Revista AGRIMEDIA - Mai 2015 by Agri Media Invest s.r.l.

Ianuarie 2013

«Prima casă», «Prima maşină» şi mai nou «Prima fermă»! Luna aprilie a fost una presărată de evenimente agricole, târguri şi expoziţii în câmp, dar şi proiecte şi lansări de programe guvernamentale. Ne-a atras atenţia un proiect numit sugestiv „Prima Fermă“, destinat tinerilor producători agricoli dornici să acceseze fonduri europene de investiţii. După ce la data de 25 martie a fost lansat de către Guvern noul PNDR, practic s-a pus la dispoziţia fermierilor suma de 205 milioane de euro pe mai multe axe. Printre acestea se distinge în mod special proiectul de încurajare pentru tinerii fermieri. „Deoarece după o lună interesul este relativ scăzut, poate şi pentru că nu a fost suficient de bine comunicat către aceştia, dorim să sprijinim Guvernul şi să propunem un set de măsuri în vederea dezvoltării unui proiect denumit „Prima fermă“. Aşa cum avem programul «Prima casă» sau «Prima maşină», cred că este momentul să ne gândim foarte serios la ceea ce se întâmplă în agricultura din România“, a subliniat Valeriu Steriu. Există probleme mari legate de structură, în condiţiile în care cifrele spun că peste 37% din fermieri sunt în vârstă de peste 65 de ani, că există 3,8 milioane de exploataţii, iar 74% din terenul agricol în România se lucrează pe suprafeţe mai mici de 2 hectare. Ne dăm seama că sunt nişte probleme mari legate de structură, dar avem aceşti bani şi este păcat să-i risipim. Este păcat să nu-i folosim într-un mod constructiv. Atunci, propunerea este ca, împreună cu băncile, dar şi cu instituţiile financiare nebancare, ce au fost prezente în viaţa agricolă a

www.agrimedia.ro

ultimilor ani, să sprijinim achiziţia de terenuri şi dezvoltarea de ferme noi. Fondurile de garantare pot veni alături de bănci să ofere garanţia necesară tinerilor fermieri. Agenţia pentru finanţarea investiţiilor rurale, cea care derulează banii în subordinea Ministerului Agriculturii, este cea care a lansat PNDR-ul actual şi care monitorizează depunerea de proiecte. Această birocraţie excesivă generează în final un risc foarte mare pentru fermier, iar tot ceea ce înseamnă astăzi supravegherea fondurilor europene mai degrabă descurajează utilizarea acestora. Tocmai de aceea s-a simţit nevoia unui astfel de proiect. „Prima fermă“ trebuie să fie un proiect naţional, susţinut de toate partidele politice, care se poate multiplica în timp. În primul an, câteva sute sau chiar mii de tineri fermieri pot porni o activitate agricolă, care în doi sau trei ani va fi cu siguranţă o activitate care va contribui semnificativ la Produsul Intern Brut. Propunerea nu doreşte să lezeze negocierile asupra PNDR-ului românesc aprobate de CE, ci va veni cu soluţii de îmbunătăţire pe partea de legislaţie naţională, intervenţie a ADS şi contribuţie a IFN-urilor. IFN-urile vor fi principalii pioni ai ecuaţiei de susţinere a tinerilor fermieri în accesarea banilor europeni pentru investiţii. Conceptul „Prima fermă“ se referă la o analiză şi la o propunere de măsuri legislative care să completeze proiectul de sprijinire a tinerilor fermieri, ce are la ora actuală o alocare bugetară de 111 milioane de euro. Analiza se va realiza împreună cu băncile, dar mai ales cu IFN-urile, care în

ultima perioadă sunt mult mai apropiate de activităţile fermierilor decât băncile. Banii fondurilor internaţionale de investiţii merg în special către IFN şi de aici mai departe, în finanţarea inputurilor din agricultură. Alături de fondurile de garantare, de AFIR şi de Parlament, se vor realiza inclusiv proiecte-tip simple, agreate de cofinanţatori şi de finanţatori, care să minimalizeze birocraţia şi să ofere posibilitatea unor câştiguri certe pentru tinerii fermieri, cu riscuri minime. O măsură lansată în februarie 2015 de ministrul Agriculturii anunţa deschiderea sesiunii pentru tinerii fermieri, care vor putea obţine până la 50.000 de euro nerambursabili pentru a dezvolta afaceri la ţară. „O măsură pe care o avem în vedere este cea care ne va permite să contribuim la întinerirea forţei de muncă din agricultură, respectiv măsura pentru tinerii fermieri, prin care aceştia vor beneficia de fonduri europene nerambursabile în valoare de 50.000 de euro“, a declarat Daniel Constantin. Acoperirea dificilă a cofinanţării va fi realizată cu băncile, care vor trebui să îşi schimbe atitudinea dacă vor dori să intre în proiecte cu fonduri europene nerambursabile pentru agricultură prin PNDR, iar pentru viitorul PNDR vor fi identificate noi facilităţi de finanţare, mai stricte. În noile sesiuni va fi posibil ca şi IFN-urile să elibereze scrisori de confort. Simona MUNTEANU Mai 2015

ISSN 2069 - 1238

3 10

Editorial

V icenţiu Cremeneanu, preşedinte Alcedo: «ALCEDO - un brand puternic construit cu pasiune!»

Achim Irimescu: «Este un act de mare curaj să te apuci să întocmeşti un proiect european»

Anul IX, Nr. 5 / 2015 (98) Mai 2015

Judeţul Călăraşi, din nou victima nr. 1 a atacului rozătoarelor

REDACTOR-ŞEF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031 / 439.97.46

Aprilie - «Luna altfel» alături de Monsanto România

Ciuperci care produc boli de tip mană la cultura de cartof - Solanum tuberosum L.

Recoltarea şi conservarea borceagurilor şi a altor culturi similare

Nini Săpunaru: «Noua lege a pieţei va naşte monştri»

Bovela® - primul vaccin împotriva diareii virale bovine

Densitatea plantelor de porumb, element tehnologic important

SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. Rîul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucureşti Tel. 031 / 439.97.46 Fax: 021 / 317.05.87 redactie@agrimedia.ro

REDACTORI Ana Mustăţea ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32 Victor Vătămanu redactie@agrimedia.ro 0757.11.09.99 Ionel Văduva ionel.vaduva@agrimedia.ro 0757.11.09.96 Ionuţ Vînătoru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98 CORECTOR Gabriela Dinţă MARKETING redactie@agrimedia.ro 031.439.97.46 ABONAMENTE ŞI DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 031 / 439.97.46 oana@agrimedia.ro CONCEPT GRAFIC & DTP Bogdan Mareş redactie@agrimedia.ro Andrei Arabolea

SUMAR:

Mai 2015

Fermierii români investesc mai degrabă în teren decât în tractoare

Fertilizarea culturii de floarea-soarelui

Noile caracteristici cresc performanţele şi confortul combinelor Laverda M300 şi M400

Noua «casă» de două milioane de euro a IPSO Agricultură vine la pachet cu o «şcoală» nouă

NHR Agropartners, nou sediu pe Drumul Subţire din Călăraşi

Fastrac, un tractor… altfel

IPSO Agricultura a expus la Agraria 14 utilaje din portofoliul propriu

Demonstraţie practică Mewi în inima Transilvaniei

P rogramul eco Reduce - Manitou

62 64

A graria 2015, un real succes pentru Titan Machinery Înfloritul, polenizarea şi fecundarea la viţa-de-vie

www.agrimedia.ro

Mai 2015

 În dialog cu fermierii

•A veţi probleme cu implementarea cerinţelor Ord criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a Chiar dacă s-a renunţat la o parte din actele cerute pentru plata pe suprafaţă, au rămas câteva probleme. Cea mai importantă este cea a succesiunilor nedezbătute. Moştenitorii multor terenuri nu au plătit unui notar public taxa de deschidere a succesiunii. Acum, primăriile refuză să le elibereze adeverinţele care sunt conforme cu Registrul agricol şi care demonstrează că acel teren este moştenit şi lucrat de ei. Adeverinţa trebuie ataşată obligatoriu la cererea unică de plată. Intâmpinaţi probleme de acest gen în exploataţia dumneavoastră?

Aron Emanoil SC Mig Vas, loc. Limniţa, jud. Constanţa

„Este o problemă majoră la noi, în România - avem specificul acesta că termenul de proprietate este aproximativ în materie de terenuri arabile. Mai mult de jumătate din suprafeţele cu destinaţie agricolă nu sunt corect poziţionate şi foarte bine definite. La asta se adaugă şi transferul de proprietate de la o generaţie la alta, pe titlurile de proprietate emise iniţial pe Legile 1, 276, 18. Proprietarii iniţiali nu mai sunt, succesiunea este foarte complicată, sunt foarte mulţi urmaşi, practic nu ai cu cine să faci contractul de arendă astfel încât să fie legal din toate punctele de vedere, conform Ordinului 619, spre exemplu. În sânul familiei multora dintre deţinătorii de teren arabil din România nu s-au rezolvat problemele de ordin juridic; sunt şi foarte greu de rezolvat. Urmaşii sunt plecaţi în afară, nu se găsesc, nu se cunosc, nu ştiu că deţin teren. Din cauza asta, în perioada de tranziţie trebuie făcute - vrem, nu vrem - anumite compromisuri pentru a lucra totuşi terenul şi a nu-l fărâmiţa în continuare. Mergând pe linia gândită de guvernanţi, riscăm să-l fărâmiţăm chiar de tot. Până anul trecut se făceau contracte cu primăria, se emitea o adeverinţă cu suprafaţa efectiv lucrată de fermier, care era o formă mai uşoară, mai adevărată în primul rând. În prezent, ni se impune ca lucrarea să se facă pe terenul pe care ai actul de proprietate, lucru care este greu de făcut din motivele pe care vi le-am enumerat anterior. Dacă ar fi să respectăm această cerinţă, aşa ar trebui să se întâmple. După ce am luat utilajele astea foarte mari, ne apucăm să lucrăm terenuri de două-trei hectare parcela. Forma în care s-a promis că se va modifica Ordinul 619 îl va aduce pe o bază mai realistă şi mai acceptabilă pentru majoritatea fermierilor. În prezent lucrez circa 2.200 ha, iar ca structură de culturi pentru acest an am 600 ha cu rapiţă, 400 ha cu orz, aproximativ 100 ha cu grâu, 200 ha cu porumb.“ 6

Mai 2015

Liţu George - Cerealflor, loc. Perişoru, jud. Călăraşi

„Mă întrebaţi de Ordinul 619 şi de efectele sale. Îi întreb eu însă pe guvernanţii noştri unde este acea lege a comasării de care toţi cei care lucrează pământul ar avea nevoie?! Vorbim de un gol în legislaţie! Pur şi simplu, ca să fii corect, trebuie să ai instrucţiuni sau legi corecte care să răspundă tuturor cerinţelor. Cea mai mare problemă a noastră, a celor care lucrăm terenurile arabile din sudul ţării, este faptul că avem terenuri comasate între noi, care, deocamdată, n-au un statut juridic conform acestui Ordin 619, deşi directorul de la APIA a precizat că, în urma unei declaraţii făcute în faţa notarului, se pot realiza schimburi de suprafeţe. Avem schimburi de teren făcute, că nu se poate altfel. S-ar putea să găsim o altă soluţie paralelă acestei legi, inclusiv prin prestarea de servicii, eu pe terenul tău, tu pe terenul meu, de la cap la coadă, de la arat la vândut marfă şi tot o descurcăm. Până la urmă soluţii sunt, dar sunt unele care ocolesc oarecum simplitatea şi nu facem ce fac americanii, care au legi de 200 de ani şi doar le amendează. Noi tot scoatem legi şi nu punem nimic în locul lor - vezi legea calamităţilor (n-avem temei legal pentru asta nici în prezent). Pentru calamităţi primeşti bani de la asigurători. Este cu totul altceva. Aceştia nu asigură decât inundaţii, incendiu, nu secetă, nu îngheţuri târzii, brume târzii sau timpurii, deci nu aş putea spune că asigurătorii îmi fac vreo mare favoare. În afară de faptul că mă obligă partenerul cu care am contract pe cultura respectivă să fac asigurare, n-aş putea spune că semnez poliţele cu inima deschisă. Pentru grindină întâmplătoare şi pentru ploi însoţite de furtună, dacă au depăşit o zi, deja nu mai intră în temeiul legal. În general, nu se ţine cont de părerile noastre. Vezi soia modificată genetic, pe care toată lumea o consumă din plin, numai cu dezavantaje. Dacă era periculoasă pentru om şi pentru animale, chiar credeţi că americanii o lansau pe toată America Latină? Pur şi simplu i-a salvat de la foamete! Este treabă de ani. Toate sunt legate între ele. La treaba asta cu piaţa pământului în România (comasare prin achiziţia de teren cu credit) cel mult am pretenţia ca băncile să ne trateze, pentru că sunt multinaţionale majoritatea, ca pe clienţii de-ai casei. Nu o dată am fost invitat la o bancă să iau credit şi, în urma discuţiei, invariabil întotdeauna am primit de Crăciun o felicitare vizavi de faptul că sunt un potenţial client bun; credit tot n-am luat pentru că răspunsul meu a fost întotdeauna acelaşi: dacă sunteţi bancă austriacă, trataţi-mă ca pe un client vienez. Mie mi se cereau 12-13 procente dobândă acum 10-12 ani şi el avea acolo 3-4%. Nu vreau să muncesc doar pentru ei. Prin societatea noastră lucrăm 1.800 ha şi înregistrăm o cifră de afaceri de 150 de miliarde lei vechi. Sistemul nostru de lucru este superintensiv. Majoritatea sunt culturi de seminţe, inclusiv seminţe de legume pentru unele companii străine. Pentru România nu fac decât rapiţă, grâu de sămânţă şi orzoaică pentru bere.“

www.agrimedia.ro

dinului nr. 619/2015 pentru aprobarea a modului de implementare a schemelor de plăţi? „N-am ajuns încă să depunem cererea nouă de plată. Cei de la APIA ne-au spus între timp însă mai multe. Marea problemă a noastră este reprezentată de terenurile pe care le lucrăm sub alte forme. Suntem obligaţi să întocmim contracte de arendă sau de asociere, pentru că oamenii nu şi-au dezbătut succesiunea. Suntem la a treia generaţie de moştenitori şi, din această cauză, noi încă avem o problemă când depunem cererea. Practic, s-ar putea să nu putem cere sprijinul pentru toată suprafaţa, cu toate că noi o lucrăm în integralitate, respectăm toate normele de bune practici etc. Titlurile de proprietate conţin, în general, parcele disparate, situate în minimum trei locuri şi atunci am făcut schimburi între noi, între producătorii agricoli. Acum, schimburile acestea se pare că nu vor mai fi recunoscute ca până acum, dacă te iei după noile norme. Dacă tot vor să facă acea cadastrare şi sunt o grămadă de bani disponibilizaţi pentru asta, cel puţin un miliard de euro, să fie anulate titlurile vechi, să fie luaţi de mânuţă toţi proprietarii şi să se reconstruiască totul, că s-a terminat cu lumea care vroia să muncească pământul. Din cauza îmbătrânirii populaţiei, suprafaţa arabilă se comasează natural. Majoritatea proprietarilor actuali vor să vândă pământul, dar unii dintre ei nu mai pot, tocmai pentru că sunt mulţi moştenitori risipiţi în toată lumea. Înainte făceam un antecontract şi era munca noastră, umblai după acte etc. şi rezolvai problema. Nouă acum, ca arendaşi, ne convine mai mult să vină proprietarul şi să spună că vrea să vândă, dar sunt foarte puţini care mai vor să facă această treabă, n-au succesiuni, moştenitorii de drept sunt plecaţi prin străinătate. Pentru că s-a vehiculat şi această posibilitate, tot în contextul actualei legislaţii privind întocmirea cererii de plată şi obligativităţii prezenţei termenului „fără echivoc“ în Ordinul 619, momentan, nu este vorba de ieşit în stradă. Vedem cum decurg lucrurile, este o idee şi asta, trebuie să ieşim să ne spunem măcar păsul; lumea trebuie să fie ascultată. Noi am rămas cei care mai producem ceva, restul este mort. Media proprietăţii la mine în exploataţie este de trei hectare. Cei care au cinci hectare sunt mari. Restul? Un pogon, 25-30 de ari. Şi atunci, pentru fiecare trebuie să întocmim această nouă documentaţie stufoasă, aferentă cererii de plată. Dacă aveam 100 ha la o singură persoană era simplu. Eu am 150 de contracte de arendă la suprafaţa lucrată, de 500-600 ha. Vă daţi seama ce volum de birocraţie este. Lucrurile trebuie să fie mult mai simple. În prezent deţinem o structură tradiţională de cultură: grâu, orz, floarea-soarelui, porumb, mazăre, mai nou şi rapiţă. Mazăre cultiv pentru rotaţia culturilor şi pentru a-mi crea condiţiile propice de însămânţat în anul următor. Mai cultivăm şi soia convenţională, anul acesta vreo 50 ha.“

www.agrimedia.ro

Carteraru George SC Kart 2001 SRL, II Carteraru M. Valentin şi Societatea Agricolă Spicul Boşneagu

„În prezent lucrez 700 ha, arendă şi proprietate. Din start, de când am auzit de modificările aduse Ordinului 619, mi s-a părut cea mai proastă idee. Nu se poate realiza până când, înainte, nu se face comasarea; asta înseamnă fragmentarea activităţii. Adică dintr-o solă pe care eu am făcut-o compactă (100, 200 ha), prin înţelegere între noi, fermierii, în momentul în care ar intra în vigoare Ordinul 619, ar trebui ca acea solă de 100 ha să o fac exact ca o tablă de şah. Pe lângă faptul că suprafeţele rezultate nu vor putea fi lucrate, nici productivitatea nu va fi pe măsură. În orice solă, perimetrul ei înseamnă pierdere. Atunci când vrei să calculezi productivitatea, nu intri pe marginea solei, trebuie să intri în lan. Dacă tu ai teren numai margini, că aşa se vrea, automat este diminuată şi producţia; consum mare, plus că fiecare fermier utilizează tehnologie diferită. La situaţia din ziua de azi, din România, nici nu poţi face un tratament cu o instalaţie de pulverizat. O fâştoacă d-asta de teren, cum este pe la noi, de un hectar, are 1.000 de metri pe 10 metri, iar sistemele de stropit se deschid la 12 metri, cele mai mici. Abia s-au învăţat domnii de la APIA să completeze cererea unică de plată şi să ne arate şi nouă. Şi mai este puţin până la 15 iunie. În cazul meu, am primit invitaţia de la APIA datată în aprilie, dar pentru că nu existau formularele, au fost nişte clarificări, au zis că terenul, momentan, merge tot aşa încă trei ani, dar sper să se mai gândească cineva la actele astea normative noi şi să le mai adapteze. Nu trebuie neapărat făcută comasarea cu orice preţ, că încă terenul migrează şi o va mai face o perioadă destul de însemnată de acum încolo. Cred că 10-15 ani tot va mai dura mişcarea asta. A fost o chestie pripită pentru a ne adapta condiţiilor europene, aşa, brusc, doar pentru a face ce fac oamenii de afară. Într-adevăr, oamenii din afară au totul în jurul fermei, dar au şi tradiţie în acest tip de agricultură. În afară, ferma se moşteneşte, se cumpără chiar, nu se împarte. Dacă unul dintre copii nu vrea să stea în ferma tatălui, asta nu înseamnă că se împarte ferma şi se vinde, nu. Ceilalţi copii sunt despăgubiţi. Noi vrem să facem acum ce au făcut nemţii într-o perioadă de zeci de ani. Sistemul trebuia gândit diferit, după părerea mea - comasare şi apoi fiecare la locul lui, aşa cum se cere prin acest nou act normativ. În opinia mea, fragmentarea suprafeţelor arabile s-a făcut la punerea în posesie, când se împărţeau terenurile. După aceea, spre anii 2000, au început fermierii să cumpere teren.“ Mai 2015

Ionel VĂDUVA

Chiru Fănică SC Agroyna 2001, loc. Ciocăneşti, jud. Călăraşi

Sebastian Radu: «2015 se anunţă un an dificil pentru agricultura americană» În anul 2000, statul american a renunţat complet la susţinerea sectorului lapte, astfel 25% din exploataţii şi-au închis porţile sau sunt în restructurare. Preţul laptelui a avut o tendinţă de creştere pentru consumator, cu toate că preţul încasat de producător a scăzut. Comercianţii au o poziţie de forţă în negocierile cu producătorii, iar procesatorii au mai puţin lapte, faţă de cât le-ar trebui pentru capacităţile lor de producţie. Este vorba, în principal, de creşterea riscurilor financiare şi geopolitice (embargoul rus, raportul competitivitatepreţ, scăderea preţului petrolului, fragilitatea economiilor partenerilor comerciali ai SUA etc.), precum şi riscurile climatice (inundaţii, secetă) şi evoluţia pieţelor produselor agricole. Se estimează că veniturile producătorilor americani vor scădea cu 32% în 2015, acesta fiind cel mai scăzut nivel din

ultimii şapte ani, trecând de la 108 miliarde dolari, în 2014, la 73,7 miliarde dolari, în 2015, conform ultimelor previziuni ale USDA. Creşterea dobânzilor face ca agricultorii să se împrumute de la bănci din ce în ce mai dificil. Excedentul comercial agroalimentar va cunoaşte un recul în anul 2015, situându-se la o valoare de aproximativ 27 de miliarde dolari, cu o scădere de 1 miliard dolari numai în relaţiile comerciale cu China. Valoarea exporturilor de produse agroalimentare scad de la 152,5 miliarde dolari în 2014, la 143,5 miliarde dolari în 2015. Preţul produselor agricole se estimează că vor fi în scădere, aşa cum este cazul laptelui, ca urmare a supraproducţiei de lapte de pe piaţa SUA, precum şi al porumbului şi soiei. Îmbătrânirea populaţiei care îşi desfăşoară activitatea în agricultură a crescut vârsta medie la 58 de ani.

În perioada 2007-2012, numărul fermierilor cu vârsta cuprinsă între 35 şi 44 de ani a scăzut la 23% din totalul populaţiei ocupate. În Europa, situaţia este similară? Cum v-a reuşi Europa să creeze mecanisme de susţinere similare cu cele din SUA? Agricultura SUA este departe de a fi scutită de dezechilibre structurale. Ceea ce se constată este diferenţa de tratament a agricultorilor din Europa şi cei din SUA. Măsurile de susţinere din cadrul Programului „Farm Bill“ (programe de asigurare a recoltei/veniturilor influenţate de incidentele climatice) care se ridică la 956 miliarde dolari pentru următorii 10 ani, cu scopul de a garanta veniturile agricultorilor. PAC poate răspunde solicitărilor agricultorilor europeni? O întrebare la care se poate afla răspunsul în perioada următoare.

Fondul Mutual Pro Agro merge mai departe! Membrii Fundaţiei Fondul Mutual Pro Agro (FMPA) au luat act cu dezamăgire de aprobarea de către Parlamentul României a OUG 63/2014, care conţine o secţiune referitoare la fondurile mutuale, în forma promovată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, formă care exclude fundaţia ca entitate aptă să organizeze fonduri mutuale agricole. Alex Jurconi, preşedintele FMPA: „Prin decizie politică, s-a consfinţit o decizie administrativă injustă, prin care s-a încălcat flagrant dreptul la egalitate de şanse a membrilor Fondului Mutual Pro Agro. Practic, ni s-a refuzat dreptul de a exista. Reamintesc tuturor că MADR, tot în baza unui criteriu arbitrar, inexistent în legislaţie, a respins în mod nejustificat la sfârşitul anului trecut acreditarea FMPA“. Consiliul Director al FMPA, reunit în regim de urgenţă pentru examinarea situaţiei create, a decis cu majoritate de voturi, acţionarea în contencios administrativ a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în scopul anulării deciziei de respingere a acreditării 8

Mai 2015

şi recuperării prejudiciului cauzat, prejudiciu evaluat de către experţii Fondului Mutual la 6,1 milioane de euro. Totodată, Consiliul Director a aprobat cheltuielile de funcţionare şi a identificat resursele de finanţare ale FMPA pe perioada desfăşurării contenciosului. A fost prezentat raportul financiar al FMPA pe anul 2014, care menţionează venituri de 43.000 de euro şi cheltuieli de 183.000 de euro, rezultatul net al exerciţiului fiind un deficit de 140.000 de euro.

Alex Jurconi, preşedintele FMPA: „Vom utiliza banii pe care îi vom încasa de la MADR în urma câştigării contenciosului ca să popularizăm beneficiile participării la Fondul Mutual în rândul producătorilor agricoli. Fondul Mutual este un drept european al agricultorului român, pus doar în întârziere de decizii politice de neînţeles. Noi nu am renunţat la fondul nostru mutual, Fondul Mutual Pro Agro merge mai departe!“ Comunicat FMPA

www.agrimedia.ro

Mai 2015

Monika Puiu, managing partner al importatorului de utilaje agricole NHR Agropartners, a precizat recent pentru revista „AGRIMEDIA“ că fermierii români preferă să investească mai mult în suprafeţe arabile decât în tractoare noi.

Monika PUIU

Fermierii români investesc mai degrabă în teren decât în tractoare Într-un interviu acordat recent publicaţiei noastre, Monika Puiu a realizat o scurtă radiografie a situaţiei actuale a reînnoirii parcului românesc de tractoare. Potrivit aprecierilor sale, ţara noastră nu beneficiază de importuri mai mari, anuale, de 2.000 de tractoare, în condiţiile în care nevoile agricultorilor români ar fi mai mari, iar Polonia, cu o suprafaţă arabilă dublă faţă de cea a ţării noastre, importă peste 10.000 de unităţi anual, iar Franţa peste 35.000.

Călăraşi am avut o majorare semnificativă. Am schimbat un om de vânzări care a fost pentru noi o mişcare importantă.

Oficialul NHR Agropartners a vorbit cu noi şi despre noul PNDR, respectiv despre posibilitatea clienţilor companiei de a achiziţiona tractoare şi maşini agricole cu fonduri FEADR. Conform spuselor Monikăi Puiu, banii PNDR 2014-2020 nu vor ajunge la fermieri anul acesta, astfel încât să cumpere utilaje cu fonduri europene, cel mai rapid termen vehiculat fiind anul 2016. Despre o piaţă de peste 500 de milioane de euro anual, veţi putea afla mai multe citind cele de mai jos.

Asta este o loterie. Dacă anul va fi aşa cum arată acum, sigur va fi o creştere a vânzărilor. Ce este clar pentru mine este faptul că, pentru clienţii noştri, fondurile FEADR disponibile prin PNDR 2014-2020 nu vor fi accesibile pentru ei din anul acesta. Primele proiecte probabil că se vor depune la sfârşitul anului, dar nu vor fi finanţate tot în 2015. Eu cred că dacă un potenţial beneficiar depune un dosar de finanţare FEADR în toamnă şi va fi acceptat datorită punctajului, ar trebui să se gândească la o investiţie doar în anul viitor.

Ca vânzări, ce a însemnat pentru NHR Agropartners anul 2014?

Per total am înregistrat o creştere a vânzărilor de utilaje agricole, iar în zona 10 Mai 2015

Ce înseamnă asta în unităţi vândute?

În anul 2014 am înregistrat vânzări de aproximativ 400 de tractoare şi circa 160-170 de combine vândute la nivel de ţară.

Ce preconizaţi pentru anul acesta? O creştere?

Faţă de vechiul PNDR, cel din perioada de programare 2014-2020 cum vi se pare?

Pentru mine reprezintă o schimbare, este mai uşor accesibil. Guvernanţii au făcut însă o schimbare majoră de strategie: dacă vechiul PNDR a fost orientat pe zona cultură mare, noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală are ca prioritate fermierii mici şi integrarea producţiei. Interesul pare a fi creşterea şi susţinerea fermelor mici, amestecate, legume, fructe, animale, pe lângă fermieri de cultură mare. Un fermier cu 20 ha nu poate cultiva grâu, pentru că nu se poate trăi din asta, dar 20 ha plantate cu nuci sau legume este altceva. Către această direcţie merge PNDR 2014-2020, către o adevărată dezvoltare rurală, abordare impusă de UE.

Uniunea Europeană impune şi formule de asociere, ca nouă abordare în PNDR 2014-2020.

Într-adevăr, europenii impun şi asociere care, din păcate, ca sistem, nu prea funcţionează şi în România. Dacă mă întrebaţi pe mine, eu sunt pro asociere. La un moment dat mi-am spus de ce tot propun altora să facă asta şi nu o fac chiar eu? Mi-am zis ce-ar fi dacă aş fi eu cea care să se gândească serios la asociere? M-am lovit însă foarte repede de o

www.agrimedia.ro

Ce facem atunci?

Părerea mea este că o asociaţie, un grup de producători, în accepţiunea celor care au pus la punct PNDR, trebuie făcut fără fonduri europene. Pe cont propriu, în cazul în care pleacă trei membri, rămân totuşi 17. Pe zona de fonduri europene însă, cu obligaţii de genul „cinci ani trebuie menţinut numărul de membri“, nu mă

pot face responsabilă pentru alţi 19 care poate nu mai au chef de asta.

Cum vedeţi piaţa utilajelor agricole din România în prezent? Preconizaţi o majorare a vânzărilor sau, dimpotrivă, o orientare către zona servicii (service, upgrade etc.)?

În România nu se vinde încă un număr de utilaje corespunzător suprafeţei arabile disponibile. În prezent, fermierii români investesc mai degrabă în teren decât în utilaje; au doar strictul necesar. Foarte rar găseşti un fermier care are toate utilajele necesare. Altfel, avem o cifră de import de aproximativ 2.000 de tractoare noi anual, cifră stabilizată de câţiva ani. Peste 2.000 de unităţi vândute pe an, după părerea mea, nu am trecut niciodată. Noi colectăm datele din APIMAR şi spunem cât au în total vânzări toţi membrii (cam 70 la sută din piaţă), restul extrapolăm. Repet, nu am depăşit niciodată această cifră.

Care ar fi necesarul României în comparaţie cu ţări UE ale căror suprafeţe arabile sunt oarecum similare?

Polonia, cu o suprafaţa arabilă dublă faţă de a României, a ajuns la 10.000 de tractoare noi comercializate anual. Franţa, stat UE care are puţin mai mult decât dublul terenului agricol al ţării noastre, are 35.000 de tractoare noi pe an; sunt aici şi fermieri care vor un tractor nou, chiar dacă nu este absolut necesar. Nu mulţi în Polonia sau în Franţa deţin tractoare de 400-600 CP. Sunt însă ferme mai mici acolo, tractoare mai mici. Nici în România nu sunt foarte multe, dar suprafeţele permit tractoare mai mari. De asta şi numărul mai mic. Dar ca să vă răspund la întrebare, nevoia ţării noastre s-ar situa undeva la 4.000-5.000 de unităţi noi pe an.

Din ce ştiţi, la cât se cifrează piaţa românească a utilajelor agricole din punct de vedere al vânzărilor anuale? Vorbim de circa 500-600 de milioane de euro anual, incluzând aici tot ceea ce înseamnă utilaje şi maşini agricole.

Meat&Milk: condiţia fermierului român în UE, rol principal sau figuraţie? Cât de pregătit este fermierul român să facă faţă concurenţei pieţei europene şi nu numai? Ce strategii de succes se impun a fi implementate, în condiţiile în care fermierii români se află în coada clasamentului UE? Cât de mult se pot adapta fermierii români pentru a reuşi să devină jucători de marcă pe piaţa mondială? Este oare „modelul polonez” o ţintă imposibil de atins? Toate aceste subiecte fierbinţi vor fi discutate miercuri, 3 iunie, în cadrul Expoconferinţei Internaţionale Meat&Milk, de la Poiana Braşov, în cadrul dezbaterii „Condiţia fermierului român în UE: rol principal sau figuraţie?“. Din punct de vedere al producţiei de carne şi lapte, fermierii români se află în coada clasamentelor Uniunii Europene. În continuare, necesarul de carne pentru procesare se obţine apelându-se la

www.agrimedia.ro

importuri. Pe de altă parte, atât timp cât a funcţionat sistemul cotelor de lapte, România nu a reuşit niciodată să realizeze nivelul acordat. Toate aceste realităţi, care nu pot fi neglijate, vor fi dezbătute în cadrul unui dialog deschis şi necesar. La dezbatere vor participa Ioana Neghirlă, specialist în Sănătatea Animală a ANSVSA, Ioan Ladoşi, preşedinte APCPR, şi Claudiu Frânc,

preşedinte FCBR. Discuţia va fi axată pe teme de ultimă oră: asigurarea condiţiilor de sănătate şi bunăstare animală, paşii care trebuie urmaţi pentru obţinerea autorizaţiei de export, identificarea de noi pieţe externe pentru exportul animalelor vii, oportunităţile pe care le oferă actuala situaţie geo-politică. Dl Gheorghe Turtoi, director general APIA, va susţine o prezentare de impact, „Accesarea noului PNDR de către fermieri”, o bună ocazie pentru fermieri de a afla direct de la sursă modalităţile prin care pot accesa fondurile europene şi programele de sprijin pe care le pot accesa, conform noului PNDR. În cadrul workshop-ului dedicat fermierilor, firma Cargill va susţine o prezentare despre ultimele noutăţi în materie de nutriţie animală, firma GEA Farm va prezenta tehnologii de ultimă generaţie, iar firma AB Energy va pleda pentru rolul fermelor sustenabile într-o agricultură performantă. Mai 2015 11

Ionel VĂDUVA

problemă majoră. În oricare sat din ţară m-aş duce, aş căuta şi aş găsi cu siguranţă 20 de oameni cu 1,5 hectare cărora să le propun să facem o asociaţie, situaţie în care fiecare să investească în pământul lor 90% fonduri nerambursabile. În loc de porumb, fiecare proprietar să producă legume. Punem apoi bazele acestei asociaţii, achiziţionăm tot ceea ce este nevoie, scriem un proiect; câştigăm sigur. Eu sau altcineva trebuie să fie administrator şi ne apucăm de treabă. Însă, şi aici este problema, spre exemplu, după doi ani, în timpul celor cinci ani în care suntem supravegheaţi, trei oameni nu mai vor să rămână în asociaţie; liderul este tras la răspundere pentru asta.

Vicenţiu Cremeneanu, preşedinte Alcedo: «ALCEDO - un brand puternic construit cu pasiune!»

Acum 25 de ani, la data de 13 mai 1990, se înfiinţa o firmă pe nume ALCEDO, care avea în plan să ofere tratamente fitosanitare fermierilor, dar şi consultanţă. În 13 mai 1990, patru foşti cercetători, Nicolae Săndulescu, Constantin Stăncescu, Alexandru Alexandri şi Viorel Mitran, colegi la Institutul de Protecţia Plantelor Băneasa, au pornit pe acelaşi drum împreună. O parte importantă din viaţă şi-au dedicat-o acestui business, de multe ori solicitant, dar şi plin de satisfacţii. 25 de ani mai târziu, ALCEDO este cel mai mare distribuitor naţional de produse pentru protecţia plantelor şi seminţe din România şi unul dintre principalii jucători pe piaţa de distribuţie de îngrăşăminte. „Istoria unui brand puternic porneşte de la dorinţele fondatorilor şi se scrie datorită echipei. Iar în ALCEDO vorbesc de o echipă eficientă, inteligentă, care înţelege diferenţa dintre aspectele care nu trebuie niciodată schimbate şi cele care trebuie adaptate în permanenţă cerinţelor şi schimbărilor pieţei. M-am alăturat acestei echipe la 13 aprilie 1997 şi pot spune că a fost cu noroc, pentru că evoluţia ALCEDO mi-a adus şi îmi aduce în continuare mari satisfacţii. Este foarte simplu să creşti atunci când ceea ce faci faci cu pasiune şi plăcere. Uitându-mă înapoi, pot spune că în toţi cei 25 de ani ALCEDO şi-a dublat cifra de afaceri la fiecare cinci ani. Echipa pe care o conduc înseamnă oameni 12 Mai 2015

pregătiţi care să ofere serviciile de care fermierii au nevoie. Echipa reprezintă, de fapt, oameni dornici de performanţă şi conştienţi de faptul că succesul se construieşte cu îndrăzneală, depăşind graniţe şi obstacole de orice natură. ALCEDO nu are şi nu a avut fluctuaţii de personal. În cei 25 de ani de activitate cei care s-au alăturat echipei ALCEDO au crescut odată cu compania, s-au integrat, au evoluat şi au rămas fideli acesteia. De asemenea, profesionalismul şi respectul cu care echipa noastră tratează problemele fermierilor sunt două dintre elementele definitorii ale business-ului ALCEDO. Fermierii îşi doresc ca afacerea lor să le aducă profit, la fel cum şi ALCEDO îşi doreşte. Succesul muncii noastre este ilustrat de succesul în activitatea agricolă pe care clienţii noştri îl au, deci este aproape firesc să ne dedicăm fiecărui client, să ne bucurăm de succesele lui şi să fim alături de el de la prima întâlnire până la obţinerea rezultatelor dorite. ALCEDO a crescut alături de fermieri. Avem în portofoliu fermieri care, atunci când şi-au început activitatea, aveau câteva hectare şi care acum lucrează câteva sute sau chiar câteva mii. Astăzi lucrăm cu peste o treime din fermierii din piaţă şi le mulţumim pentru că au încredere într-o companie precum ALCEDO. Un alt ingredient al succesului nostru este colaborarea excepţională cu furnizorii. Încrederea şi dorinţa de a creşte împreună sunt cuvintele care caracterizează relaţiile noastre cu furnizorii. Este necesar să amintim astăzi că primele noastre colaborări au fost cu Oltchim, UC Turda, Chimcomplex Borzeşti, Rohm and Haas, Makhteshim Agan (Adama), Cyanamid. Pentru mulţi poate aceste nume astăzi înseamnă istorie. Pentru noi înseamnă un punct de plecare, pentru că portofoliul nostru de furnizori cuprinde astăzi toate marile nume din sectorul nostru de activitate, fie că vorbim de producători, de produse pentru protecţia plantelor, seminţe sau îngrăşăminte. Ne mândrim, de asemenea, că în aceşti 25 de ani, pe lângă brandul ALCEDO, am reuşit să creştem şi un alt brand la fel de apreciat în piaţa produselor de protecţia plantelor. Acesta este ALCHIMEX şi este numele uneia dintre cele mai moderne fabrici de formulare de produse de protecţia plantelor din lume. Formulăm astăzi produse, nu

numai pentru piaţa românească. Produsele formulate în ALCHIMEX ajung în alte 21 de ţări, ceea ce înseamnă aprecierea pentru calitatea muncii depuse la ALCHIMEX. Nu trebuie să uităm că, pentru a avea succes, trebuie să susţii echipa cu o reţea logistică bine dezvoltată. Depozitele ALCEDO ne permit să susţinem livrările pe întreg teritoriul României. Este important ca fermierii să aibă marfă atunci când au nevoie, altfel este mult prea târziu. Spaţiile de depozitare pe care le deţinem respectă toate standardele din domeniu, pentru ca marfa să poată fi depozitată corespunzător. ALCEDO a crescut pentru că oferta noastră prezintă soluţii complete: produse, consultanţă, livrare şi preluare de produse agricole. Ca urmare, ne-am creat şi propria bază de transport şi ţinând cont de specificul business-ului nostru, deţinem astăzi patru silozuri în Călăraşi, Neamţ, Timiş şi Satu Mare. Evoluţia pieţei agricole din România ne obligă să fim cu un pas înaintea solicitărilor. Calitatea ofertei noastre este înţeleasă şi promovată ca etalon, dar şi ca un stimul al dezvoltării mediului de afaceri din sectorul nostru, reuşind, astfel să obţinem respectul şi încrederea tuturor partenerilor de afaceri, fie că vorbim de clienţi, furnizori sau bănci. Atunci când domeniul de care eşti pasionat este şi domeniul de activitate, descoperi în fiecare zi bucuria de a lucra, de a comunica şi colabora, ai mereu soluţii şi eşti tot timpul la curent cu noutăţile. Vrem să le mulţumim tuturor celor care ne-au fost alături în toţi aceşti 25 de ani!

Din anul 2011, ALCEDO face parte din grupul Sumitomo Corporation, care este reprezentat în România de mai multe companii, printre care: ALCEDO, Summit Agro România (SAROM) şi Sews România SRL (Sumitomo Electric Wiring Systems România). ALCEDO are în componenţa sa trei firme, şi anume: ALCEDO - firma de distribuţie, ALCHIMEX (din 1998) - formulator de produse de protecţia plantelor şi îngrăşăminte şi GEEA (din 1993) - editură şi agenţie de publicitate.

www.agrimedia.ro

Mai 2015 13

În condiţiile crizei economice care persistă, a concurenţei acerbe de pe piaţa UE şi de pe cea internaţională, este un act de mare curaj să te apuci să întocmeşti un proiect european în urma căruia să primeşti în cel mai bun caz 50% contribuţie publică, a declarat, nu demult, pentru revista „AGRIMEDIA“, Achim Irimescu, directorul departamentului Agricultură, Pescuit şi Dezvoltare Rurală din cadrul Reprezentanţei Permanente a României la Bruxelles.

Achim IRIMESCU

Achim Irimescu: «Este un act de mare curaj să te apuci să întocmeşti un proiect european» În viziunea fostului secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, problemele cele mai mari cu care se confruntă potenţialii beneficiari de fonduri FEADR sunt legate de cofinanţare şi de aici descurajarea acestora în a mai depune proiecte, chiar dacă două măsuri investiţionale au fost lansate la sfârşitul lunii martie 2015, prin asumarea răspunderii. De asemenea, în viziunea funcţionarului european, este posibil ca descurajarea potenţialilor deponenţi să se datoreze şi birocraţiei exagerate, atât europene, cât şi naţionale. „Să nu uităm că penalizarea multor beneficiari şi proiecte pe motive de «creare de condiţii artificiale» a dus la recuperarea a peste o sută de milioane de euro. De aici şi teama celor din agenţiile de plată de a-şi mai asuma responsabilitatea, spre exemplu, şi a permite efectuarea plăţilor către beneficiari dacă nu se respectă ad literam proiectul iniţial, chiar dacă soluţiile tehnice ulterior aplicate sunt mai bune şi nu se solicită fonduri suplimentare“, a precizat Irimescu în interviul acordat publicaţiei noastre. 14 Mai 2015

Subiectul organismelor modificate genetic şi posibilitatea cultivării lor în România a reprezentat un alt punct pe lista celor discutate cu oficialul român detaşat la Bruxelles. În viziunea lui Achim Irimescu, în cadrul căreia sunt ascunse mesaje care reprezintă, în fapt, curente actuale de opinie europene, nu trebuie respinsă a priori orice plantă modificată genetic, dar trebuie văzut exact ce efecte secundare poate genera consumul atât animal, cât şi uman. „Dacă s-ar investi în cercetare, în vederea obţinerii de plante modificate genetic capabile să reziste la secetă, atunci interesul ar fi altul. Însă, în cazul în care modificarea genetică face ca plantele să reziste la produsele chimice cu care se tratează culturile, există riscul ca planta transgenică respectivă să acumuleze multe reziduuri chimice şi de aici riscul pentru consumatori“, a mai precizat şeful departamentului de resort din cadrul Reprezentanţei Permanente a României la Bruxelles.

Care sunt noutăţile la Bruxelles, domnule Achim Irimescu?

Ne străduim să prelungim cu şase luni

termenul de utilizare a banilor europeni pentru programul de dezvoltare rurală aferent perioadei 2007-2013; este destul de complicat însă, din cauză că sunt state membre care susţin demersul, dar nu toate. De ce? Pentru că, spre exemplu, banii pe care i-ar returna România la UE la sfârşitul acestui an - posibil câteva miliarde bune pentru politica regională şi, dacă nu se întâmplă nimic, aproape un miliard pentru agricultură - se scad din aportul la bugetul european al statelor membre contributoare nete (cel mai mare fiind Germania). În plus, statele membre care ajung la o absorbţie de 95% vor trebui ca, în cazul în care se prelungeşte termenul cu 6 luni, să primească rambursările de la UE cu întârziere corespunzătoare, cu toate efectele ce decurg de aici. O altă noutate o constituie intrarea în vigoare a regulamentului care prevede posibilitatea ca statele membre să refuze sau să accepte, cu o bază legală de această dată, cultivarea organismelor modificate genetic (OMG). Sigur, acest lucru poate fi implementat numai după ce EFSA - Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor - îşi va

www.agrimedia.ro

da verdictul pozitiv asupra dosarelor depuse pentru acceptare în comerţ sau cultivare în UE. România a stabilit de principiu, ca poziţie naţională, că se va decide doar după ce EFSA va emite aviz favorabil pe aceste dosare şi doar după ce analizăm caz cu caz riscurile comercializării sau cultivării plantelor modificate genetic.

Observăm deja două semne de întrebare la dumneavoastră - aviz favorabil EFSA, respectiv analiza de la caz la caz...

Să vă dau un exemplu: am urmărit o emisiune difuzată pe un post tv francez, în care se vorbea că soia modificată genetic care se importă în UE generează o mulţime de probleme. Spre exemplu, în Germania, două ferme a câte 600 de capete de vaci au avut parte de mortalitate 100% în urma hrănirii animalelor cu astfel de produse/subproduse. În Danemarca, o fermă de porci a reclamat apariţia de purcei născuţi cu malformaţii. Sigur, nu modificarea genetică era de vină, ci efectul secundar al rezistenţei la glifosat, respectiv reziduurile erbicidului respectiv, aşa cum a determinat universitatea de profil din Leipzig (Germania). Surprinzător este că efectele au apărut de la cantităţi nu foarte mari de pesticid - atunci când se depăşea pragul de un gram de glifosat la tona de soia modificată genetic se năşteau purcei cu malformaţii. Deci nu soia transgenică în sine a fost cauza, ci reziduurile de erbicid. De remarcat că UE a importat anul trecut 35 de milioane de tone de soia, dintre care peste 18 milioane de tone de şrot şi 13,5 milioane de tone de boabe. Din acest total, circa 90 de procente este soia modificată genetic. Pe locul I al exportatorilor se află Brazilia, pe locul II Argentina şi pe locul III SUA.

Dacă totul merge bine la EFSA şi România decide să cultive soia OMG, şi probabil şi porumb transgenic, nu contravine oare acest demers cu ideea de înverzire propovăduită de noua Politică Agricolă Comună? Rămâne de văzut. Şi asta pentru că soia modificată genetic de la Monsanto nu mai este pe circuitul de

www.agrimedia.ro

avizare la EFSA în vederea cultivării; compania americană şi-a retras dosarul. Deocamdată, nu este nici o varietate de soia modificată genetic pe lista EFSA pentru cultivare. Sigur, pentru viitor, întrebarea este legitimă. De principiu, nu trebuie respinsă a priori orice plantă modificată genetic, dar trebuie văzut exact ce efecte secundare sunt. Spre exemplu, dacă s-ar investi în cercetare, în vederea obţinerii de plante modificate genetic capabile să reziste la secetă, atunci interesul ar fi altul. Însă, în cazul în care modificarea genetică face ca plantele să reziste la produsele chimice cu care se tratează culturile, există riscul ca planta transgenică respectivă să acumuleze multe reziduuri chimice şi de aici riscul pentru consumatori. Trebuie să acţionăm cu prudenţă mare, iar fermierii şi consumatorii să fie bine informaţi. Tocmai de aceea trebuie ca nu doar producătorul agricol să fie informat şi să decidă în cunoştinţă de cauză, ci şi consumatorul.

La noi în ţară s-a tot discutat în ultimul timp de plăţile directe, de noile regulamente europene, dar şi de acel Ordin 619 destul de controversat din punctul de vedere al unor fermieri. Sintagma „fără echivoc“ în determinarea proprietăţii a generat... pasiuni aprige printre producătorii agricoli. Legislaţia UE spune clar un lucru: fermierul trebuie să facă dovada fie că deţine fie un act de proprietate, fie un contract sau alte documente prin care i-a fost oferit dreptul de a lucra acel teren. Mai departe, nu există

prevederi specifice. Însă statul membru poate adopta anumite precizări pentru a facilita utilizarea terenurilor. Dar trebuie precizat că la nivel european statele membre şi Comisia Europeană evită includerea în legislaţie a unor termeni care nu permit o definire clară a condiţiilor şi pot crea multe probleme. Desigur, trebuie încurajaţi producătorii să lucreze suprafeţele arabile într-un mod cât mai comasat. Din păcate, Ordinul 619 a fost adoptat în foarte scurt timp şi nu a fost vreme pentru analize în profunzime şi discuţii mai ample cu fermierii. Dar, fiind ordin de ministru, se pot corecta din mers anumite lucruri. Să nu uităm că scopul administraţiei este să faciliteze fermierilor accesul la fonduri, cu respectarea cerinţelor europene. De fapt, aceasta este ideea: să nu introducem elemente de birocraţie care se reducă dreptul fermierilor de a accesa bani europeni.

Proiecte anulate în valoare de un miliard de euro Să revenim la PNDR 2007-2013 şi la sumele necheltuite. Aproape un miliard de euro înseamnă ceva. Ce face ţara noastră să nu dăm bani înapoi?

La dezvoltare rurală, din cauza crizei economice, beneficiarii nu au avut bani pentru cofinanţare şi înţeleg că s-au reziliat foarte multe proiecte. Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, spunea nu demult de proiecte anulate în valoare de circa un miliard de euro. Intenţia ar fi acum, dacă am reuşi să prelungim termenul, ca banii să fie îndreptaţi către măsuri cu finanţare publică maximă, pentru a nu mai avea probleme cu partea de cofinanţare. În plus, timpul fiind foarte scurt, este greu să mai poţi organiza licitaţii de proiecte. S-ar putea însă apela la măsuri de investiţii publice, cum este şi cazul M322, unde există proiecte în aşteptare. Potenţialii beneficiari trebuie să-şi refacă studiul tehnic, să le actualizeze şi să le aplice urgent. Altfel, dacă s-ar ajunge la contestarea licitaţiilor, rezultatul ar fi minim. În orice caz, dacă reuşim să salvăm 200-300 de milioane de euro, tot înseamnă mare lucru. Termenul limită este 31 decembrie 2015, dar noi sperăm la o Mai 2015 15

prelungire de şase luni. Iniţial, iniţiativa a pornit de la România, Bulgaria, Grecia şi Cipru. Ulterior, am fost susţinuţi de alte 13 state. Sunt în prezent 17 state care sprijină iniţiativa, dar este de remarcat că am reuşit să nu se opună nici unul dintre cele 28 de state membre ale UE.

De ce credeţi că până acum n-a fost transmis AFIR nici un proiect de la lansarea primelor măsuri PNDR 2014-2020 din martie?

Ionel VĂDUVA

Problemele cele mai mari sunt legate de cofinanţare şi de aici şi descurajarea potenţialilor beneficiari. Dacă avem în vedere că multe proiecte din perioada de programare 2007-2013 au fost anulate, nu ne putem aştepta ca pe noul program să avem imediat ofertă mare de proiecte. Este posibil ca descurajarea potenţialilor deponenţi să se datoreze şi birocraţiei exagerate, atât europene, cât şi naţionale! Să nu uităm că penalizarea multor beneficiari şi proiecte pe motive de „creare de condiţii artificiale“ a dus la recuperarea a peste o sută de milioane de euro. De aici şi teama celor din agenţiile de plată de a-şi mai asuma responsabilitatea, spre exemplu, şi a permite efectuarea plăţilor către beneficiari dacă nu se respectă ad literam proiectul iniţial, chiar dacă soluţiile tehnice ulterior aplicate sunt mai bune şi nu se solicită fonduri suplimentare. În orice caz, consider că în condiţiile crizei care persistă, a concurenţei acerbe pe piaţa UE şi internaţională, este un act de mare curaj să te apuci să întocmeşti un proiect european în urma căruia să primeşti în cel mai bun caz 50% contribuţie publică, să iei credite cu aproape 10 la sută, să faci faţă mediului de afaceri, care are imprevizibilitatea pe care o ştim, şi, în final, după terminarea proiectului, să nu fii în măsură să obţii profit. Toate aceste aspecte contează foarte mult. Beneficiarii nu pot avea o perspectivă clară asupra a ceea ce se va întâmpla pe piaţă peste un an, doi, cinci de la obţinerea finanţării.

Cum se vede dispariţia cotei de lapte de la Bruxelles? Cu bunăvoinţă şi bucurie de către marii producători şi cu preocupare de către cei de nivel mic şi mai ales 16 Mai 2015

de către producătorii de lapte din zonele montane, unde, ştiţi bine, colectarea laptelui este costisitoare.

A crescut volumul de lapte mutat dintr-o ţară în alta?

Deocamdată nu, şi nu este de aşteptat pe termen atât de scurt. De-abia de la 1 aprilie s-a renunţat la cote, dar sigur exisă riscuri recunoscute de mai multe state membre, inclusiv de noi, ca micii producători, mai ales cei aflaţi în zone defavorizate, să aibă probleme în a mai rămâne pe piaţă.

Cu Rusia s-a mai discutat/negociat ceva vizavi de embargo?

În principiu, în această vară ar trebui să fie reevaluată interdicţia. Rămâne de văzut la ce se va ajunge. Din datele publicate de DG AGRI înţeleg că, în mare parte, producătorii s-au reorientat către alte pieţe, iar balanţa exporturilor s-a reechilibrat. Sigur că mai sunt şi efectele secundare resimţite de data aceasta şi de România - fructe din alte state au venit şi au invadat piaţa românească.

În prezent, cum mai este văzută România, în ansamblul ei, şi în principal agricultura, de către decidenţii europeni?

Din păcate, nu foarte bine, pentru că nu reuşim să ne asumăm toate obligaţiile de stat membru al UE. Spre exemplu, la atâţia ani de la aderare nu avem încă un sistem de ecarisare a animalelor decedate care să răspundă cerinţelor europene. Avem probleme şi în a asigura participarea cu specialişti din ţară la toate reuniunile tehnice de aici.

Simplificarea Politicii Agricole Comune incită însă discuţii. Despre ce este vorba?

Noua PAC a venit cu partea de înverzire, dar problema este că introducerea de noi elemente a complicat această politică europeană şi mai mult. De ani tot discutăm de simplificare, însă PAC s-a complicat după fiecare reformă. Nu reuşesc fermierii să aplice bine o politică şi imediat se adoptă noi modificări. Noile prevederi vor conduce mai mult ca sigur la penalizări importante de fonduri şi în ţara noastră. Spre exemplu, chiar pentru perioada de programare 2007-2013, când PAC a fost mult mai simplu de aplicat pentru producătorii români, sunt deja penalizări de peste jumătate de miliard de euro. Fermierii, şi chiar administraţia, nu s-au putut alinia 100% cerinţelor europene complexe. Simplificarea este foarte bună atât timp cât reuşeşti să simplifici ceva. Deocamdată însă, cu toate discuţiile care au fost, nu sunt idei majore de simplificare, pentru că nu se doreşte modificarea actelor de bază care au constituit reforma, ci doar actele delegate ale CE. De aceea, sigur, pentru simplificare, ceva corecţii se vor mai face, dar nu atât de radical încât să simplifice cu adevărat procedurile pentru fermier şi administraţie.

Inclusiv obligativitatea introducerii plăţii per fermă începând din 2020 generează probleme mari, în mare parte din cauza sectorului de cadastru.

În mod normal, trebuia să avem un cadastru la nivel naţional. Sau, dacă tot am realizat ortofotoplanurile pentru IACS, ar trebui să utilizăm ceea ce s-a făcut la APIA pentru sectorul cadastru. Nu este atât de simplu, dar nu putem să acuzăm UE că ne cere să avem rezolvată această problemă. Aici este clar că este o deficienţă a noastră.

În concluzie, vom avea probleme în ceea ce înseamnă sistemul de plăţi directe?

Din păcate, în special din cauza lipsei cadastrului, România va avea probleme mult mai mari decât alte state la capitolul plăţi directe.

www.agrimedia.ro

Mai 2015 17

Judeţul Călăraşi, din nou victima nr. 1 a atacului rozătoarelor Potrivit datelor centralizate transmise de Direcţiile pentru Agricultură Judeţene (DAJ), judeţul Călăraşi a raportat recent atacuri de rozătoare (locul II ca importanţă în lista problemelor), drept pentru care fermierii au optat pentru întoarcerea culturii şi însămânţarea suprafeţelor cu culturi de primăvară (pe lângă tratamentul cu Redentin).

Starea culturilor agricole din date oficiale

Ionel VĂDUVA

Concret, dintre cele 53.776 ha însămânţate cu rapiţă în toamnă, 1.364 ha au înregistrat atac de şoareci, mai puţin totuşi faţă de anul trecut. Redentinul şi ploile reci ar fi fost principalele cauze care au stat la diminuarea populaţiei de Microtus arvalis (rezervei), a precizat pentru „Agrikultura.ro“ directorul executiv al Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Călăraşi, ing. Lucian Adam. „În acest moment, nu mai sunt aşa de mulţi (n.r. - Microtus arvalis) cum au fost în toamnă. Chiar astăzi am vorbit cu un fermier care mi-a relatat situaţia şi mi-a spus că «se pare că s-a mai diminuat rezerva». Acum nu ştim dacă situaţia înregistrată este consecinţa tratamentului cu Redentin (...), dar se pare că au mai murit şi din cauza bolilor naturale determinate de ploile reci; se zice că ei au o boală - fac pneumonie foarte repede“, a precizat Adam. O altă problemă importantă la rapiţă a fost înregistrată şi în judeţul Neamţ, unde din 4.844 ha însămânţate în toamna lui 2014, nu mai puţin de 3.412 ha au fost calamitate. Prahova înregistrează şi ea pierderi importante la rapiţă. Practic, din cele 7.300 ha însămânţate, la data de 20 martie 2015 se înregistrau 550 ha calamitate (băltiri). Nici judeţele Tulcea şi Vrancea n-au scăpat de problemele la rapiţă. Tulcenii au însămânţat în toamnă 15.585 ha cu rapiţă, din acest total nu mai 18 Mai 2015

puţin de 180 ha au fost calamitate, iar vrâncenii au constatat că 670 ha au fost calamitate din totalul de 5.030 ha însămânţate cu rapiţă. Cei din Vrancea au reînsămânţat suprafaţa cu probleme cu floarea-soarelui. Şi în acest an, locul I la cultura rapiţei este ocupat de judeţul Constanţa, cu un număr de 55.150 ha însămânţate cu rapiţă în toamnă, suprafaţa răsărită raportată fiind de... 100%! Pe locul II se situează judeţul Călăraşi, iar pe locul III se află Ialomiţa, cu 48.910 ha însămânţate. Datele provenite de la toate DAJ din ţară relevă că, în 2014, au fost însămânţate 430.827 ha cu rapiţă, din care suprafaţă răsărită 393.325 ha (91%), suprafaţă parţial răsărită 20.828 ha (5%), respectiv suprafaţă nerăsărită 16.674 ha (4%). Totalul suprafeţelor cu probleme la cultura de rapiţă, la nivel de ţară, la data de 20 martie 2015, a fost de 6.176 ha.

Aproape 2,9 milioane ha au fost însămânţate în toamnă. Grâul, pe primul loc Acelaşi date relevă că, în toamna lui 2014, suprafeţele cu grâu însămânţate au totalizat 2.113.251 ha. Din acest total, 2.056.688 ha reprezintă suprafeţele răsărite şi 49.375 ha suprafeţele răsărite parţial.

Doar 7.188 ha reprezintă suprafaţa nerăsărită în judeţele Vaslui, Dolj, Dâmboviţa, Botoşani, Harghita, Brăila, respectiv 2.663 ha calamitate (pentru conglomeratul grâu-secară-triticale). La orz, suprafaţa însămânţată a fost de 262.203 ha, din care total răsărit 98%, iar suprafaţa răsărită parţial doar 1%. Suprafaţa nerăsărită este de 837 ha, în judeţele Brăila, Dolj, Vaslui. În ceea ce priveşte orzoaica, suprafaţa însămânţată a fost de 70.280 ha, din care suprafaţa răsărită reprezintă aproape 100%. Suprafaţa răsărită parţial este nesemnificativă şi se regăseşte în judeţele Bihor, Giurgiu şi Tulcea. Suprafaţa totală însămânţată în toamna anului 2014 (grâu-secarătriticale, orz, orzoaică şi rapiţă) a fost de 2.876.561 ha. Din totalul suprafeţei însămânţate, suprafaţa nerăsărită este de 24.749 ha (1%).

Însămânţările de primăvară - floarea-soarelui, locul I

Datele Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) relevă că la data de 14 aprilie 2015 suprafaţa însămânţată cu floarea-soarelui în această primăvară a fost de 175.721 ha, ceea ce reprezintă 16,54 la sută din ceea ce a fost propus ca program, adică 1.062.416 ha. Chiar dacă suprafaţa propusă pentru însămânţările cu porumb a fost de 2.616.136 ha, până la data de 14 aprilie, totalul însămânţărilor a fost de 103.771, adică abia locul III în topul suprafeţelor cultivate, respectiv doar 3,97 la sută din ceea ce s-a propus. Procentajul de însămânţări cel mai mare a fost înregistrat la cultura de cartof timpuriu-semitimpuriu - 86,12 la sută. Concret, din cele 10.008 ha propuse spre cultivare, însămânţate au fost 8.619 ha. Codaşă este cultura de tutun (din păcate). Din cele 871 ha propuse spre însămânţare... nici un hectar nu era cultivat la data de 14 aprilie. Nici fasolea boabe nu stă bine. Doar 60 ha din cele 14.503 ha au fost cultivate la nivel de ţară.

www.agrimedia.ro

Mai 2015 19

Monsanto se implică activ în mediul social din România, identificând cele mai bune soluţii pentru o agricultură durabilă şi responsabilă. Astfel, pe lângă activităţile de producere, prelucrare şi comercializare a produselor de înaltă performanţă oferite fermierilor parteneri, un alt domeniu de interes este dezvoltarea şi susţinerea societăţii civile.

Aprilie - «Luna altfel» alături de Monsanto România În săptămâna 6-10 aprilie, denumită de sistemul de învăţământ „Săptămâna altfel“, elevii claselor a VIII-a ai Şcolii Gimnaziale Sineşti au fost găzduiţi de Monsanto la staţia de procesare şi prelucrare a seminţelor de la localitate. Aici au fost familiarizaţi cu procesul de producţie a seminţelor, de la obţinere până la însăcuire şi au avut ocazia de a se întâlni cu angajaţii firmei, care le-au explicat pas cu pas despre etapele procesării hibrizilor de porumb: depănuşare/sortare, uscare, batozare, stocare, calibrare, aplicarea tratamentului la sămânţă, însăcuire şi livrare. „Pe lângă activitatea de zi cu zi, de a produce şi prelucra hibrizii convenţionali de porumb, ne implicăm şi în sprijinirea dezvoltării comunităţilor locale unde noi ne desfăşurăm activitatea. Pornind de la această idee, credem că este binevenită, la orice vârstă, o vizită la Sineşti, pentru a înţelege mai bine procesarea şi prelucrarea seminţelor de porumb. Copiii şcolii de la Sineşti s-au dovedit a fi foarte deschişi şi curioşi şi suntem bucuroşi că am reuşit să le transformăm o zi de şcoală obişnuită într-una într-adevăr altfel“, a afirmat Marin Manica, director al Staţiei de Procesare 20 Mai 2015

şi Prelucrare Monsanto România. „În urma vizitei la compania Monsanto, elevii şcolii din Sineşti au fost profund impresionaţi, aflând importanţa activităţii acesteia pentru agricultura din ţara noastră şi din întreaga lume. În sufletul lor a luat naştere un puternic sentiment de mândrie că o asemenea companie îşi are sediul pe raza comunei lor natale şi că într-o zi vor putea face şi ei parte din familia Monsanto“, a declarat Gabriela Untariu, director al Şcolii Gimnaziale Sineşti. Monsanto România a dedicat luna aprilie copiilor, elevilor şi studenţilor, în scopul învăţării în mod practic a procesului de producere a seminţelor de porumb. Astfel, la data de 17 aprilie, alţi 30 de copii cu vârste cuprinse între 5 şi 14 ani, împreună cu părinţii lor, angajaţi ai firmei Monsanto, au avut ocazia de a întelege activitatea profesională a părinţilor. Mai mult, compania se implică activ şi în mediul academic din România, motiv pentru care, în perioada 27-28 aprilie, un grup de 140 de studenţi din anul III al Facultăţii de Agricultură din cadrul USAMV au avut posibilitatea de a vizita cea mai modernă staţie de procesare a seminţelor a companiei Monsanto din Europa.

Monsanto şi-a luat angajamentul de a aduce o gamă largă de soluţii pentru a ajuta la hrănirea unei populaţii aflate în continuă creştere. Producem seminţe de fructe, legume şi alte culturi importante, cum ar fi porumb, soia, bumbac, care ajută fermierii să obţină recolte mai bune, utillizând mai eficient apa şi alte resurse importante. Lucrăm pentru a găsi soluţii durabile pentru sănătatea solului, pentru a sprijini fermierii să utilizeze datele statistice pentru îmbunătăţirea practicilor agricole şi a conserva resursele naturale, dar şi pentru a oferi produse de protecţie a culturilor care să minimizeze problemele produse de dăunători. Suntem parteneri cu fermieri, cercetători, organizaţii non-profit şi universităţi pentru a aborda unele dintre cele mai mari provocări ale lumii. Pentru a afla mai multe despre Monsanto, despre angajamentul nostru şi despre cei peste 20.000 de angajaţi, vă rugăm să vizitaţi: discover.monsanto.com, monsanto.com, www.monsanto.ro. Urmăriţi activitatea noastră pe Twitter®, la twitter.com/MonsantoCo, pe blogul companiei, Beyond the Rows®, la monsantoblog.com sau abonaţivă la News Release RSS Feed.

www.agrimedia.ro

Mai 2015 21

Ciuperci care produc boli de tip mană la cultura de cartof - Solanum tuberosum L. Căderea plantelor de cartof Pythium ultimum Hesse; Pythium spp; Phytophora spp. Rhizoctonia solani.

Multe specii de Pythium împreună cu rudele lor apropiate Phytophtora sunt, după cum prezintă V. Rotaru, patogeni care atacă plantele din cultura de mare importanţă economică. Boala este cauzată de un complex de patogeni. Acest complex de boli implică, de obicei, alţi patogeni, cum ar fi Phytophtora şi Rhizoctonia. Speciile de Pythium sunt nespecifice, afectând numeroase plante-gazdă, în timp ce speciile de Phytophtora sunt, în general, specializate pe anumite gazde. Căderea plantelor de cartof este prezentă în toate zonele de cultură a cartofului, dar mai ales pe solurile grele şi reci. Poate provoca pagube considerabile, iar în anii favorabili răreşte mult cultura, până la compromiterea ei. Simptome: cele mai periculoase simptome apar în perioada de răsărire, când plantele pier înainte de a străbate solul şi a apărea la suprafaţă. Cele care au răsărit şi sunt atacate au coletul şi tulpina subţiri, brun-negricioase, se ofilesc, cad pe sol şi putrezesc. Pithyum ultimum se poate dezvolta şi pe tuberculi şi poate distruge şi întreg conţinutul tuberculului. Metode prevenire şi combatere: 22 Mai 2015

- ecologice, prin evitarea solurilor prea acide, grele şi umede; amendarea acidităţii solurilor cu calciu; utilizarea de tuberculi de sămânţă din culturi sănătoase, aprobate şi tratate; respectarea epocii de plantare; fertilizarea fazială cu azot; - chimice, prin tratarea solului; tratarea tuberculilor înainte de plantat, când se urmăreşte combaterea rizoctoniozei şi a celorlalte boli provenite de la patogeni din sol sau de pe resturile vegetale. În funcţie de scopul urmărit (plantare sau depozitare) şi de cantitatea de tuberculi ce trebuie tratată, există mai multe posibilităţi de efectuare a tratamentului: stropirea tuberculilor în momentul plantării, cu ajutorul unor instalaţii amplasate pe

maşina de plantat; pulverizarea soluţiei pe tuberculi, concomitent cu sortarea acestora pe bandă; tratamentul tuberculilor aşezaţi în rigole înainte de bilonare. Produsele utilizate pentru prevenirea şi combaterea bolii căderea plantelor de cartof sunt: Previcur 607 SL (doză 0,15-0,25% sau 3-5 l/mp împotriva agenţilor patogeni) ca tratament la sol; Maxim 100 FS (tratamente la tuberculi cu 50 sau 100 ml/tonă de tuberculi împotriva căderii plantelor de cartof), Dithane M-45 (WP), Dithane Neotec 75 WG (doză 0,5-1 kilogram/1-1,5 tone tuberculi); Prestige 290 FS (doză 0,8 litri/tonă tuberculi), Prestige Extra 370 FS (doză 0,5-0,6 litri/

www.agrimedia.ro

Mana cartofului - Phytophthora infestans - (Pers.)

Boala o întâlnim în toate zonele de cultivare a cartofului. Produce pierderi însemnate în nordul Moldovei şi în Transilvania. Este cea mai păgubitoare boală a cartofului. În zonele nordice şi montane, în condiţii de umiditate, poate reduce producţia cu peste 50%. Simptome: Ciuperca Phytophtora infestans atacă frunzele, tulpinile şi tuberculii, cu excepţia rădăcinilor. Simptomele tipice apar începând cu luna mai, pe frunze. Pe frunze, boala se manifestă sub forma unor pete mai mult sau mai puţin circulare, de 1-1,5 cm în diametru, la început verzi-galbui, cu marginea difuză. Petele apar la marginea foliolelor. În scurt timp, petele se măresc, devin brune, apoi brune-negricioase, rămânând înconjurate de o dungă verde-gălbuie. Hifele ciupercii se dezvoltă intracelular şi invadează foliolele, producând petele de mană. Pe timp ploios, pe marginea petelor, pe faţa inferioară a frunzei apare un miceliu alb, fiind o zonă densă de sporangiospori cu sporangii. Aceştia sunt purtaţi de vânt la alte plante, iar apa îi duce în sol, putând ajunge la tuberculi. Pe vreme umedă, frunzele sunt atacate complet, se înnegresc, se usucă şi cad, lujerii rămânând dezfrunziţi. Pe tulpini, atacul se prezintă sub forma unor pete alungite, de culoare brunnegricioasă, care, de multe ori, determină înnegrirea şi uscarea acestor organe. Tuberculii atacaţi la început nu se deosebesc de cei sănătoşi deoarece tegumentul este intact. Într-o fază mai avansată a bolii, la suprafaţa tuberculilor apar pete brune, brune-cenuşii sau albăstrui, uşor cufundate, de mărimi diferite, care ocupă, de regulă, numai o parte din suprafaţa tuberculului. Ciuperca iernează în tubercul sub formă de miceliu de rezistenţă, dar şi în resturile vegetale de pe plantele bolnave rămase pe sol. Infecţiile primare se dezvoltă adesea mai ales pe tulpini. Boala se dezvoltă puternic pe timp ploios şi cu temperaturi moderate. Metode de prevenire şi combatere: - ecologice, prin: igiena culturală, pentru a înlătura focarele de infecţie şi a

www.agrimedia.ro

împiedica răspândirea agenţilor patogeni şi constă în eliminarea prin sortare a tuberculilor atacaţi, care constituie o sursă importantă de infecţie; pentru dezvoltarea normală şi viguroasă a plantelor se face sortarea atentă a cartofului pentru sămânţă, încolţirea, plantarea, fertilizarea şi efectuarea lucrărilor la momentul optim; sola pe care urmează a se planta cartoful este indicat să fie în câmp deschis, plană, cu un sol uşor şi cu un drenaj bun, în vederea unei circulaţii a aerului care să asigure o uscare rapidă a foliajului; controlul şi supravegeherea câmpului trebuie să înceapă o dată cu răsărirea plantelor şi se vor urmări zonele unde probabilitatea apariţiei manei este mai mare; - chimice: rolul fungicidelor în controlul manei cartofului este foarte important în menţinerea sănătăţii plantelor şi asigurarea unor producţii ridicate. Tratamentul contra manei se face când plantele au 20-30 cm şi când frunzele plantelor de pe acelaşi rând se ating. La început, boala are o evoluţie lentă, iar apoi aceasta poate fi explozivă. Pentru a nu crea forme de rezistenţă la anumite substanţe, acestea trebuie alternate, de regulă se efectuează 6-8 tratamente, diferenţiat, în funcţie de zonă, condiţiile climatice şi sensibilitatea soiurilor la mană. Se va avea în vedere intervalul de pauză de la ultimul tratament aplicat până la recoltare (TP). Practic, se realizează mai multe tratamente, după următoarea schemă: Tratamentul 1 - în perioada 20-30 mai, la încheierea rândurilor, la primele simptome de alternarioză (mană timpurie) favorizată de precipitaţii scăzute şi temperaturi ridicate (produse de contact sau produse în amestec care conţin cupru); Tratamentul 2 – la apariţia simptomelor de mană (mana târzie) (apariţie timpurie) se aplică la avertizare cu aceleaşi produse ca la tratamentul 1; Tratamentul 3 - în perioada 10-15 iunie, înaintea fazei de buton floral, când este atacat de alternarioză sau simptome de mană (apariţie normală) un fungicid sistemic aplicat la 5-7 zile după tratamentul 2 (fungicide din grupa amestecurilor); Tratamentul 4-5 - în perioada 1-10 iulie, la atac de alternarioză sau simptome de mană (apariţie târzie) se aplică fungicide sistemice sau din grupa amestecurilor (la 8-12 zile interval) în funcţie de produsul folosit, presiunea de infecţie şi condiţiile de mediu; Tratamentul 6 - în continuare, la atac de mană şi alternarioză se aplică

produse de contact, de preferinţă cuprice, la interval de 8-10 zile. Se recomandă ca acest ultim tratament să se aplice după înflorire, până la faza de îngălbenire a plantei/maturitate, produse pe bază de cupru, pentru a stopa pătrunderea manei în tuberculi. Nu se recomandă aplicarea tratamentelor la temperaturi ce depăşesc 25-30 de grade Celsius. Produsele utilizate în prevenirea şi combaterea manei cartofului sunt: Acrobat MZ 90/600 WP (2 kg/ha); Alcupral 50 PU (3 kg/ha); Antracol 70 WP (1,5-2,5 kg/ha); Armetil Combre (WP) sau Armetil M (WP) (2,5 kg/ha); Banjo 500 SC (0,3-0,4 l/ha); Blue Shieled (3 kg/ha); Bravo 500 SC (1,5-2 l/ha); Champ 77 WG (3 kg/ha); Champion 50 WP (3 kg/ha); Consento 450 sc (2 l/ha); Copernico Hi Bio 25% (WG) (2,4 kg/ha); Cupertine Super (WP) (3,5 kg/ha); Cuproxat Flowable (SC) (3-4 l/ha); Curenox 50 (WP) (4 kg/ha); Curzate Manox9WP) (2,5 kg/ha); Curzate Super (WP) (2,5-3 kg/ ha); Cymco 72 (WP); Dthane M-45 (WP) (2-2,5 kg/ha sau 0,5 kg pentru tuberculi); Dithane Neotec 75 WG (0,5-1 kg/1-1,5 tone tuberculi); Drago 76 WP (2 kg/hectar); WP (2,5 kg/ha); Efmanzeb 80 WP (2,5 kg/ha); Electis 75 WG (1,5-1,8 kg/ha); Equation Pro (FG) (0,4 kg/ha); Fanion WG ( 2,5 kg/ ha); Fantic M (GP) (2,5 kg/ha) şi altele.

Putregaiul roz al tuberculilor de cartof - phytophthora erythroseptica - Pethybr

Boala este prezentă în unele sole cultivate cu cartof. Simptome: ca simptom iniţial, se manifestă prin veştejirea plantelor şi poate apărea oricând în timpul vegetaţiei, dar mai ales spre sfârşitul perioadei de vegetaţie. Frunzele devin clorotice, se veştejesc, se usucă şi cad. Pot apărea tuberculi aerieni. Tulpina se necrozează. Se brunifică, boala putând fi confundată cu înnegrirea bazei tulpinii de cartof. Tuberculii putrezesc. Coaja deasupra porţiunii putrezite este brun-crem la soiurile albe şi rozaliu la celelalte. Tuberculii putreziţi au în secţiune culoare crem-rozalie. Când se storc, din tuberculi iese un lichid clar. Metode prevenire şi combatere: - ecologice, prin cultivare de soiuri rezistente; folosirea la plantat de tuberculi sănătoşi; respectarea epocii optime de plantare; respectarea adâncimii de plantare; evitarea terenurilor joase compacte şi umede; rotaţie de minimum 3 ani; - chimice, prin tratamente în vegetaţie cu aceleaşi produse utilizate pentru mană. Mai 2015 23

Victor VĂTĂMANU

tonă tuberculi pentru căderea plantelor de cartof, gândacul din Colorado şi afide); Rizolex 10 D (DP) (doză 1,250 kilograme/tonă tuberculi) şi Vondozeb (WP) sau Vondozeb 75 DG (EG) (doză 0,5-1 kilogram/tonă tuberculi).

Dintre culturile de toamnă care pot alcătui un furaj de bună calitate, în cele ce urmează ne vom referi la secara furajeră, la borceagul de toamnă, la orzul exploatat ca plantă întreagă şi la rapiţa furajeră, iar dintre culturile de primăvară, la borceagul de primăvară, la meiul furajer semănat în ogor propriu, dar şi la unele amestecuri furajere ce ar putea fi de perspectivă. Aceste culturi, în ansamblul lor, aşa după cum prezintă I. Moga şi colaboratorii, au o importanţă economică mai modestă decât speciile cunoscute pentru obţinerea de furaj de cea mai bună calitate, dar care, în anumite situaţii conjuncturale, pot fi culturi utile.

Recoltarea şi conservarea borceagurilor şi a altor culturi similare Utilitatea acestor culturi este dependentă în primul rând de sistemul economic practicat. În condiţiile „economiei dirijiste“, când nivelul preţurilor era fixat centralizat, aceste culturi au cunoscut o extindere mare, prin ele încercându-se să se acopere anumite deficienţe în asigurarea necesarului de nutreţuri, mai ales în prima parte a primăverii. În condiţiile „economiei de piaţă“, unde preţurile se reglează în mod natural, majoritatea culturilor la care ne referim sunt mai puţin eficiente economic din cauza costurilor ridicate ale seminţei şi potenţial mici de producţie. În cazul borceagurilor, de exemplu, care sunt culturi valoroase calitativ, costul seminţei este extrem de ridicat din cauza, în primul rând, a coeficientului mic de înmulţire la mazărea furajeră şi la măzărichea de toamnă sau de primăvară, care intră în alcătuirea amestecurilor. Secara furajeră porneşte în vegetaţie primăvara devreme, la temperaturi mai mari de 4-5 grade Celsius. Când plantele intră în iarnă bine înfrăţite, faza de împăiere se desăvârşeşte până la mijlocul lunii martie. La începutul lunii aprilie aplexul se află la 3-5 cm faţă de nodul de înfrăţire şi în continuare ritmul de creştere este cu atât 24 Mai 2015

mai intens cu cât temperatura este mai ridicată. În anii normali, la sfârşitul lunii aprilie, în zonele de şes şi la începutul celei de-a două decade a lunii mai în zonele colinare, plantele ajung în faza de burduf, iar în zilele următoare începe înspicatul. O dată cu începutul fazei de înspicare, conţinutul plantelor în proteină scade evident, crescând în schimb conţinutul în celuloză şi siliciu. Ca urmare, valoarea nutritivă se înrăutăţeşte pe măsură şi plantele se recoltează mai târziu. Acest fapt impune recoltarea secarei furajere în intervalul cuprins între începutul fazei de burduf şi începutul înspicatului, când plantele sunt bine consumate. Introducerea masei vegetale în furajare, mai ales în primele zile, se face după ce animalele au consumat cantităţi corespunzătoare de furaje grosiere sărace în apă. Când secara este consumată prin păşunat, aceasta poate începe din faza în care apexul se află la 4-5 cm faţă de nodul de înfrăţire şi până la începutul fazei de burduf. Pentru însilozare, plantele, cosite la mijlocul fazei de burduf, rămân în brazde 2-3 zile, după care se însilozează, după o prealabilă tocare. Prepararea fânului de secară este anevoioasă. În gospodăriile ţărăn eşti prepararea fânului este posibilă

când recoltarea se face la începutul fazei de burduf şi când, după cosire, brazdele se întorc cu furca mare de mai multe ori pe zi. Borceagul de toamnă, alcătuit din grâu şi mazăre furajeră, se poate exploata pentru furajare directă în intervalul cuprins între începutul fazei de burduf şi începutul înspicatului grâului. Acest interval durează de regulă 16-18 zile şi are loc între 1 şi 18 mai în zonele de câmpie şi mai târziu cu 10-12 zile în zonele colinare. Consumabilitatea furajului creşte prin tocare, mai ales în ultima perioadă a intervalului de recoltare. Pentru însilozare, exploatarea culturii se face pe parcursul înspicatului. În anii umezi, recoltarea se poate prelungi până la începutul fazei de lapte a boabelor de grâu. Plantele cosite rămân în brazde 1-2 zile, după care se toacă şi se însilozează. Orzul furajer pentru siloz se recoltează în intervalul cuprins între sfârşitul înspicatului şi mijlocul fazei de lapte a boabelor. În aceste faze de vegetaţie conţinutul furajului în substanţă uscată este de 23-28%, când se poate însiloza fără o uscare prealabilă; este mai bine însă ca recoltarea să se facă în două faze, după cosire plantele rămânând în brazde 1-2 zile, până când conţinutul în substanţă uscată depăşeşte 30%. Înainte

www.agrimedia.ro

Mai 2015 25

Victor VĂTĂMANU

de însilozare, plantele se toacă mărunt. Rapiţa furajeră de toamnă porneşte în vegetaţie imediat după desprimăvărare şi are un ritm de creştere intens, mai ales după evidenţierea celui de-al treilea internod. Plantele ajung în faza de îmbobocire în ultima parte a lunii aprilie, iar înflorirea are loc până în ultima parte a lunii mai; în zonele colinare, fazele menţionate au loc mai târziu cu 8-12 zile. Exploatarea rapiţei furajere se face în exclusivitate pentru furajare directă, intervalul optim de recoltare fiind cuprins între începutul fazei de îmbobocire şi până la mijlocul fazei de înflorire. În acest interval plantele sunt bogate în apă (90-93%); pentru a evita dereglările digestive, înainte de introducerea rapiţei în furajare este absolut necesar ca animalele să consume nutreţuri fibroase bogate în substanţă uscată. Borceagul de primăvară se poate exploata în intervalul cuprins între mijlocul fazei de burduf şi până când 30-40% din plantele de ovăz au înspicat. Tocarea masei vegetale înainte de a fi administrată la iesle este o măsură ce duce la creşterea consumabilităţii. Când masa vegetală se conservă prin însilozare, recoltarea se face în intervalul cuprins între mijlocul fazei de înspicare şi până la începutul fazei de lapte a boabelor. Plantele cosite rămân în brazde 1-2 zile, când conţinutul în substanţă uscată depăşeşte 30%, după care se toacă şi se însilozează. Prepararea fânului din borceag de primăvară este posibilă în gospodăriile ţărăneşti, unde brazdele se întorc cu furca de mai multe ori pe zi şi în trei zile însorite conţinutul în umiditate al fânului atinge valori mai mici de 20%. Meiul furajer se poate recolta pentru fân pe parcursul fazei de burduf, când conţinutul plantelor în substanţă uscată este de 26-30%. În gospodăriile ţărăneşti, unde suprafeţele ocupate cu această cultură sunt de regulă mici, recoltarea se face cu

26 Mai 2015

coasa şi brazdele se întorc cu furca de 2-3 ori pe zi; în trei zile, fânul ajunge la conţinuturi în umiditate mai mici de 20%. Fânul rezultat are o valoare nutritivă destul de ridicată şi o consumabilitate integrală. Masa vegetală de mei fiind totuşi bogată în zaharuri solubile, se poate însiloza fără dificultăţi; intervalul optim de recoltare este cuprins între începutul înspicatului şi până la mijlocul fazei de înspicare. Recoltarea se poate prelungi până la începutul fazei de lapte a boabelor. În limitele menţionate, conţinutul plantelor în substanţă uscată este de peste 30%, când se creează condiţii optime pentru procesele de fermentare. În toate situaţiile, înainte de însilozare masa se toacă mărunt, atât cât este posibil. Amestecurile furajere de primăvară constituite din trifoi anual şi raigras aristat se pot exploata prin păşunat şi se pot conserva prin însilozare sau transformare în fân. Păşunatul se face în intervalul cuprins între înălţimea plantelor de 16-18 cm şi până la începutul fazei de îmbobocire a trifoiului; în condiţii favorabile de umiditate se pot realiza 2-3 cicluri de păşunat. Masa vegetală se poate transforma uşor în fân, mai ales în gospodăriile ţărăneşti, unde după cosire brazdele se întorc cu furca de cel puţin trei ori pe zi. Intervalul optim de recoltare este cuprins între începutul fazei de îmbobocire şi până când 23-30% din plantele de trifoi au înflorit. În aceste condiţii, în 2-3 zile însorite în zonele de câmpie şi 3-4 zile în zonele colinare, fânul ajunge la un conţinut de umiditate mai mic de 20%. Fânul are o valoare nutritivă asemănătoare cu amestecurile constituite din trifoi roşu şi raigras aristat. Când masa vegetală se conservă prin însilozare, intervalul optim de recoltare este cuprins între începutul şi mijlocul fazei de înflorire a trifoiului. Pentru crearea condiţiilor optime de însilozare, recoltarea se face în două faze, brazdele rămânând în câmp 1-3 zile până când conţinutul plantelor în substanţă

uscată este de cel puţin 30%, după care masa vegetală se toacă şi se însilozează. Irigarea borceagurilor şi a culturilor anuale timpurii constituie un mijloc important de creştere a producţiilor de fân sau de masă verde. Culturile timpurii prezentate se cultivă de regulă în sistem neirigat. Cu toate acestea, irigarea acestor culturi poate fi economică în anii secetoşi. Pe parcursul perioadei de vegetaţie plantele anuale furajere au un consum de apă de 300-350 mm. Consumul maxim de apă se înregistrează în intervalul cuprins între începutul fazei de burduf şi începutul fazei de lapte a boabelor, când prin evapotranspiraţie se consumă 3,5-4 mm/zi. În toamnele secetoase este de dorit ca imediat după semănat să se aplice o irigare de răsărire cu o normă de 25-30 mm; după 12-14 zile, aplicarea unei udări suplimentare cu o normă de 40-45 mm este necesară în toamnele foarte secetoase. Culturile anuale de primăvară întâlnesc condiţii favorabile de umiditate în majoritatea anilor. În condiţii climatice normale, rezerva de umiditate acumulată în sol în sezonul rece şi pe parcursul primăverii satisface exigenţele plantelor pentru apă. În primăverile secetoase, mai ales când şi rezerva de apă la desprimăvărare este mică, în faza de creştere intensă a plantelor intervenţia cu 1-2 udări de 45-50 mm este necesară. La amestecul furajer de primăvară constituit din trifoi anual şi raigras aristat, în zonele din sudul ţării, pe parcursul coaselor II şi III sunt necesare intervenţii susţinute cu apă, pentru acoperirea unui consum de 4-4,5 mm/zi; pentru aceasta sunt necesare câte două udări pentru fiecare coasă, cu norme de 50-55 mm, prima aplicându-se la 3-4 zile după recoltare şi cea de-a doua după 13-14 zile. La meiul furajer, în anii secetoşi, la începutul fazei de burduf intervenţia cu o udare stimulativă de 40-50 mm este eficientă economic.

www.agrimedia.ro

Mai 2015 27

Nini Săpunaru, presedintele Comisiei de agricultură din Camera Deputaţilor, a declarat într-un interviu acordat revistei „AGRIMEDIA“ că felul în care a intrat în vigoare Legea 145/2014 ar urma să nască monştri în ceea ce înseamnă aplicabilitatea. „Va aduce în piaţă pe oricine altcineva decât pe ţărani.“

Nini SĂPUNARU

Nini Săpunaru: «Noua lege a pieţei va naşte monştri» Mai mult, în opinia sa, exprimată cu ocazia interviului, intermediarii/ samsarii vor găsi noi soluţii noi pentru a contracara obligativitatea obţinerii filelor din carnetul de comercializare atunci când vor lua marfa de la producători. Săpunaru spune că evazioniştii s-ar putea inclusiv asocia cu ţăranii, astfel încât să justifice provenienţa produsele respective, iar aceştia din urmă vor vinde tot intermediarilor. „În realitate, cea mai mare parte a celor care vând în pieţele din România sunt, de fapt, angrosişti. Şi rolul lor - că ne

28 Mai 2015

mirăm sau nu, ori că spunem sau nu - există. Nu va sta niciodată ţăranul român să-şi ducă legumele la Braşov“, a precizat preşedintele Comisiei de agricultură din Camera Deputaţilor.

Că actul normativ intrat în vigoare la 1 mai 2015 încă nu-şi produce efectele şi generează alte secundare nedorite este recunoscut inclusiv de preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Pieţe din România (AAPR), Ioan Teodor Birţ. Nu cu mult timp în urmă, acesta a declarat pentru Agrikultura.ro că, inclusiv la

data de 4 mai 2015, la trei zile de la intrarea în vigoare Legii 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, producătorii (şi intermediarii deopotrivă) încă vând în pieţe cu certificatele vechi de producător, respectiv fără filele din carnetele de comercializare. Dar legea pieţelor n-a fost singurul subiect forte din discuţia cu Săpunaru. Scandalul majorării preţurilor de către retaileri înainte de diminuarea TVA la alimente şi băuturi nealcoolice începând cu 1 iunie 2015 a reprezentat şi el o altă problemă pusă pe masa preşedintelui Comisiei de agricultură. În accepţiunea lui, este destul de complicat ca o persoană/entitate să-şi dea seama de evoluţia preţurilor, analizând numai un magazin. Însă, spune el în interviu, „sunt nişte creşteri de preţ“, potrivit informaţiilor pe care le deţine până la această oră. Deja, ca element de ultimă oră şi, oarecum, ca urmare a acestui scandal, o nouă propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea

www.agrimedia.ro

mult ca sigur că retailerii şi-ar fi asumat această obligaţie în scris. Deja este altceva când faci o chestie la nivel de patronat, de high level. Oamenii îşi respectă altfel cuvântul. (...) Oricum, cert este că măsura este bună şi noi am susţinut-o, pentru că se va reduce evaziunea fiscală. Eu sunt convins că, cel puţin în ceea ce priveşte carnea şi produsele din carne - în special la carnea carcasă -, TVA colectată după două luni va fi egală cu cea strânsă în urmă cu şase luni. În prezent, este posibil ca TVA colectată la carne carcasă să fi crescut ca urmare a controalelor ANAF. Vorbim de ceea ce înseamnă TVA strânsă la nivelul lunii mai sau iunie anul trecut. Sigur, după două-trei luni vom ajunge să încasăm din aceste nouă procente mai mult decât încasam în intervalul celălalt.

produselor alimentare a fost înaintată Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor de către preşedintele Comisiei de agricultură, Nini Săpunaru, respectiv de către unul dintre membrii acesteia, Tinel Gheorghe, prin care se solicită limitarea programului de lucru al hipermagazinelor. Acum mai bine de un an, o serie de amendamente similare aduse Legii 321 nu izbândeau în Parlament. Despre organismele modificate genetic şi probabilitatea/posibilitatea cultivării acestora în România, despre scăderea TVA şi creşterea nemotivată de preţ a produselor alimentare de către unii retaileri, precum şi despre legea pieţelor, în cele ce urmează.

La sfârşitul lunii aprilie, Comisia de agricultură a Camerei Deputaţilor (pe care o şi prezidaţi) „i-a chemat la raport“ pe reprezentanţii marilor reţele comerciale. De această dată, subiectul în discuţie a fost suspiciunea că unii discounteri, super- şi hipermagazine ar fi umblat la preţuri înainte de diminuarea TVA la alimente şi băuturi nealcoolice începând cu 1 iunie. Ce v-au spus aceştia?

Iniţial, cei prezenţi acolo (n.r. reprezentanţii AMRCR, Carrefour, Cora, Selgros, Auchan, Kaufland, Billa şi Mega Image) au negat că ar fi majorat preţurile, deşi anumite informaţii pe care le aveam deja spuneau cu totul altceva. Oricum, este destul de complicat să-ţi dai seama de evoluţia preţurilor, analizând numai un magazin. Şi asta pentru că aceşti comercianţi au politici de preţuri diferite în funcţie de zone. În cadrul aceluiaşi lanţ de super/hipermagazine s-ar putea să găseşti în fiecare locaţie alte tarife, în funcţie de concurenţa din zonă ş.a.m.d. Din acest motiv, detailiştii în cauză îşi menţin anumite niveluri de preţ, să le spunem globale. Cu alte cuvinte, dacă piaţa înghite, ei majorează tarifele. Dacă însă are concurenţă în zonă, le diminuează. Situaţia aceasta nu este neapărat concludentă vizavi de subiectul de discuţie, dar indică ceva: în mod cert, sunt nişte creşteri de preţ.

www.agrimedia.ro

Aţi amintit de diminuare evaziunii fiscale. La pâine s-a întâmplat o minune pentru o perioadă scurtă de timp, după care s-a revenit la preţurile dinainte de diminiuarea TVA. Preconizăm aceeaşi situaţie şi în acest caz mult mai generalist? Eu zic că da. Nu mă aştept la minuni. Dacă există concurenţă pe piaţă şi este un mic război de preţuri, vor încerca să ţină preţurile jos. Dacă nu, nu.

Un alt scandal este în prezent şi cel al Legii 145/2014. Majoritatea producătorilor nu au atestat şi carnet de comercializare. Actul normatv a trecut şi prin comisia prezidată de dumneavoastră. Vă pot spune doar atât: veţi vedea ce monştri va naşte în aplicare această lege.

În mod normal, Victor Ponta ar fi trebuit să apeleze la o modalitate de negociere cu aceşti comercianţi. Înainte de a se apuca de treaba asta, trebuia să-i cheme la el pe reprezentanţii lanţurilor comerciale, să le spună că are de gând să scadă TVA şi să solicite un angajament scris din partea lor că nu încep să mărească marja de profit în dauna consumatorului român. Mai

Va naşte monştri? Cu riscul redundanţei, Legea 145 a trecut şi prin mâinile membrilor Comisiei de agricultură din Camera Deputaţilor.

Aş vrea, înainte de toate, să vă explic de ce va naşte monştri în aplicare acest act normativ. Să luăm un caz oarecare: tanti Aglaia vine la piaţă cu şapte legături de pătrunjel şi mărar şi declară cât a vândut. Trebuie să întocmească Mai 2015 29

Ionel VĂDUVA

o grămadă de hârtii, iar piaţa trebuie să avizeze cât a vândut. Este extrem de complicat pentru ţăranul adevărat. De fapt, o asemenea lege va aduce în piaţă pe oricine altcineva decât pe ţărani. Se vor găsi soluţii noi pentru intermediari. Aceştia se vor asocia cu ţăranii ca să poată justifica de unde are produsele respective, iar aceştia din urmă vor vinde tot intermediarilor. La mine acasă, la Focşani, am încercat chestiunea asta, să punem în piaţă ţărani veritabili. Unii au venit şi, după o săptămâna-două, au început să înjure şi au spus că s-au săturat să vândă la bucată. Şi este şi normal. Ţăranul are treabă, trebuie să muncească la câmp, n-are timp să stea la piaţă. În acest context există şi soluţii: ori aceşti producători îşi fac o cooperativă şi angajează un om care să le vândă mărfurile la piaţă, ori o dau unui angrosist, care o vinde în toate pieţele din România. În realitate, cea mai mare parte a celor care vând în pieţele din România sunt, de fapt, angrosişti. Şi rolul lor - că ne mirăm sau nu, ori că spunem sau nu - există. Nu va sta niciodată ţăranul român să-şi ducă legumele la Braşov. Ţăranii mei de la Garoafa, o comună de lângă Focşani, sunt mari cultivatori de legume; le curge pârâiaşul prin curte. Acei oameni niciodată nu vor sta să-şi comercializeze propria marfă. Niciodată cel din piaţă nu va fi ţăran 100% sau, dacă este producător, are vreo doi-trei angajaţi care stau la piaţă şi vând şi marfa altor colegi, că nu poate ţine trei mese cu ceea ce produce unul singur. (...) Eu rămân la impresia că noi omorâm

30 Mai 2015

prea mult ţăranii. Cred că soluţia pentru ei, cea mai logică, era aceea care spunea că pentru sume de la 20.000 de lei în sus pe an, rulaj, trebuie plătit impozit. În momentul în care un producător constată o creştere a încasărilor, va constata că nu poate cheltui banii pentru că nu i-a declarat. De aceea aveam nevoie şi de acea declaraţie de impozit pe venitul global.

Discuţia privind cultivarea organismelor modificate genetic este din nou la modă la Bruxelles. Cum comentaţi noile tendinţe de a lăsa la latitudinea fiecărui stat membru UE să decidă dacă cultivă sau nu plante transgenice?

Dacă vrei să cultivi plante transgenice, firma care are patentul pentru produsele respective trebuie să treacă de avizare la EFSA. Or, jucătorii cei mai importanţi din domeniu nu şi-au avizat soiurile la EFSA, iar eu nu pot - ca stat român - să mă duc şi să avizez eu soiurile. Eu însă abordez problematica din punct de vedere economic. De doi ani tot discut subiectul şi cu ONG-urile, şi cu agenţii economici din agricultură şi vă pot spune că tot ceea ce reprezintă şroturi proteice de soia pentru consumul din zootehnie provin din Argentina, Brazilia şi SUA. Am discutat inclusiv cu un fermier pe care îl cunosc personal şi căruia i-am spus că statul îi va da 300 de euro la hectar pentru cultivarea soiei convenţionale (n.r. - plăţi cuplate). S-a uitat la mine şi mi-a zis... să spunem politicos că nu

este interesat. Şi mi-a şi explicat de ce: trebuie să dea cu sapa, nu iese la preţ niciodată şi scoate maximum 1,5 tone la hectar producţie. În plus, producătorul agricol în cauză a recunoscut că, mai degrabă, i-ar conveni s-o cultive pe cea transgenică, chiar şi dacă ar fi să renunţe la cele 300 de euro. Tot ce mâncăm, până şi produsele de carmangerie, au în componenţă soia. Un muşchi afumat, dacă nu este unul din acela negru, chircit, adică tratat la fum natural şi fără nici un fel de adaos în el (care nu ţine oricum foarte mult), are în el făină proteică de soia, injectată, pentru a reţine apa şi tot ceea ce se mai bagă în el. Dacă nu scrie pe un produs „conţine soia modificată genetic“, sigur are în compoziţie un astfel de produs transgenic. Vorbim de făina de soia care este importată şi fiecare producător îşi achiziţionează necesarul pentru specialităţile sale, pentru că tot am vorbit de sectorul cărnii. Consumăm la greu soia modificată genetic, din toate direcţiile, în situaţia în care suntem singurii din Europa care putem produce în condiţii optime un astfel de produs. Conform unor calcule de specialitate, ţara noastră îşi poate majora PIB cu cel puţin 1% dacă cultivă soia MG. La cele circa 800.000 ha disponibile, pe cât putem cultiva soia modificată genetic, anual, pe asolamente, înseamnă o cantitate enormă de îngrăşăminte pe bază de azot care sunt salvate. Apoi, într-un an, este posibil să intrăm pe un acord de liber schimb cu SUA (n.r. - TTIP) şi când vor începe să ne invadeze cu pulpele lor de pui (produs secundar vândut pe factură şi cu 75 de cenţi pe kilogramul de produs congelat, adus cu vaporul în portul Constanţa), ce vom face? Mai cumpără lumea puiul românesc? Nu. Am consumat şi eu pulpă din aceea, ştiu ce înseamnă. Vor fi mari probleme din acest punct de vedere şi noi trebuie să înţelegem că interesul României (...) este că dacă voi, europenii, nu vreţi să cultivaţi, lăsaţi-ne pe noi. Avem voie să mâncăm, de ce n-avem voie să producem? Trăim într-o lume în continuă schimbare. S-ar putea ca, în curând, să apară soiul acela de grâu care fixează azotul în sol. Îl cultivăm sau nu? Şi acela este transgenic. Schimbarea bate la uşă, n-ai ce să-i faci. Mai devreme sau mai târziu, schimbările acestea intră peste noi.

www.agrimedia.ro

Mai 2015 31

Bovela® este cel mai nou si mai inovator vaccin împotriva virusului diareii virale bovine (BVD). BVD este una dintre cele mai comune afecţiuni virale întâlnite la bovine în toată lumea. Bovela® este acum disponibil pentru medici veterinari şi fermieri în reţeaua autorizată de distribuţie a produselor farmaceutice veterinare din România.

Bovela® - primul vaccin împotriva diareii virale bovine Boehringer Ingelheim lansează Bovela®, cel mai nou şi mai inovator vaccin împotriva BVD, una dintre cele mai întâlnite şi mai importante afecţiuni virale la bovine din punct de vedere economic. Bovela® a fost aprobat de către Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) la sfârşitul anului 2014, iar acum este disponibil în România. Bovela® este primul vaccin pentru BVD bazat pe tehnologia inovatoare L2D (live double deleted - viu dublu deletat), care îl face în mod special sigur şi eficace. Bovela® este singurul vaccin din UE care conţine ambele genotipuri ale virusului BVD (tipul 1 şi tipul 2), oferind astfel protecţie completă şi de calitate împotriva acestei boli grave. Bovela® protejează bovinele împotriva imunosupresiei provocate de BVD şi previne naşterea animalelor permanent infectate (PI), ca urmare a contaminării transplacentare. Această protecţie fetală este importantă, în mod special pentru că animalele PI sunt principala sursă de contaminare şi transmit virusul de-a lungul întregii lor vieţi. Cu Bovela®, Boehringer Ingelheim avansează considerabil în ceea ce priveşte profilaxia şi protejarea sănătăţii bovinelor. 32 Mai 2015

Protocolul de vaccinare convenabil al Bovela® setează un nou standard pentru protejarea sănătăţii în masă: toate animalele care au peste trei luni pot fi protejate cu doar o doză de Bovela® pe an. Acest lucru este posibil pentru ca Bovela® oferă protecţie imunitară de lungă durată, pentru 12 luni. „În Uniunea Europeană, procentul de bovine testate prin prelevare de sânge, cu rezultate pozitive pentru infecţia cu diaree virală bovină, este de aproximativ 60%. Această boală poate genera un număr mare de animale infectate şi reprezintă un risc pentru bovinele sănătoase“, spune doctorul Joacghim Hasenmaier, responsabilul pentru Diviziile Corporatiste de Conducere: Sănătate Animală şi Îngrijire Medicală a Consumatorului la Boehringer Ingelheim. „Suntem mândri să oferim acest instrument nou şi convenabil, care va ajuta enorm veterinarii şi fermierii să protejeze bovinele împotriva diareii virale bovine.“ BVD poate cauza o varietate de simptome clinice, reduce eficienţa sistemului imunitar (exemplu: reducerea activităţii sistemului imunitar de a lupta cu alţi agenţi patogeni) şi cauzează infertilitate, pierderea sarcinii

şi afecţiuni congenitale la viţei. Pierderile economice mari care apar odată cu BVD sunt cauzate de scăderea în greutate, producţia de lapte scăzută sau chiar moartea animalelor infectate. Cu Bovela®, efectele acestei boli pot fi prevenite. În viitor, divizia Sănătate Animală a Boehringer Ingelheim plănuieşte să lanseze Bovela® şi în alte regiuni importante cu ferme de bovine din afara UE.

Despre Boehringer Ingelheim

Grupul Boehringer Ingelheim face parte din primele 20 de companii farmaceutice la nivel global. Cu sediul central în Ingelheim (Germania), compania are o prezenţă globală cu 142 de filiale şi peste 47.400 de angajaţi. De la înfiinţarea sa, în anul 1885, compania de familie a fost dedicată cercetării, dezvoltării, producerii şi distribuirii de tratamente noi cu valoare terapeutică ridicată pentru medicina umană şi veterinară. În 2013, Boehringer Ingelheim a înregistrat vânzări nete în valoare de aproximativ 14,1 miliarde euro. Cheltuielile pentru cercetare şi dezvoltare au reprezentat o proporţie de 19,5% din vânzările sale nete.

www.agrimedia.ro

Mai 2015 33

34 Mai 2015

www.agrimedia.ro

Mai 2015 35

Amplul proces de formare a viitoarei recolte de porumb începe cu semănatul. De calitatea acestei lucrări depinde direct nivelul recoltei. Decizia corectă privind tratamentul seminţei, forma şi mărimea spaţiului de nutriţie, uniformitatea adâncimii de semănat sau a plantelor pe rând, dar şi epoca de semănat reprezintă elemente deosebit de importante ale viitoarei recolte. În agricultura modernă, unele greşeli efectuate în acest proces nu mai pot fi corectate: densitatea culturii, uniformitatea semănatului şi a răsăririi, tratamentele chimice privind combaterea chimică a buruienilor sau a dăunătorilor influenţează în mod direct dezvoltarea ulterioară a plantelor.

Densitatea plantelor de porumb, element tehnologic important Densitatea culturii este considerată cel mai important element tehnologic de cultură pentru porumb. Toate perfecţionările aduse culturii de porumb - introducerea hibrizilor de porumb mai productivi, fertilizarea, irigarea culturii etc. - au condus la noi niveluri de producţie, modificând de fiecare dată densitatea optimă de semănat. Analizând în retrospectivă aceste elemente constatăm că densitatea de semănat a crescut de cel puţin trei ori. Soiurile şi populaţiile locale cultivate în trecut se caracterizau printr-o slabă capacitate de producţie. Sistemul agrotehnic extensiv aplicat culturii într-o rotaţie adesea nefavorabilă (grâuporumb), nefolosirea îngrăşămintelor, slaba calitate a lucrărilor de bază şi de întreţinere a culturii asigurau un minimum de elemente nutritive şi apă pentru plante, ceea ce impunea folosirea unor densităţi mici de plante în cultură. Introducerea primilor hibrizi de porumb, ca şi utilizarea unor elemente nutritive în cantităţi moderate au condus la realizarea unor producţii maxime de porumb pentru densitatea de 35-40 de mii de plante. Noii hibrizi creaţi, 36 Mai 2015

cu capacitate mare de producţie, ca şi studiul continuu asupra optimizării factorilor de creştere au condus la realizarea unor producţii maxime numai prin intermediul creşterii densităţii optime de semănat. Putem afirma că densitatea optimă de semănat corespunde procesului de intensivicare a factorilor de creştere din tehnologia de cultură aplicată. Fiecare milimetru de apă economisit şi utilizat de plante, fiecare gram de îngrăşământ din sol economisit pentru nutriţia porumbului conduce la creşterea densităţii optime şi, prin aceasta, la obţinerea unor niveluri sporite de producţie.

Influenţa creşterii densităţii plantelor de porumb asupra unor elemente fiziologice de formare a recoltei Cele două elemente ale formării recoltei, şi anume sursa de fotosinteză şi capacitatea de înmagazinare, sunt puternic influenţate de densitatea plantelor. Prin creşterea numărului de plante la metrul pătrat se obţine o creştere însemnată atât a suprafeţei foliare obţinute de toate plantele de pe

unitatea de suprafaţă (metru pătrat), redat prin indicele suprafeţei foliare, cât şi a numărului total de boabe ce se obţine printr-un număr mai mare de ştiuleţi/metru pătrat. Relaţia directă a celor două elemente de productivitate cu densitatea de semănat îşi are drept limită scăderea producţiei realizate de plante. Este binecunoscut faptul că prin creşterea densităţii de semănat numărul de ştiuleţi mici şi mijlocii creşte, iar plantele dovedesc o sensibilitate accentuată la cădere. De aceea, considerăm ca densitate optimă de cultură limita de la care reducerea productivităţii plantei nu poate fi compensată de creşterea în continuare a numărului de plante pe unitatea de suprafaţă. Reducerea productivităţii plantei în condiţiile creşterii densităţii se datorează fenomenului de concurenţă pentru apă, substanţe nutritive etc., care apare foarte timpuriu între plante. În primele patru săptămâni de la răsărire, competitivitatea plantelor determină un ritm mai rapid de creştere a aparatului foliar la densităţi sporite. Plantele sunt mai înalte şi au o evidentă tendinţă de formare mai rapidă a frunzelor. Din

www.agrimedia.ro

Mai 2015 37

Victor VĂTĂMANU

faza de 5-6 frunze (la hibrizii tardivi şi semitardivi) până la faza de înflorire, constatăm o reducere semnificativă a suprafeţelor foliare pe plante la densităţi mari - cu 10% în prima decadă a lunii iunie şi cu 20% în faza de înspicare. Din punct de vedere fenologic, această perioadă corespunde formării primordiilor ştiuletelui şi diferenţierii numărului de flori fertile pe ştiulete. Suprapunerea ritmului alert de creştere în înălţime a plantei cu formarea organelor florale, în condiţiile reducerii sursei de fotosinteză (suprafaţa foliară), determină o scădere semnificativă a numărului de boabe pe ştiulete. Această fază o putem considera drept prima fază de reducere a numărului de boabe pe ştiuleţi. În fazele următoare (înflorire, fecundare şi formare a bobului), competitivitatea între plante determină o creştere a ritmului de uscare a frunzelor de la baza plantei. Faţă de densităţile moderate, la densităţi sporite acest ritm este de circa trei ori mai mare. Reducerea aparatului foliar în această fază determină o puternică perioadă de stres a plantei, de grăbire spre maturitate, ceea ce conduce la o nouă reducere a numărului de boabe pe ştiuleţi. Se consideră această fază ca o a doua etapă în reducerea numărului mediu de boabe pe ştiulete. În perioada umplerii bobului, procesul de reducere a suprafeţei foliare este mult mai evident la densităţi mari de plante. Procesele metabolice intense din această fază necesită mari cantităţi de hidraţi de carbon şi substanţe proteice. În vederea asigurării lor, aceste substanţe sunt translocate din frunzele bătrâne spre cele tinere şi spre bob. Rezervele de substanţe organice acumulate în frunzele bătrâne la densităţi mari sunt reduse, de aceea, plantele îşi încheie mai repede activitatea fotosintetică. Reducerea suprafeţei foliare în faza de umplere a bobului este prima cauză care influenţează negativ raţia zilnică de acumulare în bob a substanţei uscate la densităţi sporite. A doua cauză a reducerii mărimii ştiuletelui o constituie cantităţile diferite de substanţă uscată acumulate în plantă, în faza de creştere vegetativă şi care, prin procesul de translocare, poate participa într-o măsură decisivă la umplerea bobului. Efectul competitivităţii între plante, în funcţie de densitatea de semănat, determină diferenţierea 38 Mai 2015

ratei zilnice de acumulare a substanţei uscate în fiecare organ al plantei. Încă din faza de 5-6 frunze, la densităţi sporite începe şi se evidenţiază o rămânere în urmă a procesului de acumulare a substanţei uscate, atât în frunze, cât şi în tulpini. Aceste diferenţe cresc până în perioada de înflorire. Plantele la densităţi optime sunt mai robuste, cu aparatul foliar mai bogat, ceea ce asigură un ritm sporit de activitate fotosintetică. Ca urmare, în funcţie de densitatea de semănat, substanţele uscate acumulate în plante se reduc cu 25-30% faţă de densităţile optime. În perioada umplerii bobului, alături de activitatea intensă fotosintetică a aparatului foliar, un rol important revine procesului de translocare a substanţelor de rezervă din diferite organe ale plantei spre bob. Se apreciază că mai mult de 75% din întreaga cantitate de azot din plante, 50-60% din cea de fosfor şi 30% din cea de potasiu migrează spre bob. Acest proces de translocare începe imediat după fecundarea ovulului şi se desfăşoară cu un maximum de intensitate în faza de coacere în lapte, fază în care are loc formarea embrionului seminal. Procesul de participare a hidraţilor de carbon la viitoarea recoltă este, de asemenea, cuprins între 40 şi 70%. Cu cât plantele sunt mai robuste şi au acumulat mai multe substanţe organice de rezervă, cu atât prin procesul de translocare este asigurată o umplere mai bună a bobului. Din totalul substanţei uscate depozitate în bob se apreciază că 12-31% provine din susbstanţa de rezervă din tulpină şi frunze, prin procesul de translocare. În condiţiile unei densităţi sporite, cantităţile de substanţă uscată depozitată în diferite organe de stocare

sunt mai mici din cauza, aşa după cum am arătat, ratei mai mici de fotosinteză a plantei influenţate în mare parte de incapacitatea solului de a pune la dispoziţia plantelor, într-un ritm susţinut, elementele nutritive. S-a evidenţiat în acest sens o reducere la jumătate a cantităţii de nitraţi în sol în perioada înfloritului, într-o deplină corelaţie cu creşterea densităţii plantelor. Insuficienţa elementelor nutritive şi a apei sunt principalii factori limitativi ai acumulării unei cantităţi sporite de substanţe organice în plante în perioada consumurilor maxime. Reducerea greutăţii medii a ştiuletelui, ca rezultat al creşterii densităţii de semănat, se datorează, pe de o parte, reducerii aparatului foliar al plantei, iar pe de altă parte, a cantităţilor tot mai mici de substanţă uscată depozitată în diferite organe ale plantei până la faza de înflorire, cu care planta participă la umplerea bobului. Procesul de umplere a bobului pe ştiulete începe de la bază şi se continuă spre vârf. Analizând acest aspect la diferite densităţi, se constată că un număr destul de mare de boabe din vârf nu au putut fi umplute. Pata neagră de la baza bobului demonstrează că floarea a fost fecundată, dar mecanismul hormonal al plantei a decis renunţarea umplerii în continuare a unui număr de boabe. Se poate considera că în faza de umplere a bobului există un al treilea moment de determinare a numărului de boabe al ştiuletelui. Analizând conţinutul de NPK al resturilor vegetale de porumb, se constată că, la densităţi sporite, conţinutul de azot în tulpină scade cu până la 45%, cel din frunze cu 13%, iar în pănuşi cu 17% faţă de densităţile optime. Scăderi asemănătoare sunt şi în ceea ce priveşte conţinutul de fosfor şi potasiu. Rezultă că în faza de formare a bobului, prin procesul de translocare, are loc o secătuire a plantei, în special a tulpinii de porumb. Aceasta face ca plantele să-şi încheie perioada de vegetaţie cu 5-12 zile mai timpuriu, iar tulpinile goale să se frângă mai uşor. Pe aceste plante deja sensibilizate se instalează diferiţi patogeni, cum sunt în special ciupercile din genul Fusarium, ceea ce determină creşterea gradului de cădere a plantei. La densităţile cuprinse între 60 şi 100 de mii de plante/hectar, creşterea numărului de tulpini goale a fost de la 16,8 la 41,1%.

www.agrimedia.ro

Mai 2015 39

Fertilizarea culturii de floarea-soarelui Consumul principalelor elemente de nutriţie la cultura de floarea-soarelui este diferit în funcţie de nivelul producţiei obţinute, aşa după cum prezintă Gh. Bîlteanu, după Minkevici şi Borkovski. Valorile de consum, confirmate şi de Vrînceanu, Zamfirescu, Vasiliu, Davidescu pe baza cercetărilor efectuate în ţară, arată un consum de substanţe fertilizante pentru 100 kilograme de sămânţă de 5-7 kilograme azot, 2,1-3,2 kilograme fosfor şi 12-30 kilograme potasiu. S-a mai constatat că, pe măsură ce creşte producţia de sămânţă, consumul de azot creşte mai accentuat, pe când în cazul fosforului gradul creşterii consumului este mai mic. Cu alte cuvinte, floarea-soarelui foloseşte mai economic fosforul decât azotul. În ceea ce priveşte potasiul, consumul este practic constant indiferent de nivelul producţiei principale (planta de floarea-soarelui are şi însuşirea de a „risipi“ potasiul, extrăgând şi cantităţi peste nevoile reale, dacă solul este bine aprovizionat). 40 Mai 2015

Ritmul de acumulare a substanţei uscate şi de absorbţie a elementelor nutritive creşte, după cum prezintă Gh. Bîlteanu, de la formarea capitulelor şi până la începutul formării seminţelor. Până la sfârşitul înfloririi, când se acumulează 69% din totalul substanţei uscate, floarea-soarelui consumă 92% din totalul de azot, 88% din potasiu şi 54% din fosfor. În perioada formării seminţelor se consumă 46% din necesarul total de fosfor. O altă particularitate a plantei de floareasoarelui este de a nu putea compensa carenţele de elemente de nutriţie din fazele iniţiale de creştere: dacă, de exemplu, floarea-soarelui nu beneficiază de o bună aprovizionare cu elemente de nutriţie (şi de apă), în perioada formării primordiilor florale (3-5 săptămâni după răsărire) se formează puţine flori şi producţia rămâne mică, chiar dacă ulterior condiţiile de vegetaţie sunt foarte bune (Gh. Bîlteanu şi Rada Voica, A.V. Vrînceanu). Cantităţi importante din elementele de nutriţie sunt transferate în seminţe pe măsura formării şi creşterii lor, încât, în final, din totalul consumurilor, 65% din azot, 35% din fosfor şi circa 10% din potasiu ajung în fructe.

Influenţa principalelor elemente de nutriţie asupra creşterii plantei de floarea-soarelui şi a producţiei de sămânţă şi ulei

Azotul este elementul determinant pentru creşterea plantei. La insuficienta aprovizionare tulpinile sunt subţiri, frunzele sunt mici, de culoare verde-galbuie. Cele din partea inferioară se usucă prematur. La carenţe pronunţate planta de floarea-soarelui se opreşte din creştere şi chiar piere. Plantele ajunse la maturitate în condiţiile unei slabe aprovizionări cu azot au un procent sporit de seminţe mici şi seci, situaţie care va determina şi scăderea producţiei de ulei. Şi excesul de azot este dăunător: frunze prea suculente, expuse atacului bolilor, aparat vegetativ prea dezvoltat în detrimentul producţiei de sămânţă, sensibilitate la secetă şi la cădere; glucidele acumulate iniţial în plantă sunt dirijate în proporţie mai mare spre acumularea de proteină, scăzând procentul de ulei (în cazul loturilor semincere, după A.V. Vrînceanu se pot folosi cantităţi mai mari de azot decât în culturile industriale - pentru ulei, şi anume până la limita în care se obţin seminţe mai mari, valoroase

www.agrimedia.ro

pentru însămânţat, chiar dacă procentul de ulei este mai mic). Putem preciza că azotul aplicat singur nu este economic. Pe diferite soluri, azotul determină chiar scăderi de producţie dacă nu se folosesc şi amendamente (solul brun podzolit). În combinaţii adecvate NP şi NPK şi la o bună aprovizionare a plantei cu apă, azotul dă sporuri de producţie până la 100-110 kilograme la hectar, optimul economic situându-se la circa 90 kilograme N/ hectar. Acest nivel de fertilizare este adecvat pentru hibrizii de floarea-soarelui cultivaţi pe soluri cernoziomice, de silvostepă, având ca premergătoare porumbul. Ca factori principali de corecţie ai cantităţii de azot, Cr. Hera şi Z. Borlan precizează: solul - mai mult cu 10 kilograme/hectar pe solurile brune-podzolite (calcarizate) şi aluviuni din Lunca Dunării; mai puţin cu 10-20 kilograme pe solurile brun-roşcate şi cernioziomuri de stepă; nivelul tehnologiei aplicate: se scad 10-20 kilograme N/hectar, după cum tehnologia este de nivel mijlociu sau scăzut (cu scăpări); formele cultivate - pentru cultivarea eventualelor soiuri; planta premergătoare: se micşorează cantitatea de azot cu 10 kilograme N/hectar după plante care se recoltează în vară (cereale păioase, in, cartof timpuriu) şi se măreşte cu 10 kilograme N/hectar după sfecla de zahăr şi cartof de toamnă (în condiţiile unei fertilizări normale a premergătoarelor); aprovizionarea cu apă: se scad 20 kilograme N/hectar, dacă precipitaţiile în sezonul rece au fost sub normal, şi 30-40 de kilgrame, dacă anul anterior a fost şi el secetos. Pe baza cercetărilor efectuate, Cr. Hera şi I. Toncea au stabilit o formulă generală de calcul a cantităţii de azot necesare pentru fertilizarea florii-soarelui, în care se ţine seama de acţiunea şi interacţiunea unui număr mai mare de factori. Această formulă este: DN = (Rp x Csn x Cin x Cp) + 7,5 x Rv – Ng + N pp +Ncp + 0,4 A, în care: DN = doză de azot s.a. (kh/ha); Rp = producţia scontată de boabe (t/ha); Csn = kilograme azot pentru obţinerea unei tone de boabe (inclusiv consumul pentru partea aferentă de masă vegetală totală); Cin = coeficientul de corecţie a dozei în funcţie de indicele de azot (IN), stabilit de laboratoarele agrochimice; Cp = coeficient de corecţie funcţie de aplicarea îngrăşămintelor cu fosfor şi a gunoiului de grajd; Rv = resturi vegetale celulozice introduse în sol (t/ha); Ng = kilograme azot/hectar disponibil plantelor din gunoiul de grajd; Npp = kilograme azot/hectar adăugat în funcţie de planta premergătoare; Ncp = corecţie în cazul când planta premergătoare a fost compromisă total sau parţial (+15 kilograme la exces de precipitaţii şi minus 35 de kilograme în caz de compromitere din cauza secetei); A = abaterea precipitaţiilor faţă de media din sezonul rece (mm). În ceea ce priveşte epoca de administrare a îngrăşămintelor cu azot, nu s-au constatat diferenţe semnificative dacă se încorporează din toamnă sau primăvară, la pregătirea patului germinativ. Pe baza cercetărilor efectuate de către Gumaniuc şi Sin se recomandă, pe solurile cu fertilitate mai redusă, aplicarea îngrăşămintelor cu azot în trei fracţiuni egale: la pregătirea patului germinativ, la praşilele 1 şi 2, montând pe cultivator echipamente specifice acestei

www.agrimedia.ro

Mai 2015 41

Victor VĂTĂMANU

lucrări. Pe soluri mai fertile, azotul se fracţionează în mod egal la primele 2-3 praşile. Acest sistem se corelează mai bine cu aprovizionarea eşalonată cu azot a unităţilor cultivatoare. Cr. Hera şi I. Toncea recomandă ca în toate cazurile azotul din îngrăşămintele simple să fie aplicat jumătate la pregătirea patului germinativ, iar cealaltă jumătate la prima sau la a doua praşilă. Când se folosesc îngrăşăminte complexe este indicat ca 75-80% din totalul de azot să fie administrat concomitent cu semănatul (sau la pregătirea patului germinativ). Fosforul influenţează puternic procentul de ulei, iar în multe condiţii determină şi o sporire a producţiei de sămânţă, chiar mai accentuată decât azotul. Floarea-soarelui nu se poate cultiva în nici un caz fără fertilizarea cu fosfor. Cu toate că planta de floarea-soarelui este citată de numeroşi autori ca având capacitate mare de folosire a fosfaţilor din sol, acest lucru nu este valabil pentru fazele iniţiale de creştere, iar în ţara noastră regimul de precipitaţii şi temperatură (în cultură neirigată) din perioada de înflorire şi fructificare nu permite o valorificare superioară a rezervelor de apă din sol. La insuficienţa de fosfor fructele rămân mici, cu procent mare de coji şi redus de ulei, iar vegetaţia se prelungeşte. Cele mai indicate îngrăşăminte cu fosfor sunt cele complexe. Dintre îngrăşămintele simple se va folosi, cu rezultate mai bune, superfosfatul concentrat pe solurile acide şi superfosfatul simplu pe soluri neutre şi alcaline. Epoca de administrare este vara sau toamna, înainte de arătura de bază (încorporându-se sub brazdă). O parte din fosfor (circa 1/3) se poate aplica pe rând o dată cu semănatul, cel

42 Mai 2015

mai bine din îngrăşăminte binare, de tip NP. Acest mod de fertilizare sprijină o bună înrădăcinare şi creştere iniţială a plantei, conferindu-i rezistenţă la secetă şi făcând posibile economii la cantitatea totală de fosfor cu 15-20%. Datele obţinute de A. Pascu şi colaboratorii în condiţii de irigare au demonstrat că floarea-soarelui poate folosi bine şi cantităţile de fosfor administrate în anii anteriori. Totuşi, pe lângă aceasta, trebuie utilizată şi o anumită cantitate de fosfor administrată florii-soarelui, aplicare ce are loc o dată cu semănatul, aşa-numita fertilizare „starter“. Formula generală de calculare a cantităţii de fosfor P2O5 pentru floarea-soarelui este, după CR. Hera şi I. Toncea (1979), Dp = (Rp x Csp x C) - Pg, semnificaţiile fiind identice cu cele din formula pentru calcularea necesarului de azot. Coeficientul C se estimează în funcţie de factorul de reacţie (FR) şi conţinutul solului în fosfor mobil (P-Al - mg P2O5/100 g sol). Potasiul are influenţe pozitive, determinând utilizarea mai bună de către floarea-soarelui a celorlalte elemente nutritive, sporirea

rezistenţei la frângere, la atacul diferitelor boli (putregaiul alb, mană) etc. La insuficienţa de potasiu, plantele rămân mici şi capătă aspect de tufă (cu internoduri scurte şi frunze dese). Totuşi, pe solurile cernoziomice îngrăşarea cu potasiu aduce sporuri mici de producţie. În schimb, pe soluri podzolice trebuie folosite 40-60 kilograme de potasiu. În cultura irigată, potasiul trebuie folosit în formulele de îngrăşare în toate condiţiile (Vrînceanu). După Hera şi Borlan, o atenţie deosebită se va acorda fertilizării cu potasiu pe solurile carbonatate. Îngrăşămintele cu potasiu se administrează sub arătura de bază. Calculul cantităţii de potasiu (K 2O kilograme/hectar) necesar pentru fertilizarea florii-soarelui se face, după Cr. Hera şi I. Toncea, cu formula DK = (Rp x Csk) - 0,2 Gsa x K + Kg, unde Gsa = grosimea stratului arat (cm); K = conţinutul solului în potasiu mobil (mg K 2O la 100 g sol); Csk = coeficient în funcţie de producţia planificată. Floarea-soarelui este o plantă pretenţioasă la uniformitatea de administrare a îngrăşămintelor. Gunoiul de grajd aduce sporuri de producţie mai mari pe soluri carbonatate şi brune podzolite (Bîlteanu, Vrînceanu). Se realizează totuşi o mai bună valorificare a gunoiului de grajd pe ansamblul rotaţiilor dacă îngrăşămintele organice se dau la planta premergătoare (porumb, grâu, sfeclă şi cartof în condiţii de irigare). Corecţiile necesare la fertilizarea minerală sunt de 1-1,75 şi 2,5 kilograme potasiu pentru fiecare tonă de gunoi, când se administrează direct la floarea-soarelui, şi de 0,5-0,9 kg N şi 1-1,5 kilograme potasiu pentru fiecare tonă de gunoi folosit la planta premergătoare (Hera şi Borlan). Când toate culturile din rotaţie sunt fertilizate raţional se fac corecţii şi pentru fosfor: 1,25-1,50, respectiv 0,75-1 kilogram pentru fiecare tonă de gunoi de grajd folosită direct sau la premergătoare (Hera şi Toncea). Cultura irigată a florii-soarelui impune folosirea potasiului pe toate solurile din România. Cantitatea de azot ce trebuie folosită creşte până la 110-115 kilograme/hectar s.a. Experimental, s-au găsit sporuri economice şi la doze mai mari de azot, dar în practică nu sunt recomandabile din cauza scăderii rezistenţei plantelor la cădere şi boli.

www.agrimedia.ro

Mai 2015 43

Laverda, un brand internaţional al companiei AGCO, raportează că noile sale combine de recoltat Laverda M 300 şi M 400 beneficiază acum de o putere mai mare a motorului, confort şi control îmbunătăţit al operatorului, precum şi noi caracteristici pentru a creşte performanţele de recoltare.

Noile caracteristici cresc performanţele şi confortul combinelor Laverda M300 şi M400 Toate modelele pot fi dotate cu hederul lider pe piaţă PowerFlow, care este acum disponibil în lăţimi de lucru până la 6,8 m pentru modelele M 300 şi până la 7,7 m pentru combinele M 400. Combinele Laverda de ultimă generaţie M 300 dezvoltă o putere maximă a motorului de 243 CP, au cinci căişori şi un heder PowerFlow disponibil în lăţimi de lucru de la 5,5 până la 6,2 m. Capacitatea buncărului este de 8.600 de litri. Din aceeaşi serie, dar cu 306 CP, combina Laverda M 310 are şase căişori şi o lăţime de lucru a hederului între 5,5 şi 6,8 m. Capacitatea buncărului este de 8.600 de litri. Combinele Laverda M 400 au o putere maximă de 306 CP, cinci căişori şi o lăţime de lucru a hederului cuprinsă între 5,5 şi 6,8 m. Capacitatea buncărului este de 9.000 de litri. Laverda M 410 dezvoltă 360 CP, are şase căişori şi lăţimea de lucru a hederului de 5,5 şi 7,7 m. Capacitatea buncărului este de 9.000 de litri. Combinele Laverda M 400 LC au o putere maximă de 306 CP, cinci 44 Mai 2015

căişori şi o lăţime de lucru a hederului cuprinsă între 5,5 şi 6,8 m. Capacitatea buncărului este de 8.600 de litri. Laverda M 410 LC dezvoltă 360 CP, are şase căişori şi lăţime de lucru a hederului de 5,5 şi 6,8 m. Capacitatea buncărului este de 8.600 de litri.

Noile caracteristici ale combinei M 300:

O nouă cabină Proline, spaţioasă şi confortabilă, cu terminal TechTouch 2. Motor puternic şi economic AGCO POWER cu şase cilindri, motoare

de 7,4 litri cu creştere de putere la descărcarea buncărului combinei M 310 MCS, cu şase căişori. Heder PowerFlow cu lăţime până la 6,8 m. Opţiunea Multi Crop Separator oferă o separare suplimentară în culturile dificile, incluzându-le şi pe cele de orez. Noi apărători laterale practice dintr-o singură piesă pentru a oferi accesul perfect pentru service şi întreţinere.

Cabina Proline, de calitate superioară

Cabina Proline, cu specificaţii înalte la un nivel ce se găseşte de cele mai multe ori doar pe maşinile de mare capacitate, este echipată cu cel mai nou Terminal TechTouch 2 de la Laverda şi o cotieră cu manetă PowerGrip, care conţine butoane pentru cele mai utilizate funcţii, acţionate numai cu degetele.

Sistemul de treierare Multi Crop Separator îmbunătăţeşte flexibilitatea şi performanţele

Ambele variante de combine M 300, cu cinci sau şase căişori, au opţiunea de Multi Crop Separator (MCS), destinat

www.agrimedia.ro

culturilor mai dificile de treierat. Acesta are posibilitatea unică de rotire a contrabătătorului, scoţându-l complet din flux atunci când nu mai este necesar, evitând în acest mod consumul suplimentar de putere prin fracţionarea inutilă a paielor.

asigură o tăiere sigură pe întreaga lăţime a hederului la fiecare trecere. Tehnologia avansată AGCOMMAND asigură reducerea costurilor, uşurinţă în utilizarea datelor înregistrate şi în gestionarea parcului de utilaje. Nu este necesar un software suplimentar deoarece AGCOMMAND poate fi accesat de pe o pagină web de pe Internet, utilizând un calculator, sau prin noile aplicaţii pentru iPad, iPhone şi iPod, disponibile gratuit la Apple Store.

Caracteristicile M 400 pentru anul 2015

Combinele M 400 şi M 410 şi-au câştigat o reputaţie de invidiat pentru costurile scăzute de operare la utilizator, combinată cu eficienţa în recoltare a unei game largi de culturi în condiţii diferite, evidenţiată în valoarea lor reziduală ridicată. Motoare puternice AGCO POWER noi cu şase cilindri, de 7,4 şi 8,4 litri, cu creştere de putere la modelele mari. Noua opţiune AutoGuide xls de ghidare automată prin Terminalul TechTouch. Tocătorul de paie reglabil, standard, cu şase rânduri, asigură o excelentă calitate a paielor tocate cu un consum redus de putere. Orizontalizare de ultim nivel -

www.agrimedia.ro

Hederul PowerFlow transversal pe pante sau în toate direcţiile în varianta PL. Sistemul de telemetrie AGCOMMAND Standard Plus şi abonamentul pe un an fac parte din specificaţia de bază.

Direct către cele mai ridicate performanţe

Ghidarea automată AutoGuide XLS este noua opţiune pentru combinele M 400, precizia de până la 5 cm

Hederul PowerFlow utilizează un sistem de bandă transportoare cu alimentare constantă care transportă forţat plantele tăiate, reducând semnificativ pierderile la heder prin fluxul uniform cu „spicele înainte“. Acest lucru poate creşte productivitatea cu până la 73% la seminţele de rapiţă, 15% la grâu şi 12% la orz. Ca alternativă, clienţii pot alege hederul clasic FreeFlow, cu lăţimi de la 4,8 m până la 7,6 m, la care ultimele plante tăiate le împing neuniform pe cele tăiate anterior.

Mai 2015 45

15 aprilie a însemnat pentru cei 120 de angajaţi ai IPSO Agricultură mutarea oficială în casă nouă, mai exact într-o clădire modernă, luminoasă şi spaţioasă, cu două etaje şi o suprafaţă construită de 3.300 metri pătraţi, investiţie de circa două milioane de euro. Asta nu este însă tot. Noul sediu central IPSO Agricultură include şi un centru de formare, unde sunt organizate periodic cursuri de formare a clienţilor şi a angajaţilor. Centrul are o suprafaţă de 300 de metri pătraţi şi include săli de curs teoretic şi practic.

Noua «casă» de două milioane de euro a IPSO Agricultură vine la pachet cu o «şcoală» nouă Acest centru se înscrie într-un plan de dezvoltare naţional mult mai mare, în valoare aproximativă de 16 milioane de euro, unul care include o reţea integrată de 15 puncte de lucru repartizate în toată ţara şi care oferă soluţii complete pentru agricultură: distribuţie de maşini şi utilaje, piese de schimb şi service. „În următoarele şase luni, o nouă bază regională românească va fi construită pentru a deservi judeţele din regiunea Moldova“, mărturisesc cei din conducerea IPSO. Mai exact, anul acesta compania va mai deschide un sediu la Roman (judeţul Neamţ), după ce în septembrie 2014 a fost inaugurat un sediu nou la Timişoara (judeţul Timiş). Sediile fac parte dintr-o reţea de opt centre regionale principale şi şapte puncte de lucru secundare IPSO.

tehnologiei şi echipamentelor agricole şi a putea oferi formare îndelungată despre folosirea, precum şi pentru întreţinerea zilnică a echipamentelor“, a precizat Arnaud van Strien, directorul general al IPSO Agricultură, în deschiderea conferinţei care a avut loc la sediul companiei din Mogoşoaia. Potrivit informaţiilor IPSO, noua clădire a fost construită pe vechea locaţie a sediului central al companiei: Şos. Bucureşti-Târgovişte nr. 174D, Mogoşoia, judeţul Ilfov. Sediul se desfăşoară pe un teren cu o suprafaţă totală de 12.600 mp şi include o clădire

de birouri, atelier, magazie de piese de schimb, showroom comercial şi centru de formare plus 75 de locuri de parcare. Construcţia a durat 11 luni şi a implicat efortul susţinut a 200 de persoane. S-au folosit aproximativ 1.000 de metri cubi de beton, 35 de tone de oţel şi 1.250 de metri pătraţi de sticlă. Magazia de piese de schimb regională are o suprafată de 510 metri pătraţi şi include un stoc de piese cu peste 2.000 de referinţe distincte, în valoare totală de 155.000 de euro. Pentru reperele ce nu se află pe stoc, producătorii agricoli pot face comandă până la ora 15.00 a fiecărei zile, urmând ca

„Indiferent de performanţele tehnologice ale echipamentelor, omul rămâne un element-cheie. Indiferent dacă eu, ca fermier francez, sau producătorii agricoli care lucrează pământul românesc sunt la volanul tractorului (...), noi suntem factori-cheie de succes în aplicarea tehnologiei. În acest scop, am construit training center-ul IPSO, unic în România. Scopul acestui centru este de a forma atât personalul IPSO, cât şi utilizatori ai 46 Mai 2015

www.agrimedia.ro

În opinia lui Van Strien, acest tip de investiţie era imperios necesară, astfel încât portofoliul de produse al companiei să fie adaptat cerinţelor din România: „Într-o piaţă agricolă europeană aflată într-un proces de schimbare care se va intensifica în perioada următoare, România, care deţine cea de-a patra suprafaţă din Uniunea Europeană (UE), are un rol-cheie, atât prin poziţia geografică, cât şi prin potenţialul de dezvoltare. Însă această schimbare se va realiza cu disciplină şi cu respectarea unor proceduri de lucru specifice, precum perioada de fertilizare, perioada de repaus între recoltat şi semănat şi prelucrarea solului pentru sezonul următor, norme care vor împinge agricultorul român spre (...) performanţă şi optimizare. Şi aici, noi, IPSO, împreună cu partenerii noştri, avem datoria de a vă oferi soluţiile pentru azi, dar mai ales pentru mâine, pentru a creşte performanţa şi (...) a reduce costurile de operare prin echipamentele pe care le oferim. Cu o medie de folosire de patru ori mai mare decât în Franţa sau în Germania, portofoliul nostru de produse trebuie să fie adaptat cerinţelor din România. Lucrăm intens deja cu o parte din partenerii noştri pentru a implementa noile tehnologii pentru optimizarea şi gestionarea de flote: tractoare, combine, sprayere autopropulsate sau a furniza date pentru a lua deciziile cele mai potrivite“.

www.agrimedia.ro

PNDR) din cauză că - să spunem adevărul adevărat - nu cred că foarte multă lume are interes ca România să se dezvolte în continuare. Atunci, prin diverse metode, unele elegante, altele mai puţin elegante, se mai pune frână totuşi“, a spus Nicuşor Şerban.

Arnaud Van Strien

Nicuşor Şerban, Agroserv: «În ultimii 10 ani, fermierii mici şi medii s-au dotat cu utilaje chiar şi peste nevoi»v Prezent la eveniment, Nicuşor Şerban, proprietarul fermei Agroserv Măriuţa (3.500 ha lucrate şi deţinător a nu mai puţin de 2.000 de animale) a declarat pentru „AGRIMEDIA“ că este mândrul deţinător al unui parc de utilaje şi maşini agricole format din patru tractoare, două combine şi o remorcă tehnologică în zootehnie, toate achiziţionate de la IPSO. Potrivit afirmaţiilor sale, în ultimii ai a investit în utilaje între 1 şi 2 milioane de euro.

Întrebat fiind care este viziunea sa asupra situaţiei reînnoirii parcului românesc de utilaje şi maşini agricole, Nicuşor Şerban s-a arătat optimist şi a precizat că dotările sunt uneori „chiar şi peste ceea ce aveau nevoie“ fermierii. Mai mult, el crede că actualul PNDR este greoi atunci când vine vorba de investiţiile în ferme, dar admite totuşi că finanţările FEADR sunt cele mai bune, reale „plăţi la jumătate“, mai avantajoase decât creditele. „Putem să ne uităm bine în câmp, fermierii cu suprafeţe variind între 500 şi 800 ha, în ultimii 10 ani, s-au dotat uneori chiar mai mult decât ce aveau nevoie. Au investit în utilaje performante foarte mult. (...) Categoric, fondurile FEADR înseamnă plata la jumătate. Creditul de la dealer este unul, poate, în condiţii bune, dar totuşi cu dobânda aferentă şi cu costul utilajului, fără acel grant de 50 sau 40%. Categoric, achiziţia prin fonduri pentru fermieri este un mare avantaj. (...) Cred că va fi mai greu (n.r. - achiziţia de utilaje prin noul

Conform spuselor lui Cristoph Wigger, vicepreşedinte sales şi marketing, Divizia Agricultură John Deere, începând cu anul 2008, în România au fost comercializate peste 3.200 de tractoare, peste 700 de combine şi peste 8.000 de agregate specializate.

IPSO Agricultură: unul dintre cei mai mari distribuitori de maşini şi utilaje agricole din România

Compania IPSO este parte a grupului francez Monnoyeur, unul dintre cei mai mari distribuitori de utilaje de construcţii şi de echipamente agricole, cu o reţea de puncte de lucru extinsă în nouă ţari, cele mai multe în Europa. IPSO Agricultură oferă soluţii integrate producătorilor agricoli din România, piese de schimb, service în câmp şi pregătirea operatorilor. Mărcile pe care le deţine în portofoliu confirmă forţa pe care o are compania în domeniu şi reputaţia pe care a reuşit să şi-o construiască din 1996 până în prezent. IPSO Agricultură este importator unic autorizat al maşinilor şi utilajelor John Deere, cel mai mare producător de utilaje agricole la nivel mondial. În paleta de furnizori se numără şi alte mărci de renume, precum Manitou, Kuhn, Bednar FMT, Fliegl, Pichon, Perard, Kemper, Zurn, Geringhoff, Grasdorf, Laforge, ceea ce face din IPSO Agricultură unul dintre cei mai importanţi distribuitori de maşini şi utilaje din România. În România, echipa de vânzări a IPSO Agricultură este formată din 30 de reprezentanţi de vânzări, un key account manager, un manager de utilaje rulate şi opt responsabili regionali de vânzări. Noul sediul IPSO Agricultură a fost inaugurat la data de 15 aprilie 2015, în cadrul unui eveniment de anvergură care a reunit peste 400 de invitaţi: clienţi, reprezentanţi ai presei, furnizori, colaboratori, autorităţi locale, angajaţi şi management IPSO Agricultură. Mai 2015 47

Ionel VĂDUVA

piesele să le fie livrate în maximum 48 de ore. Programul de lucru este între orele 8.00 şi 17.00 în extracampanie, de luni până vineri. În perioada campaniei agricole (15 iunie 2015-15 septembrie 2015) programul de lucru se prelungeşte astfel: 8.00-18.00 de luni pană vineri şi 9.00-15.00 sâmbăta. Mai mult decât atât, în perioada campaniei comanda de piese de schimb se poate realiza şi duminica. Atelierul de service îşi desfăsoară activitatea pe o suprafaţă de aproximativ 400 mp, ce permite repararea simultană a patru tractoare şi două combine. Echipa de service din regiunea Mogoşoaia este alcătuită din 12 tehnicieni şi mecanici, un şef de atelier şi doi reprezentanţi vânzări piese de schimb.

Dacă acum aproape două decenii, imediat ce statul a liberalizat comerţul cu cereale şi pentru zona privată, VA Intertrading Aktiengesellschaft din Austria cumpăra de la IAS Drumul Subţire primele patru mii de tone de floarea-soarelui, în 2015, la un an distanţă de aniversarea de 15 ani a NHR Agropartners, distribuitorul austriac de utilaje agricole a făcut un pas în plus şi a investit 800.000 de euro într-un nou sediu, situat pe terenul fostei întreprinderi agricole de stat călărăşene.

NHR Agropartners, nou sediu pe Drumul Subţire din Călăraşi Ca zona reprezintă ceva special pentru Monika Puiu, managing partner al distribuitorului de utilaje agricole NHR Agropartners, o recunoaşte chiar domnia sa: „Locul mi-e cunoscut din ’97-’98. Drumul Subţire a fost o fermă extraordinar de bună, iar în anii în care România a deschis comerţul cu cereale şi către privaţi am venit aici şi am cumpărat o cantitate semnificativă pe atunci - 3.000-4.000 de tone de floarea-soarelui, o cantitate extraordinară. De atunci, iubesc acest loc.“

găsit pe meşterii din Spanţov, judeţul Călăraşi. M-am dus la ei, m-am decis să cumpăr o lingură pe care am adus-o la birou şi le-am prezentat-o colegilor mei ca fiind cadoul pentru invitaţi. (...) Pentru mine, lingura are o istorie, o anumită poveste. Tatăl meu are un proverb pe care l-am auzit de mai multe ori în copilăria mea: «Cu furculiţa mâncăm elegant, dar cu lingura mâncăm din plin».

Şi pentru a împărtăşi bucuria evenimentului de lansare a noului sediu, care a avut loc joi, 30 aprilie 2015, împreună cu invitaţii săi, Monika Puiu a pregătit pentru aceştia un cadou inedit. Este vorba de o lingură de lemn, produs cioplit manual în gospodăria proprie de către meşterii rudari din comuna Spanţov, judeţul Călăraşi. De menţionat că fiecare produs este unic, lingura având o însemnătate specială pentru Monika Puiu. „Am căutat un cadou special pentru dumneavoastră, ceva deosebit; (...) i-am

Prin oferirea acestui cadou vă doresc o recoltă bogată, sa recoltati din plin“, a precizat cu emoţie în glas Monika Puiu. Invitat la eveniment, primarul localităţii Ştefan Vodă, George Avram, a ţinut la rândul său să mulţumească companiei pentru investiţia realizată, investiţie care a revigorat zona preponderent cu orientare agricolă: „Sunt foarte bucuros că în localitatea noastră s-a realizat acest obiectiv de investiţii care îi ajută pe fermierii din zonă. Eu le doresc mult succes în activitatea pe care o desfăşoară, la mulţi ani şi să ne revedem cu bine după 10, după 20 de ani de aniversare”.

Peter Weigl: «România este o piaţă importantă pentru noi în ceea ce înseamnă cerealele şi utilajele»

Imediat după discursul emoţionant al Monikăi Puiu, Peter Weigl, membru al consiliului director VA Intertrading Aktiengesellschaft (compania-mamă a NHR Agropartners), a vorbit despre istoria New Holland România şi despre evoluţia importatorului la noi în ţară.

www.agrimedia.ro

48 Mai 2015

Monika PUIU

Suprafaţa de teren achiziţionată din fosta IAS Drumul Subţire are 12.000 de metri pătraţi. Suprafaţa utilă a filialei

www.agrimedia.ro

Peter Weigl

este de aproape 1.300 de metri pătraţi. Atelierul de service, locaţie în care au loc şase tractoare maximum în acelaşi timp, este dedicat reparaţiilor complexe, cum sunt cele de transmisie sau de motor. Conform spuselor Monikăi Puiu, noul sediul vine la pachet cu trei oameni de vânzări, unul aflat permanent în locaţie, şi doi care sunt mobili. Zona administrativă este acoperită de două

angajate NHR, una poziţionată în Călăraşi şi alta în Bucureşti. Zona de piese este şi ea acoperită de o persoană, însă ar mai fi nevoie de cineva. „Avem o persoană la piese, căutăm încă o persoană cel puţin şi avem patru oameni de service din zonă. Avem şi oameni din Bucureşti care merg până la Călăraşi pentru reparaţii, dacă este nevoie. Momentan sunt nouă salariaţi în această filială, plus angajata din Bucureşti, care munceşte exclusiv pentru zonă. Mai avem un om la piese de schimb, care este tot în Bucureşti, dar de când am deschis sediul face naveta“, a conchis Monika Puiu. Următorul pas investiţional al companiei va fi un sediu propriu în Giurgiu, localitate în care NHR Agropartners are o filială aflată într-o clădire închiriată. Joi, 30 aprilie 2015, NHR Agropartners a inaugurat oficial o nouă filială în judeţul Călăraşi. Aceasta se află pe DN21, în dreptul localităţii Ştefan Vodă, la kilometrul 18. În urmă cu cinci ani, compania a achiziţionat fostul IAS Drumul Subţire, aflat pe şoseaua ce leagă Drajna de Călăraşi.

Mai 2015 49

Ionel VĂDUVA

În aproape 15 ani, NHR Agropartners a evoluat de la şapte angajaţi la 11 sedii în toată ţara. Firma comercializează anual în România circa 400 de tractoare şi aproximativ 160-170 de combine. „NHR Agropartners aparţine VA Intertrading Austria care tranzacţionează anual două milioane de tone de cereale. România este o piaţă foarte importantă pentru noi, nu numai în ceea ce priveşte cerealele, dar şi utilajele (...) sunt motivele pentru care ne continuăm investiţiile aici, în această ţară“, a spus Peter Weigl în discursul său ţinut în deschidere. „Am debutat în anul 2001 şi la anul vom sărbători cea de-a XV-a aniversare a existenţei noastre în România. Am început cu şapte angajaţi la vremea respectivă, iar acum avem 11 filiale în toată ţara cu peste de 200 de salariaţi. (...) Avem în ţară peste 100 de ingineri de service care se ocupă de întreţinerea utilajelor şi vom extinde în continuare serviciile pe care le oferim.“

Fastrac, un tractor… altfel Dr. ing. Florin Neacşu, NHR Agropartners SRL JCB este o marcă globală, binecunoscută atât pentru utilajele de construcţii, cât şi pentru cele concepute special pentru agricultură, nu adaptate de la construcţii. Fie că vorbim de încărcătoarele cu braţ telescopic, de încărcătoarele articulate pentru manipularea sarcinilor mari, de tractoare sau de utilajele pentru construcţii, inovaţiile, calitatea, atenţia la detalii şi pasiunea pentru progres au fost reperele călăuzitoare spre o dezvoltare continuă şi spre locul pe care azi JCB îl are pe piaţă.

50 Mai 2015

JCB deţine 11 fabrici proprii în Marea Britanie şi alte 11 în lume: în Brazilia, Germania, America de Nord, China şi India, producând maşini care se întâlnesc pe toate cele şase continente. În 2013 a ieşit de pe linia de montaj maşina JCB cu numărul 1.000.000, o treime din acestea fiind realizate în ultimii şase ani. Factorul decisiv în conceperea maşinilor

JCB este ţinerea sub control a costurilor de exploatare, care reprezintă un factor-cheie pentru o afacere profitabilă a oricărui fermier. Fastrac realizează un echilibru perfect între putere, eficienţă, versatilitate şi cunoscuta calitate JCB. Împreună cu siguranţa şi confortul operatorului, care urmăresc creşterea potenţialului său de lucru, creşterea

www.agrimedia.ro

concentrării, extinderea programului de lucru şi performanţa optimă pe toată durata lucrului, noile tractoare Fastrac 8280 şi 8310 au capacitatea de a obţine niveluri ridicate de productivitate şi de profitabilitate, cu consumuri reduse de combustibil şi de materiale de întreţinere. Deşi primele tractoare Fastrac din seria 3000 au fost construite încă din 1991, ele au fost modernizate în permanenţă şi completate cu noi serii şi modele. Noua serie 8000 reprezintă un pas înainte în ceea ce priveşte concepţia, performanţele, calitatea şi fiabilitatea.

Fastrac este unic, este un altfel de tractor

Tractoarele JCB Fastrac sunt singurele tractoare din lume cu şasiu complet, cu suspensie pe ambele punţi şi singurele care pot rula legal în siguranţă cu viteze de până la 70 km/h. Ele sunt în egală măsură capabile să concureze cu camioanele pentru transport, dar şi să execute orice lucrare agricolă. În plus, se adăugă forţa de tracţiune remarcabilă, capacitatea de a lucra cu utilaje foarte mari, o cabină de top din clasa tractoarelor şi folosirea unor tehnologii eficiente care asigură un consum redus de combustibil şi costuri de operare reduse. Cu alte cuvinte, ele pot face mult mai mult, mult mai repede, pentru mult, mult mai puţin!

Şasiu integral cu suspensie pe ambele punţi

Dintre elementele constructive care fac din acest tractor unul de cea mai înaltă performanţă, menţionăm: şasiul integrat, care înseamnă că, spre deosebire de multe dintre tractoarele convenţionale, motorul şi transmisia nu sunt stresate, nefiind componente care trebuie să suporte sarcini, iar punţile sunt extrem de robuste. Suspensia pe ambele punţi asigură, pe lângă un confort maxim al operatorului, stres şi oboseală reduse pe parcursul zilelor lungi de lucru, creşterea aderenţei şi o transmitere mai bună a puterii către sol, „prin aşezarea“ perfectă a tractorului pe teren, fără ţopăituri şi alunecări când se deplasează cu viteză pe un câmp cu denivelări.

Frâne externe şi ABS pe fiecare roată

Sistemul de frânare cu ABS şi cu discuri de frânare exterioare de mari dimensiuni pentru disiparea rapidă a

www.agrimedia.ro

căldurii permite controlul perfect al tractorului chiar la viteze mari şi pe teren alunecos. Distribuţia optimă a greutăţii tractorului pe cele două punţi permite o tracţiune maximă, folosirea eficientă a puterii motorului, precum şi uzura redusă a anvelopelor.

Cabina

Montarea cabinei spre mijlocul distanţei dintre roţile faţă şi spate asigură reducerea vibraţiilor şi vizibilitate mai bună, iar monitorul tactil color dă posibilitatea operatorului să regleze anumite funcţii ale maşinii, să urmărească parametri de lucru, să primească informaţii despre eventuale coduri de eroare în timpul funcţionării şi să-şi memoreze până la 15 secvenţe care se repetă la cap de parcelă pentru a-şi uşura munca, astfel ca, printr-o singură atingere de buton (ecran), tractorul să execute automat acele comenzi. Interiorul cabinei este conceput pentru a fi uşor de înţeles de către operator, toate comenzile sunt plasate ergonomic, la îndemâna sa şi sunt intuitive. O serie de butoane se pot programa după propriile dorinţe şi necesităţi. Suprafaţa vitrată de aproape 6 mp, controlul inteligent al climatului în cabină şi pachetul de lumini mai puternice pentru lucru şi transport asigură lucrul în siguranţă chiar şi noaptea şi în condiţii extreme.

Motorul

Motorul Sisu de 8,4 litri TIER 4i, în 6 cilindri, turbo cu intercooler şi cu sistem de injecţie Common Rail, care foloseşte tehnologia SCR pentru reducerea poluării, oferă putere şi cuplu pentru creşterea performanţelor şi reducerea costurilor de operare. După cum se ştie, tehnologia SCR se bazează pe injecţia de soluţie pe bază de uree (AdBlue) în gazul de eşapament, ceea ce reduce drastic nivelul noxelor şi a particulelor materiale, cu efect benefic asupra mediului, dar şi costurile de operare, prin reducerea consumului de combustibil şi creşterea intervalelor de schimb de ulei şi filtre. La Fastrac 8280 puterea nominală (la 2.100 rpm) este de 256 CP şi cea maximă de 279 CP, cu un cuplu maxim de 1195 Nm la 1.500 rpm, iar la Fastrac 8310 puterea nominală este de 280 CP şi maximă de 306 CP, cu un cuplu maxim de 1310 Nm la 1.500 rpm. Cu motoare în lume care încă sunt în stare de funcţionare fără reparaţii excesive Mai 2015 51

după mai mult de 32.000 ore de operare, puteţi fi siguri de performanţa şi fiabilitatea dovedite ale acestor motoare. Rezervorul de combustibil de 550 l şi cel de AdBlue de 70 l asigură autonomie pentru o zi lungă de lucru.

Transmisia CVT (cu variaţie continuă)

Transmisia cu variaţie continuă V-Tronic cu două domenii de lucru: până la 45 km/h, respectiv până la 70 km/h ajută motorul să-şi îndeplinească sarcina de a produce putere şi a economisi combustibil. Tractoarele pot lucra în modul manual, PowerShift sau automat. O caracteristică inovativă complet nouă este „Activ Traction“, concepută pentru îmbunătăţirea tracţiunii în câmp prin minimizarea patinării roţilor. Aceasta se realizează prin reducerea automată a vitezei, pentru creşterea aderenţei şi apoi revenirea la viteza dorită. Toate tractoarele Fastrac din seria 8000 sunt preechipate pentru autoghidare, iar faptul că totul este montat pe şasiul cu suspensie permite menţinerea utilajului în poziţia reglată şi ghidarea prin satelit până la viteze de deplasare de 40 km/h, faţă de numai 20 la celelalte tractoare de pe piaţă.

Instalaţie hidraulică şi priză de putere

Ridicătorul hidraulic categoria III, cu control electronic de forţă şi poziţie şi cuple rapide pe tiranţii laterali, are o capacitate de ridicare de 10.000 kg, în timp ce ridicătorul faţă, opţional în general, dar standard pentru România,

poate ridica maximum 3.500 kg. Priza de putere independentă asigură două turaţii: 540 la 1.570 rpm ale motorului şi 1.000 la 1.930 rpm, în timp ce priză faţă asigură 1.000 rpm. Turaţiile reduse ale motorului la care se obţin turaţiile de lucru ale prizei contribuie şi ele la scăderea consumului de combustibil. Pentru oprirea în siguranţă a remorcii, tractorul este prevăzut cu sistem de frânare pneumatic cu dublu circuit. Pe partea din spate se pot monta la nevoie greutăţi de lestare suplimentare sau diferite echipamente, cum ar fi echipamentele de erbicidat, care transformă acest tractor într-o veritabilă maşină autopropulsată pentru stropit.

Acces uşor pentru verificările zilnice şi întreţinere

Accesul la toate componentele care

trebuie verificate, inclusiv la jojele pentru nivelul uleiului din motor, transmisie sau instalaţia hidraulică este foarte uşor. Nu trebuie să te chinuieşti să pătrunzi prin spatele roţilor sau să demontezi roţile pentru a face o verificare. Din acelaşi motiv, toate sunt uşor accesibile, iar toate punctele de verificare a presiunilor sunt grupate pe un panou.

Calitatea, pe primul plan

Pentru a fi convinşi că fiecare maşină care iese de pe linia de montaj este realizată la cel mai înalt nivel de calitate, pe întregul proces de fabricaţie se fac verificări, iar fiecare motor este supus unui test dinamometric pentru verificarea performanţelor. Transmisia, instalaţia hidraulică şi sistemul de frânare sunt, de asemenea, testate pe fiecare tractor, iar o inspecţie completă şi amănunţită înainte de livrare asigură un control impecabil al calităţii. Vopsirea electroforetică a componentelor-cheie garantează o aderenţă îmbunătăţită a vopselei, ceea ce asigură durabilitate şi protecţie maximă şi o valoare reziduală crescută pentru revânzare după mulţi ani de utilizare.

Facebook, test drive şi demonstraţii

Pentru a vă convinge singuri că Fastrac este un tractor deosebit, vă invităm să ne vizitaţi la una dintre filialele NHR Agropartners şi pe Internet, la www.nhr.ro sau pe facebook (JCB Agriculture România). Veţi afla detalii şi despre un lung şir de demonstraţii pe care le vom face în întreaga ţară şi despre târgurile la care Fastrac va fi prezent. Veţi constata că într-adevăr Fastrac este un tractor… altfel. 52 Mai 2015

www.agrimedia.ro

Mai 2015 53

IPSO Agricultura a expus utilaje agricole din portofoliul propriu la Târgul Internaţional de Agricultură, Industrie Alimentară şi Zootehnie Agraria, desfăşurat la Jucu, judeţul Cluj, în intervalul 23-26 aprilie. Compania s-a prezentat în standul expoziţional, cu o suprafaţă de 400 mp, cu tractoare, combine, headere, încărcătoare cu braţ telescopic, pluguri, cultivatoare, combinatoare, prese de balotat, semănători şi utilaje pentru îngrijirea gazonului din gamele John Deere, Manitou, Kuhn şi Bednar.

IPSO Agricultura a expus la Agraria 14 utilaje din portofoliul propriu IPSO a expus patru modele de tractoare John Deere - 8320R, 6150M, 6215R şi 5085M aparţinând seriilor 8R/8RT, 6M, 6R şi 5M. Tractoarele seria 8R/8RT sunt echipate cu motoare John Deere puternice, pentru aplicaţii solicitante: arat, cultivat, discuit, scarificat şi însămânţare. Motorul cu două turbine de 9.0 L Power Tech PSX eliberează până la maximum 420 CP cu Managementul Inteligent al Puterii. Modelul 8320R care a fost expus este dotat cu cea mai fiabilă transmisie din industrie şi suspensie ILS. Cu peste 600.000 de tractoare aflate deja pe câmp, seria John Deere 6000 este gama de tractoare compactate cu cel mai mare succes. Tractoarele din seria 6R au o putere cuprinsă între 105 şi 255 CP, cu motor puternic PowerTech Plus. Acest nou grup propulsator cu sistem ecologic GreenEfficiency oferă o economie de combustibil fără precedent, folosind un singur combustibil. Modelul 6215R, prezentat la Agraria face parte din această gamă. Toate tractoarele 6M, din care face 54 Mai 2015

parte modelul 6150M, sunt construite având la bază renumitul concept John Deere, cu şasiu complet, care oferă o înaltă integritate structurală, niveluri scăzute de vibraţii şi o fiabilitate de referinţă. Tractoarele mai puternice din seria 6M sunt puse în mişcare de motoarele de 6,8 litri cu şase cilindri. Seria 5M cuprinde tractoare destinate firmelor mici şi mijlocii sau fermelor zootehnice. Motoarele de 2,9 litri pentru 75 CP şi 4,5 litri pentru 85 CP, 100 CP şi 115 CP sunt echipate cu injecţie electronică CommonRail, care conduce la o economie de combustibil de 11% (faţă de generaţia anterioară) şi un circuit hidraulic de 94 l/min. Designul robust al cadrului central al tractoarelor 5M este ideal pentru ridicarea greutăţilor mari de către încărcătorul frontal sau orice altă lucrare cu echipamente frontale grele. Modelul 5085M ilustrează perfect aceste caracteristici. IPSO Agricultura a ales să expună la Agraria combina John Deere T550,

inclusă în seria celor mai moderne combine cu căişori. Caracteristicile cele mai importante ale gamei T includ un flux lin şi direct al recoltei, cu o manipulare blândă a seminţelor şi paielor şi cea mai mare suprafaţă de separare activă. Combina cu cinci scuturători are 2,80 mp, iar cea cu şase scuturători ajunge la 3,36 mp. Seria T include modelele T550, T560, T660 şi T670, cu putere maximă ECE R120, cuprinsă între 305 şi 431 CP. Headerul 618R expus în standul IPSO Agricultura de la Agraria are printre caracteristicile tehnice o lăţime de tăiere 5,50 metri, placă din oţel inox pentru preluarea paielor, senzori de copiere a terenului şi ridicători de plante pentru culturile căzute. Calitatea silozului, fânului sau a paielor este influenţată de nivelul de umiditate a culturii. IPSO Agricultura comercializează prese de balotat cilindrice cu cameră fixă şi cu cameră variabilă, rectangulare şi prese de balotat seria 900. John Deere produce trei modele de prese de balotat cu cameră fixă: F440R, F440M şi C440R.

www.agrimedia.ro

Mai 2015 55

Toate modelele au capacitate mare, sunt concepute pentru lucrul intens şi sunt ideale pentru prelucrarea volumelor mari. La Agraria IPSO Agricultura a expus presa de balotat F440. Gama John Deere Gazon vine în întâmpinarea utilizatorilor cu modelul Z235, cositoare cu raza de întoarcere zero, care va fi prezentă, de asemenea, la standul IPSO Agricultura de la Agraria. Echipat cu o platformă de tăiere de 107 cm cu sistem de evacuare laterală, mulcire sau colectare a ierbii, modelul Z235 de la John Deere impresionează prin tăierea excelentă, mai ales în spaţiile înguste sau sub arbuşti. Toate aceste elemente sunt completate de manevrabilitatea extrem de facilă obţinută prin utilizarea manetelor de control cu care este echipată cositoarea cu raza de întoarcere zero Z235. Gama echipamentelor de întreţinere a gazonului marca John Deere a fost prezentă la standul IPSO Agricultura şi cu modelul John Deere, o maşinuţă împinsă pentru tuns iarba, RUN 51, pentru utilizatorii privaţi, model lansat pe piaţa internaţională în 2014. Încărcătoarele telescopice multifuncţionale Manitou manipulează încărcături până la 6.000 kg, la înălţimi de până la 10 m, incluse în gama MLT Maniscopic. IPSO Agricultura a prezentat la Agraria încărcătorul multifuncţional MLT 735 cu capacitate de 3.500 kg/7 metri, destinat atât cultivatorilor de cereale, zootehniştilor, cât şi prestatorilor de servicii. Acesta permite executarea tuturor operaţiunilor de manipulare în

56 Mai 2015

agricultură: transportul hranei pentru animale, activităţile de recoltare, încărcarea şi descărcarea produselor în vrac. Motorul în patru cilindri dezvoltă o putere de 122 CP/90 KW, transformând astfel consumul minim de combustibil în eficienţă maximă. Cultivatoarele cu dinţi Kuhn Cultimer cu lăţimi de lucru de la 3 la 6,5 metri sunt extrem de versatile, putând fi folosite atât pentru cultivare superficială, cât şi pentru cultivare de adâncime pentru restructurarea solului. Datorită formei curbate a dintelui, cultivatorul cu dinţi Cultimer asigură o amestecare de calitate a solului, urmată de nivelare cu discuri şi compactare cu tăvălug: ideal pentru un amestec bun paie/sol. Vizitatorii expoziţiei vor avea ocazia de a vedea la standul IPSO Agricultura modelul Cultimer 400. Combinatorul Bednar Swifter SN 4000R, inclus în gama de utilaje expuse de IPSO Agricultura la Agraria este un combinator purtat, cu o lăţime de lucru de 4 metri, care poate pregăti patul germinativ rapid, printr-o singură trecere, chiar şi în cazul terenurilor dificile. Proiectarea utilajului permite schimbarea facilă a cadrului organelor active tip săgeată cu cele tip Gamma sau cu un cadru cu secţiuni SB (sfeclă de zahăr). Tăvălugii crosskill sau cu platbandă permit configurarea combinatorului pentru a respecta condiţiile de sol din ferme. Uniformitatea la semănat este esenţială pentru a obţine productivităţi ridicate la

porumb, floarea-soarelui şi alte culturi prăşitoare. Solidă şi extrem de stabilă în timpul lucrului, unitatea de semănat este componenta principală a semănătorilor de precizie Maximă 2 TS. Cu semănătorile Maxima 2, Kuhn oferă o gamă variată de lăţimi ale cadrelor şi o gamă variată de echipamente, care permit adaptarea la condiţii de semănat variate. Aceste semănători pot fi utilizate pentru numeroase culturi şi folosind orice tehnică de cultivare, în particular pentru cultivare minimă. Conceptul gamei de pluguri purtate Master, din care face parte şi modelul M 103 T, prezintă o serie de avantaje: • menţinerea unei structuri de înaltă calitate a solului cu o încorporare eficientă a resturilor vegetale şi o distribuire uniformă a agregatelor pe tot profilul de sol; • o gamă largă de setări ale lăţimii de lucru şi o manevrabilitate globală excelentă, care reduce costurile „în câmp“; • un număr de inovaţii tehnologice, precum: secţiunea pătrată ranforsată, lăţimea variabilă, sistemele de protecţie ale structurii plugului (non-stop hidraulic sau bolţ de tracţiune); • perioada de exploatare a plugului este crescută, iar costurile de mentenanţă sunt reduse. IPSO Agricultura are o experienţă de aproape 20 de ani în domeniul agriculturii, 15 puncte de lucru în toată ţara, şapte ateliere, un depozit central de piese de schimb şi 340 de angajaţi în 2014. Compania este parte a grupului francez Monnoyeur, cu o reţea de birouri extinsă în nouă ţări, cele mai multe în Europa. Oferă soluţii integrate producătorilor agricoli din România, piese de schimb, service în câmp şi pregătirea operatorilor. Mărcile pe care le deţine în portofoliu confirmă forţa pe care o are compania în domeniu şi reputaţia pe care a reuşit să şi-o construiască din 1991 până în prezent. IPSO Agricultura este importator unic autorizat al maşinilor şi utilajelor John Deere, cel mai mare producător de utilaje agricole la nivel mondial. IPSO Agricultura a urmat un ritm de creştere constant, adăugând treptat mărci noi de renume portofoliului său, precum Kuhn, Manitou, Bednar FMT, Pichon, Fliegl, Perard, Geringhoff, Zurn, Laforge etc.

www.agrimedia.ro

Mai 2015 57

Demonstraţie practică Mewi în inima Transilvaniei Vineri, 8 mai 2015, pe o parcelă din imediata apropiere a sediului Mewi din Tureni, judeţul Cluj, a avut loc prima demonstraţie practică a companiei în această zonă a ţării. Cei peste 100 de fermieri prezenţi pe câmpul „greu“, în pantă, ales astfel tocmai pentru că reproducea condiţiile şi confruntările agriculturii din zonă, au asistat la o demonstraţie de forţă cu tractoare Fendt şi Challenger, utilaje Horsch şi la o prezentare a tractoarelor Valtra şi a altor echipamente din portofoliul Mewi. „Prezenţa mare a fermierilor la acest eveniment demonstrează că Mewi contează pentru agricultura din zonă. M-am (re)întâlnit cu clienţi din Bistriţa, Mureş, Alba şi chiar din Sibiu, veniţi de la mare distanţă pentru a participa la demonstraţia noastră, semn că există un mare interes pentru tehnica de vârf propusă de noi şi, totodată, că între noi şi clienţi există o relaţie de lungă durată“, afirmă dl Leontin Coca, director marketing şi vânzări Mewi. 58 Mai 2015

Maşini şi utilaje agricole în demonstraţie

Cea mai bună prestaţie a avut-o Challenger 775 E, prin cultivatorul Horsch Terrano 4MT, adus la Tureni pentru a le demonstra oamenilor locului că este, contrar prejudecăţilor, potrivit şi zonei colinare. Şenilatul „King of the field“ a fost votat câştigătorul premiului Maşina XXL a Anului la Expoziţia SIMA 2015, una dintre cele mai prestigioase

distincţii pentru tractoarele dotate cu tehnologie inovativă şi performantă. Având în spate experienţa a trei decenii în care a deţinut supremaţia la categoria tractoarelor cu şenile, Challenger beneficiază acum de modelul MT775E echipat cu un motor AGCO de 9,8 litri, cu şapte cilindri în linie, care respectă standardele Tier 4 Final, şi care nu numai că reduce consumul de combustibil cu până la 5%, dar creşte şi puterea maximă cu 15%, aceasta ajungând la 438 CP (cu 56 CP mai mult decât la MT765D).

www.agrimedia.ro

Fendt 936 Vario tractorul perfect pentru lucrări extreme

prezentat echipamentele expuse static. Printre acestea, de interes pentru fermieri a fost combina Fendt 6335 C-PL (paralevel) - pentru recoltarea în pantă, ideală pentru zona deluroasă a Transilvaniei.

Cu un motor turbo în şase cilindri, capacitate 7,8 l - 265 kW/360 CP; sistem de purificare a gazelor eşapate (SCR); cutie de viteze VARIO fără trepte şi tempomat de la 0,03 la 40 km/h. Tractorul Fendt 936 Vario are un sistem automat de management motor-cutie de viteze (Vario TMS); priză de putere 540E/1000 rot./ min., tracţiune integrală, un ridicător spate cu comandă EHR, patru prize hidraulice duble, frână pneumatică şi o cabină Confort X5, cu suspensie pneumatică, încălzire, climatronic etc. Printre punctele-forte ale modelului MT775E se mai numără şi un cuplu-motor suplimentar de 25% (1.921 Nm), o creştere cu 43% a fluxului de ulei hidraulic (321 l/min.), şi rezervorul de combustibil cu 53% mai mare (659 de litri), care permite operatorilor să petreacă mai mult timp pe câmp, între realimentări, la niveluri de productivitate şi mai crescute. Au mai demonstrat: tractorul Fendt 936 Vario cu cultivatorul Horsch Tiger 3 MT; Fendt 936 Vario cu discul scurt Horsch Joker 5 RT; Fendt 724 Vario cu plugul Europal 9 (cinci trupiţe) şi tractorul Fendt 936 cu semănătoarea Horsch Pronto 6 DC. „Prezenţa numeroasă a fermierilor transilvăneni arată interesul crescut pentru tehnica Horsch, relativ nouă în zonă. O dată cu deschiderea de acum nouă ani a sediului Mewi de la Tureni, fermierii din zonă au fost încântaţi de tehnica de semănat propusă de Horsch Pronto DC PPF (cu sistem de plasare precisă a îngrăşământului), potrivită reliefului zonei, cu pante accentuate, şi de cultivatorul Tiger MT4. În prezent, putem vorbi de o dezvoltare concentrică, fermierii

www.agrimedia.ro

Au mai fost expuse: - Fendt 936 Vario, cu semănătoarea de prăşitoare Mascar Maxi M 12; - Valtra N 123, un tractor cu distribuitorul de îngrăşăminte Rauch Axis 30.1; - Valtra 153 H cu remorca Hawe ULW 2500; - Valtra 193 H cu tocătorul de resturi vegetale Spearhead Multicut 6; - încărcătorul frontal Merlo 38.7, medaliat cu aur la târgurile şi expoziţiile internaţionale din ultimii ani, un utilaj complet reproiectat, cu performanţe de invidiat: transmisie hidrostatică CVT + ecoPower Drive, cabină complet nouă, motor nou conform normelor de poluare Tier 4, sarcină utilă fără concurenţă, ventilare radiator cu funcţionare inversă etc.

Câştigătorii tombolei

gândindu-se la achiziţionarea utilajelor pentru prelucrarea solului precum Joker, Terrano şi Tiger“, afirmă Constantin Curcă, reprezentant Horsch pentru România.

Prezentarea altor maşini şi utilaje

George Tănase, brand manager Valtra, şi Radu Tălpan, brand manager Fendt, au

La tombola ce a încheiat evenimentul, pe lângă câştigătorii apreciatelor machete miniaturale Fendt şi Horsch, „urna“ a desemnat şi cei doi fermieri care vor merge într-una dintre cele două excursii în Germania - una la Marktoberdorf, pentru vizitarea fabricii Fendt, şi una la Schwandorf, la sediul Horsch. Aceştia sunt Sipos Arpad (Lopadea Nouă, judeţul Alba, 500 ha) şi Ghiolţan Liviu (Cluj-Napoca, judeţul Cluj, 700 ha). „Legat de demonstraţia în sine, deşi nu se fac astfel de lucrări în luna mai, din cauza condiţiilor solului, cred că am reuşit să convingem, iar micile dificultăţi apărute în timpul lucrărilor practice, în condiţiile aspre ale zonei, n-au făcut decât să le arate celor prezenţi că acestea pot fi depăşite...“

Mai 2015 59

Manitou este primul producător care dezvăluie consumul de combustibil al maşinilor sale, împreună cu metodologia de măsurare, prin programul Reduce.

Programul eco Reduce - Manitou Diana Irimia, specialist Produs IPSO Agricultura - Manitou, Pichon, Perard, Fliegl Un angajament al grupului Manitou

Ca parte a procesului CSR (Corporate Social Responsibility), Manitou doreşte să furnizeze clienţilor săi cu seriozitate, claritate şi transparenţă informaţii legate de consumul real de combustibil pentru gama MLT. Aceste informări comparative ale produselor au în spate comunicarea care este întâlnită de obicei în acest sector, comunicare bazată pe date relative ale reducerii consumului de combustibil.

Consumul în l\h, dar şi emisiile de CO2, controlate de UTAC

Pentru a furniza informaţia şi pentru ai face pe clienţii săi mai conştienţi de impactul pe care îl au asupra mediul înconjurător în momentul când îşi conduc maşinile, dar şi să evidenţieze diferenţa de performanţă de la un model la altul, pentru prima dată Manitou divulgă datele sale în l\h şi emisiile de CO2. În acest context, Manitou a solicitat UTAC (singurul organism francez tehnic de specialitate desemnat de Comisia Europeană şi ONU pentru omologarea vehiculelor) să monitorizeze şi să valideze că testele sunt efectuate în perfectă concordanţă cu modul de operare (ciclurile folosite, aparatele de măsură, abilităţile interne etc.). 60 Mai 2015

O apropiere transparentă, obiectivă şi accesibilă tuturor În contrast cu sectorul automobilelor, sectorul utilajelor de manipulare nu are încă cicluri standardizate. Prin urmare, Manitou a stabilit o procedură internă transparentă care să comunice consumul. Procedura este bazată pe o experienţă de şapte ani în teste de consum şi observare pe teren şi discuţii cu clienţii săi. Acest proces urmăreşte, în primul rând, să fie obiectiv şi accesibil tuturor utilizatorilor. Aproape 90% din gazele de seră emise de utilajele noastre sunt generate în timpul folosirii de către clienţi. Acesta este motivul pentru care Manitou vrea să sprijine clienţii săi în reducerea de combustibil. Eficientizarea energiei este

o prioritate pentru Manitou şi alegerile variate tehnologice (alegerea motorului şi componentelor, instalaţia ventilatorului, reducerea etc.) ia în considerare cercetarea pentru reducerea combustibilului pentru clienţii săi, cu scopul de a reduce costul total de exploatare şi amprenta emisiei de CO2.

Reduce: procedura de funcţionare

Măsurarea consumului de combustibil se realizează în funcţie de patru activităţi reprezentative ale încărcătoarelor telescopice: manipulare, încărcare/descărcare, transport şi în ralanti. Pentru a simplifica astfel citirea etichetelor de prezentare aflate pe maşină, apar doar consumul în transport şi în timpul manipulării. Pentru date complete, clienţii pot să calculeze în detaliu consumul introducând toţi parametrii de funcţionare utilizaţi pe următorul site dedicat programului reduce: http://reduce.manitou.com.

Test efectuat pe o pistă de încercare:

• P lecare şi testare efectuate la viteză şi turaţie maxime; •C utia de viteze este setată în cea mai mare treaptă;

www.agrimedia.ro

• Toate fluidele sunt la temperatură „normală“.

Utilizarea procedurii VDI:

• Mişcări între două rafturi cu paleţi A şi B aflate la 30 m distanţă unul de altul; • Cutia de viteze este setată în treapta a 3-a sau în cea mai mică treaptă, pentru varianta hidrostatică; • Încărcătura este ridicată şi plasată pe raftul de paleţi B; • Maşina se îndepărtează puţin în marşarier de raft, după care revine şi încărcătura este coborâtă; • Încărcătura este transportată către raftul cu paleţi A; • Încărcătura este ridicată şi plasată pe raftul de paleţi A; • Viteza adaptată astfel încât 1 ciclu = 1 minut; • Toate fluidele sunt la temperatură „normală“.

Încărcarea materialelor vrac într-o remorcă:

• Este montată o cupă compatibilă cu modelul maşinii; • Maşina este mutată lângă grămada de material şi cupa este încărcată;

www.agrimedia.ro

• Cu cupa încărcată, maşina se îndreaptă către remorcă; • Descarcă cupa în remorcă; • Repoziţionează cupa în poziţia cea mai joasă; • Test complet folosind abilităţile maşinii; • Toate fluidele sunt la temperatura „normală“.

Test efectuat pe teren drept: • Maşina la ralanti; • Toate fluidele sunt la temperatura „normală“.

CO2: calculat utilizând consumul (l/h) al maşinii, luând în considerare următorul raport: 20% în transport, 80% în timpul manipulării. Acest raport s-a stabilit ca fiind reprezentativ pentru sectorul agricol. Însă pentru clienţii care folosesc, de asemenea, maşina la ralati şi la activităţi de încarcare, am dezvoltat un calculator adaptat modelelor de utilizare ale maşinii. Pentru a calcula emisiile de CO2 s-au luat în considerare următoarele ponderi: 20% transport, 35% manipulare, 35% încărcare, 10% ralanti, iar pentru comparaţia consumului între două

maşini şi calculul economiei realizate s-a considerat că 1 litru = 1,45 euro. Pentru clienţii care doresc să modifice ponderile, calculatorul permite ca modul de utilizare a maşinii să fie setat şi măsurat în conformitate cu propriul mod de utilizare. Calculatorul poate, de asemenea, să modifice costul unui litru de combustibil, care diferă de la o ţară la alta.

De ce Reduce?

Pentru a creşte gradul de conştientizare a clienţilor asupra economiei de combustibil furnizând date fiabile. Nu există nici o procedură standard disponibilă pentru măsurarea consumului de carburant. Manitou dă startul în reducerea şi prioritizarea eficientă a consumului de combustibil. Eficienţa energetică este parte a performanţelor produsului, un punct de vânzare unic! 90% din emisiile de carbon provin din timpul utilizării maşinilor, putem contribui la îmbunătăţirea acestuia.

Mai 2015 61

Titan Machinery, unic importator şi distribuitor al gamei de utilaje agricole Case IH pe piaţa din România, precum şi reprezentant local al mărcilor Great Plains, Gregoire Besson, Vogel Noot, Maschio Gaspardo, Annaburger, Sulky, Tecnoma, Stoll şi SIP a participat la târgul Agraria 2015.

Agraria 2015, un real succes pentru Titan Machinery

Desfăşurată într-o nouă locaţie, situată la aproximativ 20 km de Municipiul Cluj-Napoca - platforma industrială Jucu -, cea de-a 21-a ediţie a celui mai important târg agricol din Ardeal - Agraria s-a dovedit a fi un real succes, atât din perspectiva numărul crescut de vizitatori, cât şi a cererii crescute pentru utilaje. În cadrul celor 600 mp ai standului nostru, clienţii, potenţialii clienţi, dar şi fanii Case IH au putut interacţiona cu proactiva echipă Titan Machinery prezentă în stand, furnizând vizitatorilor toate informaţiile pe care aceştia le-au solicitat, atât despre produsele expuse, cât şi despre întreaga gamă de utilaje şi implementuri pe care Titan Machinery o comercializează. Pe lângă interacţiunea de la stand, cei prezenţi la Agraria 2015 au putut testa, în cadrul zonei de demo intitulată „Tractor şi tractorist“, modelul Case IH Farmall 105A. „Agraria 2015 a fost pentru Titan Machinery un târg reuşit. În primul rând ne-a ajutat foarte mult locaţia, deoarece ne-am putut desfăşura aşa cum ar fi trebuit să ne fi desfăşurat de ani. În locaţia de la Jucu am putut pune în evidenţă atuurile tractoarelor noastre şi ale implementurilor pe care le comercializăm. În acest an am avut mulţi vizitatori noi, de 62 Mai 2015

la care am aflat că se pregătesc proiecte noi, lucru care ne bucură. De asemenea, am fost vizitaţi şi de clienţii noştri de casă. Una peste alta, ne declarăm mulţumiţi de ediţia din acest an a târgului şi aşteptăm ca anul viitor să fie şi mai fructuos ca acesta“, a declarat Sergiu Cristea, manager vânzări pe zona de Vest în România.

O gamă variată de modele expuse

Cei prezenţi la Agraria 2015 au putut vedea în cadrul standului Titan Machinery o gamă variată de maşini agricole şi implementuri. Pe lângă tractoarele din seria Farmall (65A, 105A, 105U), Maxxum 130, Puma 160, Magnum 290, au fost expuse implementurile şi accesoriile Stoll ProfiLine FZ 10, Sulky DX20, Gregoire Besson R41, Great Plains TL şi Cultipress (ambele de 3 metri) şi Krpan 6.5EH cu două lanţuri. De departe, datorită promoţiei în care a fost inclusă, vedeta standului Titan Machinery din acest an a fost combina Case IH Axial Flow 5130, cu header Case IH 2030 de 6 m.

Din târg… direct la client

Profesionalismul şi promptitudinea echipei noastre de vânzări a făcut posibilă vânzarea combinei Case IH 5130 cu

header-ul Case IH 2030 de şase metri către firma Agro Comb BC din Cluj. Clientul a primit cadou, conform promoţiei „Ofertă ŞOC direct din STOC“, un tractor Farmall 65A. De la târg, combina, header-ul şi tractorul cadou au fost livrate clientului.

Un stand cu viaţă

Aşa cum i-a obişnuit pe cei prezenţi în cadrul târgurilor agricole la care participă, nici de această dată Titan Machinery nu a uitat de divertismentul la stand. Astfel, clienţii, dar şi simplii vizitatori au avut ocazia să se înscrie la o tombolă cu premii instant. Astfel, pe lângă celebra şi râvnita pălărie de cowboy, devenită un simbol clasic Case IH în cadrul târgurilor agricole din România, cei înscrişi în tombolă au putut câştigat şi alte obiecte promoţionale. Spre deliciul celor mai mici vizitatori ai Agraria 2015, Titan Machinery a avut şi de această dată la stand celebra maşină de popcorn, distribuind gratuit vizitatorilor câte o pungă de floricele. Pentru clienţi şi potenţiali clienţi, Titan Machinery a organizat un spaţiu dedicat în cadrul standului, unde aceştia au putut fi consiliaţi de către personalul nostru calificat în ceea ce priveşte viitoarele achiziţii de utilaje.

www.agrimedia.ro

Mai 2015 63

Înfloritul, polenizarea şi fecundarea se succed, de obicei, fără întrerupere şi durează foarte puţin (circa 24 de ore). După cum prezintă M. Oslobeanu şi colaboratorii, înfloritul constă în deschiderea florilor şi se realizează în două moduri.

Înfloritul, polenizarea şi fecundarea la viţa-de-vie De cele mai multe ori, petalele se desprind de receptacul şi, unite între ele, cad sau rămân şi acoperă staminele şi chiar stigmatul. În al doilea mod, la unele soiuri sau la unele viţe, floarea se deschide în formă de stea. Concomitent cu deschiderea florii, la soiurile cu stamine mai lungi decât gineceul, staminele se deschid oblic, în sus. Staminele mai scurte se răsucesc spre exterior şi se apleacă. Înfloritul prin aruncarea corolei este asociat, de cele mai multe ori, cu autofecundarea şi legarea normală a boabelor. Excepţie fac florile cu stamine scurte, cele cu polen steril, florile lipsite de stamine, cele cu ovar slab dezvoltat şi chiar lipsite de gineceu. Al doilea mod de deschidere a florilor este asociat, de obicei, cu sterilitatea polenului. Deschiderea florilor este determinată de presiunea exercitată de gineceul, androceul şi glandele melifere în creştere. Aşa se explică de ce la florile cu androceu puţin dezvoltat şi creşterea gineceului mai mult în lungime deschiderea are loc în formă de stea. Viţele înfloresc eşalonat în funcţie de specie şi soi, condiţii ecologice, locul inflorescenţei pe viţă şi al florilor pe 64 Mai 2015

inflorescenţă. În condiţiile climatului temperat, viţele încep să înflorească în decada a două a lunii mai. În prima zi înfloritul începe între orele 8 şi 9, iar în zilele următoare, mai devreme cu 1-2 ore (Martin T.) şi chiar mai mult. Mersul diurn al deschiderii florilor este caracterizat printr-o curbă cu mai multe vârfuri. Primul vârf se înregistrează de obicei înainte de amiază, iar celelalte vârfuri după aceea. După deschiderea florii, dacă nu s-a produs fecundarea, receptivitatea gineceului durează 7-14 zile, în funcţie de

condiţiile de mediu şi soi (Gh. Anghel şi colaboratorii). În această perioadă, receptivitatea faţă de polen scade de la o zi la alta. Receptivitatea stigmatelor este maximă în a doua zi de la înflorit şi se reduce treptat, până în a noua zi. Începând cu a cincea zi, receptivitatea devine nulă la unele soiuri, iar în a zecea zi nici o floare n-a mai putut fi fecundată (Dvornic V.). Ca şi stigmatul, polenul îşi pierde cu timpul capacitatea de germinare. După Dvornic V., la şapte zile de la înflorit - în funcţie de soi - polenul germinează în proporţie de 11-67 %, iar după 14 zile, în proporţie de numai 5-33%. Capacitatea de a germina persistă la soiurile fără defecţiuni florale şi este redusă, chiar de la început, la soiuri cu astfel de defecţiuni. La temperatură scăzută, de 1-4 grade Celsius şi umiditate atmosferică de 20-30%, facultatea germinativă a polenului poate fi păstrată timp îndelungat.

Polenizarea - poate avea loc înainte de deschiderea florii - cleistogamie (ca la soiurile Frâncuşă, Tămâioasă românească), în timpul deschiderii (ca la majoritatea soiurilor) sau imediat după căderea corolei. În cleistogamie, polenizarea se face numai

www.agrimedia.ro

Fecundarea - stigmatul secretă un lichid zaharos care - în caz de fecundare - persistă 1-7 ore (Kozma P.), timp în care germinează mai multe granule de polen. Se realizează însă cel mult patru fecundări egale cu numărul de ovule din fiecare floare (situaţiile cu mai multe ovule şi fecundări sunt foarte rare). De cele mai multe ori au loc numai două fecundări. Sunt şi multiple cazuri cu o singură fecundare şi cu toate ovulele nefecundate. De obicei, rezultă următoarele patru cazuri distincte: de fecundare completă, de fecundare numai a oosferei, de fecundare numai a celulei secundare şi de lipsă totală a fecundării. Fecundarea nu are loc dacă pe stigmat nu apare secreţia zaharoasă sau dacă aceasta este prea concentrată sau prea diluată. În cazul secreţiei prea concentrate, polenul nu germinează, pentru că forţa osmotică a mediului este mai mare decât a granulei de polen. Dacă secreţia este prea diluată, polenul se umflă prea mult şi plesneşte, fără a germina. Factorii înfloritului, polenizării şi fecundării

Caracteristicile ereditare ale soiului orientează fructificarea către o realizare completă, dacă floarea este morfologic normală şi nu intervin abateri în diferenţierea extramugurală. Abaterile morfologice constau în deschiderea florii în formă de stea, când prezintă şase petale, în stamine de lungimea gineceului sau mai mici, corolă care

www.agrimedia.ro

rămâne pe antere după înflorit, polen în formă de cupă şi gineceu subdezvoltat. În cazul ultimei abateri, floarea este funcţional masculă, iar fructificarea se opreşte la polenizare. În cazul celorlalte abateri, floarea este funcţional femelă, iar procesul de fructificare poate avea loc, dar cu o mai mică şansă de realizare. La abaterile morfologice se adăugă şi cele fiziologice, legate de secretarea lichidului de pe stigmat şi de felul cum se desfăşoară germinarea polenului. Ele pot face ca o floare, toate florile dintr-o inflorescenţă, toate florile de pe o plantă sau chiar de pe toate plantele unui soi să apară cu însuşiri unisexuate, deşi prezintă toate caracteristicile morfologice ale hermafroditismului. În cadrul caracteristicilor ereditare intră şi însuşirile polenului de la alte soiuri de a stimula fructificarea soiului. Folosindu-se fecundarea liberă şi cea dirijată cu polen de la alte soiuri, în comparaţie cu autofecundarea controlată, s-a obţinut o producţie mai mare decât dublă la soiul autofertil Riesling de Rin (Darova A.T.).

Caracteristicile ereditare ale portaltoiului

Influenţa portaltoiului este mai uşor vizibilă la soiurile funcţional femele, viguroase. La acestea, portaltoii viguroşi, care consumă mai mult azot din sol, determină o fecundare mai redusă (Gh. Condei şi colaboratorii). Temperatura - în prezenţa celorlalţi factori de mediu, temperatura are un rol hotărâtor. Pentru începerea înfloritului este suficientă temperatura cuprinsă între 15 şi 17 grade Celsius, respectiv, în funcţie de soi, suma de 300-380 de grade Celsius, temperatura utilă măsurată la dezmugurit la deschiderea primelor flori.

Se desfăşoară însă în optim la temperaturi cuprinse între 25 şi 30 de grade Celsius. Umiditatea relativă a aerului de 40% este socotită ca prag inferior pentru fecundare. Nivelul maxim al umidităţii relative pentru desfăşurarea înfloritului, polenizării şi fecundării variază între 75 şi 80%. Umiditatea atmosferică optimă variază între 55 şi 65%, în condiţiile unei umidităţi pedologice cuprinse între 60 şi 70% din intervalul umidităţii active. Asimilatele şi unele substanţe nutritive sunt indispensabile asigurării înfloritului, polenizării şi fecundării normale. Dintre substanţele nutritive, borul a fost găsit în secreţia de pe stigmat, iar in vitro a dat cel mai ridicat procent de polen germinat. Calciul şi manganul contribuie la dezvoltarea tubului polinic, iar zincul, cuprul, cobaltul şi azotul reduc procentul de polen germinat şi dezvoltarea tubului polinic (V. Dvornic şi colaboratorii). Creşterea lăstarilor - creează prejudicii înfloritului şi fecundării dacă atinge valori prea mari, motiv pentru care se recomandă oprirea creşterii lăstarilor floriferi la soiurile cu grad ridicat de scuturare a florilor, prin suprimarea maristemului apical. Tratamentele pentru stimularea fructificării - descoperirea influenţei borului şi a calciului asupra creşterii tubului polinic, a auxinei şi giberelinei asupra creşterii fructului a sugerat ideea stropirii inflorescenţelor cu astfel de substanţe pentru a stimula fructificarea viţelor. În faza premergătoare înfloritului, stropirile cu soluţii de bor s-au dovedit a fi utile. Stropirile cu soluţii de giberelină sunt folositoare prin stropiri înainte de înflorit sau înainte şi după înflorit, în funcţie de soi (Magdalena Georgescu). Sunt însă şi cazuri când giberelina exogenă reduce numărul de boabe în strugure, prin inhibarea germinării polenului, probabil ca urmare a concentraţiei şi a folosirii unei gibereline necorespunzătoare soiului. Tratamente pentru combaterea bolilor şi a dăunătorilor - aplicate în timpul înfloritului, sunt păgubitoare dacă soluţiile nu sunt bine preparate. Astfel, zeama bordeleză incomplet neutralizată, cu un pH sub 6,8 şi cu o concentraţie mare necrozează florile. De asemenea, sulful în cantitate mare şi foarte fin pulverizat, la temperaturi ridicate (35-42 de grade Celsius), determină arsuri, ca urmare a pătrunderii sub formă de vapori în celule, unde reduce pH-ul şi formează compuşi ca hidrogenul sulfurat, anhidrida sulfuroasă etc. Mai 2015 65

Victor VĂTĂMANU

cu polen propriu, în timpul deschiderii florii, polenizarea se face de obicei cu polen propriu, iar după deschidere se face, deopotrivă, cu polen propriu şi polen de la alte flori. Polenizarea cu polen propriu este favorizată de deschiderea corolei prin desprindere, iar cea cu polen străin, prin deschiderea în formă de stea, îndeosebi la florile cu stamine scurte. Polenizarea cu polen propriu este favorizată, de asemenea, de persistenţa corolei pe antere după desprinderea petalelor de receptacul. Polenul ajunge pe stigmat prin cădere, prin curenţii de aer (până la 6-8 m pe timp umed, ploios) şi într-o mică măsură prin insecte. Transportul polenului este indispensabil pentru fructificarea soiurilor funcţional femele. Pe stigmaţi se găsesc de obicei mai mulţi grăunciori de polen, proveniţi de la acelaşi soi sau de la soiuri deferite, fertil, cu posibilităţi diferite de germinare, şi chiar infertil.

Hotărârea nr. 240 din 7 aprilie 2015 privind suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2015, la titlul 10 „Cheltuieli de personal“ şi titlul 51 „Transferuri între unităţi ale administraţiei publice“, pentru plata titlurilor executorii corespunzătoare primelor două tranşe aferente anului 2016 - M.O. nr. 0248 din 2015 Ordinul nr. 36 din 6 aprilie 2015 pentru modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 128/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte condiţiile de sănătate a animalelor, care reglementează comerţul şi importul de animale, material seminal, ovule şi embrioni care nu se supun cerinţelor de sănătate a animalelor stabilite de legislaţia în domeniu, la care se referă anexa nr. 1 la Norma sanitară veterinară referitoare la controalele veterinare şi zootehnice aplicabile comerţului României cu statele membre cu unele animale vii şi produse de origine animală, aprobată prin Ordinul ministrului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor nr. 580/2002 - M.O. nr. 0256 din 2015 Rectificarea nr. 620 din 21 aprilie 2015 referitoare la Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 620 - M.O. nr. 0265 din 2015 Ordinul nr. 699 din 22 aprilie 2015 pentru completarea anexei nr. 2 la Ordinul ministrului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor nr. 171/2002 privind aprobarea denumirilor comerciale ale speciilor de peşti şi alte vieţuitoare acvatice 66 Mai 2015

care pot fi valorificate pe teritoriul României - M.O. nr. 0281 din 2015 Ordinul nr. 650 din 15 aprilie 2015 privind nominalizarea punctelor de debarcare şi a centrelor de primă vânzare în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepţia ariilor naturale protejate - M.O. nr. 0279 din 2015 Ordinul nr. 708 din 23 aprilie 2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, „Agricultură şi Dezvoltare Rurală ADER 2020“ - M.O. nr. 0292 din 2015 Decizia nr. 124 din 29 aprilie 2015 privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare, de către doamna Mihaela Maria Ciuciureanu a funcţiei publice din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - M.O. nr. 0295 din 2015 Ordinul nr. 737 din 30 aprilie 2015 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind

societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 - M.O. nr. 0300 din 2015 Hotărârea nr. 287 din 29 aprilie 2015 pentru completarea art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 578/2014 privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar din partea Uniunii Europene pentru producătorii din sectorul vitivinicol în perioada 2014-2018 - M.O. nr. 0303 din 2015 Hotărârea nr. 291 din 29 aprilie 2015 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 864/2014 privind aprobarea schemei de minimis „Ajutor specific compensatoriu acordat exploataţiilor vegetale înregistrate în sistemul de agricultură ecologică“ - M.O. nr. 0308 din 2015 Hotărârea nr. 292 din 29 aprilie 2015 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - M.O. nr. 0308 din 2015 Ordinul nr. 711 din 23 aprilie 2015 pentru modificarea Ordinului ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 392/2009 privind aprobarea listei cu cheltuieli eligibile pentru proiectele finanţate în cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit 2007-2013 - M.O. nr. 0312 din 2015

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2013