólbia

Agrigento

Sássari

Algiers

Iglésias

Valletta

Cágliari

Lavrio

Ankara

Lefkosia Larnaka

Kozani

Vlore

Panagia

Pafos

Volos Heraklion

Pan-European Conformal (ETRS-LCC) coordinate reference system

Chalkida Agrinio

Patra

0 Antirrio Rio

125

2011-EL-93020-S

Athina

250

500

km

!

Korinthos

Lavrio

2007-EL-29030-S

Lefkosia

!

Palermo

Réggio di Calábria

Trápani

Málaga Catánia

1

Lemesos

Larissa

29

Catanzaro

Gioia Tauro

Messina

Istanbul

Alexandroupolis

!

Lecce Kalambaka

Alicante

Granada

Orestiada

!

Athina

2006-EL-90701-S

Thessaloniki

Kalamata

Bríndisi

Táranto

Ioannina

Cartagena

!

Svilengrad Ormenio

!

Kyparissia

Igoumenitsa

Murcia

Bobadilla

Dimitrovgrad

2011-EL-93020-S

Kulata Korinthos Doirani Seres

2007-EU-22070-S

!

Niki

Tunis

Algeciras

Plovdiv

Chalkida Antirrio Rio

2007-EL-29030-S

Durrës

1

Potenza

Volos

Gyueshevo

Tiranë Bari

Gela Núoro

Palma de Mallorca

Almería

www.railwaypro.com | Decembrie 2013

Catánia Battipáglia

Bourgas Stara Zagora

Agrinio

Patra

Réggio di Calábria

Ankara

Varna

Gorna Oryahovitsa

22

Radomir

29

Podgorica Skopje

Jaén

2010-ES-92256-S

16

Sofia

Ioannina Igoumenitsa

PristinaPanagia

Metkovic

Catanzaro

Gioia Tauro

Messina Fóggia

Palermo

Shoumen

Pleven

Larissa Kalotina Kalambaka

Ploce

Pescara

!!

Játiva

!

Sevilla

Cádiz

Vlore

Alexandroupolis

Ruse

Thessaloniki

Lecce

Split

Ancona

1

2009-IT-01088-E Roma 2011-IT-60002-P Trápani

Porto Tórres

Valencia Albacete

2011-ES-60002-P Cordoba Huelva

Táranto Sinj

Piombino

Caserta

Teruel Cuenca

Ciudad Real

8

Sarajevo

Knin Potenza Sibenik

Bastia

Barcelona !

2011-ES-93137-P

!

Kozani

!

19

Badajoz

16

Rabat

Bríndisi

Zadar Battipáglia

Civitavécchia

Tarragona !

Toledo

Cáceres Algeciras

Melilla

Faro

Napoli

Giurgiu

2007-EU-22070-S Vidin Calafat

Constanta

Bucuresti !

Radomir

Niki

Istanbul

Pitesti

2006-EL-90701-S

Craiova

Durrës

Orestiada

Ploiesti

Rimnicu Vilcea

Kulata

Drobeta-Turnu Doirani Seres Severin

Beograd Tiranë

Braila

Buzau Svilengrad Ormenio

Vukovar Vinkovci

2007-IT-91506-S

2007-ES-19060-P

Évora

Setúbal Sines

Djakovo Slavonski Brod

Odessa

Galati

Dimitrovgrad

Predeal

Gyueshevo

Bari

!

Granada 2011-ES-60001-P

Brasov Plovdiv

Radomir Sibiu

Simeria

Lugoj

Osijek Nasice

Slavonska Sisak Kutina Nova Pozega Gradiska

Fóggia

Rímini

Cágliari

Ajaccio

3

Cartagena

!

Ceuta

!

Karlovac

Otocac

Pristina

Timisoara

Livorno

Iglésias Figueras

Lérida

Murcia

3 Bobadilla

!

Lisboa

Ogulin

Gospic

Firenze

Alicante Zaragoza

Jaén

Ávila 2010-ES-92256-S

2007-EU-03080-P 2009-PT-92103-S 2010-PT-91129-S 3

Rijeka

Arad

Skopje

Zagreb

!

2007-EU-06030-S

Pazin Labin Pula

Podgorica

Caserta

!

Perpignan

Huesca

!

Soria

Linares

CórdobaSalamanca

de Oñoro

16

!

Trieste

Bologna

2008-IT-91401-P

La Spézia

Ventimíglia

!

Sevilla Fuentes

Cádiz

!

Dubrovnik Mohács

Bjelovar Virovitica

! !

!

2011-IT-93098-P

Genova Ólbia

Sássari

Monaco

Ferrara

Parma

Krapina

Ljubljana

Ronchi Sud

!!

Alessándria

2011-IT-93096-P

Cakovec Koprivnica

Varazdin

Pescara 2007-IT-06020-S

!

!

!

8

Údine

6

!

!

Mont Cenis tunnel

Szeged

Metkovic

NagykanizsaPloce Dombóvár

Maribor !

!

!

Cordoba Viseu

Huelva

Trento

!

!

!!

!

Benavente

Zamora

8

Aveiro

da Foz Coimbra

Leiria

8

!

Bergamo Treviso 2007-IT-91506-S Chambéry 2011-IT-93095-P 2011-IT-93097-P Koper Civitavécchia Venézia Vicenza 2009-EU-60122-P Bréscia Milano Verona Ajaccio 2009-IT-01088-E Roma 2007-EU-60120-P Novara Pádova 2006-IT-90906-S Bussoleno Torino 2011-IT-60002-P Piacenza !

!

2009-IT-06047-E

!

!!

Bastia

Chiasso

!

2011-ES-93137-P

Dax 2007-EU-03040-P Cuenca San 2011-ES-93104-P 2007-FR-03010-P 2011-ES-93101-P Toulouse 2011-EU-95107-S Avignon Sebastián Nîmes 2011-FR-94036-S 2010-ES-92255-S Pau 19 2007-EU-91002-P 2011-ES-93094-P Tarbes Montpellier 2009-ES-92516-P 2007-ES-03050-P Vitoria Béziers 19Ciudad Valencia 2007-ES-03150-P Marseille Palma de 2007-EU-16010-S Pamplona Real 2007-ES-03140-S Mallorca Logroño

19 3

León

Braga Beja

2007-EU-06010-P 2007-IT-60360-P 2011-FR-93047-S

2005-EU-603a-S

Barcelona !

2010-SI-92232-S 2007-SI-60460-S

Varna

Bourgas

Sofia

Curtici

Spielfeld

Klagenfurt

Villach

!

Tarragona

Teruel

Toledo

Cáceres

Orense Badajoz

Évora

19

Bolzano

2011-IT-60001-P

St Jean de Maurienne

!

Santander

1

2007-IT-01030-M

Bilbao

!

Faro Figueira

Clermont-Ferrand

Figueras

2008-FR-90902-S

Tarragona

!

Madrid

!

!

Fortezza

2007-EU-01190-S

Piombino

Limoges

Bordeaux

2007-FR-03130-S 2007-ES-19060-P 3

2011-ES-60001-P

2010-ES-92210-S Oviedo

!

!

2007-FR-03120-P Lérida !

Vigo

Setúbal Sines

Marseille

Brennero

Stara Zagora

Kalotina

Ancona

!

2007-EU-01180-P Livorno

24

3

Zaragoza

Salamanca

Fuentes de Oñoro

Ferrol

Gijón

!

Chisinau Ungheni

Shoumen

!

!

Bern

Perpignan

Soria

Viseu

!

Ruse

Bacau

Gorna Oryahovitsa

22

!

!

!

16

2011-ES-93091-P 2007-ES-03070-P 19 Valladolid 2009-ES-03102-E Palencia

!

AbrantesSantiago

2007-EU-03080-P8

Lisboa

Iasi

Giurgiu

Pleven

22

!

Béziers

!

Benavente

Aveiro

8

Craiova

Vidin Calafat

!

!

!

!

!

!

!

Figueira da Foz Coimbra

2009-PT-92103-S 2010-PT-91129-S 3

!

!

!

!

!

!

2007-FR-03010-P

!

La Coruña

Drobeta-Turnu Severin

Radomir

!

!

!

Verin

Leiria

Halm eu

!

!

!

!

!

!

Tours

Dax 2007-EU-03040-P San 2011-ES-93104-P 2011-ES-93101-P Toulouse 2011-EU-95107-S Sebastián León 2010-ES-92255-S Pau 2007-EU-91002-P Tarbes 3 2011-ES-93094-P 2009-ES-92516-P 2007-ES-03050-P Vitoria 19 2007-ES-03150-P 2007-EU-16010-S Pamplona la Rochelle 2007-ES-03140-S Logroño

Orense

Braga

8

!

!

!

Santander

!!

Porto

!

!

!

!

!

Constanta

Bucuresti

Vicsani

!

!

!

!

Oviedo

!

19

!

!

!

!

!

!

Buzau

Pitesti

!

!

!

le Mans

!

8

Bilbao

Vigo

!

!

!

!

!

!!

!

Ploiesti

Rimnicu Vilcea

!

!

! !

Paris

Bordeaux

!

Braila

Predeal

!

!

!

2011-FR-60004-P

!

Rennes

2009-FR-90905-S 2007-FR-03130-S

Brasov

Sibiu

Simeria

!

!

Compiègne

Clermont-FerrandReims

3 2007-FR-03120-P

Quimper Ferrol

Gijón Santiago

Arad

Szeged

Dombóvár

2007-IT-01030-M 2007-BE-28050-P Frydek-M istek Cakovec 2010-SI-92232-S 2007-CZ-60010-P 2007-LU-28020-P Bolzano Koprivnica Timisoara Plzen Mohács 2009-SK-60108-P Krapina Arlon Prerov 2007-DE-24030-S Lugoj 2011-IT-60001-P 2007-SI-60460-S Domodóssola Údine 2006-LU-1020-P 2007-EU-06010-P 2007-DE-04020-P Trento 2009-NL-60142-P Ljubljana Brno Bjelovar Virovitica Zilina Luxembourg 2009-CZ-90503-S 2007-IT-06020-S 6 Osijek 2011-FR-93047-S Saarbrücken2007-IT-60360-P Zagreb Mannheim 2011-DE-93033-P Nürnberg Nasice Ronchi SudCeske Metz Chiasso Lyon Vukovar Slavonska Nove Mesto Bergamo Treviso Sisak Kutina 2009-FR-60132-P Chambéry 2009-FR-17044-E 2007-DE-17200-P 2007-EU-06030-S Budejovice Djakovo nadPozega Vahom 2011-IT-93095-P Regensburg 2011-IT-93097-P Koper Breclav Nova 2008-FR-90902-S 2009-EU-60122-P Baudrecourt Karlsruhe Trieste Rijeka Venézia Karlovac Straubing Vicenza Gradiska Slavonski Vinkovci Bréscia 2007-DE-17010-P Ogulin Beograd Milano Verona Brod St Jean de MaurienneNancy Pazin 2009-AT-60147-P Novara Stuttgart 2007-EU-60120-P Miskolc Pádova Vilshofen Strasbourg 2006-IT-90906-S Labin 2009-AT-60148-P Nyíregyháza 4 Landshut Bussoleno 2005-EU-603a-S Torino 2011-EU-60008-S Otocac Mont Cenis 2007-DE-24060-PPiacenza Augsburg 2008-DE-91007-S 2011-AT-91153-P Ulm Galanta Pula Alessándria 28 2007-HU-06100-S 2009-EU-60106-P tunnel Ferrara 2011-AT-93108-P 2007-DE-17220-P Parma Wels Mühldorf Linz 2005-AT-90103-PWien 2007-EU-60400-P Bratislava 2009-IT-06047-E Freiburg Gospic München 2011-AT-93059-P 2007-FR-24070-P 2011-IT-93098-P 2007-DE-17020-P 2011-AT-93051-P Wiener Palkovicovo 2011-IT-93096-P 2007-HU-22020-S Bologna Mulhouse/Mülheim 2007-AT-17040-PNeustadt Gyõr Salzburg Singen 2011-FR-93054-S 17 2007-AT-17170-P Genova Oradea Sarajevo Zadar 2009-HU-60139-P Liezen Knin Budapest Szolnok Basel 2008-IT-91401-P La Spézia Kufstein 2011-AT-91124-S Leoben Dijon Szombathely Székesfehérvár Rímini Avignon 2007-AT-01130-P Bregenz Sinj Sibenik Nîmes Innsbruck 2011-FR-94036-S Graz Firenze Monaco Ventimíglia 2007-AT-60450-P Split 2009-AT-60153-P Montpellier !

Limoges

Angoulème

Brest

La Coruña

Galati

Curtici

!

Cherbourg la Rochelle

Новая политика Европейского Союза по отношению к инфраструктуре позволяет увеличить в три раза финансирование Евросоюза в транспортном секторе, достигая 26 млрд. евро на протяжении периода 2014-2020. Тем временем, финансирование в транспортном секторе переориентировано на новую, строго установленную центральную сеть. Существенное нововведение в ориентации TEN-T состоит в осуществлении проектов девяти коридоров в центральной сети. Их роль будет заключаться в развитии центральной сети. Каждый коридор должен включать три вида транспорта, три государства-члена и два трансграничных участка.

Larnaka

Kyparissia Kalamata Pafos

Lemesos

Agrigento

Ceuta

Algiers

Gela

Tunis Heraklion

Melilla

Valletta Rabat

Pan-European Conformal (ETRS-LCC) coordinate reference system 0

125

250 km

500


ELECTROPUTERE VFU SA

member of GRAMPET GROUP Calea Bucureşti, 80, C9, etaj 3, Craiova 200440, România Tel.: +40740900549 Tel./fax: +40251/439053 E-mail: office@electroputerevfu.ro

Tradition and Innovation

ISO 9001:2008, ISO 14001:2004, OHSAS 18001:2007 Autorizatie de Furnizor Feroviar AFER seria AF nr. 5708


20 Policies & Strategies

Noi posibilităţi de finanţare a infrastructurii de transport [ de Elena Ilie ]

Mecanismul “Conectarea Europei” reprezintă o expresie concretă a unui nou mod de gândire şi un parteneriat care va aduce, în egală măsură, beneficii la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene deoarece conexiunile mai bune în domeniul transportului, în special a celui feroviar, ar facilita activităţile economice şi deplasările, ar ameliora competitivitatea, ar creşte de asemenea posibilităţile de afaceri şi ar transforma economia europeană într-o economie mai ecologică.

L

a 19 noiembrie deputaţii Parlamentului European au stabilit, alături de statele membre UE, au acord pentru Mecanismul Conectarea Europei (MCE) în scopul de a accelera finanţarea necesară finalizării conexiunilor cheie la nivel european în materie de transport, energie şi telecomunicaţii. Mecanismul Conectarea Europei va dispune de un buget de aproximativ 29,3 miliarde euro (stabilit la valorile din 2011) pentru perioada 2014 – 2020. Din această sumă 23.2 miliarde euro vor fi alocaţi sectorului transporturilor pentru a îmbunătăţi conexiunile transfrontaliere şi pentru a elimina blocajele şi a construi acolo unde există legături lipsă; 5,12 miliarde euro vor fi disponibili pentru energie, pentru modernizarea şi extinderea infrastructurii energetice şi pentru a spori siguranţa aprovizionării în timp ce 1 miliard de euro va fi disponibil pentru sectorul telecomunicaţii, în vederea stimulării şi dezvoltării reţelelor de bandă largă şi servicii digitale. „Mecanismul Conectarea Europei va îmbunătăţi mobilitatea cetăţenilor, a mărfurilor şi a serviciilor în Uniunea Europeană (…) rezolvând problema legăturilor lipsă şi a aglomerărilor ce apar în trafic”, a precizat raportorul Dominique

Riquet care, alături de raportorii Ines Ayala Sender şi Adina Vălean, a fost responsabilă de derularea proiectului de act normativ în relaţia cu Parlamentul European precum şi în cadrul negocierilor cu Consiliul European. „Mecanismul Conectarea Europei presupune o mai mare concentrare a sprijinului financiar pentru proiectele cu valoare adăugată şi o accentuare sporită a utilizării instrumentelor financiare inovatoare. Întregul buget alocat Mecanismului Conectarea Europei pentru 2014 – 2020 se ridică la 26,2 miliarde euro din care 14,9 miliarde euro sunt accesibile pentru toate statele membre iar 11,3 miliarde euro urmează să fie transferate de la Fondul de Coeziune - pentru a fi cheltuite în conformitate cu Regulamentul MCE în statele membre considerate eligibile pentru finanţare”, a precizat Stephane Ouaki, Head of Unit, Connecting Europe - Infrastructure investments strategies, DG MOVE, prezent la Summit-ul Zilele Feroviare de la Bucureşti. Ca parte a Mecanismului Conectarea Europei vor fi derulate Programe Specifice de Sprijin pentru statele membre ce pot primi finanţare prin Fondul de Coeziune dar care întâmpină dificultăţi în înaintarea unor propuneri de proiecte. Printre proiectele considerate eligibile pentru finanţare se numără

Significant re-distribution in key policy areas Significant re-distribution in key policy areas (in billion euros)

90,0

Новые возможности финансирования транспортной инфраструктуры

80,0 70,0

+23,2%

60,0 50,0 40,0 30,0 20,0 10,0 0,0

Research and innovation

Education and culture

Infrastructure funding

Security and citizenship

Global Europe

2007-2013

54,9

9,1

12,9

11,5

56,8

2014-2020

80,0

15,2

50,0

18,5

70,0

Source: Kostas Glinos - European Commission - DG INFSO

www.railwaypro.com | Decembrie 2013

cele nouă coridoare de marfă şi alte proiecte importante referitoare la noi secţiuni de cale ferată transfrontalieră. „Din cele 11,3 miliarde euro România va putea accesa 1,2 miliarde euro pentru derularea unor proiecte feroviare importante, inclusiv construirea de noi secţiuni transfrontaliere sau proiecte de cale ferată care să sprijine reducerea blocajelor în trafic. România trebuie să asigure completarea legăturilor lipsă atât în reţeaua internă cât şi la graniţă”, a ţinut să sublinieze Stephane Ouaki. Mecanismul Conectarea Europei va finanţa proiecte prioritare de-a lungul celor nouă coridoare de implementare ale reţelei centrale. De asemenea, va fi disponibilă finanţare şi pentru un număr limitat de proiecte privind alte secţiuni care au o valoare adăugată europeană mare pentru reţeaua centrală. De asemenea, Mecanismul Conectarea Europei va asigura finanţare şi pentru alte proiecte semnificative legate în majoritate de domeniul IT precum sistemul ERTMS, care trebuie folosit de-a lungul principalelor coridoare de transport. Aceasta reprezintă o prioritate deosebită – o altă inovație din cadrul noii rețele centrale fiind faptul că există obligații mai stricte pentru ca sistemele de transport să „își unească forțele”, adică să investească pentru respectarea, în principal, a standardelor UE existente, de exemplu în ceea ce privește sistemele de semnalizare feroviară comune din cadrul ERTMS.

Механизм “Соединение Европы” является конкретным выражением иного метода мышления и партнёрством, предоставляющим выгоды всем странам Европейского Союза, благодаря тому, что развитие транспортных связей – особенно железнодорожных, способствует развитию экономической деятельности и перемещений, повышению конкурентоспособности, развитию перспектив деловой сферы и экологических возможностей европейской экономики.



22 Policies & Strategies

„Orizont 2020” primeşte 80 mld euro în următorul exerciţiu bugetar al UE [ de Pamela Luică ]

În luna noiembrie, PE a adoptat programul „Orizont 2020”, a cărui buget pentru perioada 2014-2020 va avea o valoare de 80 mld euro. Structurat pe trei piloni, programul va avea un impact direct asupra dezvoltării socio-economice. În ceea ce priveşte segmentul de transport, acesta va primi cea mai mare cotă de finanţare faţă de celelalte componente ale pilonului din care face parte, fondurile ridicându-se la peste 6 mld euro.

D

How has EU Research and Innovation funding evolved over recent years?

How has EU Research and Innovation funding evolved over recent years? e la lansarea programului cadrul FP7, contextul economic al UE s-a schimbat, înfruntând situaţii de criză ce au afectat toate segmentele economice, autorităţile fiind nevoite să iniţieze măsuri şi politici decisive pentru creştere ecnonomică. Marea provocare constă în stabilizarea sistemului economic şi financiar şi în acelaşi timp în adoptarea măsurilor în vederea creării oportunităţilor economice pe viitor. Cercetarea şi inovarea vor contribui la crearea locurilor de muncă, la creşterea calităţii vieţii, acestea determinând progrese tehnologice ncesare pentru a aborda problemele urgente cu care se confruntă societatea. Investiţiile în acest domeniu conduc de asemenea la oportunităţi de afaceri prin crearea unor produse şi servicii inovatoare. Devenind prioritare în cadrul Strategiei Europa 2020, cercetarea şi inovarea vor influenţa în mod semnificativ promovarea şi construirea unei creşteri inteligente, duSource: European Commission rabile şi favorabile societăţii. Aceste considerente au făcut ca, în noiem- FP7 (program ce a beneficiat de 55 mld Industrie şi Cercetare şi negociatorul şef al brie 2013, Parlamentul European să adopte euro). Până la mijlocul lunii decembrie, Parlamentului privind cele 5 documente programul-cadru european de Cercetare, statele membre trebuie să îşi dea acordul legislative. Dezvoltare şi Inovare “Orizont 2020”. Cu final înainte de primele cereri de propuneri Pentru UE, Orizont 2020 este în totalitate un buget de 80 mld euro distribuiţi pentru în cadrul Orizont 2020. un nou tip de program de cercetare care a fost următorii 7 ani, Orizont 2020 este cel mai „După îndelungate negocieri, s-a aprobat proiectat pentru dezvoltare durabilă, creamare program de cercetare al UE şi unul pachetul Orizont 2020, ceea ce va promova rea de noi locuri de muncă şi îmbunătăţirea din puţinele programe din noul exerciţiu excelenţa ştiinţifică, va consolida sectorul calităţii vieţii cetăţenilor. Construit pe trei bugetar ce beneficiază de creşterea valorii industrial şi va spijini IMM-urile”, a declarat componente majore - excelenţa, în ceea ce fondurilor: cu cca 30% mai mult faţă de Amalia Sartori, preşedinta Comisiei pentru priveşte sectorul ştiinţific, competitivitatea, pentru segmentul industrial şi provocările HORIZON 2020 budget (EUR 78.6 billion, current prices) care ţin de societate, prin program vor fi finanţate toate tipurile de activităţi, de la cele ştiinţifice, la inovaţie adaptată la piaţă, ceea ce va conduce la un stimulent economic direct. Elementele cheie ale Orizont 2020 vizează creşterea finanţării pentru Consiliul European de Cercetare, realizarea unor parteneriate public-private inovatoare în diferite sectoare, abordarea bazată pe provocările cu care se confruntă societăţile, cum ar fi schimbările climatice şi transportul inteligent şi ecologic, reînnoirea abordării privid extinderea participării statelor UE mai puţin performante, inclusiv formarea unei sinergii mai bune cu fondurile structurale şi Source: horizon2020projects.com www.railwaypro.com | Decembrie 2013


Policies & Strategies

23

Horizon – 2020 - Objectives and structure Horizon 2020 Objectives and structure Europe 2020 priorities

International cooperation

European Research Area

Shared objectives and principles Common rules, toolkit of funding schemes

Tackling Societal Challenges Health, demographic change and wellbeing Food security, sustainable agriculture and the bio-based economy Secure, clean and efficient energy Smart, green and integrated transport Climate action & Resource Efficiency including Raw Materials Inclusive, innovative and secure societies

Simplified access

Industrial Leadership and Competitive Frameworks Leadership in enabling and industrial technologies (ICT, nano, materials, bio, manufacturing, space) Access to risk finance Innovation in SMEs

Excellent Science Base European Research Council Future and Emerging Technologies Marie Curie actions on skills, training and career development Research infrastructures

Dissemination & knowledge transfer

Supporting the objectives: European Institute for Innovation and Technology Joint Research Centre

Source: Liam BRESLIN, European Commission, DG RTD, Unit H2 - Surface Transport

cele de investiţii ale UE. Pentru sectorul industrial au fost alocate fonduri în valoare de 17 mld euro, pentru partea de provocări societale, 29,7 mld euro, pentru excelenţă ştiinţifică (ce include finanţări pentru cercetători individuali din cadrul Consiliului European pentru Cercetare şi Marie Skłodowska-Curie) s-au alocat 24,4 mld euro. Pentru Institutul European de Inovare şi Tehnologie (EIT) s-a decis alocarea a 2,7mld euro, adică 3,5% din bugetul total al UE pentru cercetare și inovare. Datorită bazelor legale diferite, bugetul pentru programul pentru cercetare Euratom a fost stabilit pe 5 ani (20142018), cu o valoare de 1,6 mld euro şi cu o acoperire, pentru 2019-2020, estimată la 770 mil euro. Programul va fi deschis tuturor statelor membre UE, iar statele din afara UE vor avea posibilitatea de a implementa proiecte în cadrul programului prin îndeplinirea unor cereri solicitate şi stabilirea unui acord de asociere sau un acord cu o ţară terţă. Peste 6 mld euro pentru transporturi În ceea ce priveşte sectorul de transport, programul se va axa pe proiectele de mobilitate inteligentă, ecologică şi integrată. Al treilea pilon al programului, „provocări societale”, deţine cea mai mare cotă a alocărilor financiare (38,53%) şi implică şi segmentul de transport, care la rândul său beneficiază de cea mai mare alocare din grupă, de 8,3%, fondurile având o valoare de 6,339 mld euro. Prin Orizont 2020, pe segmentul de trans-

port Comisia va depune eforturi pentru o abordare echilibrată în implementarea programului, luând în considerare specificul fiecărui mod de transport, abordare ce reconciliază competitivitatea cu durabilitatea şi care investeşte atât în tehnologie cât şi în proiectele de cercetare socio-economice. În cadrul programului Orizont 2020, în transporturi sunt vizate patru priorităţi: realizarea unui sistem mult mai durabil (unul eficient cu impact cât mai mic asupra mediului), formarea unui sistem unitar, creşterea competitivităţii prin promovarea şi dezvoltarea industriei aferente ca lider global şi efectuarea cercetărilor socio-economice adecvate şi activităţi orientate către viitor pentru elaborarea politicilor. De asemenea, activitatea desfăşurată în cadrul Planului Strategic pentru Tehnologii de Transport (STTP) va contribui la concentrarea activităţilor de cercetare şi inovare prin Orizont 2020. Pentru un sistem unitar, se urmăreşte furnizarea unei mobilităţi mai bune, creşterea gradului de securitate şi siguranţă şi reducerea congestiei şi crearea de noi concepte pentru transportul de marfă şi logistică, reducerea accidentelor şi îmbunătăţirea securităţii. Reducerea substanţială a congestiei este un obiectiv ce va putea fi realizat prin prin susţinerea transportului multimodal, informaţiei, sistemului de plată şi creşterea calităţii transportului, pasageri şi marfă prin optimizarea managementului accesibilităţii. La nivelul reţelei feroviare trebuie stabilită interoperabilitatea, utilizarea eficientă a infrastructurii şi noi aplicaţii

de poziţie, navigare şi orare. Toate acestea ţin de tehnologia inteligentă care va fi folosită în sistemul de transport. Dacă în anii precedenţi UE s-a axat pe cercetare, în anii următori se va axa pe inovaţie, iar pentru transporturi se doreşte lansarea unor sisteme complet noi, moderne, nu doar doar mijloace individuale, ci şi legături între moduri de transport diferite, precum cel feroviar, rutier şi naval. Cercetarea şi inovaţia în domeniul feroviar este foarte importantă pentru un transport eficient care respectă mediul, fiind vorba de tehnologii pentru stocare a energiei electrice şi alimentare cu energie, vehicule mai curate şi mai silenţioase, echipamente inteligente, iar infrastructurile şi serviciile trebuie să fie dezvoltate. În acest fel, transportul poate fi optimizat, nu doar în Europa ci şi în zonele urbane.

“Горизонт 2020” получит 80 млрд. евро в следующий бюджетный период Евросоюза В ноябре месяце Европейский Парламент принял программу “Горизонт 2020”, с бюджетом на период 2014-2020 стоимостью 80 млрд. евро. Структурирована в трёх частях, программа окажет прямое влияние в сфере социально-экономического развития. Транспортный сектор получит наиболее существенную долю финансирования в сравнении с остальными составляющими секторами своей части, распределённые суммы, составляя более 6 млрд. евро. Decembrie 2013 | www.railwaypro.com


24 Policies & Strategies

Fondurile FEDER, sprijin pentru dezvoltare urbană integrată [ de Elena Ilie ]

Europa este unul dintre continentele cele mai urbanizate din lume. În prezent, mai mult de două treimi din populaţia Europei trăieşte în zone urbane, iar această proporţie continuă să crească. Dezvoltarea din oraşele noastre va determina viitoarea dezvoltare economică, socială şi teritorială a Uniunii Europene. În jur de 68 % din populaţia UE locuieşte într-o regiune metropolitană, iar aceste regiuni generează 67 % din PIB-ul UE.

O

raşele joacă un rol crucial în cali2007-2013 2014-2020 tate de motoare ale economiei, ca locuri favorabile conectivităţii, Share of ESF within Cohesion Policy budget creativităţii şi inovării, precum şi ca centre de servicii pentru zonele înconjurătoare. Datorită densităţii lor, oraşele oferă un potenţial enorm de economisire a energiei şi de evoluţie către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon. Prin urmare, oraşele sunt esenţiale pentru 25% 22% punerea în aplicare cu succes a strategiei Europa 2020. “Oraşele europene urmează traiectorii de dezvoltare diferite, iar diversitatea acestora trebuie exploatată. Competitivitatea în economia globală trebuie să fie combinată Source: ec.europa.eu cu economii locale durabile prin ancoratotalînStructural support (ERDF ESF), structurală ESF will represent: rea principalelor competenţeOf şi resurse care reprezintăFund una dintre marile ameninţări rea & şi adaptarea a economiilor economia locală şi sprijinirea participării la adresa dezvoltării teritoriale durabile. Ca regionale. FEDER face parte din politica de • 25 % in urmare, less developed sociale şi a inovării”, arată un studiu publicat serviciile publiceregions sunt mai costisi- coeziune a UE, care rămâne o componentă de către DG Regio. toare şi dificil de furnizat, resursele naturale esenţială a cadrului financiar propus de UE • situaţie 40 %dein sunt transition regions Europa nu se mai află într-o supraexploatate, reţelele de transport pentru perioada 2014-2020. Prin urmare, creştere economică continuă şi numeroase public sunt insuficiente, iar dependenţa Uniunea Europeană îi va aloca fonduri • sunt52 % in de more developed regions oraşe, în special oraşe care nu capitale automobile şi congestionarea traficului substanţiale. din Europa Centrală şi de Est, dar şi vechi în interiorul şi în jurul oraşelor sunt serioPropunerea de regulament privind Fonoraşe industriale din Europa de Vest, se ase. Mobilitatea fără automobile trebuie să dul de dezvoltare regională pentru perioada confruntă cu ameninţarea gravă a stagnării devină mai atrăgătoare, iar sistemele de 2014-2020 stabileşte domeniul de aplicare sau a declinului economic. Oraşele puter- transport public multimodale, încurajate. al fondului, precum şi priorităţile în materie nic dezvoltate pot juca un rol 1important în de investiţii prin programele de dezvoltare dezvoltarea teritorială a Europei însă prin- Pentru competitivitate regiunile euro- regională. cipiile cheie ale dezvoltării ar trebui să se pene au nevoie de investiţii serioase Toate regiunile Europei vor beneficia bazeze pe regiuni metropolitane şi alte zone de finanţare prin FEDER. Autorităţile urbane puternice, care pot oferi o bună acnaţionale şi regionale îşi stabilesc propriile cesibilitate la serviciile de interes economic Fondul european de dezvoltare regională programe de dezvoltare şi selectează proigeneral. (FEDER) este cea mai importantă sursă de ectele care urmează să fie finanţate. În studiul său DG Regio atrage atenţia asfinanţare europeană în acest domeniu. FEDER va acorda sprijin specific pentru upra extinderii necontrolate a aglomerărilor Acesta vizează corectarea principalelor oraşe şi dezvoltarea urbană. De asemenea, o urbane şi a aşezărilor cu densitate redusă fapt dezechilibre regionale, susţinând dezvolta- parte din fonduri ar urma să fie alocată pentru măsuri de dezvoltare urbană integrată şi durabilă şi pentru crearea unei platforme de dezvoltare urbană care să promoveze schimburile între oraşe.

Ň

Фонды FEDER, поддержка для интегрированного городского развития

Source: www.eu-skladi.si

www.railwaypro.com | Decembrie 2013

Европа является одним из наиболее урбанизированных континентов мира. В настоящее время, более двух третьих частей населения Европы живёт в городских зонах; данная пропорция продолжает увеличиваться.


www.railforce.ro

Rail passenger transport Rail freight transport Shunting services Contact: 2 Oltului St. 500283 - Brasov Romania Tel: +40 268 310 697 Fax: +40 268 310 859

SPIACT BRAĹžOV


26 Policies & Strategies

Linia de mare viteză din România ar putea fi construită de China

[ de Pamela Luică ]

Ascensiunea Chinei pe piaţa europeană nu reprezintă un secret politic sau economic, în ultimii ani, această ţară ducând o politică deschisă către implicaţia în proiectele strategice ale statelor europene. Creşterea economică rapidă a scos China din statutul de ţară subdezvoltată într-un stat ce duce o campanie agresivă de implicare în economia altor state.

R

omânia este unul din statele europene pentru care China are intenţia de a investi o „sumă uriaşă” în dezvoltarea proiectelor din diferitele segmente economice. Pentru China, România reprezintă un cap de pod, cum estul Europei este un cap de pod. Relaţiile de cooperare dintre China şi Europa Centrală şi de Est constituie o parte importantă a relaţiilor dintre China şi Uniunea Europeană, iar relaţiile de cooperare cu România constituie o bază solidă de reper în cadrul acestei cooperări”, a declarat premierului Chinei Li Keqiang, în cadrul Forumului China - Europa Centrală şi de Est. Principalele subiecte discutate de oficialii celor două state au vizat cooperarea în domenii precum economic, comercial, financiar-bancar, construcția infrastructurii, energie, agricultură, ştiinţă şi tehnologie, telecomunicaţii, tehnologie informatică, protecţia mediului, turism, în perioada forumului fiind semnate o serie de acorduri privind investiţiile în domenii importante. Investiţiile în domeniul infrastructurii de transport au constituit un punct important în discuţiile celor două părţi. Conform declaraţiilor oficiale, delegaţiei chineze i s-a propus o serie de proiecte de dezvoltare a infrastructurii, pe care România intenţionează să le dezvolte prin parteneriate publice private (PPP), concesiuni, finanţări sau alte forme prevăzute de legislaţia în vigoare.

Source: CFR SA

www.railwaypro.com | Decembrie 2013

Realizarea unui proiect feroviar care i-ar asigura României o porțiune de cale ferată rapidă pe baza tehnologiei din China a fost unul dintre proiectele discutate de Victor Ponta și omologul chinez. „În cadrul discuţiei am pornit pe un drum extrem de important, acela de a avea un prim proiect în domeniul feroviar, pentru a avea şi în România o porţiune de cale ferată rapidă pe baza tehnologiei din China. Sunt convins, cu sprijinul primului-ministru şi al meu personal, că acest proiect va prinde contur cât mai repede”, a afirmat Victor Ponta. „China este pregătită să consolideze cooperarea cu ţările din regiune în domeniul drumurilor, porturilor, telecomunicaţiilor, al căilor ferate de mare viteză. Ambele state sunt hotărâte să înfiinţeze grupuri de lucru privind construirea căilor ferate de mare viteză . Aspectele au fost discutate cu domnul prim-ministru Ponta, în cadrul convorbirilor avute. Deja au început discuţii între grupuri de lucru despre finanţarea echipamentelor. Pentru proiectul de linie de mare viteză, vom avea discuţii în luna decembrie pentru implementarea proiectului-pilot”, a declarat premierul chinez Li Keqiang. În acest context, ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, a anunţat că în decembrie vor fi demarate discuţii tehnice cu partenerii chinezi pentru realizarea liniei de mare viteză Viena - Bucureşti – Constanţa, a cărui valoare ar putea ajunge la 11 mld euro.

„Vom începe discuţiile tehnice cu partenerii chinezi, iar în funcţie de cum avansează acestea şi în momentul în care vom semna contractul se vor cunoaşte şi termenele precise, respectiv când încep lucrările şi când se vor finaliza”, a menţionat Mănescu. Până în 2015, una din priorităţile companiei feroviare CFR SA vizează identificarea finanţării pentru linia de mare viteză care să lege România la reţeaua de mare viteză a Europei. România are nevoie de dezvoltarea infrastructurii, „aceasta fiind mult mai mare decât posibilităţile de finanţare din fonduri europene, drept pentru care parteneriatul cu China este binevenit. În acest sens au fost trimise de către minister o serie de propuneri printre care şi realizarea liniei feroviare de mare viteză. Este un coridor european care va pleca din Viena, va ajunge la Budapesta, Bucureşti şi Constanţa. Vom începe, probabil, cu un tronson care este uşor de realizat, datorită condiţiilor de teren (Bucureşti – Constanţa). Interesul foarte mare este să conectăm portul Constanţa. Mănescu a afirmat că un prim proiect la care îi invită pe constructorii chinezi este linia de cale ferată de mare viteză Viena-BudapestaBucureşti-Constanţa, care este estimată să coste 11 mld euro”, a precizat Mănescu. Coridorul IX şi inelul feroviar al Capitalei, alte proiecte vizate de chinezi Pe lângă proiectul liniei de mare viteză autorităţile chineze şi române sunt interesate să implementeze proiecte de infrastructură în concesiune în care finanţarea este asigurată de partea privată, în contextul în care resursele financiare de la bugetul de stat şi din fondurile europene sunt limitate, comparativ cu necesitatea proiectelor ce ar trebui realizate. Alte două proiecte feroviare la care sunt invitaţi oamenii de afaceri din China vizează modernizarea inelului feroviar al capitalei şi a Coridorului IX Pan-european. Proiectul inelului feroviar vizează modernizarea inelului feroviar al Capitalei pentru facilitarea accesului în Bucureşti al locuitorilor din zona periurbană. Proiectul are în vedere modenrizarea a 82 km de linie, ce ar fi deservite de 12 staţii, valoarea totală fiind estimată la 350 mil. euro. De asemenea, modernizarea Coridorului Pan-European IX este importantă nu doar pentru România, furnizând legătura feroviară pe axa nord-sud pe o lungime de 551 km ci şi pen-


Policies & Strategies

tru UE. Menţionăm că pentru CFR SA, priorităţile de modernizare a reţelei vizează, pe lângă modernizarea Coridorului IV, şi modernizarea secţiunii de linie de cale ferată convenţională din Coridorul IX. „Suntem interesaţi de participarea companiilor chineze la procesele de concesiune, iar în acest sens ne-am manifestat disponibilitatea. România poate fi o poartă de intrare a investiţiilor chineze în Europa, însă există condiţia de respectare a procedurilor de licitaţie şi construcţie din Europa“, a declarat Dan Şova, ministrul marilor proiecte de infrastructură. Acesta a menţionat că România i-a invitat pe constructorii chinezi să participe inclusiv la licitaţiile ce presupun finanţări din fonduri europene. Atât timp cât partea chineză este interesată să participe la realizarea proiectelor de infrastructură feroviară, producătorii chinezi de material rulant vor să livreze şi vehiculele feroviare ce ar putea fi puse în circulaţie pe liniile modernizate sau pe linia de mare viteză. Astfel, în cadrul Forumului China-Europa Centrală şi Est, a avut loc o expoziţie a industriei construcţiilor, a linilor de mare viteză, dar şi machete de trenuri care ar putea fi operabile în viitor şi în reţeaua feroviară din România. Companiile din industria feroviară chineză au venit pentru a prezenta tehnologia utilizată pentru fabricarea materialului rulant, fiind expuse machete alte trenurilor cu tracţiune

electrică, capabile să circule cu viteze de 120 km/h şi să transporte un volum de mărfuri de 5 mii tone, iar pentru transportul de călători unul din cele mai importante trenuri ale Chinei este CRH380A dezvoltat de China South Locomotive & Rolling Stock Corporation (CSR) şi destinat transportului de mare viteză (peste 350 km/h). „Am pornit pe un drum extrem de important, acela de a avea un prim proiect în domeniul feroviar, pentru a avea şi în România cale ferată rapidă şi vehicule adecvate, ce au la bază tehnologia din China”, a declarat premierul Victor Ponta într-o conferinţă de presă comună cu omologul său Li Keqiang. Toate parteneriatele vor fi făcute în conformitate cu legislaţia naţională şi europeană în materie de achiziţie privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. În perioada următoare vor avea loc discuţii detaliate în care se vor stabili proiectele prioritare, dar şi metodologia de lucru. „În ceea ce priveşte regulile de competiţie din UE, evident că România şi toate ţările membre le respectă. Astăzi, însă, în condiţii de competiţie egală, europeană, există multe proiecte în care companiile din China au o ofertă mai bună, o ofertă financiară, o ofertă tehnică mai bună. Am garantat primului-ministru şi delegaţiei sale că atunci când oferta unei companii

27

chineze este mai bună, aceea va fi în mod sigur câştigătoare”, a afirmat Ponta.

Возможно, Китай построит высокоскоростную линию в Румынии Румыния является одной из европейских стран, которой Китай намерен предоставить существенную сумму в качестве капиталовложений для развития проектов в различных экономических секторах. В рамках Форума Китай – Центральная и Восточная Европа, представители правительств этих двух стран обсуждали будущие проекты для Румынии. С этой целью, стартовали переговоры в связи с проектом высокоскоростной линии, для выполнения опытного проекта.


28 Market development

China şi UE colaborează pentru dezvoltarea mobilităţii urbane [ de Pamela Luică ]

În ultimele decade, China şi-a reorientat politicile economice, devenind o ţară importantă în materie de activităţi economice datorită tranformării rapide înregistrate la nivel intern, care a făcut trecerea de la o enonomie central-planificată la implicarea activă în comeţul global.

Î

n plus, aderarea acesteia la Organizaţia însă împărtăşim aceleaşi provocări privind Mondială a Comerţului a accelerat dezvoltarea durabilă”, a declarat în cadrul acest proces, devenind un stat puternic summitului, Preşedintele Consiliului Eurotot mai implicat în afacerile internaţionale, pean, Herman van Rompuy. de la probleme de mediu, la siguranţă şi În cadrul dezvoltării durabile, sistemul de liberalizare a comerţului la nivel mondial. transport reprezintă un punct de referinţă, În acest context, şi UE îşi modifică relaţiile iar în acest sens, UE şi China colaborează cu China pentru reglementarea viziunii pentru dezvoltarea mobilităţii urbane. continentului european, obiectivul prin- Îmbunătăţirea acesteia, prin creşterea cipal al UE pentru China fiind cel de accesibilităţii şi atractivităţii, este o provoocupare a poziţiei meritate în conformi- care majoră pentru cele două părţi: Europa tate cu importanţa geostrategică la nivel este considerată ca având o experienţă şi internaţional, pe plan politic şi economic. tehnologie excelentă în dezvoltarea unei Ca urmare, UE sprijină procesul de reformă mobilităţi urbane eficiente, iar China, ale economică şi socială ce au loc în China. cărei oraşe se extind rapid, este cea mai Politica UE pentru China vizează con- mare piaţă pentru furnizarea soluţiilor de solidarea dialogului politic, acordarea spri- mobilitate şi servicii. jinului privind tranziţia acestui stat către o „Oraşele sunt şi vor fi motorul de societate deschisă, încurajarea integrării în creştere economică, însă există un risc economia mondială şi creşterea prezenţei ce vizează deteriorarea calităţii vieţii ce UE în China. determină reducerea gradului de atractiviLa finalul lunii noiembrie, a avut loc Sum- tate şi ineficienţă, dar şi divizare socială. mitul UE-China ce a reprezentat o oportu- Împreună, Europa şi China pot deschide nitate pentru lansarea de noi iniţiative în calea către o urbanizare durabilă, care următoarea decadă, fiind stabilită o agendă să creeze o situaţie < win-win> pentru de cooperare pentru 2020. Subiectele cetăţeni, segmentul de afaceri şi mediu”, a tratate, de la planificare urbană, energie, declarat Comisarul pentru Transporturi, infrastructură de transport, la protecţie Siim Kallas. socială, au subliniat importanţa cooperării Îmbunătăţirea mobilităţii urbane în bilaterale, dar şi a consolidării relaţiilor. scopul creşterii accesibilităţii şi atractivităţii „Urbanizarea face parte dintr-un proc- regiunilor urbane sunt provocări majore es continuu şi este vital să se identifice cu care se confruntă oraşele, iar soluţiile un echilibru între necesitatea privind spreading privind problemele de poluare, Public transport: BRT success around the congestie, protecţia mediului, resursele naturale siguranţă, cererea energetică, vor fi identifi-� şiworld creşterea economică, în acest sens cate împreună de China şi Europa. BRT Use is iar Expanding Around the World China şi Europa se află în diferite stadii, În ultimul an, experţi europeni şi chinezi au 公共交通系统:快速公交系统在世界各地成功铺开 Public transport: BRT success spreading around the world

Foreign Direct Investment • EU inward investment to China 2011: €17.7 billion • China inward investment to EU 2011: €3.1 billion

Китай и Евросоюз сотрудничают для развития городской подвижности В конце ноября месяца состоялся Саммит Евросоюз – Китай, предоставляя перспективы для новых инициатив на протяжении следующего десятилетия, в соответствии с установленным планом сотрудничества до 2020 года. Тематика дискуссий, направлена на планы городского развития, на проекты в области энергетики, транспортной инфраструктуры, социальной защиты, подчеркнула ценность двустороннего сотрудничества и консолидации отношений. Транспортная система является основой долговременного развития и, в этом направлении, Евросоюз и Китай сотрудничают для развития городской подвижности.

In operation (156 cities) In expansion (23 cities) Planned / in construction (83 cities) Source: EMBARQ, 2011

Source: EMBARQ, 2011! www.railwaypro.com | Decembrie 2013 30 – 31 May 2013 (Foshan)

lucrat perntru pregătirea unor recomandări privind politicile de mobilitate urbană, scopul acestora fiind de a sprijini Consiliul de Stat al Chinei pentru a stabili un set măsuri pentru mobilitatea urbană a Chinei. În acest sens, Comisia Europeană şi guvernul chinez au convenit să îşi concentreze cooperarea pe segmenetele de operaţiuni şi management al transportului public, managementul congestiei, planificare pentru mobilitate durabilă şi siguranţă. „UE şi China împărtăşesc acelaşi interes în identificarea soluţiilor integrate şi pentru consolidarea dialogului privind dezvoltarea mobilităţii durabile, întrucât ambele părţi doresc să îşi răspândească beneficiile progresului economic. Cu toate că oraşele noastre sunt diferite, zonele urbane ale Chinei şi Europei dezvoltă expertiză şi soluţii pentru a deveni modele în creşterea durabilă şi inteligentă”, a punctat Johannes Hahn, Comisarul pentru Politică Regională.

source: EMBARQ, 2011

page

SOLUTIONS


INTERMODES 2014 media partner

2014 TOWARDS A MOBILE

AND SUSTAINABLE EUROPE

6 FEBRUARY 2014 - BRUSSELS, THE INTERNATIONAL AUDITORIUM 6th Annual European Conference on Passenger Transport Intermodality: Sustainable Mobility and Intermodality 0RELOLWDWH GXUDELOă ùL LQWHUPRGDOLWDWH and the Exhibition-Village of European Intermodal Communities

1. 2. 3. 4.

Green and/or shared: the intermodal car. Moderation: Mary CRASS - International Transport Forum Which sustainable solutions to complete the train journey? Moderation: Brigitte OLLIER - UITP Euroteam Intermodality: soft modes get more popular. Moderation: Fabrice OBERTO - Transport Consultant Greenhouse gas emissions reduction in airports. Moderation: Martin GUILLERMO - AEBR

INTERMODES is the only annual meeting for exchanges between all the passenger transport international players seeking to contribute to perfecting intermodality at the urban, regional and European levels INTERMODES is meant for national, regional or local transport authorities, transport technicians, operators, industrialists, engineers, researchers, planners, architects and urbanists

30 % OFF REGISTRATION FEES FOR Railway PRO MAGAZINE READERS WHEN REGISTERING ONLINE WITH RAILWAYPRO PROMOTION CODE

P R I M A

MEDIA PARTNERS

E

MARKETS

UROPEAN-RAIL

I TECHNOLOGY I LOGISTICS I COMPANIES I TRANSPORT POLICY I

www.intermodes.com


30 Market development

Giurgiu şi Ruse au nevoie de dezvoltarea transportulului pentru formarea unei euroregiuni

[ de Pamela Luică ]

Giurgiu şi Ruse, două oraşe situate la o punct de intersecţie al Dunării, şi-au extins abordarea dezvoltării de la o prespectivă locală, regională şi naţională la o nouă dimensine ce oferă prioritate cerinţelor europene şi internaţionale.

D

in punct de vedere geografic, Dunărea separă Bulgaria de România şi prin urmare, Ruse de Giurgiu. Podul deja existent demonstrează faptul că a existat comerţ şi schimb pentru mai mult de 50 ani. În acest context, cele două oraşe au convenit planificarea comună şi implementarea proiectelor importante de transport, pentru creşterea accesibilităţii, acestea constând în puncte de trecere optime peste Dunăre, modalitatea de aliniere a căilor ferate şi rutiere, modalitatea de dezvolare a porturilor pe Dunăre pe malurile de nord şi de sud. Funcţiile de transport al ambelor oraşe sunt conectate la dezvoltarea transportului naval, feroviar şi rutier. Pe segmentul feroviar, linia Bucureşti – Giurgiu – Ruse este închisă traficului din cauza prăbuşirii podului Grădiştea (transportul se efectuează pe rută ocolitoare); pentru reabilitarea acestei linii şi inclusiv dublarea porţiunilor de linie simplă lipsă, investiţiile necesare se ridică la 210 mil euro, costul studiului de fezabilitate pentru lucrările de reabilitare fiind estimate de 2,115 mil euro. Conform CFR SA, „este de menţionat că podul Grădiştea va avea o infrastructură pentru linie dublă şi suprastructură pentru linie simplă, iar podul peste Dunăre este pentru linie de cale ferată simplă”. Alături de acest pod, un alt punct important care asigură traficul feroviar este podul Giurgiu-Ruse pentru care sunt derulate lucrările de reabilitare. Studiul elaborat pentru această linie prevede trei variante

privind dublarea liniilor: pentru viteze de 160 km/h, pentru 200 km/h şi 250 km/h. Estimând valoarea cheltuielilor pentru dublarea liniei, obţinerea şi amenajarea terenului, etc, investiţia se ridică la 210 mil euro. Infrastructura feroviară din Ruse reprezintă un element important al sistemelor de transport din afara oraşului. Linia de cale ferată către Bucureşti începe din depozitul feroviar de sortare din Ruse şi se află pe linie de cale ferată dublă până la Dunăre. Infrastructura feroviară din Ruse este compusă dintr-o Gară Centrală (pentru pasageri), două depozite feroviare de sortare, 3 depozite feroviare de încărcare/ descărcare şi o staţie feroviară tehnică. Dezvoltarea segmentelor economice, inclusiv a transportului celor două oraşe formează o zonă ce duce la dezvolarea regiunii, iar pentru a maximiza avantajele şi profitul aferent regiunii europene Ruse-Giurgiu din punctul de vedere al UE, trebuie să fie examinate priorităţile Politicii de Coeziune a UE 2014+ cu privire la oportunităţile specifice posibile, se arată studiul ERGO pentru zona Giurgiu-Ruse. Conform studiului ERGO, în transporturi noul pod peste Dunăre este indispensabil, permiţând dezvoltarea regiunii, implementarea proiectului de linie de mare viteză care va avea o influenţă pozitivă, furnizând în acelaşi timp accesul rapid la destinaţiile importante (în special către Bucureşti) şi un acces mai facil către regiunea europeană Ruse-Giurgiu. Alături de aceste programe, este precizat şi proiectul tren-tramvai, mag-

New bridge /new bridges has / have to be exactly parallel and to the east of the existing bridge

Source: ERGO Master Plan

www.railwaypro.com | Decembrie 2013

istralele de transport necesitând completarea cu reţelele de transport public. Căile ferate existente în cele două municipii permit realizarea unui astfel de sistem fără probleme.

Джурджу и Русе нуждаются в развитии транспорта для создания еврорегиона Джурджу (Румыния) и Русе (Болгария), два города находящихся на линии пересечения Дуная, расширили свой подход к развитию от местной, региональной и национальной перспективы, к сфере, предоставляющей приоритет европейским и международным требованиям. Соответственно исследованию ERGO в транспортном секторе, новый мост через Дунай является необходимым, проект высокоскоростной линии, оказывая позитивное влияние; более того, специфика инфраструктуры предоставляет возможность осуществить строительный вариант поезд-трамвай.


Policies & Strategies

31

Transportul de mare viteză din Europa rămâne constant, dar în China şi Japonia este încetinit din cauza reducerii de cereri [ de Pamela Luică ]

Transportul feroviar de mare viteză este perceput ca fiind viitorul mobilităţii, datorită beneficiilor aduse societăţii, prin furnizarea accesibilităţii, calităţii ridicate a serviciilor de transport, ceea ce devine vital pentru societăţile moderne şi creştere economică durabilă. Impactul transportului de mare viteză asupra economiei regionale este diferit, însă are aceeaşi caracteristică: este pozitiv şi asta ţinând cont de creşterea gradului de urbanizare a oraşelor, a forţei de muncă, turism, activităţi sociale, afaceri şi inclusiv furnizarea conexiunilor cu celelalte reţele de transport internaţionale.

C

u toate acestea, la nivel mondial, fiecare regiune, inclusiv stat, îşi planifică realizarea unei reţele feroviare de mare viteză în funcţie de tendinţele regiunii/statului, iar până în 2017, ca urmare a proiectelor intense de construcţii a sistemelor feroviare de mare viteză, nivelul acestui segment va fi unul solid, însă mai mic decât se estima. În perioada următoare, parcul de material rulant va creşte cu 5%”, se arată într-studiul „Transportul de mare viteză şi Intercity-Tendinţe globale” elaborat de SCI Verkehr. „Ca urmare a diferenţelor din ultimii ani, în special pe creşterea cererii în China şi Japonia, reducerea volumului pe această piaţă privind noile vehicule va însemna o criză masivă. Cu toate acestea, cererea din Europa de Vest va rămâne constantă în mare parte. În acelaşi timp, pentru următorii ani vor fi lansate noi proiecte individuale ce vor sprijini semnificativ volumul necesar al pieţei, iar vânzările vor creşte cu 9% pe an, datorită achiziţiilor mari din ultimii ani”, menţionează studiul. Producătorii şi piaţa „post-vânzare” în

transportul de mare viteză are un volum se înregistrează diferenţe semnificative. cifrat la 6,4 mld euro. În prezent, în operare Totuşi, există diferenţe mari între state: în există 3200 de trenuri de mare viteză (capa- timp de Marea Britanie va demara investiţii bile să ruleze cu viteze de peste 190km/h), masive în următorii ani şi Franţa şi Germadin care 90% reprezintă 7 mari pieţe în Chi- nia vor aştepta livrările provenite din cele na, Franţa, Japonia, Marea Britanie, Germa- mai mari contracte, Spania se va confrunta ni, Spania şi Italia. cu supracapacitate ceea ce va avea un efect Asia este o piaţă importată datorită Chinei pe piaţa de vehicule noi. şi Japoniei, cea mai mare creştere generată Cu toate acestea, există noi intraţi pe în această regiune, în ultimii ani. Prin finali- piaţă: în Polonia a fost livrat primul tren zarea celor mai multe proiecte noi din Chi- Pendolino, Maroc îşi va pune în operare na şi reînnoirea parcului de material rulant reţeaua de mare viteză, iar Arabia Saudită şi extinderea din Japonia, o mare parte a a acordat deja proiecte importante. Pentru achiziţiilor de vehicule vor fi omise în 2014. SUA, după ani de negocieri şi discuţii, a fost Însă din 2015, China va rămâne cea mai luată decizia de construcţie a unei reţele importantă piaţă, însă cu un volum consid- de 1300 km în California, în regiunea din erabil mai mic decât cel precedent. America de Sud, Brazilia se află în proces În schimb, investiţiile din Europa de Vest de licitaţie, iar Rusia a decis să construiască PRESS RELEASE vor fi constante, iar proiectele de moderni- peste 2000 de km de linie de mare viteză. zare sunt mai puţine, comparativ cu reţeaua Acestor state se alătură şi Turcia care a inexistentă, dar are o mare parte din volum. trodus serviciile de transport feroviar de În ceea ce priveşte piaţa din Europa de mare viteză iar autorităţile s-au angajat în Vest, investiţiile vor fi constante. Proi- construcţia unei astfel de reţele, care să lege ectele de modernizarea sunt mai puţine principalele oraşe. comparativ cu reţeaua existentă, însă are o mare parte din volum. În această regiune

Высокоскоростной транспорт остаётся устойчивым в Европе, но в Китае и в Японии испытывает торможение на фоне снижения спроса

Market volume for new high-speed trains

Market volume for new high-speed trains [index 2009=100] [Index 2009=100] 300

China and Japan

N

Market volume, indexed

Rest of the world 200

100

2009

2010

Source: SCI Verkehr GmbH

2011

2012

2013

2014

2015

2016

На основании изменений ощущённых в последние годы, связанных особенно с повышением спроса в Китае и в Японии, снижение рыночного объёма новых транспортных средств отразится в массивном кризисе. Несмотря на это, спрос в Западной Европе останется в основном устойчивым. Более того, в следующие годы будут пущены в ход новые отдельные проекты, значительно поддерживающие необходимый рыночный объём.

© SCI Verkehr GmbH

The demand for eco-friendly and efficient transport modes will also increase in the established regions. However, a look at the individual projects shows very clearly that high-

Decembrie 2013 | www.railwaypro.com


32 Products & Technologies

Industria feroviară europeană sprijină Iniţiativa SHIFT2RAIL [ de Elena Ilie ]

Comisia Europeană a lansat, în luna iunie, o consultare publică privind propunerea de abordare Making Funds Available for Rail Transport coordonată a Cercetării şi Inovării în sectorul feroviar, în cadrul proiectului Horizon 2020 în sprijinul TEN-T and Connecting Europe Facility (CEF) definitivării Spaţiului Feroviar Unic European.

S

tudiile derulate în ultimii ani au arătat faptul că, în Europa, Cercetarea şi Inovarea în sectorul feroviar se desfăşoară destul de fragmentat iar pentru crearea unui Spaţiu Unic Feroviar European este nevoie de coodonare nu doar la nivelul administrării infrastructurii sau la nivelul operaţiunilor de transport de marfă şi călători, ci şi in sectorul industriei feroviare, furnizoare de echipamente şi material rulant. Asociaţia Industriei Feroviare Europene (UNIFE) a lansat Iniţiativa Tehnologică Comună SHIFT2RAIL în cadrul programului Horizon 2020, prima de acest fel din industria feroviară, în ideea sporirii cercetării şi inovării pentru mai multă competitivitate a sectorului feroviar european. Iniţiativa Comună privind Tehnologia Feroviară, SHIFT2RAIL se referă la întregul sector feroviar european, în special la inovaţie şi competitivitate la scară largă şi la consolidarea industriei europene pentru a putea face faţă competiţiei la nivel internaţional. Directorii generali ai celor mai importanţi furnizori feroviari din Europa s-au angajat în cadrul aceastei iniţiative fără precedent să participe la dezvoltarea unor programe de cercetare comune în domeniul feroviar şi să dezvolte sistemele feroviare ale viitorului. Se va acorda o atenţie specială îndeosebi metodelor de îmbunătăţire a capacităţii de atragere a unei ponderii sporite de trafic, creştere a eficienţei şi durabilităţii şi dezvoltării celor mai sigure vehicule cu un grad sporit de orientare către client. SHIFT2RAIL va dezvolta şi implementa o nouă modalitate de abordare a provocărilor pentru inovare în domeniul industriei feroviare. Iniţiativa a stabilit astfel două obiective majore, primul, sporirea capacităţii astfel încât să permită infrastructurii feroviare să

absoarbă o cotă mai mare de trafic şi, cel de-al  UNIFE Observations doilea, atragerea sectorului de business către Theşi îmbunătăţirea European Commission calea  ferată eficienţei transportuluimakes feroviar cafunds întreg. available for Iniţiativa astfel lansată va Budget contribui€23,2 la intentransport (CEF sificarea per ansamblu a sistemului de transBillion port feroviar, va across satisface2014-2020) nevoile utilizatorului deservicii şi în acelaşi timp, Majorde transport investments in the contribuie la promovarea competitivităţii core and comprehensive industriei europene, prin punerea în aplicare network are still needed (an a inovaţiei tehnologice. „Sperăm să avem cât€250 mai curând posibil estimated Billion for o propunere legislativă din €550 parteafor Comisiei core network, the Europene vis-a-vis de Iniţiativa Tehnologică comprehensive SHIFT2RAIL, inițiativă cenetwork) promoveazăbyrealizarea transferului modal către calea ferată 2020 și asta într-o perioadă în care cota de piață a transportului feroviar este în scădere și este necesară o revitalizare”, a precizat Philippe Citroën, director general UNIFE, cu ocazia desfășurării Summit-ului Zilele Feroviare, la Bucureşti. Crearea Iniţiativei Tehnologice Comune SHIFT2RAIL va permite abordarea – prin inovaţie tehnologică – unei părţi semnificative a provocărilor din transportul public. Acest lucru va presupune un efort deosebit din partea industriei de profil, implicând aproape toţi furnizorii feroviari europeni, inclusiv întreprinderile mici şi mijlocii inovatoare în vederea accelerării dezvoltării noilor tehnologii şi introducerii lor pe piaţă. Iniţiativa, pe care o susţin atât furnizorii de produse feroviare cât şi operatorii de transport şi instituţiile europene de profil, va sprijini depăşirea unora din actualele deficienţe ale pieţei de transport feroviar din Uniune, deficienţe printre care se numără fragmentarea producţiei în industrie, colaborarea şi parteneriatele destul de modeste din industria feroviară, diferite proceduri de operare

Source: Philippe Citroën - UNIFE Director General

între companiile feroviare, nivelul scăzut al standardizării sau eficienţa destul de diminuată. „Trebuie să continuăm să investim masiv în cercetare şi inovare pentru a avea certitudinea că transportul feroviar rămâne competitiv în raport cu alte moduri de transport”, susţine Siim Kallas, Vice-preşedinte al Comisiei Europene. „Comisia Europeană va colabora cu industria feroviară pentru ca Iniţiativa SHIFT2RAIL să devină o realitate în cadrul programului Horizon 2020”, a precizat Jean-Eric Paquet, director DG MOVE. SHIFT2RAIL îşi propune să sporească atractivitatea şi eficienţa transportului urban şi urmăreşte dezvoltarea interesului pasagerilor faţă de transportul feroviar prin dezvoltarea de tehnologii specifice precum sisteme de interoperabilitate, e-ticketing şi sisteme de acces multimodale.

Photo: unife.org

Европейская железнодорожная промышленность поддерживает инициативу SHIFT2RAIL

www.railwaypro.com | Decembrie 2013

Технологическая инициатива SHIFT2RAIL намерена привлечь деловую сферу к железнодорожному сектору и улучшить общую эффективность железнодорожного транспорта.


Opinions

33

SMARTRAIL permite operatorilor feroviari gestionarea infrastructurilor învechite

[ de Elena Ilie ]

Infrastructura de transport sigură şi eficientă este o cerinţă fundamentală pentru încurajarea şi facilitarea transportului mărfurilor şi persoanelor în Uniunea Europeană. Există aprox. 215.400 km de cale ferată în UE reprezentând un beneficiu important. Multe dintre reţelele feroviare din Europa de Est şi o parte din cele din Europa de Vest au fost realizate în urmă cu 150 de ani.

A

ceste reţele nu au fost construite în conformitate cu standardele moderne şi sunt afectate de nivelul scăzut al investiţiilor şi, în unele cazuri, de strategii nereuşite de întreţinere. Costurile de înlocuire a elementelor de inginerie civilă, cum ar fi calea ferată, podurile şi tunelurile sunt prohibitive. În mediul economic actual, este important să întreţinem şi să dezvoltăm reţeaua de transport şi să optimizăm utilizarea tuturor resurselor. Prin urmare, este esenţial ca aceste metode folosite pentru a analiza şi a monitoriza infrastructura existentă să rezulte în evaluări realisticoştiinţifice privind siguranţa care să permită o programare eficientă a lucrărilor de reparaţii. Proiectul SMARTRAIL (Analiza Întreţinerii Inteligente şi Repararea Infrastructurii Feroviare) îşi doreşte să aducă împreună experţii din domeniul infrastructurii de transport şi rutiere pentru a realiza investigaţii de ultimă oră; tehnicile de monitorizare şi evaluare va

permite operatorilor feroviari să gestioneze reţelele de infrastructură învechite într-o manieră eficientă din punct de vedere a costurilor şi ecologică. Nivelul istoric al investiţiilor scăzute, strategiile nereuşite de întreţinere şi efectul nociv al schimbărilor climatice (de ex. eroziunea fundaţiilor podurilor datorată inundaţiilor şi alunecărilor de teren cauzate de poile abundente) au făcut ca unele elemente critice ale reţelei feroviare, precum podurile, tunelurile şi terasamentele să fie supuse unui risc foarte ridicat. Consecinţele deteriorării elementelor de infrastructură majoră sunt grave şi pot avea ca rezultat decesul, costuri importante de înlocuire (de obicei măsurate în milioane de eruo) şi închideri de linii care pot dura luni întregi. Viziunea SMARTRAIL va oferi un cadru pentru operatorii de infrastructură pentru a asigura operarea sigură, fiabilă şi eficientă a reţelelor feroviare europene. Acest lucru va fi

04.03.2011.

11.03.2011.

2011.

realizat printr-o abordare holistică care va lua în calcul intrări ale investigaţiilor de ultimă oră, tehnicilor de evaluare şi reparare şi care vor utiliza acest lucru pentru a lua în calcul scenarii potenţiale folosind modele ale costurilor privind durata de viaţă. Aceste modele vor permite operatorilor de infrastructură să ia decizii raţionale pentru a utiliza cât mai bine fondurile limitate destinate întreţinerii pe termen lung a reţelelor de infrastructură feroviară. Viziunea SMARTRAIL şi pachetele de lucru ale proiectului au fost prezentate de Dr. Kenneth Gavin, coordonator şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al SMARTRAIL, în timpul Sumitului Zilele Feroviare din Bucureşti. Am dorit să aflăm mai multe despre acest proiect şi despre cum poate acesta să ofere sprijin administratorilor de infrastructură pentru a depăşi majoritatea problemelor meţionate mai sus. În acest

10.03.2011.

Rehabilitation of Buna bridge

Marko Vajdić

UIC Meeting of Panel of Structural Experts Zagreb, 17. September 2013.

Source: European Railway Agency - Biennial Report 2011

anel of StructuralMarko Experts Vajdić reb, 17. September 2013.

UIC Meeting of Panel of StructuralUIC Experts Meeting of Panel ofDecembrie Structural Experts 2013 | www.railwaypro.com Zagreb, 17. September 2013. Zagreb, 17. September 2013.

Marko Vajdić


34

Opinions

scurt interviu pentru Railway Pro , am încercat să găsim răspunsuri la câteva dintre aceste întrebări de la Michael Robson, Director Executiv al Robson’s International Rail Consultancy şi fost secretar general al EIM, implicat activ în acest proiect. Railway PRO: Cum poate proiectul SMARTRAIL să ajute Administratorii de Infrastructură să prelungească durata de viaţă a infrastructurii existente? Michael Robson: Am ales patru domenii pe marginea cărora să comentez: Eroziunea Podurilor, Reabilitarea Căilor Ferate, Reabilitarea Podurilor şi Utilizarea Tehnologiei. 1. Eroziunea Podurilor este o problemă majoră pentru Administratorii de Infrastructură şi poate rezulta în prăbuşirea catastrofică a unui pod care dacă se întâmplă poate duce la întreruperea serviciilor, riscuri majore privind siguranţa şi costuri mari pentru înlocuire/reparaţie. Proiectul SMARTRAIL dezvoltă şi testează modele numerice în acest domeniu care vor permite administratorilor de infrastructură să folosească datele obţinute pentru a monitoriza schimbările în frecvenţa naturală a pilonilor de fundaţie a podurilor pentru a determina efectul eroziunii podurilor. Folosind această metodă, vor fi reduse costurile de angajare a scafandrilor pentru realizarea inspecţiilor regulate, riscul prăbuşilor cu efecte catastrofice şi impactul acestora

asupra performanţei şi capacităţii trenurilor. 2. Reabilitarea căilor ferate este din nou o problemă pentru administratorii de infrastructură datorită faptului că noroiul este împins de jos în sus între traverse ca urmare a degradării balastului şi a condiţiilor neadecvate de teren. Au fost efectuate teste folosind materiale geosintetice şi geotextile pentru a reduce astfel efectul de negare a nevoii de introducere a restricţiilor de viteză temporare şi intervenţiilor permanente, ambele reducând capacitatea, performanţa şi crescând preţurile. Eficacitatea acestor tehnici este măsurată, iar rezultatele se dovedesc a fi pozitive. 3. Reabilitarea podurilor este o modalitate de a prelungi viaţa unui pod şi astfel de a amâna o reconstrucţie costisitoare perioadele de nefuncţionare a reţelei în timpul lucrărilor de reconstrucţie. În prezent, sunt realizate teste de laborator pe un pod recent demontat pentru a evalua efectul consolidării podului cu beton armat cu performanţe foarte ridicate care poate prelungi durata de viaţă a multor poduri de pe reţea şi poate oferi o soluţie bună din punct de vedere a costurilor comparativ cu înlocuirea. De asemenea, sunt realizate lucrări de măsurare a utilizării diferitelor tipuri de materiale în zonele de tranziţie pentru a îmbunătăţi stailitatea acestora şi pentru a reduce costurile de întreţinere. 4. Utilizarea Tehnologiei Moderne este o modalitate de a exploata produsele gata de

folosire, care devin mai ieftine, de a monitoriza eficienţa infrastructurii permiţând realizarea lucrărilor de reparaţii în cel mai scurt timp, de ex. de la a identifica şi repara la a repara şi preveni. Această tehnologie de măsurare este utilizată pe un pod în Polonia pentru a realiza măsurători privind greutatea în mişcare, monitorizând astfel în timp real structura şi permiţând intervenţii corecte şi la timp pentru a repara podul şi pentru a menţine în acelaşi timp nivelul de siguranţă dorit. Metoda se utilizează şi în Croaţia pentru a măsura solicitarea în zonele de tranziţie, având şi alte aplicaţii care pot fi benefice în zonele îndepărtate care nu sunt uşor accesibile.

SMARTRAIL позволяет железнодорожным операторам использовать изношенную инфраструктуру Цель проекта SMARTRAIL состоит в предоставлении технического прогнозирования администраторам инфраструктуры, с целью эксплуатации в условиях безопасности, надёжности и эффективности “устарелых” европейских железнодорожных сетей.

All your business tracks covered Building on 10 years of MetroRail, the Urban Rail Show is designed to help you cover every aspect of urban rail in just two days.

1 – 2 April 2014 Business Design Centre London, UK

Over 50 speakers include: Book now – on your phone! Use promotional voucher code RailPro when you book online. Scan this QR pattern with the camera on your smartphone to book for the Urban Rail Show. Don't have a smartphone? You can also book online

www.terrapinn.com/railpro Terry Morgan Chairman Crossrail

Pierre Mongin CEO RATP

Peter Cushing CEO Transport for Great Manchester


Conferences 2014 Railway Business Plus

Club Feroviar Conference - 9th edition 19 & 20 February 2014, Sibiu Railway infrastructure development in the programming period 2014-2020 4th International Technical Colloquium on Railway Infrastructure

Club Feroviar Conference - 9th edition 19 & 20 March 2014, Sibiu Concepts and technologies for a sustainable transport. A greener railway passenger and freight transport 4th International Technical Colloquium on Rolling Stock Club Feroviar Conferences represent a unique business & networking platform aiming to analyse the growth opportunities in the Romanian railway sector. Join this series of conferences and interact with top industry executives, policy makers, influencers and regulators aiming to deliver in-depth views on the local market evolution, latest market trends and a sound perspective on the international railway background.

Organisers:

Media Partners: the railway business magazine

Innovative Railways. Competitive Business.

Railway PRO

For further details please contact us: Tel.: +40(21) 224 43 85 / Fax: +40(21) 224 43 86 / E-mail: club@clubferoviar.ro www.conferinte.clubferoviar.ro


36 Metropolitan

Kayseri, un oraş care progresează cu ajutorul metroului uşor

[ de Elena Ilie ]

C

a orice mare aglomerare urbană Kayseri s-a confruntat cu probleme legate de transport şi congestia cauzată de acesta. Feyzullah Gundogdu, Manager Instalaţii Fixe în cadrul Autorităţii de Transport din Kayseri (Kayseri Ulaşım) a vorbit, cu ocazia participării la Sumit-ul Zilele Feroviare, despre problemele cu care se confuntă sistemul de transport în acest oraş dar şi despre soluţia optimă pentru ameliorarea sau chiar reducerea acestora. “Transportul reprezintă una din problemele principale ale unui oraş, iar planificarea acestuia necesită mult şi pare că nu se termină niciodată. În plus, provocările din transportul urban afectează şi caracteristica oraşului”, spune Feyzullah Gundogdu. Soluţia optimă, pe termen lung, pentru rezolvarea problemelor generate de un trafic rutier extrem de intens este transportul public pe şină. Kayseri a ales să dezvolte un sistem de transport cu metroul uşor, pe care l-a integrat perfect în arhitectura oraşului de la poalele Muntelui Erciyes. Kayseray, aşa cum este denumit în limba turcă sistemul de transport light rail este de asemenea perfect integrat cu autobuzele care circulă în oraş.

În paralel Kayseri Ulaşım a dezvoltat un sistem de bike sharing care funcţionează în perfectă “simbioză” cu metroul uşor. Astfel, 15% dintre cei care circulă cu bicicleta au utilizat şi transportul în comun, fiind în medie utilizate 1,500 de bicilete zilnic alături de metroul uşor. Autorităţile au implementat un sistem unic de taxare, fiind disponibil un singur bilet de călătorie pentru autobuz, metrou uşor şi bicicletă dar şi pentru turişti. Interesant este şi modul în care autorităţile au ales să promoveze acest sistem de transport: dacă pasagerul utilizează metroul uşor sub jumătate de oră călătoria este gratis, plătind apoi 0,5 lire turceşti pentru fiecare 30 de minute parcurse, mai puţin de 0,2 eurocenţi. Constucţia acestui proiect a demarat în 2006 iar în 2009 a fost dat în folosinţă. În 2011 au fost licitate etapele II şi III ale proiectului, ceea ce înseamnă o extindere a traseului cu 10 respectiv 7 km. O mare parte din traseul metroului uşor beneficiază de traseu înierbat, cu peste 116.000 m2 de iarbă verde; în plus, de-a lungul traseului au fost plantaţi 10.000 de arbori şi un număr de 200,000 de plante şi flori. “Sistemul de transport cu metroul uşor a

Source: Feyzullah GUNDOGDU

Kayseri este un oraş turc situat în Anatolia Centrală şi are o populaţie de 1,3 milioane de locuitori. Este unul dintre cele mai dezvoltate oraşe ale Turciei cu peste 1.000 de centre de producţie industrială desfăşurate de-a lungul a opt zone industriale. Este cea mai mare Zonă Comercială Liberă din Turcia şi generează o producţie, în principal din industria textilă, în valoare de 5 miliarde USD şi exporturi ce valorează 1,2 miliarde USD.

intensificat numărul utilizatorilor de transport public, de fapt 30% din pasageri au posibilitatea să circule cu autoturismul personal dar preferă mijloacele de transport public”, adaugă Feyzullah Gundogdu. Utilizarea terenului de-a lungul traseului metroului uşor a sporit considerabil astfel că au fost construite noi zone rezidenţiale şi au fost deschise trei centre de shopping, valoarea terenurilor situate de-a lungul traseului light rail a crescut cu 30%. În plus, a fost construit un nou stadion sportiv adiacent traseului de metrou uşor, banii obţinuţi din vânzarea terenului pe care se situa vechiul stadion au fost utilizaţi pentru a finanţa alte proiecte. Au fost de asemenea construite noi staţii de autobuze, traseul acestora fiind în aşa fel organizat încât să fie complementar transportului cu metroul uşor; terenul vechilor staţii a fost vândut şi banii obţinuţi investiţi în alte proiecte. Sistemul de colectare a taxelor a fost externalizat către o companie privată, fapt care a generat reduceri de 2 milioane euro anual. Cred că ar fi de prisos să mai adaug ce beneficii aduce un sistem de transport integrat şi orientat către pasageri!

Photo: wikipedia.org

Кайсери – город, который прогрессирует с помощью легкого метро

www.railwaypro.com | Decembrie 2013

Кайсери, турецкий город, находящийся в Центральной Анатолии, который выбрал систему общественного транспорта с совершенно интегрированной сетью легкого метро, совместно с автобусом и велосипедом. Результат? 30% пассажиров имеют возможность перемещаться собственным автомобилем но, предпочитают общественный транспорт.


Metropolitan 37

Sankt Petersburg dublează investiţiile pentru dezvoltarea metroului

The approved St. Petersburg transport budget of year 2011 is about 240 Euros per citizen a year and less than 13 percent of the city total budget, lower in comparison to the other two transition cities. In [ de Pamela Luicăat] least for light of other cities’ experience, there is a room for expanding transport sector spending, capital investment in the short-term. Table 3-1 summarizes additional budget space if a Sankt Petersburg, al doileastrategic mare oraş al Rusiei, în care locuiesc 4,9 mil cetăţeni, cunoaşte un ritm dinamic greater share of the total city budget were to be allocated for transport sector. For example, if the City privind urbanizarea şi implicit dezvoltarea economică. În acest context, strategia de dezvoltare (2025) allocates dezvoltarea 16 percent of transportului its planned budget in 2012, there will 15 billion rubles allocated vizează, pe segmentul de transport, public, în special cel be peadditional şină. for the transport sector in addition to what is already planned; if allocates 18 percent of budget, there would be additional 22 billion rubles. The three budget allocation scenarios are illustrated in Figure 3-2. istemul de transport public al Transport Sector Spending – Trends and Three Possible Scenarios for Budget Envelope oraşului este bine dezvoltat, transIn billion rubles portul pe şină fiind format din 160.0 reţeaua de metrou (5 linii în lungime de 113,6 km şi 67 staţii) şi reţeaua de tramvai 140.0 Routine (42 linii în lungime de 205,5 km). Sistemul de metrou continuă să fie coloana vertebrală Maint. 120.0 a unei reţele de transport structurate şi21% va fi 20% of planned 100.0 dezvoltat către direcţiile unde vor fi cereri. New city budget În prezent, reţeaua de metrou existentă Resurfaci 80.0 roads 18% of planned funcţionează la capacitate maximă, iar penng mobiliconstr. city budget tru a răspunde viitoarelor cereri de 60.0 16% of planned tate, autorităţile se angajează în 19% proiecte de 49% city budget Other 40.0 extindere. Surface PT (cap) Subsidies Conform planurilorCapital autorităţilor, lungiMetro (cap) 20.0 mea reţelei de metrourepair se va dubla până în Roads 2050 şi, având în vedere că proiectele de ex11% mai mult de un tindere au fost sistate pentru 2008 2009 2010 2011 2012 2013 deceniu din cauzaFigure problemelor financiare, (approved) (planned) (planned) 3-4: Road sub-sector spending in 2010 acestea au fost reluate, extinderea liniilor devenind un obiectiv principal al autorităţilor. Figure 3-2: Transport Sector Spending – Trends and Three Possible Scenarios for Budget Envelope Astfel, până în 2020 compania de metrou conform presei locale, în acest an, guver- RBC Daily. Linia ar urma să aibă o lungime es to public transport operators amount to a considerable about 12 percent of the intenţionează să 71 km de linie deservită natorul oraşuluisum, Sanktreaching Petersburg, Georgy de 10 km, iar pentru construcţia acesteia de 41 de staţii noi şi 5 depouri. În acelaşi Poltavchenko, a transmis o scrisoare către vor fi necesari Non-Budgetary Financing ansport sector spending, and are projected to increase further in the short- and medium-term3 ani. timp, sunt proiecte pentru modernizarea ministrul Transporturilor, Maxim Sokolov, Recent, guvernatorul oraşului a anunţat proposed newexistente, developments. First, subsidy to autobus operators the 2014-2016, city staţiilor instalarea escalatoarelor carecontinue solicita collaborating alocarea a 34will mld increase ruble căas pentru Sankt Petersburg va obtains The Cityînwill with the federal government to ensure that the city şi construcţia spaţiilor „park and ride”. (830 mil euro) din bugetul de stat peninvesti routes. 73 mld ruble (2,3 mld dolari) penes its plan to remove the two-tier system, converting the commercial routes into public sufficienttru andconstrucţia due support its de rolemetrou as keycătre trade and transport hub of the country.investiţii Especially the Pentru furnizarea unei legături eficiente uneiforlinii tru reţeaua de metrou. „Asemenea will be medium-term burden on the city budget to pay for the increased share of discounted între oraş şi aeroportul Pulkovo, autorităţile Pulkovo. Acesta subliniat faptul priorităţile de a metroumajor motorways to/froma and around the că cityfonhave stabilesc great significance indezvoltare the national road network. au decisroutes să construiască linie deother metrou, durile suntnumber solicitate parte astations necesităţii lui. În 2014 oraşul va investi 20,7 mld ruble Theyhand, serve the need for intercity trips and freightand transport ofwould great national/international importance. for the public users. oOn the more ofcametro exits urmând ca terminalul, cu o capacitate de 17 investiţiilor pentru dezvoltarea infrastruc- (650 mil. dolari) pentru construcţii, de pesreater resources for maintenance and operation of station facilities and stafforicost. mil pasageri,tosăbe nu used aibă legătură cu reţeaua fi utilizată în cadrul Cupei te două mai resources, mult decât însuch 2011asşi 2012”, The Cityturii, will care alsovacontinue seeking to tap on non-budgetary private sector feroviară din gara centrală a oraşului. Iniţial, Mondiale 2018. Tot în scrisoare, opinia gua precizat Poltavchenko. er, in the long-term, the activities planned under Strategy Elements B1 and B2 will help participation, but with caution. Private sector participation can be encouraged where they a fost propus un proiect de linie ce conecta vernatorului privind construcţia liniei feroPentru implementarea proiectelor decan build ing operating efficiency of public transport and also allow for additional revenues from aeroportul şi oraşul, serviciile de infrastructure trans- viare către operată deon Aeroexpress construcţie, maiCandidate multe companii străine şi- some and aeroport, provide services behalf of public sector. projects include port fiind furnizate de Aeroexpress. Însă, a avut o tentă negativă, menţiona publicaţia au exprimat interesul proiectele strategic road investments, city center parking facilities and somepentru surface publicdetransport m services, leading to reduction of subsidies. metrou din Sankt Petersburg. Subsidies to Public Transport Operators and in 2010 and 2011 (planned) infrastructure services. Selection of projects that will be financed and operated by private sector should be strictly based on value-for-money. In other words, the city will select only the projects that 10 Metro can be implemented by private sector more cost efficiently Петербург удвоил than by public sector.

In billion rubles

S

9 8 7 6 5 4 3 2 1 0

Electric PT 1.67 Bus social service Strategizing City’s Transport Spending

инвестиции для развития метро

Система метрополитена продолжает быть основой системы общественного 2.66 The City has been allocating most of its transport sector budget for– Петербурга. highly capital-intensive subтранспорта Санкт Власти 0.90 sectors, namely, the road network—new roads construction roadсеть maintenance/repair—and the намереныand развить по направлениям, требованиям. Недавно, spending allocation pattern in 2010 is depicted 2.07 metro system—network and stations. Transport sectorсоответствующим губернатор города, Георгий Полтавченко in Figure 3.4. On the other hand, spending on parking—construction of lots and garages and сообщил, что на протяжении периода 4.43 management—and traffic management system has been insignificant, together reaching less than 3 2014-2016 в Петербурге осуществляться 2.66 капиталовложения стоимостью 73 млрд. рублей в сеть метро. В 2014 году 77 | P a g e будут вложены 20.7 млрд. рублей в 2010 2011 (planned) строительство, более двойной суммы соответствующей 2011 и 2012. Source: City of St. Petersburg Transport Strategy for 2011 –2025, World Bank

Figure 3-5: Subsidies to Public Transport Operators in 2010 and 2011 (planned)

Decembrie 2013 | www.railwaypro.com


38 Metropolitan

Din 2022 Praga ar putea avea încă o linie de metrou

[ de Pamela Luică ]

Consiliul Local din Praga (Cehia) au aprobat o propunere privind construcţia primei faze a noii linii de metrou care, dacă va fi finanţată de UE ar putea fi operaţională din 2022. În prezent autorităţile elaborează documentaţii necesare pentru a putea decide punere în aplicare a proiectului pentru care există două variante. Trasa metra I.D Náměstí Míru - Depo Písnice

P

Metro line proposals Náměstí Míru - Depo Písnice raga este unul din cele mai importante oraşe din Europa Centrală, reuşind să îşi menţină la cote înalte raitingurile acordate de marile agenţii de rating (Moody’s a acordat un rating de A1 iar Standard & Poor, în 2011, un credit de A+), iar autorităţile nu se opresc aici şi doresc să adopte noi politici de creştere economică, direcţionând deciziile şi resursele financiare pentru sprijinul creşterii atractivităţii oraşului. Ca pentru toate marile oraşe europene, sistemul de transport public pe şină reprezintă un motor al dezvoltării durabile. Întregul sistem de transport public al capitalei Cehiei asigură mobilitatea a peste 1 mld de pasageri pe an, însă autorităţile intenţionează să lanseze noi proiecte de dezvoltare a acestuia, pentru a determina creşterea cotei de piaţă a transportului public şi implicit a reducerii traficului rutier şi impactului asupra mediuÎn acest sens, în octombrie, Consiliul Local jinul UE, Praga nu va putea construi noua lui. a aprobat planurile pentru construirea primei linie de metrou”, a declarat Jiří Pařízek, conConform programului pentru implementa- faze a liniei D de metrou, care va face legătura silier pentru transport. rea planului strategic al oraşului pentru peri- între centrul oraşului şi suburbiile Lhotka, Prima opţiune implică realizarea liniei D, oada 2009-2015 elaborat de Departamentul Libuš, Nové Dvory şi Pisníce. Consiliul nu prin construcţia a 8 km de linie şi 7 staţii, cosde Planificare din cadrul Autorităţii de Dez- s-a decis încă asupra traseului liniei pentru turile fiind estimate la 25 mld coroane (917 voltare a Oraşului “pentru un transport pub- care există două opţiuni, decizia urmând să mil euro), iar a doua variantă ajunge la coslic atractiv şi integrat, transportul feroviar- fie adoptată în 2014. “În acest moment luăm turi de 29 mld coroane (peste 1 mld euro). metroul şi tramvaiul, este cel mai important în considerare fie varianta Písnice- Pankrác, Autorităţile analizează cele două variante, şi prin urmare acesta va fi dezvoltat”. Astfel, aceasta din urmă urmând să fie construită inclusiv cea de construcţie a unui sistem lungimea reţelei de tramvai va creşte cu 8-10 ca staţie de transfer ce are legătura cu Linia compatibil cu linia existentă (Linia C). km (de la 142 km în 2008, la 150-152 km în C; o altă opţiune vizează construcţia unei Consiliul oraşului speră ca până în primăvara 2015), iar lungimea sistemului de metrou cu linii independente. De asemenea trebuie lui 2014 să adopte o decizie, iar construcţiile 10 km, de la 59,1 km la 69 km în 2016, pe să elaborăm planul de investiţii pentru ca să fie demarate din 2017, în cazul în care lângă aceste proiecte fiind menţionat şi cel de aceasta să poată fi finanţată prin programul proiectul va primi finanţare UE prin POS-T. Varianty D Pankrác - Depo Písnice creştere a capacităţii sistemuluietapy Park &metra Ride. I.operaţional Transport, deoarece fără spri- “Dacă proiectul va fi pus în aplicare, din faza de consultanţă, proiectare, etc, iar lucrările Metro line proposals Pankrác - Depo Písnice 0. Návrh 2011 – DUR vor zfitrasy efectuate conform planurilor stabilite, 3. Odbočení C 1. Návrh 2011 – optimalizace linia ce va face legătura între centrul şi sudul 2. Kompatibilní dopravní oraşului va fi pusă în circulaţie în 2022”, a systém s trasami A, B, C precizat Pařízek.

К 2022 году Прага планирует построить ещё одну линию метро

Source: Metroprojekt Praha A.S.

www.railwaypro.com | Decembrie 2013

Местный Совет Праги (Чехия) принял предложение в связи с первой фазой строительства новой линии метро, которая, при получении финансирования со стороны Евросоюза, будет пущена в эксплуатацию к 2020 году. В настоящее время власти разрабатывают документы, необходимые для решения пуска в ход проекта, имеющего два варианта.


Metropolitan 39

Strategia BKK – suucces în atragerea de fonduri europene [ de Florentina Ghemuţ ]

Autoritatea de transport din Budapesta, BKK, a primit recent premiul Global Light Rail Award 2013 acordat de revista Tramway & Urban Transit, pentru contribuţia adusă la reformarea sistemului de transport în capitala Ungariei. folosește liniile de cale ferată suburbană, înregistrându-se 43,4 milioane pasageri pe an, ceva mai puțin decât autobuzele suburbane, care înregistrează 50,4 milioane pasageri pe an. BKK, care funcționează la rândul ei sub un contract de 15 ani de delegare de serviciu public de la primăria Budapestei, are încheiate contacte de serviciu public de 8 ani cu BKV, operatorul de transport din Budapesta și cu operatori privați pentru liniile de autobuz suburbane.Subvenția de la primăria Budapestei acoperă peste 50% din costurile de transport, în timp ce biletele vândute acoperă 32% din costuri. Dezvoltarea rețelei de metrou din Budapesta, prin construcția unei noi magistrale, Linia 4, este unul din obiectivele principale ale BKK, beneficiind de un buget total de 1,3 miliarde de euro din care doar cca 20% din fonduri ale municipalității Budapestei, restul din fonduri de la bugetul de stat și fonduri europene. Linia 4 este finalizată în proporție de 80% și va fi inaugurată în 2014, folosind un sistem de metrou automat integral furnizat de Alstom. Sunt în construcție și extensii ale liniilor de tramvai, cu un buget de 132 de milioane de euro, finanțate la fel, în proporție foarte mare (93,92%) de la bugetul de stat și cu fonduri europene.

Photo: Club Feroviar

P

reocupările BKK în realizarea unui transport integrat au fost detaliate recent la Oradea de László Sándor Kerényi, Head of Transport Strategy al BKK în cadrul Forumului pentru Mobilitate Durabilă și Dezvoltare Metropolitană. Înființarea unei autorități care să gestioneze transportul în comun în orașul Budapesta reprezintă premisa transformării transportului public din capitala Ungariei. Asumându-și ca model orașul Londra și Transport for London, BKK - Budapesti Közlekedési Központ, autoritatea de transport a Budapestei, a fost înființată în 2010. Capitala Ungariei împreună cu județul (megye) Pest are cca 2,5 milioane de locuitori și o suprafață de peste 3.000 km pătrați. Organizarea mobilității în acest vast areal trebuie să țină cont de geografia locurilor, segmentată între dealurile Budei, Dunăre și platoul Pest. Modalitatea de deplasare a locuitorilor din zona metropolitană a Budapestei este în proporție de 60% în favoarea transportului public. În același timp, se înregistrează zilnic cca 1 milion de călătorii cu mașina pe zi, din care 400.000 din zona extraurbană. Ca transport feroviar, Budapesta menține o rețea de tramvai cu 32 linii, deservite de 464 tramvaie, dintre care 36 de tramvaie noi Siemens Combino. Zona metropolitană

În faza de licitație se află și un proiect care vizează inteconectarea rețelei de tramvai, pentru asigurarea unei legături între nordul și sudul Budei, prin reamenjări ale stațiilor sau construcții de noi linii. 83,4% din cele 48 de milioane de euro cost total sunt asigurați tot de la bugetul de stat și fonduri europene. Aceleași tip de fonduri europene sunt folosite în cumpărare de tramvaie și troleibuze noi, achiziții pentru care sunt puse la dispoziție 140 de milioane de euro. Este în curs de desfășurare o licitație în urma căreia se vor achiziționa 37 de tramvaie low floor. În august, BKK anunța ca ofertant preferat compania spaniolă CAF. În afară de aceste proiecte în desfășurare, BKK are planificat un program de investiții în dezvoltarea rețelei feroviare pe perioada 2014-2025, care presupune alte extensii de linii de tramvai și de metrou. Pe termen scurt, în cei trei ani de existență, BKK a reușit să contribuie la o planificare mai bună, bazată pe o comunicare eficientă a specialiștilor implicați, atât din domeniul transporturilor cât și din domeniul planificării teritoariale, și prin asigurarea transparenței instituționale și asumarea responsabilității.

Стратегия BKK – успех в привлечении европейских фондов Цели транспортного ведомства столицы Будапешт – BKK , состоявшие в создании интегрированного транспорта, были недавно проанализированы главой Транспорта и Стратегии компании BKK, господином Ласзло Сандор Керени, в рамках Форума Метрополитенного Развития и Надёжной Мобильности, который прошёл в городе Орадя. Большинство инвестиций в столицы Будапешт направлены на метрополитенную и трамвайную инфраструктуру, а также, на закупку новых электротранспортных средств (трамваи и троллейбусы). Проекты развития железнодорожной сети города Будапешт воспользовались крупными суммами, предоставленными европейскими фондами. Большая часть этих фондов направлена на строительство 4-ой Линии метро. Decembrie 2013 | www.railwaypro.com


40 Metropolitan

Reorganizări eficiente cu costuri minime pentru Oradea [ de Florentina Ghemuţ ]

În aşteptarea unor extinderi de linii şi a unor investiţii în tramvaie noi, Oradea, oraş cu 200.000 de locuitori din vestul României, îşi poate eficientiza reţeaua printr-un management mai eficient.

T

ransportul cu tramvaiul în Oradea este gestionat de OTL. OTL, operatorul de transport public din Oradea, transformată din fosta regie autonomă, este organizat ca societate comercială deținută de Primăria Oradea. Tramvaiul din Oradea păstrează o cotă importantă în transportul public, cu peste 40 de milioane de pasageri pe an, una din cele mai ridicate din această parte a Europei. În ultimii ani s-au făcut investiții substanțiale în reabilitarea infrastructurii dar și a vehiculelor, Oradea achiziționând, în 2008, 10 tramvaie ULF Siemens. Totuși, cea mai mare parte a parcului de material rulant este format din tramvaie second hand, iar ultimele achiziții s-au bazat tot pe acest tip de vehicule. În 2013, alte 25 de astfel de vagoane Tatra au fost achiziționate la un cost total de 400.000 euro. Cele 17 vagoane motor Tatra T4D şi 8 vagoane remorcă Tatra B4D au o vechime între 25 şi 40 de ani şi au rulat în Magdeburg, Germania. Recondiționarea acestor vehicule este de asemenea considerată sub posibilitățile de finanțare ale primăriei din Oradea. Dar OTL speră să poată atrage fonduri europene pentru achiziții de vehicule în exercițiul financiar 2014-2020 noi. Acest lucru a fost imposibil în perioada 2007-2013, când acest

gen de achiziții nu au fost considerate eligibile pentru accesarea de fonduri europene. În schimb, OTL a reușit, prin Programul Operațional Creșterea Competitivității Economice, să acceseze fonduri pentru construirea unui Centru de Cercetare Mecatronică, unde funcționează momentan un utilaj pentru profilat şi reprofilat roţi de tramvaie. Rețeaua de tramvai se întinde pe 35 de km cale simplă, organizată în cinci linii. Eventuale extinderi ale rețelei de tramvai sunt luate în considerare de autorități, dar până atunci, o reorganizare a rețelei, cu minime investiții, ar putea genera beneficii semnificative reflectate în numărul de pasageri. Aceste intenții au fost detaliate recent la Oradea în cadrul Forumului pentru Mobilitate Durabilă și Dezvoltare Metropolitană, organizat de Club Metropolitan, OTL și Zona Metropolitană Oradea, de András Ekés și Antal Gertheis de la Metropolitan Research Institute din Budapesta. Rețeaua de tramvai a Oradei a fost redusă simțitor începând cu anii 1970, iar renunțarea la anumite linii a creat fracturi și incoerențe în funcționare. Astfel, operarea se confruntă și cu probleme precum lipsa unor interconexiuni în anumite intersecții. În plus, traficul auto cu care se suprapune provoacă adesea întreruperi sau întârzieri.

Oradea Tram network

Source: OTL

www.railwaypro.com | Decembrie 2013

Acum, prin reorganizarea traficului, OTL poate spori semnificativ eficiența operării tramvaielor, dar și cu ajutorul unui management de trafic care să dea prioritare tramvaiului. De asemenea, poate spori eficiența energetică prin folosirea adecvată a vagoanelor Tatra din dotare. Sunt propuse de asemnea introducerea unor noi trasee de tramvai și diferențieri în orarele de operare bazate pe cererea reală. Investițiile în crearea unor conexiuni între linii sau în reorganizarea unor terminale ar fi următorul pas.

Эффективная реорганизация при минимальных стоимостей для города Орадя В ожидании продолжений некоторых линий и инвестиций в новые трамваи, румынский город Орадя, имеющий 200.000 жителей, сможет повысить эффективность своей сети при более эффективном управлении. Трамвайная сеть города существенно сократилась, начиная с 1970 года, при этом, сокращение определённых линий привело к разрывам и отсутствию когерентности в эксплуатационной деятельности. При реорганизации движения, компания OTL сможет существенно повысить операционную эффективность трамваев, совместно с мерами в области управления движением, предоставляющими приоритетную позицию трамвайной сети. Более того, компания сможет повысить энергетическую эффективность при адекватном использовании вагонов Tatra.


Railway Stations 41

Gările, liant între transportul feroviar şi societate [ de Elena Ilie ]

Aproape de sfârşitul lunii octombrie Uniunea Internaţională a Căilor Ferate (UIC) alături de Căile Ferate Ruse (RZD) au organizat conferinţa internaţională “Next Station”, tema principală axându-se pe legăturile dintre transportul feroviar şi societatea civilă. Ediţiile anterioare ale conferinţei au fost organizate la Roma, Paris şi Bruxelles în timp ce aceasta, cea de-a patra ediţie, a fost organizată pentru prima dată într-o gară. Este vorba despre gara Kazansky din Moscova, situată în mijlocul capitalei ruse şi totodată unul dintre cele mai mari hub-uri de transport din Moscova.

Căilor Ferate Ruse şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al UIC. “Practic conferinţa Next Station reflectă diversitatea şi complexitatea rolului gărilor subliniind caracteristica acestora de noduri importante ale reţelelor feroviare. Treptat gările sunt organizate, transformate şi dezvoltate astfel încât să poată satisface pe toţi cei care le tranzitează - călători sau nu - punând la dispoziţie servicii competitive. Astfel, gările au devenit o interfaţă între toate mijloacele ce presupun mobilitate. Au devenit mediatori ai mobilităţii feroviare”, a declarat Jean-Pierre Loubinoux, directorul general al UIC. Conferinţa s-a desfăşurat în jurul temei principale “Gara viitorului - posibilitatea de a conecta transportul feroviar şi societatea” subiectele dezbătute concentrându-se în jurul unor subiecte de interes strategic precum planificare, dezvoltare, finanţare şi activităţi de operare. Temele discutate în subsidiar au identificat o serie de alte preocupări de interes general pentru toţi cei implicaţi precum noi abordări în privinţa administrării şi finanţării

gărilor, inovaţii, afaceri şi servicii oferite, design-ul gărilor la nivel mondial, gările ca centre intermodale, protecţie integrată pentru gări dar şi elemente de conexiune a gărilor cu oraşele. Una din primele concluzii desprinse în cadrul conferinţei din gara moscovită a punctat faptul că în mod strategic gara este considerată din ce în ce mai mult o legătură pentru o comunicare unitară între trenuri şi între modurile de transport (cele care deservesc un sistem de transport multimodal), între călători şi non-călători (aici putem numi locuitorii oraşului), între activităţi (activităţi de lucru, comerciale, de agrement sau legate de cultură), dar şi între mobilitate şi mediul urban. La nivelul aspectelor sociale participanţii au concluzionat faptul că gărilor feroviare este din ce în ce mai puţin limitat la caracteristica de transport. Gara, nouă sau renovată, este o parte esenţială a mediului urban. Gara combină de multe ori optimizarea noilor sale funcţii, cu conservarea patrimoniului arhitectural şi istoric al oraşului. De asemenea în marile oraşe europene, şi nu numai gările, au devenit un loc al desfăşurării unor activităţi culturale.

Вокзалы, связывающее звено между железнодорожным транспортом и общественностью

Photo: UIC

C

u ocazia desfăşurării acestei conferinţe participanţii au discutat despre noi tendinţe de dezvoltare în acest sector al transportului feroviar dar şi alte teme de actualitate precum accesul noilor operatori, noi orizonturi din sfera serviciilor de cale ferată şi a intermodalităţii, dezvoltarea pe considerente de planificare urbană în zonele adiacente gărilor şi modele de durabilitate şi progresul economic al gărilor. Printre participanţi s-au numărat reprezentanţi ai guvernelor naţionale, organizaţii internaţionale, instituţii financiare, operatori de transport feroviar şi reprezentanţi ai administraţiilor gărilor, autorităţi locale dar şi furnizori de servicii. “În prezent, gările evoluează ca hub-uri semnificative de transport intermodal sau centre de redistribuire a fluxurilor de pasageri. De aceea este important să se găsească răspunsuri pentru o gamă variată de întrebări legate de eficienţa gărilor şi atractivitatea din punct de vedere comercial şi obţinerea unui maxim de perfomanţă”, a precizat Vladimir Yakunin, preşedintele

К концу октября месяца, Международный Союз Железных Дорог и Российские Железные Дороги (РЖД) организовали международную конференцию “Next Station”, основная тема которой относилась к связям между железнодорожным транспортом и общественностью. Decembrie 2013 | www.railwaypro.com


42

leX

Obligaţiile de serviciu public constituie baza liberalizării pieţei interne a transportului de pasageri

[ de Elena Ilie ]

Liberalizarea pieţei interne a transportului feroviar de pasageri în Uniunea Europeană a constituit o temă de dezbatere pentru o perioadă îndelungată de timp. Călătorii ar trebui să beneficieze de mai multe opţiuni, mai mult confort, mai multă siguranţă, tarife mai mici, de asemenea gestionarii de infrastructură ar trebui să aibă mai mulţi clienţi, mai multe trase, încasări mai mari, operatorii ar trebui să aibă mai mulţi pasageri, mai multe curse, posibilitatea de a activa pe orice piaţă europeană, iar de cealaltă parte, furnizorii din industria de profil ar trebui să înregistreze mai multe cereri, contracte multi-anuale, servicii diversificate.

Î

n câteva cuvinte, cam asta trebuie să obligațiilor de serviciu public care stau la membre în ceea ce privește deschiderea se întâmple dacă se liberalizează şi baza lor urmează să fie definit în conformi- pieței serviciilor de transport feroviar intransportul feroviar intern de călători. tate cu criteriile bazate pe principiile gen- tern de călători împiedică realizarea unei Însă deocamdată, autorităţile se întrec în a erale din tratat. Pentru a se evita utilizarea piețe interne autentice pentru serviciile obţine derogări, operatorii cer asigurări că unui domeniu de aplicare geografic excesiv de transport de călători.Cu toate acestea, nu le va afecta poziţia din piaţă iar, în mai al contractelor pentru crearea unor piețe majoritatea covârșitoare a serviciilor de toată Europa, gestionarii de infrastructură exclusive, Comisia propune o definiție transport intern de călători nu sunt prestate îşi doresc amânarea procesului din cauza flexibilă a volumului maxim al contracte- pe bază comercială, ci în cadrul unor constării nu foarte bună a infrastructurii ce lor. Existența unui prag minim sub care tracte de servicii publice. Având în vedere periclitează siguranţa călătorilor. contractele pot fi atribuite direct va per- că nu există norme comune UE aplicabile Potrivit unor noi amendamente aduse mite autorităților competente să evite or- atribuirii acestor contracte, unele state la propunerea legislativă de liberalizare a ganizarea unei proceduri de licitație, dacă membre au introdus proceduri competitive serviciilor interne de transport feroviar de economiile preconizate în ceea ce privește de atribuire, în timp ce alte state membre le călători statele membre ale Uniunii Euro- fondurile publice nu depășesc costurile atribuie în mod direct. Ca urmare a acestor pene vor trebui să ia măsurile necesare, licitației. Contractele atribuite direct după diferențe dintre sistemele normative din în conformitate cu normele privind aju- adoptarea acestui pachet legislativ nu vor UE, pentru întreprinderile feroviare este toarele de stat, pentru a se asigura că op- putea fi prelungite dincolo de 31 decembrie greu să profite pe deplin de avantajul de a-și eratorii care doresc să furnizeze servicii 2022. desfășura activitatea în cadrul unei piețe publice de transport feroviar de călători în Există mai multe obstacole în ceea ce interne. Prin urmare, pachetul legislativ cadrul unor contracte de servicii publice privește îmbunătățirea calității serviciilor abordează și aspectele legate de concurența au condiţii de acces efectiv şi nediscrimina- și a eficienței operaționale a întreprinder- în domeniul contractelor de servicii publice, toriu la un material rulant adecvat pentru ilor feroviare. Acestea sunt legate în primul obstacolele pentru concurență, cum ar fi transportul public feroviar de călători. rând de accesul la piațaserviciilor de trans- disponibilitatea materialului rulant adecvat Prin modificarea regulamentuluireferi- port intern de călători și de absența pre- pentru ofertanții potențiali pentru aceste tor la obligațiile de serviciu public în sec- siunii concurențiale. În multe state mem- contracte, precum și accesul nediscriminatorul transportului public rutier și feroviar, bre această piață este închisă concurenței, toriu la sistemele de informații și sistemele ROMANIA: freight and passenger markets Comisia își propune să introducă proceduri ceea ce nu numai că limitează creșterea, integrate de emitere a biletelor, atunci când performances obligatorii de licitație pentru contractele ci creează și disparități între statele mem- acestea aduc beneficii pentru călători. de servicii publice din decembrie 2019. bre care și-au deschis și cele care nu și-au The Voice of European Railways Domeniul de aplicare al contractelor și al deschis piețele. Diferențele dintre statele ROMANIA: freight and passenger markets performances Обязательства

Source: ETIF 2013

общественных услуг являются основой либерализации внутреннего рынка пассажирского транспорта

Source: Libor Lochman – CER Executive Director

www.railwaypro.com | Decembrie 2013

8 October 2013

6

Во многих государств-членов Евросоюза внутренний рынок пассажирского железнодорожного транспорта закрыт для конкуренции, факт который не только ограничивает рост, но также создаёт диспропорции между государствами-членами, которые открыли или нет свои рынки. Разницы между государствами-членами по отношению к открытию рынка услуг внутреннего пассажирского железнодорожного транспорта препятствуют развитию соответствующего внутреннего рынка услуг пассажирского транспорта. CER


Railway Stations 43

Metroul uşor este o soluţie optimă pentru descongestionarea traficului urban

[ de Elena Ilie ]

ocupe de managementul congestionării bazându-se pe eficienţa costurilor, cu scopul de a reduce răspunderea pe care congestia excesivă o impune pasagerilor şi locuitorilor din mediul urban. O soluţie optimă pentru un transport urban şi metropolitan durabil o reprezintă dezvoltarea de sisteme de transport cu metroul uşor. Metroul uşor este considerat mijlocul de transport ideal pentru transportul unui număr cuprins între 3.000 şi 11.000 de pasageri per oră, aflăm din datele Asociaţiei Internaţionale de Transport Public (UITP). Cifrele pot fi combătute doar de metrou şi tren, care au o capacitate de transport mai sporită. Datorită performanţei lor ridicate, vehiculele light rail pot accelera rapid şi pot ajunge la viteze apreciabile în circulaţie. Alături de caracteristici de proiectare eficiente precum liniile de transport proprii şi beneficiul acordării priorităţii la punctele de trecere şi semafoare, metode prin care metroul uşor contribuie la reducerea conges-

Photo: bwbconsulting.com

Î

n absenţa unor modificări semnificative de strategie, diferitele moduri de transport ar urma să fie reprezentate în continuare în aceeaşi proporţie. Transportul rutier ar urma să îşi menţină rolul dominant, atât pentru transportul de persoane, cât şi pentru cel de marfă în interiorul UE, autoturismele reprezentând în continuare mai mult de două treimi din transportul total de călători în 2050. Situaţia actuală în ceea ce priveşte accesibilitatea în UE sugerează că există o diferenţă puternică între zonele centrale şi cele periferice în ceea ce priveşte conectivitatea şi costurile de transport. Zonele periferice au costuri medii mai ridicate de transport, care se explică nu numai prin călătoriile mai lungi, dar şi prin soluţiile de transport mai costisitoare sau mai puţin eficiente care sunt disponibile. Regiunile urbane dinamice, accesibile, locuibile şi atractive nu vor fi niciodată scutite de aglomerare. Strategiile din domeniul transporturilor ar trebui să încerce să se

Photo: Club Feroviar

În ipoteza unor politici de transport neschimbate pe viitor, se preconizează că toate activităţile în materie de transport vor continua să crească în paralel cu activitatea economică. Traficul de călători ar urma să crească în proporţie uşor mai redusă decât transportul de mărfuri (cu 34% până în 2030 şi cu 51% până în 2050).

tiei urbane, toate acestea vor duce la o viteză medie comercială eficientă, situată între 20 şi 30 km/h, ceea ce desigur, duce la un timp mai redus petrecut în trafic. În statele europene în care tramvaiele au supravieţuit închiderilor masive de linii din anii ’50 şi ’60, state precum Germania, Elveţia sau Belgia, majoritatea reţelelor acestora au trecut prin ample procese de modernizare şi îmbunătăţire, multe ajungând chiar la stadiul de metrou uşor. Multe alte state, de unde tramvaiele au dispărut complet din oraşe, s-au văzut nevoite la mijlocul anilor ’70 să înceapă reconstruirea acestor mijloace de transport pe şină. Este şi cazul Americii de Nord, a regiunii Asia – Pacific şi, mai aproape de noi, Marea Britanie şi Franţa. Astfel că, putem vorbi de dezvoltarea de reţele de transport cu metroul uşor la nivel global. În prezent, există peste 400 de sisteme de transport cu metroul uşor şi tramvai în 50 de ţări pe glob. În plus, peste 100 de proiecte de transport cu metroul uşor sunt în plan pentru a fi construite la nivel global.

Легкое метро это оптимальное решение проблемы городского затора движения Оптимальное решение для надёжного городского и столичного транспорта состоит в развитии системы легкорельсового транспорта. Decembrie 2013 | www.railwaypro.com


44

leX

Respectarea drepturilor pasagerilor – esenţială pentru funcţionarea pieţei intermodale

[ de Elena Ilie ]

Una din măsurile importante pentru consolidarea politicii comune din domeniul transporturilor constă în garantarea şi respectarea drepturilor călătorilor din transportul feroviar şi în îmbunătăţirea calităţii, punctualităţii şi a eficienţei serviciilor oferite călătorilor pentru a contribui la creşterea ponderii transportului feroviar în raport cu2:alteProjections moduri deoftransport. serviciilor transportului feroviar de pasageri este un aspect cu o importanţă Part transport Calitatea volumes and modal shares din ce (based în ce mai mare înstudy) următorii ani. on ASSESS

P

Table 2-1: Key trends foreseen as a baseline rincipalul obiectiv al politicii de ferul modal al mărfurilor sau acceptarea transport a Uniunii reciprocă a materialului Most likely 2000-2020Europene transport activity growth in EU-25 rulant, au fost de-a urmăreşte crearea unei pieţe in- lungul timpului numeroase şi anevoioase, - GDP 52% terne a transporturilor care să contribuie la însă, cu toate acestea nu s-a putut stabili un un nivel înalt de competitivitate şi la deznumitor comun, un algoritm valabil la nivel - Overall freight transport 50% voltarea echilibrată durabilă atransport activităţilor european. Comisia35% Europeană, cu spri- Overallşipassenger economice. Potrivit Cărţii Albe din 2011 jinul părţilor interesate, încearcă să rezolve - Road freight transport 55% privind transporturile, este necesar ca până practic problema armonizării sistemului de - Rail freight transport o parte transport în Europa 13% în 2050 căile ferate să reprezinte propunând un număr - Short Sea Shipping 59% majoritară din totalul transporturilor de de şase proiecte legislative, cele ce compun Inland navigation călători pe -distanţe medii. Acest transfer deja binecunoscut28% Pachet IV Feroviar. În modal ar contribui - Privatelacarreducerea cu 20 % a opinia Comisiei, acest 36%ultim pachet legislaemisiilor de -gaze efect detransport seră prevăzută tiv va fi cel care va 19% definitiva piaţa unică de Rail cu passenger de Agenda Europa 2020 pentru o creştere transport feroviar. Una - Air transport 108% dintre aceste propdurabilă şi favorabilă incluziunii sociale. uneri legislative face referire la modificarea Cartea Albă concluzionează că nicio schim- Regulamentului 1370/2007. Graph 2-1: în domeniul Expected transporturilor growth in freight activity mode (2000=100) bare majoră nu transport La finalul luniibyoctombrie, deputaţii eueste posibilă fără sprijinul unei infrastructu- ropeni au votat un raport privind consoliri feroviare adecvate şi fără o170 abordare mai darea drepturilor pasagerilor, cu accent pe inteligentă în privinţa utilizării160acesteia.Sea obligaţia companiilor de a informa mai bine Road Sistemele şi reţelele de transport feroviar pasagerii. Pipelines din Europa sunt încă diferite şi150 funcţionează, Proiectul unui regulament unic privind Inl. Waterw. majoritatea, după particularităţi drepturile pasagerilor, pentru toate moRail şi 140 specificaţii distincte adaptate necesităţilor durile de transport, trebuie să fie realizabil 130 naţionale. Armonizarea acestora, după pe termen mediu şi este esenţial pentru un principiu comun, nu este deloc uşor promovarea intermodalităţii. În prezent 120 de realizat şi poate că nu va fi uşor nici în nu există însă premisele necesare pentru următoarea decadă. Poate de 110 aceea primele aceasta. De aceea, raportorul Georges Bach, trei pachete pachete legislative nu au reuşit iniţiatorul acestui proiect, solicită Comisiei 100 să contureze un spaţiu comun pentru ac- să propună orientări corespunzătoare, cu tivitatea de transport feroviar90 în Europa. condiţia ca aceste orientări să nu diminueze 6 7 8 0 2 9 pasagerilor, 1 3 4 având 5 6 7 în8 vedere 9 0 Dezbaterile pe aceste teme, în 0special di00 001 002 0cele 03 004 005 drepturile 00 200 200 200 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 202 2 2 2 2 2 referitoare la drepturile pasagerilor în 2 2versitatea modurilor de transport. transportul feroviar, liberalizare, interopLa începutul lunii octombrie, CER si erabilitate, în infrastructură, trans- Comitetul Internaţional al Transportului Graph 2-2:investiţii Expected growth in passenger transport activity by mode (2000=100) Expected growth in passenger transport activity by mode (2000=100) 220 210 200

Aircraft Passenger Car

190

Tram&Metro

180

Railway

170

Bus&Coach

160 150 140 130 120 110 100

20 00 20 01 20 02 20 03 20 04 20 05 20 06 20 07 20 08 20 09 20 10 20 11 20 12 20 13 20 14 20 15 20 16 20 17 20 18 20 19 20 20

90

Source: http://eur-lex.europa.eu

EN

www.railwaypro.com | Decembrie 2013

26

Feroviar (CIT) au publicat „Raportul Sectorului Feroviar cu privire la punerea în aplicare a Regulamentului 1371/2007”, indicând măsurile luate în baza Regulamentului privind drepturile şi obligaţiile, precum şi cele mai bune practici ce depăşesc anummite cerinţe cuprinse în Regulament. “Oferind operatorilor de transport şi autorităţilor naţionale o platformă comună de discuţii, dorim să contribuim la calitatea serviciilor oferite pasagerilor. Am decis să oferim în continuare tututor celor implicaţi un forum pentru schimbul de idei şi în acelaşi timp o oportunitate de a crea contacte în afara graniţelor, astfel că anul viitor se va organiza un al doilea atelier de lucru pentru dezbateri pe marginea drepturilor pasagerilor”, a subliniat Libor Lochman, directorul executiv al CER, cu ocazia unui workshop organizat de către Comunitatea Companiilor Europene de Cale Ferată şi Infrastructură (CER) alături de Comitetul Internaţional pentru Transport Feroviar (CIT). “Dimensiunea europeană a Regulamentului privind drepturile şi obligaţiile pasagerilor înseamnă că abordarea trebuie să se facă la nivel înalt, însă luând în considerare diferenţele şi excepţiile acordate statelor membre UE. CIT şi CER sunt convinse de valoarea interpretării şi a aplicării Regulamentului în Uniunea Europeană într-un mod cât mai uniform”, a declarat Cesare Brand, secretarul general al CIT.

Соблюдение прав пассажиров – основа для функционирования интермодального рынка Одной из важных мер для консолидации общей политике в транспортной области является гарантия и соблюдение прав пассажиров железнодорожного транспорта и повышение качества, пунктуальности и эффективности пассажирских услуг, способствуя росту роли железнодорожного транспорта в сравнении с другими видами транспорта. Качество услуг железнодорожного пассажирского транспорта является всё более важным вопросом следующих лет.

EN


Metropolitan 45

Conexiunile rapide în transporturi sprijină dezvoltarea zonelor metropolitane

[ de Elena Ilie ]

Managementul Mobilităţii este un concept care promovează transportul durabil şi tratează problema cererii de autoturisme personale prin schimbarea atitudinii şi a comportamentului individului. Managementul mobilităţii este orientat pe cerere şi nu pe resurse, aflăm din informaţiile primite de la European Platform on Mobility Management.

C

oncept ce promovează transportul urban durabil şi integrat precum şi schimbul de informaţii şi experiente între ţările ce fac parte din acest program, Managementul Mobilităţii pune accentul pe măsuri “uşoare” (informare, comunicare, organizarea şi coordonarea activitaăţilor şi serviciilor existente). În final, aceste măsuri vor avea un efect direct asupra initiaţivelor durabile, de ordin fizic, privitoare la planificarea transportului urban (noi linii de tramvai, noi reţele stradale, piste pentru biciclete). Schimbarea atitudinii comunităţii urbane iîn raport cu automobilul personal stă la baza acestei initiaţive care, prin prisma naturii măsurilor generate, nu necesită investiţii financiare extrem de ridicate. Raportul cost-beneficiu va fi atât în favoarea autorităţilor locale şi nationale cât şi în favoarea locuitorilor oraşelor. Promovarea acestor măsuri este cu atât mai importantă în noile state membre, mai ales dacă avem în vedere faptul că deseori cetăţenii acestor state nu beneficiază de alternative satisfăcătoare pentru folosirea automobilelor, precum transportul public sau infrastructură pentru transportul cu bicicleta. Ideea de mobilitate urbană

presupune identificarea unor soluţii clare şi concrete pentru eficientizarea şi promovarea transportului public în oraşe dar şi soluţii de descurajare a transportului cu autoturismul personal. Un nivel sporit al mobilităţii urbane din punct de vedere al siguranţei, eficienţei şi al factorului de mediu reprezintă un obiectiv esenţial pentru garantarea atragerii publicului călător către transportul public. Măsurile pentru managementul mobilităţii (în comparaţie cu măsurile de infrastructură) nu necesită neaparat investiţii financiare ridicate şi pot avea un raport favorabil cost-beneficiu. Pentru majoritatea cetăţenilor Uniunii Europene, mijloacele personale de transport vor rămâne totuși singura alternativă datorită complexității călătoriei lor zilnice. Utilizarea vehiculelor mai eficiente din punctul de vedere al consumului de combustibil va fi o necesitate. Planificarea urbană, reglementările privind accesul, inclusiv stabilirea clară a zonelor cu emisii reduse, controlul mai strict al locurilor de parcare, al politicilor de stabilire a prețurilor și al formelor alternative de accesibilitate ar putea influența în mod semnificativ alegerea mijlocului de transport.

Trips converted from single-occupant vehicles by Mobility Management Programs

Promovarea unor opțiuni modale mai bune va necesita o mai bună integrare a rețelelor de transport, astfel aeroporturile, porturile, căile ferate, metrourile și stațiile de autobuz, zonele de închiriere a autovehiculelor și zonele de parcare ar trebui să fie reunite din ce în ce mai mult şi concepute ca platforme multimodale de conexiuni pentru pasageri. Realizarea unui sistem de transport bine integrat (cum ar fi de exemplu crearea unui spaţiu ferovia unic) este întârziată în prezent de o serie de deficiențe încă existente la nivelul pieţei și al reglementării. Barierele ce îngreunează reglementarea accesului pe piață al noilor operatori, incompatibilitățile tehnice între modurile de transport și chiar legislația inadecvată sau depășită reprezintă cele mai mari probleme. Atât Comisia cât şi Parlamentul European speră ca prin adoptarea Pachetului IV Feroviar să se ajungă la o mai bună armonizare a serviciilor de transport feroviar de călători la nivelul UE şi la o mobilitate durabilă şi integrată la nivelul macro-regiunilor şi al zonelor metropolitane. Transportul public trebuie să dobândească o pondere mai mare decât în prezent față de celelalte mijloace de transport, să devină ușor accesibil tuturor, să fie perfect integrat și să se efectueze, pe cât posibil, cu mijloace de transport pe şină (metrou, metrou uşor, tramvai).

Быстрые соединения в транспортном секторе поддерживают развитие столичных регионов

Source: mobilitylab.org

Общественный транспорт должен достигнуть роста используемости в сравнении с другими видами транспорта, стать легко доступным, совершенно интегрированным и оперировать, по возможности, рельсовыми подвижными средствами (метро, легкорельсовая транспортная система, трамвай). Decembrie 2013 | www.railwaypro.com


46

Engineer

Finantarea infrastructurii feroviare– un aspect cu implicatii vaste asupra functionarii sistemului de transport feroviar (partea II)

[ de Viorel LUCACI – Expert, Romanian Railway Safety Authority – ASFR Marian CIOFALCĂ – Head of Service, Romanian Railway Safety Authority – ASFR ]

3. Influenţa solicitării infrastructurii feroviare asupra calităţii acesteia O influentă semnificativă asupra comportării dinamice şi implicit energetice a unui tren, o prezintă tipul aparatelor de tracţiune, legare şi ciocnire. Forţele transversale sunt influenţate de rigiditatea sau mobilitatea sistemelor de cuplare utilizate. Noţiunile prezentate anterior, sunt relevante în special pentru exploatarea infrastructurilor destinate traficului mixt (călători şi marfă). Solicitările la care sunt supuse elementele căii de rulare, variază pe o plajă largă şi poate suferi salturi în timp. Situaţia este aplicabilă sistemului feroviar convențional din România. Sistemul feroviar din ţara noastră nu dispune de linii special destinate pentru trenurile de călători. În statele cu un transport feroviar puternic dezvoltat, infrastructurile de mare viteză sunt supuse unor solicitări speciale, uşor de cuantificat din etapa de concepţie şi proiectare. Se obţine astfel o eficienţă maximă în ceea ce priveşte comportarea în timp a căii de rulare. În caz contrar, apariţia unor eventuale restricţii sau limitări pe liniile de mare viteză cauzează efecte energetice şi comerciale semnificative. Din această cauză, procesul de uzură în timp a unor infrastructuri special afectate circulaţiei cu mari viteze, necesită o monitorizare riguroasă, iar operațiunile de intervenţie (reparaţiile) trebuie efectuate în timp util. Atunci când valoarea maximă a tonaju-

7. Influenţa nivelului solicitării asupra calităţii căii de rulare corespunzător celor patru cazuri

lui este depăşită sistematic în exploatare, apare riscul de apariţie a unor defecte la calea de rulare, deformaţii remanente la suprastructură sau lucrările de artă, iar în final, se ajunge la scurtarea duratei de utilizare (eficientă) a infrastructurii între două reparaţii sau adoptarea unor restricţii de viteză. Gradul de accentuare a degradării căii depinde invers proporţional de măsura în care este depăşit tonajul maxim admis aspect ilustrat în figura 6. În partea stângă a figurii sunt reprezentate graficele de variaţie a calităţii căii de rulare, corespunzătoare unor trei cazuri de tonaj adoptate în exploatare (evidenţiate în partea dreaptă): Cazul I – exploatare cu respectarea riguroasă a valorii tonajului proiectat. Procesul de degradare are o variaţie normală identică cu cea stabilită de către proiectanţi. În asemenea situaţie, perioada de utilizare (timpul de variaţie a valorii calităţii căii de rulare de la valoarea Ci to Cf ) notată în figură cu Pt1 , atinge valoarea maximă - cazul cel mai favorabil cu privire la anduranţa

6. Efectele depăşirii tonajului brut circulat proiectat, asupra procesului degradării căii de rulare

www.railwaypro.com | Decembrie 2013

infrastructurii. Pt1 - perioada de utilizare (între două reparaţii) corespunzătoare unei exploatări cu respectarea tonajului maxim admis – cazul I; Tf1 - momentul în care calitatea căii atinge valoare minimă (Cf ) pentru situaţia din cazul I; Cazul II - exploatare cu depăşirea cu o valoare mică a tonajului maxim admis. Procesul de degradare prezintă o variaţie accentuată și are loc o scurtare a perioadei de utilizare, notată în acest caz cu Pt2 ; Pt2 - perioada de utilizare (între două reparaţii) corespunzătoare unei exploatări cu o depăşire sensibilă (redusă) a tonajului brut circulat maxim admis – cazul II; Tf2 - momentul în care calitatea căii atinge valoare minimă (Cf ) pentru situaţia din cazul II; Cazul III – exploatare cu depăşirea cu o valoare mare a tonajului normal (maxim admis). Procesul de degradare are o variaţie puternic accentuată în sens scăzător. Perioada de utilizare notată în figură cu Pt3 are o valoare minimă. Este situația cea mai defavorabilă din punct de vedere a anduranţei infrastructurii. Pt3 - perioada de utilizare (între două reparaţii) corespunzătoare unei exploatări corespunzătoare cazului III; Tf3 - momentul în care calitatea căii atinge valoare minimă (Cf ) pentru situaţia din cazul III; Ca urmare a celor trei cazuri adoptate, se poate scrie următoarea relaţie între perioadele de utilizare corespunzătoare fiecărui caz în parte: Pt1 > Pt2> Pt3


engineer 47

8. Ciclicitatea operaţiilor de reparaţie la o linie de cale ferată

nu este favorabilă deoarece capacitatea respectivei infrastructuri ar fi utilizată neeficient, fapt ce ar determina creșteri excesive ale perioadei de amortizare.

10. Introducerea restricţiilor şi limitărilor în scopul diminuării degradări stări tehnice a liniei

2. Investiţiile şi reparaţiile la infrastructura feroviară 1.1 Influenţa altor solicitări Tonajul brut circulat constituie doar una din solicitările infrastructurii feroviare. Experienţa a dovedit faptul că orice suprasolicitare, indiferent de natura acesteia produce o scurtare a duratei de utilizare dintre două reparaţii. Influenţa solicitării din punct de vedere a perioadei de utilizare (Pt) asupra calităţii infrastructurii este prezentată în figura 7. Sunt evidențiate patru cazuri. Primele două respectă valoarea proiectată, iar ultimele doua depăşesc această valoare. Notaţiile specifice figurii 7 sunt următoarele: • I – solicitare cu valoare inferioară celei proiectate; • II – solicitare cu valoare egală cu cea proiectată; • III – solicitare ce depăşeşte valoarea proiectată; • IV – solicitare a cărei valoare depăşeşte cu mult pe cea proiectată; • PI , PII , PIII , PIV - perioadele de utilizate (intervalele în care calitatea căii de rulare ajunge de la Ci la Cf ), corespunzătoare solicitărilor din cazurile I, II, III, respectiv IV; • Tf I, Tf II , Tf III , Tf IV - momentele în care calitatea căii de rulare ajunge la valoarea Cf , corespunzătoare solicitărilor din cazurile I, II, III, respectiv IV. Ca urmare a analizei problemei similare figurii 6, se poate scrie: PI> PII> PIII> PIV O solicitate cu o valoare aflată sub limita proiectată, menajează elementele infrastructurii în sensul diminuării procesului de uzură. Pe de altă parte, o asemenea situaţie

Procesul de menținere în parametrii tehnici proiectați şi exploatare a liniilor de cale ferată, necesită respectarea cu rigurozitate a unor cicluri de reparaţii şi lucrări specifice. Scopul acestora este de a menţine starea tehnică peste anumite valori impuse prin reglementări specifice în vigoare. Ciclicitatea caracteristică procesului de întreţinere a unei căi de rulare prin reparaţiile programate la anumite perioade, este redată schematic în figura 8. Procesul fiind continuu şi practic neîntrerupt, s-au prezentat sugestiv în figură un număr n acţiuni de reparaţie cu distanţe egale între ele. Notaţiile din figura 8 prezintă următoarele semnificaţii: • Pr0-1 - tprima perioadă de utilizare, din momentul dării în funcţiune sau primul considerat în analiză (T0 ), până la începutul primei reparaţii; • Pr1-2 - perioada de utilizare cuprinsă între prima şi a doua reparaţie; • Tr1 , Tr2 , Trn -durata nominală a unui proces de reparaţie. În general, pentru acelaşi tip sau categorie de reparaţie, duratele respective au valori egale; • ΔC – plaja de valori pe care o cuprinde calitatea căii de rulare. În toate cazurile, perioadele de utilizare (Pr ) sunt delimitate de momentele în care calitatea căii de rulare variază de la un nivel maxim la unul minim, impuse prin reglementările specifice administratorului de infrastructură. 2.1. 2.1. Influenţa solicitării asupra uzurii căii de rulare şi a ciclului de reparaţii Fenomenul de uzură înregistrat la elemen-

9. Influenţa gradului de solicitare asupra numărului de reparaţii necesare pentru o aceiaşi perioadă

tele infrastructurii feroviare ce intră în contact direct cu vehiculele feroviare, depinde de gradul de solicitare - valorile sarcinilor verticale și intensitatea traficului. În figura 9. este redată situaţia a două tipuri de solicitări cu valori diferite asupra unei căi de rulare şi efectele transmise ciclicităţii proceselor de reparaţie. Se poate observa că atunci când valoarea solicitărilor este redusă, perioada de utilizare dintre două reparaţii este mai mare – situaţie avantajoasă în ceea ce priveşte efortul financiar pentru întreţinere. În cazul solicitărilor peste limita proiectată, putem observa faptul că o aceiaşi perioadă de timp P considerată de la momentul iniţial T0 necesită un număr mai mare de reparaţii. Acest lucru este cauzat de faptul că suprasolicitările elementelor infrastructurii accentuează procesul de uzură. Astfel, perioadele de utilizare (Pr ) se micşorează. Notaţiile din figura 9. sunt următoarele: • Tr1 , Tr2 , Trn - durata nominală a proceselor de reparaţie pentru o solicitare normală; • T’r1 , T’r2 , T’r3 , T’rn - durata nominală a proceselor de reparaţie în situația suprasolicitării căii de rulare; • Pr0-1 , Pr1-2 - perioadele de utilizare între două reparaţii, corespunzătoare unei solicitări normale a căii de rulare; • P’r0-1 , P’r1-2 , P’r2-3 - perioadele de utilizare între două reparaţii, corespunzătoare unei suprasolicitări a căii de rulare. Prin comparația celor două situaţii prezentate în figura 9, rezultă că Pr0-1> P’r0-1 . 2.2. Introducerea restricţiilor şi limitărilor în scopul diminuării fenomenelor de uzură şi degradare a elementelor infrastructurii feroviare Pentru menținerea uzurii între limitele prevăzute, ar fi necesară o redimensionare a întregului ciclu de reparaţie corespunzător fiecărui regim de solicitare în parte. Pentru majoritatea administraţiilor de cale ferată, o asemenea procedură de adaptare a ciclurilor de reparaţii în funcţie de regimul de solicitare, nu poate fi realizată. Eforturile financiare pentru un astfel de procedeu sunt considerabile sau chiar imposibil de realizat. Soluţia disponibilă din punct de vedere practic pentru a compensa fenomenul de degradare în scopul păstrării perioadei de ciclicitate (Pt) o constituie introducerea de restricţii sau limitări cu privire la viteze Decembrie 2013 | www.railwaypro.com


48

Engineer

11. Introducerea de restricţii în scopul asigurării eficienţei ciclului de reparaţii, în cazul unei suprasolicitări a căii de rulare

12. Proces de reparaţie la infrastructura feroviară a cărei investiţie realizată este egală cu valoarea necesară

2.3. Eficienţa reparaţiilor în funcţie de valoarea fondurilor alocate sau tonaj la un anumit moment Tres , fixat în urma efectuării de studii tehnice (figura 10). În acest punct, panta de variaţie a stării tehnice se modifică în sens scăzător. Printr-o asemenea soluţie, nu pot fi eliminate efectele negative indirecte pe care le generează restricţiile: consumuri energetice suplimentare, prelungiri ale duratelor de parcurs, regimuri variabile numeroase etc. Pe parcursul perioadei în care este introdusă restricţia sau limitarea (notată în figura 10 cu Pres cu toate că sunt menajate elementele infrastructurii, apar o serie de efecte dezavantajoase inevitabile. Dintre acestea, cele mai importante sunt: creșterea consumurilor energetice, prelungirea timpilor de parcurs, apariția unor uzuri suplimentare. Introducerea de restricţii sau limitări diminuează procesul de uzură (degradare), prelungindu-se astfel perioadele de utilizare în care valoarea uzurii atinge nivelul maxim. Un asemenea proces, este redat în figura 11 și este comparabil cu situaţia din figura 10. Prin aplicarea acestei soluţii, se evită modificarea numărului de reparaţii necesare pentru o anumită perioadă de timp, iar intervalele Pr corespunzătoare ambelor situaţii, rămân la aceiaşi valoare: Pr0-1=P’r0-1 , Pr1-2=P’r1-2 13. Proces de reparaţie la infrastructura feroviară a cărei investiţie realizată depăşeşte valoarea necesară

14.Realizarea unei investiţii ample la infrastructura feroviară prin care se cresc ambele valori limită ale calităţii căii de rulare

15. Cazul unei reparaţii subfinanţate la infrastructura feroviară cu scăderea valorii superioare a calităţii căii de rulare

www.railwaypro.com | Decembrie 2013

Orice proces de reparaţie sau remediere a unor defecte la infrastructura feroviară, necesită alocarea unei anumite sume de bani. Valoarea acesteia depinde de factori cum ar fi, nivelul superior al calităţii căii de rulare ce se doreşte a fi asigurat, mărimea perioadei de utilizare dintre două reparaţii (Pr), calitatea şi caracteristicile materialelor disponibile, tehnologia de lucru disponibilă, timpul de execuţie a lucrării (Tr), condiţiile geografice şi de mediu, valoarea fundurilor disponibile etc. Figura 12 redă schematic un proces de reparaţie (Tr) pentru care sunt alocate fonduri a căror valoare este egală cu valoarea necesară. Din punct de vedere a exploatării şi întreţinerii căii de rulare, un asemenea scenariu este favorabil, datorită faptului că atât limita superioară a calităţii căii de rulare (Ci) cât şi cea inferioară (Cf ) sunt menţinute prin procesul de reparaţie la aceeaşi valoare. Se evită astfel apariţia restricţiilor sau diminuările valorilor unor parametrii ce ţin de utilizarea infrastructurii. O situaţie mult mai avantajoasă cu privire la întreţinerea infrastructurii feroviare apare atunci când sunt alocate pentru procesele de reparaţii fonduri ce depăşesc valoarea necesară (figura 14). Astfel, după finalizarea reparaţiei nivelul superior iniţial a calităţii căii de rulare (Ci1) poate fi îmbunătăţit, fiind obținută o valoare mai mare notată în figură cu Ci2 Diferenţa dintre Ci1 si Ci2 depinde de valoarea investiţiei suplimentare (marcată în figura 13 în partea dreaptă prin zona haşurată). Comparativ cu perioada anterioară Pr1, prin păstrarea unui acelaşi nivel inferior al calităţii (Cf ), se înregistrează într-o asemenea situaţie şi o creştere a perioadei de utilizare(Pr2)de după reparaţia cu investiţie suplimentară. Cazul prezentat în figura 13 poate fi considerat ca fiind un proces de modernizare a infra16. Cazul unei reparaţii subfinanţate la infrastructura feroviară cu scăderea valorii superioare şi inferioare a calităţii căii de rulare

17 Repetarea fenomenului de subfinanţare pentru reparaţiile unui tronson de cale ferată

structurii feroviare, respectiv îmbunătățirea performanțelor generale ale sistemului feroviar convențional. Prin transformarea unor linii de cale ferată clasice în linii de mare viteză se realizează atât o creştere a nivelului superior a calităţii căii (Ci) cât şi a celui inferior (Ci) O asemenea situaţie este prezentată în figura 14. Din figură reiese faptul că perioada de utilizare de după procesul de reparaţie Pr2 este aproximativ egal cu cel anterior Pr1. Din cauza multiplelor probleme de natură financiară pe care le au unele administraţii de cale ferată, cum este cea națională (CNCF „CFR” SA), de multe ori sumele alocate pentru diferitele procese de reparaţii şi întreţinere sunt inferioare valorilor necesare. Astfel, apar în timp o serie întreagă de probleme de natură tehnică, printre care: scăderea vitezelor maxime de circulaţie, limitări cu privire la tonaj, restricţii de trafic şi chiar închideri de linii cauzate de lipsa fondurilor. Figura 15, redă schematic un proces de reparaţie a cărui investiţie realizată este mai mică decât valoarea necesară. Are loc astfel o subfinanţare a acestui proces. Pe lângă scăderea nivelului superior al calităţii căii de rulare (de la valoarea Ci1 la Ci2), se produce ca efect indirect, o diminuare a perioadei de utilizare a infrastructurii de după reparaţie (Pr2) în comparaţie cu cea anterioară (Pr1). Pentru compensarea acestor dezavantaje, apare astfel necesitatea intensificării numărului de reparații efectuate pe unitatea de timp sau introducerea restricţiilor de viteză și tonaj (figura 9 respectiv 11). Astfel, pentru compensarea dezavantajului legat de diminuarea perioadei de utilizare, se recurge la scăderea nivelului inferior a calităţii căii de rulare (figura 16). În acest fel, cele două valori sunt egale: Pr2= Pr1 , and Ci2< Ci1 and Cf2< Cf1 . În figura 17 reprezintă un proces de întreţinere a infrastructurii feroviare în care subfinanţarea este repetată succesiv. Se produce o scădere cumulată atât a valorii superioare a calităţii căii de rulare (Ci) cât şi a duratelor de utilizare dintre reparaţii (Pr) Prin scenariul prezentat în figură efectele negative indirecte sunt multiple şi cumulative în timp. Relaţiile de inegalitate dintre valorile superioare ale calităţii căii de rulare şi dintre perioadele de utilizare sunt următoarele: Ci3< Ci2< Ci1 and Pr3< Pr2< Pr1 Similar soluţiei din figura 16, prin scăderea succesivă inclusiv a valorii inferioare a calităţii căii de rulare pot fi păstrate egale perioadele de utilizare dintre reparaţii.


SHOWCASING TECHNOLOGY, INVESTMENT AND DEPLOYMENT FOR THE FUTURE RAILWAY

24-26 February 2014 Hotel Okura, Amsterdam

Sign all

g in

Tele c

5th Annual Strategic Signalling and Telecoms Conferences

s om

ssenger In Pa

eting ick

ation rm fo

Free on floor technical seminars

IT

T

1 SHOW: NEW IDEAS | NEW TECHNOLOGIES | NEW RELATIONSHIPS

3

140+

100+

40+

5

1000+

day congress

case studies

speakers

exhibitors

streams

attendees

Register for FREE at www.SmartRailExpo.com

ORGANISED BY:


674 km of automated metro in operation, in 48 lines that together serve 700 stations in 32 cities, as represented in the following map (see Fig.1)

2013 there are 50Instatistics

Cities with automated metro lines, as of 2013

Figure 1: Cities with automated metro lines, as of 2013

© copyright UITP 2013

In 2013 there are 674 km of automated metro in operation, in 48 lines that together serve 700 stations in 32 cities

AUTOMATION, A GLOBAL PRESENCE Geographic distribution of automated lines, as of 20 It is significant to note the worldwide presence

AUTOMATED METROS of metro OBSERVATORY automation.OF Although Asia and WORLD ATLAS REPORT, 2013

40%

ItEurope is significant to note the worldwide presence accumulate most of the kilometres, the recent inclusion of Latin America and the strong growth in of metro automation. Although Asia and Europe 32% the Middle East point to a global adoption of metro automation. accumulate most of the kilometres, the recent Figure 3: Km of automated metro in 2013, by coun A closer analysis of the data inclusion of Latin America and the strong growth inFigure the Middle East pointdistribution to a global of adoption of lines, as of 2013 confirms the worldwide 2: Geographic automated spread, with the four top metro automation. countries in number 19% of kilometres belonging to four 12% different continents.

ATLAS CRITERIA 1%

While France leads country The atdata reflected in this study correspond to: significant to North note Asialevel, it isEurope Middle East South however that the three UTO – Unattended Train America Operation America © copyright UITP 2013 longest automated networks Only metro lines without staff on board have been are not in Europe, as depicted considered metro (GoA4 in according standard IEC 62267) 2013, bytocity in Figure Km 4. of automated

OBSERVATORY OF AUTOMATED METROS WORLD ATLAS REPORT, 2013 metro in 2013, by country Km of automated

Public transport service – Private lines have been three longest automated networks are not in Europe

is of the data worldwide the four top number of onging to four ents.

ads at country ficant to note the three ated networks pe, as depicted

Figure 3: Km of automated metro in 2013, by country

discarded (in-airport services, people movers, etc.)

Figure 4: Km of automated metro in 2013, by city

 Train capacity – Only trains with a minimum capacity of 100 passengers have been considered

© copyright UITP 2013

© copyright UITP 2013

Km of automated metro in 2013, by city Source: OBSERVATORY OF AUTOMATED METROS WORLD ATLAS REPORT, 2013, UITP

www.railwaypro.com | Decembrie 2013

Page | 1

© copyright UITP 2013

AUTOMATION, AN ADAPTABLE SOLUTION

A more detailed analysis at line level illustrates the wide range of situations an covered by automated lines; be it in length (figure 5), in number (figure 6) or density of stat They point to the adaptability of automation as a system to respond to the ch different cities’ transport needs. This diversity of line typology is confirmed by the re significance of underground and elevated stations; although the number of exclusively under low, compared to that of fully elevated or mixed lines (Figure 8).


The rail industry’s meeting point in Italy

Reg onlin ister for y e now our entr free y

1-3 April 2014, Lingotto Fiere, Turin, Italy

Scan the QR code with your mobile to open the website!

250 exhibitors from all railway sectors 7,000 visitors expected from all over the world 22,000 m² of exhibition space 3 days of conferences and technical visits Rolling stock display at Lingotto Station

Î Discuss the latest railway products and systems with the industry’s top suppliers

Î Learn more about rail technology trends and policy developments

Î Develop valuable business contacts in a unique networking event

Tel: +44 (0)1727 814 400 Email: expoferroviaria@mackbrooks.com www.expoferroviaria.com With the endorsement of the Italian Ministry of Infrastructure and Transport Show Partners

Media Partners


52 Metropolitan

Marmaray - soluţia pentru problemele transportului urban din Istanbul [ de Elena Ilie ]

Marmaray - primul tunel feroviar care uneşte două continente, Asia şi Europa, nu trebuie neapărat să fie privit deocamdată din acest punct de vedere ci, într-o primă fază, ca tunelul care leagă cele două părţi ale oraşului Istanbul. Desigur că tunelul îşi va juca la un moment dat rolul său ca parte a Drumului feroviar al Mătăsii odată ce ruta Baku - Tbilisi - Kars va fi dată în folosinţă dar deocamdată el este destinat transportului pasagerilor şi nu mărfurilor. Istanbulul, cu peste 16 milioane de locuitori, este unul dintre cele mai mari şi mai aglomerate oraşe şi la fel ca şi restul asemenea lui este sufocat de un trafic zilnic infernal.

E

ra nevoie şi de această a treia legătură între cele două părţi ale sale; pe lângă cele două poduri rutiere deja existente sigur că utilitatea unui tunel feroviar care să scurteze la doar patru minute o călătorie de pe un mal pe celălalt al Bosforului devenise incontestabilă. După lungi tergiversări şi amânări ale zilei inaugurării (a fost întârziat de importante descoperiri arheologice scoase la suprafaţă, accidental ce-i drept de săpăturile din timpul lucrărilor, printre care se numără Portul bizantin Theodosius construit în secolul IV, n.r.) locuitorii oraşului au fost martori la 29 octombrie, cu ocazia aniversării a 90 de ani de la proclamarea Turciei ca republică, la inaugurarea tunelului. Utilizându-l pot spune “adio” celor două ore, uneori poate şi mai mult, cât dura an-

terior o călătorie între partea asiatică şi cea europeană a oraşului. Care sunt beneficiile pe care le aduce Tunelul Marmaray oraşului Istanbul? Oferă o soluţie pe termen lung la problemele actuale ale transportului urban în oraş, ameliorează problemele de operare existente în legătură cu serviciile principale de transport feroviar, asigură conexiune directă între sistemele de cale ferată dintre Asia şi Europa. De asemenea, proiectul înseamnă creşterea capacităţii, a fiabilităţii, a accesibilităţii, a punctualităţii şi a siguranţei pentru serviciile de transport feroviar oferite navetiştilor. Pe termen lung va asigura un transport neîntrerupt de călători şi mărfuri în regiunea Bosforului. Autorităţile turce au oferit în acest sens şi

câteva statistici menite să întărească rolul şi utilitatea Tunelului Marmaray. Astfel, pentru 2015 numărul pasagerilor ce vor traversa zilnic tunelul este estimat la 1.500.000, iar pentru 2025 la 1.700.000. Calculat pe oră numărul total al paagerilor în 2015 va fi de 65.000 iar pentru 2025 autorităţile prognozează o cifră de 75.000. Oficialităţile turce speră ca, prin preluarea zilnică a circa 1,5 milioane de călători, tunelul să descongestioneze parţial traficul din Istanbul, mai ales în zona celor două poduri care traversează Bosforul. “Acesta este doar unul din marile proiecte de transport pe care Turcia le va dezvolta în anii următori. Tunelul feroviar Marmaray este un indicator al dezvoltării economiei din Turcia”, a precizat premierul turc, Recep Tayyip Erdoğan. Ministrul turc al Transporturilor, Binali Yildirim, a punctat faptul că “acest tunel de cale ferată contribuie nu doar la dezvoltarea Turciei dar şi la dezvoltarea economică a ţărilor vecine”. Pe viitor două linii de cale ferată de mare viteză diferite vor face legătura cu tunelul Marmaray, astfel că în total oraşului i se adaugă încă 63 kilometri de transport pe şină. Costul total al acestor proiecte, de a conecta cele două căi ferate la tunelul Marmaray, se ridică la 9 miliarde lire turceşti (3,5 mld euro).

Мармарай, первый тоннель между Азией и Европой, проходящий под Босфором

Source: UIC

www.railwaypro.com | Decembrie 2013

Получивший название “проект века” от властей Турции, с октября месяца тоннель Мармарай, длинной около 14 км, предоставляет четырёх минутную связь между двумя континентами, отделенными проливом Босфор.



Paşcani

Address : Str. Gării nr. 18, cod 705200, Paşcani, jud. Iaşi - România Phone : +40-232-71.83.00 Fax : +40-232-76.51.40 E-mail : office@electroputerevfu.ro


Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.