Railwaypro Aprilie

the railway business magazine

Year VIII ■ No. 2.4 (94) ■ 2013

Transportul feroviar de mărfuri nu este însă suficient de “informatizat”

Railway PRO

Turcia vrea să liberalizeze sectorul feroviar Rusia interzice prelungirea duratei de viaţă a vagoanelor de marfă

Freight & Logistics

Журнал железнодорожный бизнес

Coridoarele feroviare de marfă trebuie să permită trase de calitate Interviu cu Cesare Brand, Secretar General al International Rail Transport Committee (CIT) Железнодорожные грузовые коридоры должны позволить высокие путь качество йнтервью с Генеральный секретарь Международного комитета железнодорожного транспорта (МКЖТ) Цезаре Бранд

editor’s note 1

L

a 10 ani de la primul anunţ oficial privind dorinţa de privatizare a operatorului feroviar de marfă, Guvernul României a publicat anunţul oficial al vânzării unui pachet de acţiuni al acestei companii. Anunţ ce completează lista de retrageri a statului din sectorul feroviar făcute public şi de alte state balcanice (Bulgaria, Grecia). Ungaria a făcut deja acest pas în urmă cu 5 ani, fostul operator naţional fiind vândut în integralitate către operatorul naţional austriac. Discuţiile privind „privatizările operatorilor de marfă ţin agenda în majoritatea statelor nou membre ale Uniunii Europene, în timp ce ţările din vecinătate (Moldova, Turcia, Serbia etc.) sunt în diferite etape de reorganizare a întreprinderilor feroviare pentru a le alinia modelului european.

Chiar dacă motivele grupării de la Bruxelles, care a promovat conceptul de liberalizare a sistemului feroviar şi pune presiune pe retragerea „statului din sectorul de operatorie, alături de cel industrial, sunt de sorginte liberală (sau social-liberală) nu acelaşi lucru se poate spune în ceea ce priveşte fundamentele ideologice ale vânzătorilor balcanici de

acţiuni. Programele de privatizare, în special în România, Bulgaria şi Grecia sunt o reacţie in-extremis la efectele crizei economice pe care o traversăm şi la presiunile marilor finanţatori instituţionali, de ai căror bani depinde stabilitatea macro-economică a ţării.

Dacă ne uităm la ceea ce se întâmplă în Bulgaria în aceste zile de început de aprilie ne arată clar lipsa de suport popular pentru această soluţie. În contextul schimbării guvernului, pornind de la alte probleme sociale, strada şi-a reamintit şi de privatizarea BDZ, cerând oprirea procesului pentru a fi reevaluat de noul guvern. Toate acestea, în condiţiile în care situaţia operatorului este foarte dificilă, şi doar o intervenţie decisivă îi mai poate asigura prezenţa pe piaţă. În România, ministrul liberal al transporturilor, cel ce a lansat oficial anunţul de privatizare, a afirmat în câteva rânduri, la începutul anului, că nu doreşte privatizarea operatorului, achiesând numai după întâlnirile avute cu Troika. Inclusiv strategia de privatizare (şi aici nu mă refer la document, ci la acţiunile întreprinse concret) arată că procedura se desfăşoară

împotriva dorinţei coordonatorilor Ministerului Transporturilor, şi nu numai. În plin proces de privatizare se vorbeşte încă de importanţa reinstituirii unui holding, sau dimensiunea pachetului propus spre vânzare a oscilat de la 20% la 100% pentru a se oferi, în final, spre vânzare doar 51%.

Deşi autorităţile din domeniul concurenţei au condiţionat vânzarea CFR Marfă de externalizarea unor activităţi, procedurile tergiversează, din toamna 2012 până în prezent nefiind făcuţi paşii legali necesari.

Intrarea capitalului privat sau al altor state în structura operatorilor balcanici va obliga la reorganizarea companiilor şi reaşzearea lor pe piaţă. Integraţi în activitatea marilor operatori occidentali sa ai unor investitori mai estici, noii operatori vor obliga statele balcanice în a-şi reevalua relaţia cu piaţa feroviară, trecându-se către un sistem real de operatori economici de la cel actual al „administraţiei feroviare. Şi totuşi rămâne o întrebare: Balcanii chiar se privatizează?

Balcanii îşi privatizează căile ferate Issue published with the support of Romanian Railway Industry Association & Club Feroviar – The Railway Business Club Журнал издаётся при поддержке Асоциации Железнодорожной Промышленности и Club Feroviar – ЖД Клуб Деловых Людей

Балканы приватизируют свои железные дороги 10 лет спустя после первого официального объявления о стремлении к приватизации железнодорожного грузового оператора, Правительство Румынии опубликовало официальное объявление о продаже пакета акций данной компании. Данное объявление дополняет список объявлений в других балканских странах (Болгария, Греция) об отказе государства от участия в железнодорожном секторе. Венгрия уже сделала такой шаг 5 лет тому назад, когда бывший оператор железнодорожных грузовых перевозок был полностью продан австрийскому национальному оператору. Дискуссии насчет приватизации операторов грузовых перевозок составляют повестку дня большинства новых государствчленов Европейского союза, в то время, как соседние страны (Молдова, Турция, Сербия и т.д.) находятся на различных этапах реорганизации железнодорожных предприятий для приведения в соответствие с европейской моделью. Даже если мотивация Брюссельской группы, которая продвигала концепцию либерализации железнодорожной системы, и которая оказывает давление в целях “отступления” государства от операторского и промышленного сектора, имеет свои корни в либеральном направлении (или в социал-либеральном), совсем другое можно сказать насчет идеологических

фундаментов балканских продавцов акций. Программы приватизации, особенно в Румынии, Болгарии и Греции, являются экстремальной реакцией на последствия экономического кризиса, который у нас проявляются, и на давления со стороны крупных международных финансовых учреждений, от денег которых зависит макроэкономическая стабильность страны. Если посмотреть на происходящее в Болгарии в эти дни начала апреля, можно четко заметить отсутствие поддержки со стороны населения в плане внедрения такого решения. В контексте смены правительства, с учетом других социальных проблем, народ вспомнил о приватизации БДЖ и потребовал остановки процесса в целях рассмотрения ситуации новым правительством. И все это происходит в условиях, когда положение оператора является очень сложным, и лишь решающие действия могут ему обеспечить его присутствие на рынке. В Румынии либеральный министр транспорта, который официально объявил о приватизации, утвердил в различных обстоятельствах в начале года, что он не хотел бы приватизацию оператора, и изменил свою точку зрения лишь после встреч с Тройкой. В том числе стратегия приватизации (и здесь не имеется в виду только

документ, а конкретно предпринятые действия) показывает, что процедура осуществляется против желания координаторов Министерства транспорта и не только. В полном разгаре процесса приватизации еще говорят о важности восстановления холдинга, или размер пакета акций варьировал от 20% до 100%, чтобы в конце предложить к продаже лишь 51%. Хотя учреждения в сфере конкуренции обусловили продажу «ЧФР Марфэ» одновременно с выводом на аутсорсинг некоторых видов деятельности, процедуры проходят медленно, а начиная с осени 2012 года и по настоящее время не было предпринято шагов в плане законодательства. Проникновение частного или иностранного капитала в структуру балканских операторов приведет к реорганизации компаний и к изменению их положения на рынке. Интеграция в ряд крупных западных или восточноевропейских операторов приведет к тому, что новые операторы заставят балканские государства переоценить свое отношение к железнодорожному рынку и перейти от нынешней системы “управления железными дорогами” к реальной системе хозяйственных операторов. И все же остается один вопрос: Действительно ли Балканы будут приватизироваться?

April 2013 | www.railwaypro.com

2 cOntent leaders

MARKET DEVELOPMENT

РАЗВИТИЕ РЫНКА

20 26

Uniunea Vamală, un succes privind integrarea economică şi a sistemului de transport Таможенный союз - успех в сфере экономической и транспортной интеграции

Înfiinţarea Uniunii Vamale, care a impulsionat şi crearea Spaţiului Economic Comun, constituie cel mai important pas în asigurarea liberei circulaţii a mărfurilor şi creşterea economică între state. Основные виды деятельности Таможенного союза, в который входят Россия, Белоруссия и Казахстан, обусловливают введение совместных таможенных нормативов, применение единых таможенных пошлин, отмены экономических ограничений и таможенных пошлин во взаимной торговле.

POLICIES & STRATEGIES

53 Tot mai multe trenuri de marfă folosesc CIM/SMGS

56 Mega-camioanele sunt inutile!

photo: club feroviar

MARKET DEVELOPMENT

Editor’s note the railway business magazine

Railway PRO

ISSN - 1841 - 4672

1 Balcanii îşi privatizează căile ferate POLICIES & STRATEGIES

Publisher: Editura de Transport & Logistică S.R.L. 30, Virgiliu Street, Sector 1 Bucharest, postal code: 010881 Tel.:+4 021 224 43 85; +4 021 224 43 87 Mobile: +40 721 723 724 Fax: +4 021 224 43 86 E-mail: editors@railwaypro.com Web-site: www.railwaypro.com

16 Parlamentul respinge

bugetul UE şi cere mai multă flexibilitate şi eficienţă

32 Turcia va avea o legislaţie feroviară

Editors: Elena Ilie elena.ilie@railwaypro.com Pamela Luică pamela.luica@railwaypro.com Department of translations: Alina Vuţulicu Paula Bădescu Gentil Traduceri SRL Graphic design: Petru Mureşan Layout and DTP: Petru Mureşan petru.muresan@railwaypro.com Photo: Radu Drăgan Marketing Manager: Cristina Trifon cristina.trifon@railwaypro.com Advertising Enquiries: advertise@railwaypro.com www. railwaypro.com/advertise

www.railwaypro.com | April 2013

18 România: noua strategie

de reindustrializare vizează privatizarea companiilor de stat

19 România: procesul de

regionalizare va determina creşterea absorbţiei fondurilor europene

20 Uniunea Vamală, un

succes privind integrarea economică şi a sistemului de transport 30 Turcia vrea să liberalizeze sectorul feroviar

41 Un nou terminal de mărfuri în Uzbekistan

42 Transportul feroviar de

ЛИДЕРЫ

Coridoarele feroviare de marfă trebuie să permită trase de calitate Interviu cu Cesare Brand, Secretar General al International Rail Transport Committee (CIT)

Железнодорожные грузовые коридоры должны позволить высокие путь качество Интервью с Генеральный секретарь Международного комитета железнодорожного транспорта (МКЖТ) Цезаре Бранд Pachetul IV Feroviar cu noile sale prevederi legislative constituie unul dintre cele mai importante aspecte în prezent în sectorul feroviar. De asemenea, liberalizarea pieţei interne de transport feroviar de pasageri constituie un element important. В настоящее время IV Железнодорожный пакет со своими новыми законодательными положениями является одним из наиболее важных аспектов железнодорожного сектора. Также, либерализация внутреннего рынка железнодорожных пассажирских перевозок важная составная часть этого направления.

MARKET DEVELOPMENT

50 “Viking Train” şi “Cargo 10” Două proiecte cu un potenţial semnificativ în atragerea mărfurilor către calea ferată lex

mărfuri nu este însă suficient de 22 Provocări în ceea ce “informatizat” priveşte guvernanţa 34 CFR Marfă va fi vândut în infrastructurii feroviare iunie. Pentru BDZ Cargo, situaţia 44 Grecia şi Bulgaria îşi crează un coridor multimodal între este încă incertă 24 Pachetul IV Feroviar porturi propune o autorizaţie unică introducere pe piaţă a 36 Pentru Grecia, privatizarea 45 Portul Constanţa – un hub de vehiculelor strategic pentru România porturilor înseamnă creştere economică. Pentru investitori, Rusia interzice prelungirea 46 Letonia şi Kazahstan văd 40 o poartă de intrare pe piaţa duratei de viaţă a vagoanelor calea ferată cea mai viabilă europeană de marfă soluţie pentru transportul mărfurilor asset management 49 Compensaţii pentru operatorii privaţi care investesc 47 Belarus prioritizează 38 Outsourcing-ul în infrastructura portuară dezvoltarea sectorului de reduce investiţiile iniţiale în logistică infrastructură 52 Baku – Tbilisi – Kars, noul 48 Schimb modal facilitat Statistics coridor Europa – Asia. Va fi şi prin dezvoltarea porturilor de Armenia “în calcule”? uscat 54 Statistici feroviare

cOntent 3

Редакционная статья

1 Балканы приватизируют свои железные дороги ПОЛИТИКА И СТРАТЕГИЯ

16 Парламент отклоняет

ПОЛИТИКА И СТРАТЕГИЯ

РАЗВИТИЕ РЫНКА

52 Баку – Тбилиси – Карс - 30 Турция намеревается новый коридор Европа – Азия. Армения тоже «в счет»?

53 Все больше грузовых

поездов использует бюджет ЕС и требует больше систему CIM/SMGS гибкости и эффективности

либерализовать железнодорожный сектор

41 Новый грузовой

терминал в Узбекистане

42 Железнодорожные

32 Турция сделает крупные 56 Часть Европы всё ещё выступает против инвестиции в ближайшие три года

грузовые перевозки недостаточно оснащены в плане информационных технологий

мега-грузовиков

34 Продажа «ЧФР Марфэ»

РАЗВИТИЕ РЫНКА

создают мультимодальный коридор между портами

состоится в июне. Положение «БДЖ Карго» еще не определено

36 Для Греции

44 Греция и Болгария

45 Порт Констанцы 18 Румыния: новая стратегия стратегический узел реиндустриализации касается приватизации государственных компаний

приватизация портов означает экономический рост Для инвесторов – это 19 Румыния: регионализация окно вступления на позволит увеличить европейский рынок освоение фондов ЕС

Румынии

46 Латвия и Казахстан

считают железную дорогу наиболее жизнеспособным решением для осуществления грузовых перевозок

49 Компенсации для частных 47 Белоруссия уделяет 20 Таможенный союз - успех приоритетное внимание операторов, которые инвестируют в портовую инфраструктуру

в сфере экономической и транспортной интеграции

развитию сектора логистики

48 Модальный обмен,

которому способствует развитие сухопутных портов

50 Поезд «Викинг» и «Карго 10» - Два проекта со значительным потенциалом для привлечения грузов на железнодорожный транспорт ЛЕКС

22 Вызовы в сфере управления железнодорожной инфраструктурой

24 Улучшенная

инфраструктура и техническая совместимость

40 Россия запрещает

продление срока эксплуатации грузовых вагонов СТАТИСТИКА

54 Железнодорожного статистика

April 2013 | www.railwaypro.com

news 5

photo: railwaybulletin.com

Rusia: Extinderea utilizării vagoanelor de transport greu în reţeaua rusă va fi analizată la nivel guvernamental. Impunerea de tarife speciale pentru acest tip de transport şi posibilitatea casării şi vinderii la fier vechi a vagoanelor vechi au fost sarcini date viceprim-ministrului adjunct Arkady Dvorkovich de către premierul Dmitry Medvedev.

Prim-ministrul i-a conferit aceste sarcini în cursul vizitei la Fabrica de Reparare de Vagoane din Siberia, a cărei conducere a ridicat aceste două probleme.

Zeleznice Srbije îşi vor moderniza materialul rulant Serbia: Compania de stat Zeleznice Srbije a anunţat semnarea mai multor contracte de reparare şi livrare de material rulant în valoare totală de un miliard de dinari (9 mil. euro) cu şase antreprenori locali.

Contractele au ca parteneri Koncern Fabrika Vagona, MIN Vagonka, MIP RSV, Inter-Mehanika, Sinvoz şi Zelvoz.

Finanţările pentru aceste proiecte provin din Fondul de Dezvoltare al Serbiei, deţinut de guvern. Compania intenţionează să modernizeze anul acesta 238 de vagoane de marfă, 19 vagoane de pasageri şi 8 locomotive.

Croaţia demarează lucrări de reabilitare a mai multor secţiuni de cale ferată Croaţia: HZ Infrastruktura a anunţat că a demarat lucrările de reconstrucţie pentru staţia de cale ferată Sisak şi construcţia unei pasarele deasupra liniei Sisak-Caprag, proiectul având o valoare de 6,1 mil euro.

Pentru reconstrucţia gării, sunt necesare investiţii de 5,25 mil euro, proiectul incluzând reabilitarea a trei linii, a unei treceri pentru pasageri, precum şi construcţia sistemelor de drenaj, iliminat, acces, etc. Lucrările ar urma să fie finalizate în 2014.

De asemenea, construcţia pasajului are un cost de 787 mii euro şi urmează să fie realizată pană în octombrie.

Pentru 2013, administratorul de infrastructură intenţionează să implementeze mai multe proiecte ce vizează reconstrucţia şi modernizarea secţiunilor Zagreb-Sisak, parte a liniei Turopolje-Velika Gorica, Sisak-Petrinja şi Sisak-CapragNovska. În plus, pentru anul viitor, compania va lansa proiectele de reconstrucţia a tunelelor din regiunea Sisak.

Mai multe state lansează un nou serviciu de transport pe axa Marea Neagră-Marea Baltică International: Transportul mărfurilor pe coridorul Marea Neagră-Marea Baltică ar putea fi mai eficient atât din punct de vedere al costurilor cât şi al timpului parcurs, sunt de părere autorităţile din Republica Moldova. În cadrul lansării unui serviciu de transport feroviar containerizat, din portul Giurgiuleşti, autorităţile au menţionat că care speră ca transportul de marfă pe calea ferată să crească în mod semnificativ.„Primul rezultat al acestui acord constă în furnizarea posibilităţii transportului de marfă din China în portul Constanţa apoi în portul Giurgiuleşti. De aici, mărfurile vor fi transportate pe căile ferate, însă timpul de transport va fi semnificativ redus datorită procedurilor de trecere a graniţelor, care vor fi facilitate”, a declarat viceministrul Transporturilor Privatizarea OSE ar putea fi demarată în următoarele trei luni Grecia: Licitaţia pentru vânzarea în proporţie de 100% a Căilor Ferate din Grecia (OSE) se va derula până la sfârşitul semestrului II al acestui an, a anunţat guvernul grec în aprilie.

Ministrul Dezvoltării, Costis Hatzidakis şi directorul executiv al Fondului Grec pentru Privatizare (Hellenic Republic Asset Development Fund’s – HRDAF), Yiannis Emiris, au anunţat că scopul autorităţilor este acela de a alege un investitor până la

photo: greece.greekreporter.com

Tarife speciale pentru transportul feroviar agabaritic

Россия: Расширение использования вагонов тяжелого транспорта в российской сети будет рассмотрена на правительственном уровне. Сербия: Железнодорожная компания «Железнице Србие» объявила о подписании ряда контрактов на ремонт и поставку подвижного состава. Хорватия: Компания «ХЖ Инфраструктура» объявила о запуске работ по реконструкции железнодорожной станции Сисак и о строительстве моста-развязки над линией Сисак-Капраг. В мире: Грузовые перевозки по коридору Черное море - Балтийское море могли бы быть эффективнее как с точки зрения затрат, так и с точки

Valeriu Ciubuc.

Premierul în exerciţiu, Vlad Filat, a declarat că această cursă va contribui la reducerea costurilor de transportare a mărfurilor, dar şi la atragerea fluxurilor de tranzit extern.“Republica Moldova are nevoie de acest port funcţional, pentru că va avea acces mai facil din punct de vedere al transportului, ceea ce înseamnă costuri mai reduse. Mai mult, înseamnă participarea la proiecte, inclusiv, cele care vizează tranzitul”, a declarat Vlad Filat.În plus, mărfurile transportate prin intermediul acestui proiect nu vor fi supuse taxelor suplimentare şi nu vor fi verificate, iar cheltuielile vor fi reduse cu cca 30%. Pentru acest an, estimările arată că pe această rută vor fi transportate 6.000 de containere.Serviciul de transport poartă numele de „Zubr” şi a fost lansat la iniţiativa Belarusului. În afară de Rep. Moldova, s-au alăturat proiectului şi Ucraina, Polonia, Lituania şi Estonia. sfârşitul lui 2013 sau începutul lui 2014.

Hatzidakis a precizat că un posibil obstacol în ceea ce priveşte acordarea de subvenţii de la stat a fost evaluat de către Comisia Europeană, iar răspunsul primit a fost unul favorabil.

Metrovagonmas va livra trenuri pentru Căile Ferate Sârbe Serbia: Producătorul rus Metrovagonmas a ajuns la o înţelegere cu operatorul sârb Zeleznice Srbije pentru furnizarea a 25 de trenuri diesel, arată presa sârbă. Până la încheierea contractului cele două companii vor mai trebui să pună la punct nişte detalii tehnice.

Proiectul va fi finanţat cu 100 milioane de dolari (78 mil. euro) din creditul de 800 milioane de dolari (624 mil. euro) acordat de Rusia pentru dezvoltarea feroviară a Serbiei.

Primele trenuri vor fi date în folosinţă în 2014.

зрения времени пребывания в пути. Болгария: Национальная компания железнодорожной инфраструктуры Болгарии объявила тендер на реабилитацию пассажирского вокзала города Бургаса. Греция: Тендер на продажу 100% акций Греческих железных дорог (OSE) будет проводиться до конца второго полугодия текущего года. Сербия: Российский производитель «Метровагонмаш» достиг соглашения с сербским оператором «Железнице Србие» по поводу поставки 25 дизельных поездов. Казахстан: Правительство Эстонии намеревается создать совместное предприятие, которое будет отвечать за осуществление проекта Rail Baltica.

April 2013 | www.railwaypro.com

6 news Gara din Burgas va fi reabilitată

6,5 miliarde de euro pentru modernizarea liniilor Baikal – Amur şi Transsiberian

photo: wikipedia.org

Bulgaria: Compania Naţională de Infrastructură Feroviară din Bulgaria a lansat licitaţia pentru reabilitarea gării de pasageri din Burgas.

Proiectul va fi finanţat prin POS-T. Ofertele vor putea fi înaintate până pe 13 mai.

Proiectul va trebui să fie finalizat în termen de 20 de luni.

Mongolia are nevoie de un partener privat pentru construcţia unei linii de 260 km Internaţional: Guvernul Mongoliei caută un partener privat pentru construcţia unei linii ce face legătura între bazinul carbonifer Tavan Tolgoi şi graniţa cu China.

Pentru construcţia a 260 km, guvernul a acceptat ofertele a 20 de companii, din care 14 sunt străine. Conform contractului, partenerul se va fi responsabil de 49% din proiect.

Tavan Tolgoi este unul din cele mai mari depozite de cărbune din Mongolia, rezervele sale fiind estimate la 6,4 mld tone metrice, 70% din cărbune cocsificat fiind utilizat pentru fabricarea oţelului.

Pentru implementarea proiectului, Banca de Dezvoltare a Mongoliei va contribui cu 200 mil dolari.

Estonia vrea să înfiinţeze un JV pentru Rail Baltica Internaţional: Guvernul esto-

nian intenţionează să creeze o companie comună care să răspundă de implementarea proiectului Rail Baltica, iar în acest sens, autorităţile vor lansa din aprilie consultaţiile pentru a înfiinţa compania Россия: Россия будет инвестировать примерно 6,5 млрд. евро до 2017 года в модернизацию Байкал-Амурской магистрали (БАМ) и Транссибирской магистрали. В мире: Правительство Монголии находится в поисках частного партнера для строительства линии, которая будет соединять угольный бассейн Таван Толгой с границей Китая. Казахстан: В этом году запустятся работы по строительству высокоскоростной железнодорожной линии Астана - Алматы, которая будет соединять нынешнюю и бывшую столицу Казахстана. www.railwaypro.com | April 2013

Russia: Rusia va investi aproximativ 6,5 miliarde de euro până în 2017 pentru modernizarea căilor ferate Baikal- Amur (BAM) şi Transsiberian, a anunţat premierul rus, Dmitri Medvedev, transmit AFP şi Reuters, citate de Agerpres. „Valoarea finanţărilor suplimentare pentru a regla dezechilibrul existent la nivelul infrastructurilor feroviare pentru liniile de cale ferată Baikal- Amur Maineline (BAM) şi Transsiberian se va ridica la cel puţin 260 miliarde de ruble (6,5 miliarde euro)”, a declarat Medvedev la o reuniune a unei comisii guvernamentale însărcinate cu dezvoltarea regiuni Extremului Orient. „Fără investiţii substanţiale în Extremul Orient nu ne vom

până la finalul lui 2013.

Deşi fiecare stat membru va trebui să se ocupe de proiectul preliminar şi evaluare impactului asupra mediului, Estonia fiind de părere că noua companie comună ar trebui să se înfiinţeze cât de repede posibil. „Este important faptul că această companie ar trebui să se concentreze pe întregul proiect şi să prezinte interesele de afaceri în faza de planificare şi preliminară a proiectului, pregătirea elementelor de finanţare şi elaborarea planurilor de dezvoltare şi evaluare a pieţei”, a declarat ministrul Economiei, Juhan Parts în cadrul unei conferinţe de presă.

Compania ar trebui să fie dezvoltatorul proiectului şi apoi administratorul infrastructurii şi operatorul.

Oficialii estonieni sunt de părere că Riga este potrivita pentru locaţia companiei, iar capitalul ar trebui să fie egal între membrii acesteia. „În perioada 2014-2017, media capitalului nu va trece de 2 mil euro, iar Finlanda şi Polonia sunt interesate să participe ca acţionari” a mai precizat Parts.

atinge niciunul din obiectivele noastre”, a adăugat Medvedev.

La rândul său, ministrul rus de finanţe, Anton Siluanov, a apreciat că finanţarea acestui „ambiţios” program de modernizare a căilor ferate ar trebui să includă şi investiţii private, creşterea tarifelor şi emiterea de obligaţiuni de către Compania naţională de căi ferate (RZD). „Problema principală este necesitatea dezvoltării liniilor Baikal - Amur şi Transsiberian, trebuie să implicăm toate sursele posibile de investiţii”, a spus Siluanov.

Potrivit calculelor RZD, în 2011 volumul traficului de marfă pe liniile Baikal - Amur şi Transsiberian a fost de 16,2 milioane tone însă ar urma să ajungă la 58,1 milioane tone în 2020. RZD estimează că până în 2020 costurile totale ale modernizării celor două linii se vor ridica la 918 miliarde de ruble (29,5 miliarde USD, 22,7 miliarde euro).

actuala şi vechea capitală a Kazahstanului, scriu Tengrinews.kz şi trend.az, citându-l pe Askar Zhumagaliyev, Ministrul kazah al Transporturilor. „Construirea liniei de mare viteză începe în 2013”, a declarat Zhumagaliyev, prezent în cadrul Majilis (camera inferioară a Parlamentului kazah). Linia de mare viteză reduce timpul de parcurs între cele două oraşe de la 12 ore, în prezent, la cinci ore.

Noua rută va avea aproximativ 1.011 km, cu 400 de km mai puţin decât traseul liniei actuale.

Preşedintele kazah, Nursultan Nazarbayev, care a impulsionat demararea lucrărilor la linia de mare viteză, a declarat faptul că „linia va fi construită în termen de cinci – şase ani”.

Structură unică pentru Coridorul 2

Kazahstan: Anul acesta demarează construirea liniei feroviare de mare viteză Astana – Alma Ata, ce face legătura între

Internaţional: Administratorii infrastructurii feroviare ProRail (Olanda), Infrabel (Belgia) şi RFF (Franţa), împreună cu companiile feroviare CFL (Luxemburg) şi SBB (Elveţia), au creat o structură unică pentru gestionarea Coridorului 2 paneuropean. Aceasta va începe operaţiunile de pe 10 noiembrie.

Scopul acestei decizii este ameliorarea serviciilor pentru clienţi pentru a sprijini transferul mărfurilor dinspre transportul rutier spre cel feroviar.

Сербия: Эксперты Сербской железнодорожной компании запустят процесс определения элементов для подписания договора о сотрудничестве с Китаем. В мире: Администраторы железнодорожной инфраструктуры ProRail (Нидерланды), Infrabel (Бельгия) и RFF (Франция), CFL (Люксембург) и SBB (Швейцария) образовали единую структуру для управления 2-м Панъевропейским коридором. Белоруссия: Железные дороги Белоруссии проводят испытания электровозов по направлению

по участку Осиповичи-Бобруйск магистрали Минск - Киев. В мире: В этом году в Черногория выделят 6,8 миллионов евро на проекты железнодорожной инфраструктуры. В мире: Туркменистан, Афганистан и Таджикистан подписали меморандум понимания по вопросу строительства магистрали, соединяющей три страны. Румыния: В 2013 году по причине сокращения финансовой поддержки со стороны государства, и вместе с тем возникновения финансовых проблем, частные операторы железнодорожных пассажирских перевозок выбрали в пользу ограничения деятельности.

Încep lucrările pentru construcţia liniei de mare viteză Astana – Alma Ata

news 7 Coridorul 2 face legătura între Rotterdam, Anvers, Lille, Luxemburg, Strasbourg, Basel, Nancy, Dijon, Lyon şi Ambérieu-en-Bugey.

Belarus continuă proiectul de electrificare a reţelei feroviare

photo: wikipedia.org

Belarus: Căile Ferate din Belarus testează locomotivele electrice pe tronsonul Osipovichi-Bobruysk, parte a liniei Minsk-Kiev. Serviciile cu locomotive electrice pe acest tronson de 42 km vor începe de luna viitoare. Anul acesta compania intenţionează să electrifice şi liniile Bobruysk-Zhlobin, Zhlobin-Gomel şi Molodechno-graniţa cu Lituania.

Proiectele fac parte din programul de electrificări al companiei pe perioada 20112015, care vor asigura realizarea unei axe electrificate nord-sud între Lituania, Minsk şi graniţa cu Ucraina.

Muntenegru va investi aproape 7 mil. euro în infrastructura feroviară Internaţional: Muntenegru va aloca anul acesta 6,8 milioane de euro pentru proiecte de infrastructură feroviară, a anunţat guvernul.

Nu au fost oferite însă detalii în privinţa proiectelor pentru care vor fi destinate fondurile.

Administratorul infrastructurii feroviare din Muntenegru este Zeljeznicka Infrastruktura Crne Gore.

Memorandum între Turkmenistan, Afghanistan şi Tajikistan pentru dezvoltarea feroviară Internaţional: Preşedintele turkmen Gurbanguly Berdymukhamedov, omologul său afgan Hamid Karzai şi omologul său tadjic Emomali Rahmon au semnat un memorandum de înţelegere pentru construirea liniei Turkmenistan-AfghanistanTadjikistan. „Implementarea acestui proiect ambiţios va contribui nu numai la consolidarea legăturilor de prietenie şi la cooperarea rodnică între cele trei state învecinate, ci şi la formarea unei infrastructuri de transport moderne la nivel regional şi internaţional”, se arată în comunicatul agenţiei de ştiri Turkmen Dovlet Khabarlary. „Implementarea proiectului va contribui la diversificarea coridoarelor de transport ale Turkmenistanului şi Tadjikistanului, la deschiderea unor posibilităţi de coop-

Parteneriatul cu China are nevoie doar de aprobarea guvernului pentru acordarea garanţiilor Serbia: Experţii din cadrul Companiei de Cale Ferată din Serbia vor începe demersurile pentru stabilirea elementelor privind semnarea cooperării cu China. În cadrul proiectului de modernizare a infrastructurii feroviare, compania feroviară este interesată să introducă tehnologia chineză privind sistemul de telecomunicaţii pentru fiabilitatea traficului. Tehnologia chineză ar putea fi aplicată cu succes pe reţeaua de telecomunicaţii din Serbia, iar în acest sens autorităţile itnenţionează să implementeze noile sisteme pe linia Šid – Niš şi joncţiunea din Belgrad.

Această cooperarea necesită acordul şi decizia guvernului sârb şi dacă garanţiile de la bugetul de stat vor fi furnizate anul viitor,

erare în domeniul transporturilor … utilizând potenţialul reţelei de transport şi comunicaţii din Asia Centrală şi regiunile Mării Caspice şi Mării Negre”, au declarat autorităţile de la Ashgabat.

Tăierea subsidiilor determină operatorii privaţi de transport feroviar de călători să îşi restrângă activităţile România: „În 2013, din cauza reducerii susţinerii financiare a statului şi implicit a problemelor financiare, operatorii privaţi de transport feroviar de călători din România au optat pentru restrângerea activităţii. Spre exemplu, am renunţat la operarea secţiunii Cluj Napoca-Târgul Mureş, iar în 2013, vroiam să operăm pe secţiunea Ploieşti Sud-Măneciu, linie pe care nu s-a circulat de aproape un an, acest lucru cauzând şi degradarea infrastructurii feroviare”, a declarat Constantin Oprea, director general adjunct al Transferoviar Călători, în cadrul conferinţei „Optimizarea serviciilor de transport feroviar de călători”, organizată de Club Feroviar și Asociația Industriei Feroviare din România, în perioada 20-21 martie 2013, la Sibiu.

Pe lângă aceste rute, autorităţile au optat pentru închiderea unor linii care însumează câteva sute de km fapt ce a determinat şi restrângerea ariei de operare, ne-a explicat Oprea.

Чехия: ЕС выделит около 3,8 млрд. евро на проекты транспортной инфраструктуры Чехии после 2014 года. Азербайджан: Азиатский банк развития объявил о том, что азербайджанское правительство проявляет интерес к сотрудничеству в плане развития национального железнодорожного сектора. Украина: Европейский инвестиционный банк намеревается предоставить украинской

proiectul se va putea concretiza în 2014.

Pentru stabilirea paşilor următori, în data de 20 martie directorul general al Căilor Ferate, Dragoljub Simonović, a avut o întrevedere cu o delegaţie chineză formată din reprezentanţi ai companiei Huawei technologies. „Căile Ferate din Serbia încearcă să creeze un mediu de afaceri favorabil tuturor companiilor care doresc să investească în modernizarea sistemului feroviar şi, în conformitate cu interesele noastre vom putea coopera. Suntem interesaţi de un parteneriat cu partea chineză pentru furnizarea tehnologiei privind sistemul de telecomunicaţii”, a declarat Simonović. În cadrul întrevederii, au fost discutate activităţile ce se află în curs de desfăşurare precum şi planurile de intensificare a cooperării cu Banca Exim, din China pentru finanţarea proiectelor de modernizare a sectorului feroviar.

Cu toate acestea, serviciile de transport furnizate de TFC şi preţurile competitive au determinat creşterea numărului de călători pe relaţia Bucureşti-Olteniţa, ceea ce a dus la reducerea traficului rutier. „Am reuşit să determinăm oamenii să aleagă transportul feroviar, în detrimentul transportului public efectuat pe căile rutiere, iar pe relaţia Bucureşti-Olteniţa traficul rutier a înregistrat scăderi de cca 20-30%, întrucât am reuşit să atragem pasageri care utilizau serviciile de transport rutier”, a mai preciza Oprea.

Autorităţile doresc să finanţeze din fondurile UE proiecte de amploare Cehia: UE va aloca circa 100 miliarde de coroane (3,8 mld. euro) pentru proiectele de infranstructură de transport ale Cehiei după 2014, a declarat ministrul Transporturilor, Zbynek Stanjura.

Circa 80 de miliarde de coroane (3 mld euro) vor proveni din fondurile de coeziune. Alte 20 de miliarde (773 mil euro) ar putea proveni din Mecanismul Conectarea Europei, dar această sumă nu este încă stabilită definitiv. Cea mai mare parte a fondurilor va fi direcţionată spre POS-T, ca şi în perioada bugetară anterioară.

Ministerul ar prefera ca aceste fonduri să fie alocate unui număr mai mic de proiecte, dar de anvergură mai mare, pentru a fi mai uşor să se evite erorile de pregătire.

железнодорожной компании «Укрзалізниця» кредит под государственную гарантию. В мире: Испанская железнодорожная индустрия на очень хорошем счету для получения контрактов в Турции. В мире: Инвестиции в размере 1,16 млрд. евро на осуществление проекта «Crossrail» полностью возьмет на себя государственный бюджет Великобритании.

April 2013 | www.railwaypro.com

8 news Noi investiţii pentru Coridorul 10 INTERNATIONAL: Compania feroviară slovenă Slovenske Zeleznice intenţionează să investească circa 1,4 miliarde de euro în tronsonul naţional al Coridorului 10, a declarat directorul unităţii de infrastructură a companiei, Bojan Kekec. În urma acestor investiţii, tronsonul va fi electrificat şi dublat în întregime, permiţând trenurilor să circule cu viteze de până la 160 km/oră.

De asemenea, HZ Infrastruktura (Croaţia)

BAD ar putea sprijini financiar dezvoltarea feroviară din Azerbaidjan

Crossrail va fi finanţat în întregime de stat

Azerbaidjan: Biroul din Baku al Băncii Asiatice de Dezvoltare a comunicat că guvernul din Azerbaidjan şi-a declarat interesul pentru cooperarea cu BAD pentru dezvoltarea sectorului feroviar naţional. Cooperarea ar putea fi organizată în noua perioadă strategică, arată biroul.În 2010, guvernul din Azerbaidjan a refuzat să ia un credit de la BAD pe motivul că nu avea un proiect investiţional, dar şi-a revăzut în prezent poziţia având în vedere planurile de restructurare a Căilor Ferate din Azerbaidjan.În 2010 BAD intenţiona să acorde un credit total de 500 de milioane de dolari (387 mil. euro), din care prima tranşă ar fi fost de 200 milioane de dolari (155 mil. euro).

Internaţional: Întreaga investiţie de un miliard de lire (1,16 mld. euro) pentru proiectul feroviar Crossrail va fi suportată de la bugetul de stat după ce guvernul a decis că încercările de a obţine finanţare privată riscau să prelungească proiectul dincolo de 2018.

Ucraina: Banca Europeană de Investiţii

intenţionează să îi acorde companiei feroviare ucrainene Ukrzaliznytsia un credit cu garanţie de stat pe termen maxim pentru realizarea noului tunel feroviar Beskydsky.

Chestiunea a fost discutată la o întrunire între directorul general al companiei, Serhiy Bolobolin, şi reprezentanţii BEI, BERD şi International Finance Corporation.

Spania ar putea obţine mai multe contracte în Turcia Internaţional: Industria feroviară spaniolă este foarte bine plasată pentru a obţine contracte în Turcia, arată autorităţile spaniole după ce Spania a fost invitatul de onoare la “Eurasia Rail Fair 2013”, organizat la Istanbul.“După reuniunea noastră cu ministrul <turc al Transporturilor> suntem convinşi că întreprinderile spaniole au un prezent şi un viitor extraordinar în Turcia”, a declarat Mario Garcés, subsecretar în cadrul Ministerului Dezvoltării din Spania.

Ministrul Transporturilor din Turcia, Binali Yildirim, şi-a exprimat satisfacţia autorităţilor turce în privinţa companiilor spaniole care lucrează în acest sector în Turcia, în special cu OHL, care a participat la lucrările pentru linia de mare viteză Istanbul-Ankara şi la proiectul tunelului care face legătura între partea europeană şi cea asiatică a Turciei. www.railwaypro.com | April 2013

Înfiinţarea China Railway Corporation – aprobată de autorităţile chineze Internaţional: Guvernul chinez a aprobat crearea China Railway Corporation, care va prelua atribuţiile comerciale ale fostului Minister al Căilor Ferate.

Compania va avea un capital înregistrat de 1,04 mii de miliarde de yuan (127 mld. euro), va fi deţinută 100% de stat şi va fi gestionată de guvernul central sub supravegherea Ministerului Transporturilor.

Data exactă a înfiinţării companiei nu a fost dezvăluită.

ArcelorMittal a desemnat câştigătorul care va furniza servicii de transport către Cehia şi Polonia photo: www.crossrail.co.uk

BEI ar putea acorda un nou credit pentru Ukrzaliznytsia

la 47,5 miliarde de euro. Suma include şi cheltuielile cu electrificarea, instalarea reţelei catenare, construirea staţiilor electrice etc. În 2012, compania a construit doar 2,8 km de linii ferate noi şi a dublat 117,3 km de cale ferată. În 2011, compania a dublat 186,9 km de cale ferată şi nu a construit linii noi.

intenţionează să investească 2 miliarde de euro pentru tronsonul naţional al Coridorului 10 până în 2020, pentru a-l aduce la standarde europene.

Până la finalul lui 2020, tronsonul croat al Coridorului 10 va fi modernizat pentru a permite circularea trenurilor cu viteze de până la 160 km/oră, va fi complet dublat şi va fi echipat cu tehnologie GSM-R.Unele secţiuni au fost deja modernizate, altele sunt în curs de modernizare, iar altele sunt în etapa de proiectare şi vor putea fi incluse în aplicaţiile pentru fonduri UE din 2015.

Autorităţile britanice intenţionau iniţial să contribuie doar cu 350 milioane de lire (409 mil. euro), iar în septembrie anul trecut au invitat ofertanţii să aplice pentru o garanţie de stat pentru a facilita asigurarea finanţării pentru proiect, dar aceasta nu a fost de ajuns pentru a garanta finalizarea proiectului la timp.Crossrail, care va străbate Londra de la est la vest, ar trebui să fie inaugurat, potrivit planurilor, spre finalul lui 2018.Departamentul Transporturilor din Marea Britanie speră să încheie contractul de livrare a trenurilor pentru Crossrail în 2014, iar trenurile să fie livrate şi testate din 2017.

RZD va construi 650 km de linii feroviare noi Rusia: RZD intenţionează să construiască 650 km de linii ferate noi până în 2020, arată „Izvestiya”. Investiţiile necesare pentru acest proiect se ridică В мире: Компания «Словенске Железнице» намеревается инвестировать около 1,4 млрд. евро в «HZ Infrastruktura» и выделить 2 млрд. евро на реабилитацию Коридора № 10. Россия: ОАО «РЖД» построить 650 километров новых железнодорожных линий до 2020 года. В мире: Китайское правительство одобрило создание корпорации «China Railway Corporation», которая возьмет

Internaţional: Operatorul feroviar internaţional AWT a fost desemnat câştigătorul contractului pentru transportul de minereu de fier din Bosnia Herţegovina către fabricile ArcelorMittal din Europa Centrală, din Cehia şi Polonia.

Oţelul urmează să fie transportat din această lună estimările volumului fiind de cca 600 tone.

Minereul de fier provine din mina Omarska, operată de ArcelorMittal Prijedor (Bosnia), care produce cca 2 mil tone de minereu, întreg volumul fiind utilizat de Grupul Mittal.

Destinaţiile pentru minereul transportat sunt fabricile ArcelorMittal din Ostrava (Cehia) şi din Cracovia şi Dąbrowa (Polonia). Operatorul AWT se va ocupa şi de securizarea mărfurilor pe întreaga rută, din Bosnia, prin Croaţia, Ungaria şi Slovacia, către Cehia şi Polonia şi de asemenea compania va furniza serviciile tehnice şi echipamentele operaţionale, inclusiv vagoanele necesare transportului de marfă.

Grupul AWT furnizează servicii de transport feroviar în toată Europa, clienţii fiind marile companii industriale din Europa Centrală şi de Est. на себя коммерческие функции бывшего Министерства железных дорог. В мире: Оператор AWT был объявлен победителем контракта на транспорт железной руды из Боснии и Герцеговины на заводы «Арселор Миттал» в Чехию и Польшу. Украина: Кабинет министров Украины уделит внимание модернизации высокоскоростных соединений и созданию новых путей сообщения.

10 news

Russia: RZD is interested in attracting

a foreign investor to finance the development of “Finland” rail station in Sankt Petersburg, consultancy company TransTerminal Proekt that deals with this project said. The total cost is priced at RUB 15 Billion (EUR 370 Million).

Discussions with Finnish companies have already been launched and Scandinavian countries are expected to generate high interest in the project. Official negotiations will be initiated soon. The rail station was built in 1870 and has traffic of 12 million passengers per year.

ZSSK Cargo and PKP Cargo merger not on cards yet International: The merger of the Slovak state-owned railway company ZSSK Cargo with its bigger Polish counterpart PKP Cargo is not on cards at the moment, wrote a spokesperson of PKP Cargo. He said that unless Cargo Slovakia reduces its debt and restructures the company PKP Cargo will consider the acquisition as too problematic. ZSSK Cargo’s current debt is EUR 600 Million.

New railway law will drive private sector participation Nigeria: Minister of Transport, Senator

Idris Umar, said that a new bill seeking participation of the private sector in the railway operation is underway which according to him, will drive activity in the sector. Senator Umar who made this known while speaking at an event in Lagos, recently, said that his ministry has proposed a review of the Nigeria Railway Corporation(NRC) Act, and the draft copy of the new bill will soon be submitted to the Federal Executive Council, FEC. The Nigeria Railway Corporation has welcomed the move. The Assistant Director, Public Relations, Mr. David Ndanusa, said the new law if passed will open up new frontiers of opportunity for the railway in Nigeria.

SBB Cargo to ensure transit traffic for DB Schenker International: SBB Cargo, the freight transport division of Swiss company SBB, will take over the services provided so far by BLS Cargo for DB Schenker for freight traffic through Switzerland. The negotiations between DB Schenker and BLS Cargo have failed because SBB Cargo has submitted a more attractive offer, said BLS Cargo director, Dirk Stahl. BLS Cargo believes that this restructuring of activities will allow it to improve its profitability which has been strongly hit by the nonprofitable exploitation of cross-border www.railwaypro.com | April 2013

High-speed line to connect the cities of Konya, Karaman and Mersin turkey: A proposed rail link connecting the Anatolian cities of Konya, Karaman and Mersin will be key to the country’s 2023 plans of boosting annual exports to USD 500 Billion and becoming a top 10 economy, Economy Minister Zafer Çağlayan said. The link would be part of a growing trans-national rail network that would help facilitate Turkey’s trade goals over the next decade. Last month the government took another notable step in facilitating trade with the opening of a RussiaSamsun ferry service, which Ankara says will transport 200,000 tonnes of freight annually between Eastern Europe, Turkey and the Mid-

traffic due to low tariffs, the increase of the infrastructure access charges and of the unfavourable franc-euro exchange rate.

RZD 2020 development programme includes private investments for the first time Russia: RZD included RUB 156-406 Billion (EUR 3.8-10 Billion) of private investment in the General Scheme of Railways Development in 2013-2020, “Vedomosti” newspaper writes, quoted by rzd-partner.com. The development plan has already been submitted to the Russian Government, but the projects, into which businessmen could invest, have not been specified. Private investment is envisaged only in the conservative and innovative scenarios of development. In the first case, it is to make 2.2% of the total sum needed by the monopoly, and in the second case – 3.5%. The General Scheme developed by RZD envisages investing RUB 2-5.2 Trillion in the infrastructure.

The largest projects are the expansion of the Baikal-Amur Mainline (EUR 4.4 Billion) and the Trans-Siberian Mainline (EUR 18.8 Billion) and the development of the Moscow Transport Hub (up to RUB

Турция: Министр экономики Турции Зафер Чаглаян заявил, что не существует такого предложенного проекта, который бы касался строительства высокоскоростной линии, соединяющей города Конья, Караман и Мерсин. Проект является приоритетным в рамках Стратегии 2023. Россия: Компания РЖД заинтересована привлечь инвестора для финансирования развития «Финского вокзала» в Санкт Петербурге. Об этом заявила консалтинговая компания «ТрансТерминал Проект», занимающаяся данным проектом. В мире: Слияние словацкой компании железнодорожных грузовых перевозок «ZSSK Cargo» и аналогичной польской компании «PKP Cargo» в настоящий момент не является актуальным. Об этом заявил официальный представитель

dle East. “In the last 10 years Turkey’s exports have risen from USD 36 Billion to USD 152 Billion today,” he said, adding that the government wants exports to grow to USD 500 Billion annually by 2023.

photo: TCDD

Foreign investors needed for the development of Sankt Petersburg rail station

1 Trillion).

The company had not included private investments in its General Scheme before.

The previous version of the General Scheme developed by RZD envisaged only public investment. Also, RZD was going to loan RUB 400 Billion (EUR 9.7 Billion) for the period to 2020.

Earlier state companies could not attract private investment because of the lack of the law about public-private partnership.

The law is now being discussed by the State Duma, but is has not been adopted yet.

NISz discusses the installation of GSM-R with three bidders Hungary: The National Infocommunications Service Company (NISz) will start talks with three of four bidders in a tender to build a “Global System for Mobile Communications – Railway” (GSM-R) system. NISz said it is starting talks with a consortium of Kapsch Carrier Com and MVM Ovit, a consortium of SELEX Electronik and Huawei Technologies, and with Nokia Siemens Networks. ZTE Hungary, which also bade, did not meet the requirements, NISz added. NISz puts the project’s cost

компании «PKP Cargo». Нигерия: Министр транспорта, сенатор Идрис Умар, уточнил, что на данный момент рассматривается новый законопроект, который касается вовлечения частного сектора в деятельность железнодорожного транспорта, а это, по мнению Умара, может способствовать восстановлению данного направления. Ангола: Африканское государство объявило о том, что оно планирует вновь открыть - после 40 лет перерыва - железную дорогу, которая в прошлом использовалась для перевозки меди в порт Лобито, расположенный у Атлантического океана. В мире: «SBB Cargo», подразделение грузовых перевозок швейцарской компании «SBB», возьмет на себя услуги грузовых перевозок для «DB Schenker» на территории Швейцарии, которыми до сих пор занималась компания «BLS Cargo».

news 11 at HUF 22.6 Billion (EUR 75 Million).

European Union funding will cover 85% of the total.

Peru to invest EUR 13 Billion in infrastructure Peru: The government has initiated an ambitious plan for expanding the infrastructure in order to preserve the economic dynamism of the past ten years. The objective of Peruvian authorities is to build and improve all types of infrastructure by 2016, following investments of around EUR 13 Billion.

The improvement of the transport infrastructure will aim at transforming the country into the logistics hub of Latin America in transports through the Pacific and Asia. The improvement of the road and railway network will also permit a better exploitation of the country’s agricultural potential. An important project is also the commissioning of the second line of Lima Metro since the public transport network in the city is obsolete and inefficient. This project, co-financed by the state, will require an investment of EUR 4 Billion. One of the demands to bid for the concession of this project is that the strategic partner would have a patrimony of at least USD 500 Million (EUR 387 Million) and a 10-year experience in similar projects.

RZD sale, approved by State Property Management Agency russia: The privatization plan for Russian Railways, has been approved, The Moscow Times writes quoting a press release issued by the State Property Management Agency. “The roadmap for Russian Railways’ privatization, which envisages a private and public placement of the company’s shares in 2014-16 and the government’s retention of qualified control, has been fully approved,” the agency said.

The privatization scheme involves the sale of 5% through a share offering in favour of the National Wealth Fund and the Pension Fund at the first stage. In October 2012, the

of Zambia in August, Luis Lopes Teixeira, technical director of Caminho de Ferro de Benguela, said.

Cargo will be transported along the refurbished 1,344km line linking Lobito with Luau on the Zambian border. Once a branch line inside Zambia is completed in December, Lobito will be able to compete with ports in East Africa for copper exports from Zambia and Democratic Republic of Congo, which together account for about 7.4% of world production of the metal, according to the US Geological Service.

Copper is the biggest export of both nations. The route will offer shorter access to European and American markets via the

Angola to restore copper railway after 40-year gap

Россия: РЖД заложила в генеральную схему развития железных дорог частные инвестиции в размере 156-406 миллиардов рублей (3,8 млрд. евро - 10 млрд. евро) в течение 20132020 годов. Об этом пишет газета «Ведомости», которую цитирует rzd-partner.com. Венгрия: Венгерская Национальная компания по предоставлению информационнокоммуникационных услуг (NISz) в прошлом месяце объявила о том, что приступит к переговорам с тремя из четырех участников тендера на осуществление системы GSM-R для венгерской железнодорожной сети.

Перу: Правительство в Лиме инициировало смелый план расширения инфраструктуры для поддержания динамичности экономки, которая наблюдалась за последние десять лет. Цель перуанских властей заключается

photo: www.angola-today.com

Angola: The African state plans to restart a railway used to bring copper metal to the Atlantic Ocean port of Lobito from some of the world’s richest copper fields, after a fourdecade halt due to a civil war, bdlive.co.za informs quoting Bloomberg. The line from the port of Lobito will reach the border

в строительстве и улучшении всех типов инфраструктуры до 2016 года, в результате инвестиций в объеме около 13 миллиардов евро. Россия: План приватизации Российских железных дорог был утвержден. Об этом пишет газета «The Moscow Times», ссылаясь на прессрелиз в адрес Агентства по управлению государственным имуществом. В мире: Национальные железнодорожные компании России, Белоруссии и Казахстана получат дополнительные доходы от использования инфраструктуры и дивиденды от акций, которыми они владеют в Совместной логистической компании (UTLC). В мире: Комитет ТРАН Европейского парламента назначил докладчиков, которые будут вести дебаты по всем аспектам, входящим в IV Железнодорожный пакет. Все шесть докладчиков являются членами Европейского парламента.

Deputy Minister of Transport announced that the sale of RZD would take place through the initial public offering launched by the end of 2013 and the Minister of Development said the government was planning to implement a pilot project for the sale of 5%. At the same time, the press announced that 25% in the RZD shares could be sold by the end of 2013 at a cost of RUB 260 Billion (USD 7.38 Billion). But the 25% stake would be worth RUB 700 Billion (USD 22 Billion) wrote Vedomosti in the summer of 2012 quoting the Minister of Finances.

The privatization of the railways is part of Russia’s privatization plan which includes several important national companies.

Atlantic, and restore Angola’s part of an 84year-old transcontinental rail network that transports some Congolese and Zambian copper, cobalt, manganese and zinc east to Beira in Mozambique and Dar es Salaam in Tanzania.

CFR SA Board presented its management plan to the World Bank Romania: CFR SA Board met, in April, the delegates of the World Bank. On the occasion, CFR SA’s CEO Dimitris Sophocleous presented to the officials of the World Bank the key points of the company’s positive transformation strategy, according to the management plan and the administration plan. In April, CFR SA also initiates the procedure of recruiting the new management and continues the implementation of the commitments to the international financial institutions. CFR SA will develop this collaboration procedure with at least three independent companies specialized in recruiting human resources in order to select the staff for the five positions of Chief Officer. In parallel, the procedure for selecting the candidates for filling in the seven vacant director positions will be also carried out by an internal commission of the company. The Board of CFR SA said that they saught to increase the turnover by improving the business relationships with the current customers and by identifying new potential areas to increase incomes.

Meanwhile, the company has initiated discussions with the suppliers in order to reduce the price of electric energy.

Baku-Tbilisi-Kars commissioned in 2014 International: The Baku-Tbilisi-Kars railway will be fully commissioned in 2014, Azerbaijani Deputy Transport Minister Musa Panahov declared. “Currently, Georgia and Turkey are working on the development of the project that will be completed next year”, declared Panahov.

Creation of a new rail link envisages the construction, rehabilitation and reconstruction of the Marabda-Akhalkalaki April 2013 | www.railwaypro.com

12 news

International: The European Parlia-

ment’s Committee on Transport and Tourism officially appointed the rapporteurs who will be leading the discussions on all aspects of the Fourth Railway Package.

MEP Said el Khadraoui will be the rapporteur on the proposal amending directive 2012/34 (also known as the Recast of the

railway section, except the station, as well as the construction work from Akhalkalaki to the Turkish border (Kartsakhi). The reconstruction of the Marabda-Akhalkalaki section includes work in three phases: section -Marabda Tetritskaro - 29.2 km, section of Tetritskaro-Tsalka - 49.7 km and Tsalka-Akhalkalaki-- 74.1 km. The project also includes the construction of a 105km line in Georgia for which Azerbaijan has allocated a credit of USD 775 Million.

High-speed transport records growth Ukraine: Ukrainian Railway HighSpeed Company has carried one million passengers since the launch of the Intercity+ trains produced by Hyundai Rotem Company (May 2012). “The loading of Intercity+ trains in March 2013 had reached 50%, while in 2012 it was about 48%. Thanks to the introduction of the flexible tariff system in the first class trains, passengers are more actively buying tickets 45 days before travel”, said Director of Ukrainian Railway High-Speed Company Leonid Loboiko. Ukrainian Railway HighSpeed Company is a SPV of Ukrzaliznytsia charged with organizing high-speed mobility in Ukraine. The first journey on the Kyiv-Lviv route took place on May 25, 2012. Today the company operates 12 interregional dual system high-speed electric trains: ten electric trains made by Hyundai Rotem and two electric trains made by Skoda Vagonka.

Another section of Corridor X will be modernised until 2014 Croatia: The state-owned railway infrastructure operator HZ Infrastruktura said that the EUR 40 Million upgrade of the Okucani-Novska rail track will be completed by the end of 2014. The contract on the rehabilitation of the line also involves signalling and communications works for around 20 km of double line on the section Okučani – Novska, in the stations Okučani and Halt Rajić of Corridor X. The contract was won by Bombardier Transportation (in November 2012) who will implement the Interflo 250 ERTMS/ETCS Level 1, a system that will permit trains to run at speeds of 160 km/h. The contract on the implementation of the signalling system is worth EUR 8.56 Million. www.railwaypro.com | April 2013

New funds for the EU neighbourhood policy

First Railway Package), MEP Mathieu Grosch will be the rapporteur on the revision of regulation 1370/2007 on Public Service Obligations, MEP Roberts Zile will be the rapporteur on the revised regulation establishing the European Rail Agency, MEP Michael Cramer will be rapporteur on the revised directive on Safety, MEP Izaskun Bilbao will the rapporteur on the revised Interoperability directive and MEP Jaromir Kohlicek will be responsible for issue of the repeal of regulation 1192/69.

International: The European Commission has decided to allocate EUR 200 Million to the Neighbourhood Investment Facility for transport and energy projects. With these funds and with loans from EU development banks more competitive financing structures could be ensured for complex projects in the eastern and southern neighbourhood countries. The projects for which funds will be allocated will ensure the interconnection of the energy and transport infrastructure between the EU and neighbouring countries and among neighbouring countries themselves. Funds will be also allocated to projects concerning the climate change, economic development and small undertakings. “Since its launch in 2008, the Neighbourhood Investment Facility has proven to be a vital tool for EU cooperation in the Neighbourhood region. It helps our partners to make a difference in the areas where it is needed most, like energy, transport, the environment or the social sector.”, said Štefan Füle, Commissioner for Enlargement and European Neighbourhood Policy.

Creation of UTLC will attract more cargo International: The national railway companies in Russia, Belarus and Kazakhstan will receive additional revenues from the use of the infrastructure and dividends from their shares in the UTLC (Unified Transport and Logistics Company). Shareholders will manage the company on a parity basis, therefore UTLC will receive full support in the spheres of customs and tariff policy. Also, it will stimulate implementation of universal standards of transport and logistics services, transportation technologies, and the payment system in the CES. “All this will increase the attractiveness of services offered to cargo owners and strengthen the position of Russian Railways holding company,” said Vadim Morozov, First Vice President of RZD.

Vietnamese rail project needs over USD 2 Billion

photo: www.farrail.net

TRAN Committee appointed the rapporteurs in charge of the IV Railway Package

Румыния: Руководство «ЧФР СА» уже провело встречу с делегацией Всемирного банка. Генеральный директор компании «ЧФР СА» Димитрис Софоклеус представил официальным лицам Всемирного банка ключевые составляющие стратегии положительного преобразования компании, согласно плану управления и плану администрирования. В мире: Линия Баку - Тбилиси Карс (БTK) будет полностью сдана в эксплуатацию в 2014 году. Об этом заявил Министр транспорта Азербайджана, Муса Панахов. В настоящее время Грузия и Турция все еще работают над осуществлением проекта, а в прошлом году линия будет завершена в полном объеме. Украина: Железнодорожный оператор высокоскоростного транспорта Украины (Ukrainian Railway High-Speed Company) перевозил 1 миллион пассажиров

International: The investments necessary for the railway project in Vietnam will amount at over USD 2 Billion (EUR 1.5 Billion), declared RZD President Vladimir Yakunin. However, these estimates are even harder to achieve for the time being as the project has not yet been made. In March, RZD, Vietnam Railways and An Vien Company signed a memorandum of intent on cooperation for the design and construction of railway infrastructure in Vietnam which, a source says will include the construction of a 180km long railway. с момента сдачи в эксплуатацию поездов Интерсити+, поставленных корейской компанией «Hyundai Rotem» (май 2012). Хорватия: Администратор железнодорожной инфраструктуры Хорватии «HZ Infrastruktura» оъявил о том, что для модернизации железнодорожного отсека Окукани Новуска будет выделено 40 млн. евро В мире: Инвестиции, необходимые для осуществления железнодорожного проекта во Вьетнаме составят более 2-х миллиардов долларов (1,5 млрд. евро). Об этом заявил президент ОАО «РЖД», Владимир Якунин В мире: Европейская комиссия приняла решение выделить 200 миллионов евро в рамках «Инвестиционного инструмента для соседства» на осуществление проектов транспортного и энергетического направления.

14 news

romÂnia: Începând cu luna aprilie, Bucureştiul se alătură capitalelor lumii unde poţi să foloseşti telefonul mobil pentru plata călătoriilor. Clienţii Orange şi Vodafone pot plăti o călătorie cu metroul prin transmiterea unui SMS la numărul scurt 1700, primind confirmarea plăţii imediat, tot prin SMS. De asemenea, ei pot opta şi pentru cumpărarea a 2 sau 10 călătorii, trimiţând textul 2C sau 10C la numărul scurt: 1700. Preţul unei călătorii este de 0,50 euro, pentru 2 călătorii este de 0,90 euro, iar 10 călătorii costă 3,25 euro, tarifele fiind exprimate fără TVA.Accesul în staţie se va face prin apelarea gratuită a numărului 1700 şi apropierea receptorului telefonului de validatoarele special instalate în staţiile de metrou, în zona de acces peron. Telefonul va emite un semnal sonor care va fi interpretat de validator, stabilind în timp real dacă în contul clientului există călătorii valide şi permiţând accesul către peron. Acest nou sistem de acces în staţiile de metrou a fost testat anul trecut şi a fost considerat fiabil după

Transmashholding va furniza trenuri de metrou pentru Baku

photo: tmholding.ru

Azerbaijan: Metroul din Baku va achiziţiona trenuri de la producătorul rus Transmashholding, decizie adoptată în urma seriilor de teste efectuate în luna ianuarie cu cinci vagoane noi.

Trenurile vor fi echipate cu sistem de aer condiţionat, atât în cabină cât şi în toate vagoanele.

Noile vehicule vor fi puse în circulaţie pe linia dintre staţiile Avtovokzal - Memar Ajami 2, care vor fi date în folosinţă anul viitor. În prezent, reţeaua de metrou din Baku are 34,6 km şi sunt în curs de realizare două noi linii. Strategia de dezvoltare a sistemului de transport subteran prevede construirea liniilor care în total vor însuma 119 km şi peste 76 de staţii. Metroul îşi desfăşoară activitatea din 1967 şi deţine 23 de staţii, strategia de dezvoltare pentru următoarele două decade fiind adoptată lunile trecute.

Moscova are deja 7 noduri de transport intermodale Bulgaria: Directoratul Gărilor, subsidiară a RZD, a prezentat primele şapte noduri de transport intermodale, construite la Moscova pentru facilitarea transferului între mijloacele de transport şi oferirea de locuri de parcare. Proiectul, realizat în urma unui acord de cooperare încheiat în noiembrie 2011 între RZD şi autorităţile moscovite, prevede construirea www.railwaypro.com | April 2013

procesarea a peste 10.000 de validări în cele 7 staţii pilot. Astfel, Metrorex a decis să vină în sprijinul călătorilor şi să extindă experimentul la nivelul întregii reţele de transport.

Serviciul de achiziţionare a titlurilor de călătorie folosind telefonul mobil se bazează pe tehnologia Data-Over-Voice, serviciu unic în lume, iar Metrorex este singurul beneficiar al acestei tehnologii. Utilizând canalul de voce al telefonului mobil al clientului, Data-Over-Voice, asigură transferul mesajelor de tranzacţie online, extrem de sigur, eficient, wireless între punctul de vânzare (Terminal 2pay) şi Centrul de Procesare 2pay pentru aprobări de plată sau alte tranzacţii.

photo: Club Feroviar

Metrorex introduce plata călătoriilor cu telefonul mobil

a 57 de noduri de transport în capitala rusă.Primele şapte noduri de transport au fost realizate la staţiile Domodedovo (două la număr), Tsaritsyno, Yasenevo, Dmitry Donskoy Boulevard, Lianozovo şi Bibirevo.

Lucrările sunt realizate cu fonduri de la investitori. Peste 500 de milioane de ruble (12,5 mil. euro) au fost astfel atrase în 2012, iar în 2013 planurile prevăd strângerea unor fonduri de până la 5 miliarde ruble (125 mil. euro).

Sofia va lansa în curând o nouă licitaţie pentru prelungirea reţelei de metrou Bulgaria: Primăria Sofiei va iniţia o licitaţie mai pentru extinderea spre sud a reţelei de metrou a oraşului.

Proiectarea prelungirii este în curs de realizare şi va fi terminată în două săptămâni, arată portalul www.capital.bg, citându-l pe Stoyan Bratoev, directorul executiv al Metropoliten.

Румыния: Начиная с апреля месяца, Бухарест тоже войдет в число мировых столиц, где можно использовать мобильный телефон для оплаты проезда. Азербайджан: Бакинский метрополитен приобретет подвижной состав у российского производителя «Трансмашхолдинг». Такое решение было принято в результате целого ряда испытаний пяти новых вагонов, проведенных в январе месяце. Россия: Директорат вокзалов (дочерняя компания РЖД) представил первые семь интермодальных транспортных узлов, построенных в Москве. Болгария: Мэрия Софии объявит тендер на расширение

Extensia va avea 1,2 km şi o staţie.

Proiectul va trebui să fie finalizat până în 2015 şi va beneficia de fonduri europene.

Primele tramvaie sosesc în Al Sufouh în decembrie 2013 Internaţional: Informaţia a fost confirmată de către Mattar Al Tayer, preşedintele şi directorul executiv al Autorităţii de Transport din Dubai (RTA) aflat într-o vizită de lucru. Astfel, primul tramvai Alstom Citadis 402 va ajunge în Emirate în decembrie anul acesta, scrie menarailnews.com.

Al Tayer a fost însoţit în vizita de lucru de către Adnan Al Hammadi, directorul executiv al Agenţiei de Transport Feroviar din cadrul RTA, care a întărit informaţia potrivit căreia proiectul este în grafic şi va fi finalizat până în 2014, aşa cum fusese anterior anunţat. În prezent, proeictul este gata în proporţie de 52%.

Al Tayer a precizat pentru WAM, agenţia de ştiri din Emiratele Arabe Unite, că producţia tramvaiului în Franţa este gata în proporţie de 30%.

Letonia: oraşul Daugavpils achiziţionează 12 tramvaie Internaţional: Compania de transport din Daugavpils (sud-estul Letoniei), Belkomunmas şi Agmen Consulting Bureau au semnat un contract în valoare de 4,6 mil (6,5 mil euro) pentru furnizarea a 12 tramvaie cu patru şi cu şase osii. Contractul prevede şi instruirea angajaţilor companiei de transport precum şi furnizarea serviciilor de mentenanţă. „Noile tramvaie vor fi testate din luna iulie, urmând ca în luna august acestea să fie puse în circulaţie, dacă testele vor fi în regulă”, a declarat Sabine Snepste, coordonatorul proiectului.

Proiectul privind achiziţia tramvaielor este inclus în cel privind reabilitarea infrastructurii şi este co-finanţat prin Fondul European pentru Dezvoltare

метрополитенной сети города на юг. В мире: Первые трамваи поступят в город Аль Суфух, Дубай, в декабре. Об этом заявил исполнительный директор Транспортного Управления Дубая (RTA). В мире: В компанию CAF поступил заказ на легкие транспортные средства с низкой платформой Урбос 3, после подписания договора с фирмой «Фрайбург Транспорт» (VAG) на 12 транспортных средств. В мире: Транспортная компания «Даугавпилс» (на юго-востоке Латвии) и Agmen Consulting Bureau подписали договор на сумму 4,6 млн. (6,5 млн.евро) на поставку 12 трамваев.

news 15

photo: baltic-course.com

Regională, 83,11% din costuri fiind acoperite de fondurile europene, restul de 16,89%, provenind din fonduri private.

Moscova va relua licitaţia pentru internet gratuit în reţeaua de metrou Rusia: Autorităţile moscovite vor lansa o nouă licitaţie pentru oferirea de acces gratuit la internet în reţeaua de metrou din Moscova.

Autorităţile doresc ca până la finalul lui 2013 să poată fi iniţiat serviciul de acces gratuit la internet în metrou.

Licitaţia anterioară pentru acest serviciu a fost anulată din lipsă de oferte, deoarece companiile mari de telecomunicaţii din Moscova au estimat termenii licitaţiei drept neprofitabili.

CAF va livra material rulant la Freiburg Internaţional: CAF a primit o

Chişinău ar putea realiza un studiu de fezabilitate pentru reintroducerea tramvaielor Moldova: : „Bugetul pe 2013 cuprinde alocarea unei sume de bani pentru realizarea unui studiu de fezabilitate în vederea construirii de linii de tramvai în Chişinău. Oraşul a avut în trecut tramvaie însă din păcate s-a renunţat la acest mijloc de transport, de care am avea nevoie. Aproximativ 824 mii de locuitori, dintr-un milion de locuitori cât are în total Chişinăul, circulă cu transportul public”, a precizat Adrian Boldurescu, Director, Direcţia Generală Transport Public – Primăria Chişinău, cu ocazia participării la Forumul pentru Mobilitate Durabilă şi Dezvoltare Urbană”, organizat de către Club Metropolitan şi Asociaţia pentru Mobilitate Metropolitană (AMM) în perio-

comandă pentru vehicule uşoare cu podea joasă Urbos 3 după semnarea unui contract cu Freiburg Transport (VAG) pentru 12 vehicule cu ecartament metric destinate extinderii reţelei uşoare a oraşului.

Vehiculele vor avea 43 de metri lungime şi Республика Молдова: Бюджет на 2013 год включает выделение определенной суммы денег на составление техникоэкономического обоснования строительства трамвайной линии в Кишиневе. Россия: Московские

ada 20 – 21 martie, la Sibiu.Boldurescu a vorbit despre problemele de organizare cu care se confruntă direcţia sa şi a oferit câteva detalii despre investiţiile pe care Primăria Chişinău le va face în vederea optimizării transportului public oferit celor un milion de locuitori. „Primăria Chişinău a demarat proiecte importante, cu sprijinul BERD am achiziţionat 120 de autobuze noi, iar prin colaborarea cu o companie din Belarus vom asambla zece troleibuze noi. În perioada 2013 – 2014 dorim să includem autobuze în transportul public pentru a exclude microbuzele care sunt o mare problemă în oraşe. Străzile din Chişinău sunt foarte aglomerate, oficial circulă zilnic 200 de mii de autovehicule dar datele neoficiale arată un număr de peste 400 mii autovehicule.” a punctat Adrian Boldurescu.

o capacitate de 250 de pasageri, cu 82 de locuri pe scaune.

Primele şase vehicule vor fi livrate în 2015, iar restul vor fi date în folosinţă în 2017. Preţul achiziţiei nu a fost dezvăluit, dar potrivit VAG se situează sub 40 de milioane de euro. власти объявят новый тендер на предоставление бесплатного доступа к интернету в московском метрополитене. Румыния: В период 2013-2014 гг. компания «Метрорекс» намеревается запустить процедуры приобретения 63 новых поездов метро.

April 2013 | www.railwaypro.com

16 Policies & Strategies

Parlamentul respinge bugetul UE şi cere mai multă flexibilitate şi eficienţă [ de Pamela Luică ]

Bugetul european pentru perioada 2014-2020 a stârnit controverse intense ceea ce a dus la un eşec privind adoptarea acestuia. Parlamentul, Consiliul şi Comisia trebuie să ajungă la un acord pentru ca bugetul să fie executat de la începutul lui 2014. Dacă acordul nu va exista, se vor aplica cifrele din 2013.

Î

n data de 13 martie 2013, Parlamentul European a respins propunerea de buget multianual al UE, rezultată în urma negocierilor din 7 şi 8 februarie 2013, membrii PE insistând asupra faptului că trebuie o mai mare flexibilitate şi eficienţă în cadrul bugetului. Rezoluţia, elaborată de Partidului Popular European (PPE), Socialiştilor şi Democraţilor (S&D), Alianţei Liberalilor şi Democraţilor (ALDE), Verzilor şi al Stângii Europene Unite/Stângii Verzi Nordice (GUE/NGL), a fost adoptată cu 506 voturi „pentru”, 161 „împotrivă” şi 23 de „abţineri”.

Rezoluţia subliniază problema tot mai mare a încălcării obligaţiilor de plată, ce determină neplata facturilor şi punerea în pericol a programelor UE. anul trecut, încălcarea obligaţiilor de plată a dus la deficitul fondurilor pentru mai multe programe UE, precum Erasmus, Programul cadru de Cercetare şi Fondul Social. În acest sens, Parlamentul solicită clarificarea situaţiei facturilor neplătite din 2012, înainte de a încheia negocierile pentru CFM şi de asemenea cere o poziţie politică din partea consiliului care să asigure că toate facturile scadente din 2013 să fie plătite plătite tot în acest an pentru evitarea rostogolirii deficitului în noul cadru financiar. Conform instituţiei, „din punct de vedere legal, UE

nu poate să aibă un deficit”.

Rezoluţia oferă negociatorilor Parlamentului un mandat puternic pentru a furniza asigurarea că CFM este destul de flexibil pentru a permite utilizarea optimă a fondurilor disponibile. De asemenea, PE solicită revizuirea cheltuielilor CFM pentru a oferi noului Parlament ales şi Comisiei oportunitatea de a influenţa bugetele pe care le vor dobândi de la legislatorii actuali. În plus, Parlamentul vrea un sistem de resurse proprii pentru finanţarea bugetului UE şi subliniază faptul că toate cheltuielile UE trebuie să treacă prin buget.

Astfel, PE „exprimă în mod insistent disponibilitatea de a iniția veritabile negocieri cu Consiliul pe marginea tuturor dispozițiilor Regulamentului CFM și a Acordului interinstituțional, astfel încât Uniunea să dispună, în viitor, de un buget modern, orientat spre viitor, flexibil și transparent, capabil să genereze creștere economică, să creeze locuri de muncă și să elimine decalajul dintre angajamentele politice și mijloacele bugetare ale Uniunii Europene” se arată pe site-ul oficial al instituţiei.

PE este de părere că CFM ar trebui să asigure implementarea cu succes a strategiei Europa 2020 şi să doteze UE cu mjiloacele necesare care să-i permită să se redreseze în

urma crizei. De asemenea, cadrul financiar multianual aferent perioadei 2014-2020 trebuie să răspundă necesităţii de creştere substanţială a investiţiilor destinate inovării, cercetării şi dezvoltării, infrastructurii, îndeplinirii obiectivelor UE privind combaterea schimbării climatice. În luna februarie, liderii europeni au ajuns la un acord privind bugetul pentru următorii 7 ani, conform căruia cifra totală a cheltuielilor pentru UE28 (în contextul în care Croaţia va fi membru UE din 1 iulie 2013) fiind de 959.988 mil euro în credite de angajament (reprezentând 1% din Venitul Naţional Brut) şi de 908.400 mil euro în credite de plată (9,98% din Venitul naţional Brut al UE). În ce priveşte fondurile pentru Conectarea Europei, acestea au fost semnificativ reduse, atribuind 23 mld euro pentru proiectele de infrastructură de transport.

Cu o reducere de o treime din 32 mld euro prevăzute iniţial, se pare că transportul nu este considerat un sector prioritar în noul exerciţiu bugetar.

Pentru adoptarea instrumentelor legislative privind implementarea diferitelor programe din cadrul CFM a rămas puţin timp şi numai încheierea promptă a negocierilor interinstituționale între Parlament, Consiliu şi Comisie ar putea permite ca bugetul să fie executat de la începutul următorului CFM, respectiv 1 ianuarie 2014. Parlamentul negociază bazele legale pentru difertitele programe UE însă pentru acest lucru, PE şi Consiliul vor hotărî baza deciziilor comune.

Dacă nu există niciun acord până la începutul lui 2014, se vor aplica cifrele CFM din 2013, însă vor fi ajustate cu rata inflaţiei.

Парламент отклоняет бюджет ЕС и требует больше гибкости и эффективности

Source: Franc Žepič, Secretary Ministry of Infrastructure and Spatial Planning, Ljubljana

www.railwaypro.com | April 2013

Европейский бюджет на период с 2014 г. по 2020 г. вызвал интенсивные противоречия, а это привело к провалу его принятия. Парламент, Совет и Комиссия должны прийти к согласию для того, чтобы бюджет начал выполняться с 2014 года. Если такого согласия не будет, тогда будут применяться значения уровня 2013 года.

18 Market development

România: noua strategie de reindustrializare vizează privatizarea companiilor de stat

[ de Pamela Luică ]

La începutul lunii aprilie, Ministerul Economiei a anunţat că vor fi demarate discuţii pentru a stabili opţiunile tuturor segmentelor industriale pentru ca, până la finalul anului 2013, autorităţile să elaboreze strategia de reindustrializare a României.

D

eşi din 2010 reprezentanţii guver- lor industriale din România. Strategia de „Lucrăm la un text care să promoveze nului anunţau lansarea în dezbat- Reindustrializare a României va fi finalizată parcurile industriale, a căror caracterisere publică a documentului priv- până la sfârşitul acestui an, urmând să fie tici, facilităţi pe care le reprezintă la nivelul ind reindustrializarea României (strategie asumată de Guvern”, a declarat ministrul poziţionării, infrastructurii vor fi publicate ce a fost realizată de Grupul de Economie Economiei, Varujan Vosganian, în cadrul pe site-ul oficial al ministerului”.

Aplicată -GEA, împreună cu Asociaţia unei conferinţe.

România are 50 de parcuri industripentru Studii şi Prognoze EconomicoÎn acest sens, direcţiile care stau la ale, multe din ele fiind într-o „situaţie Sociale), în acest an, autorităţile anunţă baza industrializării vizează reducerea performantă”, iar altele sunt în curs de forelaborarea altei strategii ce are acelaşi influenţei statului în economie şi lansa- mare, iar din cele 40 de clustere, 13 sunt scop. În România, perioada 2010-2013 rea privatizărilor. „Principalele direcţii funcţionale, iar restul îşi aşteaptă partenera fost dominată, în plan politic, de multe pentru reindustrializare sunt privatiza- ii. Cu toate acestea, din cele 23 de mari schimbări de miniştri, inclusiv guvern, ceea rea şi retragerea statului din economie, domenii industriale, 17 se găsesc într-o ce a determinat ca autorităţile să renunţe la cu câtevaûiexcepţii Reindustrializarea României: politici strategiide natură strategică, proporţie ridicată într-un mare decalaj de diferite strategii de dezvoltare (pentru cele implicarea în zonele industriale de vârf şi competitivitate faţă de Uniunea mai multe sectoare) şi să anunţe intenţia integrarea industriei producătoare într-o Europeană, investiţiile străine fiind cele ât în 1999. În perioada 2008-2009 sectorul construcĠii a săfost de a elabora alte politici şi măsuri ceînsă, strategie comună europeană, care nu fieunulcaredintre impulsionează activităţile. „România vizează practic aceleaşi obiective: creşterea protecţionistă, dar careglobal; să susţinăcu industrio economie care poate fi caracterizată profund afectate de reducerile de activitate la nivel toate are acestea, competitivităţii, îmbunătăţirea mediului ile. Pe lângă acestea, avem nevoie de pro- ca fiind mai mult complementară decât volumului de producĠie din construcĠii subscris unuiromâneşti trend descendent întregii în raport cu economiile cede afaceri şi atragerea investitorilor străini, s-amovarea industriei în străinătate, alcompetitivă dezvoltarea sectoarelor economice, etc. respectiv diplomaţie economică”, a declarat lorlalte state membre ale UE. Este evident ponderea sectorului nefiind afectată în mod dramatic.

După trei ani de la lansarea ultimei strate- ministrul. că singura cale pentru România de a redecembrie după deteriorarea de componentă pe parcursul anului, duce indicele gii de 2009, impulsionare a dezvoltării industriei,dramatică Ca primă a strategiei decalajele socio-economice faţă de 3 Ministerulse Economiei a anunţat, în aprilie, elaborarea media statelor membre UE este creşterea . Mai în construcĠii plasa încă la un nivel deeste172,2% faĠăunei de hărţi anuleconomice de bază a2005 demararea unor consultări cu fiecare din României, care în prezent nu are o ge- competitivităţii”, a declarat Coordonatorul derea de pe parcursul anului 2009 se observă prin indicele de -7,1% scădere înindustriale, secretarul de stat din cele 80 de industrii diferite, pe problem- ografie economică reală, iar apoi după re- politicilor e 2009 atica faĠă reindustrializării de aceeaúi lună a anului În plus, Eurostat afirmă că Economiei Adrian Ciocănea.

României. „Am anterior. alizarea strategiei, tuturor ministerelor im- faptul Ministerul identificat 80 de industrii diferite şi vom plicate li se va solicita acordarea sprijinului Potrivit acestuia, Strategia de Reindustri(împreună cu Spania) este unul dintre puĠinele state membre în care se poate avea discuţii cu fiecare dintre acestea, astfel şi contribuţiei pentru implementarea po- alizare va fi corelată cu politica industrială n reviriment sectorului construcĠii, în decembrie 2009 faĠă de luna anterioară. încât la al începutul lunii iunie, împreună cu liticilor. a UE şi cu programele de atragere a fonmembrii comisiei care elaborează strategia Conform autorităţilor, in- durilor europene în ciclul bugetar 2014tru analizarea gradului de dezindustrializare, se observă evoluĠiaparcurile procentului din PIB de reindustrializare, să facem un rezumat dustriale pot fi o variantă de promovare 2020. at de industrie, a scăzut deúipentru cu o investitorii rată redusă în perioada cu opţiunilecare tuturor zonelor, relativ segmente-constant, a României străini.

9, trend ce se preconizează a se continua úi în viitor.

Industry share in GDP in 2000 - 2014 (2010-2014 estimated)

Румыния: новая стратегия реиндустриализации касается приватизации государственных компаний

%Industry / GDP

Source: Group of Applied Economics – GEA, June 2010

Три года спустя после запуска последней стратегии по активизации промышленного развития, Министерство экономики в апреле объявило о начале консультаций с каждой из 80 различных отраслей промышленности по вопросам реиндустриализации Румынии. До конца 2013 года власти намереваются завершить стратегию реиндустриализации Румынии.

Sursa: CNP, 2009.

www.railwaypro.com | April 2013

a 2.10. Ponderea industriei în produsul intern brut în perioada 2000-2014 (2010-2014 estimat)

Market development

19

România: procesul de regionalizare va determina creşterea absorbţiei fondurilor europene

[ de Pamela Luică ]

De la începutul anului Guvernul a adus în discuţie, din ce în ce mai intens, importanţa implementării procesului de regionalizare şi descentralizare a României.

Această măsură a stârnit numeroase declaraţii „pro” şi „contra”, unii reprezentanţi ai clasei politice încurajând aplicarea proiectului care va determina creşterea absorbţiei fondurilor, dezvoltarea echilibrată, implementarea eficientă a proiectelor de anvergură regională şi îmbunătăţirea dialogului între guvern şi autorităţile locale. Pe de altă parte, alte afirmaţii întăresc ideea renunţării la acest proiect, care va adânci activitatea birocratică şi ar putea determina dezechilibrul permanent care trebuie să fie între descentralizare autentică şi reală şi unitatea statală.

Î

n aprilie, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, împreună cu Academia Română, a organizat dezbaterea publică legată de procesul de regionalizare-descentralizare, în cadrul căreia ministrul Dezvoltării Regionale, Liviu Dragnea a declarat că „este nevoie ca în acest an să facem regionalizarea. Este adevărat că nici Comisia Europeană, nici UE nu ne forţează cu aceste regiuni, însă, va fi aproape imposibil ca, după ce începe noul exerciţiu financiar 2014-2020, să mai putem schimba actuala structură administrativă, pe baza căreia noi negociem în acest an Acordul de parteneriat şi să spunem, la mijlocul următoarei perioade de programare, că sistemul administrativ trebuie schimbat, pentru că atunci trebuie să începem un proces serios de reacreditare a tuturor instituţiilor şi structurilor din mecanismele de absorbţie a fondurilor europene”. În cadrul noului exerciţiu bugetar european, primul ministru, Victor Ponta, a ţinut să precizeze că regiunile pot fi mult mai eficiente în absorbţia fondurilor decât guvernul, mai ales în contextul în care autorităţile locale au reuşit să atragă

Source: www.apdrp.ro

mai mulţi bani europeni. „Cele mai eficiente instituţii din România în scrierea de proiecte, în aducerea la îndeplinire, în primirea banilor europeni au fost până în acest moment autorităţile locale. Programul Operaţional Regional este singurul la care proiectele depăşesc anvelopa pusă la dispoziţie, este singurul în care banii s-au folosit. Eu cred că regiunile cu structurile îmbunătăţite în jurul actualelor agenţii de dezvoltare regională pot să fie mult mai eficiente decât un guvern central în absorbţia fondurilor europene, (...) organizarea în regiuni asigurând o mai mare putere financiară”, a afirmat Ponta.

Potrivit proiectului, România ar putea avea 8 regiuni, fiecare incluzând câte 4-5 judeţe: Nord-Est, Nord-Vest, Centru, Sud, Sud-Est, Sud-Vest, Vest şi Bucureşti-Ilfov. În ceea ce priveşte sectorul de transport, procesul de regionalizare va avea efecte pozitive asupra implementării proiectelor de infrasturctură, care pot fi mai uşor coordonate, pot avea un grad mare de absobţie a fondurilor europene şi implicit pot fi realizate mult mai repede. Pe segmentul feroviar, reorganizarea va facilita lansa-

rea proiectelor de infrastructură, întrucât liniile principale vor rămâne în administrarea CFR, iar conexiunile feroviare între magistrale şi restul reţelei vor fi trasferate către regiuni. „Din punct de vedere al reorganizării administrative, la nivelul CFR vrem să păstrăm magistralele şi proiectul liniei de mare viteză, iar tot ceea ce înseamnă legături feroviare între magistrale, acestea vor trece la regiuni. Realizarea proiectului de reorganizare teritorială la nivelul României va determina dezvoltarea sistemului de transport feroviar, mai ales în contextul în care, dacă reforma va implica formarea a 8 regiuni, este benefic sistemului feroviar întrucât se păstrează cele 8 Regionale ale CFR”, a declarat Sorin Bota, Şef Departament Transporturi din Partidul Social Democrat, în cadrul unei conferinţe organizate de Club Feroviar, ce a avut ca temă dezvoltarea infrastructurii (februarie 2013).

Румыния: регионализация позволит увеличить освоение фондов ЕС С начала правительстве обсуждается более интенсивным, важность осуществления регионализации и децентрализации процесса в Румынии. Эта мера вызвала многочисленные заявления «за» и «против» некоторых представителей политического класса проекта обнадеживающие приложение, которое будет увеличивать поглощение, сбалансированное развитие, эффективную реализацию проектов регионального масштаба и улучшения диалога между правительством и местными органами власти. С другой стороны, другие заявления подчеркивают идею отказа от этого проекта, что приведет к увеличению бюрократической деятельности и может привести к дисбалансу должна быть между подлинной и реальной децентрализации и государственного единства.

April 2013 | www.railwaypro.com

20 Market development

Uniunea Vamală, un succes privind integrarea economică şi a sistemului de transport

[ de Pamela Luică ]

Înfiinţarea Uniunii Vamale, care a impulsionat şi crearea Spaţiului Economic Comun, constituie cel mai important pas în asigurarea liberei circulaţii a mărfurilor şi creşterea economică între state.

A

ctivităţile de bază a Uniunii Vamale Integrarea economică, inclusiv a sistemel- inarea barierelor privind accesul pe pieţe. formată de Rusia, Belarus şi Ka- or de transport, are potenţialul de a aduce „În acest sens, un progres major a fost înregzahstan, determină implemen- beneficii economice multiple prin crearea istrat de Belarus, Kazahstan şi Rusia unde, tarea unor reglementări vamale comune, facilităţilor privind comerţul în regiune, a cu câteva excepţii, companiile au acces egal aplicarea taxelor vamale comune, anularea exporturilor la nivel global şi eficientizarea la contractele de achiziţii publice din cele restricţiilor de ordin economic şi a taxelor pieţelor (privind mărfurile şi serviciile). trei state”, menţionează BERD în raportul vamale în comerţul reciproc. Aceste obiec- În acest context, o politică tarifară comună „Integration across borders” (2012). tive contribuie în mod inevitabil la re- este primul pas al integrării, care deja ar imÎn cadrul zonei regionale, o mare provocare ducerea timpului de călătorie a mărfurilor, pact asupra fluxurilor comerciale. constă în activitatea de export care reprezintă a costurilor de transport şi la creşterea În ceea ce priveşte integrarea comercială un alt pas crucial pentru dezvoltarea acestei semnificativă a volumului de mărfuri. regională, aceasta aduce numeroase ben- activităţi la nivel mondial. Astfel, construiCa parte a politicii, de la 1 ianuarie 2013 eficii şi provocări. În primul rând, barierele rea capacităţii de export ce poate profita a intrat în vigoare aplicarea tarifelor unice comerciale (privind tarifele) ar trebui să de un tarif redus (sau „zero”) contribuie la pentru transportul de mărfuri pe calea determine creşterea comerţului şi intensi- obţinerea avantajelor concurenţiale privind ferată în cadrul Spaţiului Economic, iar con- ficarea alegerilor consumatorilor. În cadrul exporturile cu celelalte state. Pentru cele trei form acordului interguvernamental dintre Uniunii, crearea „zonei comerciale” are state, dezvoltarea acestor obiective constiKazahstan, Belarus şi Rusia, privind relg- ca efect eliminarea barierelor administra- tuie provocarea principală. mentarea accesului la transportul feroviar tive, a controalelor vamale din graniţele În cadrul Uniunii Vamale, aplicacele trei state semnatare vor aplica un tarif interne şi optimizarea infrastructurii tran- rea tarifelor şi implementarea măsurilor unic. Aplicarea politicii a determinat crear- frontaliere regionale, carea joacă un rol comune privind reglementarea schimbului ea unui sistem unic pentru facturarea trans- important în activitatea comercială. Un alt comercial între Rusia, Belarus şi Kazahstan porturilor feroviare de marfă, iar obiectivul beneficiu al politicilor comune este resimţit au determinat creşterea ajungând la 62,8 mil a fost atins prin reducerea preţurilor de ex- de producători, întrucât dimensiunea tone de mărfuri. „Lucrăm de un an în cadrul port şi creşterea tarifelor pentru importuri pieţei de desfacere este mai mare ceea ce Spaţiului Economic Comun iar în această şi traficul domestic. Cea mai mare reducere este un factor important pentru facilitarea perioadă, transportul feroviar internaţional a tarifelor pentru exporturi s-a adoptat inovaţiei, stabilirea costurilor fixe care pot a crescut cu 9%, comparativ cu perioada pentru petrol rafinat (-58%), ţiţei (-37%), fi repartizate pe grupuri mai largi de clienţi. similară a anului trecut”, a declarat Valery cărbune (-11%) şi cereale (-10%). În plus, În acelaşi timp, consumatorii beneficiază de Reshetnikov vicepreşedinte al RZD, la finele 13 în cadrul Uniunii tarifele unice pentru acceo concurenţă mai mare pe piaţa de produse. lui 2012.

Assessment of amounts of import customs duties În cadrul acţiunilor comune, părţile implisul la infrastructură ar putea fi introdus din Aceste efecte depind în mod crucial nu doar ianuarie 2015. de crearea zonei unice vamale, ci şi de elim- cate au redus numărul operaţiunilor vamale in the Customs Union pentru reducerea costurilor de logistică şi Assessment of amounts of import customs duties in the Customs Union a timpului de călătorie cu 1-2 zile în cadrul statelor din Uniunea Vamală. În prezent, cea mai mare parte a mărfurilor transportate din China către Europa au fost transportate prin porturile Rusiei din partea estică, lucru ce a încurajat dezvoltarea industriei în această parte. Printre iniţiativele ce vor contribui la creştrea atractivităţii potenţialului de tranzit al Eurasiei este noua companie de logistică UTCL care va încuraja companiile feroviare să accelereze introducerea unei abordări unice privind transportul de mărfuri, a sistemelor integrat de reglementare legală, uniformizarea standardelor privind serviciile şi utilizarea unui singur sistem Population – 168,9 million people, Length of borders – 67,1 thousand km.

Area – 20 million square km, Retail volume – 624,37 billion US dollars Source: The Federal Customs Service of Russia

www.railwaypro.com | April 2013

21

Market development

Simplifications in transfer of goods: • Table 4.1 Transfer from the border to recipient.

• National transit procedures of each member‐state of the Customs Union Changes do not applyin forimports carriers, including customs carriers • 2. The amount of customs carriers guarantees reduced from 500 thouKazakhstan sand euro variable: to 200 thousand Euro.

Dependent World CU EU China CU • change in3.imports Railway carriers are free from guaranteeing transit CIS of goods.World

înfiinţarea operatorului, care urmează să facă parte din KTZ. „În curând trebuie să se elaboreze legislaţia adecvată pentru implementarea acestui proiect, iar până la finele lui 2013Belarus Kazahstan va trebui să aibă un operator de logistică”, a precizat Akhmetov, în cadrul EU China CIS World CU unei întrevederi cu reprezentanţii KTZ (din 2013).-0.0078 0.0024 0.0076* -0.0056 -0.0141** 0.0009 -0.0133*** 0.0077 ianuarie -0.0233*** -0.0015 -0.0114*** 0.0026 Change in tariffs integrat privind informaţiile. larus îşi sectorul de logistică, ar putea să De menţionat este faptul că în 2012, a fost (0.0028) (0.0039) (0.0049) (0.0071) (0.0136) (0.0032) (0.006) (0.0049) (0.0132) (0.013) (0.0032) (0.0084) În momentul în care Uniunea Vamală va participe şi cu alte terminale ce vor fi con- înfiinţată Kazlogistics, Asociaţia kazahă de deveni operaţională struite- Ministerul Transporturilor sprijină Transport şi Logistică, ce va transforma KaChange in bilateral în totalitate, iar spaţiul 0.0068 -0.1514*** -0.0033 -0.0028 Economic Comun va fi format, se vor iden- -0.0556 înfiinţarea a 50 de 0.0101 centre de logistică 0.1102*** (în zahstanul, până0.0771 în 2016, într-un hub comer- 0.0243 imports, 2006-08 CHAPTER 4 tifica noi oportunităţi pentru dezvoltarea care sunt(0.0447) incluse 24(0.0579) de centre pentru transcial, (0.036) logistic şi de afaceri în regiune. În plus, (0.023) trade integration and Eurasian economic union (0.0372) (0.0459) (0.0423) Regional (0.0491) (0.0548) serviciilor de transport. „În acest context, port şi logistică). Dezvoltarea sectorului de crearea asociaţiei va contribui la formarea 69 Change in bilateral companiile de cale ferată din Rusia, Kazah- -0.3146*** transport şi logistică reprezintă o prioriechilibru între diferitelor mo- -0.1474*** -0.2622*** -0.4621*** -0.3133** -0.3940***unui -0.3118*** -0.0424interesele -0.3606*** imports, 2008-09 stan şi Belarus lucrează la înfiinţarea Com- tate pentru autorităţi, care conşientizează duri de transport şi la optimizarea calităţii paniei Comune de Transport şi Logistică importanţa Belarus(0.1275) privind potenţialul (0.0594) de serviciilor multimo- (0.053) (0.0507) (0.0675) (0.0877) (0.0688) de logistică (0.148) şi transport (0.0916) (UTLC), proiect sprijinit de preşedinţii ce- atragere a traficului marfă pe the axa dal.

Conform KTZ, decizia de înfiinţare a CIS countries followed byde goods from within newEuropa Customs Bilateral imports, Chart 4.3a -0.3110*** -0.0452**asociaţiei -0.1012*** -0.1469** -0.033 pentru apli- -0.0567*** Union,-0.1569*** although some trade volumes (for example, Kazakhstan’s lor2009, trei state”, a declarat Vladimir-0.1267*** Yakunin, -0.1495*** de Vest-Asia. este un inpas important Distribution of changes tariffs on Customs log imports from the European Union) continued shrinking. In Union's introduction – Kazakhstan preşedintele RZD, în cadrul Conferinţei carea bazelor logisticii.

Având în vedere Un2011 the recovery was maintained and imports from within the (0.0753) (0.0191) (0.0208) (0.0599) (0.0477) economic (0.0196) Customs(0.0429) Union surpassed the level of 2008 operatori in nominal terms (by iunea Internaţionale pentru Transport(0.0217) Fero- (0.0284) Rusia şi Kazahstan vor Vamală în cadrul spaţiului 12 per cent). The trends were similar for exports. viarChange de Marfă, naţionali de logistică comun, aceasta va accentua cooperarea cu in worlddin Praga (martie 2013). În the magnitude of trade recovery effects, trade -0.1020*** -0.0330 0.0479 To gauge -0.0153 -0.2297** -0.0195 -0.1110** -0.0931* -0.0581 -0.0145 -0.0651*** imports, 2006-08 cadrul proiectului creşterea numărului de partenerii străini.

Ca rezultat, exporturile şi 0.0143 creation within and outside the Customs Union and trade diversion effects (if any), the highly disaggregated structure of CHAPTER 4 participanţi poate fi posibil doar în(0.0509) cazul în (0.0662) Deşi cele trei state ale Uniunii Vamale de(0.0964) marfă vor(0.1061) creşte, activitatea (0.0198) (0.0752) (0.1010) (0.0163) (0.0536) importurile (0.0483) (0.0128) (0.0479) exports and imports of each country can be examined. At the Regional trade integration and Eurasian economic union care cei interesaţi vor recunoaşte principi- vor six-digit formalevelunof the operator logistică, Harmonizedcomun System (HS)de classification, goods comercială cu statele externe va fi consolidată, 69 Change in world are divided into over 5,000 separate lines (such as bottles for ile sistemului de transport şi logistică autorităţile au anunţat şi susţin în Changes continuse va stimula alocarea şi imple- -0.1473*** -0.3218*** 0.0690din -0.2468*** 0.1664 -0.1135 -0.3655*** -0.1654** -0.1143 investiţiilor 0.1658 -0.2625*** sterilisation or washing machines, for instance). in0.0394 trade imports, 2008-09 Comun şi vor fi de acord Spaţiul Economic are flows necesitatea formării unuifollowing operator de mentarea proiectelor inovatoare, iar în realibetween various trading partners the introduction of the Customs Union companiilor can be analysed by(0.0263) comparing the sectors (0.0294) (0.0620) (0.0907) (0.1116) (0.1837) (0.0759) zarea(0.0819) (0.1411) (0.0174) va (0.0542) cu obiectivele creării UTLC. logistică în cadrul de cale ferată. misiunilor(0.1974) economice şi comerciale where tariffs were revised and those where they were not.

Chart 4.3b Operatorul urmează să fie creat pe baza În acest RZD consideră că un pas pune bazele cooperării şi asistenţei mutuale.

Chartcontext, 4.3 shows the distribution of tariff changes for different World imports, Distribution of changes in tariffs on Customs CIS countries followed bymentioned, goods from the new Customs -0.1111*** -0.0500*** -0.0446*** countries.

As inwithin the case of Kazakhstan parităţii, important înpreviously dezvoltarea transportului este Chart 4.3a Union's introduction – Belarus 2009, logcosturile de înfiinţare ajungând Distribution of changes in tariffs on Union, although some volumes (for example, Kazakhstan’s more than 50 per centtrade of tariff lines for non-CIS countries have Distribution of changes in tariffs on Customs la 2 mld dolari. Fiecare stat va trebui să crearea unui operator deupwards logistică care imports from the European Union) continued shrinking.

In va Union's introduction – Kazakhstan been revised, and predominantly (while CIS countries Customs Union’s introduction – Kazakhstan (0.0129) (0.0104) (0.006) 2011 the la recovery was duty-free maintained and imports from within the have retained a largely regime based on various pună la dispoziţie containere şi terminale contribui dezvoltarea reţelei de vânzări şi Customs Union surpassed the level of 2008 in tariff nominal terms (by bilateral treaties).

In Belarus and Russia fewer lines de Constant mărfuri; de asemenea, în cadrul proi- 0.9338*** servicii lanţul transcontinental, op0.7099*** 0.3902** 1.5044*** 2.4767*** 0.4791*** 0.4085** 0.8852*** 1.3077*** 0.3447 0.6569*** 0.5253*** 12 perîn cent).

The trends were fortariff exports. underwent changes and moresimilar six-digit lines prin saw reductions To gauge the magnitude of trade recovery rather than (in non-weighted terms).

This istrade also ectului, dacă RZD va ajunge la un rezultat eratorul deincreases logistică deţinut de effects, companie.

(0.1159) (0.1978) (0.2460)creation (0.3662) (0.6562) (0.0891) (0.1605) (0.1736) (0.4675) (0.3884) (0.0581) (0.1731) within and outside the Customs Union and trade consistent with the change in overall effective import tariff rates, final, ar putea să asigure o cotă din acţiunile „Crearea celui mai mare operator de logistică diversion any), highly disaggregated structure of calculatedeffects as the(if ratio ofthe all import duties collected to all imports exports and imports of asigura each country can beratio examined.

Atfrom the an Number of său de containere, în timp ce in a given year.

Forva example, in Russia this declined operatorului în cadrul RZD reducerea costur1,323 486 542 averagelevel 295 thecent 156 System 1,578 640 747 143 187 2,917 508 Harmonized (HS) goods of 9.1ofper in 2006-09 to 8.6 perclassification, cent in 2010-11. observations Belarus şi Kazahstan vor plăti participarea ilor six-digit deTable operare pentru companiile naţionale, are divided over 5,000 separate lines (such as bottles for 4.1into shows the results of a statistical analysis, or washing machines, for instance).

Changes in0.1795 trade cu R-squared bunuri fixe, sau numărar, nec- 0.2995 prinsterilisation furnizarea accesului la soluţii eficiente undertaken separately for each member of0.1605 the Customs Union, 0.1760dacă este 0.1821 0.2221 0.3393 0.257 0.1138 0.1374 0.109 0.0726 flows between variouschanges trading partners theproduct introduction that seeks to explain in importsfollowing of a given esar. Compania care va sta la baza formării de transport”, aregion declarat preşedintele RZD, of theaCustoms can be analysed comparing the sectors from particularUnion (meaning otherby Union members, China, Chart Distribution 4.3c of changes in tariffs on Number of industry tariffs revised and where they wereor not. operatorului UTLC ar putea Vladimir Yakunin.

CIS countries outside the Union, the European the 109 Distribution in tariffs on Customs 133 fi subsidiara 99 93 where 77were 55those 147Union 119 of changes55 66 162 109 Chart 4.3b Union's introduction – Russia fixed effects Chart 4.3 shows the distribution of tariff changes for different Customs Union’s introduction – Russia world as a whole) in terms of past variations in import levels as Căilor Ferate Ruse, OJSC RZD Logistics, Pentru Căile Ferate din Kazahstan, Distribution of changes in tariffs on Customs countries.

As previously mentioned, in the case of Kazakhstan well as changes in effective tariff rates since the start of the companie ce nu deţine încă bunuri fixe şi înfiinţarea naţional de Union's introduction – Belarus more thanUnion.

50unui per cent ofoperator tariff lines for non-CIS countries have Customs The regression analysis confirms that changes Source: Authors’ calculations. been revised, and predominantly upwards (while CIS countries in volumes of imports between 2009 and 2010 were largely este responsabilă doar de organizarea serv- logistică reprezintă un regime proces important Note: The table shows the results of ordinary least squares regressions of achanges in imports 2009-10 (in alogarithmic terms). Robust standard errors in parentheses. have largely duty-free onavarious drivenretained by trade recovery effects.

For theinbased world as whole, 10 iciilor logistică. dezvoltarea sectorului, înan with ***. A negative coefficient for the change in tariffs Belarus and**; Russia fewer lines per cent decline inInimports during 2009 associated with Valuesde significant at the 10 per cent level are marked withpentru *; atbilateral the 5treaties). per cent level with at was themai 1tariff perales cent level underwent more six-digit tariff linesyear sawin reductions approximately 3 per and cent increase the following all three Conform preseidecreased din Kazahstan, contextul închanges care statul kazah vrea să deţină means that imports in response compato a higher tariff or rather that tariff increased in response to a lower tariff. thanThe increases (in non-weighted terms).

This is import also countries. same was true for trade with individual partners. nia KTZ ar putea contribui cu o cotă din o poziţie în deknown logistică pe consistent with theduring change in lanţul overall effective import tariff rates, Collapsesstrategică in trade crises are indeed to overshoot as the ratioof of all importtending duties collected all imports by far the contraction demand, toresponsabile herald atosubsequent acţiunile operatorilor Kaztransservis şi axa calculated Europa-Asia.

Autorităţile in a given year. For example,as intrade Russia ratio declined from an brisk recovery.

Moreover, in this intermediate goods Kedentransservis (în care TransContainer lucrează la elaborarea proiectului pentru ca average of 9.1 per cent in 2006-09 to 8.6 per cent in 2010-11. tends to be affected more than trade in final goods, some trade Source: “Integration across borders” (2012), EBRD Table 4.1 shows the results of a statistical analysis, partnerships may be affected much more than others. deja deţine acţiuni). Belarus va pune la până la finele anului Kazahstan să aibă un undertaken separately formarket each member of the Customsthe Union, Imports also exhibited saturation properties: ASSESSMENT dispoziţie terminalul din Brest şi 3.000 operator naţional de logistică.

Pentru 2013, that seeks to explain changes imports of of a given product Chart 4.2 higher the pre-Customs Unionin import level a given type of from aministru particular region (meaning other Union members, China, product from a given partner, the slower the growth in imports.

4.3c de vagoane, iar în contextul în care Be- primul Serik Akhmetov a solicitat ItChart is too soon to judge to what extent mult % of affected tariff lines 60

50

40

30

20

10 0

-20 and below

-20 to -10

-10 to -5

-5 to 0

0

0 to 5

5 to 10

10 to 20

20 and above

Source: National authorities, International Trade Centre, Customs Union Commission and authors’ calculations.

Note: Distribution densities shown relate to non-trade-weighted changes in tariffs before and after the Customs Union came into force at the six-digit level of disaggregation, excluding transitional provisions and lines with no recorded imports. For intervals reported on the horizontal axis the lower bound is included and the upper bound is excluded. Both bounds are excluded in the 0 to 5 category.

14

% of affected tariff lines 80

% of affected tariff lines 70 60 60

50 50

40 40

30 30 20

15

10 20 0 10

-20 and below

-20 to -10

-10 to -5

-5 to 0

0

0 to 5

5 to 10

10 to 20

20 and above

0

Source: National authorities, International Trade Centre, Customs Union Commission and below -20 to -10 -10 to -5 -5 to 0 0 0 to 5 5 to 10 10 to 20 20 and above and-20authors’ calculations.

Note: Distribution densities shown relate to non-trade-weighted changes in tariffs before and after the Source: National authorities, International Trade Centre, Customs Union Commission Customs Union came into force at the six-digit level of disaggregation, excluding transitional provisions and authors’ calculations. and lines with no recorded imports. For intervals reported on the horizontal axis the lower bound is Note: Distribution densities shown relate to non-trade-weighted changes in tariffs before and after the included and the upper bound is excluded. Both bounds are excluded in the 0 to 5 category.

Customs Union came into force at the six-digit level of disaggregation, excluding transitional provisions and lines with no recorded imports. For intervals reported on the horizontal axis the lower bound is included and thetariff upper lines bound is excluded. Both bounds are excluded in the 0 to 5 category. % of affected

14

16

80

% of affected tariff lines

17

18

15

CISThe countries outside the Union, European Union or the Customs Union import volumes by trade partner first row of coefficients in the Table 4.1 reveals that

world as ainwhole) terms of not pasthave variations in import levels changes tariffs in per se did a significant impact onas well as changes in effective since the start of the the aggregate (world) importtariff flowsrates in Kazakhstan, at least in 16 Customs The regression confirms changes the short Union. term. However, they did analysis have some effect that on trade in volumes of imports between 2009 and 2010 were largely driven by trade recovery effects. For the world as a whole, a 10 per cent decline imports during 2009 was associated with an Trade flows are expressedin in US dollar terms.

Calculated using data 3 from the Central of Russia the and the Russian Treasury taking approximately per cent Bank increase following year ininto allaccount threeall import duties and fees collected in Russia, including those subsequently transferred to the Treasuries countries. same was true for trade with individual partners.17 of Belarus and The Kazakhstan.

See Isakova and Plekhanov (2012) for further discussion.

Analysis excludes product lines for which Collapses in trade during crises are indeed known to overshoot exclusions from the common external tariff apply or trade volumes are less than US$ 1 million. byResults far the ofreported) demand, tending to herald a subsequent for thecontraction rest of the world (not are similar. brisk recovery.18 Moreover, as trade in intermediate goods tends to be affected more than trade in final goods, some trade partnerships may be affected much more than others.

Imports also exhibited market saturation properties: the higher the pre-Customs Union import level of a given type of product from a given partner, the slower the growth in imports.

The first row of coefficients in Table 4.1 reveals that changes in tariffs per se did not have a significant impact on the aggregate (world) import flows in Kazakhstan, at least in the short term. However, they did have some effect on trade

Customs Union import volumes

US$ billion 400

14

15

350

16

300

17

250 200 150 100 50 0

Trade flows are expressed in US dollar terms.

Calculated using data from the Central Bank of Russia and the Russian Treasury taking into account all import duties and fees collected in Russia, including those subsequently transferred to the Treasuries of Belarus and Kazakhstan.

16 See Isakova and Plekhanov (2012) for further discussion. Analysis excludes product lines for which exclusions from the common external tariff apply or trade volumes are less than US$ 1 million.

17 Results for the rest of the world (not reported) are similar.

14

2006

2007

2008

15

2009

Q Customs Union Q EU-27 Q China Q CIS (excl. CU) Q Others

Source: “Integration across borders” (2012), EBRD Source: Kazstat, Rosstat, Belstat and Customs Union Commission.

Note: CU is the Customs Union of Belarus, Kazakhstan and Russia, EU-27 are the 27 current members of the European Union.

2010

2011

70 80 60 70 50 60 40 50 30 40 20 30 10 20 0 10 -20 and below 0

-20 to -10

-10 to -5

-5 to 0

0

0 to 5

5 to 10

10 to 20

20 and above

Source: National authorities, International Trade Centre, Customs Union Commission and below -20 to -10 -10 to -5 -5 to 0 0 0 to 5 5 to 10 10 to 20 20 and above and-20authors’ calculations.

Note: Distribution densities shown relate toTrade non-trade-weighted in tariffs before and after the Source: National authorities, International Centre, Customschanges Union Commission Customs Union came into force at the six-digit level of disaggregation, excluding transitional provisions and authors’ calculations. and lines with no recorded For intervals reported on thechanges horizontal the lowerand bound is the Note: Distribution densitiesimports. shown relate to non-trade-weighted in axis tariffs before after included Union and the upper bound Both bounds are excluded in the 0 to transitional 5 category. provisions Customs came into forceisatexcluded. the six-digit level of disaggregation, excluding and lines with no recorded imports. For intervals reported on the horizontal axis the lower bound is Distribution changes Customs included and the upperof bound is excluded. in Bothtariffs bounds areon excluded in the 0 to 5 category.

Union's introduction – Russia союз - успех Таможенный integration within the Eurasian Economic в сфере экономической и materialise, and whether the numerous c транспортной интеграции can, respectively, be overcome and minim Основные виды деятельности useful to see what can be learned from th % of affected tariff lines 80

70

60

18 50

See Baldwin (2009).

40

30

Таможенного союза, в который входят Россия, Белоруссия и Казахстан, обусловливают введение совместных MARKET ACCESS AND TRADE CRE таможенных нормативов, применение Inединых 2010-11 intra-regional trade between таможенных пошлин, отмены экономических ограниченийby и over two-thirds, and Russia increased таможенных пошлинitвоcontinued взаимной months of 2012 to expand a торговле. cent year-on-year.

Was this impressive gr Данные цели неизбежно приведут к сокращению времени пребывания грузов deeper economic integration or merely in Baldwin (2009). вSeeпути и транспортных расходов, а также к the post-crisisувеличению recoveryперевозимых of trade? существенному объемов грузов.

In the wake of the 2008-09 crisis, ove 20

10 0

-20 and below

-20 to -10

-10 to -5

-5 to 0

0

0 to 5

5 to 10

10 to 20

20 and above

Source: National authorities, International Trade Centre, Customs Union Commission and authors’ calculations.

Note: Distribution densities shown relate to non-trade-weighted changes in tariffs before and after the Customs Union came into force at the six-digit level of disaggregation, excluding transitional provisions and lines with no recorded imports. For intervals reported on the horizontal axis the lower bound is included and the upper bound is excluded. Both bounds are excluded in the 0 to 5 category.

18

Eurasian bloc contracted by 35 per cent ( 2013 | www.railwaypro.com imports from April within it similarly fell by over

22 lex

Provocări în ceea ce priveşte guvernanţa infrastructurii feroviare [ de Elena Ilie ]

Provocarea privind eficienţa administratorilor de infrastructură este legată de faptul că guvernanţa actuală nu oferă acestora suficiente stimulente şi instrumente pentru a răspunde necesităţilor pieţei serviciilor de transport şi pentru a contribui la optimizarea performanţei sectorului în ansamblul său. În timp ce reformarea primului pachet feroviar a introdus obligaţia ca administratorii să consulte utilizatorii şi prevede utilizarea unor sisteme şi obiective de performanţă, acestea nu permit un dialog structurat şi continuu cu utilizatorii.

S

paţiul feroviar unic european are scopul de a crea o piaţă feroviară internă în cadrul căreia companiile feroviare europene să poată presta servicii fără bariere tehnice şi administrative inutile. În ciuda legislaţiei existente, continuă să existe probleme privind eficienţa şi condiţiile de concurenţă.

Consolidarea pieţei unice prin optimizarea guvernanţei administrării infrastructurii, în special garantând că administratorul de infrastructură, în primul rând, îndeplineşte un set coerent de funcţii, îşi coordonează activitatea cu ceilalţi administratori de infrastructură din UE în privinţa aspectelor transfrontaliere şi ţine cont de necesităţile întreprinderilor feroviare („provocarea privind eficienţa”) şi, în al doilea rând, permite un acces nediscriminatoriu efectiv la infrastructură („provocarea privind egalitatea de acces”), este o modalitate de a susţine o astfel de creştere durabilă. În plus, repartizarea diferitelor funcţii de administrare a infrastructurii între diferiţi actori ai pieţei poate afecta coerenţa administrării infrastructurii şi poate determina costuri de coordonare suplimentare. În sfârşit, o condiţie importantă pentru realizarea spaţiului feroviar unic european este

Photo: Club Feroviar

www.railwaypro.com | April 2013

îmbunătăţirea cooperării transfrontaliere între administratorii de infrastructură feroviară.

Conflictele de interese din cadrul holdingurilor feroviare integrate vertical conduc în mod natural la practici protecţioniste ale întreprinderilor tradiţionale, care denaturează concurenţa din sectorul serviciilor feroviare în detrimentul tuturor celorlalţi solicitanţi şi, prin urmare, determină o „provocare privind egalitatea de acces”. Experienţa acumulată în cursul ultimului deceniu a demonstrat că punerea în aplicare a cerinţelor actuale privind separarea nu a împiedicat complet conflictele de interese şi practicile discriminatorii în ceea ce priveşte accesul la infrastructura feroviară şi la serviciile aferente. În plus, cadrul juridic actual s-a dovedit a fi insuficient pentru a permite detectarea şi prevenirea subvenţiilor încrucişate plătite de către administratorii de infrastructură operatorilor tradiţionali. Nici consolidarea competenţelor autorităţilor de reglementare în temeiul reformării nu poate împiedica acest lucru, întrucât riscul este inerent în structura existentă.

Problemele descrise şi măsurile care urmează să fie propuse de către Comisia

Europenă pentru a le soluţiona vor avea impact asupra unui mare număr de actori din cadrul pieţei feroviare, inclusiv autorităţile naţionale, administratorii de infrastructură şi operatorii feroviari şi, indirect, utilizatorii serviciilor de transport feroviar de marfă. În acest sens, a fost propusă o directivă prin care Comisia speră să se reglementeze guvernanţa infrastructurii feroviare. Cel mai important obiectiv se referă la consolidarea în continuare a guvernanţei infrastructurii feroviare, stimulând astfel competitivitatea sectorului feroviar faţă de alte moduri de transport şi contribuind la dezvoltarea spaţiului feroviar unic european.

Este propus de asemenea un scenariu de referinţă, în scopul îmbunătăţirii cooperării transfrontaliere dintre administratorii de infrastructură, cooperare care nu este însă suficientă. Astfel, ar putea fi propusă reformarea sau reglementarea coridoarelor de transport feroviar de marfă. În prezent, propunerile ce compun Pachetul IV Feroviar sunt dezbătute de către Comisie şi Parlamentul European.

Вызовы в сфере управления железнодорожной инфраструктурой Вызов в плане эффективности работы администраторов инфраструктуры связан с тем, что в настоящее время способ управления не обеспечивает достаточно стимулов и инструментов для соответствия потребностям рынка транспортных услуг и для оптимизации качественных показателей железнодорожного сектора в целом. Несмотря на то, что при реформировании первого железнодорожного пакета введено положение по поводу обязательства администраторов проконсультироваться с пользователями, а это предполагает использование качественных систем для достижения целей, данная система не позволяет вести структурированный и непрерывный диалог с пользователями.

23

April 2013 | www.railwaypro.com

24 lex

Pachetul IV Feroviar propune o autorizaţie unică de introducere pe piaţă a vehiculelor [ de Elena Ilie ]

Comisia a propus o serie de modificări ale Directivei Interoperabilităţii, astfel vor fi introduse dispoziţii noi în sensul unei serii de noi definiţii, conceptul de autorizare a vehiculului pentru introducerea pe piaţă, precum şi unele dispoziţii cu privire la registre. Comisia urmăreşte clarificarea dispoziţiilor existente în ceea ce priveşte domeniul de aplicare al directivei, aplicarea STI la sistemele existente, derogări de la STI, deficienţe ale STI şi aplicabilitatea normelor naţionale.

R

evizuirile viitoare ale STI-urilor ar trebui, de asemenea, să simplifice cadrul de reglementare, asigurând relevanţa, eficienţa şi proporţionalitatea legislaţiei în domeniul feroviar. De exemplu, va fi avută în vedere o utilizare mai intensă a unor standarde europene voluntare.

Comisia propune clarificări cu privire la aplicarea STI-urilor atunci când subsistemele existente sunt reînnoite sau modernizate. În acelaşi Pachet IV Feroviar Comisia subliniază importanţa funcţionării corecte a organismelor notificate prin alinierea legislaţiei în domeniul interoperabilităţii la noul cadru legislativ pentru comercializarea produselor.

Pachetul IV Feroviar abordează şi dificultăţile întâmpinate în procesul actual de autorizare a vehiculului şi propune implementarea noţiunii de autorizaţie unică de introducere pe piaţă a vehiculelor, care va fi valabilă pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Propunerile sunt prezent dezbătute în Comisie şi Parlament.

Activitatea desfăşurată de servici-

ile Comisiei şi de Agenţia Europeană a Căilor Ferate a permis tuturor actorilor să ajungă la un acord în privinţa modului în care trebuie înţelese dispoziţiile din această directivă referitoare la punerea în funcţiune a vehiculelor feroviare.

Acest lucru a condus la elaborarea recomandării Comisiei din martie 2011 privind autorizaţia de punere în funcţiune a subsistemelor structurale şi a vehiculelor în temeiul Directivei 57/2008. În cursul acestei activităţi au apărut însă noi probleme, de exemplu, dificultăţi în aplicarea metodelor de siguranţă comune la evaluarea riscurilor şi în identificarea pericolelor de siguranţă în STI-uri în scopul de a permite utilizarea sistematică a STI-urilor şi nu a normelor naţionale.

Din acest motiv, în septembrie 2011, serviciile Comisiei au creat un grup operativ care i-a reunit pe toţi cei vizaţi pentru a analiza problemele cu care se confruntă părţile interesate în cursul procesului de autorizare şi pentru a identifica domeniile de îmbunătăţit.

Grupul operativ a identificat trei tipuri

de probleme legislaţia europeană în sectorul feroviar nu este întotdeauna aplicată în mod corespunzător, legislaţia europeană în sectorul feroviar nu este întotdeauna corect înţeleasă şi legislaţia europeană în sectorul feroviar poate fi îmbunătăţită. Prin urmare, în plus faţă de monitorizarea mai atentă a punerii în aplicare a legislaţiei europene în sectorul feroviar, diseminarea pe scară mai largă şi activităţile de pregătire, este necesară şi o revizuire a procesului UE de punere în funcţiune a vehiculelor.

Această chestiune este abordată de Comisie în propunerile din cel de-al Patrulea Pachet legislativ. Printre obstacole se numără şi lipsa de transparenţă a cadrelor juridice naţionale pentru autorizarea vehiculelor şi faptul că normele naţionale nu sunt disponibile publicului. Problema menţinerii unor norme naţionale care sunt redundante sau intră în conflict cu STIurile ar trebui, de asemenea, abordată mai îndeaproape de statele membre, în primul rând, şi apoi de către ERA.

Улучшенная инфраструктура и техническая совместимость

Photo: Club Feroviar

www.railwaypro.com | April 2013

Комиссия предложила внесение ряда поправок в Директиву Технической совместимости, и таким образом будут внедрены новые распоряжения, новые определения, концепцию выдачи разрешения на допуск транспортного средства на рынок, а также новые распоряжения по поводу ведения реестров. Комиссия нацелена на уточнение существующих положений закона по вопросу о сфере применения директивы, о применении Технических спецификаций интероперабельности (ТСИ) в существующих системах, об исключениях в применении ТСИ, о недостатках ТСИ и о применении национальных нормативов.

www.railforce.ro

Rail passenger transport Rail freight transport Shunting services Contact: 2 Oltului St. 500283 - Brasov Romania Tel: +40 268 310 697 Fax: +40 268 310 859

SPIACT BRAĹ&#x17E;OV

Pachetul IV Feroviar cu noile sale prevederi legislative constituie unul dintre cele mai importante aspecte în prezent în sectorul feroviar. De asemenea, liberalizarea pieţei interne de transport feroviar de pasageri constituie un element important.

Despre aceste prevederi dar şi despre capacitatea insuficientă a infrastructurii, caracterul schimbător al taxelor de acces la infrastructură şi lipsa de coerenţă a unui cadru legislativ ne-a vorbit în interviul acordat Railway PRO, Cesare Brand, secretarul general al Comitetului Internaţional pentru Transport Feroviar (CIT). www.railwaypro.com | April 2013

Photo: Club Feroviar

26 leaders

leaders

27

Coridoarele feroviare de marfă trebuie să permită trase de calitate Interviu cu Cesare Brand, Secretar General al International Rail Transport Committee (CIT) [ de Elena Ilie ]

RailwayPRO: Cum aţi caracteriza, în câteva fraze, piaţa europenă de transport feroviar de călători la trei ani de la liberalizare?

Cesare Brand: Piaţa internaţională a serviciilor de transport de călători a fost liberalizată în 2010. Impactul liberalizării până în momentul de faţă nu este covârşitor. Majoritatea serviciilor internaţionale de transport de călători se desfăşoară încă sub forma unor acorduri de cooperare.

RailwayPRO: În opinia CIT, este o bună măsură deschiderea către concurenţă a pieţelor de transport intern de călători ale UE? Ar putea fi afectaţi operatorii de stat, în raport de concurenţa oferită de marii jucători din piaţa europeană?

Cesare Brand: Principala responsabilitate a CIT este implementarea regulamentelor europene şi COTIF privind transportul internaţional de către cele 200 de companii feroviare şi de logistică.

CIT creează instrumentele legale necesare pentru a face traficul transfrontalier mai eficient şi mai uşor. Lobbyul politic nu este scopul CIT. Această sarcină este îndeplinită foarte bine de către CER la Bruxelles. Răspunsurile următoare reprezintă părerea mea şi nu părerea membrilor noştri. În ceea ce priveşte întrebarea d-voastră, în ţările unde piaţa a fost deschisă serviciilor de transport de călători, se poate observa o îmbunătăţire a calităţii serviciilor. În unele cazuri, călătorii au fost de asemenea capabili să beneficieze de taxe reduse.

Rămâne de văzut în ce măsură serviciile competitive pot fi oferite în baza unui profit durabil. Scopul este de a oferi o mai bună calitate la preţuri competitive. Oferta feroviară şi rolul operatorilor de stat sunt diferite de la ţară la ţară. Există ţări cu o ofertă atractivă şi ţări unde serviciile sunt limitate. Soluţia potrivită poate fi diferită, însă condiţiile echitabile stabilite pe bază de reciprocitate trebuie garantate.

RailwayPRO: Cum vede CIT adjudecarea prin procedură de licitaţie, care va deveni obligatorie, a contractelor de serviciu public în sectorul feroviar?

Cesare Brand: CIT are ca scop principal serviciile internaţionale, transfrontaliere care sunt oferite de companiile feroviare, cu alte cuvinte, fără niciun fel de compensaţii din partea autorităţilor publice. Discuţia de natură politică cu privire la licitaţia obligatorie este inclusă în Pachetul IV Feroviar. În această privinţă, este necesară analizarea stabilirii unei competiţii echitabile între companiile implicate şi acordarea libertăţii necesare autorităţilor publice pentru a oferi servicii de transport de călători care să îndeplinească cerinţele de bază.

RailwayPRO: Sunteţi de părere că măsura privind separarea instituţională (între administratori de infrastructură şi operatori) este una viabilă pentru consolidarea independenţei administratorilor faţă de orice operator de transport care exploatează trenuri? Voci puternice din domeniu, la nivelul operatorilor din UE, susţin că dimpotrivă, menţinerea unei structuri de tip de holding este măsura viabilă.

Cesare Brand: CIT reprezintă interesele companiilor feroviare. Factorul decisiv pentru acestea în ceea ce priveşte concurenţa este accesul non-discriminatoriu la reţelele străine. Dacă ne uităm la piaţa feroviară europeană de transport de marfă, putem observa faptul că există deja mai multe soluţii de acces non-discriminatoriu şi că acestea chiar funcţionează. Aceste lucru poate fi obţinut prin separare instituţională, dar şi cu ajutorul unui organism regulator eficient. Ceea ce este foarte important pentru succesul feroviar este o infrastructură feroviară modernă, interoperabilă şi sigură care să îndeplinească nevoile pieţei, disponibilitatea finanţărilor pe termen lung şi costurile accesului la infrastructură care permit companiilor feroviare să-şi pună în valoare competitivitatea faţă de transportul rutier. Părerea mea este că discuţiile cu privire la separarea instituţională a serviciilor

“

The main task of the CIT is the implementation of European and COTIF international transport law Cesare Brand de transport şi infrastructură ar trebui duse într-un mod mai relaxat şi mai obiectiv.

RailwayPRO: Care ar fi, în opinia dumneavoastră, motivele pentru care încă nu există destui operatori nou-intraţi pe piaţa care să aducă capital privat în acest sector?

Cesare Brand: În ciuda liberalizării transportului de marfă şi transportului internaţional de călători, puţini investitori privaţi par interesaţi de calea ferată. În raportul său privind implementarea liberalizării pieţei internaţionale de transport de călători publicat la începutul anului, Comisia a identificat corect câteva explicaţii (cum ar fi bariere de natură administrativă şi operaţională, precum şi criza economică). Părerea mea este că explicaţiile sunt multiple. Spre deosebire de energie, telecomunicaţii şi serviciile poştale, transportul feroviar în ţările europene este capabil să acopere numai 50% din costurile totale (servicii de infrastructură şi de transport) şi este dependent de subvenţiile de la stat (pentru contractele de servicii publice şi pentru infrastructură).

Acest lucru se datorează printre altele naturii capilare a reţelei şi lipsei separării infrastructurii de călători de cea de marfă (rezultate de trafic amestecate care duc la costuri mai ridicate cu infrastructura decât în cazul rutelor dedicate transportului de persoane sau de marfă, cum este în SUA sau Japonia).

Modelul de separare ales de Europa este şi motivul pentru care preţul efectiv al unei > April 2013 | www.railwaypro.com

28 leaders

Photo: Club Feroviar

Cesare Brand at Club Feroviar Conference - Sibiu March, 2013

> rute de transport este un factor important de costuri expus unei influenţe politice financiare puternice fie în mod direct (unde preţul unei trase este determinat în mod oficial) sau indirect (unde preţul unei trase este dependent de cantitatea subvenţiilor de la stat acordate infrastructurii). Pentru un investitor privat, acest lucru înseamnă că el este incapabil să controleze unul dintre factorii care influenţează costurile cheie şi că este direct sau indirect la mila autorităţilor.

Acest lucru este contrabalansat de nevoia de a face invetiţii foarte mari şi de necesitatea de a avea un plan financiar pe termen lung, ceea ce este aproape imposibil astăzi, date fiind preţurile foarte diferite şi volatile a traselor.

RailwayPRO: Care ar fi paşii prin care se poate ajunge mai rapid la o coerenţă (de care avem atâta nevoie) în ceea ce priveşte cadrul legislativ în Uniune?

Cesare Brand: Un cadru legislativ de succes, pe lângă un anumit nivel de permanenţă, necesită un concept clar cu privire la obiectivul reglementării şi o conversie sănătoasă din punct de vedere tehnic şi consistentă la standardele legale.

Conceptul regulator propus de Comisie are ca scop crearea unei pieţe feroviare liberalizate atât pentru serviciile internaţionale şi naţionale de transport de călători şi de marfă. Prezentele discuţii politice cu privire la sistemele de „ticketing comun” ca o interfaţă cheie pentru client sunt totuşi un exemplu al dificultăţilor asociate to reconcilierea conceptului de concurenţă cu nevoile clientului. Imediat ce vor fi luate decizii în privinţa aspectelor care interesează clientul (orar, informaţii privind preţul , vânzări), orice intenţie de concurenţă între companiile feroviare tinde să se retragă în fundal, iar colaborarea indusă pe bază legală va prevala (de exemplu, schimb deschis de informaţii şi acces comun la căile de vânzare). În cele din urmă, companiile feroviare vor trebui să facă faţă dezavantajelor produse de contradicţiile inerente dintre concurenţă şi colaborarea care le este impusă, inclusiv lipsei de coerenţă a cadruwww.railwaypro.com | April 2013

lui regulator care rezultă din această colaborare. Pentru interesul industriei feroviar, sperăm ca în zonele liberalizate, piaţa şi nu economia planificată guvernată de autorităţi va prevala.

RailwayPRO: În ceea ce priveşte transportul feroviar de mărfuri, cum vedeţi, la momentul actual, piaţa de profil? Transporturile de mărfuri au mai mulţi ani de la liberalizare dar parcă nici ele nu au înregistrat progrese notabile, ba chiar o serie de operatori din Europa de Est trec prin încercări repetate de privatizare a comapniilor în ideea revitalizării acestui segment de piaţă?

Cesare Brand: Performanţa transportului pe piaţa europeană de marfă este în prezent puţin mai mare decât în 2000. În urma pierderilor dinaintea liberalizării, cota de piaţă medie a transportului feroviar de marfă în Europa s-a stabilizat. Cu toate acestea, este adevărat că dezvoltarea operatorilor feroviari individuali şi cea a statelor diferă în mod considerabil. Principalele motive pentru această diferenţă sunt economia, dorinţa statelor individuale de a investi în infrastructură, de a crea condiţii legislative favorabile pentru transportul feroviar şi deciziile la nivel de companie.

RailwayPRO: Cum vedeţi crearea celor zece coridoare europene dedicate exclusiv transportului de mărfuri? Dar ideea stabilirii unui ghişeu unic pentru alocarea traselor?

După cum ştim, şi această măsură a iscat controverse?

Cesare Brand: Aceste coridoare trebuie să permită trase de calitate puse la dispoziţie trenurilor de marfă pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor de marfă (în ceea ce priveşte punctualitatea şi timpul de transport) prin comparaţie cu situaţia prezentă. În plus, aceste coridoare trebuie să permită creşterea capacităţii de transport marfă.

RailwayPRO: Globalizarea progresivă a pieţei de transport generează noi provocări pentru căile ferate. Cea majoră constă în asigurarea transporturilor terestre de marfă între Europa şi Asia. Care este rolul scrisorii de trăsură CIM/SMGS în vederea

facilitării traficului?

Cesare Brand: Introducerea scrisorii de trăsură comună CIM-SMGS este parte din armonizarea legislaţiei privind transportul feroviar între Europa şi Asia şi simplifică foarte mult procedurile traficului de marfă din Europa către Rusia şi Asia, în special în ceea ce priveşte: eliminarea costurilor suplimentare pentru activităţi care nu aduc valoare adăugată (până la 40 de euro); eliminarea surselor de erori prin eliminarea transcrierii scrisorilor de trăsură CIM şi SMGS în punctul de trecere; scrisoarea comună CIM-SMGS este recunoascută ca document de trecere a vămii de autorităţile respective şi acest lucru reduce timpul şi scade costurile (după cum am menţionat); timp de tranzit redus datorită reducerii timpului petrecut la interfeţele legale CIM-SMGS (40 de min per vagon) şi un nivel ridicat de siguranţă juridică pentru toţi participanţii la traficul de marfă CIMSMGS. RailwayPRO: La final, ne puteţi da câteva detalii despre noutăţi referitoare la progresul efectuat în vederea interoperabilităţii legale a CIM/SMGS? Cesare Brand: Companiile feroviare şi organizaţiile feroviare precum CIT s-au implicat de ceva vreme în implementarea iniţiativei de utilizarea a unei baze contractuale armonizate pentru promovarea transportului feroviar pe ruta Europa-Asia.

UNECE susţine această iniţiativă a CIT pentru care a fost semnată o declaraţie la 26 februarie 2013 la Geneva în cadrul întâlnirii Comitetului pentru Transporturi Terestre de către cei 37 de reprezentaţi ai statelor participante. Punctul 3 al acestei declaraţii face referire explicită la iniţiativa CIT de elaborare a Condiţiilor generale a transportului pe ruta Europa-Asia (GTC EurAsia).

Железнодорожные грузовые коридоры должны позволить высокие путь качество В настоящее время IV Железнодорожный пакет со своими новыми законодательными положениями является одним из наиболее важных аспектов железнодорожного сектора. Также, либерализация внутреннего рынка железнодорожных пассажирских перевозок - важная составная часть этого направления. Об этих положениях, но и о недостаточной пропускной способности инфраструктуры, об изменчивом характере налогов на доступ к инфраструктуре и об отсутствии последовательности в законодательных рамках рассказал нам в своем интервью журналу Railway PRO Генеральный секретарь Международного комитета железнодорожного транспорта (МКЖТ) Цезаре Бранд.

The Romanian Railway Catalogue provides comprehensive data on companies, organisations and institutions in the railway arena. It is the only railway product and service information source distributed to local purchasers interested in identifying prestigious suppliers.

with business intelligence support provided by

Innovative Railways. Competitive Business.

Railway b2b Connections +

Includes:

■ Current edition of the Romanian Railway Catalogue 2012 – 2013

■ Wider Black Sea Area Railway Map, country profiles and key statistics ■ Romanian railway market briefs ■ Latest editions of Railway PRO magazine

Showcase in the Railway Catalogue 2013-2014 ■ Selective and free distribution to 4,000 relevant railway contacts ■ Free circulation at the most important railway events and reunions ■ Available in print and CD format, free to consult online ■ Showcase along with unrivaled business insights on the Romanian railway market ■ Products & services information will also be posted in the Knowledge Center section

of Railway PRO

www.catalog.clubferoviar.ro

April 2013 | www.railwaypro.com

30 Market development

Turcia vrea să liberalizeze sectorul feroviar

[ de Pamela Luică ]

Faptul că deschiderea pieţei feroviare determină creşterea activităţii de transport, a competitivităţii, a calităţii, diversificarea serviciilor, încurajarea investitorilot privaţi, este un lucru intens conştientizat de autorităţile fiecărui stat european şi de asemenea, impus de politicile europene. Însă când vorbim de state non-europene, deschiderea pieţelor este un proces în care autorităţile au o atitudine reticentă, bazată şi pe înrădăcinarea politicii de monopol a astatului asupra sectoarelor strategice şi vitale ale economiei.

D

eşi Turcia are doar statut de can- anii ‘50, în beneficiul transportului rutier. licenţe de operare de până la 49 de ani. didat al UE, cel mai recent eveni- În perioada 2003-2008, planul de acţiune „Rutele vor rămâne statului, însă cei ce vor ment în domeniul feroviar, care stabilit pentru sistemul feroviar de către solicita să le utilizeze, li se va permite, aşa cum demonstrează faptul că politicile europene autorităţi a determinat modernizarea com- se întâmplă în transportul rutier şi aerian. În încep să fie implementate pas cu pas, este paniei TCDD şi armonizarea legislaţiei ceea ce priveşte noul proiect de lege, dreptul proiectul de lege prezentant Parlamentului turce privind transportul feroviar cu cea pentru acces va fi alocat companiilor pentru de către Ministrul Transporturilor, Binali europeană. În această perioadă UE a fa- o perioadă de maxim 49 de ani”, a declarat Yıldırım. Astfel, proiectul „Liberalizarea şi cilitat accesarea creditelor pentru diferite Ministrul Transporturilor, Binali Yıldırım.

Legea Sistemului feroviar” vizează separa- proiecte feroviare (spre exemplu, prin InConform proiectului entităţile publice şi rea companiei feroviare naţionale TCDD strumentul de Pre-Aderare, s-a alocat 120 private vor putea primi şi lincenţă pentru şi posibilitatea de a oferi licenţe de trans- mil euro pentru construcţia liniei de mare construcţia propriilor infrastructuri feroviport companiilor private. Adoptarea proi- viteză Ankara-Istanbul, fondurile alocate are, pentru care vor putea deveni şi operatori ectului ar pune capăt monopolului de stat de BEI au totalizat 850 mil euro). În plus, ai facilităţilor de infrastructură şi ai serviciasupra activităţii feroviarea privind trans- interesul statului privind sectorul feroviar ilor de transport pe reţea. portul de marfă şi călători. s-a reflectat prin investiţiile alocate în ulAutorităţile deja au înfiinţat un organism Am putea spune că transformarea şi mod- timii 10 ani, proiectelor feroviare alocân- de reglementare a activităţilor feroviare, ernizarea întregului sistem feroviar al Tur- du-se peste 14 mld dolari. care a început să funcţioneze din octomciei din ultima decadă se datorează, într-o La nivel european, obiectivele principale brie 2012. Guvernul doreşte ca serviciile anumită măsură, procesului de aderare a privind implementarea reformelor în trans- de transport de marfă oferite de Turktren Turciei la UE, chiar dacă reprezentanţi ai portului feroviar au constat în optimiza- să devină profitabile în termen de 5 ani, iar, guvernului nu ar admite în mod deschis rea competitivităţii, crearea unui servicii până în 2023, cota de piaţă a transportului acest lucru. feroviare internaţionale integrate şi mult mai feroviar de marfă să ajungă la 20%, de la 5% Deşi ministrul de Externe, Ahmet Da- calitative, utilizarea eficientă a capacităţii in- cât este în prezent. vutoglu, a declarat că din cauza unor frastructurii, reducerea declinului cotei de neînţelegeri între cele două părţi, Turcia piaţă a transportului feroviar. Acestea sunt Participarea sectorului privat, şi UE ar putea merge pe drumuri separate, câteva din obiectivele luate în calcul şi de stimulată de investiţiile feroviare procesul actual privind aderarea la UE autorităţile Turciei, care vor putea fi îndepliare un impact semnificativ în reconstrui- nite prin programul de liberalizare lansat re„Liberalizarea sectorului feroviar conrea sectorului social, politic şi economic cent de ministerul Transporturilor. stituie un pas istoric privind implicarea al Turciei. Un exemplu privind modul în În acest context, în martie, guvernul a sectorului privat” şi pentru a stimula parcare politicile europene devin din ce în ce trimis Parlamentului proiectul de lege ce ticiparea sectorului privat în domeniul mai importante în progresul Turciei este vizează separarea companiei naţionale fero- feroviar, „investiţiile alocate proiectelor construcţia liniilor de mare viteză şi pen- viare în două societăţi, de administrare a de construcţie a liniilor, a staţiilor de cale tru viitor, strategia de dezvoltare a infra- infrastructurii şi respectiv de servicii de ferată, care vor rămâne în posesia statului, se structurii feroviare, bazată tot pe dezvolta- transport. Potrivit documentului, TCDD vor ridica la 50 mld dolari. Dacă nu vom inrea reţelei de mare viteză şi modernizarea va păstra atribuţiile de administrare a reţelei vesti în infrastructură, companiile private ar liniilor existente, precum şi achiziţionarea feroviare, iar o nouă companie, Turktren, putea fi ezitante, întrucât nu se încumetează materialului rulant nou. va prelua serviciile de transport pasageri şi să opereze o reţea învechită. Alocarea Railway Reform in South East and Turkey: the Right Track? de lege care ar putea intra Annexes investiţiilor va stimula participarea sectoruProiectele bazate pe Europe dezvoltarea unui Onmarfă.

Proiectul sistem feroviar modern sunt evidente ca în vigoare până la finalul lui 2014, va permite lui privat în sistemul feroviar” ,a declarat fiind influenţa europeană, dat fiind faptul intrarea operatorilor privaţi pe piaţa de trans- ministrul Economiei, Zafer Çağlayan.

200: Turkish Railways of Rail Infrastructure Equipment că TurciaFigure a neglijat sectorul feroviar- Age din Structure port feroviar, aceştia urmând să primească Conform presei, care citează proiectul de lege, liniile Ankara-Eskişehir, Ankara-KonAge Structure of Rail Infrastructure Equipment ya şi probabil cea mai recentă linie dată în folosinţă (Eskişehir-Konya) vor fi deschise Telecommunication installations 13 82 32 companiilor private care îşi vor depune ofertele. În ceea ce priveşte liberalizarea sectoruCatenary system 22 57 4 15 1 lui feroviar, Cavit Uğur, directorul general al UTIKAD (Asociaţia Transportului Signalling System 18 55 26 1 Internaţional şi a Furnizorilor de Servicii Logistice din Turcia) ne declara într-un interviu din luna ianuarie că „liberalizarea < 10 years 11-20 years 21-30 years 31-40 years > 40 years transportului feroviar va permite creşterea Source: Railway Reform in South East Europe and Turkey: On the Right Track? World Bank, ©2011 Source: Turkish Railways.

www.railwaypro.com | April 2013

408. The rolling stock fleet of Turkish Railways is younger than a number of other

sets financed from EIB funds—with the delivery of 6 in 2008 and 6 in 2009. Investments in freight wagons include 509 units in 2005, 620 units in 2006, 990 units in 2007, 833 units in 2008, and 849 units in 2009.

Market development

31

Figure 204: Turkish Railways – Rail Infrastructure Investments 130,000

111,737

110,000 90,000 70,000

50,000 30,000 10,000

37,599 19,432

327

270

2006

2007

169 2005

31,045

38,855 338 2008

Investments

50,810

972

442

2009

1,100 1,000 900 800 700 600 500 400 300 200 100

Investments (Euro millions)

Investment per km of rrack (Euros)

Rail Infrastructure Investments

a făcut nicio delcaraţie care să anunţe o poziţie a guvernului privind deschiderea sectorului feroviar companiilor private. În prezent, reţeaua TCDD este de 10.984 km, iar strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare până în 2023 are ca scop creşterea lungimii acesteia la 25.940 km, prin construcţia a 10.000 km de linie de mare viteză şi 4.000 de km de linii convenţionale.

2010

Investment per km

Source: Reform inare South East Europe and Turkey: On the Right Track? World Bank, ©2011 Note: Railway 2010 figures estimates.

Турция намеревается либерализовать железнодорожный сектор В марте 2013 года правительство

Source: Turkish Railways.

направило Парламенту законопроект competitivităţii, acesta fiind şi scopul ca valoare din istoria planului de privatizare о разделении национальной existenţei mai multor operatori. De aseme- a Turciei) ar trăda ţara”. În plus, oficialul a 417. Turkish Railways investment for the 2010-2012.

This plan was железнодорожной компании на два nea, companiile vorhas aveaa rail posibilitatea de plan menţionat că period în perioada următoare va reобщества - одно для управления approved

by Turkishpersoane Railways’ BoardcuofpropriDirectorsvizui and procesul the State de Planning a transporta şi marfă vânzareOrganization. a furnizoruluiIt totals инфраструктурой, а другое - для ile trenuri iarbillion timpul,is for de infrastructure. gaz (din Istanbul), Başkentgaz.

Aceste Euro 3.57 billion,şiofpropriul which personal, Euro 2.44 Nearly half the infrastructure обеспечения транспортных услуг. calitatea serviciului şi costul transportului semnalmente vin într-un moment destul investment allocatedCafor 2010-2012 are fordeoarece the Ankara-Istanbul High-Speed Согласно документу, TCDD сохранит vor fiprogram controlatefunds de operatori. urmare de sensibil Turcia intenţionează Train—which also includes sets—with investments four times higher than за собой полномочия, связанные с a liberalizării, este de high-speed aşteptat ca train sectorul să scoată la licitaţienearly construcţia şi operarea управлением железнодорожной сетью, а pivat să investească diferite segmente unui in aeroport Istanbul, pe lângă alte for track renewals and trackîninvestments.

Investments rollingdin stock total Euro 314 million, of новая компания - «Тюрктрен» - возьмет ale sectorului feroviar, ceea ce va permite proiecte importante. which under half is for freight wagons. Clearly, a large fraction of government funds are being на себя услуги по пассажирским и Turciei să facă progrese rapide în domeniul Cu toate acestea, la o lună după declaraţia allocated to the development of high-speed passenger trains.ministru, For routes under 300dekm, high-speed грузовым перевозкам. Законопроект căilor ferate”. primului programele privatiможет вступить в силу до конца 2014 şi-a arătat ezitarea privind prozare sunt for pe drumul cel airport bun întrucât în luna while rail tendsGuvernul to substitute air transport, and can be important relieving congestion, года, и он позволит частным операторам gramele de privatizare, primul ministru martie Turcia a vândut mai multe centre de for distances exceeding 1,000 km, air transport becomes more attractive. Investments in highвступить на рынок железнодорожных Recep Tayyip Erdogan declarând în feb- distribuţie a energiei pentru suma de 3,5 speed rail should reflectarthe natureconcesionarea of potential traffic lines, composition of traffic, the перевозок. Они получат лицензии на ruarie că „dacă permite mldalong dolari.those În ceea ce priveşte liberalizarea проведение деятельности сроком до 49 reţelei de autostrăzi şi poduri Istanbul sectorului feroviar şi concesionarea unor economic development benefits, anddin cost-recovery considerations. лет. pentru suma de 5,6 mld dolari (n.r. a doua linii, până în prezent primul ministru nu Figure 205: Turkish Railways – Rail Infrastructure Investments by Type of Line 1,000 900

800

MARKET PLACE SEMINAR

High speed lines Other lines

700

656

600

INTERCONTINENTAL CORRIDORS

500

400 300

200

216

216

335

316

NEW OPPORTUNITIES FOR RAIL FREIGHT?

100

0

254

136 33

73

54

2005

2006

2007

122

107

2008

2009

2010

Note: 2010 figures are estimates.

238

VIENNA

18-19 APRIL 2013

www.marketplaceseminar.org

April 2013 | www.railwaypro.com

32 Policies & Strategies

Turcia va avea o legislaţie feroviară

[ de Elena Ilie ]

Compania de Căi Ferate din Turcia plănuieşte să investească, în următorii trei ani, peste 20 miliarde lire turceşti (8,4 miliarde euro) în proiecte legate de transport. Investiţiile se vor derula pe fondul încercării de a accelera liberalizarea căilor ferate de stat. Anterior privatizării, Directoratul General al Căilor Ferate din Turcia (TCDD) plănuieşte să investească suma de 20 miliarde lire turceşti în fabricarea de material rulant dar şi în proiecte legate de transportul feroviar. Suma va investită în perioada 2013 – 2015.

A

nunţul a fost făcut cu ocazia desfăşurării, la Istanbul în perioada 7 -9 martie, a Târgului Internaţional „Eurasia Rail Rolling Stock, Infrastructure & Logistics”.

Cea de-a treia ediţie a târgului internaţional, organizat pe două planuri, expoziţie de produse feroviare şi conferinţe tematice, a găzduit un număr de 287 de companii din 25 de state aparţinând platformei eurasiatice.

Astfel, au expus produse de profil companii din ţări precum Azerbaidjan, Republica Cehă, Bulgaria, Iran, Georgia, Spania, România, Franţa, Grecia, Turkmenistan, Marea Britanie, Germania, Italia, Belgia, Rusia, Coreea de Sud, Serbia, Ucraina, Polonia, Slovenia, SUA şi desigur, Turcia.

Principalele categorii ale expoziţiei s-au axat pe tehnologie feroviară, interioare de trenuri, infrastructură feroviară, transport public, industrie grea, IT în transport, logistica transportului de mărfuri şi servicii financiare. Club Feroviar s-a numărat de asemenea printre expozanţi şi la această ediţie a târgului de la Istanbul, prezentând prezentând vizitatorilor gama largă de servicii de consultanţă în domeniului businessului feroviar.

Pe lângă expoziţia propriu-zisă, Eurasia Rail a găzduit desfăşurarea unor conferinţe

tematice, printre principalele teme discutate numărându-se efectele restructurării sectorului de transport feroviar în Turcia, dezvoltarea unui transport feroviar rapid de marfă, traficul din Istanbul şi desfăşurarea transportului feroviar după darea în folosinţă a tunelului Marmaray, taxarea transportului feroviar de marfă, siguranţa în domeniul feroviar, noi soluţii în tehnologia pentru material rulant precum şi în tehnologia disponibilă pentru substuctura şi

infrastructura feroviară.

“1.086 de km de linie nouă au fost construiţi în perioada 2004-2012, iar în prezent sunt în curs de construire 3.434 km de cale ferată nouă.

Pe lângă aceste proiecte, secţiunea Eskişehirİstanbul a liniei de mare viteză Ankara-İstanbul va fi dată în folosinţă la 30 septembrie 2013 odată cu Proiectul Marmaray care va lega Europa de Asia. Lucrările la linia de mare viteză Ankara-Sivas sunt de asemenea în desfăşurare.

Source: TCDD

Join the summit for railway business champions

THE WIDER BLACK SEA AREA RAILWAY INVESTMENT SUMMIT 8th edition 8-9 October 2013 Bucharest, Romania The Wider Black Sea Area (WBSA), a median area of the Eurasian platform, expands from Central Asia to Central Europe and from Northern to Southern Europe and Asia Minor.

The macro-area includes 28 dynamic railway markets, a mixture of mature, developing and ascending markets, that bring about a spectrum of opportunities across the railway sector.

For further details please contact us: Tel.: +40(21) 224 43 85 / Fax: +40(21) 224 43 86 / E-mail: contact@railwaysummit.com

www.railwaysummit.com

Policies & Strategies

Alte proiecte în desfăşurare sunt liniile de mare viteză Ankara-Bursa şiAnkara-İzmir. Avem şi alte proiecte pentru care lucrările au început, dintre care menţionăm reabilitarea liniilor convenţionale şi îmbunătăţirea standardului geometric al acestor linii prin mentenanţă şi prin modernizarea parcului de material rulant”, a declarat, Süleyman Karaman, directorul general al TCDD, într-un interviu acordat luna trecută revistei Railway PRO. „Turcia manifestă în ultimul timp un interes deosebit pentru investiţiile în infrastructura feroviară iar acest lucru se observă în rezultatele pozitive înregistrate în introducerea de trenuri de mare viteză şi pentru dezvoltarea cât mai multor kilometri de cale ferată de mare viteză.

Estimăm că până în 2023 vom avea 10.000 km de reţea feroviară de mare viteză. În ultimii ani guvernul turc a majorat semnificativ investiţiile în transportul feroviar, de marfă şi călători, astfel că în 2012 cifra investiţiilor statului s-a ridicat la 25 miliarde lire turceşti. Cu toate acestea, ştim că nu este încă suficient şi trebuie să alocăm mai multe resurse financiare. Până în 2023 sunt planificate investiţii de 45 miliarde lire turceşti”, a punctat Binali Yıldırım, Ministrul turc al Transporturilor.

50 miliarde USD investiţi infrastructură până în 2015

în

Prin investiţiile şi proiectele ample de dezvoltare a transportului feroviar, Turcia urmăreşte nu doar intensificarea economiei naţionale (care a înregistrat în ultimele patru decenii o creştere remarcabilă situânduse pe locul 16 în lume şi ocupând poziţia a şasea în Europa) ci şi apropierea de Uniunea Europeană, uniune din care statul vecin îşi doreşte să facă parte. „Mai devreme sau mai târziu Uniunea

Europeană va accepta Turcia ca partener indispensabil”, a mai adăugat ministrul Yıldırım.

Turcia ar putea adopta, până la sfârşitul anului 2013, o nouă lege în domeniul transportului feroviar, lege care va permite liberalizarea şi reforma sectorului feroviar şi, desigur, implicarea sectorului privat în transportul de marfă şi de pasageri. „Propunerea de act normativ a fost trimisă către Parlament şi este aşteptată o decizie. Dacă legea va fi aprobată Căile Ferate din Turcia (TCDD) vor fi restructurate pe segmentele de transport de marfă, pasageri şi infrastructură. De asemenea se va reorganiza activitatea de mentenanţă a infrastructurii feroviare, însă aceasta va rămâne tot în administrarea TCDD. După liberalizare sectorul feroviar turc va fi complet liberalizat. Dorim să aplicăm în legislaţia naţională exemplele statelor membre UE. Astfel, vom avea un regulament pentru taxarea accesului la infrastructură, un regulament de siguranţă feroviară şi ne vom asigura că sectorul privat va fi integrat în piaţa feroviară turcă. În plus, legislaţia care reglementează activitatea mecanicilor de locomotivă va fi implementată conform standardelor europene”, a punctat în cadrul conferinţei Erol Çitak, directorul general al Autorităţii de Reglementare Feroviară (Demiryolu Düzenleme). İsa Apaydin, directorul adjunct al Căilor Ferate Turce – TCDD, a vorbit în cadrul conferinţei despre planurile companiei pentru dezvoltarea transportului feroviar de mare viteză, punând accent pe faptul că Turcia grăbeşte lucrările la căile ferate Kosekoy – Gebze şi Ankara – Sivas.

Primul ministru al Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a inaugurat la sfârşitul lunii martie a treia linie de mare viteză, Eskişehir – Konya.

Noua linie formează o reţea a liniilor de mare viteză între cele trei mari oraşe: Ankara, Eskisehir şi Konya. „Am reuşit să construim 137

33

km de linie pe an, în perioada 2004-2012, iar totalul reţelei construite este de 1.094 km de linie”, a punctat primul ministru turc, care a dat asigurări asupra accelerării lucrărilor pentru două alte mari proiecte, Tunelul Marmaray şi linia Baku – Tbilisi – Kars.

Cu ocazia inaugurării liniei Eskişehir – Konya, Ministrul turc al Economiei, Zafer Çaglayan, a anunţat că statul va aloca, până în 2015, investiţii de 50 miliarde USD în infrastructura turcă, linii, poduri şi gări – infrastructură care va rămâne în administrarea TCDD după reorganizare. Această măsură ar putea fi atractivă pentru companiile private care ar fi putut arăta o uşoară ezitare în ceea ce priveşte operarea pe o reţea destul de învechită (fără să punem la socoteală liniile de mare viteză inaugurate după anul 2009 n.r.). Investiţiile anunţate întăresc totodată argumentul că guvernul de la Ankara mizează pe faptul că poate reuşi să asigure un sistem eficient de transport bazat pe căile ferate.

Турция сделает крупные инвестиции в ближайшие три года Турецкая железнодорожная компания планирует инвестировать в ближайшие три года более 20 миллиардов турецких лир (8,4 млрд. евро) в проекты транспортной сферы. Инвестиции будут осуществляться на фоне попытки ускорения либерализации государственных железных дорог. До приватизации Генеральный директор Турецких железных дорог (TCDD) планирует инвестировать 20 миллиардов турецких лир в изготовление подвижного состава и в проекты, связанные с железнодорожным транспортом.

Jean-Pierre Loubinoux, Director General – UIC Speech from the previous edition of Railway Days

The International Union of Railways participates to the development of railway transport and of freight-dedicated international corridors. Railway transport connects countries, but also continents and cohesion is given by the number of railway projects, such as infrastructure modernization, building new lines, modernization of railway equipments, new rolling stock or research in the field. Recent studies of the Organisation for Economic Cooperation and Development (OECD) have shown that the necessary investments in transport by 2030 amount to USD 11.3 Billion, 44% of which would be directed to railway transport (USD 5 Trillion).

European freight corridors, the new transport network in Brazil, the Russian projects, and the network in Central Asia or in the Basin of Mekong River, all these projects will revive railway transport. All indicators show that, despite the economic recession, by 2015, cargo transport could increase by 18%, while passenger transport by 80%.

By 2020-2040, over two billion people will move to the city, so it will be necessary to find mobility solutions for urban and suburban routes and rail transport plays an important role here. Railways are every day more involved in urban development and from the point of view of investments it is very important that the accent will fall on intercity, suburban and high-speed trains.

All intra-European corridors, those linking Europe to Asia and Middle East, need improvement, because they boost interoperability. I’m glad that we can now talk about the Black Sea transport links. UIC has discussed the matter with the Organisation of the Black Sea Economic Cooperation (BSEC). Turkey will soon inaugurate the section Baku – Tbilisi – Kars, which is a plus for the link between the two continents and which will definitely increase the share of railway transport. At present, the key word is interoperability, also between continents, not only between European countries. Also, another key factor for cohesion is solving technical and administrative problems. Cohesion has to be at the core of the railway development policy. Security and safety are also important.

UIC is thus interested in studies of the development projects elaborated by other profile associations, such as OSJD. However, the railway transport sector is currently fragmented and market players are facing problems in observing administrative separation principles. Therefore, railway transport needs an improved harmonisation of technical and administrative rules both in Europe and Asia which will facilitate and ease cross-border operations.

There are several efficient solutions for this, among which satellite tracking systems, development of new international hubs, the mapping of the network, new data bases or the development of each data base of the authorities, a better standardisation of specific regulations in Europe, Asia and the 1520 Area, development of new transport corridors and new integration and charging systems.

Most new transport corridors between Europe and Middle East from East to West and North to South, also the new corridors linking Europe and Africa, as well as the key role of the Mediterranean hubs, all these, next to the major corridors which cross Europe (IV,V,IX and X) are key elements for development and territorial cohesion.

Organisers:

Media Partners:

Club

INNOVATIVE RAILWAYS. COMPETITIVE BUSINESS

Metropolitan

the railway business magazine

CITY ON THE MOVE

Railway PRO

34 Policies & Strategies

CFR Marfă va fi vândut în iunie. Pentru BDZ Cargo, situaţia este încă incertă [ de Pamela Luică ]

Privatizarea operatorilor naţionali feroviari de marfă din România şi Bulgaria a determinat autorităţile să schimbe deciziile în mod constant, din momentul anunţării proceselor de vânzare a acţiunilor celor două companii. În ceea ce priveşte vânzarea CFR Marfă, autorităţile române estimează că operatorul va fi vândut la mijlocul anului, însă finalizarea procesului de privatizare a BDZ Cargo ridică semne de întrebare.

Cota de piata pe moduri de transport 2008 - 2011

Î

n timp ce România vrea să privatizeze Market share of shipped freight Cota de piata pentru marfuri transportate CFR Marfă în următoarele luni, în ulmarfuri transportate year 2011 timele luni, Bulgaria a prelungit de câteva AN 2011 ori perioada de depunere a ofertelor pentru 008 BDZ Cargo şi ar putea fi posibil ca autorităţile Pipeline Transport prin să se răzgândească, adoptând un alt plan de transport Cota de piata conducte, salvare a companiei. transport 1,9 % În luna februarie, guvernul român a aprobat rutier, strategia de privatizare a CFR Marfă, singurul CotaRoad de piata 79,5 %urmând să fie Maritime Transport criteriu de adjudecare a licitaţiei market share transport transport preţul oferit. În cadrul dezbaterii din Plenul maritim rutier, reunit al Parlamentului, vicepremierul Daniel 12,2% 57,6 % Chiţoiu a declarat că „privatizarea operatorului se va finaliza până la jumătatea lunii iunie Inland Transport 2013, va fi realizată cu un investitor strategic şi Waterways va avea garanţie de participare de 10 mil euro, fluvial, Cota de piata Railway Cota de piata reprezentând 17% din valoarea nominală a 9,2 % market share sistem acţiunilor deţinute de stat”. sistem Autorităţile au propus vânzarea unui pachet feroviar, feroviar, de%51% din acţiuni, unui investitor strategic 14,5 19,1 % sau unui consorţiu format din investitori straSource: The Global Enabling. Trade Report 2012 - Copyright © 2012 by the World Economic Forum tegici şi financiari, iar selecţia se va realiza prin metode combinate cu criterii de precalificare euro) pentru întregul pachet de acţiuni scos relevantă în domeniul transportului de marfă ului rutier a scazut de la 79,5% in anul 2008 la 57,6%iar in anul 2011, dar180reprezinta continuare cel maişiimportant a investitorilor, şi anume, negociere pe bază la vânzare, oferta este valabilă de zile şiincapabilităţi operaţionale financiare, care de oferte preliminare şi neangajante urmată de la data publicării, cu posibilitatea de a fi să demonstreze posibilitatea preluării şi a. Sistemul feroviar areînoplic, cota de piata de 19,1%, in crestere fatasădefieanul 2008. de licitaţie cu ofertă conform legislaţiei prelungită.

Plata ar urma efectuată într-o dezvoltării afacerii”, menţionează documenîn vigoare. La începtul lunii aprilie, Minis- singură tranşă, prin transfer bancar la data tul. La finele lunii aprilie, se va întocmi lista terul Transporturilor publicat anunţulpentru „cu finalizării tranzacţiei. scurtă a investitorilor care vor putea partice transport rutier suntadeterminante alegerea acestui tip de transport de catre clienti: privire la oferta de vânzare a acţiunilor prin Dosarul de prezentare a companiei va ipa în continuare a procesul de privatizare a marfa “din poarta in poarta” , practica tarife maiputea micifi achiziţionat de transport decât transportul costul transportului rutier de metode combinate cu criterii de precalificare, pentru suma de 10 mii feroviar; CFR Marfă. Începând cu 9 mai, Comisia constând în negociere pe bază de oferte pre- euro, fiind necesară şi o scrisoare de intenţie Privatizare va purta negocieri cu fiecare din plicata transporturilor feroviare (ccade3.5 euro/tren-km) ci doarcumpărător de rovigneta, incomparabil mai cumpărători, mica decâturmând TUI, viteza liminare şi angajamente, urmată licitaţie a potenţialului al acţiunilor. potenţialii ca în data cu ofertă în plic”, documentsunt ce precizează că intretinute Autorităţiledecât impuncalea potenţialilor investitori o dede 14mai iuniemulte aceastafonduri să deschidă plicurile cu transportul feroviar , soselele mai bine ferata si beneficiaza pentru preţul de ofertă este de 797 mil lei (180 mil serie de „criterii de precalificare şi experienţă documentele necesare ce aparţin numai ofertanţilor prezenţi. În aceeaşi zi se vor veri¾ Anul 2010documentele, inregistreaza fica şi analiza apoi sescaderi va stabili Evolution of shipped freight per de Evolutia marfurilor transportate sistemfactorii feroviar si rutier ui de transport rutier ar trebui sa orienteze maipe hotarât decizie catre sustinerea sietmului de transport ofertantul adjudecatar. ale pietei transporturilor de marfa Railway Road2008-2011 in 2008-2011 in and perioada Conform declaraţiilor ministrului Transdinporturilor, România, cu Fenechiu, 33,7% Grup sub Feroviar 400.000 Relu 361.805 pe sosele , polueaza l auto congestioneaza circulatia atmosfera,Sistem arerutier o siguranta mai mica inanterioara in anuldouă 2010din cele Railway Road Român şicirculatie; Transferoviar Grup, Sistem feroviar prestatia crizei 350.000 mai mari companii româneşti din domeniul fost înregistrate 9213 accidente, in scadere România în coada mondiale.

293.409cu doar 3% fata de 2009. Cifrele plasează transportului feroviar, sunt interesate de pri300.000 vatizarea CFR Marfă. “Din câte ştiu eu, cele acest punct de vedere.

250.000 două 2011 companii şi-au manifestat interesul ¾Anul inregistreaza cresteri 183.629 pentru privatizarea CFR Marfă, au avut ast174.551 200.000 4 fatafelde dar piata de anul discuţii2010, cu consultantul în procesul de privatizare”. Pe lângă în cadrul 150.000 transporturilor este acestea, departe de unui interviu acordat publicaţiei locale „Bursa”, Zvi realizarile anului Asociaţiei 2008. Volumul 100.000 Oren, preşedintele Producătorilor 66.711 52.931 50.596 60.723 din Israel a declarat că există pentru de marfuri transportate in interes România 50.000 companiile pe care statul intenţionează să le in anul 2011inclusiv reprezinta doar„Voi 70% privatizeze, CFR Marfă. solicita 0 2008 2009 2010 2011 fataAmbasadei de anul Israelului 2008. să îmi trimită o listă cu tot ce va fi privatizat şi vom găsi o soluţie să-i Source: The Global Enabling. Trade Report 2012 - Copyright © 2012 by the World Economic Forum www.railwaypro.com | April 2013

¾ In anul 2010, transportul rutier s-a prabusit, cu o pierdere de 51,8% fata de 2008 in

Policies & Strategies Tonnes carried 2010/2011

Work performed for 2010/2

Donau-Finanz Transport und Beteiligung (Austria).300 La finele250 lunii martie, Agenţia de Privatizare a anunţat200 că a prelungit din nou data limită pentru depunerea de oferte angajante în ve150 derea achiziţionării BDZ Cargo, noul termen 100 fiind stabilit pentru 29 aprilie. Amânarea s-a 50 făcut la cererea companiilor participante 0 la licitaţie, termenul fiind 12 1 iniţial 2 3 4 martie, 5 6 7 iar prima amânare a fost până pe 28 martie.

158,7 157,2 188,6 190,8 207 199,5 203,3 În situaţia2010 în care ofertele nu sunt conform aşteptărilor autorităţilor, procesul de priva183,2 181,7 192,1 216,9 224,7 211,9 203,7 tizare va fi2011 din nou amânat sau chiar anulat. „Dacă nu există oferte serioase pentru priva- ɦɟɫɟɰ tizarea BDZ Cargo, Agenţia de Privatizare ar putea anula licitaţia. Privatizarea ramurii de transport marfă este doar una din soluţiile2010 de salvare a companiei”, a anunţat ministrul interimar al Transporturilor, Kristian Krastev.

Acesta a ţinut să menţioneze că a „reînviat” dialogul cu creditorii şi angajaţii BDZ pentru a găsi o cale de a salva şi stabiliza compania.

Ministrul a afirmat de asemenea că este împotriva unei privatizări „cu orice preţ”, iar guvernul lucrează de asemenea la un alt plan de salvare, care ar implica un credit de la Banca Mondială. În lista de inventar a BDZ Cargo, sunt înregistrate 799 de posesii posesii imobiliare situate în tot teritoriul ţării, iar posesiile de terenuri însumează 1 129 779 metri pătraţi.

De asemenea, operatorul deţine 187 de locomotive şi 4.859 vagoane iar, câteva vagoane vor fi casate urmând să fie înlocuite cu 321 vagoane de marfă şi 5 vagoane de călători. În plus, în luna martie compania a lansat o licitaţie pentru repararea a 100 de vagoane cisternă, contractul fiind împărţit în două loturi. Valoarea contractelor este de 3,88 mil leva (1,98 mil euro), ofertele putând fi depuse până pe 20 aprilie, iar termenul pentru realizarea lucrărilor de reparaţii a fost stabilit în termen de 6 luni. În ceea ce priveşte pierderile în perioada 2009-2011, compania a înregistrat doar pierderi, în 2011 acestea situându-se la 8,7 mil euro. În primele 6 luni din 2012, BDZ Cargo a transportat 5,58 mil tone marfă, în scădere cu 18% comparativ cu perioada similară a anului precedent (când a transportat 6,77 mil tone marfă), iar traficul a scăzut cu 15,7% (de la 1,4 mld t-km, la 1,2 mld t-km).

m ill tonkm

thousand tonnes

Tonnes carried 2010/2011

1200 1000 800 600 400 200 0

35

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

2010 772,5 769,3 878,1 784,9 850,1 850,1 856,4 953,2 984,1 1067 1071 940,9 2011 916,3 896,1 960 1018 1045 991,4 948,1 880,5 961,5 1042 1032 880,5

ɦɟɫɟɰ 2010

2011

Source: Yordan Nedev, BDZ-Cargo

informăm pe oamenii de afaceri din Israel despre asta. Dacă există un interes comun, vom studia opţiunile”, a precizat Oren. În cazul în care ministerul Transporturilor nu va putea încheia contractul de privatizare cu investitorul, se va putea decide reluarea procesului de privatizare prin aplicarea oricărei metode de transfer a dreptului de proprietatea asupra acţiunilor, cu adaptarea corespunzătoare a strategiei, sau prin invitarea la negocieri în ordinea clasamentului de la licitaţie a următorilor investitori calificaţi.

Operatorul CFR Marfă deţine un parc de material rulant de peste 39.000 de vagoane (din care doar 23.000 sunt utilizate în prezent) şi peste 900 locomotive, volumul activelor plasând compania într-o poziţie avantajoasă faţă de alţi operatori deţinuţi de stat în central sud estică europeană. În ceea ce priveşte cota de piaţă, operatorul se află pe o poziţie dominantă, în raport cu ceilalţi operatori care au apărut după 2001.

Chiar dacă aceste cifre plasează operatorul printre cei mai mari operatori din Europa de Est, acesta înregistrează datorii de peste 405 mil euro către bugetul de stat, administratorul de infrastructură şi penalităţi de întârziere şi restanţe către furnizori privaţi. De asemenea, în luna martie CFR Marfă estima că va încheia acest an cu pierderi de 47,7 mil euro, de 2,2 ori mai mari faţă de rezultatul negativ bugetat pentru 2012. Şi activitatea de transport a înregistrat scăderi: conform UIC, în primele 6 luni din 2012, CFR Marfă a transportat 14,8 mil tone, în scădere cu 15,6% comparativ cu perioada similară a anului precedent, iar traficul a scăzut cu 9,4% (de la 3,17 mld t-km la 2,8 mld t-km).

Vânzarea BDZ Cargo ar putea fi anulată

Ca şi carried în cazul CFRand Marfă, work pentru care Increase in tons done – 7% and 5,6% respectiv autorităţile declarau diferite date pentru anunţarea licitaţiei, lansarea procesului Increase in domestic freight traffic de vânzare a acţiunilor BDZ Cargo a fost – 11%; restabilită de mai multe ori. Reamintim faptul că în iunie 2012 Agenţia de Control Increase of transport stations – 6%, and incre al Privatizărilor şi trough Post-Privatizareborder din Bulcă există companii interesate în transit trafficgaria byanunţa 14%; achiziţionarea operatorului, iar reprezentanţii BDZ se declarau încrezători că acţiunile vor fi vândute până la finele luiports 2012 (în noiem Increase of import trough – 20%. brie Agenţia lansa deja a doua procedură),

RKET SHARE

ne aflăm în 2013 şi de la începutul acestui an autorităţile au prelungit data limită pentru depunerea ofertelor de trei ori.

Pentru a putea achiziţiona compania, viitorul cumpărător va trebui să investească în primul an, peste 50 mil euro pentru înnoirea parcului de material rulant. Preţul de vânzare a BDZ Cargo se situează între 60-130 mil euro, conform preşedintelui BDZ, Vladimir Vladimirov, iar Agenţia de Privatizare a evaluat divizia de marfă a BDZ la 190-250 mil leva (97-128 mil. euro). Conform unltimelor declaraţii ale ministrului Transporturilor, Ivailo Moskovski, prin vânzarea BDZ Cargo, guvernul speră să obţină 102,3 mil euro.

Pentru achiziţionarea acţiunilor operatorului, în decembrie 7 investitori şi-au arătat interesul (6 au cumpărat documentele de licitaţie iar 1 solicitase amânarea termenului de depunere), din care doar patru companii au primit aprobarea Agenţiei pentru a participa la următoarea etapă a licitaţiei: Grup Feroviar Român (România), Cargo Express şi Balkan Financial Services (Bulgaria) şi

Market Share 2010

Source: Yordan Nedev, BDZ-Cargo

Продажа «ЧФР Марфэ» состоится в июне. Положение «БДЖ Карго» еще не определено Приватизация национальных операторов железнодорожных перевозок в Румынии и Болгарии призывали власти постоянно менять решения, с момента объявления процесса продажи акций двух компаний. Что касается продажи «ЧФР Марфэ», румынские власти оценивают, что продажа оператора состоится в середине года, но завершение приватизации «БДЖ Карго» вызывает еще вопросы.

April 2013 | www.railwaypro.com

36 Policies & Strategies

Pentru Grecia, privatizarea porturilor înseamnă creştere economică

Pentru investitori, o poartă de intrare pe piaţa europeană |

08 09

[ de Pamela Luică ]

Competitive advantages of the Port of Piraeus

Procesul de privatizare pentru porturile din Grecia este văzut de autorităţi ca o şansă a creşterii şi dezvoltării economice, iar pentru investitori, intrarea pe o piaţă care facilitează accesul către Europa.

Interesate de această oportunitate, trei state puternice din punct de vedere economic sunt atente la anunţarea licitaţiilor pentru a pătrunde în capitalul porturilor şi implicit a-şi extinde aria de activitate comercială.

P

scop An advantageous geographic position on the crossroads of Asia-Africa-Europe. rincipalul al proceselor de creşterii economiciilor, la nivel global, dolari (până în 2015), sumă redusă brusc privatizare este de a limita rolul porturile fiind punctele vitale pentru tran- la 10 mld dolari, fonduri ce vor determina

Adequate prin infrastructure natural deepmărfurilor. draughts forGuverthe service of theeconomică largest container statului în economie, diferitele facilities zitarea and şi distribuirea creşterea şi reducea nivelului daand car carriers.favorabil nele implementează politicile de privati- toriei. Lista de privatizare include băncile, sectorare, şi de a oferi un mediu dezvoltării sectorului privat care are rolu de zare dirijate către funcţionarea eficientă şi utilităţile, porturile, aeroporturile, căile

Operation under theasigfree zone status type I. a da valoare adăugată economiei prin productivă a porturilor, în conformitate rutiere şi cele feroviare. Conform agenţiei urarea unei organizări mult mai eficiente a cu pieţei, şi de abasis, mobiliza deper privatizare,

Operation of the container andcircumstanţele car terminals on a 24-hour 365 days annum. (Hellenic Republic Asset investiţiilor şi administrării şi prin stimula- resursele private pentru a investi în creşterea Development Fund’s -HRADF) în 2012

Gradually differentiated tariff offeringporturilor. discounts for increased transhipment of containers rea competitivităţii. capacităţii s-a quantities finalizat procesul de vânzare a două Astfel, multe stateand optează pentru privaÎn acest sens, Grecia a anunţat posibilităţile companii, cu o valoare de 260 mil dolari, cars. tizarea companiilor din sectorul de trans- de privatizare a porturilor, oferind targetul stabilit pentru această perioadă fi Competitive tariff the storage of cargoes. port, iar segmentul de marfă este celformai oportunităţi atât companiilor domestice, ind de peste 4 mld dolari. Cu toate acestea, vizat. Pentru a determina creşterea calităţii cât şi celor străine de a cumpăra şi a dez- autorităţile speră ca în acest an să se realA large number of volufeeder services with most the main ports of the Mediterranean. şi capacităţii infrastructurii, sporirea volta activităţile sauofinfrastructura acestora. izeze o bună parte a planului de privatizare. mului de mărfuri optimizarea actvităţii Acest an va system marca progresul eforturilor şi Application of an integrated information on the operations of the„Sperăm port. că în acest an vom avea un progres comerciale, autorităţile recurg la privatiza- Greciei de a privatiza industria de stat, în ceea ce priveşte planul nostru de privaon international standards regulations (ISPS). rea porturilor. Operating under security conditions a declaratbased ministrul Economiei, Kostis and tizare”, a declarat Hatzidakis. Pentru 2013, Porturile sunt recunoscute pentru Hatzidakis.

Prin procesul de privatizare, estimările autorităţilor privind procesul

experienced contribuţia pe careQualified o aduc and dezvoltării şi staff autorităţile estimau un câştig de 50 mld de privatizare se ridică la 2,6 mld dolari, Odessa

Source: PIRAEUS PORT AUTHORITY S.A., Investment Plan 2012 - 2016

www.railwaypro.com | April 2013

Note: The figure for motorcycles of coastal shipping refer to the period from 1-4-2011

Policies & Strategies

TRAFFIC OFTraffic MERCHANDISE THE OF2011 PIRAEUS 2011 of merchandiseAT at the PortPORT of Piraeus CATEGORY

MERCHANDISE TRANSFERRED

CONTAINERS (T.E.U.)

500.133

CARS – MERCHANDISE (Vehicles)

417.659

Source: PIRAEUS PORT AUTHORITY S.A., Investment Plan 2012 - 2016

investitorii provenind în special din China 23,1% the dinContainer acţiuni şiTerminal respectiv 23,3% Figures for Container traffic do not include traffic through of PCT S.A. (cu şi Rusia, care sunt interesaţi atât de porturi vânzări suplimentare de acţiuni). for which statistics are expected at the end of 2011 cât şi de compania naţională de cale ferată, Trainose, aflată şi ea de asemenea pe lista de Source: PPAaSA privatizare statului.

Deşi Grecia suferă presiuni din cauza situaţiei financiare şi este nevoită să pună în vânzare multe companii de stat, guvernele europene sunt îngrijorate de participarea ţărilor non-europene, care ar putea, prin achiziţionarea companiilor strategice, să îşi extindă semnificativ activitatea în Europa.

Este cazul Rusiei şi Chinei acestea fiind extrem de interesate de achiziţionarea porturilor Greciei. China ar fi extrem de interesată de porturile greceşti mai ales în contextul în care operatorul naval chinez Cosco şi operatorul feroviar Traionse desfăşoară parteneriate de transport în portul Pireu şi, conform presei, ar fi interesată de achiziţia liniei ferate principale pe axa nord-sud.

Portofoliul statului grec constă în 12 porturi (în forma Societe Anonyme), Pireu (OLP), Salonic (OLTh), Volos, Rafina, Igoumenitsa, Patras, Alexandroupoli, Iraklio, Elefsina, Lavrio, Corfu şi Kavala. Statul deţine 74% din acţiunile OLP şi OLTh (listate la Bursa din Atena) şi 100% din acţiunile celorlalte porturi menţionate.

Agenţia de privatizare menţionează pe siteul oficial faptul că „statul este în proces de evaluare adecvată pentru exploatarea acestui portofoliu, stabilind grupurile de porturi ce urmează să fie privatizate printr-o serie de tranzacţii”.

Conform ministerului finanţelor, pachetul de privatizare cuprinde toate cele 12 porturi, incluzând portul Pireu şi Salonic, pentru care guvernul a convenit să vândă, iniţial,



China, Rusia şi Turcia, interesate de achiziţionarea acţiunilor Presa locală anunţa în ianuarie faptul că operatorul Cosco este interesat să investească 1 mld euro în portul Pireu, grupul chinez fiind interesat de achiziţia a 60% din acţiunile portului.

Investiţia planificată a fost prezentată de partea chineză după ce guvernul de la Atena a decis să pună în vânzare acţiunile celor două mari porturi (Pireu şi Salonic), iar în cadrul unui interviu acordat unei televiziuni, ministrul finanţelor Giannis Stournaras a declarat că „grupul Cosco a arătat un interes în extinderea investiţiilor în Pireu”, fără a mai da însă alte detalii.

De asemenea, holdingul turc Akfen (care deţine acţiuni în cadrul grupului TAV-cu activitate pe segmentul de transport aerian) este interesat de programul de privatizate şi intenţionează să intre pe piaţa greacă. „Avem în vedere implicarea noastră în licitaţiile demarate de Grecia fiind atenţi la procesul de privatizare. De asemenea, investiţiile masive în această ţară nu ar trebui să fie o surpriză iar în acest sens căutăm oportunităţi de investiţii în porturile greceşti”, a declarat Hamdi Akın, CEO al Akfen, agenţiei Anatolia. Şi Rusia este interesată de porturile greceşti care sunt conectate la reţeaua feroviară. „Guvernul intenţionează să privatizeze operatorul feroviar, care este reponsabil de transportul de pasageri şi marfă, însă nu şi infrastructura. În plus, există posibilitatea de a achiziţiona acţiuni în cadrul porturilor

 Conventional Cargo

      

Source: Thessaloniki Port Authority S.A.



37

care au conexiuni la infrastructura feroviară”, a declarat preşedintele RZD, Vladimir Yakunin.

Conform acestuia, Căile Ferate Ruse studiază atent procesul de privatizare lansat de autorităţi. „Dacă discutăm despre dezvoltarea transportului feroviar, primul lucru <de avut în vedere> trebuie să fie sinergia: porturi, căi ferate şi clienţi. De aceea, le luăm în considerare ca pe un întreg, dar din punctul de vedere al profitabilităţii transportului feroviar”, a precizat Yakunin, menţionând că RZD ar putea utiliza credite pentru a achizţiona active greceşti şi de asemenea, are în vedere intrarea în capitalul operatorului feroviar Trainose.

Agenţia de privatizare (HRADF) a anunţat, la finele lui februarie, strategia de dezvoltare a celor 12 porturi, pentru care sunt luate în considerare două alternative. Prima vizează concesiunea activităţilor portuare individuale prin acorduri de concesiune care vor asigura angajamentul investiţiilor şi furnizarea unor servicii mult mai calitative. A doua opţiune constă în concesiunea tuturor activităţilor portului („Master Concession”) prin vânzarea pachetului majoritar al HRADF, combinată cu renegocierea acordului de concesiune actual dintre Grecia şi Societe Anonyme (care deţine porturile) astfel încât acesta să fie aliniat cu practicile internaţionale actuale şi pentru a asigura un nivel ridicat al investiţiilor şi serviciilor furnizate. „Opţiunea care urmează să fie aplicată va depinde de strategia de dezvoltare, de gradul dorit de competitvitate şi de interesul exprimat al investitorilor. În orice caz procesul va implica concesiunea drepturilor de utilizare şi exploatare a zonelor portului, în timp ce dreptul de proprietate rămâne al Republicii Elene”, precizează agenţia.

HRADF intenţionează să demareze procesul de privatizare pentru cele două mari porturi (Pireu şi Salonic), prima licitaţie fiind lansată în al doilea semestru al anului 2013 pentru vânzarea acţiunilor portului Salonic.

Для Греции приватизация портов означает экономический рост Для инвесторов – это окно вступления на европейский рынок Процесс приватизации греческих портов рассматривается властями как шанс экономического роста и развития, а для инвесторов - как вступление на рынок, способствующий доступ к Европе. Проявляя интерес к такой возможности, три экономически сильных государства внимательно следят за объявления тендеров для участия в капитале портов и, вместе с тем, для расширения сферы экономической деятельности.

April 2013 | www.railwaypro.com

38 Asset management

Outsourcing-ul reduce investiţiile iniţiale în infrastructură [ de Elena Ilie ]

Cu scopul de a câştiga din nou cotele de piaţă şi de a realiza un transfer abil între modurile de transport, administratorii de infrastructură trebuie să cheltuiască mai mult din punct de eficienţei costurilor, atât pentru reînnoire şi pentru mentenanţă.

CER Data on Investment in Existing Infrastructure Este evident faptul că transpotul feroviar “poartă povara” unei infrastructuri extrem de costisitoare. (inModernizarea EUR per serviciilor track length) PPP ca adjusted este identificată element cheie.

Investment in Existing Infrastructure (in EUR per track length) - EU27 PPP adjusted 140,000 2005 2006 2007

CZ

LT

SK

SI

HR

HU

PL

EE

CER Data on Investment in Running Expenditures Data on Investment in Running Expenditures (in EUR per CER track length) PPP adjusted (in EUR per track length) PPP adjusted Running Expenditures (in EUR per track length) - EU27 PPP adjusted

de infrastructură scade. Acest lucru nu este uşor de sesizat în lipsa unor indicatori (comuni) de performanţă, definiţi şi publicaţi. Amploarea reală a problemei devine vizibilă doar la sfârşitul unei perioade lungi, când limitele de viteză trebuie reduse din motive de siguranţă. În ultimii ani, externalizarea serviciilor de mentenanţă a infrastructurii feroviare a devenit o parte a strategiei de cost şi de gestionare a riscurilor. Outsourcing-ul reduce investiţiile iniţiale în infrastructură, oferă expertiză de specialitate şi facilităţi pentru mentenanţă.

CER Data on Investment in Existing

CER Data on Investment in Existing Infrastructure Infrastructure (in EUR per per tracktrack length) PPP adjusted (in EUR length) PPP adjusted Investment in Existing Infrastructure (in EUR per track length) - EU27 PPP adjusted 140,000 2005 2006 2007

120,000

100,000

80,000

60,000

40,000

20,000

CZ

SK

SI

LT

HR

PL

EE

HU

LV

RO

BA

BG

EU12

UK

EU15

IT

LU

NL

DE

CH

IE

BE

ES

FI

AT

DK

SE

0 FR

LV

RO

BA

ectarea desfăşurării mentenanţei de exemplu, prin împărţirea componentelor mecanice şi electronice în module, care ar putea fi schimbate cu usurinţă.

Specialiştii vorbesc şi despre aplicarea unor noi sisteme de mentenanţă şi de management prin monitorizarea stării dispozitivelor care măsoară “simptomele” legate de starea infrastructurii şi aplicarea inspecţiei automatizate. State precum Suedia, Elveţia şi Olanda au externalizat complet activitatea de mentenanţă a infrastructurii feroviare, încheierea de contracte multianuale pentru mentenanţa infrastructurii având aici un rol definitoriu.

7 Sectorul feroviar, la nivel european, a reuşit să îşi îmbunătăţească performanţele în materie de siguranţă. Nu acelaşi lucru se poate spune însă despre calitatea multor reţele naţionale de cale ferată. Acolo unde veniturile nu sunt suficiente pentru a întreţine reţele mai extinse, adesea supradimensionate, calitatea serviciului BG

LU

UK

IT

NL

DE

BE

CH

IE

ES

DK

FI

AT

FR

SE

cest lucru implică, de asemenea, o schimbare şi pentru industria de 80,000 profil în ceea ce priveşte organizarea. Căile ferate europene se confruntă 60,000 cu provocări majore în ceea ce priveşte mentenanţa şi gestionarea infrastructurii.

40,000 În ultimele decenii bugetele pentru întreţinerea şi reînnoirea infrastructurii au fost reduse în întreaga Europă, ceea ce pre20,000 supune o prioritizare temeinică de către administratorii de infrastructură a fondurilor 0 alocate. În acelaşi timp, InfraCost, studiu comparative derulat de UIC, a demonstrat diferenţe între căile ferate europene în aloThe Voice of European Railways carea resurselor şi randament.

Specialiştii în domeniu arată importanţa utilizării de noi tehnologii de dezvoltare a infrastructurii şi a mentenanţei prin introducerea de sisteme noi de cale ferată şi componente cu durata de viată mai mare, noi sisteme de construcţie ale aparatelor de cale pentru mărirea intervalelor de mentenanţă şi a duratei de viaţă. Este importantă şi proi-

EU12

A

100,000

EU15

120,000

The Voice of European Railways

300,000

Source: CER

2005 2006 2007

250,000

7

Аутсорсинг сокращает объем изначальных инвестиций в инфраструктуру

CER Data on Investment in Running Expenditures (in EUR per track length) PPP adjusted

200,000

Running Expenditures (in EUR per track length) - EU27 PPP adjusted

300,000

150,000

2005 2006 2007

250,000

На протяжении последних лет, аутсорсинг технического обслуживания железнодорожной инфраструктуры стал частью стратегии экономии затрат и управления рисками. Аутсорсинг сокращает объем изначальных инвестиций в инфраструктуру, обеспечивает экспертную оценку и определенные льготы для технического обслуживания.

200,000

100,000

150,000

100,000

50,000

50,000

HU

LT

SK

HR

SI

LV

BG

PL

EE

BA

CZ

RO

EU12

NL

EU15

LU

BE

IT

DE

CH

ES

UK

DK

AT

IE

FI

FR

SE

0

0

Source: CER

HU

LT

SK

HR

SI

BG

LV

EE

PL

BA

RO

CZ

EU12

EU15

NL

LU

BE

IT

DE

UK

CH

ES

AT

DK

IE

FR

FI

SE

The Voice of European Railways

The Voice of European Railways 8

www.railwaypro.com | April 2013

8

39

EUROPEAN RAIL CONGRESS

Annual Rail Awards and Summit Scheduled to arrive in London on 12 November 2013

SIIM KALLAS European Transport Commissioner Keynote Speaker & Judge

BRIAN SIMPSON MEP Chair of European Parliamentâ&#x20AC;&#x2122;s Transport & Tourism Committee & Chair of Judging Panel

MATTHIAS RUETE Director-General, European Commission, DG MOVE & Chair of Technical Panel

The new European Rail Congress, a two day industry Summit and annual Rail Awards ceremony, provides a dynamic platform for key rail sector ďŹ gures right across the European continent to highlight and reward best practice as well as discuss and debate key challenges and opportunities for European rail.

Entries will be accepted online at www.europeanrailcongress.com up to 19 April 2013.

Entries will be assessed by a judging panel of MEPs and an expert advisory technical panel.

Winners of the prestigious awards will be announced at an Awards Ceremony and Dinner at the 2013 European Rail Congress in London 12 to 13 November 2013. europeanrailcongress.com

April 2013 | www.railwaypro.com

40 lex

Rusia interzice prelungirea duratei de viaţă a vagoanelor de marfă [ de Pamela Luică ]

Accidentul feroviar ce a avut loc în regiunea Irkutsk (ianuarie 2013), pe linia Trans-Siberian, a determinat autorităţile responsabile să aplice măsuri drastice privind durata de viaţă a vagoanelor. Imediat după rezultatele preliminare a investigării, Serviciul Federal pentru Supravegherea Transportului din Rusia, Rostransnadzor, a interzis prelungirea duratei de viaţă a pieselor din boghiuri în cazul vagoanelor de marfă, idee sprijinită şi de ministrul Industriei şi Comerţului, Denis Manturov.

P

entru a preveni reutilizarea componentelor ce au fost defecte, în cazul produselor cu durata de viaţă expirată, autorităţile au exclus posibilitatea de punere în funcţiune a acestora, iar în acest sens, autorităţile au solicitat Căilor Ferate din Rusia să informeze proprietarii de material rulant şi companiile de reparaţii şi mentenanţă a parcului de vehicule.

Reacţia deţinătorilor de material rulant nu a întârziat să apară, aceştia anunţând faptul că nu sunt dispuşi să aplice rapid această reglementare. „Consiliul Operatorilor de Material Rulant din Rusia va implementa în mod gradual interdicţia privind prelungirea duratei de viaţă a vagoanelor”, se arată în scrisorile elaborate de Dmitry Korolyov, director executiv al parteneriatului, trimise către Vladimir Chepets, directorul interimar al Agenţei Federale pentru Transport Feroviar (Roszheldor) şi către ministrul adjunct al Transporturilor Alexey Tsydenov. În Rusia, durata standard de viaţă a vagoanelor descoperite este de 22 de ani, a vagoanelor cisternă 32 de ani şi a celor pentru transportul de cereale, 30 de ani, iar prin efectuarea lucrărilor de reparaţii, un deţinător de material rulant poate să extindă durata cu 50%, de două ori, durata maximă în cazul unui vagon descoperit putând fi extinsă până la 44 de ani.

Conform publicaţiei rzd-partner.com, „producătorii de vagoane şi RZD au solicitat interzicerea prelungirii duratei din cauza unor deraieri, care în prezent sunt din ce în ce mai frecvente. Ministerul Transporturilor limitează durata de viaţă a unui vagon cu 1 sau 2 termeni pentru a putea circula pe reţeaua RZD”.

Consiliul Operatorilor de Material Rulant a anunţat că va elimina vagoanele de pe reţea doar în momentul în care vor atinge

o durată de viaţă bine definită, urmând ca termenii şi durata maximă să fie discutate, a precizat Valery Shpakov, CEO al Novaya Perevozochnaya Kompaniya (New Forwarding Company, memberu al Consiliului). Prelungirea duratei de viaţă pentru vagoanele speciale (cele pentru transportul mărfurilor grele, agabaritice, refrigerate) nu ar trebui să se interzică deoarece materialul rulant de acest fel nu este produs în Rusia, a explicat Shpakov.

Cu privire la măsura de interzicere a prelungirii duratei de viaţă a vagoanelor, unul din cei mai mari operatori ai Rusiei, Freight One, a anunţat că se opune, deoarece, economia ar putea să mai degrabă să piardă decât să câştige: iniţiativa producătorilor de vagoane va determina declinul cu 30% a veniturilor tuturor operatorilor şi, o parte din ei ar putea să dispară de pe piaţă, precizează publicaţia Vedomosti.

Referitor la problema fabricării vagoanelor, producătorii trebuie să realizeze material rulant cu ajutorul unei tehnologii moderne, care să corespundă necesităţilor de transport. „Dacă jucătorii din piaţă nu vor respecta coordonatele privind tehnologia din transportul feroviar din Rusia, va fi inevitabil ca parcul de vagoane să se reducă în mod semnificativ, iar acestea vor lipsi de pe rutele unde se poate dezvolta piaţa de transport”, a declarat Semyon Rezer, preşedintele Partneriatului non-comercial al Expeditorilor de Mărfuri. În ceea ce priveşte costurile materialului rulant, conform jucătorilor din piaţă, preţurile pentru vagoane descoperite a scăzut în medie cu 20-25% din cauza declinului cererilor.

Operatorii feroviari, care au achiziţionat astfel de vehicule în 2012 au menţionat că preţul este în medie 2-2,25 mil ruble (49,6 mii euro – 55,8 mii euro) fără TVA, scrie

TransContainer Flatcar Fleet Railcars specialised for transportation of ISO containers

Indicator Total Flatcar Fleet in operation Flatcars 40 ft Flatcars 60 ft Flatcars 80 ft

3 m 12

6 m 12

9 m 12

12 m 12

chng, %

units 24,526

24,440

24,448

25,086

+2.28

units 5,877 units 13,133 units 5,516

5,743 13,133 5,564

5,734 13,037 5,677

6,171 13,008 5,907

+5.00 -0.95 +7.09

Source: www.trcont.ru

www.railwaypro.com | April 2013

publicaţia rzd-partner.com. Specialiştii Freight One declară că pe piaţă există oferte pentru vagoane descoperite ce au un preţ de 1,6 mil ruble (cca 40 mii euro), în timp ce anul trecut modelele similare aveau un cost de 2,3 mil ruble (57 mii euro).

De asemenea, din cauza declinului cererii vagoanelor de marfă, producătorul Uralvagonzavod (UVZ) ar putea să îşi reducă producţia cu 26% în acest an, a declarat directorul companiei, Oleg Sienko. În cadrul conferinţei ţinută de Uniunea Antreprenorilor şi Industriaşilor din Rusia, participanţii au dezbătut problema producţiei de vagoane influenţată de cererea pe piaţă. Conform directorului UVZ, acest lucru ar avea un impact negativ asupra producţiei de vagoane descoperite.

Russian Railways • Carries 1.2 billion tonnes of freight annually across 11 time zones • Responsible for 42,3% of Russia’s total freight traffic (including pipelines) • Assets worth over 3189.9 billion roubles • Rolling stock includes: 1,026,600 goods wagons

Россия запрещает продление срока эксплуатации грузовых вагонов Железнодорожная авария, произошедшая в Иркутской Области (январь 2013 года) по Транссибирской магистрали, побудила компетентные власти применить жесткие меры по поводу срока эксплуатации вагонов. Сразу же после получения предварительных результатах расследования, Российская Федеральная служба по надзору в сфере транспорта Ространснадзор - запретила продлевать срок службы комплектующих тележек для грузовых вагонов. Данную идею также поддержал министр Промышленности и Торговли, Денис Мантуров.

Market development

41

Un nou terminal de mărfuri în Uzbekistan [ de Elena Ilie ]

Cabinetul Miniştrilor din Uzbekistan plănuieşte să sprijine înfiinţarea şi dezvoltarea unui centru intermodal şi de logistică în regiunea Namangan. În cadrul noului terminal intermodal volumul anual de marfă ce va fi manevrat este prognozat la patru milioane de tone. Terminalul va îmbunătăţi infrastructura de transport şi logistica în regiunea Ferghana, sporind volumul de mărfuri tranzitate.

Main regional markets reachable from Uzbekistan se află in topul statelor Navoi ILC Figure 8: Main regional markets reachable from Navoi ILC din Asia - Pacific care au conştientizat importanţa dezvoltării porturilor de uscat, astfel că cele din Navoi, Angren (regiunea Tashkent) şi Centrul Internaţional de Logistică se află în plin proces de modernizare iar facilităţile pe care acestea le oferă comerţului şi transportului internaţional plasează Uzbekistan-ul pe harta internaţională a logisticii. Regiunea Navoi are un potenţial ridicat de tranzit de transport terestru. Reţeaua dezvoltată de transport, sistemul de transport internaţional integrat care este totodată oContainerSource: trains Egis moveInternational from Tashkent to Teheran in 7 days and from Tashkent via Teheran to / Dornier Consulting in 10 days. All regional rail tracks leading to ports of Turkey and Iran in the South and provocare cheie în sistemul de comunicareIstanbul to ports of Black and Baltic Seas in the North pass through Navoi. The shortest railway between China and Europe also runs through Navoi. The Guzar – Baysun din Asia Centrală şi ţările CSI tranziteazăconnection menistan – Bandar-Abbas (în Iran) cu Kumkurgan railway line (9.8 km of the railway line “Termez-Khairaton” were built with a 2 M Euros grant of the EU) the shortest transit Afghanistan, Pakistan India. oraşul Navoi, iar coridoare de transport ieşire în allows continuare maito departe cătreandţările FIEZ is connected to E-40 Motorway by dual-dual road (2 km) and international railway (4.7 feroviare internaţional precum ruta „Af-The din şi Golful km). There are Orientul 26 km of roads Mijlociu inside the FIEZ providing a directPersic. access to the manufacturing is available. Two 5 hectares TIR parking are available alongside the road of the cargo ganistan – Asia Centrală – Europa” se aflăfacilities Un alt centru internaţional de logistică terminal. în imediata vecinătate a aeroportului Na-380 hectares a fost deschis la mijlocul lunii ianuarie are reserved for industrial enterprises and 14 hectares for administration, Customs clearing, certificates of conformance, country of origin, banking and other services. voi. În prezent, se construiesc căi ferateThe logistics 2010 în oraşul uzbec Angren (regiunea of the FIEZ is mainly provided by the international intermodal cargo hub of the Navoi Airport.

Since August 2008 Korean Aireste is flying situat Seoul - Navoi secundare care vor conecta oraşul NavoiUzbekistan Tashkent).

Centrul în– Milan garaweekly and Airways (jointly with Russian Moscovia air company) Navoi – Tashkent – Moscow. cu ruta Uchkuduk – Nukus – VolgogradThe landAblyk pentru a putea primi şi prelucra transit potential is also prospective. The railway represents the most efficient / safest for NATO’s Northern Distribution the E-40 Motorway holds a great în direcţia nord-vest, cu ruta Samarqandsolution mărfurile, pentru a leNetwork livraandapoi către Andipotential for the cargo flow between Europe and China via the border-crossing point at Dostyk Kazakhstan.

– Tashkent – Dustik în direcţia estică, iar(Druzhba),jan, Namangan şi Ferghana regiunile de est în direcţia sudică cu ruta Bukhara – Turk- din Uzbekistan. Volumul mărfurilor transportate a crescut cu 50% în 2011. De asemenea, stimulentele ce vor fi acordate vor contribui la creşterea traficului de marfă prin noul centru logistic. În acest sens, putem exemplifica o măsură luată de Compania de căi ferate din Uzbekistan care a redus la jumătate tariful privind livrarea de mărfuri din orice parte a Uzbekistan-ului către gara Ablyk.

Logistics Processes and Motorways of the Sea ll

Page 24 of 37

Uzbekistan

LOGMOS Country Profile

Новый грузовой терминал в Узбекистане

Source: http://www.mapsofworld.com

A

ctuala rearanjare a arhitecturii economiei globale şi fluctuaţiile continue de pe pieţele globale fac obiectul unor noi strategii pentru cei mai importanţi dintre analiştii şi administratorii fondurilor şi companiilor de investiţii. La fel se întâmplă şi în domeniul transporturilor. Cei mai importanţi actori de pe această piaţă îşi diversifică aria de activitate şi manifestă, în detrimentul pieţelor europene, un interes deosebit pentru pieţele de profil aflate în continuă dezvoltare din regiunea Asia – Pacific.

Din acest punct de vedere, Uzbekistanul are toate şansele să îşi maxmizeze potenţialul de dezvoltare şi să atragă din ce în ce mai mulţi investitori străini. În privinţa dezvoltării transportului intermodal şi a celui de marfă containerizat, atuurile statului uzbec sunt regiunile Navoi şi Angren, care prin dezvoltărea unor terminale intermodale au devenit importante centre economice pe harta Uzbekistanului.

Tashkent, capitala uzbecă şi totodată important centru economic, este de asemenea un hub intermodal important.

Кабинет министров Узбекистана планирует поддержать создание и развитие интермодального логистического центра в регионе Наманган. В рамках нового интермодального терминала, годовой объем перевозимых грузов прогнозируется в размере четырех миллионов тонн. Терминал обеспечит улучшение транспортной и логистической инфраструктуры в регионе Фергана, увеличивая объем перевозимых грузов.

April 2013 | www.railwaypro.com

42 Market development

Transportul feroviar de mărfuri nu este însă suficient de “informatizat” [ de Elena Ilie ]

Una dintre modalităţile pentru a creşte atractivitatea transportului de mărfuri pe calea ferată este reducerea volumului de documente necesare. Sistemul manual de oferire a informaţiilor crează erori, încetineşte procesul de rezervare a legitimaţiilor de transport şi duce la creşterea costurilor. Întregul sistem feroviar necesită suport electronic pentru toate aceste operaţiuni.

Î

n perioada decembrie 2012 – ianuarie 2013 DG MOVE a publicat un chestionar prin intermediul căruia a dorit să evalueze progresul privind proiectul e-Freight. Prin acest proiect Comisia Europeană îşi propune să îmbunătăţească competitivitatea economică a Europei acordând o atenţie specială sectorului transport. Datele consultării lansate de către DG MOVE nu sunt încă publice, dar cel mai probabil un raport complet nu va întârzia să apară.

Programul Integrat e-Freight, European eFreight Integrated capabilities for co-modal transport Project – EFIP) a început în 2010

Photo: www.panoramio.com/YP36

www.railwaypro.com | April 2013

şi se încheie în 2014. În proiect sunt implicaţi 30 de parteneri din 14 state membre ale UE, plus Norvegia, pentru un programplatformă care are scopul de a demonstra şi valida capabilităţiile şi inovaţiile aduse de informatizarea elementelor ce ţin de birocraţia transporturilor de mărfuri.

Informatizarea transportului, în special a celui de marfă, nu poate să-i aducă decât un plus valoare din considerente economice.

Aplicaţiile electronice pentru simplificarea procedurilor de tranzit feroviar al mărfurilor, e-freight, sunt considerate în Cartea Albă a Transporturilor din 2011, ca fiind iniţiative cheie în stabilirea Spaţiului Feroviar Unic

European.

Eficientizarea transportului feroviar de mărfuri este un proiect ambiţios şi complex al Uniunii Europene. În ciuda avantajelor sale recunoscute, în special pe segmentul mărfurilor grele şi voluminoase, transportul feroviar este îngreunat din motive care ţin atât de detalii tehnice cât şi de cele legislative.

Sunt acele dificultăţi care se vor depăşite în crearea unei reţele interoperabile la nivelul întregii Europe, dar şi pe coridoarele care o leagă de Asia. În general, operatorii feroviari sunt în continuare prea puţin orientaţi către nevoile şi aşteptările clienţilor lor, care devin din

ce în ce mai stricte şi se referă în principal la fiabilitatea şi nivelul preţului transportului, la capacităţile disponibile, la gestionarea informaţiilor, la timpii de transport şi la flexibilitate. Prin urmare, transportul feroviar de marfă se confruntă în prezent cu o serie de dificultăţi care explică, parţial, incapacitatea acestuia de a-şi spori cota de piaţă.

Calitatea serviciilor rămâne punctul slab al transportului feroviar de marfă, iar clienţii acestuia solicită o mai mare angajare şi transparenţă în acest domeniu. Comisia consideră că serviciile furnizate de-a lungul reţelei feroviare europene orientate spre transportul de marfă trebuie să fie exemplare din punct de vedere al calităţii care, odată îmbunătăţită, ar trebui să aibă un efect pozitiv asupra transportului feroviar de marfă în ansamblu. Calitatea obţinută pe coridoarele orientate spre transportul de marfă ar putea deveni un eşalon pentru acest sector în Europa. În prezent, anumite tronsoane sunt saturate, în special în anumite zone centrale ale Uniunii, de-a lungul principalelor axe de transport de marfă. Diferitele studii de previzionare a traficului feroviar în Europa indică faptul că, în jurul anului 2020, este posibil să apară blocaje suplimentare, foarte problematice. În cazul în care este insuficient combătut, acest fenomen ar putea fi accentuat de intensificarea traficului de-a lungul coridoarelor orientate spre transportul de marfă. Pe de altă parte, competitivitatea transportului de marfă ar putea creşte prin creşterea volumului de marfă pe care fiecare tren îl poate transporta. Acest lucru presupune ameliorarea capacităţii infrastructurii în special în ceea ce priveşte lungimea trenurilor, gabaritul, presiunea pe osie şi viteza maximă. Aceste elemente demonstrează necesitatea unor investiţii coordonate şi bine orientate în coridoarele orientate spre transportul de marfă, pentru ca traficul să fie cât mai fluid şi transportul feroviar cât mai competitiv.

Comisia Europeană a solicitat structurilor de coridor să elaboreze un plan de investiţii destinate eliminării blocajelor, precum şi armonizării şi ameliorării capacităţii infrastructurii, în principal în ceea ce priveşte lungimea trenurilor şi gabaritul. Încetinirea traficului la nivelul blocajelor (în general în apropierea aglomeraţiilor urbane), trecerea frontierelor, în cursul căreia se poate pierde mult timp din cauza obligaţiilor administrative sau tehnice, precum şi termenele de acces la serviciile feroviare (terminale, gări de triaj) încă reprezintă trei dificultăţi majore întâmpinate de transportul feroviar de marfă la nivel internaţional. Aceste dificultăţi afectează semnificativ viteza comercială medie şi se poate considera că sunt aceleaşi constrângeri care, afectând infrastructura, limitează capacitatea şi fiabilitatea transportului de marfă.

Utilizarea la scară cât mai largă a aplicaţiilor electronice, e-freight, precum şi a sistmului ERTMS ar facilita masiv tranzitul transfrontalier ar mărfurilor şi ar spori semnificativ cota de piaţă a transportului feroviar de marfă. De asemenea, accelerarea dezvoltării celor zece coridoare dedicate exclusiv mărfurilor, stabilite prin Regulamentul 913/2010 ar duce la o mai bună uniformizare a traficului feroviar de mărfuri şi la sporirea cotei de piaţă a acestuia, devansând chiar rivalul său, traficul rutier.

Tehnologia informaţiei permite transferuri mai simple şi mai fiabile. Utilizatorii transporturilor vor plăti costul total a transportului, beneficiind în schimb de o reducere a congestionării, de mai multe informaţii, de servicii de calitate superioară şi de o mai mare siguranţă în transportul de mărfuri pe distanţe lungi.

Железнодорожные грузовые перевозки недостаточно оснащены в плане информационных технологий Одним из способов повышения привлекательности железнодорожных грузовых перевозок является сокращение количества необходимых документов. Ручная система предоставления информации выдает ошибки, замедляет процесс бронирования проездных документов и приводит к повышению затрат. Вся железнодорожная система нуждается в электронной поддержке всех этих операций.

60th UITP World Congress and Mobility & City Transport Exhibition

# 21 Congress sessions and 10 Regional workshops # 15 Expo forums to share product development information # Platform for innovations, networking, business opportunities # Multi-modal Exhibition 30,000m² # Over 150 speakers from 30+ countries # A special Swiss Day!

www.uitpgeneva2013.org Organiser

Local host

44 Market development

Grecia şi Bulgaria îşi crează un coridor multimodal între porturi [ de Pamela Luică ]

Grecia şi Bulgaria sunt două state europene cheie pe harta de transport, asigurând legături feroviare, fluviale şi maritime pe axa Europa-Asia. Pentru creşterea fluxului de trafic şi implicit a gradului de tranzit, cele două ţări lansează proiecte pentru revitalizarea infrastructurii, porturile fiind puncte importante în livrarea şi primirea mărfurilor.

A

stfel, pentru crearea unui coridor multimodal între porturile Greciei şi Bulgariei, în ianuarie 2013, Uniunea Europeană a anunţat că acordă prin programul TEN-T, o finanţare pentru elaborarea studiului de fezabilitate privind realizarea conexiunilor feroviare cu o serie de porturi fluviale din partea de nord-est a Greciei şi Bulgariei. Costul total al proiectului este de 1,5 mil euro, din care Ue va finanţa cu 750.000 euro (studiile fiind acoperite în procent de 50%).

Practic, proiectul are ca scop înfiinţarea unui coridor de transport pe axa Marea Egee-Marea Neagră-Dunăre. Denumit „Sea2Sea”, proiectul va dezvolta conceptul de coridor de transport, prin realizarea conexiunilor între porturile Greciei (de la Marea Egee) cu cele bulgare, de la Marea Neagră, prin legături feroviare, oferind o rută alternativă la Strâmtoarea Bosfor. În plus, se va analiza şi legătura către porturile fluviale din regiunea Dunării. Proiectul ar urma să fie realizat până la finalul lui 2014.

Pentru asigurarea conexiunii feroviare între porturile celor două ţări, în martie compania Ergose (subsidiara Căilor Ferate din Grecia) a demarat lucrările de construcţie pentru linia dintre portul Alexandroupoli şi porturile bulgare de la Marea Neagră.

Costul proiectului se ridică la 4 mil euro şi urmează să fie realizat în 12 luni. Alexandroupoli a devenit un port strategic, ce furnizează conexiunea rapidă cu Burgas şi

.11.4

Trade and FDI inflows, percent of GDP

Trade and FDI inflows, percent of GDP Greece

305.4

2,188 0.37

orts

8,104 ,695 1,409 27.12

Varna şi, conform experţilor costul transportului pe căile ferate va fi mult mai mic şi va reduce timpul de călătorie de la 2 zile, la 6 ore.

Grecia se axează intens pe dezvoltarea infrastructurii feroviare demarând proiecte pentru a îmbunătăţi transportul de marfă pe căile ferate şi a facilita conexiunile cu porturile. Conform companiei de Căi Ferate (OSE), proiectele ce urmează să fie lansate vor determina ca Grecia să devină un furnizor important pentru serviciile de transport în sud-estul Europei, şi pentru furnizarea serviciilor de logistică pe axa Extremul Orient, Balcani, Europa Centrală şi de Sud Est. Unul din importantele proiecte ce asigură legătura feroviară între portul Pireu şi reţeaua feroviară europeană este lansarea liniei (în februarie 2013) ce conectează terminalul de containere Neo Ikonio (situat lângă portul principal din Pireu), pe axa feroviară Atena-Kiato, cu complexul feroviar Thriasio, unde se află principalul centru logistic al Greciei. Proiectul liniei de 17 km a fost anunţat din anul 2000, însă a fost sistat în mod contant din cauza constrângerilor financiare. Conform companiei Ergose, bugetul proiectului este de 156,6 mil euro, finanţarea fiind asigurată prin Fondul de Coeziune (50%) şi bugetul de stat (50%).

Tot pentru modernizarea infrastructurii, în februarie, UE a anunţat că va aloca 1 mil

Trade 90 80

Country World 43

60 60

3 2

40

2

30 20

1 1

0

1996 1996

1998 1998

2000 20022002 2004 20042006 2000

Source: The Global Enabling Trade Report 2012, Published by World Economic Forum

www.railwaypro.com | April 2013

2006 2008

2008 2010

00

Sea2Sea corridor

Source: TEN-T EA

euro pentru elaborarea studiilor privind finalizarea liniei feroviare dintre Atena şi Salonic. Fondurile vor fi utilizate pentru realizarea studiilor hidraulice şi structurale pentru două tronsoane ale secţiunii AtenaAharnes. Primul tronson va avea 2,3 km şi va fi construit subteran pornind de la gara centrală din Atena, iar cel de al doilea va avea 3 km şi va consta într-o linie dublă de ocolire a centrului oraşului Aharnes.

Grecia încearcă să îşi canalizeze investiţiile pe proiectele feroviare şi cele ce au ca scop asigurarea conexiunilor reţelei feroviare cu porturile, iar acest obiectiv vizează ameliorarea şi dezvoltarea reţelei feroviare cu porturile, cu centrele logistice şi industriale, precum şi îmbunătăţirea conexiunilor de transport cu statele vecine.

Греция и Болгария создают мультимодальный коридор между портами Греция и Болгария - два ключевых европейских государства на транспортной карте, обеспечивая железнодорожные, речные и морские сообщения по оси Европа-Азия. Для увеличения транспортных потоков и, вместе с тем, пропускной способности транзита, две страны начали осуществлять проекты по восстановлению инфраструктуры. Порты являются важными точками поставок и приема грузов.

Market development

45

Portul Constanţa – un hub strategic pentru România [ de Elena Ilie ]

De-a lungul ultimului deceniu, Portul Constanţa a deservit în mod eficient fluxurile de mărfuri care vin sau pleacă spre ţările Europei Centrale şi de Est mai exact Austria, Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, Slovenia, Slovacia, Ucraina şi Serbia.

Unul din proiectele importante în materie de trafic feroviar îl reprezintă dezvoltarea capacităţii feroviare în zona fluvio-maritimă a Portului Constanţa. Proiectul constă în realizarea unui complex feroviar sistematizat în sectorul fluvio-maritim al portului Constanţa, care să asigure deservirea optimă şi unitară a actualilor şi viitorilor operatori portuari. În prima etapă, care face obiectul acestui proiect, se vor executa doar liniile de cale ferată care deservesc actualii operatori, pe baza previziunilor de trafic până în anul 2020. Valoarea estimată a proiectului este de17,6 milioane euro.

terdam, cel mai mare port comercial din Europa. Ideea a fost subliniată în cadrul unei întrevederi, din aceeaşi lună aprilie, între administraţiile celor două porturi europene. Discuţiile s-au axat pe temele memorandumului de înţelegere încheiat între Portul Constanţa şi Portul Rotterdam, pe identificarea căilor de dezvoltare comună în domeniul transportului naval şi al proiectelor de investiţii în infrastructura portuară. Partea olandeză şi-a arătat disponibilitatea pentru continuarea colaborării privind dezvoltarea portului Constanţa, chiar pentru acordarea de sprijin financiar pentru demararea unor proiecte. Colaborarea a fost începută în baza Memorandumului din 2011, însă până în prezent nu a arătat rezultate concrete.

Portul Constanţa este localizat la intersecţia rutelor comerciale care fac legătura între pieţele ţărilor din Europa Centrală şi de Est, care nu au ieşire la mare,

cu Zona Transcaucaziană, Asia Centrală şi Orientul Indepărtat. Este principalul port românesc şi se situează în topul primelor 10 porturi europene. Poziţia geografică favorabilă şi importanţa Portului Constanţa sunt puse în evidenţă de conexiunea cu două Coridoare Pan-Europene de Transport: Coridorul VII - Dunărea (fluvial) şi Coridorul IV (rutier şi feroviar). Transportul containerizat realizat de serviciile de linie care fac legătura între Portul Constanţa si porturile din Orientul Îndepărtat, au avut ca efect transformarea Portului Constanţa într-unul de distribuţie atât pentru regiunea Marii Negre cât şi pentru Europa Centrală şi de Est. De asemenea, distanţele între porturile din Orientul Îndepărtat şi Portul Constanţa sunt mai scurte comparativ cu distanţele dintre acestea şi Marea Nordului. Evident, un parcurs maritim şi unul feroviar mai scurte înseamnă costuri şi durate de transport mai mici.

Порт Констанцы стратегический узел Румынии

Photo: Club Feroviar

I

mportant nod de transport al Coridorului TRACECA, Portul Constanţa trebuie să continue proiectele deja începute în vederea consolidării statutului de conexiune eficientă în complexul lanţ al logisticii.

Traficul total de mărfuri înregistrat în anul 2012 în porturile maritime româneşti a fost de 50.584.662 tone, faţă de 45.972.095 tone înregistrate în 2011.

Creşterea de trafic a fost astfel de 10%. În luna aprilie, conducerea portului Constanţa s-a întâlnit cu o echipă a Băncii Europene de Reconstructie şi Dezvoltare (BERD), formată din specialişti în domeniul finanţării proiectelor din transporturi. Reprezentanţii BERD au fost interesaţi de planurile de dezvoltare ale Portului Constanţa şi de proiectele privind îmbunătăţirea infrastructurii portuare.

Portul Constanţa ar putea dezvolta proiecte comune de colaborare cu portul Rot-

На протяжении последнего десятилетия Порт Констанцы эффективно обслуживал потоки грузов, поступающие из стран или направляемые в страны Центральной и Восточной Европы, точнее в Австрию, Болгарию, Венгрию, Республику Молдова, Словению, Словакию, Украину и Сербию. Один из важных проектов железнодорожного транспорта - это развитие железнодорожных мощностей в речном и морском участке Порта Констанцы. По предварительным оценкам, стоимость проекта составляет 17,6 миллионов евро.

April 2013 | www.railwaypro.com

46 Market development

Letonia şi Kazahstan văd calea ferată cea mai viabilă soluţie pentru transportul mărfurilor

[ de Pamela Luică ]

Reprezentanţii companiilor de cale ferată din Kazahstan şi Letonia intenţionează să implementeze proiecte comune pentru creşterea volumului de mărfuri între cele două state. Numeroasele întâlniri între oficiali ai celor două ţări au determinat aplicarea unor măsuri şi stabilirea altora ce au ca scop creşterea gradului de cooperare şi a volumului de mărfuri.

Î

n cadrul unei întâlniri de la începutul lui dezvoltarea terminalelor din porturi. „Letonia 2012, reprezentanţii celor două compa- este extrem de interesată de a atrage un volum nii (KTZ şi LDz) au convenit să intensi- mult mai mare de marfă din Kazahstan, ce ar Thederegulatory legal railce enactments in Latvia are set forth by din thetotalul European fice activitatea transport,and cooperare este putea să crească la 10-20% mărfurilor Union, while most of the strategic coorperation takes place with Russian, încurajată de cifrele oficiale, conform cărora, de tranzit în Letonia. O posibilitate de luat în Belarus, Ukraine Central Asian countries that amount to între activitatea comercială între and cele other douăEurasian state a andconsiderare privind creşterea volumelor nearly 95% of the volume of goods carried on Latvian railways.

These countries înregistrat o creştere de 11% (în 2011), deter- cele două state ar însemna alocarea investiţiilor also havethe same track gauge as Latvia mm. minând creşterea traficului feroviar. În plus, în- 1520 infrastructura terminalelor din porturile pentru Kazahstan, Letonia este un element letone”, a declarat Berzins.

In freight transport area, Latvijas dzelzceļš cooperates with more than 3800 important încustomers politicile de tranzit privind exporÎn ultimii ani s-a înregistrat o creştere graduală representing cargo owners, stevedores and forwarding organisations. turile către regiunea Baltică. privind volumele de mărfuri în tranzit între porDatorită interesului deosebit pe segmentul turile celor două state; spre exemplu, în 2011, de transportCOMPOSITION feroviar şi logistică,OF Căile Ferate FROM tranzitulDIFFERENT mărfurilor din Kazahstan a crescut cu FREIGHT COUNTRIES din Kazahstan anunţa intenţia de a deschide un 3,4%, iar în 2012, cu 4,1%. „Am dori ca partea IN IMPORT LANDla TRANSIT ROUTES birou în Letonia, măsură ceAND va contribui in- kazahă să investească în porturile letone prin tensificarea contactelor şi soluţionarea rapidă a care mărfurile din Kazahstan pot fi transporproblemelor privind comunicaţiile feroviare. În tate. Spre exemplu, portul Riga este important plus, cele două companii au semnat un protocol deoarece4.are 1% o poziţie geografică strategică”, a Estonia 0.5% de containere din declarat preşedintele pentru organizarea trenurilor LDz, Ugis Magonis.

3.7% Belarus China către Europa, prin Kazahstan şi Letonia, 18.2% Căile ferate joacă un rol important în transpor4.1% iar partea letonăKazakhstan şi-a exprimat interesul în dez- tul mărfurilor între cele două state, iar „dezvoltavoltarea proiectului “Khorgos East Gate”.2.8% rea serviciilor feroviare vor facilia semnificativ La un an de laLithuania stabilirea3.7% măsurilor, volumul cooperarea economică” a precizat ministrul de marfă transportat între Kazahstan şi Letonia leton al transporturilor, Aivis Ronis în februarie a înregistrat o creştere de 21% ajungând la 3,4 2013, în cadrul întâlnirii cu preşedintele KTZ. Ukraine mil tone, exportul prin1.0% Letonia înregistrând „Vedem Letonia Russia ca o destinaţie posibilă pentru 69.4%ales pentru dezvoltarea transporcreşteri de 28%, iar volumul importurilor din investiţii mai Letonia către Kazahstan au crescut tului feroviar, deoarece în furnizarea mărfurilor, Uzbekistan 0.3% cu 60%.

Cifrele arată în mod clar necesitatea dezvoltării timpul este un factor cheie pentru clienţi, iar de noi oportunităţi pentru creşterea traficului timpul necesar transportului din China prin Others 2.8% de marfă, iar în acest sens preşedintele KTZ, Kazahstan, Rusia şi Letonia şi de aici către restul Askar Mamin, şi Andris Berzins, preşedintele Europei, este de trei ori mai scurt pe căile ferate Letoniei, au convenit la începutul lui 2013 să decât pe cele maritime”, a precizat Mamin. implementeze proiecte ce au ca scop creşterea Pentru LDz, mărfurile din Kazahstan se află volumului de marfă din porturile kazahe către pe poziţia a 4a, în 2012 reprezentând doar 4,1% cele din Letonia şi atragerea investiţiilor pentru (2,43 mil tone) în volumul de marfă al LDz

2010

Composition of Freight from Different Countries in Import and Land Transit Routes 3.4%

Estonia 0.4% Belarus 21.3%

Kazakhstan 3.4% Lithuania 3.7% Ukraine 0.9% Uzbekistan 0.2% Others 2.6% Source: Latvijas dzelzceļš (Annual report-2011)

www.railwaypro.com | April 2013

3.7%

2.6%

Russia 67.5%

2011

Cargo, iar în acest sens, compania intenţionează să atragă un volum de marfă mult mai mare. De asemenea, unul din segmentele de cooperare tradiţionale este tranzitul cerealelor din Kazahstan către Europa, prin Letonia, preşedintele Uniunii Cerealelor, Nurlan Tleubayev, declarând că volumul cerealelor va fi majorat şi va deservi în mod direct portul Ventspils. În plus, autorităţile iau în calcul posibilitatea creşterii tranzitului pe axa est-vest şi a mărfurilor NATO, întrucât partea kazahă sprijină Letonia în transporturile NATO. EXPORT FREIGHT VOLUME PROPORTION BY DESTINATION COUNTRIES Export freight volume proportion by IN 2011

destination countries in 2011 3.17%

Lithuania 3.17%

6.23% Other countries 18.99%

Estonia 16.76%

Kazakhstan 6.23% Ukraine 1.71%

Belarus 10.00%

Russia 43.14%

2011 IMPORT FREIGHT VOLUME PROPORTION

Латвия и COUNTRIES Казахстан

BY DISPATCHING IN 2011 считают железную дорогу наиболее жизнеспособным решением для Estonia 0.23% осуществления грузовых Lithuania 2.25% перевозок 3.69%

Belarus 19.32%

Kazakhstan 3.69%

Russia Представители железнодорожных Ukraine 0.69% 73.38% компаний Казахстана и Латвии намереваются Other countries осуществить совместные проекты, 0.44% направленные на увеличение объема грузовых перевозок между двумя государствами. Многочисленные встречи официальных лиц двух стран способствовали внедрению ряда мероприятий и установлению других мероприятий, нацеленных на повышение степени сотрудничества и увеличение объема перевозимых грузов. 2 Железные дороги представляют собой наиболее жизнеспособным решением для осуществления грузовых перевозок, а транзит грузов через эти две страны крайне эффективен: например, время пребывания в пути товаров из Китая через Казахстан, Россию и Латвию в Европу в три раза короче по железной дороге по сравнению с морским транспортом.

2011

0

1

Market development

47

Belarus prioritizează dezvoltarea sectorului de logistică [ de Pamela Luică ]

Belarus este situată la intersecţia rutelor comerciale pe axele Rusia - Europa de Vest şi Marea Neagră-Marea Baltică, fapt ce încurajează dezvoltarea continuă a infrastructurii şi centrelor de logistică. În acest sens, autorităţile au anunţat că în următorii ani se va aloca peste 1 mld de dolari pentru a implementa strategia de dezvoltare a centrelor logistice.

În regiunea Brest a fost deja alocată o suprafaţă adiţională de 19,1 hectare pentru extinderea zonei de servicii de manipulare a mărfurilor din terminalul Kozlovichi-2, şi pentru a oferi o gamă largă de servicii asociate, iar în prezent se implementează programe pentru creşterea calităţii la standarde europene. În acest sens este vizat centrul logistic Prilesie (situat strategic în regiunea FEZ- Minsk), cel mai mare centru ce se contruieşte în Belarus şi este realizat de investitori iranieni. Centrul oferă un acces uşor la căile de transport rutiere (atât naţionale cât şi la coridoarele europene), feroviare (având acces la gările din regiune) şi aeriene (cu acces la aero-

portul Internaţional Minsk).

Complexul va avea o suprafaţă de 200 de mii de metri pătraţi (ca spaţii de depozitare) şi 50 de mii de metri pătraţi, pentru construcţia diferitelor imobile (sunt incluse călădiri de birouri, spaţii pentru expoziţii, etc). Pentru realizarea proiectului, lucrările au fost împărţite în două faze, urmând ca în curcul acestui an, centrul să fie dat în folosinţă în totalitate.

Acest centru este unul din proiecte care vor determina creşterea activităţii transportului, dar şi optimizarea conectivităţii, furnizarea unor servicii integrate şi nu în ultimul rând, îmbunătăţirea meduilui investiţional şi a competitivităţii. În acest sens, autorităţile elaborează noi măsuri pentru crearea condiţiilor privind eficienţa operaţiunilor în centrele de logistică naţionale, facilitând condiţiile pentru aplicanţii ce au nevoie de licenţe. photo: www.prilesie.com

facilităţilor de depozitare clasa A va urmând să fie de 700.000 metri pătraţi până în 2015.

Belarus deja a dat în folosinţă 11 centre de logistică printre care Brest-Beltamozhservice, Minsk- Beltamozhservice, BLT-Logistic, OAO Ozertso-Logistic, BelVingesLogistic, SHATE-M Plus, OOO Twenty Four, OAO Belmagistralautotrans, Brestvneshtrans, Minsk-Kristal şi OOO InterStroiPortal Plus.

Белоруссия уделяет приоритетное внимание развитию сектора логистики

photo: www.belarus.by

P

oziţia geografică a Belarus, între statele UE şi CIS, oferă oportunităţi enorme pentru investitori privind implementarea proiectelor pe segmentul de logistică. În plus, pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri şi facilitarea investiţiilor, Belarus a înfiinţat Zona Economică Liberă (FEZ) în Minsk, Brest şi alte regiuni (există 6 astfel de zone), ce oferă o serie de beneficii companiilor şi investitorilor privaţi.

Pentru a-şi consolida poziţia strategică pe harta transporturilor, autorităţile sunt decise să facă efoturi în scopul dezvoltării reţelei de logistică, prin construcţia centrelor de logistică şi dezvoltării transportului feroviar, inclusiv a terminalelor feroviare.

Astfel, la începutul anului, guvernul a anunţat că intenţionează să aloce investiţii masive până în 2015 pentru optimizarea sectorului de logistică. În conformitate cu programul de dezvoltare stabilit pentru următorii ani, Belarus demarează implementarea a 48 de proiecte de investiţii ce au o valoare de 380 mil dolari, iar totalul investiţiilor va creşte constant la peste 1 mld de dolari (până în 2015), suprafaţa totală pentru construirea

Белоруссия расположена на пересечении торговых путей по осям Россия - Западная Европа и Черное море - Балтийское море, что призывает к непрерывному развитию инфраструктуры и логистических центров. В этой связи, власти объявили, что в ближайшие годы будет выделено более 1 млрд. долларов для реализации стратегии развития логистических центров.

April 2013 | www.railwaypro.com

48 Market development

Schimb modal facilitat prin dezvoltarea porturilor de uscat [ de Elena Ilie ]

În scopul integrării reţelelor regionale de transport în Asia, toate rutele de transport (inclusiv feroviar, rutier şi pe căile navigabile) şi nodurile de transport (inclusiv porturi maritime, porturi de uscat şi interfeţele intermodale) trebuie să fie pe deplin dezvoltate, sunt de părere experţii din domeniu care au analizat importanţa dezvoltării porturilor de uscat de-a lungul Reţelei Feroviare Trans-Asiatice (TAR).

I

Teminalul Aprin va dispune şi de o unitate pentru repararea locomotivelor. În ultimii ani, Iranul a pus accent pe dezvoltarea transportului feroviar, a celui intermodal şi a transportului de marfă containerizat, pe distanţe lungi, precum şi pe dezvoltarea porturilor de uscat, beneficiind în acest sens de sprijin guvernamental.

Ministrul Dezvoltării Urbane din Iran, Ahmad Sadeqi, a declarat că autorităţile intenţionează să investească în dezvoltarea reţelei feroviare pentru a ajunge la o lungime totală de 20.000 km, în prezent fiind operaţionali 10.000 km de linie.

Portul Astara reprezintă de asemenea un hub strategic pentru Iran, fiind şi el parte a Coridorului Nord – Sud. Este situat în provincia Gilan din Iran, ar putea fi inaugurat la finele anului iranian ca primul port privat al Iranului. În curând ar putea fi finalizat un doc ce are o capacitate de 600 mii tone portul deţinând şi un port uscat. Capacitatea de încărcare şi descărcare este estimată la 2,5 mil tone. Portul este construit printr-un joint venture, format de stat şi sectorul privat. Până în prezent s-au investit 20,4 mil-

ioane dolari în acest proiect ce are ca scop facilitarea tranzacţiilor comerciale între statele de la Marea Caspică.

Directorul Organizaţiei pentru Porturi din Iran, Ataollah Sadr, a anunţat că Iran are 14 porturi, din care patru, inclusiv cel din Astara, sunt situate la marea Caspică. În 2009, Iranian Shipping şi KAVEH au semnat un contract pentru construcţia unui nou port în oraşul Astara (la graniţa cu Azebaidjan). Acesta este în vigoare pentru o perioadă de 40 de ani, iar construcţia portului ar trebui să fie realizată în cca 6 ani.

Photo: www.tmhtrade.com

ran beneficiază de porturi maritime conectate la reţeaua feroviară naţională iar prin dezvoltarea Coridorului Nord – Sud statul va beneficia de conectarea portului Bandar – Abbas la reţeaua feroviară internaţională.

Iranul dispune şi de porturi de uscat, primul şi unul dintre cele mai importante fiind terminalul Aprin, situat la 21 km sud-vest de capitala Teheran. Terminalul de uscat Aprin este de asemenea strategic poziţionat la intersecţia coridoarelor feroviare Est – Vest şi Nord – Sud. Se întinde pe o suprafaţă de 100 de hectare şi dispune de 110 facilităţi de stocare a mărfurilor, precum şi de diverse capacităţi de stocare a containerelor. Terminalul Aprin este în continuă dezvoltare, noi sisteme de manevrare şi depozitare a mărfurilor fiind în prezent în construcţie. Terminalul de uscat Aprin deserveşte atât Teheranul cât şi regiunile sale industriale adiacente, media anuală de mărfuri manevrate fiind de 5000 TEU. Mărfurile sunt transportate pe calea ferată către terminalul Aprin iar de aici sunt încărcate şi ajung în porturile maritime iraniene Imam şi Shahid Rjaee.

Photo: www.tmhtrade.com

Модальный обмен, которому способствует развитие сухопутных портов

www.railwaypro.com | April 2013

В целях интеграции региональных транспортных сетей в Азии, все транспортные маршруты (в том числе железнодорожные, автомобильные и водные) и транспортные узлы (в том числе морские порты, сухопутные порты и интермодальные связи) должны быть полностью развитыми. Так считают эксперты отрасли, которые проанализировали важность развития сухопутных портов вдоль Трансазиатской железнодорожной сети (ТЖС).

Policies & Strategies

49

Compensaţii pentru operatorii privaţi care investesc în infrastructura portuară [ de Elena Ilie ]

Investitorii privaţi vor avea oportunitatea de a-şi desfăşura proiectele în porturile din Ucraina, în conformitate cu termenii şi condiţiile de concesiune, „una din cele mai eficiente forme de cooperare între stat şi sectorul de afaceri, fiind una din cele mai bune practici la nivel global. Acest lucru a făcut posibilă introducerea unor schimbări în cadrul legislaţiei privind proprietăţile statului, care pot fi date în concesiune ”, se arată pe site-ul oficial al guvernului de la Kiev.

Astfel, în concordanţă cu amendamentele adoptate, companiile pot oferi servicii pe infrastructura din toate cele 18 porturi, care pot deveni obiectul concesiunii. „Prin urmare, în fiecare port al Ucrainei pot fi furnizate câteva proiecte sub formă de concesiune”, se menţionează în comunicat.

Conform experţilor, proiectele de tip PPP sunt cele mai importante pentru dezvoltarea porturilor, iar în acest sens o serie de state, precum Rusia, Georgia, Letonia, Belgia sau Olanda, implementează astfel de proiecte cu investitorii privaţi Ucraina, a anunţat recent, în luna martie,

Photo: static.worldmaritimenews.com

P

ortrstrategy.com informează că pentru această ca această măsură să fie validă este nevoie şi de o legislaţie adecvată, la care Ministerul Infrastucturii din Ucraina deja lucrează.

Potrivit unui proiect de act normativ, investitorii interesaţi de infrastructura portuară vor trebui să depună un business plan, să solicite opinia unor experţi în ceea ce priveşte potenţiala investiţie şi în plus vor fi supuşi unui control riguros referitor la capacitatea financiară.

Astfel, cele 18 porturi deţinute de către statul ucrainian pot beneficia de investiţie privată în infrastructură. Compensaţiile vor fi acordate de către stat operatorilo privaţi în schimbul rămânerii investiţiei în proprietatea statului. În plus, legea porturilor maritime, ce prevede privatizarea porturilor în Ucraina , ar putea intra în vigoare în iunie 2013, ceea ce, spun experţi în domeniu, ar putea duce şi la crearea de noi teminale portuare sau, sub incidenţa legii concesiunii, ar putea fi dezvoltate chiar noi porturi.

Photo: www.uz.gov.ua

În martie anul acesta Ucraina a anunţat demararea reformei în ceea ce priveşte strategia de dezvoltare a porturilor. Unul din aspectele cele mai importante ale strategiei autorităţilor de la Kiev constă în acordarea de compensaţii operatorilor privaţi care decide să investească în dezvoltarea infrastructurii portuare.

că până în 2017 planifică să sporească cu 25 miliarde hrivna (2,37 miliarde euro) investiţiile în dezvoltarea industriei portuare. Anunţul a fost făcut de către Ministrul Adjuct al Infrastucturii, Dmytro Demydovych, citat de către interfax. com.ua. Potrivit acestuia ministerul din care face parte estimează că până în 2017 fluctuaţia mărfurilor ce tranzitează porturile ucrainiene să crească cu 50 milioane tone, ajungând astfel la 203 milioane tone de mărfuri. Demydovych a mai adăugat că în 2012 investiţiile statului în cele 18 porturi, pe care le deţine în administrare, au totalizat 1,7 miliarde hrivna (161,5 milioane euro), investiţii notabile de care au beneficiat şi infrastructurile potuare.

Компенсации для частных операторов, которые инвестируют в портовую инфраструктуру В марте этого года Украина объявила о запуске реформы стратегии развития портов. Один из наиболее важных аспектов стратегии киевских властей состоит в предоставлении компенсаций частным операторам, принимающих решение инвестировать средства в портовую инфраструктуру.

April 2013 | www.railwaypro.com

50 Market development

“Viking Train” şi “Cargo 10”

Două proiecte cu un potenţial semnificativ în atragerea mărfurilor către calea ferată

[ de Pamela Luică ]

• Din ce în ce mai multe companii sunt interesate să participe în cadrul proiectelor • Companiile fondatoare aplică măsuri pentru simplificarea procedurilor de trecere a graniţelor • Se doreşte extinderea ariei geografice pentru a include cât mai multe state

C

ompaniile de cale ferată sunt interesate să intensifice transportul de mărfuri, nu doar prin lansarea de noi servicii ci şi prin implementarea eforturilor comune în scopul creşterii performanţei traficului. În Europa, mai multe companii au ales să realizeze proiecte comune ce vizează eficientizarea traficului prin simplificarea procedurilor de trecere a graniţelor şi armonizarea formalităţilor administrative. Succesul acestor proiecte este demonstrat de creşterea continuă a volumelor de marfă şi ca urmare, alături de companiile fondatoare, multe state încep să fie din ce în ce mai interesate pentru a participa la proiecte comune. În zece ani de la lansarea serviciului de transport de marfă „Viking Train”, volumul mărfurilor transportate a crescut de 100 de ori, ajungând la 58,9 TEU, iar succesul acestui serviciu este demonstrat nu doar de creşterea continuă a transportului ci şi de intenţia companiilor membre de a extinde aria geografică a serviciului. În anul 2002, companiile de cale ferată din Ucraina, Belarus şi Lituania au semnat un acord privind organizarea aspectelor operaţionale şi organizaţionale pentru transportul feroviar între cele trei state, iar

ca rezultat, la un an, serviciul de transport a fost lansat. Principala condiţie pentru dezvoltarea transportului de marfă, ca parte a proiectului, a fost optimizarea tehnologiei, facilitarea procedurilor privind emiterea documentelor şi controlul vamal şi formarea unei politici tarifare atractive.

Cooperarea între părţile interesate a determinat crearea unei platforme de discuţii între miniştrii de transport, companiile feroviare, autorităţile vamale şi de graniţă din Belarus, Lituania, Turcia, Ucraina, Georgia, Armenia, Siria, Bulgaria şi Grecia, în scopul de a facilita transportul de mărfuri peste graniţe pentru statele membre Viking. Un alt obiectiv al acestui proiect este atragerea mărfurilor către calea ferată pe axa EuropaCaucaz-Asia şi a mărfurilor din Turcia şi Orientul Mijlociu către Europa de Nord (şi invers). În plus, pentru creşterea vomului de marfă, companiile de cale ferată din cele trei state care au demarat proiectul au prelungit condiţiile de tarifare pentru prima jumătate a lui 2013, aceasta rămânănd neschimbată din 2008.

Pe lângă eficientizarea transportului, de la facilitarea întregului proces de trecere peste graniţă, până la modul de organizare

Corridor X

www.railwaypro.com | April 2013

al trenului şi al punctelor de oprire, pentru părţile implicate în „Viking Train” dezvoltarea serviciului nu înseamnă doar optimizarea serviciilor şi lansarea altor servicii noi, ci şi extinderea geografică. „Beneficiem de toate pârghiile pentru dezvoltarea traficului, inclusiv o infrastructură adecvată, experienţă şi tehnologie modernă. În plus, există planuri ca ruta să se extindă pentru a face conexiuni între Marea Neagră şi Baltică.” a declarat Alexander Stankevich, directorul departamentului pentru operaţiuni din cadrul Căilor Ferate din Belarus. În cadrul unei întâlniri între operatorii feroviari şi administraţiile de cale ferată din Belarus, Lituania şi Ucraina, s-a abordat problema dezvoltării serviciului, prin acoperirea unei arii geografice mai mari. Astfel, a fost propus de către participanţi posibilitatea extinderii operaţiunilor „Viking” către Moldova şi Bulgaria, pentru atragerea mărfurilor din Rusia (în special regiunea Kaliningrad), livrarea mărfurilor şi furnizarea serviciilor de transport containerizat de mare tonaj. La câteva luni de la demararea discuţiilor privind propunerile de extindere, operatorul BDZ Freight Services a devenit participant în cadrul proiectului Viking, decizia fiind adoptată în cadrul unei întrevederi (din decembrie 2012) între reprezentanţii administraţiilor de cale ferată din Belarus, Lituania, Ucraina, inclusiv Bulgaria. Această decizie va determina asigurarea condiţiilor optime pentru transportul mărfurilor către Bulgaria şi creşterea volumelor de marfă transportate. În martie 2013, agenţia de presă din Belarus (BelTA) a anunţat că serviciul de transport feroviar containerizat de marfă Viking ar putea fi extins până în Turcia, decizia de a include Turcia în reţeaua deservită de trenurile Viking fiind luată după ce Bulgaria (deja inclusă) şi România şi-au anunţat planurile pentru a se alătura proiectului. Tot în cadrul întrevederii ce a dus la concluzia aderării Turciei în cadrul proiectului, au participat şi reprezentanţi ai Suediei care sunt interesaţi de Viking pentru a transporta componente pentru autovehicule spre Rusia.

Proiectul Viking constă în transportul mărfurilor în regiunea Mării Negre, Africa şi America, Orientul Mijlociu şi Asia.

Trenul include platforme pentru containere de mare tonaj, platforme speciale pentru

Market development Viking Train

Source: www.vikingtrain.com

transportul maşinilor şi vagoane de călători pentru şoferi. Lungimea totală a rutei este de 1.766 km, pe axa Iljichevsk/Odessa (Ucraina)-Berezhest (Ucraina) – Slovechno (Belarus)-Minsk-Gudogai (Belarus) – Kena (Lituania)-Klaipeda (Lituania).

scăderea costurilor şi a timpului de călătorie: din Serbia (Paraćin) către Sežana (graniţa Sloveniei cu Italia), timpul va fi redus cu 10 ore, ceea ce va face posibil şi creşterea numărului de trenuri, de la 1.000 de trenuri, la 2.000. Avantajele oferite de Cargo 10 a stârnit intresul altor companii de a se alătura proiectului, imediat după stabilirea serviciului de transport Bosnia Herţegovina, Republica Srpska, Muntenegru şi Macedoania anunţând intenţia de participare. Cu toate acestea, există posibilitatea ca cele trei state fondatoare să includă ca membri companiile de transport din Bulgaria, căutându-se oportunităţi pentru parteneriate cu Grecia şi Turcia. În martie 2013, Căile Ferate din Slovenia au anunţat că există posibilitatea de a include Compania de Căi Ferate din Italia în cadrul Cargo 10, cu scopul de a apărea împreună pe piaţa de transport într-o manieră mult mai calitativă şi competitivă şi de asemenea of-

Croaţia, Serbia şi Slovenia vor să intensifice traficul de marfă Un alt proiect ce prevede simplificarea procedurilor pentru trecerile la graniţe şi armonizarea formalităţilor administrative, în scopul reducerii timpului de călătorie a mărfurilor este „Cargo 10”. Pentru eficientizarea traficului feroviar pe Coridorul X, Companiile de Căi Ferate din Croaţia (HZ), Slovenia (SJ) şi Serbia (SZ), au hotărât înfiinţarea companiei Cargo 10.

O cooperarea intensă şi coordonată între companiile de cale ferată şi serviciile vamale va contribui la creşterea volumului de marfă,

Intermodal Freight Transportation Corridor BALTIC SEA – BLACK SEA FINLAND

DE N

ea Ba l

DENMARK

2

Container train VIKING Corridor “EAST-WEST”

tic S

S WE

NOR W

AY

Intermodal Freight Transportation Corridor - BALTIC SEA – BLACK SEA

Klaipơda

POLAND

ESTONIA

RAIL BALTIC

LATVIA LITHUANIA

Moscow TransSiberian Railroad Kazakhstan China

Vilnius Minsk

BELARUS

GERMANY

Kiev

UKRAINE Odessa Ilyichevsk

Black Sea

GEORGIA

TURKEY Source: Lithuanian Railways

SC “LITHUANIAN RAILWAYS”

51

erta să se extindă către Macedonia. În cadrul discuţiilor între reprezentanţii Căilor Ferate din Serbia, Slovenia şi Croaţia, s-a stabilit necesitatea intensificării traficului pentru mutarea volumelor de marfă de pe căile rutiere pe căile ferate (ce sunt transportate pe Coridorul X). În acest context, Căile Ferate din Serbia vor elabora, în următoarele luni, propuneri pentru consolidarea traficului şi activităţile Cargo 10, urmând apoi ca acestea să fie armonizate de grupele de experţi din cele trei state. Promovarea ofertei comune pentru traficul internaţional de marfă va avea loc în luna iunie. „Căile Ferate Sârbe vor desfăşura activităţi organizaţionale şi normative pentru reducerea semnificativă a timpului prin Serbia. Doar prin reducerea timpului pentru îndeplinirea formalităţilor de frontieră vom putea determina reducerea timpului de călătorie cu câteva ore şi, cu o mai bună organizare a traficului în cadrul Cargo 10 vom reuşi să furnizăm un serviciu de transport eficient”, a declarat directorul general al companiei, Dragoljub Simonovic. În plus, Serbia s-a angajat în aplicarea unor măsuri pentru accelerarea lucrărilor de reparaţii a vagoanelor de marfă în scopul de a transporta mărfuri pentru clienţii sloveni.

Reprezentanţii celor două companii feroviare au fost de acord ca serviciile comune pentru traficul internaţional că fie mai competitive privind preţurile şi viteza de deplasare.

Pentru a atinge aceste obiective, compania Cargo 10 va trebui să lanseze oferte pentru a răspunde cererilor clienţilor, să reducă timpul de călătorie şi cel de staţionare a trenurilor în graniţe determinat de formalităţile vamale. În plus, compania comună va trebui să efectueze toate formalităţile administrative fără intermediari.

Поезд «Викинг» и «Карго 10» Два проекта со значительным потенциалом для привлечения грузов на железнодорожный транспорт Железнодорожные компании заинтересованы интенсифицировать перевозки грузов, не только путем запуска новых услуг, но и с помощью совместных усилий по повышению эффективности работы транспорта. В Европе ряд компаний осуществили выбор в пользу проведения совместных проектов, направленных на упорядочение движения путем упрощения процедур пересечения границ и согласования административных формальностей. Успех этих проектов доказан постоянным ростом объемов грузовых перевозок и, как следствие, наряду с компаниями-основателями, многие государства начинают проявлять все более яркий интерес к участию в совместных проектах.

April 2013 | www.railwaypro.com

52 Policies & Strategies

Baku – Tbilisi – Kars, noul coridor Europa – Asia. Va fi şi Armenia “în calcule”? [ de Elena Ilie ]

Decizia de a acorda unor ţări terţe accesul de a tranzita coridorul feroviar Baku – Tbilisi – Kars va fi stabilită printr-un consens al celor state implicate în proiect, a declarat recent Teimuraz Sharashenidze, Ambasadorul Georgiei în Azerbaidjan. „Multe state sunt interesate de acest proiect dar decizia de a garanta accesul aparţine celor trei state”, a precizat Sharashenidze adăugând că între ţara sa, Azerbaidjan şi Turcia nu există nicio dispută cu privire la proiectul Baku – Tbilisi – Kars.

C

u toate acestea, se pare că Georgia şi Azerbaidjan însă sunt împotriva garantării Armeniei accesului la coridorul de cale ferată. În acest sens, Ziya Mammadov, Ministrul azer al Transporturilor, a spus foarte clar că Armenia nu poate utiliza Baku – Tbilisi – Kars fără permisiunea Azerbaidjanului.

Declaraţia a fost făcută după o reuniune a miniştrilor de transport, şi a venit ca răspuns la declaraţia Ministrului adjunct pentru Transport şi Comunicaţii din Armenia, Artashes Avetisyan, potrivit căruia „dacă este posibil, Armenia ar dori să utilizeze pe viitor linia feroviară Baku – Tbilisi – Kars”, informează presa azeră.

Deşi nu cu mult timp în urmă se opunea într-un mod evident includerii Armeniei la orice proiect legat de BTK, Turcia a anunţat că a propus acesteia să ia parte la proiectele ample de transport regional care leagă Europa de Asia, dar numai dacă vor exista soluţionări concrete ale conflictului din zona Nagorno-Karabakh. Propunerea a fost prezentată Grupului Minsk al OSCE (grup creat pentru a conduce eforturile OSCE în găsirea unei posibile soluţii la conflictul din regiunea Nagorno-Karabakh,

dintre Armenia şi Azerbaidjan n.r.). „Am prezentat Grupului Minsk, în noiembrie 2012, Proiectul pentru Coridoarele de Transport Integrate. Proiectul trebuie să fie implementat pe timp de pace şi în special după ce Armenia se va retrage din cele şapte regiuni ocupate limitrofe zonei Nagorno-Karabakh. Propunem deplina normalizare a legăturilor Turcia – Armenia şi Armenia – Azerbaidjan”, au declarat pentru Hürriyet Daily News surse din diplomaţia turcă.

Din ziarul turc aflăm că proiectul de transport cuprinde două etape. Pe de-o parte se axează pe conexiunea Turcia – Armenia – Azerbaidjan – Federaţia Rusă prin modernizarea căilor ferate neutilizate în prezent dar şi prin construirea altora noi.

Alături de proiectul Baku – Tbilisi – Kars, o linie Turcia – Armenia ar putea fi redeschisă doar cu mici lucrări de reabilitare a infrastructurii.

Având în vedere perspectivele economice şi importanţa strategică a zonei exterioare a Caucazului, proiectul turc abordează, de asemenea, necesitatea de a lega ţările din această regiune de Europa şi Asia. Tranzitul între Europa şi Asia va fi în curând posibil,

Baku – Tbilisi – Kars map

SOURCE: wikipedia.org

www.railwaypro.com | April 2013

prin finalizarea proiectului Marmaray şi a căii ferate Baku-Tbilisi-Kars, în timp ce normalizarea situaţiei politice din regiune (retragerea Armeniei din teritoriile azere ocupate n.r.) ar permite, de asemenea, Armeniei să se alăture proiectelor strategice de dezvoltare, susţin sursele apropiate proiectului.

Cunoscut pentru suspiciunea în ceea ce priveşte o posibilă reconciliere turcoarmeană, Azerbaidjanul a fost informat de către Turcia cu privire la conţinutul proiectului. „Partea azeră ştie ce vrem.

Am făcut clar faptul că acest proiect va fi pus în aplicare numai după ce Armenia se arată disponibilă pentru a restabili pacea în zonă”, au subliniat surse din Azerbaidjan.

Armenia, cu toate acestea, a rămas până în prezent indiferentă vis-a-vis de proiectul propus de Turcia şi nu a transmis o reacţie oficială, prin intermediul Grupului Minsk.

Potrivit celor mai recente date, linia BakuTbilisi-Kars va fi dată în folosinţă în totalitate în 2014.

Баку – Тбилиси – Карс новый коридор Европа – Азия. Армения тоже «в счет»? Несмотря на то, что некоторое время тому назад Турция явно сопротивлялась включению Армении в какой-либо проект, связанный с БТК, Турция предложила Армении участвовать в обширных проектах регионального транспорта, обеспечивающих сообщения между Европой и Азией, но только если будут предприниматься конкретные действия в сторону разрешения Нагорнокарабахского конфликта. Предложение было представлено Минской группе ОБСЕ (группа была создана для направления усилий ОБСЕ на поиски возможного разрешения Нагорнокарабахского конфликта между Арменией и Азербайджаном - прим. ред.).

Policies & Strategies

53

Tot mai multe trenuri de marfă folosesc CIM/SMGS [ de Elena Ilie ] -3-

Expedierea mărfurilor pe calea ferată între Europa, Rusia şi Asia constituie potenţial transport 2.4 un Scenario 1 –de Bilateral ECNsemnificativ. data exchange Cu toate acestea, doar 1% din acest potenţial este în prezent exploatat, aflăm din datele Comitetului Internaţional 2.4.1 Example de Transport (CIT).

All informational messages (grey arrows) have been agreed upon in bilateral contrac carriers.

E

fectuarea de transporturi pe distanţe lungi folosind scrisoarea de trăsură unică CIM/SMGS devin din ce în ce mai atractive, în principal din motive de reducere a timpului de parcurs şi din consideraţii ce ţin de protecţia mediului, precum şi de răspunderea contractuală pentru mărfurile transportate.

Datele prezentate de către CIT relevă faptul că scrisoarea de trăsură CIM/SMGS este folosită pentru peste cincizeci de fluxuri de trafic desfăşurate pe patru din Coridoarele TEN-T, trei sferturi din acest trafic constă în containere, unde mai puţin de 5% din transportul cu vagoane izolate deţine un rol minor. Folosirea scrisorii de trăsură CIM/ SMGS duce la o reducere de aproximativ 40 de minute per vagon sau de opt până la zece ore din timpul total de tranzit. Renunţarea la transcrierea separată a scrisorilor CIM şi SMGS asigură o reducere de aproximativ 40 de euro per încărcătură. În cadrul procesului de interoperabilitate juridică a scrisorilor de trăsură CIM şi SMGS, Comitetul Internaţional de Transport (CIT) şi Organizaţia pentru Cooperare pe calea ferată (OSJD) colaborează pentru o cât mai rapidă implementare a unui cadru legal cuprinzător astfel încât, din punct de vedere administrativ, să fie înlesnit traficul de mărfuri, însă cu o certitudine juridică completă. În plus, CIT şi OSJD îşi

Freight Traffic Situation on July 2011

2.4.1.1 coordonează activitatea cu UNECE. • Recent, la începutul acestui an, a avut loc • o reuniune a Grupului de Lucru al CIT şi • OSJD, iar membrii celor două organizaţii au prezentat noi informaţii cu privire la aplica2.4.1.2 rea uniformă a CIM/SMGS. Astfel, din statisticile prezentate de către Căile Ferate Ruse şi Compania de Căi Ferate din Ucraina, date publicate de către CIT, aflăm că s-a triplat utilizarea CIM/SMGS, astfel că tendinţa a fost în creştere şi în 2012. În ceea ce priveşte utilizarea sa în operaţiunile feroviare, potrivit informaţiilor oferite de către RZD, pentru primele 10 luni ale anului trecut au fost utilizate aproximativ 28,000 de scrisori de trăsură CIM/SMGS. DB Schenker Rail Germania a anunţat că va analiza, în cursul anului 2013, alături de căile ferate din Belarus şi din Rusia, posibilitatea introducerii CIM/SMGS, ca parte a proeictului Trans Eurasia Logistic (TEL) pentru mărfurile ce sunt expediate către Kunzevo II. Important de menţinat este şi faptul că Russian Railways Logistics alături de filiala sa YuXinOu (Chongqing) Logistics au lansat, la sfârşitul lunii octombrie 2012, primul tren de containere între China şi Europa folosind scrisoarea de trăsură unică CIM/SMGS. Potrivit datelor pentru 2012 furnizate de către membrii CIT şi OSJD, publicate pe site-ul CIT, utilizarea scrisorii de trăsură

Freight Traffic Situation on July 2011

Dataflow process

Dataflow process Diagram

Source: Technical specifications for theDiagram Electronic2CIM/SMGS Consignment - Note, CIT, UIC, OSJD

Все больше грузовых поездов использует систему CIM/SMGS Перевозки товаров по железной дороге между Европой, Россией и Азией имеют огромный потенциал развития. Несмотря на это, по данным Международного транспортного комитета (МТК) в настоящее время используется лишь 1% от этого потенциала. Осуществление перевозок на дальние расстояния с использованием единой товарно-транспортной накладной CIM/SMGS становится все более привлекательным, в основном по причине сокращения времени пребывания в пути и по соображениям, связанным с охраной окружающей среды и с договорной ответственностью за перевозимые грузы.

SMGS CIM CIM + SMGS Source: www.cit-rail.org 18.04.2011

Assumption CIM/SMGS, în total, depăşeşte proporţia de 85% pentru transporturile feroviare efectuate cu containere şi numără peste 18% pentru transporturile cu vagoane izolate.

Contractual carrier is the first carrier Subcontractor is receiving a subset of the ECN from his orderer.

Due to the existence of a subcontractor in the transport only the direction CI possible.

1

April 2013 | www.railwaypro.com

The growth in EU port activity in 2011 was mainly 3 501 3 696 4 479 4 884 Bremerhaven (DE) due to increased movement 156 2 415 2 615 3of 049 Valencia (ES) volumes in 2inward 970 3 184 Despite in the3 262gross3 420 Algeciras (ES)the annual StatisticS increases 54goods.

3 170 ports 3 123following 2 835 3 the 464 Gioia Tauro (IT) handled

in EU weight of goods 2 717 2 760 3 030 3 342 Felixstow e (UK)

economic downturn, overall port activity in the EU (3)

(3)

4 552for this 4 858 fall is 501a reduction 5 911 reason in754the +21.7% numbers+50.4% of 3 654 4 211 945 952 +3.0% passengers embarking and4 338disembarking in Italy+0.7% 3 298 2 953 2 777 472 3 584 769 +29.1% +62.9% and Greece, the EUâ&#x20AC;&#x2122;s two3 307 leading 367 countries for -21.1% 3 165 2 725 3 897 465 -15.1% seaborne transport 3 131 3 021 passenger 3 415 915 3 249 (Table 829 6). -4.9% -9.4% 5 451

3 606

2 158 144 2 119 2 685 2 512 2 257 2 369 377 2 222 -6.2% -6.4% Le Havre (FR)

The total weight of goods handled in 2EU ports is estimated at 3.7 billion tonnes in 2011, a rise of 1.7 %353 compared with 2010.

2 084 2 071 2 315 2 606 2 565 1 846 1 928 453 2 006 Barcelona (ES)

)LJXUH *URVV ZHLJKW RI VHDERUQH JRRGV KDQGOHG LQ DOO SRUWV LQ PLOOLRQ WRQQHV

517

+4.0%

+14.2%

290

+97.7%

+48.2%

1 591

472

+1.5%

273

1 284

352

1 181

170

1 205

203

+2.1%

+19.3%

1 437

264

1 157

236

-19.4%

-10.5%

943

1 031

149

1 095

143

+6.2%

-3.8%

864

824

1 230

1 462

1 311

891 189 914 189 +2.5% -0.3% 4XDUWHUO\ UHVXOWV IRU DQG LQ (8 PDLQ SRUWV 1JURZWK UDWH RQ WKH VDPH TXDUWHU RI WKH SUHYLRXV \HDU

020 14 910 0 -10.8% -99.0%

858

983

646

219

737

249

+0.6%

+13.6%

95

183

233

87

685

183

+34.3%

+110.2%

9 523

67 957

10 405

+11.4%

+9.3%

13 737

87 286

14 948

+11.4%

+8.8%

(3)

Piraeus (EL)

Gross1 551 weight of 1 401

Southampton (UK)

1 435

1 384

1 502

1 905

1 617

1 385

1 567

447

Las Palmas (ES)

1 111

1 222

1 303

1 319

1 312

1 006

1 118

La Spezia (IT)

879

916

1 086

1 130

1 186

840

Zeebrugge (BE)

458

682

895

1 191

1 401

1 467

Marseille (FR)

920

911

950

1 058

901

3 000

GĂśteborg (SE)

722

772

812

841

1 437

1 038

1 146

966

765

743

18

63

76

4 000

3 500

Genova (IT)

London (GB)

Gdansk (PL)

2 500

(3)

7RWDO WRS SRUWV

2(($ ,6 +5 P 000 DLQ SRUWV

seaborne handled in all ports (in million 1 413 1goods 384 437 667 850 195 1 tonnes) 681

9%733 6% 510 3% 47 352 53 032 57 003 64 491 64 495 54 312 610%012 -3% 61 616 69 463 74 400 83 858 82 922 70 408 78 -6%333 -9% -12% of positions lost or gained compared to 2009 -15% Unit (unit of volume equivalent to a 20 foot ISO container).

-18%

* This column indicates the number 1 500 TEU = Twenty-foot Equivalent (1) Q1 (2) Partial data up to 2nd quarter 2004.

(3) Data for 2004 are underestimated.

1 000 (4) Total1997 figure for top 20 ports year 1998the ports 1999being part 2000 of the2001 2002 during 2003 the reference 2004 2005 concerned.

2006 Source: Eurostat (online data code: mar_mg_am_pvh)

EU-27

Q2

Q3

Q4

+5.6%

+14.9%

Q1

Q2

2010

Q3

+29.0%

Q4

2011

2007

2008

2009

2010

2011

EU-15

SOURCE: : Eurostat, Publish Date MARCH, 2013

Source: Eurostat (onlineyear-on-year data codes: mar_mg_aa_cwh and activity mar_go_qm) There were continued increases in EU port in the first three quarters of 2011. However, this recovery came to an 0DS 0DLQ ([WUD (8 SDUWQHU UHJLRQV LQ E\ JURVV ZHLJKW RI JRRGV KDQGOHG end in the fourth quarter of 2011, interrupting a pattern of growth which goes back to the first quarter of 2010.

Main Extra-EU-27 partner regions in Inland 2011transport by gross weightto of goods continues reflect weakhandled domestic demand in the EU area. EU road

freight declined to 11% below the pre-crisis peak and rail freight volume was 13% below pre-crisis levels in Q2/12. Rail freight volume in the USA also shows signs of a slowdown. Growth in Russia has been stronger with rail freight volumes reaching 2% above the pre-crisis peak (Figures 7-8).

Figure 1. External trade, percentage change from pre-crisis peak Jun-08 (Tonnes and current values, monthly trend, seasonally adjusted) USA, exports and imports by sea (tonnes)

USA trade by sea, total (tonnes)

USA trade by sea, ($)

Total Exports

Export s Imports

Imports

8% 7% Ͳ5%

Ͳ16%

Jul-08

Ͳ5%

Ͳ10%

Ͳ13%

Aug-12

Ĺš Inland freight remains weak in EU

USA, exports and imports by sea (tonnes)

USA trade by sea, total (tonnes)

8%

Ͳ13%

Ͳ36%

Jul-08

Aug-12

Aug-12

4%

3%

7%

Aug-12

Ͳ37%

Jul-08

Aug-12

EU27 trade by air, total (tonnes)

EU27 trade by sea, (â&#x201A;Ź)

Export s Imports

Ͳ21% Aug-12

Jul-08

35% 15%

Aug-12

Jul-08

EU27 trade by air, (â&#x201A;Ź)

Total Exports

Export s Imports

Imports 23%

14% 5%

Ͳ5%

EU27, exports and imports by air (tonnes)

Total Exports

USA trade by air, ($)

9%

Ͳ18%

Ͳ19%

Aug-12

Jul-08

EU27, exports and imports by sea (tonnes)

Total Exports

4%

Ͳ2%

Ͳ16%

Ͳ22%

Aug-12

Jul-08

Imports

External trade, percentage change from pre-crisis peak Jun-08

Jul-08

6

Aug-12

Export s Imports

Ͳ5%

EU27 trade by sea, total (tonnes)

Jul-08

USA, exports and imports by air (tonnes)

USA trade by air, total (tonnes)

8%

Ͳ16%

Ͳ4%

Ͳ8%

Imports

Ͳ10%

35%

Ͳ19%

Jul-08

Source: Eurostat â&#x20AC;&#x201C; Maritime transport â&#x20AC;&#x201C; Goods (mar_go) Ͳ5%

Imports

Ͳ2%

Ͳ5%

USA trade by sea, ($)

SOURCE: : Eurostat, Publish Date MARCH, 2013

Aug-12

EU27 trade by sea, (â&#x201A;Ź)

Total Exports 23%

Total Exports

Export s Imports

Ͳ37% Jul-08

Export s Imports

Ͳ15%

Figure 1. External trade, percentage change from pre-crisis peak Jun-08 (Tonnes and current values, monthly trend, seasonally adjusted)

Aug-12

EU27, exports and imports by sea (tonnes)

EU27 trade by sea, total (tonnes)

Inland transport continues to reflect weak domestic demand in the EU area. EU road freight declined to 11% below the pre-crisis peak and rail freight volume was 13% below pre-crisis levels in Q2/12. Rail freight volume in the USA also shows signs of a slowdown. Growth in Russia has been stronger with rail freight volumes reaching 2% above the pre-crisis peak (Figures 7-8).

Ͳ16%

Ͳ22%

Jul-08

Imports

7/2013 â&#x20AC;&#x201D; Statistics in focus 12%

34% 15%

8% Ͳ2%

Ͳ5%

Ͳ5%

Ͳ4%

Ͳ8%

Ͳ15%

Ͳ19%

Jul-08

Aug-12

Jul-08

Aug-12

Ͳ6%

Ͳ20%

Ͳ36% Aug-12

Jul-08

Jul-08

Ͳ11%

Ͳ25% Aug-12

Jul-08

Aug-12

Jul-08

Aug-12

SOURCE: : ITF, 2012 USA, exports and imports by air (tonnes)

USA trade by air, total (tonnes)

Total Exports

Export s Imports

USA trade by air, ($)

The latest update of global freight data collected by the International Transport Forum at the OECD shows global trade volumes are slowing down. Total external trade by sea (in tonnes) has remained stagnant below pre-crisis levels in EU27 (-2%) according to ITF seasonally adjusted preliminary estimates of goods carried until August 2012. Exports and imports by sea display different patterns. Total exports remain above pre-crisis levels (EU27 23%) although exports to Asia show signs of slowing down. Total imports have stagnated below pre-crisis levels.

Imports

4%

3%

Ͳ18%

Aug-12

Ͳ21%

Aug-12

Jul-08

EU27 trade by air, total (tonnes) EU27, exports and imports by air www.railwaypro.com | April 2013 (tonnes)

Export s Imports

14%

5%

Ͳ5%

Ͳ19%

Jul-08

9%

4%

Ͳ2%

Aug-12

Jul-08

EU27 trade by air, (â&#x201A;Ź)

Total Exports

Imports

Ĺš Inla freig rem wea

0DS 0DLQ (XURSHDQ FDUJR SRUWV LQ E\ JURVV ZHLJKW RI JRRGV KDQGOHG StatisticS

55

Main European cargo ports in 2011(1) by gross weight of goods handled

Figure 6. China external seaborne and airborne trade by regions (Tonnes, year to date: Jan – Aug 2012)

China external by sea (Tonnes, YTD Aug-12) North America 13.0% Middle East 2.4% LATAM 3.7%

China external by air (Tonnes, YTD Aug-12)

Af rica 2.4% Middle East & LATAM 0.9%

North America 13.9%

Af rica 1.7%

Europe 9.6% Europe 24.1%

Asia Pacif ic 68.9%

Asia Pacif ic 59.4%

Note: Data above represents partial China’s external trade in weight tonnes given that 16% of commodities by HS codes are not measured in weight. These are mainly commodities within HS 84-97.

The Customs of China continues to work on adding weight as a unit of measurement for all commodities.

Source for data on China: Statistics Department, General Administration of Customs of China

SOURCE: : Eurostat, Publish Date MARCH, 2013

(1) 2006 data for Iceland.

Figure 7. National and international rail National and international railadjusted) (Billion tonne-km, trend, seasonally

(Billion tonne-km, trend, seasonally adjusted) Source: Eurostat (online data code: mar_mg_aa_pwhd) EU

USA and Russia

100

700

90

600

80

500

United States

70

Statistics in focus — 7/2013

60 Q2/01

Q3/08

Russia

5

400

Q2/12

300 Q2/01

Q3/08

Q2/12

SOURCE: : ITF, 2012

Note: Data on rail freight in the EU area include Bulgaria, Czech Republic, Estonia, Finland, France, Germany, Hungary, Italy, Latvia, Lithuania, Poland, Portugal, Slovakia, Slovenia, Spain, Sweden, United Kingdom. These cover around 95% of total rail freight in the EU

Note: Data on rail freight in the EU area include Bulgaria, Czech Republic, Estonia, Finland, France, Germany, Hungary, Italy, Latvia, Lithuania, Poland, Portugal, Slovakia, Slovenia, Spain, Sweden, United Kingdom. These cover around 95% of total rail freight in the EU.

April 2013 | www.railwaypro.com

56 Policies & Strategies

Mega-camioanele sunt inutile! [ de Elena Ilie ]

Au peste 25 de metri lungime şi pot cântări până la 60 de tone, cu 2 tone în plus faţă de un Boeing 737-300 de pasageri. Sunt vehiculele „monstru” sau mai cunoscutele sub denumirea de mega-camioane pe care, încetîncet, industria rutieră vrea să le impună pentru transportul de mărfuri de mare tonaj sau mărfuri periculoase, în detrimentul trenurilor.

P

otrivit datelor asociaţiei Allianz pro Schiene, aflăm că în Germania doar 28 de companii de transport rutier au înregistrat un total de 36 de mega-camioane pentru testări, din care 28 de vehicule se află în exploatare. Cifrele nu sunt atât de mari având în vedere faptul că guvenul federal german luase în calcul un număr de 400 de astfel de vehicule pentru a lua parte la teste. Cu toate acestea, a analiză a aceleiaşi asociaţii Allianz pro Schiene, referitoare la lungimea reţelei rutiere pe care este permisă circulaţia vehiculelor în Europa, ne arată că reţeaua a fost extinsă cu 1.800 km în primul an de teste 2012 – 2013, cifra nefiind deloc una îmbucurătoare.

Acceptarea în transportul transfrontalier a camioanelor agabaritice a generat chiar o serie de dispute, la mijlocul anului trecut, între Comisia Europeană şi Parlamentul European. Motivul în sine l-a constituit prevederea cuprinsă în Directiva 53/96 care permite statelor membre să accepte tranzitarea propriului teritoriu a mega-camioanelor în cazul în care infrastructura statului respectiv poate susţine operarea acestor vehicule.

Parlamentul European se opune vehement şi doreşte modificarea acestei prevederi.

Cele mai recente date ne arată că în 2013 se va efectua o revizuire a Directivei stabileşte greutatea şi lungimea vehiculelor rutiere de mare tonaj. În prezent, utilizarea camioanelor modulare de mare tonaj este deja permisă în Finlanda şi în Suedia şi se află în fază de testare Longer, but not heavier? Where mega trucks are being used they have a weight of 60 tons

SOURCE: www.nomegatrucks.eu

www.railwaypro.com | April 2013

Mega truck opponents by country

SOURCE: www.nomegatrucks.eu

în Danemarca, Ţările de Jos şi şapte landuri germane- Schleswig-Holstein, Hamburg, Saxonia Inferioară, Hesse, Thuringia, Saxonia şi Bavaria. În cea mai mare parte populaţia europeană conştientizează pericolul şi gradul ridicat de poluare generate de prezenţa acestor vehicule pe şosele şi se opun vehement acceptării lor de către guvernele naţionale.

Astfel, 88% dintre belgieni se opun, 69% dintre polonezi, 77% dintre germani nu vor asemenea vehicule pe şosele, 80% dintre elveţieni nu sunt de acord, francezii spun şi ei nu în proporţie de 81% în timp ce dintre britanici 75% se opun de asemenea. Asociaţia No Mega Trucks a lansat o campanie cu acelaşi nume, prin intermediul căreia îşi propune să tragă un semnal de alarmă asupra multiplelor pericole generate de prezenţa mega-camioanelor în Europa, chiar dacă deocamdată ele circulă în Peninsula Scandinavă iar în Europa de Vest se află în faza de testare.

Faptul că aceste camioane de mare tonaj – în condiţii ideale de testare – pot economisi combustibil şi pot reduce numărul de călătorii, este doar un calcul naiv care nu corespunde în lumea de zi cu zi a transportului la nivel naţional. De partea cealaltă,

pentru sporirea transportului de mărfuri pe platforma eurasiatică, o serie de operatori de transport feroviar de marfă, din Europa de Vest, alături de diverse autorităţi implicate cât şi alături de administratori de infrastructură testează eficacitatea trenurilor de marfă mai lungi şi cu capacitate mai mare de încărcătură pe osie. În aceste condiţii, rămânerea în circulaţie a mega-camioanelor nu pare să fie decât inutilă.

Часть Европы всё ещё выступает против мега-грузовиков Их длина составляет более 25 метров, а вес до 60 тонн, на 2 тонны больше, чем пассажирский Boeing 737-300. Это гигантские транспортные средства, которые еще называют мега-грузовиками - а автодорожная промышленность намеревается постепенно их навязывать для перевозки крупнотоннажных или опасных грузов, в ущерб железнодорожным перевозкам.