Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Analiza discrepanțelor regionale privind capacitatea de accesare a fondurilor PNDR Posibile dovezi pentru compromiterea principiului coheziunii teritoriale
Barna TANCZOS Secretar de stat
Oportunitatea regionalizării programului de dezvoltare rurală
Motive pentru intervenție: • Lipsa percepţiei teritoriale în ceea ce privește modul de gestionare a fondurilor nerambursabile • inegalități majore între județele și între regiunile de dezvoltare privind capacitatea de accesare a fondurilor FEADR • dispersii regionale din punctul de vedere al totalul contractat și al valorilor proiectelor • diferenţe teritoriale în ceea ce privește frecvența anumitor tipuri de proiecte • atenuarea divergențelor economice pe termen lung
Analiza capacității de accesare în cadrul măsurilor PNDR Măsura 123 - Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere • cele mai mari valori au fost contractate în regiunea Sud Muntenia, un cuantum de două ori mai mare decât media națională, urmat de regiunea Sud Est (50% mai mare față de media țării) • la polul celălalt se află regiunea București-Ilfov și Centru, cu valori accesate în jur de 50% mai mici față de media pe țară • în regiunea București-Ilfov sunt depuse cele mai mari proiecte, media acestora fiind de aproape 4 milioane de euro • regiunea cu cele mai mici proiecte selectate pe măsura 123 este regiunea Centru unde o investiție tipică se ridică la valoare de 1,5 milioane de euro
Măsura 123 – analiza disparităților teritoriale
Cuantumul proiectelor selectate pe regiuni de dezvoltare (mii euro)
Valoarea proiectelor selectate ((Mii EURO)
300.000
250.000
200.000
150.000
100.000
50.000
0 Nord-Est
Sud-Est
Sud Muntenia
Sud Vest Oltenia
Vest
Nord-Vest
Centru
Buc-Ilf
Media națională
MII EURO 88.202.271 172.540.77 240.753.75 76.359.377 139.415.48 110.173.58 65.356.747 38.032.297 116.354.28
Măsurii 123 – analiza disparităților teritoriale Pondera proiectelor contractate pe regiunile de dezvoltare
7%
4%
9%
Nord-Est Sud-Est
12%
19%
Sud Muntenia Sud Vest Oltenia Vest
15%
Nord-Vest Centru 8%
26%
Buc-Ilf
Măsurii 123 – analiza disparităților teritoriale Valoarea medie a proiectelor selectate pe regiunile de dezvoltare 4.000.000
3.500.000
3.000.000
EURO
2.500.000
2.000.000
1.500.000
1.000.000
500.000
0
EURO
Nord-Est
Sud-Est
Sud Muntenia
Sud Vest Oltenia
Vest
Nord-Vest
Centru
Buc-Ilf
Media națională
1.837.547
1.938.660
2.006.281
1.908.984
2.323.591
1.932.870
1.556.113
3.803.230
1.997.498
Măsurii 123 – analiza disparităților teritoriale - Histograma proiectelor selectate -
Această tendință este cvazi-consistentă pe plan regional
80 60
•
40
Proiectele mici, sub 1 milion de euro sunt, de asemenea relativ preponderente
0
20
•
Pe plan national
100
Graficul de alături ilustrează faptul că pe plan național cele mai frecvente proiecte au valori în jur de 4 milioane de euro Nr. de proiecte
•
0
2000
4000
Valoare proiectelor (mii euro)
6000
Măsurii 123 – analiza disparităților teritoriale - Histograma proiectelor selectate -
Regiunea Bucuresti-Ilfov
3 2
Nr. de proiecte
15 10
0
0
1
5
Nr. de proiecte
4
20
5
Regiunea Centru
0
2000000
4000000
Valoarea proiectelor (euro)
6000000
2000000 2500000 3000000 3500000 4000000 4500000 Valoarea proiectelor (euro)
-
contrast major între regiunile Centru și București-Ilfov în ceea ce privește valorile proiectelor
-
în regiunea Centru tendințele sunt de a contracta proiecte mici după valoare (sub 1 milion de euro)
-
în zona București-Ilfov cele mai multe proiecte au valori peste 4 milioane de euro
Măsurii 123 – analiza disparităților teritoriale - Identificarea cauzelor-
•
Ipoteza de bază: Discrepanțele teritoriale semnificative din punctul de vedere al capacității de accesare a fondurilor FEADR sunt generate de diferențele între nivelurile de dezvoltare economice pe plan regional și județean.
•
Elemente sub analiză (inicatori macroeconomici, demografici și geografici): PIB PIB pe cap de locuitor Rata șomajului Ponderea populației rurale Ponderea suprafeței agricole
Măsurii 123 – analiza disparităților teritoriale
•
•
Graficul ilustrează ponderea cumulativă din totalul contractat în primele 10 județe după valoarea PIB-ului pe cap de locuitor Primele 10 județe sortate după criteriul PIB pe cap de locuitor accesează o sumă neproporțională, peste 30% din totalul contractat la nivel național
Procentul cumulativ al totalului contractat
- Identificarea cauzelor-
Curba lui Lorenz pe primele 10 județe după PIB pe cap de locuitor 35,00% 30,00% 25,00% 20,00% 15,00% 10,00% 5,00% 0,00% 0
1
2
3
4
5
6
7
8
Primele 10 județe după PIB/Populatie
9
10
Măsurii 123 – analiza disparităților teritoriale - Identificarea cauzelor-
Centralizatorul valorilor cumulative ale proiectelor pe județe după anumite criterii de sortare (Criterii de sortare) Primele 10 județe după: ponderea suprafeței agricole PIB
Ponderea cumulativă contractată 40% 33.50%
PIB pe cap de locuitor
31%
pondera populației rurale
28%
rata șomajului
26%
Măsurii 123 – analiza disparităților teritoriale Relații de cauzlitate între indicatori macroeconomici (rap. 2008) și valorile accesate pe plan județean
PIB pe cap de locuitor coef = 963452.88, (robust) se = 332023.61, t = 2.9
• •
Impactul numarului de someri Valoare contractata pe judet
Valoarea contractata pe judet
Impactul PIB pe cap de locuitor
Numarul de someri coef = -1375.9657, (robust) se = 602.98691, t = -2.28
Valorile PIB pe cap de locuitor are un impact pozitiv si semnificativ din punct de vedere statistic asupra totalui accesat pe plan județean Județele cu număr relativ mare de șomeri accesează în mod proporțional mai puține fonduri
Măsurii 123 – analiza disparităților teritoriale Relații de cauzlitate între indicatori macroeconomici (rap. 2008) și valorile accesate pe plan județean
.6 .59
Ne arată măsura în care probabilitatea ca valoarea unui proiect fie sub media națională este infuențată de PIB-ul județean
.58
•
Prob. valoarea proiectului < media nationala dupa PIB
.57
Figura de alături oferă o ilistrare alternativă a fenomenului de cauzalitate între climatul economic și comportamentul de contractare pe plan județean
Prob. sub media nationala
•
4000
6000
8000
PIB judetean (milioane lei)
10000
Analiza capacității de accesare în cadrul măsurilor PNDR Măsura 121 - Modernizarea exploataților agricole • în cadrul măsurii 121 tendințe regionale similare pot fi observate în ceea ce privește capacitatea de accesare a fondurilor • Regiunea Sud-Muntenia a contractat cele mai mari valori cu 75% peste media țării urmată de regiunea Sud-Est cu un cuantum 50% mai mare față de media pe țară • în regiunea București-Ilfov s-a înregistrat cel mai mic număr de proiecte cu valori semnificativ reduse (datorită specificațiilor măsurii), motiv pentru care, din considerente statistice am exclus-o din analizele curente • din punctul de vedere al valorii medii al unui proiect, regiunea Centru ocupă primul loc (770.000 euro), însă deviațiile regionale de la media națională nu sunt semnificative
Măsura 121 – analiza disparităților teritoriale
Cuantumul proiectelor selectate pe regiuni de dezvoltare 250.000.000
200.000.000
EURO
150.000.000
100.000.000
50.000.000
0
Nord-Est
Sud-Est
Sud Sud Vest Muntenia Oltenia
Vest
Nord-Vest
Centru
Buc-Ilf
Media națională
EURO 108.426.2 188.612.0 217.697.8 77.207.78 132.024.6 159.906.8 107.806.8 2.111.791 124.224.2
Măsurii 121 – analiza disparităților teritoriale
•
•
Graficul ilustrează ponderea cumulativă din totalul contractat în primele 10 județe după valoarea ratei șomajului Primele 10 județe sortate după acest criteriu locuitor accesează o sumă sub-proporțională, sub 25% din totalul contractat la nivel național
Procentul cumulativ al totalului contractat
- Identificarea cauzelor-
Curba lui Lorenz pe primele 10 județe după rata șomajului 25,00% 20,00% 15,00% 10,00% 5,00% 0,00% 0
1
2
3
4
5
6
7
Primele 10 judete dupa rata somajului
8
9
10
Măsurii 121 – analiza disparităților teritoriale Relații de cauzlitate între indicatori economici (rap. 2008) și valorile accesate pe plan județean Impactul ratei somajului Valoarea totala pe judet
Valoarea totala pe judet
Impactul parcului de tractoare
Dimensiunea parcului de tractoare coef = 4292.924, se = 1022.5882, t = 4.2
Rata de somaj (%) coef = -5869437.3, se = 2594237.1, t = -2.26
•
Cuantumul contractat pe județe este influențat în mod pozitiv de dimensiunea parcului de utilaje agricole, de efectivele de animale deținute și de productivitatea exploatațiior agricole.
•
Rata șomajului pe de altă parte, excercită efect negativ asupra valorii totale contractate pe plan județean
Măsurii 121 – analiza disparităților teritoriale - diferențele regionale privind tipurile de proiecte accesate •
Această ilustrație ne oferă o imagine asupra distribuției tipurilor de proiecte pe regiuni
Structura proiectelor selectate pe regiuni după domeniul de intervenție Zootechnic Centru
•
În regiunea NordVest 87% din proiectele selectate vizează domeniul zootechniei, iar în regiunea Sud-Est 65 % din proiectele selectate au profi vegetal.
70,01%
Nord-Vest
Nord-Est
12,61%
68,75% 53,21%
Sud Muntenia Sud-Est
29,99%
87,39%
Vest Sud Vest Oltenia
Vegetal
31,25% 46,79%
56,99% 34,89% 45,07%
43,01% 65,11% 54,93%
Analiza capacității de accesare în cadrul măsurilor PNDR - Concluzii -
• • • • •
Există disparități semnificative pe plan regional și județean privind comportamentul de contractare Regiunile cu performanțe economice superioare au capacități de accesare proporțional mai mari Programul actual de dezvoltare rurală favozrizează regiunile mai dezvoltate economic și agravează disparitățile teritoriale Modul de gestionare a fondurilor FEADR ignoră nevoile, potențialul și constrângerile locale Regionalizare pogramului de dezvoltare rurală devine oportună pentru perioada post 2013
MulČ&#x203A;umesc pentru atenČ&#x203A;ie!