Revista AGRIMEDIA - Martie 2013

Page 19

Care au fost cele mai dificile momente în tot acest timp?

Activitatea agricolă în sine este dificilă. Este adevărat că în câteva situaţii zona noastră a fost foarte afectată de secetă. Un alt exemplu a fost în insulă, în anul 2006, când cotele Dunării au fost cele mai ridicate din ultimii 110 ani. Aceasta s-a întâmplat undeva în iulie, nu în martie, cum se întâmplă anual. De aici a apărut fenomenul de băltire. Atunci am pierdut aproximativ 4.500 de hectare de culturi. Şi 2007 a fost un an dificil, pentru că în acel an s-a pierdut toată cultura de grâu din cauza gerului. Au fost temperaturi de -22...-23 de grade, fără zăpadă, chiar în apropierea Crăciunului. Cam astea au fost momentele dificile din cauza vremii, dar au fost şi momente dificile din cauza vremurilor. Nu întotdeauna guvernanţii au stat aproape de agricultură. Nu întotdeauna au tratat-o corespunzător. Acest lucru îl întâlnim şi în ziua de astăzi, când încă mai întâmpinăm probleme în comasarea terenurilor, şi nu numai.

Dar cele mai mari satisfacţii? Cea mai mare satisfacţie este aceea că suntem sănătoşi. Faptul că întreaga noastră familie, atât fiica, cât şi ginerele, lucrează la această companie, pentru mine este o mare satisfacţie. O bucurie a mai fost faptul că am finalizat o sumedenie de proiecte. Ne-am asigurat spaţii de depozitare proprii, nu trebuie să mergem nicăieri. Ne-am asigurat în totalitate baza de transport de cereale. Manipulăm circa 100 de mii de tone de cereale anual. Pentru asta îţi trebuie o flotă de maşini corespunzătoare. Exigenţele privind transporturile au

www.agrimedia.ro

crescut foarte mult în ultimii 10 ani. Câteva sute de decizii au fost greşit luate în activitatea noastră. Două aş putea spune că au fost corecte. Am investit în aceşti 20 de ani aproximativ 2,5 milioane de euro pe an. Am investit toate profiturile. Am investit surse atrase. Am investit şi banii pe care nu-i aveam, adică bani împrumutaţi. Aceasta a fost cheia succesului pentru baza materială pe care o avem acum. Aceste investiţii s-au recuperat în cea mai mare parte. Acum ar fi fost mult mai greu să le faci. Costurile sunt mult prea ridicate faţă de acum 10-15 ani. Oamenii încă nu au fost obişnuiţi să-şi apere singuri interesele. De aceea noi avem un acompaniament social puternic, toată lumea serveşte gratis o masă la Agrofam, fiecare angajat primeşte 100 kg de grâu pe lună, şi Poienaru, şi femeia de serviciu. Este ca o lecţie: de ce să pui mâna să iei când noi îţi aducem acasă elegant, cu camionul. Avem un schelet puternic al personalului. Peste 45 de familii lucrează la noi. Sunt foarte ataşaţi de companie, pentru că întreaga lor existenţă depinde de veniturile noastre. Noi mai avem în companie nişte bonusuri fixe. Cei care împlinesc 10 ani în companie primesc o sumă de bani. Cei care împlinesc 15 ani în companie primesc o altă sumă de bani. Este un mod simbolic de a le mulţumii acestor oameni pentru loialitatea lor. Psihologic, este un lucru foarte mare.

Cum vede un fermier de talia dumneavoastră situaţia agriculturii din zilele noastre?

Eu, ca şi observator, pot să remarc progresele evidente care s-au făcut în agricultură. Pot să remarc felul în care s-au adaptat tinerii. Pot să vă spun un secret: nu îţi trebuie o suprafaţă extraordinar de mare ca să ai succes în agricultură. Eu am edificat această suprafaţă într-un timp permisiv. Au fost alte condiţii socioeconomice, chiar şi politice. Eu încurajez, pentru binele ţării, acest tip de ferme de 500 de hectare, maximum 1.000. Este de preferat ca într-o localitate cu 40.000 de hectare să avem 100 de fermieri cu 400 de hectare, decât să avem unul ca Poienaru sau Porumboiu. Foarte mulţi tineri s-au adaptat extraordinar. Sunt mai inteligenţi decât noi. Sunt mult mai motiovaţi. Am văzut foarte multe situaţii pozitive în care copii au preluat afacerile părinţilor. Din păcate, lucrurile nu merg cum ne-am dori,

dar totul merge spre dezvoltare şi asta este foarte imporant. Trebuie să producem din ce în ce mai mult şi mai eficient.

V-a afectat seceta de anul trecut?

Pe toţi ne-a afectat seceta de anul trecut, dar pot să spun că preţurile au compensat o parte din nerealizarea producţiilor. Preţuri pe care nu le vom mai avea anul acesta. Învăţăm în fiecare an din neajunsuri şi din experienţele neplăcute. Facem o agrotehnică adaptată la condiţiile actuale şi la schimbările climatice, care sunt evidente, cu tendinţă spre două anotimpuri.

În ce stadiu sunt culturile din acest an?

Este un an favorabil pentru dezvoltatea culturilor de toamnă. A fost un an favorabil până acum, chiar dacă a început cu secetă drastică. Am asistat în perioada de iarnă la completările apei în sol. Nu am avut temperaturi extreme care să afecteze culturile. Pot să spun că natura din iarnă şi-a făcut datoria. Acum este datoria specialiştilor să gestioneze hrănirea culturilor.

Nu de mult aţi sărbătorit 20 de ani de Agrofam, ce v-aţi propus pentru viitor? Fiecare indivit are planuri pozitive pentru viitorul lui. Mai apropiat sau mai îndepărtat. Fiecare dintre noi trebuie să ne autodepăşim. Să ne perfecţionăm în tot ceea ce facem. A venit vremea să consolidăm ceea ce avem şi să creştem calitativ. Adică să creştem randamentul la hectar.

Ce sfat le daţi tinerilor care vor să înceapă o afacere în agricultură?

Să fie perseverenţi, să fie optimişti, să fie încrezători, să aibă tenacitate, să treacă peste tot felul de piedici, pentru că şi strămoşii noştri au trăit din această îndeletnicire. Şi părinţii noştri tot din această îndeletnicire au trăit. Contextul mondial v-a fi de a favoriza această activitate. Nu putem trăi nici unul fără pâinea cea de toate zilele. Trebuie să avem încredere şi să fim mândri de nobleţea acestei munci.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Martie 2013 19

Iulian ANDREI

în aşa fel încat acum avem o capacitate de depozitare de 80.000 de tone. Avem 6 baze de recepţie în jurul localităţii Feteşti. În permanenţă cumpărăm cereale.


Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.