Crestinismul parintilor nostri by Petru Blaj

PETRU BLAJ •

CRE{TINISMUL P~RIN[ILOR NO{TRI

AUTORUL ANTOLOGIEI Editura NAPOCA STAR P]a. M. Viteazul 34-35/19 tel:0740/16 74 61 tel/fax:0264/43 25 47

e-mail: contact@napocastar.ro

Dr. PETRU BLAJ

http://www.napocastar.ro

Director de editur@: Dinu Virgil Ureche

Redactor-}ef: Ileana Vere}

CRE{TINISMUL P~RIN[ILOR NO{TRI Edi]ia a III-a

Consultant: Pr. Teodor Hu]anu

ÂŠ Autorul, 2006 Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale BLAJ, PETRU Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri / Petru Blaj, Napoca Star, Cluj-Napoca, 2006 440 p. ; 21 cm. ISBN 973-647-063-6

NAPOCA STAR Cluj, 2006

Motto: „fiind zidi]i pe temelia apostolilor }i proorocilor piatra din capul unghiului fiind Iisus Hristos” (Efeseni 2, 20)

În memoria bunului }i regretatului prieten drag, preotul ortodox ANDONE GRIGORA{

„Nu cunosc un alt izvor de putere moral@ în afar@ de cel pe care-l asigur@ religia. Nu exist@ sistem pedagogic, nici o form@ de guvern@mânt care s@ nu e}ueze. Izb@virea rezult@ din jertf@, iar jertfa este esen]a religiei cre}tine.” Franklin Roosvelt (Din tezaurul ortodoxiei - 1991 - de {tefan Slevoac@, p.293)

IISUS HRISTOS adev@rata jertf@ ce mântuie}te

umbr@ a jertfei ce mântuie}te (reconstituirea autorului)

TEMPLUL DIN IERUSALIM

„{i IISUS Se plimba prin Templu pe sub pridvorul lui Solomon”. Ioan 10,23

„Fiindc@ el (ologul vindecat) se ]inea de Petru }i de Ioan, tot norodul, mirat, a alergat la ei în pridvorul lui Solomon”. Faptele Apostolilor 3,11

„Prin mâinile apostolilor se f@ceau multe semne }i minuni în norod. To]i st@teau împreun@ în pridvorul lui Solomon”. Faptele Apostolilor 5,12

„Doctrina noastr@ purcede de la pridvorul lui Solomon, care însu}i a spus c@ trebuie s@ slujim lui Dumnezeu în simplitatea inimii. Feri]i-v@ voi care a]i n@scocit cre}tinismul platonic }i dialectic! Noi nu mai avem nevoie s@ ne încord@m cugetele noastre, de vreme ce avem pe Iisus Hristos, nu mai avem nevoie s@ c@ut@m ceva - de vreme ce avem Evanghelia”. Tertulian (De praescr. haer. 7)

CU O PREFA[~ DE:

Pr. NELU DUMITRESCU

Structura c@r]ii Capitolul I: CREDIN[A 1. ÎN CINE CRED ......................................... 16 2. PE CE BAZ~ CRED ................................. 20 3. TRADI[IA NEBIBLIC~ {I CREDIN[A ... 41 4. SUPERSTI[IILE {I CREDIN[A .............. 58 Capitolul II: ÎNCHINAREA 1. CUM M~ ÎNCHIN .................................... 66 2. UNDE M~ ÎNCHIN ................................ 211 3. CUI M~ ÎNCHIN .................................... 226 4. CÂND M~ ÎNCHIN ................................. 279 Capitolul III: VIE[UIREA 1. CE ÎMPLINESC ...................................... 340 2. CE M~NÂNC .......................................... 358 3. CE BEAU ................................................. 379 4. CE A{TEPT ............................................. 389 Bibliografie ......................................................... 421 Cuprins ............................................................... 438

- LICEN[IAT AL INSTITUTULUI TEOLOGIC ORTODOX În literatura cre}tin@ (ortodox@), aceast@ carte este un fel de „culegere de canoane”, tip Pidalion, sau mai bine zis o culegere de citate ortodoxe eclesiastice }i laice, vrednice de crezare prin coresponden]a lor cu adev@rul relevat de veacuri în Scripturi. Cartea de fa]@ prezint@, cu dovezi de necontestat, cre}tinismul apostolic în frumuse]ea lui primar@ ce se las@ descoperit sub inova]iile cultice de mai târziu, care au contribuit la denaturarea lui. Folosind peste o mie }apte sute de citate, nerepetabile, pentru frumuse]ea prezent@rii, cu un con]inut limpede, clar, u}or de în]eles chiar }i de cititorul mai pu]in ini]iat în teologie, respectând contextul de unde au fost luate, indicându-se minu]ios izvoarele pentru a putea fi verificate de cititor, cartea de fa]@ este o adev@rat@ „PAMPAEDIA” din visul lui J.A. Komensky. Întâlnim în lectura c@r]ii cele mai frumoase expresii }i fraze cre}tine, cu puterea }i for]a de a trezi în noi nesfâr}ita gam@ de sentimente ale spiritului uman. Orice afirma]ie din aceast@ carte poate fi verificat@ de Sfintele Scripturi în forma lor original@. Dac@ s-au folosit expresii }i propozi]ii în ebraic@, greac@ sau latin@, cele dintâi transliterate în alfabet latin }i traduse în limba român@, s-a avut în vedere }i cititorul ini]iat, studiat, dornic de argumente pe m@sura preg@tirii sale, lucru ce se sper@ a nu împiedica pe cei mai pu]in ini]ia]i s@ se mul]umeasc@ cu ceea ce este pe în]elesul lor }i s@ nu se supere pe textele „prea teologice” din punctul lor de vedere. De}i citatele au ordinea lor într-o în}iruire tematic@ bine stabilit@, iar parcurgerea lor este cursiv@, atr@g@toare, totu}i este nevoie s@ fie citite cu aten]ie, cu medita]ie profund@ dup@ fiecare concluzie cu care autorul antologiei ne invit@ la întreruperea lecturii pentru reflec]ie, având în vedere complexitatea problemelor teologice abordate. Cu aceast@ antologie ortodox@, neamul nostru românesc pune la dispozi]a omenirii întregi valorile spirituale apostolice tr@ite de str@mo}ii no}tri pân@ în secolul IX }i par]ial }i dup@ aceea, iar de mai bine de o sut@ dou@zeci de ani, redescoperite integral de zeci

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

de mii de români }i de milioane de cre}tini din toate semin]iile p@mântului. C@ str@mo}ii no}tri daco-romani au fost încre}tina]i chiar din vremea apostolilor o dovede}te apostolul Pavel în epistola c@tre Coloseni 3,11, vorbind despre sci]i. Locuitorii Sci]iei Mici, Dobrogea de mai târziu, se numeau sci]i chiar din secolul I d.Hr., lucru m@rturisit }i de poetul Ovidiu, exilat la Tomis- Constan]a de azi - care se plânge c@ a fost exilat „printre sci]i”, de}i majoritatea popula]iei era daco-roman@. Nu este locul }i momentul pentru a cita din scrierile respective, dar cre}tinismul, în forma lui apostolic@, s-a r@spândit foarte repede printre geto-daci, care erau vegetarieni de peste 300 de ani înainte de Hristos }i nu consumau vin de mai bine de 100 de ani înainte de misiunea apostolului Andrei printre ei. (Vezi Herodot, Strabon, Iosif Flavius, etc.). Scriitorii cre}tini din primele secole, ca: Iustin Martirul, Tertulian, Origen, Eusebiu de Cezarea, Epifanie }i al]ii, m@rturisesc despre r@spândirea cre}tinismului în Dacia, în special în Scythia Minor (Dobrogea), prin activitatea misionar@ a apostolului Andrei }i a ucenicilor s@i. Romanizarea dacilor în 160 de ani, ca }i mai târziu slavizarea bulgarilor în doar 150 de ani sunt fapte istorice similare }i de necontestat. Daco-romanii, p@strând fondul latin al graiului lor, au primit no]iunile cre}tinismului apostolic (nu catolic sau ortodox) din latina vulgar@. În limba român@, rug@ciunea „Tat@l nostru”, „Cele Zece Porunci dumnezeie}ti”, Crezul cre}tin” din secolul IV, deci no]iunile cre}tinismului apostolic, sunt p@strate pân@ azi în cuvinte de origine latin@, demonstrând cu prisosin]@ c@ românii nu au luat cre}tinismul nici de la latinii oficiali ai catolicismului, nici de la bulgarii încre}tina]i în rit ortodox abia în secolul IX, ci chiar de la misionarii din Imperiul roman din primele secole, cunosc@tori ai Bibliei în traducerile „vetus latina”. Aceasta o dovede}te chiar denumirea de „Dumnezeu” la români, care vine din „Domine Deus”, atât de des întâlnit în psalmii lui David, în traduceri latine ale Scripturii, forma popular@ fiind „Domne Deu”, adic@ Dumnezeu,

Prefa]@

sau cuvântul „Sâmb@ta” care deriv@ din Sambata, vulgarizare latin@ a biblicului Sabata. Nimic din cultul apostolic al primelor secole cre}tine nu lipse}te din fondul latin daco-raman al limbii române. Descoperirile arheologice de pe teritoriul Daciei, în afara Dobrogei încre}tinate for]at, arat@ o frecven]@ sporit@ a monogramei lui Hristos, format@ din literele grece}ti X (Chi) }i P (Ro), pe obiectele g@site, sau a cuvântului grecesc IHTUS, adic@ PE{TE, ca pe gema de la Potaissa, sau pl@cu]a votiv@ de la Biertan. Aceasta dovede}te continuitatea cre}tinismului neidolatru printre daco-romanii din Dacia. Încre}tina]i treptat prin evanghelizare de la om la om, prin alegerea liber@, nefor]at@, p@strând simplitatea apostolic@ în rit, str@mo}ii no}tri au tr@it al@turi de popula]iile migratoare secole de-a rândul. Dup@ unii istorici, un rit str@in de limba }i de tradi]ia apostolic@ a str@mo}ilor no}tri s-a impus în mod violent, sub presiunea bulgaro-slav@ din@untrul }i dinafara Daciei, abia dup@ secolul IX, când s-a încheiat procesul de formare al dogmelor }i ritului ortodox, primele opt secole de cre}tinism fiind considerate perioada patristic@ pentru ortodoxism. Marii istorici, ca N. Dobrescu, A. D. Xenopol, D. Onciul }i Eugen Lovinescu, recunosc acest lucru în mod direct, al]i istorici, ca P.P. Panaitescu }i D.C.Giurescu, în mod indirect. Dup@ secolul XI asist@m la o concuren]@ între catolicism }i ortodoxism, în vederea atragerii poporului român la unul din riturile str@ine lui. Catolicii polonezi, unguri, austrieci }i institu]ia papal@ încearc@ introducerea limbii latine oficiale }i a ritului sofisticat catolic prin înfiin]area de episcopii }i m@n@stiri de rit latin, prin influen]area domnitorilor ]@rilor române}ti. Bulgarii vor impune prin for]@ ortodoxismul lor, sârbii, grecii }i ru}ii se vor gr@bi s@-l înr@d@cineze, înfiin]ând m@n@stiri }i episcopii ortodoxe. Astfel, asist@m la o adev@rat@ n@v@lire în ]@rile române a c@lug@rilor greci, sârbi, bulgari, unguri, georgieni, albanezi, profitori de ospitalitatea românilor, ocupând locuri de conducere în formele noi de cre}tinism pe care românii nu le avuseser@. Astfel, domnitori români c@s@tori]i cu femei catolice, ca Alexandru cel Bun sau Nicolae Alexandru al [@rii Române}ti, sau ei în}i}i fiind catolici, ex. La]cu al Moldovei, Petru Cercel, Ieremia

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Movil@, Petru {chiopul, Grigore Ghica }i al]ii, înfiin]eaz@ episcopii catolice, unele chiar înaintea celor ortodoxe. Domnitori c@s@tori]i cu femei ortodoxe de neam grec, sârb, rutean ca de exemplu: {tefan cel Mare, Petru Rare}, Neagoe Basarab etc., sau ei în}i}i fiind de neam grec, cum a fost Mihai Viteazul, sau albanez, Vasile Lupu înconjurat de boieri }i arhierei greci, vor înfiin]a episcopii ortodoxe folosind ierarhi greci: Iacint Kritopol, Ioasaf mitropolit în Ardeal, Daniil episcopul Severinului, Sava Brancovici mitropolit, Nicodim întemeietorul de m@n@stiri sârbe}ti în toate cele trei ]@ri române}ti, sau georgieni ca Antim Ivireanu, ajuns mitropolit al [@rii Române}ti. Toate acestea au dus la în@bu}irea treptat@ a simplit@]ii apostolice sub presiunea elementului slav autohton }i din afar@. Nimic românesc nu este în ritul slavo-ortodox impus neamului. Toate cuvintele ce definesc ritul ortodox la noi nu sunt de origine daco-roman@, ci bulg@reasc@, slav@. Astfel, urm@toarele cuvinte de origine bulgar@ }i ruseasc@, precum: fe}tanie, stare], vecernie, c@delni]@, utrenie, miruire, blagove}tenie, praznic, târnosire, cazanie, precist@, minei, schivnic, m@n@stire, maslu, blagoslovire, m@t@nii, bogdaproste etc. demonstreaz@ cu prisosin]@ apartenen]a lor de ritul ortodox }i nu de cel apostolic primit de str@mo}ii no}tri. C@ ritul ortodox nu are nimic comun cu mun]ii Valahiei o dovede}te scrisoarea Patriarhului Dositei al II-lea Nottara al Ierusalimului c@tre domnitorul Constantin Brâncoveanu (1641-1714) care luase ap@rarea unui presupus calvin. Patriarhul Dositei îi scrie domnitorului român: „Legile cre}tine}ti nu s-au întocmit pe mun]ii Valahiei, nici de domnii [@rii Române}ti, ci în Constantinopol, de c@tre împ@ra]i }i sinoade”. Într-adev@r, legile cre}tine ortodoxe sunt cele ce s-au format la Constantinopol de împ@ra]i }i sinoade, nu legile cre}tine apostolice care s-au format la Ierusalim de apostoli }i nu de împ@ra]i. Deci, cre}tinismul de rit ortodox nu avea leg@turi str@mo}e}ti cu locuitorii mun]ilor Valahiei, }i acest lucru trebuia s@ fie în]eles de domnitorul român, care îndr@znise s@ se cread@ urma} al apostolilor }i s@ se amestece în problemele cre}tine. Era de fapt o umilire, sau mai bine zis o nedreptate f@cut@ unui popor care mai bine de }ase secole p@strase nemodificat cre}tinismul p@rin]ilor lor primit din gura apostolilor.

Prefa]@

Nu avem a ne umili nici în fa]a Romei, nici a Constantinopolului, nici a Americii, c@ci dovezi istorice, cât }i limba ce o vorbim demonstreaz@ c@, dup@ greci }i romani, suntem al treilea popor în lume încre}tinat f@r@ sabie înc@ din primele secole cre}tine. Citi]i aceast@ carte }i ve]i vedea bog@]ia cre}tinismului apostolic, temeinicia adev@rului s@u scripturistic, consensul celor mai luminate min]i de-a lungul secolelor, frumuse]ea }i atractivitatea simplit@]ii sale, for]a sa moral@, principiile sale de via]@ universal valabile }i ve]i descoperi „credin]a dat@ sfin]ilor odat@ pentru totdeauna”. Iar dac@ exist@ ast@zi mai multe forme de cre}tinism în lume, aceasta se datoreaz@ faptului c@, în afara apostolilor }i proorocilor descri}i de Biblie ca p@rin]i ai cre}tinismului au ap@rut }i al]i „p@rin]i biserice}ti” secole de-a rândul }i, dac@ au fost considera]i „p@rin]i”, bineîn]eles c@ ei „au n@scut” biserici dup@ ideile lor. Cât despre autorul acestei antologii, acesta ne invit@ chiar din motto-ul c@r]ii spre adev@ra]ii p@rin]i ai cre}tinismului: „fiind zidi]i pe temelia apostolilor }i proorocilor, piatra din capul unghiului fiind Iisus Hristos” (Efeseni 2,20). Ace}ti p@rin]i spirituali au fost dasc@lii p@rin]ilor no}tri dup@ trup, daco-romanii mun]ilor Valahiei de mai târziu, daco-ramanii cet@]ilor de la Dun@re cu episcopii lor ce s-au împotrivit inova]iilor cultice din secolul IV, trecând de partea celor ce, conform apostolului Pavel, nu trec „peste ce st@ scris”. Nu pot s@ nu v@ recomand aceast@ carte, pe care o consider o oper@ româneasc@ de excep]ie în cadrul spiritualit@]ii cre}tine, o sintez@ a scrierilor acceptate de ortodoxism atât neo, cât }i paleocre}tine, neocre}tinismul nefiind altceva decât o întoarcere la paleocre}tinism dup@ îndemnul milenar al Scripturii Sfinte: „A}a zice Domnul: ‘Opri]i-v@ de la c@ile voastre! Privi]i }i întreba]i de c@ile celor de demult, de calea cea bun@ }i merge]i pe dânsa }i ve]i afla odihn@ sufletelor voastre.’” (Ier. 6,16). „C@ci chiar de a]i avea zece mii de înv@]@tori în Hristos, totu}i nu ave]i mai mul]i p@rin]i.” (1Cor. 4,15 p.p.). Am citit cu mult interes paginile acestei lucr@ri, care se înscrie ca unicat în domeniu. De mult@ vreme se sim]ea nevoia unei

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

clarific@ri, a unei puneri la punct pe baz@ de documente a problemei atât de controversat@ a cre}tinismului autentic. Autorul acestei lucr@ri, printr-o munc@ de cercetare pe termen lung, a reu}it s@ ne desf@}oare o panoram@ de declara]ii autentice ale p@rin]ilor spirituali. Este necesar s@ ne întoarcem la izvoare, ca puncte de referin]@, pentru a ne convinge c@ ne g@sim în adev@r. În acela}i timp ne trebuie cinste sufleteasc@, precum }i curaj moral s@ recunoa}tem eroarea }i s@ o p@r@sim. Dar trebuie f@cut }i pasul urm@tor: s@ îmbr@]i}@m adev@rul }i s@-l urm@m pentru ca s@ devenim cu adev@rat liberi în Hristos. Toat@ lauda s@ fie adus@ bunului Dumnezeu.

Pr. Nelu Dumitrescu, licen]iat al Institutului Teologic Ortodox din România

Capitolul I

CREDIN[A „{i credin]a este siguran]@ cu privire la cele n@d@jduite, convingere cu privire la lucrurile care nu se v@d.” Apostolul Pavel (Evrei 11,1 - Biblia G.B.V.)

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

În cine cred

M~RTURISIRE DE CREDIN[~

ÎN CINE CRED: „Crede]i în Dumnezeu, crede]i }i în Mine” Iisus (Ioan 14,1 u.p. - Biblia sinodal@ - 1991)

„Iat@ în întregime SIMBOLUL CREDIN[EI: 1. _______ CRED întru unul Dumnezeu Tat@l, atot]iitorul, f@c@torul cerului }i al p@mântului, v@zutelor }i nev@zutelor. 2. _______ {i întru unul Domn Iisus Christos, Fiul lui Dumnezeu unul n@scut care din Tat@l s-a n@scut mai înainte de to]i vecii, lumin@ din lumin@, Dumnezeu adev@rat din Dumnezeu adev@rat, n@scut nu f@cut, cel de o fiin]@ cu Tat@l prin care toate s-au f@cut. 3. _______ Carele pentru noi oamenii }i pentru a noastr@ mântuire s-a pogorât din ceruri }i s-a întrupat de la Duhul Sfânt }i din Maria Fecioara }i s-a f@cut om. 4. _______ {i s-a r@stignit pentru noi în zilele lui Pon]iu Pilat }i a p@timit }i s-a îngropat. 5. _______ {i a înviat a treia zi dup@ Scripturi 6. _______ {i s-a suit la cer }i }ade de-a dreapta Tat@lui 7. _______ {i iar@}i va s@ vie cu m@rire s@ judece viii }i mor]ii a c@rui împ@r@]ie nu va avea sfâr}it. 8. _______ {i întru Duhul Sfânt, Domnul de via]@ f@c@torul, care din Tat@l purcede, cel ce împreun@ cu Tat@l }i cu Fiul este închinat }i m@rit, carele a gr@it prin prooroci. 9. _______ {i întru una sfânt@, soborniceasc@ }i apostoleasc@ biseric@. 10. _______ M@rturisesc un botez întru iertarea p@catelor. 11. _______ A}tept învierea mor]ilor. 12. _______ {i via]a veacului ce va s@ vie. Amin!”1

1. „Dogmele religiunii cre}tine ortodoxe” de Econ. St. C@linescu - profesor. Aprobat de Sf. Sinod în }edin]a din 17 octombrie 1905, cu ordinul Nr.155, octombrie 19/905, Bucure}ti, 1906, pag. 10.

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

În cine cred

„Cred în Dumnezeu..., cred într-un Domn Iisus Hristos..., cred în Duhul Sfânt... a}tept via]a ve}nic@...”. Iat@ constitu]ia cre}tin@t@]ii! Ierusalimul cel ceresc din vedenia sfântului Ioan evanghelistul se r@zima pe 12 temelii de pietre pre]ioase: iaspis, safir, smaragd, topaz (Apocalips 21,1). Via]a religioas@ a cre}tinilor se sprijin@ pe cele 12 articole de credin]@, mai rezistente ca orice diamant”.2 „Biserica universal@ ]ine acela}i simbol, în care }i noi suntem boteza]i. Trebuie a cunoa}te pe Dumnezeu Tat@l, pe Fiul s@u Iisus Hristos }i pe Spiritul Sfânt...”

„M@rturisirile de credin]@ (ortodox@ n.n.) din secolul al XVII-lea... nu fac parte din Tradi]ia dumnezeiasc@ }i apostolic@ (a}a ca m@rturisirea de credin]@ men]ionat@ mai sus, bazat@ pe Sfânta Scriptur@ n.n.)”.6

(Ciprian)3

„...Conduc@torii cre}tinismului în scrierile lor... î}i m@rturiseau credin]a lor prin simboluri formulate de ei pe baza Sfintei Scripturi”.4 CONCLUZIE: „C@ci }i aceasta se cuvine s@ o }tim: ‚Înv@]@turile credin]ei n-au fost alc@tuite a}a cum li s-a p@rut oamenilor, ci cele mai însemnate au fost adunate din toat@ Scriptura }i împlinesc o singur@ înv@]@tur@ a credin]ei. Dup@ cum s@mân]a de mu}tar dintr-un mic gr@unte î}i întinde împrejur multe ramuri, tot astfel }i Simbolul credin]ei, în pu]ine cuvinte a cuprins ca într-un sân, toat@ cuno}tin]a evlaviei din Vechiul }i Noul Testament’”.

(Ciril al Ierusalimului, Cateheza IV)5

2. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr. {tefan Slevoac@, Editura episcopiei Buz@ului - 1985, pag. 29. 3. „Tezaur liturgic” - de Badea Cire}eanu, cu aprobarea Sf. Sinod, volumul II, Bucure}ti 1911, pag. 506. 4. Ibidem, pag. 559. 5. „Cuvânt@ri liturgice” de Vasile, Episcopul Oradiei. Edi]ia a II-a, Oradea - 1976, pag. 194.

6. „Istoria bisericeasc@ universal@” - Manual pentru Seminariile teologice, de Pr. Prof. Dr. Ioan R@mureanu, Ed. IBM al Bisericii Ortodoxe Române, Bucure}ti - 1992, pag. 463.

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Pe ce baz@ cred

BIBLIA SAU SFÂNTA SCRIPTUR~

PE CE BAZ~ CRED: „Cerceta]i Scripturile... c@ci în ele ave]i via]a ve}nic@”. Iisus (Ioan 5,39 p.p. - Biblia sinodal@ - 1991)

1. Biblia cu adev@rat sfânt@ are 66 de c@r]i, nu mai multe: „Sfânta Scriptur@ este colec]ia c@r]ilor scrise sub insuflarea Sfântului Duh, într-un r@stimp de aproape 1500 de ani, adic@ de la Moise }i pân@ la autorul Apocalipsei (de la 1400 î.Hr. }i pân@ la anul 100 d.Hr.)... Aceast@ colec]ie cuprinde un num@r de 66 de c@r]i canonice, care, dup@ timpul când au fost scrise, înainte sau dup@ Hristos, se împart în 39 de c@r]i ale Vechiului Testament }i 27 de c@r]i ale Noului Testament.”1 „Cuvântul ‚canon’ deriv@ din grecescul ‚kanon’ sau ebraicul ‚cane’ }i înseamn@ în sens propriu m@sur@toare... Denumirea de canon a fost folosit@ pentru desemnarea colec]iei c@r]ilor în care se cuprinde regula de credin]@.”2 „Sfânta Scriptur@ cuprinde cuvântul lui Dumnezeu, fiecare scriere sfânt@ este o mic@ Scriptur@. Toate laolalt@ se numesc Sfânta Scriptur@... Ele poart@ fiecare în parte }i numirea de carte (biblion), iar împreun@ BIBLIA.”3 VECHIUL TESTAMENT „Vechiul Testament cuprinde c@r]ile sacre scrise înainte de venirea Mântuitorului. Canonul iudaic fixat probabil în timpul lui Ezra, dup@ întoarcerea iudeilor din exil, cuprinde 39 de c@r]i. 1. „Studiul Vechiului Testament” - manual pentru seminariile teologice, Bucure}ti 1978, pag. 14. 2. Ibidem, pag. 21. 3. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” - de Preot Dr. Ioan Mircea, Bucure}ti 1984, pag. 433.

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Biserica ortodox@ }i protestan]ii men]in acela}i num@r de c@r]i canonice ale Vechiului Testament.”4 „C@r]ile Vechiului Testament sunt în num@r de 39.”5 „...adev@rata bibliotec@ sfânt@ a Vechiului Testament alc@tuit din 39 de c@r]i canonice...”6 „...cele 39 de c@r]i canonice ale Testamentului Vechi...”7 „Biserica ortodox@ venereaz@ ca Cuvânt al lui Dumnezeu, Vechiul Testament, tot a}a ca }i pe cel Nou. C@r]ile Vechiului Testament pe care ea le consider@ drept canonice sunt urm@toarele care formeaz@ }i canonul Evreilor: Facerea, Ie}irea, Leviticul, Numeri, Deuteronomul, Iosua, Judec@tori }i Rut, Cele patru c@r]i ale împ@ra]ilor, dou@ c@r]i Paralipomena (cronici), Cartea întâia }i a doua a lui Ezra, Estera, Iov, Psalmi, Proverbe, Eclesiastul, Cântarea cânt@rilor, Isaia, Ieremia (dou@ c@r]i), Ezechiel, Daniel }i cei doisprezece Profe]i (mici).”8 „C@r]ile Vechiului Testament sunt urm@toarele: 5 c@r]i ale lui Moise: Facerea (Genesa), Ie}irea (Exodul), Leviticul, Numeri, Deuteronomul, Iosua (sau Isus Navi), Judec@torii, Rut, 1 Regi (1 Samuel), 2 Regi (2 Samuel), 3 Regi (1 Regi), 4 Regi (2 Regi), 1 Cronici }i 2 Cronici (1 }i 2 Paralipomena), Ezra, Neemia, Estera, Iov, 4. „Istoria religiilor” - de Diac. Prof. Dr. Emilian Vasilescu, Bucure}ti 1982, pag. 359. 5. „Carte de înv@]@tur@ cre}tin@ ortodox@” - Bucure}ti 1978, pag. 35. 6. „Omiletica” - manual pentru seminariile teologice, de Pr. Nicolae Petrescu, Bucure}ti 1977, pag. 177. 7. „Tezaurul liturgic al sfintei biserici cre}tine ortodoxe de r@s@rit” Tomul II de Badea Cire}eanu, Bucure}ti 1911, pag. 570 8. „Expunerea doctrinei Bisericii cre}tine ortodoxe” de W.Guettee, Bucure}ti - 1901, pag. 132-133.

Pe ce baz@ cred

Psalmii, Pildele lui Solomon, Eclesiastul, Cântarea cânt@rilor, Isaia, Ieremia, Plângerile lui Ieremia, Ezechiel, Daniel, Osea, Ioel, Amos, Avdie (Obadia), Iona, Miheia (Mica), Naum, Avacum (Habacuc), Sofonie ([efania), Agheu (Hagai), Zaharia }i Maleahi.”9 „Dup@ tradi]ia p@strat@ în scrierile sfin]ilor p@rin]i afl@m c@ cele 39 de c@r]i (amintite mai sus n.n.) ale canonului Vechiului Testament sunt recunoscute ca Scriptur@ inspirat@.”10 NOUL TESTAMENT: „Noul Testament cuprinde un num@r de 27 de c@r]i”.11 „S@ nu ne lenevim a le spune: – patru Evanghelii: a lui Matei, Marcu, Luca }i Ioan, apoi dup@ acestea Faptele Apostolilor }i }apte epistole ale Apostolilor ce se numesc catolice}ti, a}a: – una a lui Iacov, dou@ ale lui Petru, trei ale lui Ioan }i una a lui Iuda, – ale apostolului Pavel sunt 14 epistole, care astfel sunt numite: una c@tre Romani, dou@ c@tre Corinteni, dup@ aceasta c@tre Galateni, c@tre Efeseni, c@tre Filipeni, c@tre Coloseni, c@tre Tesaloniceni dou@, c@tre Evrei }i apoi c@tre Timotei dou@, iar c@tre Tit una, }i cea dup@ urm@ c@tre Filimon }i apoi Apocalipsul lui Ioan.” (Atanasie - p@rintele ortodoxiei)12

9. „Studiul Vechiului Testament” - manual pentru seminariile teologice, Bucure}ti 1978, pag. 14. 10. Ibidem, pag. 24. 11. „Carte de înv@]@tur@ cre}tin@ ortodox@” - Bucure}ti 1978, pag. 35. 12. „Pidalion” de Arhimandrit Zosima Târâl@ }i Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933, pag. 149.

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Pe ce baz@ cred

De re]inut: „Atât Vechiul, cât }i Noul Testament (cu cele 66 de c@r]i amintite n.n.) formeaz@ împreun@ un tot unitar, indisolubil, organic, care cuprinde iconomia mântuirii.”13 „Încât pe drept cuvânt s-a spus c@ «Vechiul Testament în cel Nou se descoper@, iar Noul Testament în cel Vechi se ascunde.»” (Augustin)14

„Deci acest prea nemincinos canon (cele 66 de c@r]i citate mai sus n.n.) s@ fie al Scripturilor celor insuflate de Dumnezeu.”

(Amfilohie al Iconiei)15

„C@r]ile canonice sunt insuflate de Dumnezeu, adic@ cuprind într-însele adev@ratul cuvânt al lui Dumnezeu.” (Nicodim - patriarh BOR)16

«Cerceta]i Scripturile, c@ acestea sunt care m@rturisesc pentru Mine.»”

(Atanasie - p@rintele ortodoxiei)17

„Aceste Sfinte C@r]i sunt tezaurul cel mai pre]ios de lumin@ }i mântuire pe care Dumnezeu l-a dat celor ce vor crede în El. Biserica cre}tin@ le p@streaz@ ca pe o comoar@ de mare pre] }i le folose}te ca pe un izvor de ap@ vie, din care soarbe înv@]@tura cea dumnezeiasc@.”18

2. Traducerea BIBLIEI în limbile popoarelor: a) Biblia în original a fost scris@: Vechiul Testament: în ebraic@ }i foarte pu]in în aramaic@. „Limba ebraic@ în care s-au scris c@r]ile Vechiului Testament este limba vorbit@ de urma}ii lui Avraam.”19

„Acestea (cele 66 de c@r]i ale Bibliei n.n.) sunt izvoarele mântuirii, ca cel ce înseteaz@ s@ se sature de cuvintele cele dintr-însele. În acestea singure se bineveste}te dreapta credin]@. Nimeni s@ nu mai adauge la acestea, nici din ele s@ scoat@ ceva. Pentru aceasta Domnul mustra pe Saduchei (}i am putea ad@uga: pe foarte mul]i ast@zi n.n.) zicând: «V@ r@t@ci]i ne}tiind Scripturile, nici puterile lor», iar pe Iudei îi sf@tuia:

„În limba aramaic@ sau haldaic@ sunt scrise urm@toarele texte din Vechiul Testament: Daniel 2,4 - 7,28; Ezra 4,8 - 6,18; 7,12-26; Ieremia 10,11 }i un cuvânt în Genesa 31,47.”20

13. „Studiul Vechiului Testament” - manual pentru seminariile teologice, Bucure}ti 1978, pag. 349. 14. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Ioan Mircea, Bucure}ti 1984, pag. 338. 15. „Pidalion” de Zosima Târâl@ }i Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933, pag. 148. 16. „Biblia sau Sfânta Scriptur@” - cu binecuvântarea Sf. Sinod, Bucure}ti 1944, pag. 16.

17. „Pidalion” cu orânduire nou@ }i tâlcuiri de Arhimandritul Zosima Târâl@ }i Iconom Stravofor Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933, pag. 149. 18. „Studiul Vechiului Testament” - manual pentru seminariile teologice, Bucure}ti 1978, pag. 13. 19. Ibidem, pag. 27. 20. Ibidem, pag. 28. 21. „Ermeneutica biblic@” de Arhimandrit I Scriban, Bucure}ti 1922, pag. 88.

Noul Testament: în greaca post-clasic@. „Limba greac@ din c@r]ile Noului Testament se leag@ direct de greaca numit@ post-clasic@.”21

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

b) Traduceri în alte limbi: „Spiritul pururea liberal al Bisericii R@s@ritene a îng@duit totdeauna, f@r@ }ov@ial@, traducerea }i folosirea Scripturii în limbile vorbite de popoarele ortodoxe.”22 * traducerile dup@ originalul ebraic primeaz@: „Studen]ii teologi se deprind de la început s@ vad@ în Vechiul Testament ebraic depozitul cel adev@rat al revela]iunii vechi-testamentare.”23 * când traduc@torii folosesc Septuaginta, textul trebuie confruntat cu originalul (ebraic): „Niciodat@ n-a fost oprit@ îndreptarea critic@ a Septuagintei de c@tre b@rba]ii biserice}ti pe baza originalului, dup@ care, de altfel, s-a f@cut }i traducerea Vulgata, care este folosit@ de Apuseni.”24 c) Traduceri române}ti de-a lungul anilor: „Aceast@ carte dumnezeiasc@ a ap@rut tip@rit@ în întregime, întâia oar@ în via]a poporului român, de-abia acum vreo dou@ sute }i }aizeci de ani.” (Gala Galaction, febr. 1935).25 „Iat@ o list@ a Bibliilor traduse }i tip@rite în române}te, în întregime sau în parte a fiec@ruia din cele dou@ Testamente. Lista a fost alc@tuit@ de pr. N. {erb@nescu, profesor la Institutul teologic din Bucure}ti: 1.

Palia, Or@}tie 1582 (numai Pentateuhul) (de fapt, 37 din 39 de c@r]i ale Vechiului Testament traduse de protestan]i români n.n.).

22. „Simbolica” de Hr. Andru]os, Craiova 1955, pag. 121. 23. „Biblia adic@ dumnezeiasca Scriptur@ a Vechiului }i Noului Testament” tradus@ de preo]ii profesori Vasile Radu }i Gala Galaction, Bucure}ti 1938, pag. 7. 24. „Simbolica” de Hr. Andru]os, Craiova 1955, pag. 120. 25. „Ziua Domnului” de Gala Galaction, Bucure}ti 1958, pag. 338.

Pe ce baz@ cred

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30.

Noul Testament, B@lgrad 1648 (Simion {tefan). Biblia, Bucure}ti 1688 ({erban Cantacuzino) (de fapt Radu }i {erban Greceanu împreun@ cu Nicolae Milescu n.n.). Noul Testament, Bucure}ti 1703 (Antim Ivireanul). Biblia, Blaj 1795 (Samuel Klein }i Ion Bob) (traduc@torii fiind greco-catolici români n.n.). Noul Testament, St. Petersburg 1817 (text dup@ Biblia de la Blaj n.n.). Vechiul Testament, St. Petersburg 1819. Noul Testament, Neam] 1818 (în traducerea monahilor Silvestru }i Ilarie }i tip@rit de mitrop. Veniamin Costachi n.n.). Noul Testament, Bucure}ti 1839 (cele patru Evanghelii). Noul Testament, Buz@u 1834 (cele patru Evanghelii). Noul Testament, Smirna 1838. Noul Testament, Smirna ed. a II-a 1846. Biblia, Buz@u 1854-1856 (de fapt cea de la Blaj cola]ionat@ cu alte versiuni n.n.). Biblia, Sibiu 1856-1858 ({aguna) (de fapt textul de la Petersburg îmbog@]it cu aproape 100 de ilustra]ii n.n.). Noul Testament, ed. IV Bucure}ti 1857. Biblia, Ia}i 1865 (Britanic@). Noul Testament, Bucure}ti 1867 (Britanic@). Biblia, Ia}i 1871 (Britanic@). Biblia, Pesta 1873 (Britanic@). Biblia, Ia}i 1874 (Britanic@). Biblia, Bucure}ti 1893 (Britanic@). Noul Testament, Bucure}ti 1897 (Ni]ulescu). Noul Testament, Bucure}ti 1905. Noul Testament, Bucure}ti 1906 (Britanic@, Ni]ulescu). Biblia, Viena 1905 (Britanic@). Biblia, 1906 (Britanic@, Ni]ulescu). Biblia, 1909 (Britanic@). Biblia, Bucure}ti 1912 (Britanic@). Noul Testament, Bucure}ti 1912 (Britanic@). Biblia, Bucure}ti 1913 (Britanic@).

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41.

Biblia, Bucure}ti 1914 (Sf. Sinod). Biblia, Londra 1920 (Britanic@). Noul Testament, Bucure}ti 1920 (Cornilescu, Britanic@). Noul Testament, Bucure}ti ed. a II-a 1922 (Britanic@, Cornilescu). Noul Testament, Bucure}ti 1922 (Sf. Sinod). Noul Testament, Bucure}ti 1924 (Britanic@). Noul Testament, Neam] 1924 (Nicodim). Noul Testament, Bucure}ti 1925 (Britanic@). Noul Testament, Ed. II Neam] 1926 (Nicodim). Biblia, Bucure}ti 1926 (Britanic@). Noul Testament, Bucure}ti 1927 (Gr. Pi}culescu) (cunoscut sub pseudonimul Gala Galaction n.n.). Noul Testament, Bucure}ti 1928 (Britanic@). Noul Testament, ed. a II-a Bucure}ti 1930 (Gr. Pi}culescu, cunoscut sub pseudonimul Gala Galaction). Biblia, Bucure}ti 1930 (Britanic@). Noul Testament, ed. a II-a Neam] 1931 (Nicodim). Biblia, Bucure}ti 1936 (Institutul Biblic) (traducere de V. Radu, Gala Galaction }i Nicodim - n.n.). Noul Testament, Bucure}ti 1938 (Britanic@). Biblia, Bucure}ti 1938 (Carol II). Noul Testament, ed. a I-a Bucure}ti 1941 (Nicodim). Noul Testament, Cluj 1942 (Nic. Colan). 51. Biblia, ed. a II-a Bucure}ti 1944 (Institutul Biblic). Noul Testament, Bucure}ti (Mih@lcescu, T. Popescu). Noul Testament, ed. a II-a Cluj 1945. Noul Testament, Bucure}ti 1951. Biblia, London 1965. Biblia, Bucure}ti 1968 (texte selectate din mai mul]i traduc@tori anteriori n.n.). Biblia, Bucure}ti 1975. Noul Testament cu Psalmi, Bucure}ti 1972. Noul Testament cu Psalmi, Bucure}ti 1979.26

42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59.

26. „Dasc@li de cuget }i sim]ire româneasc@” de Dr. Antonie Pl@m@deal@, episcopul Buz@ului. Ed. Institutului Biblic, Bucure}ti 1981, pag. 441-442.

Pe ce baz@ cred

„De aceast@ Sfânt@ Carte se leag@ taine, meniri }i binecuvânt@ri negr@ite. Ori de câte ori unde Sfânta Scriptur@ apare - ca o floare în vârful unei ramuri - din seva, din dorin]a, din cucernicia unei noi genera]ii, }i într-o nou@ traducere, un capitol de via]@ începe.” (Gala Galaction)27

„Iar faptul c@ în limba literar@ româneasc@ de azi nu exist@ o versiune acceptabil@ a Sfintelor Scripturi, ne recomand@ iar@}i }i iar@}i generozit@]ii Institutului Biblic Britanic.” (Gala Galaction)28

3. BIBLIA - scris@ de oameni, dar sub îndemnul Duhului Sfânt „Sfânta Scriptur@ sau Biblia este colec]ia de c@r]i... scrise sub inspira]ia Duhului Sfânt }i deci care cuprind cuvântul lui Dumnezeu scris, descoperit oamenilor odat@ pentru totdeauna }i necesar mântuirii lor.”29 „Sfintele Scripturi nu sunt operele oamenilor (ca o crea]ie a lor fireasc@ n.n.), ci sunt scrise din îndemnul Duhului Sfânt, cu voin]a Tat@lui, prin Iisus Hristos.” (Origen)30

„Privite în ansamblul lor, cele dou@ Testamente, inspirate de Unul }i Acela}i Duh al lui Dumnezeu, dovedesc cu prisosin]@ c@ ele con]in cuvântul ve}nic al lui Dumnezeu, adev@rul etern, neschimbat }i unic al drept@]ii Lui.”31 27. „Ziua Domnului” - pagini cre}tine de Gala Galaction, Bucure}ti 1958, pag. 337. 28. Ibidem, pag. 332. 29. „Îndrum@tor bisericesc misionar }i patriotic - 5” - Gala]i 1989, pag. 17. 30. „Studiul Vechiului Testament” - Bucure}ti 1978, pag. 20. 31. Ibidem, pag. 352.

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Pe ce baz@ cred

„Prin acest canon (68 - sinod VI - 691 d.Hr.) se porunce}te s@ se p@streze }i s@ se respecte c@r]ile Vechiului }i Noului Testament ca cele ce con]in înv@]@tura cea mai sublim@ pentru fericirea }i mântuirea noastr@.”32

roage ca s@ în]eleag@, fiindc@ prin rug@ciune omul se înal]@ peste condi]iile vie]ii de fa]@ }i caut@ cu fiin]a sa sufleteasc@ a locui în vecin@tatea lui Dumnezeu.”

„Foarte bine }tim c@ Scripturile sunt des@vâr}ite, fiind spuse de Cuvântul lui Dumnezeu }i de Duhul Lui.”

CU UMILIN[~ {I MODESTIE „La început, când eram copil - zice Augustin - voiam s@ ajung culmea în mânuirea Scripturilor mai înainte de a c@uta pietatea, iar cu apuc@turile stricate, însumi îmi închideam u}a Domnului meu. C@ci mândru fiind, îndr@zneam s@ caut ceea ce nu se poate g@si decât când e}ti umilit... Eu, nenorocitul, m@ socoteam în stare s@ zbor }i am p@r@sit cuibul, dar în loc s@ zbor, am c@zut.”

(Irineu)33

„În concluzie, Sfânta Scriptur@ este produsul cooper@rii dumnezeie}ti }i omene}ti” (a nu se uita partea omenescului în judecarea Scripturii Sfinte n.n.).34

4. Cum trebuie citit@ Biblia? CU RESPECT SFÂNT „Sfânta Scriptur@ nu e o carte la fel cu celelalte. Ea are un caracter deosebit }i o însemn@tate f@r@ pereche pentru sufletul omenesc, pentru c@ îl introduce în taina infinitului }i a ve}niciei }i îl înva]@ s@-}i satisfac@ cele mai înalte }i mai nobile aspira]iuni ale sale... Întreprinderea citirii ei (a Sfintei Scripturi n.n.) trebuie s@ fie ca intrarea într-un templu m@re] }i sfânt care ne umple de cutremur }i respect.”35 CU RUG~CIUNE „Augustin spune c@ cei ce citesc Sfânta Scriptur@ trebuie s@ se 32. „Pidalion” de Zosima Târâl@ }i Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933, pag. 284. 33. „Studiul Vechiului Testament” - manual pentru seminariile teologice, Bucure}ti 1978, pag. 20. 34. Ibidem, pag. 20. 35. „Ermeneutic@ biblic@” - manual pentru înv@]@tura clasei a VII-a a seminariilor teologice din România Veche de Arhimandritul I. Scriban, Ed. II-a, Bucure}ti, 1922, pag. 18.

(De doctrina christiana, lib. II, c.37).36

(Sermo LI, 5)37

CU MINTEA CLAR~, LIMPEDE „Fericitul Ieronim zicea... c@tre Vigilan]iu: „Nu poate acela}i om s@ cerceteze Scripturile }i banii, nici s@ guste vinul }i s@ în]eleag@ pe profe]i sau apostoli”. (Epist. 61,3)38

Aceasta corespunde }i cu ceea ce spunea Sf. Apostol Pavel: „Omul p@mântesc nu prime}te cele ce sunt ale Duhului lui Dumnezeu”. (1 Cor. 2,14)39

5. Efectul Sfintei Scripturi în via]a celui ce o cite}te „Toat@ Scriptura este insuflat@ de Dumnezeu }i folositoare }i 36. Ibidem, pag. 19. 37. „Ermeneutica biblic@” - manual pentru înv@]@tura clasei a VII-a a seminariilor teologice din România Veche de Arhimandritul I. Scriban. Edi]ia a II-a Bucure}ti 1922, pag. 20. 38. Ibidem, pag. 20. 39. Ibidem, pag. 20.

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Pe ce baz@ cred

nimeni nu poate împiedica pe cel ce vrea s@ se mântuiasc@”.

(Petru Damaschin)40

„Ea (Sfânta Scriptur@) are o mare însemn@tate }i valoare pentru mântuirea noastr@. În parabola sem@n@torului ni se arat@ roadele pe care le poate aduce Cuvântul lui Dumnezeu în via]a noastr@ (Mat. 13,1-23), iar în parabola bogatului nemilostiv }i s@racul Laz@r citim: ‚Au pe Moise }i pe prooroci, s@ asculte de ei’ (Luca 16,29). Mântuitorul Însu}i a spus mul]imilor care Îl urmau: „Ferici]i cei ce ascult@ Cuvântul lui Dumnezeu }i îl p@zesc pe el”. (Luca 11,28)41

„Sfânta Scriptur@ este, de asemenea, pentru sufletul credincio}ilor un adev@rat balsam pe care Dumnezeu li-l acord@. De aceea Sfântul Apostol Pavel ne cere s-o citim cu st@ruin]@ (2 Tim. 3,15), iar sfin]ii P@rin]i o socotesc ‚hran@ a sufletelor’, ‚leac împotriva r@nilor suflete}ti’ }i ‚scar@ pe care ne urc@m la Dumnezeu’”.42 „Nici gloria, nici puterea, nici prezen]a prietenilor, nici vreun alt lucru omenesc - spune Sf. Ioan Gur@ de Aur - nu poate s@ mângâie un suflet cuprins de triste]e, a}a cum o poate face citirea Sfintei Scripturi, c@ci aceast@ citire este o convorbire cu Dumnezeu.”43

6. Cunoa}terea Bibliei este necesar@ }i obligatorie pentru cre}tini

folositoare. Ea este de o trebuin]@ atât de mare, încât f@r@ ea este cu neputin]@ s@ fie cineva drept credincios în vreun fel.” (M@rturisirea lui Dositei)44

„Din aceast@ cauz@, citirea ei este, în adev@r, necesar@ }i obligatorie...” (Hr. Andru]os)45

„De aceea nu-i deloc un lucru de mirare c@ b@trânica cutare înva]@ carte la 60 de ani, ca s@ poat@ citi Biblia.”46 „Sfântul Ambroziu este acela care într-un înalt avânt de elocven]@ m@rturise}te cre}tinilor s@i: cupa în]elepciunii este în mâinile voastre. Aceast@ cup@ însemneaz@ Vechiul }i Noul Testament. Bea din ea, c@ci bei pe Hristos... Bea Cuvântul din cele dou@ Testamente...”47 „În Anglia, Sfânta Evanghelie }i toat@ Biblia însemneaz@ bun sufletesc na]ional. Primii mini}tri, membrii parlamentului, ca }i fiii cei mai umili ai neamului englez sunt metodici, sunt zilnici cititori ai Sfintelor Scripturi.” (Gala Galaction)48

„{tim c@ toat@ Scriptura este inspirat@ de Dumnezeu }i

„Sufletul care se adap@ cu Dumnezeiasca Scriptur@ este ca }i pomul cel s@dit lâng@ izvorul apelor, se îngra}@ }i d@ roade coapte, adic@ credin]a adev@rat@ }i se împodobe}te cu frunze mereu verzi, adic@ cu fapte bine pl@cute, c@ci Sfânta Scriptur@ ne îndreapt@ atât spre

40. „Filocalia sau culegere din scrierile Sfin]ilor P@rin]i care arat@ cum se poate omul cur@]i, lumina }i des@vâr}i - Vol. V; Traducere, introducere }i note de Pr. Prof. Dumitru St@niloae, Bucure}ti 1976, pag. 47. 41. „Carte de înv@]@tur@ cre}tin@ ortodox@”, Bucure}ti 1978, Ed. Institutului Biblic }i de Misiune al Bisericii ortodoxe române, pag. 36. 42. „Istoria religiilor” de D. Prof. Dr. Emilian Vasilescu, Bucure}ti 1982, pag. 389. 43. „Istoria religiilor” de D. Prof. Dr. Emilian Vasilescu, Bucure}ti 1982, pag. 389.

44. „Simbolica” de Hr. Andru]os, traducere din limba greac@ de Iustin Moisescu profesor universitar - Editura centrului mitropolitan al Olteniei - Craiova 1955, pag. 121. 45. Ibidem, pag. 121. 46. „Împ@r@]ia lui Dumnezeu dup@ Noul Testament” - Pr. Prof. Dr. Gh. I. Ghia, Craiova 1925, pag. 4. 47. „Ziua Domnului” - pagini cre}tine de Gala Galaction. Editura Institutului biblic }i de misiune ortodox@. Bucure}ti 1958, pag. 324. 48. Ibidem, pag. 323.

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Pe ce baz@ cred

fapte bune, cât }i spre gânduri netulburate... Nimeni s@ nu se leneveasc@ deci la citirea ei. De va citi o dat@ sau de dou@ ori }i nu va în]elege s@ nu se leneveasc@, ci s@ st@ruiasc@.”

„‘Cerceta]i Scripturile’ a devenit o dorin]@, un îndemn }i o obliga]ie pentru to]i.” (Iustinian - patriarh B.O.R.)54

(Ioan Damaschin)49

„Nu mai este necesar (pentru a ne convinge n.n.) s@ facem trimiteri la scrierile episcopilor ortodoc}i Theodochis, Evghenie Bulgaris, Platon }i al]ii care recomand@ tuturor citirea Scripturii, pe baza lui Hrisostom (Omilia a II-a la Matei }i altele)”.50 „Aceast@ stare sufleteasc@ este o dorin]@ arz@toare a cre}tinului de a-}i da seama de credin]a sa, de a colabora la luminarea sa l@untric@ }i de a putea s@ citeasc@ }i el acas@ Cuvântul lui Dumnezeu.”51 „Nou@ ne mai trebuie poate înc@ o sut@ de ani pân@ s@ ajungem acolo unde popoarele culturale apusene se g@seau acum un veac }i dou@ veacuri. Dac@ îngerii Domnului ar voi s@ fac@ printre noi un control de s@rb@tori }i s@ cerceteze - pentru informarea noastr@ - câ]i români }tiutori de carte vor citi câteva pagini din Sfânta Evanghelie: rezultatul ar înveseli adâncurile Iadului }i pe to]i cei ce s@l@}luiesc în ele!” (Gala Galaction)52

„ Într-o astfel de împrejurare, întoarcerea la Evanghelie este foarte fireasc@ }i necesar@, dar nu în în]elesul de a o citi o dat@ pe s@pt@mân@ la slujba bisericeasc@, ci a o face pâinea cea de toate zilele, a noastr@ }i a enoria}ilor no}tri.”53 49. „Studiul Vechiului Testament” - manual pentru seminariile teologice, Bucure}ti 1978, pag. 14-15. 50. „Simbolica” de Hr. Andru]os, Craiova 1955, pag. 121. 51. „Împ@r@]ia lui Dumnezeu dup@ Noul Testament” - Pr. Prof. Dr. Gh. I. Ghia, Craiova 1925, pag. 5. 52. „Ziua Domnului” - pagini cre}tine de Gala Galaction, Bucure}ti 1958, pag. 321. 53. „Împ@r@]ia lui Dumnezeu dup@ Noul Testament” - Pr. Prof. Dr. Gh.I.Ghia, pag. 6.

7. Sfânta Scriptur@ este singura tradi]ie sfânt@ }i sigur@ fiind tradi]ia profe]ilor }i apostolilor: VECHIUL TESTAMENT de la forma lui oral@ la cea scris@: „...Spiritul sfânt... prin profe]i a propov@duit poruncile lui Dumnezeu.”

(Irineu)55

„Profe]ii se grupeaz@ în trei perioade. I. De la crea]iune pân@ la Moise: 1. Adam (Gen. 2,16.17); 2. Enoh (Gen. 5,23.24); 3. Lameh (Gen. 5,28.29); 4. Noe (Gen. 6,9.13; 8,20.21); 5. Avraam (Gen. 15,12.13); 6. Isaac (Gen. 26,3); 7. Iacov (Gen. 27,27-29); 8. Iosif (Gen. 41,15-36); 9. Moise (Num. 12,6-8; Deut. 34,10- 12)”.56 „Trebuie avut în vedere c@ din timpul mor]ii patriarhului Iacov, ca cel din urm@ mare reprezentant al epocii patriarhale, pentru veacuri întregi au contenit orice contact direct cu Dumnezeu... În astfel de împrejur@ri pentru fiii lui Israel r@mase singurul izvor al cunoa}terii lui 54. „Biblia sau Sfânta Scriptur@” - cu aprobarea Sfântului Sinod, Bucure}ti - 1968, pag. 5. 55. „Tezaurul liturgic” - de Badea Cire}eanu, doctor în teologie, vol. 2, cu aprobarea Sf. Sinod al BOR la 23 octombrie 1909, Bucure}ti, 1911, pag. 560. 56. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia, Ed. Episcopiei ortodoxe române, Oradea 1955, pag. 25.

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Dumnezeu tradi]ia p@rin]ilor, de care f@r@ îndoial@ se }i ]ineau... Dup@ aceea (pe timpul lui Moise n.n.) în legiuirea din Sinai, multe din legiuiri ne arat@ limpede c@ la popor existau multe din acele obiceiuri }i a}ez@minte religioso-morale (transmise }i p@strate corect de la profe]i n.n.) care în aceast@ legiuire numai s-au înt@rit }i s-au l@murit.” (Legea scris@ fiind o pecetluire a ceea ce era cu adev@rat tradi]ie sfânt@ n.n.)”57 II. „De la Moise pân@ la robia babilonian@ sunt 56 de profe]i }i 4 profetese. Cei patru mari: Isaia, Ieremia, Iezechia, Daniil, }i 12 mici: Iona, Oseia, Amos, Ioiel, Mica, Naum, Sofonia, Habacuc, Obadia, Agheu, Zaharia, Maleahi, plus cei care apar în Scriptur@.”58 „...tradi]ia general@...}i-a g@sit expresia în Sf. Scriptur@...”59 „Transmiterea oral@ a tradi]iei este înlocuit@ cu studierea }i explicarea textelor scrise.”60 III. „De la luarea în robie pân@ la Hristos; în aceast@ perioad@ n-a ap@rut decât un singur profet mare: Ioan Botez@torul... Deoarece profe]ii sunt însufle]i]i, lumina]i }i trimi}i de Dumnezeu, sunt numi]i }i robii lui Dumnezeu... Ei î}i îndeplineau misiunea prin Sf. Duh, cum accentueaz@ Noul Testament (2 Petru 1,21).”61

57. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de A.P.Lopuhin, traducere de patriarhul Nicodim, vol. II Bucure}ti 1944, pag. 13. 58. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia, episcopul ortodox al Oradiei. Oradea 1955, pag. 25. 59. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof. A.P.Lopuhin, traducere de patriarhul Nicodim, Vol. I, Bucure}ti 1944, pag. 166. 60. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” de Mircea Eliade, vol. II, Bucure}ti 1991, pag. 235. 61. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia, episcopul ortodox al Oradiei, Oradea 1955, pag. 25.

Pe ce baz@ cred

NOUL TESTAMENT de la forma lui oral@ la cea scris@: „Sfin]ii Apostoli, dup@ în@l]area Domnului la cer au continuat s@ r@spândeasc@ înv@]@tura cre}tin@, la început prin viu grai ca }i Mântuitorul...”62 „Între acestea, curând a trebuit s@ se nasc@ }i interesul pentru aceea ca s@ se dea în scris ceea ce pân@ acum se transmitea numai verbal. Curând se ivi nevoia ca ceea ce se comunica numai dup@ tradi]ie s@ se fac@ mai temeinic cu ajutorul scrisului, cu atât mai vârtos c@ scrisul d@dea putin]a s@ se r@spândeasc@ istorisirile despre via]a lui Iisus Hristos }i printre asemenea confra]i, care nu s-au aflat în cercul cel mai de aproape al apostolilor...”63 „Tradi]ia deci încredin]at@ Sfin]ilor Apostoli poart@ numele de Tradi]ie apostolic@.” (}i e consemnat@ în Sfânta Scriptur@ n.n.)64 „Acestor ale}i s-au descoperit adev@rurile, iar ei le-au scris }i l@sat în scrierile lor, care formeaz@ Sfânta Scriptur@.”65 Deci tradi]ia apostolic@ sigur@ este de g@sit: „În lumina Sfintelor Evanghelii }i a Faptelor Apostolilor, a epistolelor Sfântului Pavel }i ale celorlal]i sfin]i Apostoli - documente cre}tine sigure, cunoscute, folosite }i socotite autentice înainte de anul

62. „Pidalion cu orânduire nou@ }i tâlcuiri” de Zosima Târâl@ }i Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933, pag. 1. 63. „Istoria biblic@, Noul Testament” de Prof. A.P.Lopuhin, traducere de Nicodim patriarhul României. Bucure}ti 1946, vol. V, pag. 634-635. 64. „Îndrum@tor bisericesc, misionar }i patriotic - 5” Gala]i 1989, pag. 17. 65. „Dogmele religiunii cre}tine ortodoxe” de Ec.Prof. St. C@linescu, Bucure}ti 1906, pag. 7.

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

100...”66 Datorit@ acestui fapt: „Tradi]ia apostolic@ a fost socotit@ ca regul@ de credin]@” (fiind biblic@, deci sigur@ n.n.).67 „...iar Tradi]ia care s-a dezvoltat dup@ moartea Sfântului Apostol }i Evanghelist Ioan (deci dup@ epoca biblic@ }i apostolic@ n.n.) poart@ numele de Tradi]ie bisericeasc@ (}i e nebiblic@, nesfânt@, de aceea nu poate fi regul@ de credin]@ n.n.).”68

8. Deci tradi]ia biblic@ judec@ tradi]ia bisericeasc@, pentru c@ tradi]ia biblic@ este singura tradi]ie sigur@: „Cât prive}te neschimbarea }i nealterarea Sfintei tradi]ii, aceasta se poate cunoa}te dac@ se controleaz@ men]inerea urm@toarelor condi]ii: S@ nu consfin]easc@ formul@ri cuprinzând în sine contraziceri sau care se contrazic cu tradi]ia apostolic@ sigur@ }i s@ nu contrazic@ Sfânta Scriptur@... Când tradi]ia nu îndepline}te aceste condi]ii, ea nu poate fi adev@rat@ }i sfânt@, deci nu poate fi admis@ }i urmat@” (deci tradi]ia biblic@ este singura tradi]ie sfânt@ }i regul@ de credin]@ n.n.).69

9. Astfel credin]a cre}tin@ se stabile}te pe temeiul Sfintelor Scripturi ca tradi]ie sigur@ }i sfânt@ a proorocilor }i apostolilor. „Cu cât mai larg se r@spândea Biserica, cu cât se dep@rta mai mult timpul, cu atât mai mult a trebuit s@ creasc@ interesul pentru 66. „Istoria religiilor” de Diac.Prof.Dr.Emilian Vasilescu, Bucure}ti 1982, pag. 390. 67. „Îndrum@tor bisericesc, misionar }i patriotic - 5 Gala]i, pag. 18. 68. Ibidem, pag. 17. 69. „Despre credin]a ortodox@” de Arhimandrit Cleopa Ilie, Bucure}ti 1981, pag. 25.

Pe ce baz@ cred

expunerile scrise...”70 „Scripturile Sfinte }i inspirate de Dumnezeu sunt îndestul@toare în sine pentru vestirea adev@rului.”71 „Ia împreun@ Legea }i Profe]ii, cu evangheliile }i scrierile apostole}ti }i de aici scoate credin]a.” (Tertulian)72

„Scrierile sfinte care cuprind Legea }i proorocii alc@tuiesc laolalt@ ceea ce se nume}te Vechiul Testament... iar cele scrise de apostoli }i evangheli}ti alc@tuiesc Noul Testament (deci bine zicea Tertulian: de aici din Vechiul }i Noul Testament scoate credin]a n.n.).”73 „Dar noi ne ]inem cu îndr@zneal@ de dreapta credin]@ pe temeiul dumnezeie}tilor Scripturi, punând-o ca un sfetnic în candelabru.” (Atanasie cel Mare)74

„Pentru aceasta Apostolul Pavel zice: ‚Toat@ Scriptura este de Dumnezeu insuflat@ }i de folos spre înv@]@tur@, spre mustrare, spre îndreptare, spre în]elep]irea cea spre dreptate, ca omul lui Dumnezeu s@ fie deplin }i gata spre tot lucrul bun.’”75

70. „Istoria biblic@. Noul Testament”, vol. V de Prof. A.P.Lopuhin, Bucure}ti 1946, pag. 635. 71. „Simbolica” de Hristu Andru]os, Craiova 1955, pag. 100. 72. „De prescriptione haereticorum” de Tertulian, cap. 36 (Legem et Prophetas cum evangeliis et apostolicis litteris miscet et inde potat fidem). 73. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Ioan Mircea, Bucure}ti 1984, pag. 433. 74. „Sfântul Atanasie cel Mare” - trad. Pr.Prof.Dumitru St@niloae, Bucure}ti 1987, pag. 163. 75. „Dogmele religiunii cre}tine ortodoxe” de Ec.Prof. St. C@linescu, Bucure}ti 1906, pag. 7.

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

CONCLUZII: „Fi]i, fra]ilor ambi]io}i }i zelo}i în cele ce prive}te mântuirea. Cerceta]i Sfintele Scripturi, cele adev@rate, cele date prin Duhul cel Sfânt (cele canonice, nu apocrifele n.n.). {ti]i c@ nimic nedrept, nici neadev@rat nu este scris în ele.” (Clement Romanul)76

TRADI[IA NEBIBLIC~ {I CREDIN[A

„Este semnul virtu]ii a cerceta Scripturile, dup@ glasul dumnezeiesc }i a-}i da silin]a, dup@ putere spre a le în]elege.” (Epifanie - patriarhul Târnovei)77

„P@catele contra îngrijirii intelectuale sunt: nep@sarea fa]@ de adev@r, dispre]ul }tiin]ei }i al culturii spirituale }i lenea...”78 „Neglijarea Scripturilor înseamn@ neglijarea lui Hristos (Ignoratio Scripturarum, ignoratio Christi est)”. (Ieronim)79

76. „Scrierile p@rin]ilor apostolici” trad. Pr.D.Fecioru, Bucure}ti 1979, pag. 69. 77. „Mircea cel Mare” de Preot Prof.Niculae {erb@nescu }i Prof. Dr. Nicolae Stoicescu, Bucure}ti 1987, pag. 188. 78. „Morala cre}tin@ ortodox@” de Dr. Orest Tarangul, Valea U]ei, Vatra Dornei, 1925, pag. 118. 79. „Ziua Domnului” - pagini cre}tine de Gala Galaction, Bucure}ti 1958, pag. 325.

„S@ nu trece]i peste ‘ce e scris’.” Ap. Pavel (1 Cor. 4,6 p.m. - Biblia sinodal@ - 1991)

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

TRADI[IA BISERICEASC~ SAU NEBIBLIC~ 1. Tradi]ia nebiblic@ a fost condamnat@ de Iisus }i de apostoli: „Deosebit de înv@]@tura Evangheliei, scrierile Noului Testament vorbesc }i de ‚înv@]@tura fariseilor }i saducheilor’ de care Domnul }i apostolii îndeamn@ pe ascult@torii lor s@ se fereasc@ (Matei 16,12) }i de ‚înv@]@turi care sunt porunci omene}ti’, deci zadarnice (Mat. 15,9; Marcu 7,7; Col. 2,22) }i s@ apere dreapta înv@]@tur@.”1 „Pe vremea Mântuitorului, comentariile f@cute de rabini la textele Sfintei Scripturi nu erau fixate în scris, ci se p@strau ca tradi]ii orale cu putere de lege }i se completau necontenit cu noi interpret@ri de la caz la caz. Dup@ multe ezit@ri, au început s@ se redacteze }i în scris aceste comentarii, aceste Mi}nah, formând adev@rate coduri de legi juridico-religioase iudaice... (precum canoanele sinoadelor cre}tine n.n.). Cu vremea, Mi}na a devenit pentru evrei o a doua Lege }i înc@ mai important@ decât cea dintâi, lucru pentru care Mântuitorul îi certa (Mat. 15,2-3; Marcu 7,5-8).”2 ...a}a numitele ‚tradi]ii p@rinte}ti’ ...cu o pioas@ exagerare se atribuiau chiar lui Dumnezeu, care le-ar fi comunicat verbal lui Moise pe muntele Sinai (de fapt o minciun@ inventat@ pentru a fi crezute de popor n.n.)”3 1. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Ioan Mircea, Bucure}ti, 1984, pag. 252. 2. „Istoria religiilor” de Diac.Prof.Dr.Emilian Vasilescu, Bucure}ti, 1982, pag. 372. 3. „Istoria biblic@. Noul Testament”, vol. V de Prof. A.P.Lopuhin, traducere de Nicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1946, pag. 381.

Tradi]ia nebiblic@ }i credin]a

„Când Sfânta Scriptur@ }i tradi]ia s-au dovedit în dezacord între ele, atunci importan]a cea mai mare s-a dat acestei din urm@. Fariseii proclamar@ pe fa]@ aceasta }i dup@ sentin]a evanghelic@ }ezur@ pe scaunul lui Moise, înl@turând pe marele legiuitor (Mat. 23,2).”4 „Astfel, le observa Iisus, a]i înl@turat porunca lui Dumnezeu prin tradi]ia voastr@. F@]arnicilor - cu indignare exclam@ El, demascând goliciunea lor intern@ - bine a proorocit de voi Isaia zicând: ‚oamenii ace}tia se apropie de Mine cu buzele lor }i M@ cinstesc cu limba, iar cu inima sunt departe de Mine.”5 „Sfântul Apostol Pavel îi previne pe cre}tini despre aceasta: ‚lua]i seama fra]ilor s@ nu v@ am@geasc@ cineva cu filozofia }i cu în}el@ciune de}art@ dup@ tradi]ia omeneasc@, dup@ datinile lumii, iar nu dup@ Hristos” (Col. 2,8).6

2. Abaterea de la Cuvântul scris al lui Dumnezeu duce la dezastru: „Politice}te iudeii aveau s@ suporte jugul roman cu mult mai greu decât orice alt popor, numai din cauza exclusivismului lor, iar moralmente via]a lor nu se deosebea mult de a popoarelor p@gâne, pentru c@ legea lui Moise nemaifiind respectat@ în spiritul ei, credin]ele de}arte }i imoralitatea se înmul]iser@ sim]itor, ceea ce face pe istoricul Iosif Flaviu (95 d.Hr.) s@ asemene Ierusalimul cu Sodoma }i Gomora de alt@dat@.”7

4. Ibidem, pag. 381-382. 5. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof. A.P.Lopuhin, vol. V, Bucure}ti, 1946, pag. 384. 6. „Catehism cre}tin ortodox” de mitropolitul Antonie al Kievului, tipogr. Mân@stirii Neam]u 1925, în române}te de Econ. I.P. [incoca, pag. 133-134. 7. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054” de I. Mih@lcescu, Bucure}ti - 1911, pag. 15-16.

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„La bizantini se observ@ o deosebit@ predilec]ie pentru form@, pentru partea dinafar@ a cultului, pe când fondul, îmbun@t@]irea vie]ii suflete}ti, în@l]area moral@ este cu totul neglijat@. Acest formalism st@pâne}te pe to]i deopotriv@ de sus pân@ jos, de la împ@rat pân@ la slug@, de la patriarh pân@ la ]ârcovnic.”8

3. Tradi]ia bisericeasc@ fiind nebiblic@ nu se g@se}te în Sfânta Scriptur@, ci în literatura bisericeasc@: „În Biseric@ s-a dezvoltat înc@ de timpuriu o literatur@ proprie (nesfânt@ n.n.), numit@ literatura bisericeasc@, spre deosebire de literatura sfânt@ sau Sfânta Scriptur@.”9 „Nu îns@ toat@ literatura bisericeasc@ (tradi]ia bisericeasc@ n.n.) are aceea}i valoare }i operele scriitorilor cre}tini n-au toate aceea}i greutate, chiar dac@ din punct de vedere }tiin]ific ar fi egale, ci literaturii biserice}ti din cele dintâi opt veacuri }i operele scriitorilor biserice}ti din acest timp li se d@ numele special de literatur@ patristic@” (patristic@ pentru ortodoxism, care a avut nevoie de opt secole pentru a se na}te n.n.).10

4. Tradi]iile nebiblice (ierurgiile sau sfin]irile de tot felul, fastul, etc.) au dus la degradarea simplit@]ii cultului apostolic: „...lipsa ierurgiilor (sau molitvelor, sfin]irilor) nu atrage dup@ sine pierderea mântuirii... (deci sunt inven]ie f@r@ rost n.n.). În timp ce Tainele au fost orânduite chiar de Mântuitorul (botezul }i Sf. Cin@ n.n.) }i privesc numai via]a omului (nu }i lucrurile înconjur@toare ca la molitve n.n.), 8. „Istoria bisericeasc@ universal@ de la 1054 pân@ azi” de I. Mih@lcescu, Bucure}ti - 1920, pag. 37. 9. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054” de I. Mih@lcescu, Bucure}ti - 1911, pag. 98. 10. Ibidem, pag. 98.

Tradi]ia nebiblic@ }i credin]a

ierurgiile sunt orânduite de Biseric@ (de tradi]ia bisericeasc@, nebiblic@ n.n.)”.11 „Avântul pe care-l lu@ Biserica dup@ proclamarea religiunii cre}tine ca religiune de stat s-a resim]it }i în serviciul divin, care se dezvolt@ acum foarte mult (prin tot felul de inova]ii n.n.) }i deveni mai pompos (neapostolic, ci p@gân n.n.)”.12 „Vigilan]iu (an 362 d.Hr.) un preot din Galia... sus]inea (pe bun@ dreptate n.n.) c@ cultul a degenerat din ce în ce mai mult prin practica cea nou@ (neapostolic@ n.n.) }i }i-a pierdut astfel cur@]enia lui”.13

5. Tradi]ia bisericeasc@ este plin@ de r@t@ciri de tot felul: – erori: „Sfântul Filip, se zice c@ a predicat în Frigia }i c@ a murit r@stignit. Tradi]iunea îl confund@ adesea cu diaconul Filip }i de aceea mai spune c@ ar fi predicat }i în Samaria”.14 „M@rturiile nu coincid în ce prive}te semnul v@zut de Constantin înainte de b@t@lia hot@râtoare de la podul Milvius, în care adversarul s@u, Maxen]iu }i-a aflat moartea. Dup@ Lactan]iu, Constantin ‚a fost avertizat în vis s@-}i pun@ pe scuturile o}tirii semnul ceresc (ini]ialele numelui Christos n.n.) }i astfel s@ înceap@ lupta; el s-a supus }i a 11. „Buruieni crescute la umbra Bisericii” de Valerian Zaharia, episcopul ortodox al Oradiei, Ed. Episcopiei Oradiei - 1955, pag. 60. 12. „Istoria bisericeasc@ universal@ - pân@ la 1054” de I. Mih@lcescu, Bucure}ti - 1911, pag. 255. 13. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol. I, Bucure}ti - 1910, pag. 53. 14. „Istoria bisericeasc@ universal@ - pân@ la 1054” de I. Mih@lcescu, Bucure}ti - 1911, pag. 43.

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

însemnat pe toate scuturile numele lui Hristos’ (De mortibus persecutorum, 48). Dar în Vita Constantini (I, 28-29) (lucrare mai târzie n.n.) Eusebiu, episcopul Cezareei înf@]i}eaz@ o poveste deosebit@.”15 „Sfântul Iustin a murit relativ tân@r: nu la 30 de ani cum din eroare ne transmite Sf. Epifaniu, ci probabil pe la 50-60 de ani, adic@ în plenitudinea for]elor sale spirituale.”16 „Sfântul Iacob cel mic, numit }i Iacob fratele Domnului, Iacob cel drept }i Iacob al lui Alfeu a stat toat@ via]a în Ierusalim }i a condus Biserica de aci... Despre moartea sa sunt dou@ versiuni.”17 „Ceea ce tradi]iunea ne spune despre ceilal]i opt apostoli este mai pu]in hot@rât }i mai nesigur.”18 – legende: „Romano-catolicii pretind c@ sfântul Petru a fost de dou@ ori în Roma }i c@ el este întemeietorul Bisericii din Roma, pe care a }i p@storit-o ca cel dintâi episcop, timp de 25 de ani. Ei }tiu s@ ne spun@ c@ sf. Petru ar fi avut în Roma disput@ public@ cu Simon Magul }i c@, atunci când a izbucnit persecu]iunea lui Neron, el plecase din Roma de teama de a nu fi omorât, dar în cale întâlni pe Mântuitorul, pe care îl întreb@: ‚Unde te duci, Doamne? Quo vadis, Domine?’, la care Mântuitorul i-ar fi r@spuns: ‚La Roma, ca s@ fiu r@stignit a doua oar@’, 15. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” vol. II de Mircea Eliade, Bucure}ti 1991, pag. 375-376. 16. „Patrologie” vol. I de Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Bucure}ti, 1984, pag. 268. 17. „Istoria bisericeasc@ universal@ - pân@ la 1054” de I. Mih@lcescu, Bucure}ti - 1911, pag. 43. 18. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054” de I. Mih@lcescu, Bucure}ti - 1911, pag. 43.

Tradi]ia nebiblic@ }i credin]a

ceea ce ar fi hot@rât pe sf. Petru, ca s@ se întoarc@ înapoi }i s@ primeasc@ moartea de martir. Toate acestea sunt îns@ simple legende, f@r@ nici o baz@ istoric@.”19 – ad@ugiri false (interpol@ri): „Cuvintele ‚sed primatus Petro datur’ din versiunea interpolat@...” (deci se practicau interpol@ri n.n.).20 „...Teodorit... introducând câteva interpol@ri contrare doctrinei Bisericii ortodoxe, f@r@ asentimentul autorilor (culegerii de canoane n.n.)...”21 – fantezii imposibil de crezut: „La am@nuntele date de Rufin care nu sunt neap@rat reale, al]i P@rin]i au ad@ugat altele }i mai nuan]ate anume c@ cele 12 articole (ale Crezului n.n.) au fost elaborate }i pronun]ate fiecare de câte un apostol. E de la sine în]eles c@ aceste am@nunte sunt crea]ii tardive cu mult post-apostolice, r@s@rite din evlavia credincio}ilor fa]@ de simbolul de credin]@ (evlavia inventatoare de minciuni, deci fals@ evlavie n.n.)”.22 „O tradi]ie târzie spune c@ sfântul Iacob ar fi predicat în Spania }i spaniolii pretind c@ au }i moa}tele sale în ora}ul ‚Sant-Iago’ din Compostella, dar aceasta nu e de crezut...” (ca multe altele din literatura bisericeasc@ n.n.).23 19. Ibidem, pag. 41. 20. „Patrologie”, vol. II de Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Bucure}ti, 1985, pag. 140. 21. „Pidalion cu orânduire nou@ }i tâlcuiri” de Zosima Târâl@ }i Haralambie Popescu, Bucure}ti - 1933, pag. 5. 22. „Patrologie” vol. I de Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Bucure}ti - 1984, pag. 88. 23. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054” de I. Mih@lcescu, Bucure}ti - 1911, pag. 42.

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

– apari]ia cultului fecioarei Maria }i al sfin]ilor: „Nu se cunosc în primele trei secole s@rb@tori ale Sfintei Fecioare...” (inventarea lor fiind apostazie n.n.).24 „În jum@tatea a doua a sec. IV... se ivir@ }i secte ce se întreceau în onorarea îngerilor, Mariei }i sfin]ilor...; de la 373 a început secta Coliridianilor (Coliridiensis) în Arabia, care sect@ era compus@ mai mult din femei }i d@dea fecioarei Maria închinarea dumnezeiasc@ ca adora]iune }i aduceau ca jertf@ o pl@cint@ (colivis), precum p@gânii aduceau odinioar@ o astfel de jertf@ zei]ei Ceres.”25 „Sanctificarea treptat@, }i în cele din urm@ divinizarea Mariei reprezint@ mai ales opera evlaviei populare (evlavie fals@ cu care ne-am mai întâlnit n.n.).”26 „Cel mai mare num@r de evanghelii apocrife (false, neadev@rate n.n.) au ap@rut în secolul IV }i V. ...În aceste evanghelii necanonice (nesfinte n.n.) se întregea timpul }i activitatea sfintei Fecioare din decursul vie]ii sale, a apostolilor }i a altor persoane. Negre}it c@ acele complet@ri erau n@scociri ale pseudo-evangheli}tilor (adic@ evangheli}tii mincino}i, fal}i n.n.)”.27 „În aceste condi]ii se în]elege de ce în primele veacuri ale cre}tinismului nu s-a vorbit deloc de vreun cult al Mariei.”28 – alte inven]ii cultice (s@rb@torile): „Na}terea Domnului (25 decembrie) a fost serbat@ mai întâi în 24. „Istoria bisericeasc@ universal@” vol. I (1-1054), Bucure}ti - 1975, pag. 166. 25. „Istoria dogmelor” - dup@ prelegerile D-lui Dr. C. Chiricescu, curs litografiat 1904 - Litrogr. Andreescu, pag. 163. 26. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” vol. II de Mircea Eliade, Bucure}ti 1991, pag. 374. 27. „Tezaurul liturgic” vol. II de Badea Cire}eanu, Bucure}ti, 1911, pag. 384. 28. „Povestirile evangheli}tilor” de Zenon Kosidowski, pag. 238.

Tradi]ia nebiblic@ }i credin]a

Apus de la anul 336, a fost recomandat@ în R@s@rit de sfântul Grigore de Nazianz }i Sf. Ioan Gur@ de Aur.”29 „Cre}tinii orientali au introdus s@rb@toarea Na}terii Domnului în a doua jum@tate a secolului al IV-lea.”30 „S@rb@toarea na}terii lui Mithra pare s@ fi avut loc în Occident la 25 decembrie, când se s@rb@torea na}terea soarelui (Natalis Solis Invicti).”31 „Fixarea datei na}terii Mântuitorului (la 300 de ani dup@ în@l]area Sa la cer n.n.) în aceea}i zi cu natalis Solis Invicti (na}terea Soarelui neînvins) poate fi socotit@ ca o dovad@ a concuren]ei între cele dou@ religii” (amestecul cu p@gânismul fiind de necontestat n.n.).32 „Schimbarea la fa]@ a început s@ se serbeze din secolul al V-lea }i tot din aceea}i epoc@ dateaz@ s@rb@toarea Bunei-Vestiri.”33 „S@rb@toarea Adormirii Maici Domnului numit@ }i a lu@rii sale la cer a fost serbat@ din secolul V în Siria, iar de la sfâr}itul secolului al VI-lea ea a devenit general@ }i obligatorie prin dispozi]iile împ@ratului Mauriciu (582-602)” (inova]ii ale unora impuse asupra tuturor n.n.).34 „În veacul VII se introduse s@rb@toarea Na}terii Maicii Domnului, iar în veacul VII a Intr@rii în Biseric@.35 29. „Istoria bisericeasc@ universal@” vol. I Bucure}ti, 1975, p. 320. 30. Ibidem, pag. 165. 31. „Istoria religiilor” de Emilian Vasilescu, Bucure}ti - 1982, pag. 310. 32. Ibidem, pag. 312. 33. „Istoria bisericeasc@ universal@” vol. I, Bucure}ti - 1975, pag. 320. 34. Ibidem, pag. 320. 35. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054” de I. Mih@lcescu, Bucure}ti, pag. 257.

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

– inventarea iconostasului: „Eusebiu ne spune c@ pe timpurile lui, acest sanctuar (altarul bisericilor ortodoxe n.n.) era desp@r]it de naos (locul unde st@teau credincio}ii n.n.) prin ni}te z@brele de lemn împletite ca o plas@, dar alc@tuite cu mult gust... latinii le ziceau ‚cancelii’, z@brele, parmaclâcuri, balustrade... Aceste z@brele erau pe timpul lui Eusebiu înalte numai pân@ la piept - pectorale - (alteori doar pân@ la genunchi n.n.) cu timpul se tot în@l]ar@ }i se împodobir@ cu mult gust. Iustinian (împ@ratul n.n.) înfrumuse]@ z@brelele din Biserica Sfintei Sofii, cu columne mici perpendiculare, îmbr@cate în aur; dup@ aceea a pus deasupra lor alte columne }i apoi umplu locurile goale dintre ele cu icoane...”.36 „Dar cum z@brelele modificate de Iustinian... nu garantau destul@ soliditate... de aceea se puse mai târziu peste columnele lui Iustinian o grind@ orizontal@ - iperthiron - de lemn, de metal, ori chiar de marmur@. Grinda aceasta împodobit@ }i ea... motiv@ în@l]area mai departe a acestui perete }i a}a vedem dup@ sinodul VII ecumenic (an 787) (de fapt al VII-lea din punct de vedere istoric n.n.) când se statornici cultul icoanelor, c@ se ridic@ pe partea despre naos, peste grind@ un rând de icoane, peste acesta altul }i în fine al treilea rând de icoane. A}a a luat na}tere (s-a inventat n.n.) }i s-a dezvoltat inconostasul” (în privin]a aceasta apusenii au fost mai pu]in inovatori, ei nu au a}a ceva n.n.).37 – târziu se inventeaz@ }i toaca de lemn: „...în Africa nordic@ (an 340) se obi}nuia trâmbi]a pentru chemarea la cult a cre}tinilor, tot a}a ca }i odinioar@ la Iudei.”38 36. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici cre}tine ortodoxe de r@s@rit” de Badea Cire}eanu - doctor în teologie, Tomul II, Bucure}ti - 1911, pag. 129. 37. Ibidem, pag. 129. 38. Ibidem, pag. 157.

Tradi]ia nebiblic@ }i credin]a

„...abia în secolul al VII-lea g@sim m@rturii despre 'toaca de lemn’...”39 – introducerea târzie dup@ sute de ani de la Hristos a ve}mintelor liturgice: „...în cele dintâi trei secole nu cunoa}tem la servitorii biserice}ti ni}te ve}minte anumite de cult...”40 „Costum special clerul nu pare s@ fi avut în primele trei secole. Clericii purtau desigur costumul timpului (moda de atunci n.n.) }i al regiunii lor. La cult ei se vor fi îmbr@cat în haine mai bune }i curate... Ve}mintele liturgice speciale se cunosc din secolul al IV-lea.”41 – introducerea foarte târzie în cult a t@mâierii dup@ ceremoniile model iudaic }i p@gân: „Africanul Arnobiu din Sica, pe la începutul secolului al IV-lea, compunând scrierea sa în }apte c@r]i contra p@gânilor intitulat@ ‚Adversus nationes’ sau ‚Disputationes adversus gentes’, în cartea VII, 26-27, combate fumega]iunile de t@mâie din cultul p@gân, probabil c@ el nu cuno}tea nici un fel de t@mâiere în biserica cre}tin@. Tot a}a }i liturghia din Constitu]iunile apostolice (cartea VII, cap. 6-15) nu con]ine nici un cuvânt despre t@mâierea Bisericilor. Acestea toate f@cur@ pe mul]i înv@]a]i s@ se îndoiasc@ (}i pe bun@ dreptate n.n.) de existen]a t@mâierilor la sacrificiul euharistic în cele dintâi trei secole, mai ales c@ texte precise în aceast@ privin]@ nu afl@m, ci scriitorii vechi 39. Ibidem, pag. 158. 40. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici cre}tine ortodoxe de r@s@rit” de Badea Cire}eanu - doctor în teologie, Tomul II, Bucure}ti - 1911, pag. 415. 41. „Istoria bisericeasc@ universal@” - manual pentru Institutele teologice ale Bisericii Ortodoxe române, vol. I, ed. a II-a, Bucure}ti - 1975, pag. 122.

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Tradi]ia nebiblic@ }i credin]a

întrebuin]eaz@ numai numirea de ‚t@mâie’ cu alte întrebuin]@ri decât în aprinderea ei la serviciul divin.”42 „Deci e p@cat }i întin@ciune a st@rui în slujirea în umbre }i a se aduce lui Dumnezeu fie gr@sime, fie t@mâie, dup@ ce s-a ar@tat Hristos...”

Sinoadele locale ale secolului al XVII-lea }i în acord cu ele, teologii au exprimat opinii diferite, unii socotindu-le canonice, iar al]ii morale }i virtuoase (contradic]ii grave ce pun la îndoial@ întreaga m@rturisire de credin]@ a unei astfel de biserici n.n.).46

(Sf. Chiril al Alexandriei)43

„Serbarea Pa}telor a dat de lucru Sfin]ilor P@rin]i ai Bisericii cre}tine (ortodoxe n.n.), deoarece înainte de împ@ratul Constantin cel mare, adic@ pân@ la sinodul de la Niceea, nu era o regul@ formal stabilit@. Erau diferite p@reri (tradi]ii nebiblice n.n.) care desigur trebuia s@ dea na}tere la împrejur@ri }i vederi deosebite.”47

– contradic]ii în regula de credin]@ }i în cult: „Astfel sinodul ]inut la Ierusalim (sec. XVII n.n.) pe vremea lui Dositei... consider@ canonice...: În]elepciunea lui Solomon, Iudit, Tobit, Istoria Balaurului, Istoria Suzanei, Macabeii }i În]elepciunea lui Sirah.”44 „Dimpotriv@ sinodul ]inut în anul 1672 (deci în acela}i secol XVII n.n.) la Constantinopole pe vremea lui Dionisie al IV-lea, constat@ cu privire la c@r]ile bune de citit (anaghinoskomena) (cele amintite mai sus: În]elepciunea lui Solomon... lui Sirah n.n.) c@ ele sunt numai bune (Kala) }i virtuoase (enareta). De asemenea Critopulos socote}te c@ ‚acestea n-au fost niciodat@ primite canonice }i autentice în Biserica lui Hristos (nici m@car în a evreilor n.n.)”45 „Biserica Ortodox@ nu s-a pronun]at, oficial, în sinod ecumenic asupra c@r]ilor bune de citit (anaghinoscomena) (cele amintite mai sus, numite apocrife de autorii Bibliei lui {erban Cantacuzino din 1688 n.n.). 42. „Tezaurele liturgice” de Badea Cire}eanu, Tomul II, Bucure}ti, 1911, cu aprobarea sf. sinod, pag. 407. 43. „Sfântul Chiril al Alexandriei” - scrieri, partea întâi, Închinarea }i slujirea în duh }i adev@r. Trad. de Pr. Prof. Dr. Dumitru St@niloaie, cu binec. Preafericitului Patriarh Teoctist, patriarhul BOR. Ed. IBM al BOR, Bucure}ti, 1991, pag. 356. 44. „Simbolica” de Hr. Andru]os, traducere din limba greac@ de Iustin Moisescu - profesor universitar. Editura centrului mitropolitan al Olteniei - 1955, pag. 119-120. 45. Ibidem, pag. 120.

„Policarp episcopul Smirnei (168 d.Hr.) merse la Anicet episcopul Romei în anul 155 ca s@ se în]eleag@ amândoi asupra potrivirii timpului pascal. Ace}ti doi episcopi discutând diferen]a s@rb@toarei, Policarp sus]inu c@ practica (tradi]ia n.n.) din Asia proconsular@ este mo}tenit@ de la apostolii Ioan martirizat în Efes }i Filip martirizat în Ierapole din Frigia. Anicet ar@t@ }i el c@ practica (tradi]ia n.n.) roman@ a r@mas de la apostolii Petru }i Pavel martiriza]i în Roma. Neîn]elegându-se între dân}ii (c@ci nici unul nu aveau o tradi]ie biblic@ n.n.) asupra uniformiz@rii serb@rii pa}telor, Policarp }i Anicet s-au desp@r]it ‚cu pace’ (r@mânând fiecare la a}a zisa tradi]ie str@mo}easc@ n.n.)”.48 „Mai iute a fost cearta asupra acestei s@rb@tori, în finele secolului al II-lea, între Victor, episcopul Romei (202 d.Hr.) }i Policrat, episcopul Efesului. Fiecare dintre ei convocând câte un sinod local pentru sprijinirea praxei (tradi]iei n.n.) mo}tenite, au terminat excomunicând Victor pe 46. Ibidem, pag. 119. 47. „Pidalion cu orânduire nou@ }i tâlcuiri” de Zosima Târâl@ }i Haralambie Popescu, Bucure}ti, 1933, pag. 30. 48. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu. Tomul II, Bucure}ti 1912, cu aprobarea sf. sinod, pag. 257.

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Policrat cu asiaticii lui, iar acesta pe Victor cu to]i p@rta}ii s@i, r@spândindu-se }i epistole sinodale cu aceste hot@râri (în nici un caz nu pot fi învinui]i apostolii pentru inven]iile contradictorii ale urma}ilor n.n.)”.49 „Chiar }i împ@ratul Constantin cel Mare avea dorin]a pentru fixarea acestei s@rb@tori cre}tine}ti care producea încurc@turi regretabile.”50 „Din aceast@ abatere nu se face nici o c@lcare de lege dup@ cum arat@ }i Ioan Hrisostom (}i aceasta era bine s-o }tie }i Constantin cel Mare n.n.): ‚scump@tatea timpului }i paza (s@rb@torirea n.n.) zilelor, biserica lui Hristos nu }tie.’ {i mai departe: ‚C@ Dumnezeu nu poart@ grij@ pentru paza vremilor }i a zilelor (neorânduite de El n.n.) ci pentru pacea }i unirea tuturor’ (lucru de care nu s-a ]inut cont n.n.).51 – me}te}ugire mincinoas@ în serviciul liturgic: „Motivele care au determinat pe Hrisostom de a prescurta liturghia Sf. Vasile }i a se acomoda prin aceasta timpului s@u, ni le arat@ Proclu, patriarhul Constantinopolului zicând adic@, c@ Ioan Hrisostom purtând grija de mântuirea oilor, cum se cuvine unui p@stor, }i luând în vedere u}urin]a firei omene}ti, s-a hot@rât a scoate din r@d@cin@ toat@ me}te}ugirea mincinoas@ satanic@ (ce venise prin tradi]ia nebiblic@ n.n.). În scopul acesta, el a t@iat multe prelungiri liturgice }i a rânduit a se face astfel sfântul serviciu mai scurt.”52 – p@gânisme: „Conduc@torii Bisericii cre}tine (ortodoxe din sec. IV-V n.n.) venir@ la ideea de a face aceste ve}minte (liturgice n.n.) cât mai 49. Ibidem, pag. 257. 50. „Pidalion cu orânduire nou@ }i tâlcuiri” de Arhimandrit Zosima Târâl@ }i Iconom Stravofor Haralambie Popescu, Bucure}ti - 1933, pag. 30. 51. Ibidem, pag. 31. 52. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol. I, Bucure}ti 1910, pag. 41.

Tradi]ia nebiblic@ }i credin]a

str@lucitoare... mai ales c@ }i în cultele p@gâne se întrebuin]au haine luxoase. De aici urma s@ se introduc@ }i în cre}tinism ve}minte liturgice cu semnifica]iuni simbolice }i str@luciri superioare.”53 „Nenum@rate sunt chipurile în care obiceiurile p@gâne}ti buruienile acestea pr@dalnice - au furat straie biserice}ti pentru a fi luate drept altceva decât ceea ce sunt într-adev@r.”54 „De praznicul Pogorârii Duhului Sfânt în unele p@r]i ale ]@rii înc@ }i ast@zi (sec. XX n.n.) sunt legate obiceiurile de a purta pelin de la Rusalii la Sânziene sub cuvânt c@ Rusaliile ar fi ni}te zâne du}m@noase fa]@ de fete tinere }i fl@c@i (}i - pân@ la Sânziene, când intr@ din nou în împ@r@]ia apelor - aceste zâne ar fi în stare, la miezul nop]ii s@ fure mintea aceluia care le prive}te cumva. Iat@, a}adar c@ tocmai praznicul cel mare al întemeierii pe p@mânt a Bisericii cre}tine a fost folosit de Satana pentru a p@stra mai departe chiar }i în sufletele cre}tinilor, datinile cele p@gâne}ti de pe timpul romanilor.”55 „La Romani, victima (de jertf@ n.n.) se aducea la altar de c@tre mai marele preo]ilor numit 'popa’ (sacrificator).”56 „Pop@, la p@gâni se numea acel care junghia animalele ce se aduceau jertf@.”57

53. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol. II, Bucure}ti 1911, pag. 417. 54. „Buruieni crescute la umbra Bisericii” - de Valerian Zaharia, episcopul ortodox al Oradiei - 1955. Editura episcopiei ortodoxe române - Oradea, pag. 39. 55. „Buruieni crescute la umbra Bisericii” de Valerian Zaharia, episcopul ortodox al Oradiei, Oradea - 1955, pag. 39. 56. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, cu aprobarea Sf. Sinod, vol. II, Bucure}ti 1911, pag. 593. 57. „Acoper@mântul Maicii Domnului }i vie]ile sfin]ilor martiri Ciprian }i Iustina” alc@tuit@ de Ioan S@vescu, ed. I, 1935, pag. 25.

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Preo]ii români în limbajul poporului sunt numi]i 'popi’ (termen specific p@gânismului n.n.)... 'popa = sacrificator’.”58 „{ti]i doar cu to]ii c@ nu o dat@ a]i aflat pe cineva care spunea o]@rându-se: ‚Vai, m-am întâlnit cu un pop@ }i-o s@-mi mearg@ r@u!’ {i ca s@ nu-i mearg@ r@u - acea persoan@ atingea ceva de fier, r@sucea un nasture, sau f@cea alte semne ciudate, chipurile ca s@ desfac@ vraja.”59 „Abia prin sec. VI se introduser@ clopotele în Biserica occidental@, iar în sec. IX în cea oriental@, pentru chemarea pio}ilor la rug@ciune” (pe atunci nu existau ceasuri ca acum n.n.).60 „...ele (clopotele) erau în întrebuin]are din vechime la p@gâni...” (tradi]ia bisericeasc@ doar le-a adoptat n.n.).61

6. Avertismentul Domnului Iisus cu privire la tradi]ia nebiblic@ e valabil în toate timpurile, chiar }i azi. „El zice: ‚fiecare plant@, pe care n-a s@dit-o Tat@l Meu cel ceresc, se smulge. L@sa]i-i: ei sunt conduc@tori orbi ai orbilor, iar dac@ orb conduce, apoi amândoi vor c@dea în groap@’” (Mat. XV, 12-14).62 „Dar în zadar m@ cinstesc, înv@]ând înv@]@turi }i porunci omene}ti.” (Mat. XV, 8-9).63 58. „Tezaurul liturgic” - de Badea Cire}eanu, vol. II, Bucure}ti, 1911, pag. 323. 59. „Buruieni crescute la umbra Bisericii” - de Valerian Zaharia, episcop ortodox al Oradiei - 1955, pag. 38. 60. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol. II, Bucure}ti, 1911, pag. 303. 61. „Tezaurul liturgic” - de Badea Cire}eanu, vol. II cu aprobarea Sf. Sinod, Bucure}ti - 1911, pag. 159. 62. „Istoria biblic@. Noul Testament”, vol. V de Prof. A.P.Lopuhin, traducere de Nicodim, patriarhul României, Bucure}ti - 1946, pag. 385. 63. Ibidem, pag. 384.

Tradi]ia nebiblic@ }i credin]a

CONCLUZIE: „Sfânta Scriptur@ poart@ deci pe bun@ dreptate numirea de ‚Cartea c@r]ilor’. Ea este unic@ în felul ei. În ea ne vorbe}te însu}i Dumnezeu, în vreme ce în celelalte scrieri religioase vorbesc oameni ale}i, dar oameni.”64 „Celor ce sunt pio}i cu adev@rat }i filozofi (iubitori de în]elepciune n.n.), ra]iunea le dicteaz@ s@ cinsteasc@ }i s@ iubeasc@ numai adev@rul }i s@ renun]e a urma p@rerile celor vechi, în cazul când acestea ar fi gre}ite. {i tot ra]iunea cea în]eleapt@ dicteaz@ iubitorului de adev@r, nu numai s@ nu urmeze pe acei care s@vâr}esc sau înva]@ vreo nedreptate ci ea în tot chipul }i mai presus de însu}i sufletul s@u, s@ prefere a s@vâr}i }i a spune numai cele drepte, chiar dac@ l-ar amenin]a moartea.” (Iustin Martirul)65

„Se pare c@ de nimic în lume nu se face atâta abuz ca de cuvântul ‚credin]@’. To]i îl rostesc, cei mai mul]i din poporul nostru se socot cre}tini, n@d@jduiesc s@ fie mântui]i în legea pe care au mo}tenit-o de la mo}ii }i str@mo}ii lor. Dar la o cercetare atent@ se constat@ c@ bunul pe care-l poart@ nu e aur veritabil, ci metal fals!”66

64. „Istoria religiilor” de Diac.Prof.Dr.Emilian Vasilescu, Bucure}ti - 1982, pag. 390. 65. „Apologe]i de limb@ greac@” - trad. T.Bodogoe, Olimp C@ciul@ }i D.Fecioru, Bucure}ti - 1980, pag. 26 (Apologia I - Sf. Iustin). 66. „Tezaurul Ortodoxiei” de Preot Dr. {tefan {levoac@ Edit. Episcopiei Buz@ului - 1990, pag. 91.

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Supersti]iile }i credin]a

SPIRITISMUL - antic }i modern

SUPERSTI[IILE {I CREDIN[A „Iar de basmele cele lume}ti }i b@be}ti fere}te-te }i deprinde-te cu dreapta credin]@.” Ap. Pavel (1 Tim. 4,7 - Biblia sinodal@ - 1991)

1. P@gânismul ca tradi]ie cre}tin@ prin amestecul bisericii cu statul: „Via]a religioas@-moral@ din acest timp nu mai este la în@l]imea la care se afla înainte de proclamarea religiunii cre}tine ca religiune de stat. Aceasta ne-o spune cu mult@ am@r@ciune sfântul Atanasie cel Mare (secolul IV d.Hr. n.n.)”.1 „Trecerea în mas@ la Cre}tinism a p@gânilor, f@cut@ de multe ori numai din interes, iar nu din convingere, n@v@lirile barbare... au f@cut ca în inimile multora, indiferen]a }i f@]@rnicia s@ ia locul piet@]ii de mai înainte, supersti]iile locul credin]ei adev@rate...”2 „Buruienile obiceiurilor p@gâne}ti au p@truns }i p@trund tot mai mult în gr@dina Bisericii...”3 „Printre aceste feluri de obiceiuri p@gâne}ti... putem num@ra: – chiroman]ia (citirea în liniile palmei) – oniroman]ia (tâlcuirea viselor) – vr@jitoria (farmece, descântece) – necroman]ia (citirea în oase, m@dulare, etc.). – astrologia (citirea în a}tri a sor]ii). {i ast@zi se mai spune c@ cineva are ‚o stea norocoas@’ sau, de cade vreo stea, se spune c@ ‚a murit cineva’. – spiritismul (chemarea duhurilor mor]ilor) – hipnotismul (somn indus pentru a afla taine) – telepatie (a afla ce se întâmpl@ la distan]@) 1. „Istoria bisericeasc@ universal@ - pân@ la 1054” de I. Mih@lcescu, profesor la Fac. de Teologie, Bucure}ti 1911, pag. 261. 2. Ibidem, pag. 261. 3. „Buruieni crescute la umbra Bisericii” de Valerian Zaharia, episcopul român ortodox al Oradiei. Editura episcopiei Oradiei, 1955, pag. 38.

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

În afar@ de faptul c@ toate acestea sunt ni}te simple în}el@torii bune de am@git pe cei lesne încrez@tori în tot felul de basme - toate acestea sunt osândite de Dumnezeu ca obiceiuri p@gâne}ti...” (numite azi cu preten]ie: parapsihologie n.n.).4 „Chiar }i în zilele noastre - în veacul acesta de lumin@, când mintea omului, blagoslovit@ de harul dumnezeiesc a ajuns la adev@rate culmi de gândire - chiar }i azi la câteva mii de ani dup@ ce Domnul a pus porunc@ stra}nic@ împotriva obiceiurilor p@gâne}ti }i diavole}ti a tot felul de farmece, descântece }i vr@jitorii - înc@ mai întâlnim nu rare ori în ora}ele }i în satele noastre cre}tini - b@rba]i }i femei, b@trâni }i tineri care înc@ mai dau crezare sau mai folosesc asemenea obiceiuri p@gâne}ti.”5 Fie c@ se numesc descântece sau vr@ji, farmece sau f@c@turi, boscoane sau nevr@ji }i a}a mai departe, întâlnim astfel de obiceiuri p@gâne}ti - mai ales în lumea satelor - mai la tot pasul în leg@tur@ cu na}terea }i botezul, cu nunta }i înmormântarea, cu vânatul }i pescuitul, cu p@storitul }i albin@ritul, cu plug@ritul }i cu alte munci - precum }i diferite feluri de vr@ji pentru prinsul ho]ilor, aducerea ploilor, alungarea furtunilor, vindecarea boalelor, sau în leg@tur@ cu dragostea, îndr@gitul }i m@ritatul, ursitul de bine sau de r@u }i altele.”6 „Unii... descânt@ pe cei bolnavi, ghicesc în ghioc, în ort sau în bobi. Al]ii poart@ buruieni sau a]e s@ nu se deoache, al]ii fac baiere, al]ii prezic viitorul sau tâlcuiesc visele... Unii vor s@ afle viitorul în drojdie de cafea sau în c@r]i de joc, în zodii, planete }i de la papagali, al]ii cred c@ le va merge r@u sau se va întâmpla vreo nenorocire dac@ 4. „Buruieni crescute la umbra Bisericii” de Valerian Zaharia, episcopul român ortodox al Oradiei, Editura episcopiei Oradiei, Oradea - 1955, pag. 36. 5. Ibidem, pag. 31. 6. Ibidem, pag. 33.

Supersti]iile }i credin]a

le iese cineva cu golul dinainte, sau vreun iepure, sau dac@ sunt treisprezece la mas@, sau dac@ se vars@ sarea sau piperul - în sfâr}it sunt nenum@rate buruieni de tot felul - mai mari sau mai mici, dar toate otr@vitoare, p@gâne}ti }i diavole}ti - care în@bu}e florile }i plantele credin]ei celei adev@rate în sufletele unora dintre credincio}ii no}tri de la sate sau de la ora}e.”7 „Alte farmece, vr@jitorii }i ghicitorii se fac cu unele lucruri biserice}ti... Astfel prin unele sate de la noi }i de aiurea sunt vesti]i aceia care citesc în Pravil@, adic@ - pretind ei - ghicesc în Biblie sau în Psaltire despre cele ce-l intereseaz@ pe cutare sau cutare: boal@, noroc, m@riti} }.a.m.d. Va s@ zic@ îndr@zne}te cineva s@ fac@ ghicitoare, vraj@ p@gâneasc@ tocmai cu Sfânta Scriptur@, care osânde}te - înc@ de pe timpul lui Moise - orice fel de vr@ji, descântece, ghicitorii }i tâlcuiri de semne.”8 „Descântecul sau vraja - orice ar spune }i ar crede cineva, chiar dac@ ar fi f@cute pentru o ]int@ bun@ }i cinstit@, ca vindecarea unui bolnav - vr@jitoria sub orice form@ nu-i rug@ciune, nu-i cinstire adus@ lui Dumnezeu, ci-i slujire Satanei, obicei p@gânesc.”9 „Unii încep sem@natul la asfin]itul soarelui }i cu ochii închi}i, crezând c@ astfel p@s@rile nu vor vedea semin]ele }i nu le vor mânca. Unele femei las@ u}a descuiat@ la na}tere ca s@ nasc@ mai u}or. Al]ii ca s@ plou@ trec apa printr-un ciur în chip de ploaie. Al]ii folosindu-se de din]ii, p@rul, unghiile, haina, cârpa (baticul) sau alt obiect care a fost al cuiva, cred c@ pot cu anumite vr@ji s@ pun@

7. „Buruieni crescute la umbra Bisericii” de Valerian Zaharia, episcopul român ortodox al Oradiei. Editura episcopiei Oradiei, Oradea - 1955, pag. 33. 8. Ibidem, pag. 40. 9. Ibidem, pag. 40.

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

st@pânire pe cugetul }i pe voin]a acelei persoane, fie pentru dragoste, fie pentru ur@.”10 „Începând înc@ de la na}terea omului - cum ar fi banul de aur sau de argint pus în sc@ld@toarea nou-n@scutului - terminând cu moartea sa - cum ar fi înfigerea unui ]@ru} în mormântul cut@ruia, despre care se spune c@ este strigoi, sau ungerea u}ilor cu usturoi împotriva strigoilor în noaptea Sfântului Andrei - o sumedenie de datine (tradi]ii n.n.) p@gâne}ti înso]esc din umbr@ via]a multor cre}tini, mai ales de pe la sate - aceste datini îmbr@când straiul cre}tinesc, pentru a fi mai u}or crezute }i primite de credincio}i.”11 „Asemenea acestora sunt aceia care... se înc@p@]âneaz@ s@ citeasc@ în împ@rt@}ania bolnavilor, dac@ ace}tia se vor vindeca sau vor muri cumva, dup@ felul în care sfânta cuminec@tur@ plute}te deasupra sau se cufund@ în linguri]@ sau potirul Cuminec@turii. A se cufunda mai repede sau mai încet împ@rt@}ania bolnavului în potir sau linguri]@, aceasta nu-i nici un fel de semn, ci atârn@ numai de umezeala care a p@truns mai repede sau mai încet în Sfânta Împ@rt@}anie.”12 „Preo]ii trebuie s@ atrag@ luarea aminte credincio}ilor care vor s@ ghiceasc@ zilele omului din Sfânta Cuminec@tur@ c@ acesta-i un p@cat tot atât de groaznic ca }i acela al folosirii Cuminec@turii pentru vraj@ sau farmece.”13 „Tot din ale Bisericii furate sunt descântecele, farmecele }i vr@jitoriile pe care unii le fac cu aghiazma sau apa sfin]it@.”14 10. „Buruieni crescute la umbra Bisericii”, de Valerian Zaharia, episcopul ortodox român al Oradiei, Oradea - 1955, Editura episcopiei Oradiei, pag. 33. 11. Ibidem, pag. 39. 12. Ibidem, pag. 41. 13. „Buruieni crescute la umbra Bisericii” de Valerian Zaharia, episcopul ortodox al Oradiei, Oradea 1955, pag. 41. 14. Ibidem, pag. 40.

Supersti]iile }i credin]a

2. Spiritism, }arlatanie }i cre}tinism: „Nu pu]in@ zarv@ au stârnit în ultimul sfert de veac în diferitele col]uri ale patriei noastre a}a numitele ‚vedenii, semne, minuni’ }i ‚proorocii’ care au pus pe unii pe gânduri, iar pe al]ii pe drumuri, aducând tulbur@ri mai mari sau mai mici în sufletele unora dintre cre}tini, în sânul Bisericii }i în rândul ob}tei. Ba unul a v@zut un ‚mo}’, ba altul a f@cut o c@l@torie prin ‚v@mile v@zduhului’, v@zând ‚raiul’ cu fericirile }i ‚iadul’ cu muncile.”15 „Unul a v@zut un alt ‚mo}’, alta a v@zut chiar pe Mântuitorul }i pe Maica Domnului, care i-au poruncit s@ vorbeasc@ lumii. Într-o parte a ]@rii alt ‚mo}’ zice c@ a pref@cut o femeie în m@g@ri]@, iar în alt@ parte zice c@ pe geamul bisericii din sat ar fi ap@rut un semn în chip de pe}te din care curge sânge. Acum câ]iva ani zice c@ s-ar fi ar@tat Maica Domnului unor copii, f@g@duind s@ spun@ lumii ceva foarte de seam@.”16 „De curând în multe sate }i ora}e de ale noastre s-a r@spândit o scrisoare vorbind de ni}te pietre c@zute din cer cu chipul Domnului Hristos, cu chipul Maicii Domnului }i cu porunca de a cinsti duminicile }i s@rb@torile, îns@ în aceste scrisori amenin]ându-se cititorii c@ dac@ nu le-ar scrie de trei ori }i nu le-ar da în 24 de ceasuri la trei oameni, atunci vor arde de vii.”17 „...cercetându-se cu luare aminte de Biseric@ }i de credincio}i s-a dovedit c@: – mul]i dintre cei care au spus c@ au avut vedenii }i au început s@ prooroceasc@ neadev@rat, erau de fapt oameni cu mintea întunecat@, necunosc@tori ai Scripturii }i care-}i luau închipuirile lor drept lucruri aevea, adev@rate. Al]ii dintre cei cu proorociile ‚adev@rate’ - sau sprijinitorii lor, nelipsind chiar }i unii preo]i, c@lug@ri sau c@lug@ri]e printre 15. Ibidem, pag. 10. 16. Ibidem, pag. 10. 17. „Buruieni crescute la umbra Bisericii” de Valerian Zaharia, episcopul ortodox al Oradiei - 1955, pag. 11.

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

ace}tia - erau de fapt ni}te }arlatani care visau s@ strâng@ averi de pe urma jertfelniciei credincio}ilor care le d@deau crezare.”18 CONCLUZIE: „{i a}a, p@r@sind calea cea dreapt@, oamenii au r@t@cit. Ogorul cel frumos al dreptei credin]e s-a umplut de buruieni.”19 „În l@turi a}adar cu obiceiurile cele p@gâne}ti pierz@toare de suflet, întunec@toare de cuget, agonisitoare de osând@.”20 „Fiul meu, s@ nu ghice}ti viitorul dup@ zborul p@s@rilor, pentru c@ aceasta duce la închinare de idoli; s@ nu descân]i, s@ nu cite}ti în stele, s@ nu faci vr@ji, s@ nu vrei s@ auzi de ele, nici s@ le vezi, c@ci din toate acestea se na}te închinarea la idoli.” (Didahia)21

„Credin]a într-un singur Dumnezeu înseamn@ }i p@zirea înv@]@turii descoperite de El... ferirea de supersti]ii }i de practicarea lor...”22

18. Ibidem, pag. 12. 19. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr. {tefan {levoac@, cu binecuvântarea Prea Sfin]itului Epifanie Norocel, episcopul Buz@ului, Editura Episcopiei Buz@ului - 1990, pag. 185. 20. „Buruieni crescute la umbra Bisericii” de Valerian Zaharia, episcopul ortodox al Oradiei, 1955, pag. 62. 21. „Scrierile P@rin]ilor Apostolici” cu binecuvântarea P.F.P. Iustin, patriarhul BOR. Traducere Pr.D.Fecioru, Bucure}ti 1979, pag. 26. 22. „Carte de înv@]@tur@ cre}tin@ ortodox@” - Bucure}ti 1978, pag. 155.

Capitolul II

ÎNCHINAREA „De aceea, iubi]ii mei fugi]i de închinarea la idoli.” Apostolul Pavel (1 Cor. 10,14 - Biblia Sinodal@ - 1991)

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Cum m@ închin

EPOCA PATRIARHAL~

CUM M~ ÎNCHIN: „Duh este Dumnezeu }i cei ce I se închin@ trebuie s@ I se închine în duh }i adev@r.” Iisus (In. 4,24 - Biblia Sinodal@ - 1991)

„Pân@ la Moise, neamul cel ales consta din patriarhi singuratici, care transmiteau succesiv unul altuia f@g@duin]ele primite de ei }i amanetul încredin]at lor al adev@ratei religii, primind în acela}i timp explica]ia, confirmarea }i completarea în ar@t@rile personale }i revela]iile f@cute lor de Dumnezeu sau de sfin]ii Lui îngeri.”1 „Despre via]a patriarhilor cronicarul sacru nu ne d@ mai departe nici un fel de detalii.”2 „Ei au fost, cum se }tie, zece, num@rând de la Adam pân@ la Noe inclusiv...” (dac@ ad@ug@m pe Avraam, Isaac }i Iacov dup@ potop, în total sunt treisprezece n.n.).3 „...fiecare din ei a fost adev@rat monument atât al credincio}iei lui Dumnezeu întru îndeplinirea f@g@duin]elor Sale, cât }i al credin]ei }i r@bd@rii p@rin]ilor. Fiecare din ei a tr@it timpul h@r@zit lor }i fiecare a transmis credin]a }i f@g@duin]a încredin]ate lor spre p@strare mo}tenitorului s@u cu genera]iunea sa. Pentru o p@strare mai bun@ a acestui mare testament, lor le-a fost dat@ }i o via]@ minunat de lung@.”4 „A}a Adam a putut istorisi despre via]a sa fericit@ în rai, despre c@derea în p@cat }i despre marea f@g@duin]@ dat@ lui pentru izb@virea din robia p@catului }i a mor]ii în curgerea de câteva genera]iuni, pân@ la na}terea lui Lameh, tat@l lui Noe, iar ultimii patriarhi, ca Lameh }i Metusaleh, au tr@it chiar pân@ la acea vreme când a fost început@ facerea corabiei, care avea s@ serveasc@ de leag@n al omenirii celei 1. „Istoria Biblic@. Vechiul Testament” - de Pr. A.P.Lopuhin, traducere de patriarhul Nicodim, Bucure}ti - 1944, vol.II, pag. 259. 2. Ibidem, vol.I, pag. 165. 3. Ibidem, vol.I, pag. 167. 4. Ibidem, vol.I, pag. 165.

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

noi de dup@ potop, deoarece ultimul din ei a murit chiar înainte de potop.”5 „Noe era nu numai mo}tenitorul cuvio}iei }i credin]ei, ci }i propov@duitorul ei pe p@mânt, }i ‘primind revela]ia despre ceea ce nu era înc@ v@zut’ (Evr.XI,7), p@}i la facerea cor@biei pentru mântuirea casei sale, mustrând prin predica sa lumea }i necredin]a }i nelegiuirea ei.”6 „Cu moartea lui Iacov... se încheie epoca patriarhal@ a istoriei biblice. Particularitatea ei distinctiv@ a fost comunicarea direct@ }i nemijlocit@ a patriarhilor, adic@ a c@peteniilor principale }i a p@rin]ilor neamului ales cu Dumnezeu }i cârmuirea poporului de c@tre ei pe baza acelor temeiuri }i pravile morale nemijlocit comunicate.”7 CULTUL: „Religia începu s@ se exprime în forme externe, }i prin urmare }i în rug@ciune, înc@ din vremea primilor fii ai lui Adam: în aducerea de dar lui Dumnezeu.”8 „Credin]a patriarhilor }i-a g@sit expresia ei exterioar@ în cult.”9 „Astfel pe lâng@ statornicirea sâmbetei }i a c@s@toriei (din Eden n.n.) au fost adause înc@ trei noi a}ez@minte... Acestea sunt a}a numitele ‘legi ale lui Noe’...”10 5. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” - de Pr.A.P.Lopuhin, traducere de patriarhul Nicodim, vol.I, pag.166, Bucure}ti - 1914. 6. Ibidem, pag. 187. 7. Ibidem, pag. 531. 8. Ibidem, pag. 164. 9. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” - de Pr. A. P. Lopuhin, traducere de patriarhul Nicodim, vol.I, Bucure}ti - 1944, pag. 533. 10. Ibidem, pag. 190.

Cum m@ închin

„Acum cultul se cuprindea în ridicarea de altare, de stâlpi (de aducere aminte n.n.), sacrificii (jertfe n.n.), rug@ciuni, f@g@duieli sfinte, t@ierea împrejur...”11 Preo]ia expiatoare: „Preot - evreie}te Cohen...”12 „În timpurile patriarhale }eful oric@rei familii era preotul ei.”13 „De}i se pomene}te câteodat@ de ‘preo]i’ (E}.XIX,22, grece}te ‘iereis’) apoi prin aceste nume se în]elegeau simplu reprezentan]ii familiilor, care dup@ obiceiul patriarhal s@vâr}eau cultul pentru popor.”14 „Actele de cult erau s@vâr}ite de capul familiei, care împlinea astfel func]ia de preot.” 15 „Prezen]a lui Melhisedec ‘preotul Dumnezeului celui Prea Înalt’ (‘iereis toy Theoy toy hipsistoy’) în mijlocul unei popula]ii p@gâne cum se poate crede, a Salemului, în sine e foarte de mirare.”16 „Preo]ia lui impunea asupra sa datoria de a aduce jertf@ }i a împ@r]i binecuvântare, ceea ce a }i s@vâr}it el la întâlnirea cu Avraam.”17 11. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti - 1912, pag. 53. 12. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia - episcop de Oradea, 1955, pag. 25. 13. Ibidem, pag. 25. 14. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de A.P.Lopuhin, vol.II, Bucure}ti, 1944, pag. 152. „Septuaginta Id est Vetus Testamentum graece iuxta LXX interpretes”, edidit Alfred Rahlfs 1933, D.B.Stuttgart, pag. 119. 15. „Istoria religiilor” de Diac. Prof. Dr. Emilian Vasilescu, Bucure}ti - 1982, pag. 361. 16. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de A.P.Lopuhin, vol.I, Bucure}ti 1944, pag.311. „Septuaginta” - edidit Alfred Rahlfs, D.B.Stuttgart - 1933, pag. 19. 17. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Pr.A.P.Lopuhin, traducere de patriarhul Nicodim, vol.I, Bucure}ti, 1944, pag. 314.

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„...în una din ]@rile vecine ap@ru alt drept vestit, Iov, via]a c@ruia se descrie într-o carte deosebit@, care poart@ numele lui.”18 „Întocmai dup@ obiceiul patriarhal, Iov este nu numai capul familiei sale, ci }i preotul casei sale, a}a c@ el personal aducea jertfe lui Dumnezeu spre cur@]irea p@catelor copiilor s@i.”19 Exista }i o preo]ie general@ a tuturor credincio}ilor: „De aceea Cain }i Abel, fiii protop@rin]ilor omenirii, aduc lui Dumnezeu sacrificii (miel ca jertf@ n.n.) din roadele ostenelilor lor (produse agricole - Cain n.n.) pe care le considerau ca daruri obligatorii fa]@ de Cerescul P@rinte” (ei nu erau capi ai familiilor lor, nefiind nici c@s@tori]i n.n.).20 Slujba}i în cadrul preo]iei generale: „Dreptul de întâi n@scut, ca unul ce cuprinde în sine mo}tenirea dumnezeie}tii f@g@duin]e... era mai scump ca orice.”21 „În acest sens se vorbe}te }i de întâi-n@scu]i ai evreilor în Egipt...”22

Cum m@ închin

Impunerea mâinilor ca binecuvântare „În Vechiul Testament g@sim foarte multe locuri de unde vedem impunerea mâinilor înd@tinate la iudei. A}a de exemplu Isaac binecuvânteaz@ pe Iacov în locul lui Esau, iar b@trânul ‘Israil (Iacov) î}i întinse mâna sa cea dreapt@ }i o puse pe capul lui Efraim... }i mâna sa cea stâng@ pe capul lui Manase’ spre a-i binecuvânta, c@ci erau fiii s@i.”24 CONCLUZIE: „Manifest@rile principale ale acestei religiuni patriarhale era }i circumciziunea, jertfa }i paza sâmbetei...”25 „În astfel de tr@s@turi generale se prezint@ via]a patriarhilor neamului celui ales, care erau purt@torii exclusivi ai adev@ratei religii }i a marei f@g@duin]e, legate de dânsa, despre Mântuitorul }i care de aceea se aflau sub o deosebit@ conducere a Providen]ei divine.”26

„(Isaac) binecuvânt@ pe Iacov cu binecuvântarea de întâi n@scut: ...s@ fii st@pân peste fra]ii t@i...”23

18. Ibidem, pag. 540. 19. Ibidem, pag. 542. 20. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, cu aprobarea Sf.Sinod, vol.II, Bucure}ti - 1912, pag. 53. 21. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Pr. A. P. Lopuhin, Bucure}ti 1944, pag. 410-411, vol.I. 22. „Dic]ionar al Noului Testament” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.I.B.M. al BOR, Bucure}ti - 1984, pag. 247. 23. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Pr. A. P. Lopuhin, traducere de patriarhul Nicodim, vol.I, Bucure}ti, 1944, pag. 413.

24. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, Bucure}ti - 1911, pag. 48. 25. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Pr. A. P. Lopuhin, traducere de patriarhul Nicodim, vol.II, Bucure}ti - 1944, pag. 13. 26. Ibidem, vol.I, pag. 535.

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

EPOCA VECHIULUI ISRAEL „Prefigurarea ‘zidirii’ sau a întemeierii Bisericii se începuse de mult de Dumnezeu în Vechiul Testament, prin alegerea lui Israel, a templului }i rânduielilor lui cultice }i prin vestirile proorocilor despre Mesia }i cele ce aveau s@ se întâmple cu El.”27 „Poporul israelit s-a produs în Egipt din doisprezece fra]i, fiii lui Iacov.”28 „Faptele Apostolilor vorbesc despre cei doisprezece patriarhi n@scu]i din Iacov (Fp.Ap. 7,8.9).29 „Propriu vorbind triburi s-au format treisprezece, deoarece dup@ deosebite împrejur@ri genera]ia lui Iosif, rezultat@ de la cei doi fii ai s@i - Efraim }i Manase - a alc@tuit dou@ triburi...”30 „În timp ce lumea p@gân@ era l@sat@ în voia legii dezvolt@rii fire}ti, p@c@toase, poporului Israelit îi era descoperit@ legea sfin]eniei.”31 „Scopul a}ez@mântului era de a separa pe poporul israelit din cealalt@ omenire }i a-l face popor ales în care ar fi putut s@ se p@streze }i s@ creasc@ semin]ele mântuirii predestinat@ s@ se r@spândeasc@ apoi în toat@ omenirea.”32 „Acest popor nu-i nici filozof }i nici politic. Chemarea lui în istorie se m@rginea exclusiv la problema religioas@. Scopul final al istoriei universale se cuprindea în realizarea pe p@mânt a Împ@r@]iei lui 27. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” - de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti - 1984, pag. 57. 28. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Pr. A. P. Lopuhin, traducere de patriarhul Nicodim, vol.II, Bucure}ti - 1944, pag. 344. 29. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” - de Ioan Mircea, Bucure}ti 1984, ag. 356. 30. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” - de A.P.Lopuhin, vol.II, Bucure}ti - 1944, pag. 344. 31. Ibidem, vol.IV, Bucure}ti - 1946, pag. 143. 32. Ibidem, vol.II, Bucure}ti - 1944, pag. 260.

Cum m@ închin

Dumnezeu (Apoc. XX,1-7; 1 Cor. XV,28)... iat@ determinarea juridic@ a situa]iei poporului lui Israel în istorie.”33

I. TEMPLUL {I SERVICIUL EXPIERII 1. Prezen]a lui Dumnezeu în sanctuar „Întreg cultul poporului se concentra astfel împrejurul templului, care trebuia s@ serveasc@ ca simbol adev@ratei prezen]e a lui Iehova în mijlocul poporului S@u... la sanctuar, unde, dup@ credin]a întregului popor locuia Însu}i Dumnezeu pe sicriul a}ez@mântului (chivotul legii n.n.), între aripile întinse ale heruvimilor.”34 „Cortul Sfânt a fost construit dup@ planul lui Dumnezeu, descoperit lui Moise...”35 „Sanctuarul sau templul propriu-zis (naos) era loca}ul sfânt sau Casa lui Dumnezeu (Mat. 23,21) „Casa Tat@lui” (Ioan 2,16) în care n-aveau voie s@ intre credincio}ii, nici când aduceau ofrande (Mat. 5,23-24).”36 „...’naos’ se refer@ la templul propriu-zis iudaic, care cuprindea: Sfânta, rezervat@ preo]ilor }i Sfânta Sfintelor, desp@r]ite printr-o perdea, unde intra numai Arhiereul o dat@ pe an, de ziua Isp@}irii sau a Împ@c@rii.”37 33. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” - de Pr. A. P. Lopuhin, traducere de patriarhul Nicodim, vol.IV, Bucure}ti - 1946, pag. 143. 34. Ibidem, vol.II, Bucure}ti, 1945, pag. 402. 35. „Studiul Vechiului Testament” de Preot Prof.Dr.Nicolae Ciudin, Manual pentru seminariile teologice. Ed.IBM al BOR, Bucure}ti, 1978, pag. 74. 36. „Dic]ionar al Noului Testament” de Preot Dr.Ioan Mircea, Bucure}ti, 1984, pag. 482. 37. Ibidem, pag. 481.

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

2. Preo]ia aronic@ (preotul }i marele preot): a) Terminologie (preo]ii Domnului spre deosebire de ai idolilor): „(cohen) preot” (în ebraic@, dup@ originalul ebraic n.n.)38 „preo]ii, fiii lui Aaron (ohi iereis, ohi yhioi Aaron)” (grece}te, dup@ Septuaginta n.n.) Lev. 1,5.39 „‘preot’, ‘servitor’ al altarului’.”40 „În timpul lui Moise, familia lui Aaron }i urma}ii ei erau ale}i de Dumnezeu s@ îndeplineasc@ toate func]iunile sacerdotale ale întregii na]iuni.”41 „La evrei arhiereul era ‘supremul preot’ ales dintre fiii întâi n@scu]i ai familiei lui Aaron din neamul lui Levi. La început arhiereul func]iona pe via]@... Rolul lui sacramental era de a aduce jertf@ pentru sine }i pentru popor (Ev. 5,3).”42 „Core, Datan }i Abiram, împreun@ cu dou@ sute cincizeci de c@petenii din Israel s-au revoltat contra lui Moise, voind s@ fie preo]i împotriva lui Aaron. Dar Dumnezeu i-a pedepsit cu moarte n@praznic@, ca poporul s@ }tie c@ numai cei din semin]ia lui Levi }i din familia lui Aaron pot fi preo]i.”43 „...în statul lui Moise toate drepturile }i privilegiile preo]ilor se reduc exclusiv la sfera religioas@, iar nu se extind asupra sferelor 38. „Elemente de gramatica limbei ebraice” de Preotul Ec.I.Popescu M@l@e}ti, prof. la Facultatea de Teologie, Craiova - 1921, pag. 248. 39. „Biblia sau Sfânta Scriptur@” - cu aprob.Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti - 1991, pag. 115. „Septuaginta” - Stuttgart, 1935, p. 158. 40. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.I, Bucure}ti, 1910, pag. 3. 41. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia - episcop de Oradea, 1955, pag. 25. 42. „Dic]ionar al Noului Testament” de Ioan Mircea, Bucure}ti - 1984, pag. 37. 43. Studiul Vechiului Testament” de Prof.Dr.Nicolae Ciudin, Bucure}ti 1978, pag. 91.

Cum m@ închin

politice sau sociale.”44 b) Slujbele expiatoare ale preo]iei aronice „Preo]ie (gr. ierosini - ierateuma, lat. sacerdos - sacerdotium slujirea la templu, celebrarea }i aducerea jertfei).”45 „Cultul este rânduit în perioada exodului pân@ în cele mai mici am@nunte. Apare un sacerdo]iu bine organizat, preo]ii (Kohanim) îndeplinind în primul rând rolul de mijlocitori între om }i Dumnezeu... Ei sunt îns@ }i s@vâr}itorii cultului public, cei ce aduc ofrandele }i sacrificiile.”46 „Jertfele au caracter latreutic pentru adorarea }i pream@rirea lui Dumnezeu; euharistic pentru mul]umire lui Dumnezeu, ...}i expiator, adic@ de împ@care cu Dumnezeu.”47 „Preo]ii au datoria de a s@vâr}i toate actele de cult, de la altarul de jertf@, din Sfânta }i Sfânta Sfintelor.”48 „Cultul dumnezeiesc ebraic de toate zilele, dup@ rânduirile Legii, se plinea aducând la templu în fiecare zi diminea]a }i seara, în numele poporului evreu, câte un miel de un an ca ardere de tot. Împreun@ cu aceasta se aprindea t@mâie pe altarul t@mâierii...”49 c) Rolul sanitar al preo]iei aronice: „Preo]ii erau to]i fii ai lui Aaron, iar apoi }i descenden]i ai lui 44. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de A.P.Lopuhin, vol.II, Bucure}ti 1944, pag. 339. 45. „Dic]ionar de Teologie Ortodox@” de Pr.Prof.Dr.Ion Bria, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti - 1981, pag. 304. 46. „Istoria religiilor” de Diac.Prof.Dr.Emilian Vasilescu, Bucure}ti - 1982, pag. 363. 47. „Studiul Vechiului Testament” - de Prof.Dr.Nicolae Ciudin, Bucure}ti 1978, pag. 84. 48. Ibidem, pag. 92. 49. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, Bucure}ti - 1912, pag. 56.

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Cum m@ închin

Aaron, vrednici de aceast@ chemare preo]easc@ dup@ însu}irile lor suflete}ti }i trupe}ti... Ei aveau îndatorirea de... a cur@]i dup@ anumit ritual lepra }i alte necur@]ii...”50

II. SINAGOGA - PRELUNGIRE A TEMPLULUI DIN IERUSALIM

„...cel vindecat trebuia s@ intre s@ se arate preo]ilor }i s@ aduc@ darul statornicit, ca s@ primeasc@ adeverin]a formal@ despre cur@]irea sa.”51

1. ADUNAREA sau comunitatea credincio}ilor:

„Apoi i-a zis Iisus: vezi, nu spune nim@nui, ci mergi, arat@-te preo]ilor }i adu darul pe care l-a rânduit Moise, spre m@rturie lor” (s@ vad@ cu ochii lor lucrarea lui Mesia n.n.).52

„Cultul iudaic se s@vâr}i nu numai în Templul din Ierusalim, ci }i în sinagoge...”53 „sinagoga = o adunarea împreun@ - un termen aplicat ambelor no]iuni: comunitate... }i spa]iul în care lumea se aduna pentru înv@]@tur@ mutual@, discu]ii ori distribuirea justi]iei, iar Sâmb@ta pentru rug@ciuni }i cult...”54 „Iudeii... înfiin]eaz@ sinagoge sau case de rug@ciuni (în ebraic@: batei hakenesat; în greac@: sinagoghe; proseikteria) pentru a se aduna într-însele sâmb@ta...”55 „...sinagoga, sau casa ob}teasc@ de rug@ciune... înlocuia în oarecare m@sur@... templul din Ierusalim.”56 „Sinagoga se prezenta mai degrab@ ca o completare a templului.”57

2. PREO[IA general@ a tuturor credincio}ilor: „...clasa preo]ilor nu avea o importan]@ exclusiv@, pentru c@ poporul israelit în toat@ alc@tuirea sa era ‘popor sfânt’, ‘împ@r@]ie

50. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” - de A.P.Lopuhin, vol.II, Bucure}ti - 1944, pag.326. 51. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” - de A.P.Lopuhin, vol.V, Bucure}ti - 1946, pag. 319. 52. „Biblia adic@ dumnezeiasca Scriptur@ a Vechiului }i a Noului Testament”, trad. de preo]ii profesori Vasile Radu }i Gala Galaction, Bucure}ti - 1938, pag. 1106.

53. „Tezaurul liturgic” - de Badea Cire}eanu, vol. II, Bucure}ti - 1912, pag. 55. 54. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia, episcop ortodox al Oradiei, Oradea 1955, pag. 10. 55. „Tezaurul liturgic” - de Badea Cire}eanu, vol. II, Bucure}ti - 1912, pag. 55. 56. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de A.P.Lopuhin, vol.V, Bucure}ti 1946, pag. 62. 57. „Dic]ionar al Noului Testament”, de Preot Dr.Ioan Mircea, Bucure}ti - 1984, pag. 446.

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

preo]easc@’ (E}.XIX 5,6; Deut.VII,6).58 3. SLUJBA{II comunit@]ii (adun@rii): a) prezbiterii sau b@trânii poporului „Fiecare familie (comunitate din vremea lui Moise n.n.) avea în capul s@u un reprezentant, a}a numit ‘b@trânul’.”59 „b@trân = presbiteros; termenul grecesc este tradus în române}te prin b@trân sau ... ‘b@trânii poporului’” ...60 „Apoi a zis Dumnezeu iar@}i c@tre Moise: ‘Suie-te la Domnul, tu }i Aaron... }i }aptezeci dintre b@trânii lui Israel (presbiteron Israel în greaca Septuagintei n.n.).” Ex. 24,1.61 „Apoi s-a întors Moise în tab@r@ împreun@ cu b@trânii lui Israel (grece}te: presbiteroi Israel) Numeri 11,30.”62 „Ace}ti ‘b@trâni’ (gr. prezbiteri n.n.) care constau din oameni în]elep]i]i de via]@ }i de experien]@ se înf@]i}au... ca reprezentan]i ai poporului în în]eles social, ca ale}i }i expresie a con}tiin]ei lui.”63 „...prezbiterii sinagogii, sau b@trânii adun@rii (ohi presbiteroi tes sinagoghes)”.64 „Regula era s@ nu se cl@deasc@ nici o sinagog@, pân@ nu se g@sesc 10 oameni cu r@gaz, care trebuia s@ se ocupe cu administra]ia institu]iei. 58. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de A.P.Lopuhin, vol.II, Bucure}ti - 1944, pag.339. 59. Ibidem, pag. 348. 60. „Dic]ionar al Noului Testament”, de Preot Dr.Ioan Mircea, Bucure}ti - 1984, pag. 52. 61. „Biblia sau Sfânta Scriptur@” cu aprob.Sf.Sinod, Bucure}ti - 1991, pag.94 (Ie}irea 24,1); „Septuaginta” edidit Alfred Rahlfs, D.B.Stuttgart - 1935, pag. 126. 62. Ibidem, pag. 163.235 (Numeri 11,30) 63. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de A.P.Lopuhin, vol.II, Bucure}ti - 1944, pag. 345. 64. „Septuaginta” edidit Prof.D.Dr.Alfred Rahlfs, D.B.Stuttgart - 1935, pag. 162 (Lev. 4,15).

Cum m@ închin

Ei se mai numeau }i p@storii - ‘mai marii sau b@trânii (grece}te: prezbiteroi n.n.)’. Li se rezervau locuri de onoare în timpul serviciului divin (Fapte XII,15; Matei XXII,6).”65 „Iar dup@ ce a intrat (Iisus) în templu, s-au apropiat de El, pe când înv@]a, arhiereii }i b@trânii poporului (în greac@: presbiteroi toi laoi - Mat. 21,23 în original n.n.) }i au zis: Cu ce putere faci acestea? {i cine [i-a dat puterea aceasta?”66 - Prezbiterii sau b@trânii erau numi]i }i p@zitori sau supraveghetori: „Supraveghetorii se numesc (în originalul ebraic n.n.) Soterim. A}a se numesc chiar cei }aptezeci b@trâni; Numeri XI,16" (înainte s@ fie ale}i 70, n.n.).67 „ (}oter) = supraveghetor (overseer)68 „{i a zis Domnul c@tre Moise: adun@-Mi Mie }aptezeci de b@rba]i din b@trânii (grece}te: presbiteron) lui Israil, pe care-i }tii tu, c@ sunt b@trâni (grece}te: presbiteroi) }i supraveghetori (ebraic@: }oterim) ai lui, }i ia-i în cortul adun@rii ca ei s@ stea acolo cu tine (Numeri XI,16)” (deci, prezbiter = b@trân = supraveghetor n.n.).69

65. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia, Ed. Episcopiei ortodoxe române Oradea - 1955, pag.10. 66. „Biblia sau Sfânta Scriptur@” cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti - 1991, pag.1124; „The New Greek E. I. New Testament” - Illinois - 1990, pag. 80. 67. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” - de A.P.Lopuhin, vol.II, Bucure}ti - 1944, pag.71. 68. „The analytical hebrew and chaldee lexicon”, Benjamin Davidson, Ed. Zondervan - 1970, pag.711. 69. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” - A.P.Lopuhin, Bucure}ti - 1944, vol.II, pag.376; „Septuaginta - edidit Alfred Rahlfs, D.B.Stuttgart 1935, pag. 234.; „Torah, Nebiim, Ketubim - Biblia hebraica”, pag. 265 (Numeri XI,16).

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

- B@trânii (prezbiterii) nu se confundau cu preo]ii sau arhiereii „Membrii sinedriului erau deci arhiereii, preo]ii... c@rturarii }i b@trânii poporului.”70 - Colegiul prezbiterilor sinagogii: „Tot ei (b@trânii sinagogii) alc@tuiau tribunalul (sinedriul local).”71 „Superiorul sinagogii (ro} hakenasat c@petenia în]elep]ilor n.n.) conducea colegiul b@trânilor (prezbiterium n.n.).”72 „...{ef de sinagog@, adic@ }eful principal al parohiei, care se bucura la iudei de mare respect (era numit }i ‘mai marele p@stor’).” 73 b) al]i slujba}i ai comunit@]ii: „Sinagoga - ca o comunitate iudaic@ - era administrat@ de un conduc@tor (Mc. 5,35-36) ajutat de un slujitor (Lc. 4,20).”74 „...era oficialul sau asistentul permanent (Lc. 4,20) ale c@rui sarcini erau în parte eclesiastice, în parte civile. Adesea el func]iona ca înv@]@tor.”75 „Levi]ii erau simpli servitori biserice}ti (ale}i în locul întâilor n@scu]i din comunitate n.n.) care erau destina]i treburilor inferioare la cort.”76 70. „Dic]ionar al Noului Testament” de Preot Ioan Mircea, Bucure}ti - 1984, pag. 447. 71. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” - de Valerian Zaharia, Oradea - 1955, pag. 10. 72. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, Bucure}ti - 1912, p.56. 73. „Istoria biblic@. Noul Testament” - de A.P.Lopuhin, vol.V, Bucure}ti 1946, pag.341; „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” - de Valerian Zaharia, Oradea - 1955, pag. 10. 74. „Dic]ionar de Teologie Ortodox@” - de Pr.Prof.Dr.Ion Bria, Bucure}ti 1981, pag. 187. 75. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” - de Valerian Zaharia, Oradea - 1955, pag. 10. 76. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” - vol.II de A.P.Lopuhin, Bucure}ti - 1944, pag.326.

Cum m@ închin

„Adu dup@ aceea pe levi]i înaintea cortului adun@rii, unde vei aduna toat@ ob}tea fiilor lui Israel.”77 „Astfel de adunare se alc@tuia din b@trânii poporului... (deci ob}tea fiilor lui Israel era ob}tea prezbiterilor n.n.).”78 „S@ se apropie levi]ii înaintea Domnului }i fiii lui Israel (b@trânii sau prezbiterii n.n.) s@-}i pun@ mâinile pe levi]i.”79 „Ei au fost ale}i de Dumnezeu... în locul întâilor n@scu]i ai evreilor.”80 „În Vechiul Testament, ‘întâiul-n@scut’ între mai mul]i fra]i era privilegiat cu drepturi speciale; (o dat@ cu impunerea mâinilor primea }i o binecuvântare special@ n.n.)” (vezi paragraful 23 de la Epoca Patriarhal@).81 „Prin impunerea mâinilor de c@tre fiii lui Israel, fur@ sfin]i]i }i Levi]ii pentru serviciul dumnezeiesc.”82 „Drept levi]i se socoteau to]i membrii de parte b@rb@teasc@ ai tribului lui Levi, afar@ de familia lui Aaron (rezervat@ exclusiv preo]iei n.n.).”83

77. „Biblia sau Sfânta Scriptur@” cu aprob. Sf.Sinod - 1991, pag. 159 (Numeri 8,9). 78. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de A.P.Lopuhin, vol.II, Bucure}ti - 1944, pag.351. 79. „Biblia sau Sfânta Scriptur@” cu aprob. Sf.Sinod, Bucure}ti - 1991, pag. 159 (Numeri 8,10). 80. „Studiul Vechiului Testament” de Preot Prof.Dr. Nicolae Ciudin, Bucure}ti - 1978, pag.88. 81. „Dic]ionar al Noului Testament” - Preot Dr.Ioan Mircea, Bucure}ti 1984, pag. 247. 82. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprob. Sf.Sinod, Bucure}ti - 1912, pag. 49. 83. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de A.P.Lopuhin, vol.II, Bucure}ti - 1944, traducere de patriarhul Nicodim, pag. 326.

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

4. CULTUL sinagogal }i particular, ca prelungire a Templului din Ierusalim a) Serviciul divin propriu-zis: - forma de salut: „Evreii se salutau cu ‘pace’” (la fel ca apostolii }i cre}tinii Noului Testament n.n.).84 - jertfe duhovnice}ti (rug@ciune, cântare, predic@): „Sinagoga este o cas@ de adunare, în care sacrificiile de la Templu sunt înlocuite cu rug@ciuni, lecturi din c@r]i sacre, etc.”85 „În sinagoge se citea Sfânta Scriptur@, se traducea în limba cunoscut@ poporului, se f@ceau rug@ciuni }i se intonau cânt@ri religioase.”86 „Cultul dumnezeiesc se începea în sinagoge, cu o rug@ciune rostit@ de unul din cei de fa]@...”87 „În aceste sinagogi se adunau ei în zilele de s@rb@toare }i sâmb@ta... pentru a se ruga lui Dumnezeu }i a asculta citirile din Lege }i din prooroci (adic@ V.T. n.n.) }i tâlcuirile lor.”88 „Tot în sinagogi au propov@duit (predicat n.n.) mai întâi Mântuitorul Hristos (Lc. 4,15-33) }i apostolii }i ucenicii (Fapte 9,20; 13,5.14.43; 14,1; 17,10).”89 84. „Eusebiu de Cezareea” trad. Pr.Prof.T.Bodogoe, Bucure}ti - 1987, pag.374. 85. „Istoria religiilor” de Diac.Prof.Dr.Emilian Vasilescu, Bucure}ti - 1982, pag. 368. 86. „Tezaurului liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprob. Sf.Sinod, Bucure}ti - 1912, pag. 55-56. 87. Ibidem, pag.56. 88. „Dic]ionar al Noului Testament” de Preot Dr.Ioan Mircea, Bucure}ti 1984, pag. 446. 89. „Dic]ionar al Noului Testament” de Preot Dr.Ioan Mircea, Bucure}ti 1984, pag. 446.

Cum m@ închin

- }coala de Sabat (}coala biblic@): „Sinagoga era domeniul deosebit al c@rturarilor. În ea s-a stabilit contactul între c@rturari }i popor” (c@rturarii erau slujba}ii }colii de Sabat n.n.). „...}coala în majoritatea cazurilor se instala în sinagog@.”91 „La vârsta de 5 ani, orice copil iudeu participa la cultul sinagogii, adic@ al comunit@]ii din care f@ceau parte p@rin]ii s@i.”92 „Cultul avea loc în fiecare zi de sabat, când membrii comunit@]ii se adunau la sinagog@ pentru rug@ciune }i citiri din scrierile Vechiului Testament.”93 „F@cându-se acestea, superiorul îndemna pe unul din mul]ime ca s@ explice cele citite (Lc. 4,16).”94 „prin intermediul lecturilor }i comentariilor biblice de la sinagog@, Iisus a cunoscut foarte bine Vechiul Testament.”95 „Pentateucul s-a împ@r]it din vechime de Iudei, în 54 de t@ieturi sau para}e (phara}ah) pentru cele 54 de sâmbete ale anului ‘intercalar’” (para}e sau lec]iuni pentru studiul Bibliei n.n.).95 „Astfel c@ sinagogile iudeilor nu erau numai case de rug@ciune, 90. Ibidem, pag. 446. 91. „Istoria biblic@. Noul Testament” de A.P.Lopuhin, vol.V, Bucure}ti 1946, pag. 60. 92. „Dic]ionar de Teologie Ortodox@” de Pr.Prof.Dr.Ion Bria, Bucure}ti 1981, pag.187. 93. Ibidem, pag. 187. 94. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprob. Sf.Sinod, Bucure}ti - 1912, pag. 56. 95. Dic]ionar de Teologie Ortodox@” de Pr.Prof.Dr.Ion Bria, Bucure}ti p. 187.

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

ci }i }coli de educare religioas@ }i civic@.”96 - jertfe materiale (zecimi }i daruri): „...sinagoga era nu numai izvorul educa]iei religios-morale, ci }i centru ob}tesc, împrejurul c@ruia se concentra toat@ comunitatea cunoscut@ }i sub conducerea c@reia mergea toat@ via]a ob}teasc@.”97 „Pe lâng@ colegiul sinagogii mai era un împ@r]itor de mile (datorit@ darurilor pentru s@raci aduse de credincio}i n.n.).”98 „Apoi a gr@it Domnul lui Moise }i a zis; ‘Vorbe}te levi]ilor }i le zi: când ve]i lua de la fiii lui Israel zeciuiala, pe care v-am dat-o ca mo}tenire, s@ în@l]a]i din ea dar Domnului a zecea parte, ca zeciuial@, }i vi se va socoti acest dar al vostru ca grâul din arie }i ca mustul de la teasc.”100 b) Serviciul divin al circumciziei: „T@ierea-împrejur este un semn al Leg@mântului f@cut de Dumnezeu cu Avraam (Fapte 7,8) c@ruia i s-a impus prima oar@ t@ierea-împrejur. Iar legea se numea ini]ial ‘leg@mântul t@ierii-împrejur’ (Fapte 7,8) }i era semnul leg@turii dintre Dumnezeu }i Israel, poporul ales care avea s@ fie înfiat de El ca urma}ii lui Avraam.”101 96. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprob. Sf.Sinod, Bucure}ti - 1911, pag.382. 97. „Dic]ionar al Noului Testament” de Preot Dr.Ioan Mircea, Bucure}ti 1984, pag. 446. 98. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof.A.P.Lopuhin, traducere de patriarhul Nicodim, vol.V, Bucure}ti - 1946, pag. 64. 98. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, prof. la Facultatea de Teologie, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti - 1912, pag. 56 100. „Biblia sau Sfânta Scriptur@” cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti -1991, pag. 171-172. 101. „Dic]ionar al Noului Testament” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti - 1984, pag. 478.

Cum m@ închin

„Acolo (în Betleem) în ziua a opta, spre împlinirea legii, pruncului i se s@vâr}i ritualul t@ierii împrejur.”102 „De}i opera]ia aceasta de obicei se s@vâr}ea de tat@l copilului, dar putea s@ o s@vâr}easc@ }i oricare israelit }i în caz de nevoie chiar }i o femeie...” (acas@ sau la sinagog@, f@r@ preot n.n.).103 „Propriu însu}i ritualul circumciziunii era foarte simplu. S@vâr}indu-l tat@l rostea rug@ciunea... To]i cei de fa]@ r@spundeau la aceast@ binecuvântare ‘amin’, dup@ care se cântau locuri alese din psalmi. La s@vâr}irea circumciziunii noului n@scut i se d@dea numele... (circumcizia marcând deci na}terea dup@ trup spre deosebire de botezul cre}tin care va marca na}terea dup@ spirit }i care dup@ modelul lui Iisus se poate produce doar unui adult n.n.).”104 „În Vechiul Testament, Dumnezeu a ales un popor unit trupe}te (de aceea leg@mântul se efectua la na}tere n.n.), în Noul Testament un popor unit suflete}te prin credin]@ (de aceea botezul se efectueaz@ la adult pe baza credin]ei lui n.n.).” (Preot Prof.Dr.Dumitru St@niloae)105

„Nici chiar sfin]enia Sâmbetei nu putea servi de pretext pentru amânarea s@vâr}irii acestui ritual mai departe de ziua a opta (intrarea în Israelul dup@ trup putând s@ aib@ deci o dat@ fix@ n.n.)106 „Dispozi]iunile ulterioare d@deau o importan]@ deosebit de mare circumciziunii: ea deveni pecetea indispensabil@ na]ionalit@]ii iudaice (într-adev@r a face parte dintr-o na]iune nu trebuie s@ fii întrebat dac@ 102. „Istoria biblic@. Noul Testament” vol.V, de Prof. A. P. Lopuhin, traducere de patriarhul Nicodim, Bucure}ti - 1946, pag. 35. 103. „Istoria biblic@. Noul Testament” vol.I, de Prof. A. P. Lopuhin, traducere de patriarhul Nicodim, Bucure}ti - 1944, pag.330. 104. Ibidem, vol.V, Bucure}ti - 1946, pag. 36. 105. „Sfântul Chiril al Ierusalimului - scrieri, partea întâia. Închinarea }i slujirea în duh }i adev@r”, traducere de Preot Prof.Dr.Dumitru St@niloae, Ed. IBM al Bisericii Ortodoxe Române, Bucure}ti - 1991, pag. 373. 106. Ibidem, vol. V ,Bucure}ti -1944, pag.330.

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

vrei, de aceea circumcizia se putea practica la copii n.n.).”107 c) Serviciul divin pascal „Apoi a chemat Moise pe to]i b@trânii fiilor lui Israel }i le-a zis: ‘Merge]i }i v@ lua]i miei dup@ familiile voastre }i junghia]i Pa}tele’.”108 „Când începu s@ apun@ soarele }i înainte de a scânteia stelele, mieii }i iezii au fost junghia]i }i preg@ti]i pentru solemnitatea pascal@ de sutele de levi]i...” (loc]iitorii întâilor-n@scu]i ai poporului n.n.).109 „Dup@ jupuire (mielul) era luat la casa unde inten]iona s@ se adune grupul. Acolo era fript la foc }i mâncat cu ierburi amare, f@r@ îng@duin]a ruperii nici unui os. Tr@s@tura principal@...: - Mâncarea pâinii nedospite pe toa`t@ durata s@rb@torii.”110 d) Serviciul divin al c@s@toriei „C@s@toria e rânduit@ de Dumnezeu (Gen. I, 27-28; II, 18-20; 23.24)”.111 „La vechii israeli]i ceremonia se s@vâr}ea în ‘camera de sus’. Mirii stau sub un baldachin... Cel care oficia c@s@toria nu era un rabin, ci putea fi un b@trân...” (în nici un caz preot n.n.).112 e) Serviciul divin de impunere a mâinilor

Cum m@ închin

fiul lui Nun }i pune peste dânsul mâna ta’, ar@tându-i cu aceasta ca s@-l consacre urma} al s@u în conducerea lui Israel.”113 „...când i s-a spus lui Moise s@-}i pun@ mâinile asupra lui Iosua... Dumnezeu a ad@ugat: ‘{i Eu voi pune asupra lui din Duhul care este în tine’.”114 „Binecuvântarea era înso]it@ mai întotdeauna de actul acesta... (al punerii mâinilor n.n.).”115 f) Serviciul divin de înmormântare „Înmormântarea se practica la evrei din cele mai vechi timpuri.”116 „Cum orientalii considerau cadavrul necurat, înmormântarea se f@cea la câteva ore dup@ deces (ca }i primii cre}tini, vezi Fapte. 5,5-7 n.n.).”117 „Mormintele se aflau în afara ora}elor }i satelor }i mor]ii erau du}i la groap@ pe n@s@lii în mijlocul jelaniei prietenilor... (f@r@ preot conform Levitic cap.21 n.n.).”118 CONCLUZIE „Legea mozaic@ fiind ‘conduc@tor spre Hristos’... avea s@ trezeasc@ în Israel con}tiin]a p@c@to}eniei }i a vinov@]iei sale }i recunoa}terea necesit@]ii de a-}i cur@]i p@catele prin jertfe, precum }i n@dejdea c@, prin ajutorul harului divin, ei vor dobândi un

„Dar }i Iehova porunce}te lui Moise, zicându-i: ‘Ia-]i pe Iosua, 107. Ibidem, pag. 330. 108. „Biblia sau Sfânta Scriptur@” cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti - 1991, pag.80 (Ex.12,21). 109. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P.Lopuhin, traducere de patriarhul Nicodim, vol.IV, Bucure}ti - 1946, pag.88. 110. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia, Ed.Episcopiei Oradea - 1955, pag.23. 111. Ibidem, pag. 15. 112. Ibidem, pag. 14.

113. „Tezaurul liturgic” de Prof. Preot Badea Cire}eanu, vol.II cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti - 1912, pag. 48-49. 114. „Apologe]i de limb@ greac@”, traducere de T.Bodogoe, O.C@ciul@ }i D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti - 1980, pag. 146. 115. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, Bucure}ti - 1912, pag. 49. 116. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi”, de Valerian Zaharia, Ed.Episcopiei, Oradea - 1955, pag. 19. 117. Ibidem, pag. 20. 118. Ibidem, pag. 19.

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Mântuitor (Mesia).”119 „Iehova i-a izb@vit din robie, a avut grij@ deosebit@ de dân}ii în pustiu, ‘i-a purtat oarecum ca pe ni}te aripi de vultur }i i-a adus la Sine, în sanctuarul S@u, ca s@-i sfin]easc@ }i pe ei }i s@-i fac@ ‘poporul ales’ al S@u, ‘împ@r@]ie preo]easc@ }i popor sfânt’, deosebit purt@tor al drept@]ii dumnezeie}ti în lume.”120 „Oriunde tr@iau iudei, ei neap@rat se adunau sâmb@ta în sinagogi, care erau pentru dân}ii }colile legii lui Dumnezeu, pentru rug@ciunea comun@ }i edificarea reciproc@ }i a explic@rii Sf.Scripturi, }i aceste adun@ri sus]ineau într-în}ii duhul comun al unirii }i al reciprocit@]ii.”121

119. „Morala cre}tin@” de Arhid. Prof.Dr.Ioan Z@grean, Ed. a II-a, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti - 1985, pag. 32. 120. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” - de Prof. A.P.Lopuhin, traducere de patriarhul Nicodim, Bucure}ti - 1944, vol.II, pag.143. 121. Ibidem, vol.IV, pag.535.

Cum m@ închin

EPOCA NOULUI ISRAEL „Termenul de Israel se aplic@ în sens spiritual cre}tinilor, numi]i ‘Israelul lui Dumnezeu’ (Gal. 6,16), noul Israel - Biserica - poporul cre}tin, sau noul popor al lui Dumnezeu, care a fost prezis înc@ de prooroci (Is. 62,4; Osea 2,1.25; 1 Petru 2,9-10; Rom. 9,25).”122 „Noul Israel se na}te prin puterea tainic@ a credin]ei avraamice, }i aceasta explic@ de altfel }i succesul misiunii cre}tine propov@duind credin]a în Iisus Hristos înviat” (intrarea în acest popor se face prin credin]@ n.n.).123 „Noul popor Israel include }i ‘r@m@}i]a lui Israel cel vechi care se va mântui’ (Rom. 9,27), c@ci ‘nu to]i din Israel sunt }i israeli]i’, ci numai cei ce au primit pe Mesia-Hristos, au crezut }i tr@iesc }i în inimi }i în fapte ‘via]a lui Hristos’.”124 „Prin urmare, t@ia]i }i net@ia]i împrejur, iudei, elini, barbari, sci]i, robi, liberi, b@rba]i }i femei to]i alc@tuiesc, prin credin]@, o familie }i o fr@]ietate - Biserica, o unitate spiritual@ în Hristos.”125 „A}a se formeaz@ un ‘nou popor ales’, un nou Israel, care se va numi Biserica, asupra c@reia aveau s@ treac@ toate titlurile }i prerogativele Vechiului Israel (1 Petru 2,9-10; Matei 21,43).”126

122. „Dic]ionar al Noului Testament - A-Z”, de Preot Dr.Ioan Mircea tip. cu binec. P.F.P.Iustin, patriarhul BOR, Bucure}ti 1984, pag. 224. 123. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase”, vol.II, de Mircea Eliade. Ed.{tiin]ific@, Bucure}ti - 1991, pag. 312. 124. „Dic]ionar al Noului Testament - A-Z”, de Preot Dr. Ioan Mircea, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 224. 125. Ibidem, pag. 228. 126. Ibidem, pag. 57.

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

I. TEMPLUL CERESC {I SERVICIUL EXPIERII 1. ÎNCETAREA rolului Templului (cortului) p@mântesc „Templul în curgerea tuturor celorlalte veacuri a r@mas mo}tenirea }i mândria cea mai mare a poporului, pentru care israeli]ii erau gata s@-}i pun@ capul.”127 „...în 66 (dup@ Hristos n.n.) izbucne}te r@scoala evreilor împotriva Romei; ea se termin@ în anul 70, cu d@râmarea Ierusalimului }i distrugerea Templului.”128 „Din acel timp, fiecare iudeu la intrarea în Ierusalim întâia oar@ în via]a sa, neap@rat î}i sfâ}ie hainele sale }i exclam@: ‘Casa noastr@ sfânt@ }i m@rea]@, unde p@rin]ii no}tri Te-au l@udat pe Tine, e ars@ cu foc’.”129 „Prin aceasta - zice sfântul apostol Pavel - Duhul Sfânt ne l@mure}te c@ drumul c@tre Sfânta Sfintelor (din cer) nu era s@ fie ar@tat, cât@ vreme cortul întâi mai sta în picioare (Ev. 9,8).”130

2. ÎNCETAREA preo]iei, umbr@ a celei cere}ti „Legea ceremonial@. Cea mai mare parte a Legii mozaice o constituie prescrip]iile ceremoniale în leg@tur@ cu: cortul sfânt }i obiectele lui, preo]ia, s@rb@torile, jertfele, sp@l@rile }i cur@]irile, f@g@duin]ele, etc. Aceast@ 127. „Istoria biblic@ Vechiul Testament”, vol.II de Pr.A.P.Lopuhin, traducere de patriarhul Nicodim, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti - 1945, pag. 401. 128. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” de Mircea Eliade, vol.II, Ed.{tiin]ific@, Bucure}ti, 1991, pag. 322. 129. „Istoria biblic@. Vechiul Testament”, vol.II, de Pr.A.P. Lopuhin, traducere de patriarhul Nicodim, Bucure}ti - 1945, pag. 401. 130. „Dic]ionar al Noului Testament - A-Z”, de Pr.Dr.Ioan Mircea, cu binecuvântarea P.F.P.Iustin, patriarhul BOR, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti - 1984, pag. 441.

Cum m@ închin

parte a Legii era de altfel cea mai greu de îndeplinit, c@ci atunci când Mântuitorul vorbe}te de ‘jugul Legii’, iar sfântul apostol Pavel despre ‘robia Legii’, ei se refer@ îndeosebi la aceast@ parte a Legii mozaice.”131 „Aceast@ parte a Legii (ceremoniale cu serviciul preo]iei p@mânte}ti n.n.) a avut numai un caracter temporar, fiind obligatorie numai pân@ la venirea Mântuitorului (adev@ratul preot n.n.) (Ev.10,1; Gal.4,9), iar dup@ aceea a fost abrogat@ ca aduc@toare de moarte (Fapte 15,10).”132 „Moise prin care Dumnezeu a dat poporului iudeu Legea, cu rânduielile ei, a alc@tuit cortul }i cele din el, care erau ‘închipuiri }i umbre ale celor cere}ti’ (Ev. 8,5.6).”133 „...Legea cu jertfele }i toate rânduielile ei (deci }i preo]ia n.n.) au fost ‘închipuiri }i umbr@ a celor cere}ti’ (Ev.8,5), sau ‘umbr@ a bunurilor viitoare’ (Ev. 10,1) care sunt adev@rul, realitatea sau modelul celor din legea veche. (Dumnezeu îi prezentase lui Moise modelul din cer n.n.)”.134 „Din dispozi]iile ceremoniale ale Legii mozaice rezult@ mai evident rostul ei pedagogic... De aceea, ea cuprinde numeroase prescrip]ii de natur@ extern@, care au mai ales o însemn@tate simbolic@ }i tipic@” (spre deosebire de Legea moral@ cu valoare ve}nic@ n.n.).135 131. „Morala cre}tin@” - manual pentru seminariile teologice. Ed. a II-a de Arhid.Prof.Dr.Ioan Z@grean, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1985, pag.33. 132. „Morala cre}tin@” - manual pentru seminariile teologice. Ed.a II-a de Arhid.Prof.Dr.Ioan Z@grean, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti - 1985, pag. 34. 133. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” - de Preot Dr. Ioan Mircea, cu binecuv. P.F.P.Iustin, patriarhul BOR, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 311. 134. Ibidem, pag. 501. 135. „Morala cre}tin@”) - Prof.Dr.Ioan Z@grean, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti, 1985, pag. 33.

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

3. INTRAREA lui Iisus în Templul (cortul) ceresc „‘Sfânta’ }i ‘Sfânta Sfintelor’ sunt denumiri indicând cele dou@ înc@peri ale Cortului sau Templului Vechiului Testament. Ele erau desp@r]ite printr-o perdea numit@ catapeteasm@ }i prefigurau ‘Altarul }i cortul ceresc’, al c@rui ‘Slujitor’ (liturghisitor) este Hristos, Arhiereul, Care a }ezut de-a dreapta tronului slavei în ceruri (Ev. 8,1-2).”136 „Sfe}nicul, masa cu pâinile prinoase }i jertfelnicul t@mâierii preînchipuiau pe Iisus Hristos, care lumineaz@, nutre}te }i înal]@ rug@ciunile noastre la Dumnezeu Tat@l. Sfânta Sfintelor în care putea s@ intre singur numai arhiereul o dat@ pe an cu sângele jertfei, însemna însu}i cerul, unde Hristos Mântuitorul a intrat cu sângele S@u pentru noi înaintea fe]ei lui Dumnezeu.”137 „Acela}i termen indic@ }i ‘Cortul ceresc al lui Dumnezeu’ unde Hristos-Arhiereul este ‘liturghisitor (leitoyrgos) Altarului }i Cortului celui adev@rat pe care Dumnezeu l-a înfipt, nu omul’ (Ev.8,2; 9,11; Apoc.13,6; 15,5 }i 21,3).”138 „Citim în epistola c@tre evrei: ‘Hristos a intrat în ceruri ca s@ se înf@]i}eze acum pentru noi înaintea lui Dumnezeu’ (Ev. 9,24).”139 „Avem un Arhiereu mare, care a str@b@tut cerurile...” (Ev. 4,15). „În leg@tur@ cu acest adev@r, sfântul Ciprian zice: ‘Iisus s-a suit la cer cu ranele Sale, fiindc@ vrea s@ le arate Tat@lui. Fiecare ran@ este o gur@ deschis@ prin care Domnul }i Mântuitorul nostru mijloce}te spre folosul

136. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” - de Pr.Dr.Ioan Mircea, Bucure}ti - 1984, pag. 440. 137. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Pr.A.P.Lopuhin, tradus de patriarhul Nicodim, vol.II, Bucure}ti - 1944, pag. 325. 138. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Pr. Dr. Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti - 1984, pag. 96. 139. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr. {tefan Slevoac@, cu binecuv.P.S.Epifanie Norocel, episcopul Buz@ului, Ed. Episcopiei Buz@ului 1990, pag. 157.

Cum m@ închin

}i izb@virea sufletelor noastre.’ Ce frumoas@ asem@nare!... Fruntea însângerat@ a Domnului Iisus, urmele cuielor din mâini }i din picioare, rana produs@ de suli]@... toate pledeaz@ pentru noi! Cum s@ nu primim iertarea }i s@ nu ne bucur@m?”140 „Sfântul Ioan evanghelistul vorbe}te în Apocalips@ (11,19) }i de ‘Leg@mântul (Testamentul) lui Dumnezeu, de sus’; ‘{i s-a deschis zice el - templul lui Dumnezeu, cel din cer }i s-a v@zut în templul Lui chivotul Leg@mântului S@u (în original: he kivotos tes diathekes)’.”141

4. PREO[IA lui Iisus înlocuie}te preo]ia umbr@ din Vechiul Testament a) Terminologie în cre}tinism „Iereis, eos, ho = preot (pretre)” (a}a este numit în Biserica cre}tin@ doar Iisus n.n.).142 „arhiereu (archiereys) = mare preot” (}i acest termen îl g@sim în cre}tinism doar în dreptul lui Iisus n.n.).143 b) Compara]ie biblic@ între Noul Testament }i Vechiul Testament „În Epistola c@tre Evrei (7,21-28) se vorbe}te pe larg despre preo]ia unic@, netrec@toare (la altul n.n.) a lui Hristos, Arhiereul care s-a adus pe Sine însu}i jertf@ r@scump@r@toare odat@ pentru totdeauna. 140. Ibidem, pag. 157. 141. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr. Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti - 1984, pag. 485-486. 142. „Dictionnaire grec-francais du Nouveau Testament” - de Maurice Carrez }i Francois Morel. Editions du CERF, Paris; Delachaux et Niestle, Neuchatel (Switzerland, Suisse) 1971, pag. 122. 143. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Pr.Dr.Ioan Mircea, Bucure}ti-1984, pag. 37.

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Epistola face o compara]ie între preo]ia Vechiului }i Noului Testament, reproducând întreg vocabularul sacerdotal.”144 În Vechiul Testament - Aaron din semin]ia lui Levi: „Aaron din ‘semin]ia lui Levi’ pentru rânduiala preo]iei Vechiului Testament (Ev.7,5.9; Apoc.7,7).”145 În Noul Testament - Iisus din semin]ia lui Iuda: „Din acest Iuda (fiul lui Iacov) avea s@ vin@ Iisus (Ev.7,14; Apoc. 5,5).”146 „C@ci Acesta este preot ales }i împ@rat ve}nic, Hristos, ca Unul care este Fiul lui Dumnezeu.”147 În Vechiul Testament - Preo]ii erau în mare num@r c@ci erau muritori: „Apoi acolo s-a ridicat un }ir de preo]i, fiindc@ moartea îi împiedica s@ d@inuiasc@.”148 „{i au împlinit Aaron }i fiii lui toate rânduielile, câte le poruncise Domnul prin Moise.”149 144. „Dic]ionar de Teologie Ortodox@” - Pr.Prof.Dr.Ion Bria - Bucure}ti 1981, pag. 304. 145. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” - Preot Dr.Ioan Mircea, Bucure}ti - 1984, pag. 268. 146. „Apologe]i de limb@ greac@” de T.Bodogae, Olimp C@ciul@, D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti - 1980, pag. 231. 147. „Biblia adic@ Dumnezeiasca Scriptur@” - trad.preo]ii profesori V.Radu }i G.Galaction, Bucure}ti - 1938, pag. 1333 (Ev. 7,23). 148. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” - Preot Dr.Ioan Mircea, Bucure}ti - 1984, pag. 225. 149. „Biblia sau Sfânta Scriptur@” - cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR Bucure}ti - 1991, pag. 123.

Cum m@ închin

În Noul Testament - Exist@ un singur preot nemuritor ce nu d@ altuia preo]ia: „Aici îns@ Iisus, prin aceea c@ r@mâne în veac, are o preo]ie care nu mai trece la altul.”150 „Acesta este cel ce este mai înainte de to]i }i ve}nicul lui Dumnezeu preot, }i împ@rat }i Hristos.”151 În Vechiul Testament - Preo]ii Vechiului Testament erau oameni cu gre}eli: „C@ci Legea pune ca arhierei oameni care au sl@biciuni...”152 În Noul Testament - Fiul lui Dumnezeu este preot des@vâr}it: „...pe când cuvântul jur@mântului venit în urma Legii, pune pe Fiul, des@vâr}it în veacul veacului.”153 În Vechiul Testament - Preo]ia lui Israel era dup@ rânduiala lui Aaron: „Acolo se aminte}te de... preo]ia levi]ilor ‘dup@ rânduiala lui Aaron’...” (preo]ia umbr@ din epoca Israelului dup@ trup n.n.).154 În Noul Testament - Preo]ia cre}tinilor e dup@ rânduiala lui Melhisedec: „Iisus Hristos este numit ‘Preot (iereis) sau Arhiereu (Archiereis) în veac, dup@ rânduiala lui Melhisedec’” (preo]ia lui Melhisedec 150. „Biblia adic@ Dumnezeiasca Scriptur@” - trad.preo]ii profesori V.Radu }i G.Galaction, Bucure}ti - 1938,, pag. 1333. 151. Ibidem, pag. 1364 (Evr.7,28). 152. „Apologe]i de limb@ greac@” - Ed.IBM al BOR Bucure}ti - 1980, pag. 206. 153. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Pr.Dr.Ioan Mircea, Bucure}ti - 1984, pag. 394. 154. „Biblia sau Sfânta Scriptur@” - cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti - 1991, pag. 1364.

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

apar]inând epocii patriarhale n.n.).155 „Melhisedec, rege }i preot, era mai presus de Avraam, asemenea lui Hristos, care este regele regilor, mare arhiereu, a}a c@ în compara]ie cu El to]i ceilal]i preo]i (ai V.T. n.n.) sunt numai umbre trec@toare.”156 „Apostolul Neamurilor vorbe}te de superioritatea preo]iei lui Hristos, fa]@ de cea dup@ rânduiala lui Aaron }i de nevoia schimb@rii ei }i a Legii vechi, care nu des@vâr}eau pe nimeni (fiind doar umbr@ a preo]iei lui Hristos n.n.) prin Noua Lege }i prin Preo]ia lui Hristos, care r@mâne în veac.”157 „Noi avem în cerul cerurilor cel mai des@vâr}it mijlocitor, care poate scoate din osând@ }i s@ mântuiasc@ des@vâr}it pe cei ce se apropie, printr-Însul (nu prin altcineva n.n.) de Dumnezeu, ‘c@ci pururea e viu, ca s@ mijloceasc@ pentru ei’ (Ev.7,25).”158 „...Hristos este singurul Preot universal al tuturor popoarelor }i al tuturor veacurilor, care S-a adus pe Sine jertf@ pentru to]i }i mijloce}te acum pentru oameni...” (Nici un conduc@tor în comunitatea cre}tin@ nu este numit iereu sau arhiereu - adic@ preot sau mare preot - doar Iisus Hristos n.n.)159

„S@ ne apropiem, deci, cu încredere de tronul harului, ca s@ afl@m har, spre ajutor, la vreme potrivit@” (Ev. 4,16).160 155. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Pr.Dr.Ioan Mircea, Bucure}ti - 1984, pag. 394. 156. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” A.P.Lopuhin, Bucure}ti, 1944, pag. 315, vol.I. 157.„Dic]ionar al Noului Testament” de Preot Dr.Ioan Mircea, Bucure}ti - 1984, pag. 294. 158. „Din tezaurul ortodoxiei” - Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.Episcopiei Buz@ului, 1990, pag. 157. 159. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” - de Prof.A.P.Lopuhin, traducere de patriarhul Nicodim, vol.I, Bucure}ti - 1944, pag. 315. 160. „Din tezaurul ortodoxiei” - de Preot Dr.{tefan Slevoac@, 1990, pag. 158.

Cum m@ închin

II. BISERICA - PRELUNGIRE A TEMPLULUI DIN CER 1. ADUNAREA sau episinagoga sau ecclesia „În Septuaginta, ecclesia este traducerea a dou@ cuvinte: ‘eda’ }i ‘cahal’ }i prime}te o nuan]@ religioas@ însemnând adunarea comunit@]ii lui Israel ca popor ales. Cu în]eles religios trece cuvântul }i în Noul Testament.”161 „În aceste stihuri (Matei 16,17-19) pentru prima oar@ întâlnim în Evanghelie termenul de ecclesia. În greaca clasic@, acest cuvânt înseamn@ adunarea convocat@...”162 „‘Faptele apostolilor’ ne las@ s@ întrevedem via]a primei comunit@]i cre}tine din Ierusalim, pe care autorul o desemneaz@ cu numele grecesc de ecclesia.”163 „Termenul ecclesia deriv@ din verbul eccleo - a chema, a aduna...”164 „eclisia (ecclesia, din ec + caleo, chem) sau adunarea cre}tin@ cum zice Isidor din Pelusim (mort în 435 d.Hr.).”165

161. „Împ@r@]ia lui Dumnezeu” - Pr.Prof.Dr.Gh.I.Ghia, Craiova - 1925, pag.57. 162. „Împ@r@]ia lui Dumnezeu” - Pr.Prof.Dr.Gh.I.Ghia, Craiova - 1925, pag. 56. 163. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” de Mircea Eliade, Bucure}ti 1991, pag. 314, vol.II. 164. „Dic]ionar al Noului Testament” - de Preot Dr. Ioan Mircea, Bucure}ti, 1984, pag.57. 165. „Tezaurul liturgic” - de Pr.Badea Cire}eanu, vol.II, Bucure}ti 1911, pag. 102.

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„ec

din; în combina]ie exprimând ie}irea, scoaterea, separarea (Mat. 27,53; Luca 21,18; Fapte 9,3). clesis = chemare, invita]ie (Rom. 11,39; Ef. 1,18; 4,4; 2 Tim. 1,9; Ev. 3,1, etc.) ecclesia = adunare (mai ales politic@: Fapte 19,39) adunare a israeli]ilor (Fapte 7,38; Ev. 2,12) adunare cre}tin@, biseric@ local@ sau universal@ (1 Cor. 11,18; Fapte 8,1; Rom.16,1; 1 Cor. 1,2; Ef. 1,22; Rom. 16,16).”166 „Spune-voi numele T@u fra]ilor mei; în mijlocul adun@rii (în greaca Septuagintei: ecclesias) Te voi l@uda” Ps. 21,24 sau 23 în LXX).167 „Spune-voi fra]ilor mei numele T@u. În mijlocul Bisericii (în greaca Noului Testament: ecclesias) Te voi l@uda” (Evrei 2,12). (Deci ecclesia adunare = biseric@ }i tot în Epistola Sf.Ap.Pavel 10,25, biserica cre}tin@ e numit@ episinagog@, iar în Iacov 2,1 chiar sinagog@ n.n.).168

2. PREO[IA general@ a tuturor credincio}ilor: „Biserica este constituit@ ca un popor ‘sacerdotal’: ‘Iar voi sunte]i semin]ie aleas@, preo]ie împ@r@teasc@, neam sfânt, popor agonisit de Dumnezeu’ (1 Petru 2,9).”169 „Iubirea }i recuno}tin]a ce dator@m lui Dumnezeu se arat@ prin supunere la voia Sa }i prin glorificarea numelui S@u întru faptele noastre. În aceast@ privire, ap. Pavel consider@ pe cre}tini ca ni}te pietre vii }i-i 166. „Dictionnaire grec-francais du Nouveau Testament” - Maurice Carrez D.N.N.Suisse, Editions du CERF, Paris - 1971, pag. 82; 142; 83-84. 167. „Biblia sau Sfânta Scriptur@” - sinodal@ - 1991, pag. 574; „Septuaginta” edidit Alfred Rahlfs, vol.II, pag. 20 (Ps. 21,23). 168. „Biblia sau Sfânta Scriptur@” - sinodal@ - 1991, pag. 1360 (Ev. 2,12); „The New Greek E.I. New Testament” - Illinois - 1990, pag. 761. 169. „Dic]ionar de Teologie Ortodox@” - de Pr.Prof.Dr.Ion Bria Ed.IBM al BOR, Bucure}ti - 1981, pag. 304.

Cum m@ închin

îndeamn@ a-}i zidi cas@ spiritual@ (templu viu), preo]ie sfânt@ s@ ofere sacrificii spirituale lui Dumnezeu... ca în toate s@ se glorifice Dumnezeu prin Iisus Christos ( I Petru II,5-12; IV,11).170 „Apostolul Petru afirm@ c@ preo]ia este o stare general@ a tuturor membrilor Bisericii (I Petru 2,4-10). Preo]ia cre}tin@ se deosebe}te de sacerdo]iul de la templul iudaic anume prin aceea c@ to]i credincio}ii au devenit ‘preo]i ai lui Dumnezeu }i ai lui Hristos’ (Apoc.1,6; 20,6). Exist@ deci o consacrare preo]easc@ a întregii Biserici.” 171 „A}adar, pentru c@ suntem parte sfânt@, s@ facem fapte de sfin]enie...” (Clement Romanul)172

3. SLUJBA{II adun@rii sau comunit@]ii „Domnul îns@ nu a voit s@ fie cineva dintre apostoli mai deosebit de fra]ii s@i (lucru valabil pentru întreaga comunitate n.n.) }i de aceea la Matei cap. 20,27 afl@m aceste cuvinte zise de El apostolilor Lui: ‘{i cel ce dintre voi va voi s@ fie întâiul, s@ fie vou@ slug@’. Tot a}a la Matei cap. 23,8 g@sim aceast@ înv@]@tur@ a Domnului rostit@ înv@]@ceilor s@i: ‘Iar@ voi s@ nu v@ numi]i Ravi, c@ unul este îmv@]@torul vostru Hristos; iar voi to]i sunte]i fra]i’.”173 „Pavel }i Timotei, robi ai lui Hristos Iisus, celor ce sunt în Filipi, împreun@ cu episcopii }i diaconii (Filipeni 1,1).”174 170. „Elemente de Moral@ Cre}tin@” de Moise N. Pacu - profesor onorar, Ed.VII-a, Bucure}ti - 1921 (Ed.Via]a Româneasc@) pag. 47. 171. „Dic]ionar de Teologie Ortodox@” - de Pr.Prof.Dr.Ion Bria, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti - 1981, pag. 304. 172. „Scrierile p@rin]ilor apostolici - trad. Pr.D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti - 1979, pag. 61. 173. „Tezaurul liturgic” - de Preot Prof.Badea Cire}eanu, cu aprobarea Sf.Sinod, vol.II, Bucure}ti - 1911, pag. 3309. 174. „Biblia sau Sfânta Scriptur@” - cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1991, pag.1333.

100

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Apostolii primind deci porunc@, încredin]a]i fiind prin învierea Domnului Iisus Hristos }i având încredere în cuvântul lui Dumnezeu, au ie}it cu adeverirea Duhului lui Dumnezeu, binevestind c@ are s@ vin@ împ@r@]ia lui Dumnezeu. Predicând dar, în ]@ri }i în cet@]i, au pus episcopi }i diaconi pentru cei ce aveau s@ cread@... {i acest lucru n-a fost o noutate (acesta fiind }i sistemul sinagogal evreiesc n.n.) c@ de mult@ vreme era scris despre episcopi }i diaconi.”175

101

Cum m@ închin

„Presbiteros = persoan@ înaintat@ în vârst@; b@trânii poporului” (vezi }i slujba}ii adun@rii vechiului Israel n.n.).180 „b@trân = presviteros... Episcop = Episcopos, supraveghetor.”181 „B@trânul (în original: ho prezbiteros) alesei Doamne }i fiilor ei pre care eu iubesc. (II Ioan I,1 - Biblia cu aprobarea Sf.Sinod - 1914)”182 „Presbiterul, lui Gaie... (II Ioan 1).” (traducere Andrei {aguna - mitropolit al Ardealului)183

„Presbiterul, alesei Doamne }i fiilor ei... (II Ioan 1,1)”

a) Episcopii sau prezbiterii adun@rii: „În vechime presviterii se chemau episcopi }i servitori ai lui Hristos, iar episcopii se chemau presviteri.” (Ioan Hrisostom)176

„{i din Milet trimi]ând (ap.Pavel) în Efes a chemat pe presviterii bisericei... Drept aceea lua]i aminte (le-a zis apostolul n.n.) de voi }i de toat@ turma întru care Duhul Sfânt v-au pus pe voi episcopi” (Faptele apostolilor 20,17 }i 18 - Biblia sinodal@ - 1914).177 „‘episcopi’ sau supraveghetori (episkopoi - în originalul grec), }i ‘presviteri’ sau b@trâni (presbiteroi - în originalul grec).”178 „Acela}i Apostol zice c@tre b@trânii Bisericii din Efes: ‘Priveghea]i asupra voastr@ }i asupra turmei peste care Sfântul Duh v-a pus priveghetori, pentru a cârmui Biserica lui Dumnezeu, pe care a câ}tigat-o cu sfânt sângele S@u’.”179 175. „Scrierile p@rin]ilor apostolici” - cu binecuv. P.F.P.Iustin, patriarhul BOR, Ed.IBM al BOR, trad.Pr.D.Fecioru, Bucure}ti - 1979, pag.68. 176. „Tezaurul liturgic” - de Badea Cire}eanu, vol.II cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti - 1911, pag.323-324. 177. „Biblia adic@ Dumnezeiasca Scriptur@ a Legii vechi }i a celei nou@” Edi]ia Sf.Sinod, Bucure}ti - 1914, pag.1497- 1498. 178. „Tezaurul liturgic” - de Preot Dr.Badea Cire}eanu, vol.II cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti, 1911, pag. 311. 179. „Expunerea doctrinei Bisericii Ortodoxe” - de W.Guettee cu binecuvântarea Sf.Sinod, Bucure}ti - 1901, pag.79.

(Andrei baron de {aguna - Mitropolit)184

„Dar nici în aceasta (I epistol@ a lui Ioan n.n.) nici în ‘a doua }i a treia Epistol@’, care sunt atribuite lui Ioan, de}i sunt scurte, Ioan nu-i indicat cu numele, ci se declar@ doar în form@ anonim@ ‘Presbiterul’”. (Eusebiu de Cezareea)185

„Pre Presbiterii cei dintru voi îi rog, ca cel ce sunt împreun@ Presbiter }i m@rturisitor al patimilor lui Hristos }i al m@ririi, cei ce va s@ se descopere, p@rta}... (I Petru 5,1- 3)” (vezi }i Biblia - 1688 unde zice ‘pe b@trâni’... n.n.).186 180. „Pidalion” de Arhim. Zosima Târâl@ }i Ic.Stravofor Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933, p. 15. 181. „Istoria bisericeasc@” - de Arh.Callist I.Boto}@neanu }i Protopresb. Simeon Popescu cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti - 1903 pag.22. 182. „Biblia adic@ Dumnezeiasca Scriptur@ a Legii vechi }i a celei nou@” Bucure}ti - 1914 (II Ioan 1,1); „The New Greek E.I.N.Testament” Illinois - 1990, pag.845. 183. „Noul Testament al Domnului }i Mântuitorului nostru Iisus Hristos” cu binec. P.A.M. - Andrei {aguna, Sibiu - 1867, p. 445. 184. „Noul Testament al Domnului }i Mântuitorului nostru Iisus Hristos”, tip@rit cu binec.Presfin]itului Arhiepiscop }i Mitropolit al Românilor de la Reletea ortod. r@s@ritean@ din Ardeal }i Ungaria, Andreiu baron de {aguna - Sibiu 1867, p. 445. 185. „Eusebiu de Cezareea” - trad. Pr.Prof.T.Bodogae, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1987, pag.297. 186. „Noul Testament” - Andrei {aguna, Sibiu 1867, pag. 430.

102

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Atunci sfin]ii apostoli s-au adunat în sinod dimpreun@ cu b@trânii }i au hot@rât...”187 „Apostolii }i b@trânii (în original: presbiteroi) }i fra]ii, celor de la Antiohia }i Siria }i Chilichia fra]i...”. (Fapte 15,23 - Biblia {erban Cantacuzino - 1688)188

„Presviterii purtar@ în decursul timpului titluri corespunz@toare cu demnitatea lor (administrativ@ n.n.) Eusebiu }i Sinesiu îi numesc frunta}i (proedroi) ai poporului; Vasile cel Mare }i Grigorie de Nazianz îi intituleaz@ proesto}i (proestotai - cârmuitorii); Ioan Hrisostom îi cheam@ preziden]i (prostatai)...”189 „Primele noastre documente îi numesc de cele mai multe ori ‘presbiteri’, adic@ b@trâni.”190 b) Diaconi }i diaconese în comunitate „...numirea de diacon (diakonos - în originalul grec), însemneaz@ în grece}te ‘servitor’...”191 „Diacon (gr. diakonos slujitor): slujitor bisericesc.”192 „Diakonos = servitor...”193 „Diacon (diakonos) însemna slujitor.”194 187. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054" - de I.Mih@lcescu, Bucure}ti 1911, p. 36. 188. „Biblia - adec@ Dumnezeiasca Scriptur@” - tip.întâia oar@ la 1688 }i reedit. de IBM al BOR la Bucure}ti - 1988 (Fapte 15,23). 189. „Tezaurul liturgic” - de Badea Cire}eanu, vol.II cu aprob.Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag.327. 190. „Ziua Domnului” - de Gala Galaction, Bucure}ti - 1958, pag.62. 191. „Tezaurul liturgic” - de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, cu aprobarea Sf.Sinod, vol.II Bucure}ti 1911, pag.328. 192. „Dic]ionar de Teologie Ortodox@” - de Pr.Prof.Dr.Ioan Bria, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti - 1981, pag. 126. 193. „Pidalion” - Zosima Târâl@ }i Haralambie Popescu, Bucure}ti - 1933, pag. 15. 194. „Istoria bisericeasc@ universal@” - vol.I (1-1054) ed.II rev@zut@ }i completat@. Ed.IBM al BOR, Bucure}ti - 1975, pag.58.

Cum m@ închin

103

„Diaconii sunt ‘evangheli}ti’ (predicatori) cum a fost Filip...” (}i au orice alt@ slujb@ în comunitate n.n.).195 „Ioan Hrisostom... afirm@ în omilia XI asupra capitolului I din Epistola c@tre Filipeni, c@ în timpul apostolilor ‘atât de comune erau numirile, încât episcopul se chema }i diacon” (cu în]eles larg al cuvântului de slujba} al bisericii n.n.).”196 „Diaconesele. În epistola c@tre Romani (16,1), apostolul Pavel scrie cre}tinilor din Roma urm@toarele cuvinte: ‘V@ încredin]ez vou@ pe Fivi sora noastr@ diaconeas@ a Bisericii din Chenhrea’ (Chenhrea era portul oriental al Corintului). Prin aceast@ diaconeas@ a trimis apostolul epistola sa c@tre Romani (deci }i diaconesele exist@ în biseric@ din vremea apostolilor n.n.).197

4. CULTUL ADUN~RII ca prelungire a templului ceresc Preg@tiri speciale pentru SERVICIUL DIVIN POSTUL ORIGINE „Postul e instituit de Dumnezeu Însu}i (Ioel 2,12-15)”198 DEFINI[IE „Prin cuvântul ‘post’ noi în]elegem o înfrânare de la toate 195. „Tezaurul liturgic” - de Badea Cire}eanu, vol.II, Bucure}ti 1911, p. 331. 196. „Tezaurul liturgic” - de Badea Cire}eanu, vol.II, Bucure}ti 1911, p. 330. 197. Ibidem, p. 338. 198. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia, Ed.Episcopiei Ortodoxe Române, Oradea, pag. 24.

104

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

mânc@rurile - iar în caz de boal@ numai de la unele... pentru ca cre}tinul s@-}i poat@ face rug@ciunea cu u}urin]@.”199 SCOP „Rostul postului este folosul trupului }i al sufletului.”200 „{i dup@ cum me}terii nu pot f@r@ unelte s@-}i îndeplineasc@ meseria lor, tot a}a }i sfin]ii nu pot f@r@ post s@ s@vâr}easc@ fapte mari cu ajutorul harului divin.”201 „Postul este o arm@ puternic@ împotriva l@comiei, împotriva celui r@u }i a tot ce vine de la el.”202 „Postul îns@ s@ fie înso]it de rug@ciune, de m@rturisirea p@catelor, de umilin]@.”203 POSTUL CA PRACTIC~ BENEVOL~: „Singurul post orânduit de lege era ziua isp@}irii la 10 Ti}ri (Levitic XVI).”204 „Afar@ de postul instituit de legea lui Moise din ziua milostivirii, fariseii au n@scocit o mul]ime de posturi }i s@pt@mânal posteau lunea }i joia” (dup@ exemplul lor al]ii au instituit miercurea }i vinerea n.n.).205 „Pe vremea sfântului Irineu postul Pa}tilor era foarte scurt: unii 199. „Despre credin]a ortodox@” de Arhimandrit Cleopa Ilie, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1981, pag. 90. 200. Ibidem, pag.91. 201. „Carte de înv@]@tur@ cre}tin@ ortodox@” - Bucure}ti - 1978, p. 139. 202. „Carte de înv@]@tur@ cre}tin@ ortodox@” - Bucure}ti - 1978, pag. 135. 203. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici cre}tine ortodoxe de r@s@rit”, de Badea Cire}eanu, vol.II, Bucure}ti 1912, pag. 384. 204. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia, episcopul Oradei. Ed.Episcopiei Ortodoxe Române, Oradea 1955, pag. 24. 205. „Istoria biblic@. Noul Testament”, vol. V de A.P.Lopuhin, Bucure}ti 1946, p. 310.

Cum m@ închin

105

]ineau o zi, al]ii dou@, al]ii mai multe, iar unii r@mâneau 40 de ceasuri nemânca]i.”206 „Nu este vorba, zice Irineu, numai despre ziua în care trebuie s@ se s@rb@toreasc@ Pa}tele, ci despre modul cum trebuie a se posti înaintea lui. Unii cred c@ o zi trebuie s@ posteasc@, al]ii dou@, unii mai multe, al]ii patruzeci de ore " (vezi }i Eusebiu, Istoria bisericeasc@ V, 24).207 „În secolul II }i începutul secolului al IV-lea postul se mai m@ri. Dionisie episcopul Alexandriei (264) m@rturise}te c@ în p@r]ile diocesei lui patruzecimea era de o s@pt@mân@.”208 „În secolul al II-lea postul s-a lungit la 6 zile în care se mânca odat@ pe zi pâine cu sare }i cu ap@ la ora a noua (3 dup@-amiaz@) ajunându-se vineri }i sâmb@t@ zilele }ederii Mântuitorului în mormânt, postul s-a lungit apoi ajungând la 40 de zile, iar în perioadele urm@toare chiar la mai mult.”209 „Ca }i pân@ aici, tot a}a }i în secolul al V-lea postul patruzecimei nu se ]inea în cre}tinism în acela}i chip.” (Vezi Socrat }i Sozomen în op. Istoriile biserice}ti).210

„Se mai postea cu prilejul botezului de c@tre primitorul lui, de c@tre s@vâr}itor }i de cei care mai voiau.”

(vezi „Didahia” cap. VII, 4)211

206. „Eusebiu de Cezareea” - scrieri, partea întâi. Istoria bisericeasc@. Martirii din Palestina. Traducere de Pr.Prof.T.Bodogae, Bucure}ti 1987, pag. 217. 207. „Tezaurul liturgic” Tomul II de Badea Cire}eanu, Bucure}ti 1912, pag. 393. 208. Ibidem, pag. 393. 209.„Istoria bisericeasc@ universal@” manual pentru institutele teologice ale Bisericii ortodoxe române. Vol.I Bucure}ti - 1975, pag. 166. 210. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici cre}tine ortodoxe de r@s@rit” de Badea Cire}eanu, Tomul II, Bucure}ti 1912, pag. 393. 211. „Istoria bisericeasc@ universal@” vol. I, Bucure}ti 1975, pag. 166.

106

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Postul na}terii Domnului pân@ în secolul al XII-lea s-a ]inut de cre}tini dup@ datinile locului.”212 „{i aceast@ atât de mare varia]ie în ]inerea postului nu s-a produs (zice Irineu) în zilele noastre, ci cu mult@ vreme înainte, pe când tr@iau înainta}ii no}tri, care probabil c@ nu le-au fixat cu am@nun]ime, ci au p@strat acest obicei în mod simplu }i nevinovat, transmi]ându-L genera]iilor viitoare. Dar cu toat@ aceast@ varietate, cre}tinii tr@iau în pace, a}a cum tr@im }i noi azi în pace, c@ci deosebirea în felul de a posti dovede}te o }i mai mare unitate de credin]@.”213 „Mântuitorul recomand@ postul discret, nef@]arnic: ‘Când posti]i, nu fi]i tri}ti, ca f@]arnicii... s@ nu te ar@]i oamenilor c@ poste}ti’ (Matei 6,16-18).”214 „...El porunci urm@torilor S@i: ‘Iar tu când poste}ti, unge-]i capul t@u }i spal@-]i fa]a, ca s@ te ar@]i c@ poste}ti nu oamenilor, ci Tat@lui t@u, care este în ascuns, }i Tat@l t@u care vede cele ascunse î]i va r@spl@ti la ar@tare.’ (Mat. VI,17- 18.” (nu e nevoie s@ }tie oamenii când poste}ti n.n.).215 De re]inut: „Nimic nu-]i va lipsi din cele din cas@ din pricina postului.” (Vasile cel Mare)216

„Bun este postul, bun@ privegherea, bun@ de asemenea nevoin]a, bun@ este }i vie]uirea care minuneaz@. Dar acestea sunt numai un început al vie]uirii iubitoare de Dumnezeu. De aceea e un lucru cu totul nesocotit s@ se încread@ cineva simplu în acestea.”217 212. „Tezaurul liturgic”, Tom. II, Bucure}ti 1912, pag. 390. 213. „Eusebiu de Cezareea” - scrieri, partea întâi. Traducere de Pr.Prof.T.Bodogae, Bucure}ti 1987, pag. 217. 214. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Bucure}ti 1984, pag. 391. 215.„Istoria biblic@. Noul Testament”, vol.V, de A. P. Lopuhin, Bucure}ti 1946, pag. 310. 216. „Despre post” - Sf. Vasile cel Mare. Bucure}ti 1943, pag. 11. 217. „Filocalia”, vol.V, traducere de Pr.Prof.Dumitru St@niloae, Bucure}ti 1976, pag. 362.

Cum m@ închin

107

POC~IN[A DEFINI[IE „În limba greac@ poc@in]a se cheam@ ‘metanoia’, iar române}te cuvântul acesta înseamn@ ‘prefacere’, ‘schimbare’. Minunat nume! Într-adev@r când ne poc@im, în sufletul nostru se produce o prefacere.”218 „În cartea ‘M@rturisirea ortodox@’ la întrebarea ‘ce este poc@in]a?’ se spune c@ ea se cuprinde într-o durere a inimii pentru p@catele ce-a f@cut omul... cu gândul hot@rât de a-}i îndrepta via]a în viitor.”219 „Prin poc@in]a cerut@ de Iisus Christos se în]elege prefacerea radical@, în în]eles religios-moral, a mentalit@]ii }i purt@rii de pân@ acum, renun]area la idealurile anterioare }i consacrarea întregii persoane lui Dumnezeu }i voiei Lui sfinte.”220 EVENIMENTELE POC~IN[EI a) Recunoa}terea vinov@]iei: „Din toate scrierile duhovnice}ti rezult@ c@ smerita cugetare este un har al sufletului cre}tinului credincios, prin care recunoscându-}i nevrednicia }i sl@biciunile sale, omul se încrede în puterea lui Dumnezeu }i se poart@ potrivit cu aceast@ convingere.”221` b) C@in]a: „Cel ce ajunge s@-}i plâng@ cu c@in]@ gre}elile este fericit pentru c@ a sc@pat de un tiran care-l ]inea legat în poftele lui; el este fericit pentru 218. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Editura episcopiei Buz@ului 1985, pag. 219. 219. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, cu o prefa]@ de prea sfin]itul Epifanie, episcopul Buz@ului. Editura episcopiei Buz@ului 1985, pag. 228. 220. „Împ@r@]ia lui Dumnezeu dup@ Noul Testament” de Preot profesor Dr.Gh.I.Ghia, Craiova 1925, pag. 51. 221. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.Episcopiei Buz@ului 1985, pag. 237.

108

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

c@ a sc@pat de închisoarea în care îl ]inea legat f@r@delegea lui.”222 „Dumnezeu fiind bun, }i de oameni iubitor are îndelung@ r@bdare }i a}teapt@ mult poc@in]a fiec@ruia dintre p@c@to}i, f@când s@rb@toare cereasc@ din întoarcerea celui ce se c@ie}te. ‘C@ci bucurie se face în cer pentru un p@c@tos care se poc@ie}te.’ Dar dac@ cineva, v@zând aceast@ bun@tate }i îndelung@ r@bdare... nesocote}te porunca, iar bun@tatea o ia ca prilej de dispre]uire... se pierde fiind l@sat pân@ la sfâr}it pe seama celui r@u. A}a s-a întâmplat cu cei din Sodoma. Umplând }i întrecând hotarele p@catelor a}a mult încât nu le-a mai r@mas scânteie de c@in]@, aceia au fost da]i de judecata dumnezeiasc@ prad@ focului.”223 c) M@rturisirea p@catelor: * p@cate împotriva lui Dumnezeu „St@pânul, fra]ilor, nu are nevoie de nimic, nu cere de la nimeni nimic decât s@ i se m@rturiseasc@. C@ spune David, alesul S@u: ‘M@rturisi-m@-voi Domnului }i-I va place Lui mai mult decât un vi]el tân@r, c@ruia îi cresc coarnele }i unghiile. S@ vad@ s@racii }i s@ se veseleasc@’.”224 * p@cate împotriva aproapelui: „Poate oare s@ primeasc@ Dumnezeu poc@in]a noastr@ cât@ vreme n-am mers s@ ne împ@c@m cu vecinul? Nu poate, îns@ nu pentru faptul c@ El n-ar fi milostiv, ci pentru motivul c@ noi n-am d@râmat fiin]a p@catului din noi.”225 222. „Cuvânt@ri liturgice” de Vasile Episcopul Oradiei, ed. a II-a, Oradea 1976, pag. 149. 223. „Filocalia” sau culegere din scrierile Sfin]ilor p@rin]i care arat@ cum se poate omul cur@]i..., vol.V, traducere de Pr.Prof.Dumitru St@niloae, Bucure}ti 1976, pag. 335-336. 224. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, trad. D.Fecioru, Bucure}ti 1979, pag. 72-73. 225. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.episcopiei Buz@ului 1985, pag.230.

Cum m@ închin

109

* p@cate de neiertat: „P@cat spre moarte este tot p@catul nepoc@it” (nem@rturisit }i neabandonat, neglijând influen]a Duhului Sfânt n.n.).

(Marcu Ascetul)226

„Pân@ la finele secolului al IV-lea m@rturisirea p@catelor se f@cea în public.”227 „...episcopul, inclusiv to]i fra]ii primeau m@rturisirea p@c@to}ilor în public. Erau scene de neuitat, care mai ales la a doua m@rturisire zdrobeau psihologic }i smereau profund pe m@rturisitori. De aceea mai târziu s-a renun]at (împotriva Sfintelor Scripturi care recomand@ m@rturisirea ‘unii altora’ n.n.) la caracterul public al spovedaniei (o abatere grav@ de la tradi]ia apostolic@ n.n.). Totu}i cei care în acea vreme (200-220 Tertulian) realizau spovedania dramatic@ deveneau oamenii unei vie]i noi, capabili s@ suporte îngrozitoarele persecu]ii ale lui Septimiu Sever, Deciu etc.”228 „Se zice c@ împ@ratul bizantin Teodosie avea uneori obiceiul s@ judece singur pe criminalii politici. Dup@ ce le aducea în fa]@ toate dovezile vinov@]iei lor }i-i f@cea s@-}i m@rturiseasc@ f@r@delegile lor, oamenii se a}teptau s@ fie osândi]i la moarte. Dar, deodat@ fa]a împ@ratului se schimba }i în loc de pedeapsa suprem@, monarhul îi l@sa liberi, f@r@ nici o osând@. Sf. Ambrozie care poveste}te aceste lucruri încheie: ‘Împ@ratul voia s@ biruiasc@ prin dragoste, nu s@ pedepseasc@.’ 226. „Filocalia sfintelor nevoin]e ale des@vâr}irii”, edi]ia a II-a, traducere de Pr.Prof.Dr.Dumitru St@niloae, Ed.Harisma, Bucure}ti 1992, vol.I, pag. 295. 227. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, Tomul II, aprobat de Sfântul Sinod la 23 octombrie 1909, Bucure}ti 1911, pag. 113. 228. „Patrologie” de Preot prof.Dr.Ioan G.Coman. Editura IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 504, carte tip@rit@ cu aprobarea prea fericitului p@rinte Iustin, Patriarhul Bisericii ortodoxe române.

110

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

O, adâncul dragostei P@rintelui ceresc!”229 „Sunte]i datori, cre}tinilor s@ merge]i la biseric@, ca s@ v@ împ@ca]i }i s@ v@ ierta]i cu fra]ii vo}tri. C@ de ve]i avea vr@jm@}ie cu cineva }i nu v@ cere]i iertare nu este primit@ la Dumnezeu jertfa }i rug@ciunea voastr@...”230 d) Îndreptarea relelor: „Pe vremea când înv@]a Iisus prin Iudeea, tr@ia în Ierihon un vame}, om bogat, lacom, iubitor de argint, r@pitor, nedrept. Dar într-o zi a avut fericirea s@-l cunoasc@ pe P@storul cel ce c@uta oile cele pierdute ale casei lui Israil. A primit omul harul ce-l chema }i dintr-o dat@ a devenit alt@ f@ptur@: un milostiv care a d@ruit jum@tate din avu]ia sa s@racilor, gata s@ repare orice nedreptate ce f@cuse. E poc@in]a lui Zaheu.”231 e) Iertarea: „Atunci când p@catul a pus st@pânire pe f@ptura noastr@, s@ nu ne l@s@m birui]i de el, ci s@ ‘ne lupt@m în rug@ciune’, cum ne spune Sfântul Apostol Pavel, }i Hristos-Domnul ne va ajuta s@ dobândim iertare }i s@ ie}im biruitori asupra lui.”232 „Cerem mai ales lui Dumnezeu }i numai Lui ‘iertarea p@catelor }i gre}elilor noastre.’ C@ci dac@ din celelalte lucruri trebuitoare vie]ii, hran@, îmbr@c@minte, ajutor, mângâiere, mai putem primi }i de la oameni, iertarea p@catelor o primim numai de la Dumnezeu, prin Domnul nostru Iisus Hristos. Nimeni oricât de înv@]at sau puternic ar fi nu poate lua de pe con}tiin]a semenilor povara p@catelor, decât 229. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.episcopiei Buz@ului 1985, pag. 224. 230. „Îndrum@tor bisericesc misionar }i patriotic - 5", apare cu binecuv. înalt prea sfin]itului Dr. Antim Nica, Gala]i 1989, pag. 56. 231. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Editura episcopiei Buz@ului 1985, pag. 215. 232. „Cuvânt@ri liturgice” de Vasile Episcopul Oradiei, ed. a II-a, Oradea 1976, pag. 24.

Cum m@ închin

111

numai Fiul lui Dumnezeu, care a zis sl@b@nogului din Capernaum, înainte de a-l t@m@dui: ‘Fiule, iart@-se ]ie p@catele tale’ (Matei 9,2).”233 „Ruga]i-v@ st@ruitor Domnului Dumnezeului vostru, ca s@ v@ miluiasc@ }i va }terge p@catele voastre.” (Teofil al Antiohiei)234

f) Schimbarea vie]ii: „Sufletul care s-a învrednicit s@ primeasc@ în sine s@l@}luirea puterii de sus }i care are amestecat în m@dularele sale focul acela dumnezeiesc }i dragostea cereasc@ a Duhului cel bun, se desface f@r@ greutate de toat@ dragostea lumeasc@. C@ci precum fierul sau plumbul, aurul }i argintul, predându-se focului se topesc }i î}i leap@d@ duritatea firii }i se fac moi }i cu cât stau mai mult în atingere cu focul cu atât se înmoaie }i se desfac mai mult lep@dând soliditatea natural@ din pricina puterii focului, a}a }i sufletul, primind focul ceresc al dragostei Duhului, se desface din împ@timirea duhului lumesc }i din lan]urile p@catului }i se preschimb@ din învârto}area fireasc@ a p@catului, socotindu-le }i dispre]uindu-le pe toate ca neînsemnate.”235 g) Consacrarea: „...Duhul ne ridic@ la în]elesul mai înalt c@ mai întâi trebuie aduse lui Dumnezeu ca o jertf@ sfin]it@ a arderii de tot... cele dintâi din alc@tuirea firii noastre, adic@ mintea, con}tiin]a, puterea iubitoare a sufletului... }i s@ petrecem neîncetat în dragostea Lui tainic@ }i mai presus de fire. În felul acesta putem primi cre}tere }i înaintare zi de zi, ajuta]i de harul dumnezeiesc, iar sarcina drept@]ii poruncilor ni se va p@rea u}oar@... odat@ ce Însu}i Domnul le va lucra prin credin]a noastr@ în El.”236

233. Ibidem, pag. 186. 234. „Apologe]i de limb@ greac@” - trad. T.Bodogae, Olimp C@ciul@, D.Fecioru, Bucure}ti 1980, pag. 336-337. 235. „Filocalia”, vol. V, Bucure}ti 1976, pag. 335. 236. Ibidem, pag. 302.

112

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Cum m@ închin

113

A. SERVICIUL DIVIN sau SFÂNTA LITURGHIE

CONCLUZII: „Darurile care ni se dau de sus trebuie s@ le primim }i s@ conlucr@m cu ele. Începutul poc@in]ii noastre, chemarea, mila, vin de la Dumnezeu. Îns@ datoria noastr@ este s@ le l@s@m s@ lucreze în inimile noastre }i s@ rodeasc@ împ@carea cu St@pânul ceresc.”237 „Multe sunt, dar mai bine spus, nenum@rate, cele spuse în Sfintele Scripturi despre poc@in]@, pentru c@ Dumnezeu totdeauna voie}te s@ se întoarc@ neamul omenesc de la toate p@catele lui.” (Teofil al Antiohiei)238

„...Noe vestind oamenilor de atunci c@ va veni potopul le-a profetizat zicând: ‘Veni]i, v@ cheam@ Dumnezeu la poc@in]@’.”239 „Iar cuvântul cei dintâi care a r@sunat de pe buzele Dumnezeiescului Înv@]@tor (Iisus Hristos n.n.) a fost: ‘Poc@i]i-v@!’.” (Marcu 1,15)240 „S@ ne poc@im dar, din toat@ inima, ca s@ nu piar@ nimeni dintre noi.” (Clement Romanul)241

„Când va sosi clipa s@ vin@ Hristos, în zadar v@ ve]i mai poc@i, în zadar ve]i mai plânge, c@ci nu ve]i mai fi auzi]i.” (Iustin Martirul)242

237. „F@clii pentru dreapta credin]@” de preot Dr.{tefan Slevoac@, Editura episcopiei Buz@ului 1985, pag. 215. 238. Apologe]i de limb@ greac@” - traducere Pr.Prof.T.Bodogae, Olimp C@ciul@, D.Fecioru, pag. 336, Bucure}ti 1980. 239. Ibidem, pag. 340. 240. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, pag. 213. 241. „Scrierile p@rin]ilor apostolici” - traducere, note }i indici de Pr.D. Fecioru, Bucure}ti 1979, pag. 102, Ed.Instit.biblic }i de misiune al Bisericii ortodoxe române. 242. „Apologe]i de limb@ greac@”, pag. 121, Bucure}ti 1980.

DEFINI[IE: „...serviciul public, acesta e sensul gramatical al cuvântului Liturghie.”243 „În Faptele Apostolilor îns@ }i anume în cap.13,v.2, g@sim verbul leitoyrgheo însemnând iar@}i rug@ciunile f@cute de credincio}ii din Antiohia, când apostolul Pavel }i Varnava au fost trimi}i s@ predice cuvântul.”244 RITUALUL SAU FORMA: „De}i nu se înl@tur@ din cult închinarea f@cut@ de pios în orice timp }i în orice loc }i este chiar recomandat@ mai ales când ea se face cu toat@ cur@]enia inimii, totu}i adun@rile în comun au fost preferate din toate punctele de vedere, pentru înt@rirea deplin@ a cre}tinismului.”245 „Preotul sau Marele Preot Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a întemeiat Biserica sau cultul cre}tin nu pentru a cinsti memoria str@mo}ilor sau a conduc@torilor temporari ai oamenilor, cum au procedat p@gânii, ci pentru a adora pe unicul }i adev@ratul Dumnezeu. Acest cult nu era un sistem sau o colec]ie de rituri exclusive. El era un întreg complex de educa]ie de la simplitate la în]elepciune }i de transformare total@ a spiritului omenesc.”246 „...ca unii care vener@m pe Creatorul acestui univers, spunând a}a precum am fost înv@]a]i c@ El nu are trebuin]@ de jertfe sângeroase, de liba]iuni }i de t@mâieri, noi Îl l@ud@m pe cât ne st@ în putin]@ cu cuvinte de rug@ciune }i de mul]umire pentru toate cele ce ni se ofer@... fiindu-I 243. „Expunerea doctrinei Bisericii Cre}tine Ortodoxe” de W.Guettee, Bucure}ti 1901, pag. 211. 244. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.I, Bucure}ti 1910, pag. 5. 245. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, Bucure}ti 1911, pag. 53. 246. „Patrologie” de Preot Prof.Dr.Ioan G.Coman, vol.II, Bucure}ti 1985, pag. 230-231.

114

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

recunosc@tori prin adresarea de omagii }i prin în@l]area de imne pentru via]a pe care ne-a dat-o...” (Iustin Martirul)247

„Participarea la serviciul dumnezeiesc public, era obligatorie pentru to]i cre}tinii. Acum (primele secole dup@ Hristos n.n.) din serviciul divin f@ceau parte ca }i în secolul apostolic: rug@ciunea, cântarea, citirea Sfintei Scripturi }i cuvântul sau predica.”248 a) [inuta vestimentar@: „Ciprian de}i era episcop, totu}i purta pe sine în afar@ de Biseric@, o manta scurt@, f@r@ mâneci ca }i filozofii. Mul]i scriitori îns@ cred c@ episcopii }i ceilal]i clerici plineau cele sfinte în primele trei secole, îmbr@ca]i în hainele pe care le purtau în via]a social@.”249 „În ce prive}te portul (costumul), ei nu se deosebeau de credincio}ii lor cu nimic. Existen]a }i-o asigurau desigur din lucrul mâinilor, a}a cum f@cuse }i marele apostol Pavel, dar }i din ofrandele credincio}ilor.” (Preot Prof.Dr.Mircea P@curariu)250

„Femeile purtau... acelea}i ve}minte ca }i b@rba]ii, tot a}a ca }i în orientul de ast@zi, cu deosebirea numai c@ ve}mintele femeie}ti erau mai u}oare.”251 „...g@teala e sabie }i venin oferit@ privirilor, chiar dac@ inima... e curat@... Bog@]ia adev@rat@ e bog@]ia în har, în credin]@ }i în virtute. Sf.Ciprian critic@ sever vopsirea fe]ei, a p@rului }i a altor m@dulare.” 252 247. „Apologe]i de limb@ greac@”, traducere de T. Bodogae, Olimp C@ciul@ }i D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag.33. 248. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, Bucure}ti 1912, pag. 65. 249. Ibidem, vol.II, Bucure}ti 1911, pag. 416. 250. „Istoria Bisericii Ortodoxe Române” de Preot Prof.Dr.Mircea P@curariu, edi]ia a II-a, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 181. 251. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, Bucure}ti 1911, pag. 416. 252. „Patrologie” de Pr. Prof.Dr.Ioan G.Coman, vol.II, Bucure}ti 1985, pag. 143.

Cum m@ închin

115

b) Rug@ciunea: „F@r@ jertf@ nici nu se poate concepe o religie, fie ea jertfa }i numai aceea a rug@ciunii...”253 „El (Dumnezeu) nume}te jertfe rug@ciunile...” (Iustin Martirul)254

„Evreii se rugau stând în picioare, sau în genunchi, ori pleca]i la p@mânt... Aceste deprinderi trecur@ }i în cre}tinism.”255 „Înc@ din primele secole ale cre}tinismului, rug@ciunea a fost rostit@ infinit atât în mijlocul cre}tinilor (liturgic@), cât }i îndeosebi fiecare cre}tin pentru sine (particular@).”256 „În felul acesta, rug@ciunea a devenit în cre}tinism o adev@rat@ via]@ în Dumnezeu, o adev@rat@ via]@ în Hristos, dând credincio}ilor o mare putere sufleteasc@.”257 „În cre}tinism, rug@ciunea se face ‘în duh }i adev@r’. Cre}tinul se roag@ oriunde. Se roag@ }i în biseric@ împreun@ cu ceilal]i credincio}i, dar mai ales se roag@ în singur@tate, dup@ exemplul Mântuitorului.”258 „Se cuvine s@ facem rug@ciuni mai ales diminea]a, la amiaz@ }i seara, înainte }i dup@ mâncare, la începutul }i la sfâr}itul oric@rui lucru.” 259 „Un rege în purpura sa nu e atât de str@lucit ca cre}tinul care se roag@, c@ci pe el îl împodobe}te convorbirea sa cu Dumnezeu. Precum 253. „Istoria religiilor” de Diac.Pr.Dr.Emilian Vasilescu, Bucure}ti 1982, p. 406. 254. „Apologe]i de limb@ greac@”, traducere T.Bodogae, O.C@ciul@, D.Fecioru, Bucure}ti 1980, pag. 229. 255. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, Tom. II, Bucure}ti 1912, pag. 56-57. 256. Ibidem, Tom.II, Bucure}ti 1911, pag. 538. 257. „Istoria religiilor” de Diac.Prof.Dr.Emilian Vasilescu, Bucure}ti 1982, pag. 405-406. 258. Ibidem, pag. 405. 259. „Cuvânt@ri liturgice” de Vasile episcopul Oradei, ed. a II-a, Oradea 1976, pag. 23.

116

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

117

Cum m@ închin

osta}ul care vorbe}te cu regele s@u în fa]a întregii o}tiri, a c@peteniilor }i o}tirilor, atrage asupra sa ochii tuturor }i cre}te în vaz@, astfel e }i cel ce se roag@. Socote}te numai ce însemneaz@ dac@ unui om îi e dat s@ p@}easc@ înaintea regelui regilor }i s@ vorbeasc@ cu El în fa]a îngerilor }i a arhanghelilor, a serafimilor, heruvimilor }i a tuturor puterilor cere}ti. Care m@rire e asemenea acesteia?” (deci rug@ciunea nu e înjosire n.n.).

jertf@, lauda }i imnul...”

„Rug@ciunea cuprinde în sine toate formele zbuciumului sufletesc al omului: ea este bucurie }i plâns, e pream@rire }i cerere, e vijelie }i pace, e îndoial@ }i certitudine, e suspin }i fericire, e în@l]are }i smerenie. De aceea iubite frate, când mintea ta este în întuneric, roag@-te }i se va umple de lumin@, când voin]a ]i-e }ov@ielnic@, îngenuncheaz@ }i te vei ridica hot@rât, când inima ]i-e tulbure, roag@-te }i vei dobândi pacea; când sim]urile î]i sunt r@scolite, îngenuncheaz@ }i se vor însenina; când ai c@zut în ispit@ îndreapt@-te spre Dumnezeu }i te va mângâia... Ea modeleaz@ sufletul dup@ chipul lui Dumnezeu }i-i sfin]e}te trupul, f@cându-l vas ales }i curat al neprih@nirii. Rug@ciunea este cheia de aur cu care întoarcem orologiul sufletului }i-l potrivim s@ mearg@ dup@ voia lui Dumnezeu.”261 „Pân@ în secolul IV totdeauna se alc@tuiau rug@ciuni noi (fiecare credincios se ruga sub impresionarea inimii sale de puterea Cuvântului care sfin]e}te, sau a Duhului Sfânt. Mult mai târziu s-au introdus rug@ciunile robot-m@t@nii dup@ model p@gân n.n.).”262 c) Muzica sau cântarea:

„Ioan Hrisostom se exprim@ astfel:‘De demult se adunau to]i cre}tinii }i cântau împreun@; aceasta o facem }i noi acum’.”

„Lui Dumnezeu îi trebuie oferit ca dar cur@]ia sufletului, iar ca

263. „Patrologie”, vol.II de Preot Prof.Dr.Ioan G.Coman, Bucure}ti 1985, citând pe Lactan]iu din Epit.divin.instit.cap.VI, 25,6-7. 264. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P.Lopuhin, Bucure}ti 1945, p.334. 265. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, Bucure}ti, p. 476. 266. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu Tom.II, Bucure}ti 1911, pag. 476.266. 267. Ibidem, pag. 476. 268. Ibidem, pag. 476. 269. Ibidem, pag. 478.

(Ioan Hrisostom)260

260. „Morala cre}tin@ ortodox@” de Dr.Orest Tarangul - Valea U]ei, protoprezbiter }i profesor. Ed. a II-a 1925. Aprobat de Sf. Sinod (Nr. 326 din 15/28 XI 1921), pag. 73. 261. „Îndrum@tor bisericesc, misionar }i patriotic - 5", Gala]i 1989, pag. 107. 262. „Tezaurul liturgic” tom.II de Badea Cire}eanu, Bucure}ti 1911, pag. 541.

(Lactan]iu)263

„...l@udarea lui Dumnezeu prin cântarea a dulce r@sun@toarelor versete }i a muzicii, devenite oarecum ‘jertfa buzelor’ (Osie XIV,3).”264 * cântarea cu adunarea

(Homil. XXXVI în I Cor.)265

„Împreun@ cu cânt@re]ul cânta psalmi toat@ adunarea, dup@ cum a cântat }i Iisus Hristos împreun@ cu discipolii S@i la cina cea de tain@ (Mat. 26,30).”266 „{i femeile }i b@rba]ii }i b@trânii }i tinerii se deosebesc dup@ vocea cânt@rii, spiritul cânt@rii armonizând cu vocea fiec@ruia; o singur@ melodie lucreaz@ întru to]i.” (Ioan Hrisostom)267

„Ambrozie vorbind din biserica sa din Mediolan }i de cânt@rile liturgice de aici, zice c@: ‘R@spunsurile psalmilor prin cântarea b@rba]ilor, femeilor, fecioarelor }i copiilor se aseam@n@ cu zgomotul ce iese din undele m@rii’.”268 „Vedem dar c@ poporul a cântat totdeauna în Biseric@”269

118

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

* corul comunit@]ii

Cum m@ închin

119

d) Citirea Sfintei Scripturi ({coala de Sabat)

„În afar@ de aceasta (cântarea cu adunarea n.n.) trebuia înfiin]at@ institu]ia special@ a psal]ilor pentru men]inerea melodiilor biserice}ti }i a spiritului dogmatic.”270 „Cu începutul secolului al II-lea al cre}tinismului, Biserica nu se mai îndestul@ cu cânt@rile scoase din Vechiul Testament }i cu cântarea psalmilor, ci de acum înainte se ridicar@ b@rba]i cre}tini înzestra]i cu }tiin]@ }i focul piet@]ii }i începur@ a compune imne în spiritul evangheliei.”271 „Potrivit canonului 17 al sinodului din Laodiceea: ‘Nu trebuie s@ se cânte în adun@ri psalmi f@r@ întrerupere, ci dup@ fiecare psalm s@ se citeasc@’.” (pentru armonia serviciului divin n.n.).272 * reguli ale cânt@rii „Voim ca cei ce vin în biseric@ spre a cânta s@ nu întrebuin]eze strig@ri necuviincioase, silind }i firea spre r@cnire, nici a pronun]a ceva din cele nepotrivite }i neînsu}ite în biseric@; ci cu mult@ luare aminte }i cu umilin]@ a aduce lui Dumnezeu privitorul celor ascunse, acest fel de Psalmodii, c@ci sfin]itul cuvânt (Biblia n.n.) a înv@]at c@ fiii lui Israel s@ fie evlavio}i.” (Can.75.Sinod VI (691)).273

„S@-I în@l]@m dar laud@, nu numai din gur@, ci }i din inim@, ca s@ ne primeasc@ ca fii.” (Clement Romanul)274

270. Ibidem, pag. 478. 271. Ibidem, pag. 491. 272. Ibidem, pag. 387. 273. „Pidalion cu ocârmuire nou@ }i tâlcuiri” de Arhimandr.Zosima Târâl@ }i Icon.Stav.Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933, pag. 288. 274. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, traducere Pr.D.Fecioru, Bucure}ti 1979, pag. 98.

„Cre}tinii începur@ serviciul lor divin mai întâi prin citiri de buc@]i din Vechiul apoi }i din Noul Testament.”275 „...în folosul serviciului divin, evangheliile se mai împ@r]ir@ (pe lâng@ capitole }i versete n.n.) }i în pericope sau lec]iuni (lectiones)” (pentru studiu în fiecare Sabat n.n.).276 „În primele trei secole alegerea citirilor evanghelice depindea de autoritatea superiorilor, c@ci înc@ nu erau fixate pericope (lec]iuni n.n.) pentru anumite zile. În canonul 16 al sinodului din Laodiceea citim numai c@: ‘Sâmb@ta (sabaton - în original n.n.) împreun@ cu alte scripturi s@ se citeasc@ }i Evanghelia.’ (deci în {coala de Sabat n.n.).”277 „Pericopele (lec]iunile n.n.) lui Eutalie erau a}a de mari încât una singur@ con]inea 5 ori 6 capitole din ziua de ast@zi. Lucrul acesta se explic@ prin faptul c@ serviciul divin nu era a}a de bogat în imnologie (accentul se punea pe înv@]area Bibliei, nu pe cântece n.n.) cum îl vedem mai târziu.”278 „Evanghelia s@ o citeasc@ diaconul (diakonos) sau prezbiterul (presbiteros).” (Constit. Apost.lib.II, c.LVII în l.greac@).279 „P@storii pe care îi puneau apostolii s@ conduc@ turma cuvân275. „Istoria bisericeasc@” de Arhiereu Callist I. Boto}@neanu }i Protoprezbiterul Simeon Popescu, cu aprobarea Sf.Sinod nr. 184, din 17-V-1902, Bucure}ti 1903, pag. 49. 276. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, Bucure}ti 1911, pag. 382. 277. Ibidem, pag. 382. 278. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, Bucure}ti 1911, pag. 382. 279. Ibidem, pag. 332 (vezi citatul din Constit.Apostolice în original).

120

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Cum m@ închin

t@toare, f@r@ îndoial@ c@ trebuie s@ fi dat în serviciul, deopotriv@ însemn@tate c@r]ilor Vechiului Testament }i celor din Noul Testament.” (ca lec]iunile de azi n.n.).280 e) Predica sau cuvântul „Istoria Bisericii cre}tine este într-o mare m@sur@ istoria predic@rii cuvântului lui Dumnezeu.”281 „Adev@ratul cult e alc@tuit din virtute, dreptate }i cuvânt, c@ci Dumnezeu e Cuvânt...” (Lactan]iu)282

„Cuvântarea cea mai dezvoltat@ în Biseric@ este predica propriu-zis@, f@r@ a se ignora celelalte tipuri de cuvânt@ri.”283 „Veacul al II-lea, de asemenea, ne d@ m@rturii despre predica necurmat@, mai bine organizat@, despre rânduirea ei în mijlocul sfintei Liturghii (serviciului divin n.n.) }i despre leg@tura ei cu citirea Sfintei Scripturi.”284 „Domnul Hristos a poruncit apostolilor S@i: ‘Merge]i în toat@ lumea }i propov@dui]i Evanghelia la toat@ f@ptura’ (Marcu XVI,15) }i ‘iat@ Eu cu voi sunt în toate zilele, pân@ la sfâr}itul veacului’ (Matei XXVII,20). Însu}i Domnul Hristos, capul Bisericii (Efes.V,23) a rânduit în Biseric@ dreg@toria de a predica cuvântul lui Dumnezeu ca mijloc divin pentru dobândirea mântuirii. ‘Binevestitorii’ }i ‘înv@]@torii’ sunt pu}i al@turi de apostoli: {i a dat pe unii ca s@ fie apostoli, pe al]ii prooroci, pe al]ii înv@]@tori, pe al]ii 280. Ibidem, pag. 568. 281. „Omiletica” - manual pentru seminariile teologice - de Pr.Nicolae Petrescu, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1977, pag. 19. 282. „Patrologie”, vol.II de Preot Prof.Dr.Ioan G.Coman, Bucure}ti 1985, citând pe Lactan]iu din Edict. divin. instit. cap.VI, 25,6-7. 283. „Omiletica” de Pr.Nicolae Petrescu, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1977, pag. 164. 284. Ibidem, pag. 256.

121

p@stori }i înv@]@tori’ (Efeseni IV,11).”285 „Propov@duirea este una din func]iile esen]iale ale Bisericii. Prin predic@ se înva]@ adev@rurile de credin]@ }i în mod special se îndrumeaz@ credincio}ii pe calea des@vâr}irii morale, adic@ spre practicarea virtu]ilor cre}tine. Predica nu urm@re}te numai o expunere a înv@]@turii divine, ci ea ]inte}te la educarea sufletului credincio}ilor, ca ei s@ ajung@ la roade ale duhului: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga r@bdare, bun@tatea, facerea de bine, credin]a, înfrânarea, cur@]ia (Galateni V,22).”286 „Cuvânt@rile biserice}ti fur@ numite în diferite chipuri. Apostolul Pavel le intitul@ ‘cherigma’ adic@ ‘propov@duire’ (1 Cor. 2,4). Tertulian le nume}te ‘adlocutiones’; grecii le numeau ‘logos’ (cuvinte), ori ‘didascalia’ (înv@]@tur@) sau mai des ‘homiliai’ (vorbiri); Ieronim }i Augustin le cheam@ ‘disputationes’ ori ‘sermones’. Mai târziu cuvânt@rile biserice}ti fur@ numite ‘predicationes’(predicatio, predica) adic@ ‘predici’ sau rostiri înaintea poporului, iar vorbitorul fu intitulat ‘predicator’sau vorbitor în fa]a adun@rilor cre}tine.”287 „Credincio}ii puneau mare pre] pe predic@ }i de aceea, predicile predicatorilor distin}i se scriau, dup@ ce erau rostite în Biseric@.”288 „Unii dintre p@rin]ii biserice}ti compuneau cuvânt@ri }i apoi le dau la al]ii ca s@ le pronun]e.”289 „P@rin]ii biserice}ti înd@tinau a rosti o cuvântare în timp de o or@, iar Hrisostom înzestrat fiind cu str@lucirea retoric@ cuvânta deseori }i 285. „Omiletica” de Pr.Nicolae Petrescu, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1977, pag. 19-20. 286. „Omiletica” - manual pentru seminariile teologice, de Pr.Nicolae Petrescu, cu binecuvântarea P.F.P.Iustin, patriarhul BOR, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1977, pag. 16. 287. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, ap@rut cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, vol.II, pag. 574. 288. „Omiletica” de Pr.Nicolae Petrescu, Bucure}ti 1977, pag. 257. 289. Ibidem, pag. 577.

122

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Cum m@ închin

123

câte dou@ ore.”290 „Aveau îng@duiala diaconii de la episcop (prezbiter sau p@stor n.n.) ca s@ predice poporului, ca }i odinioar@ diaconii Filip }i {tefan. Ieronim ne spune c@ Efrem Sirul pe când era diacon al Bisericii din Edesa a cuvântat cu îndestulare }i frumuse]e poporului; tot aceasta ne-o afirm@ cu adânc@ admira]ie }i Sozomen. Cele mai str@lucite dintre cuvânt@rile lui Ioan Hrisostom }i anume ‘despre firea dumnezeiasc@, despre anateme’, }i altele, sunt rostite de el când era diacon în Antiohia.”291

lor, ei sunt invita]i de sfin]ii episcopi s@ vorbeasc@ poporului. A}a a vorbit Evelpist în Laronda la rug@mintea fericitului episcop Leon; tot a}a }i la Iconium, Paulin fiind rugat de episcopul Celsus, precum }i în Sinada, Teodor, de fa]@ fiind episcopul Aticus. {i se poate ca astfel de cazuri s@ se fi petrecut }i în alte locuri, dar pe care noi nu le cunoa}tem.”

„Latura practic@ a slujirii lor (diaconilor) a r@mas caracteristic@ diaconatului }i s-a întins în epoca urm@toare la toate nevoile asisten]ei în comunitate. Este }tiut c@ ei eu îndeplinit }i slujba cuvântului predicând }i botezând.”292 „Din timpuri vechi femeile îndr@zneau s@ explice în biseric@ ca }i în public din textele Sfintei Scripturi.”293 „Iat@ ce citim în Pidalionul de Neam], la fila 188 verso: ‘De va fi vreun mirean iscusit în cuvânt }i cu chip cucernic, nu se opre}te de a r@spunde }i de a înv@]a... În acest chip a vorbit Apolo }i înv@]a cele pentru Domnul, cu toate c@ numai botezul lui Ioan }tia (Fapte 18,25) }i Acvila }i Priscila, care l-au înv@]at pe acest Apolo mai cu scump@tate calea Domnului’.”294 „C@ci acolo unde exist@ oameni în stare s@ aduc@ servicii fra]ilor

„Erudi]ia cea mai autentic@ }i dovezile de specialitate cele mai concludente sunt... (doar) o podoab@ exterioar@ }i melancolic@ pentru un teolog, dac@ în intimitatea vie]ii lui, el este c@lc@torul Decalogului. Cât de jalnic scot capul de sub hlamida retoricii de pe catedr@ sau de pe amvon, tren]ele }i p@catele celui ce a uitat c@ din comoara inimii vorbe}te gura.”

290. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, ap@rut cu aprobarea Sf.Sinod, vol.II, Bucure}ti 1911, pag. 577. 291. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, ap@rut cu aprobarea Sf.Sinod, vol.II, Bucure}ti 1911, pag. 334 292. „Istoria bisericeasc@ universal@”, vol.I (1-1054), ed. a II-a, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1975, pag. 58. 293. „Pidalion” de Zosima Târâl@ }i Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933, pag. 285. 294. „Despre credin]a ortodox@” de Arh.Cleopa Ilie, Bucure}ti 1981, pag. 273.

(Eusebiu de Cezareea)295

* ]inuta predicatorului „Predicatorul bisericesc (keryx) s@ nu se am@geasc@ de ‘aplauzele poporului’ }i s@ nu umble dup@ ele.” (Ioan Hrisostom)296

(Gala Galaction)297

„În timpurile vechi, to]i p@rin]ii }i scriitorii biserice}ti r@s@riteni }i apuseni }i-au concentrat aten]ia }i studiul lor în prima linie asupra c@r]ilor Vechiului }i Noului Testament, explicându-le, f@când omilii asupra lor }i sco]ând din ele cele mai bogate înv@]@turi liturgice, dogmatice, morale, istorice }i canonice. Pe atunci nu era hot@rât@ ordinea citirilor din Sfânta Scriptur@ }i de aceea era l@sat@ în voia p@storilor biserice}ti (}i era acesta un drept divin n.n.).”298 295. „Eusebiu de Cezareea - scrieri”, traducere de Pr.Prof.T.Bodogae, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1987, pag. 244 (cartea VI, cap. 19,18). 296. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, cu aprobarea Sf.Sinod, vol.II, Bucure}ti 1911, pag. 577. 297. „Gala Galaction” de Preot Gheorghe Cunescu, cu binec. P.S.Dr.Antim Nica. Ed.Arhiepiscopia Tomisului }i Dun@rii de jos, Gala]i 1989, pag. 116. 298. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, Bucure}ti, pag. 570.

124

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Cum m@ închin

f) Zecimi }i daruri (colecta): * zecimi „Ia, dup@ socotin]a ta, pârga din argintul, din hainele }i din toat@ averea ta }i o d@ potrivit poruncii.” (Didahia)299

125

* daruri (colecte) „Biserica cre}tin@ are o dimensiune proprie }i sacr@: de Biseric@ slujitoare. Dimensiunea aceasta sacr@ pune pe fruntea ei o t@rie de neînvins: ‘încât por]ile iadului nu o vor birui’ (Matei 16,18).”305

„Avraam... i-a dat zeciuial@ din toat@ prada...”300 „Iacov în Betel (Fac. XXVII, 22) a consacrat zeciuial@ lui Dumnezeu.”301 „S@ nu stai la îndoial@ când dai }i nici s@ murmuri când dai, c@ vei cunoa}te cine este Bunul R@spl@titor al pl@]ii.”

„Aceast@ slujire prin darurile materiale date fra]ilor era considerat@ ca o slujire liturgic@ (leitoyrgos): ca jertf@ bine pl@cut@ lui Dumnezeu, pentru care ei sl@veau pe Dumnezeu” (2 Cor. 9,12).306

„În genere plata desatinei sau a p@r]ii a zecea din avere c@tre atotputernicul Dumnezeu, cum se vede, era lege natural@, originea c@reia, ca }i originea aducerii de jertfe se pierde în negura vechimii, deoarece pravilele de mai târziu ale legiuirii lui Moise în chestiunea aceasta nu au fost decât o confirmare a obiceiului din str@vechi existent.”303

(Canonul 21 - Sinod Gangra 340)307

(Didahia)302

„Din Faptele Apostolilor se }tie c@ cei dintâi cre}tini f@ceau bisericii tot felul de daruri }i c@ în comunit@]ile bogate se f@ceau colecte pentru cele mai s@race. Cu timpul se pomene}te chiar de dijm@, adic@ a zecea parte pe care cre}tinii o dau bisericii din tot ce aveau.” (vezi }i Matei 23,23, în original n.n.)304. 299. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, traducere de Pr.D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1979, pag. 31. 300. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Pr.P.A.Lopuhin, traducere de patriarhul Nicodim, vol.I, Bucure}ti 1944, pag. 315. 301. Ibidem, pag. 315. 302. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, traducere Pr.D.Fecioru, Bucure}ti 1979, pag. 27. 303. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de P.A.Lopuhin, vol.I, Bucure}ti 1944, pag. 315. 304. „Istoria bisericeasc@ universal@ de la 1054 pân@ azi” de I.Mih@lcescu, Bucure}ti 1920, pag. 20.

„Primim adunarea ce se face în Biserica lui Dumnezeu spre folosul tuturor }i fericim facerile de bine ale fra]ilor ce se fac prin Biseric@ la s@raci.” „Nu pretinde c@ aduni bog@]ii pentru a le da s@racilor ca s@ te mântuie}ti... pentru c@ împ@r@]ia lui Dumnezeu se poate cump@ra numai cu doi b@nu]i.” (Ioan Sc@rarul)308

„În fiecare zi ne faci lupi îi repro}au lacomii vremii sfântului Ioan Gur@ de Aur - }i mereu repe]i acest lucru de ani de zile. ‘Oare v-a]i l@sat voi de l@comie ca s@ m@ las }i eu de a v@ numi lupi?’ le r@spundea marele ierarh }i predicator.”309 „Tot con]inutul teoretic }i conceptual, în ale credin]ei s@-l convertim în tr@ire, ca s@ treac@ la înf@ptuire. ‘Str@inul nu petrecea noaptea niciodat@ afar@; por]ile mele le 305. „Îndrum@tor bisericesc misionar }i patriotic - 5", Gala]i 1989, pag. 144. 306. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 452. 307. „Pidalion” de Zosima Târâl@ }i Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933, pag. 137. 308. „Îndrum@tor bisericesc misionar }i patriotic - 5", Gala]i 1989, pag. 87. 309. Ibidem, pag. 127.310. „Îndrum@tor bisericesc misionar }i patriotic 5", Gala]i 1989, pag. 144.

126

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Cum m@ închin

deschideam c@l@torului (Iov 31,32). Datu-m-am în l@turi când s@racul dorea ceva }i l@sat-am s@ se sting@ de plânsete ochii v@duvelor? Mâncam oare singur bucata mea de pâine, orfanului nu-i d@deam din ea?’ (Iov 31,16-17). ‘Dac@ un frate sau o sor@, sunt goi }i lipsi]i de hrana cea de toate zilele }i cineva dintre voi le-ar zice: Merge]i în pace! Înc@lzi]i-v@ }i v@ s@tura]i, dar nu le da]i cele trebuitoare trupului, care ar fi folosul? (Iacov II 15-16). Iat@ deci stringenta nevoie ca fiecare dintre noi s@ realizeze o veritabil@ concordan]@ între credin]@ }i fapte.”310 „Un necredincios a întrebat odat@ pe un copil s@rac care ie}ea dintr-o biseric@: ‘Ce-ai înv@]at tu ast@zi?...’ B@iatul a r@spuns c@ a înv@]at c@ Dumnezeu este iubire - ‘Dac@ e adev@rat asta, de ce n-a trimis Dumnezeu pe cineva s@-]i d@ruiasc@ o hain@ mai bun@?’ - Dup@ o clip@ de gândire copilul r@spunse: ‘Cred c@ Dumnezeu a trimis pe cineva, dar acela a uitat.’” (Doamne ajut@-ne s@ nu uit@m! n.n.).311 CONCLUZII:

127

B. SERVICII DIVINE SPECIALE Despre sacrament ca jur@mânt de credin]@ (misterion, tain@)

(Didahia)314

„Tain@ (misterion) care însemneaz@ tot ce descoper@ omului pe Dumnezeu, sau ceea ce înal]@ pe om la Dumnezeu }i la lumea spiritual@ }i care-i aduce binecuvântare cereasc@ (sau prin profanare blestem n.n.).”315 „Botezul nu-i o lucrare magic@ sau un automat care s@ ne asigure împ@r@]ia cerurilor, cum emit aparatele din anumite localuri ciocolat@ printr-o simpl@ ap@sare a unui buton. Ci... trebuie s@ fie o permanent@ }i responsabil@ angajare a noastr@, personal@.” (nu a na}ilor cum s-a inventat mai târziu n.n.).316 „Omul e o fiin]@ în]eleg@toare. El trebuie s@ }tie cu cine se împ@rt@}e}te ca s@ }tie ce ob]ine prin sfânta Împ@rt@}anie. Euharistia nu lucreaz@ magic asupra lui, ca un obiect cu for]@ atractiv@ asupra unui alt obiect. Hristos care se d@ spre împ@rt@}ire e un Hristos care S-a explicitat în cuvinte ce trebuie cunoscute }i primite cu credin]@ de cei ce vor s@ se împ@rt@}easc@ de El.”317 „Sf. Ioan Hrisostom zice despre botez }i euharistie c@: ‘din amândou@ a fost constituit@ Biserica’ (Omilia 84 la Ioan) (cei doi stâlpi ai bisericii: unul la intrare }i unul în interior n.n.), iar Augustin le nume}te ‘genuina’ }i Ioan Damaschin le aminte}te tot numai pe acestea dou@.

310. „Îndrum@tor bisericesc misionar }i patriotic - 5", Gala]i 1989, pag. 144. 311. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed. Episcopiei Buz@ului 1990, pag. 201. 312. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1912, pag. 64. 313. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, Bucure}ti 1911, pag. 53. 314. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, traducere de Pr. D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1979, pag. 32.

315. „Simbolica” de Hristu Andru]os, trad. de Iustin Moisescu, profesor universitar. Editura centrului mitropolitan al Olteniei, 1955, pag. 250. 316. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, tip@rit@ cu binecuvântarea }i sub îndrumarea P.S.Epifanie Norocel, episcopul Eparhiei Buz@ului, Ed. Episcopiei Buz@ului, 1990, pag. 201. 317. „Spiritualitate }i comuniune în Liturghia ortodox@”, tip@rit@ cu binecuvântarea Î.P.S.Nestor, arhiepiscopul Craiovei }i mitropolitul Olteniei; autor: Preot Prof.Dr.Dumitru St@niloae; Ed. Mitropoliei Oltenia, Craiova 1986, pag. 399.

„Pe la începutul secolului al II-lea }i chiar în tot cuprinsul acestui secol cultul cre}tinilor era îmbr@cat tot în simplitatea lui apostolic@.”312 „Închinarea în comun a}adar este puterea de via]@ a cre}tin@t@]ii; în ea se oglindesc toate înv@]@turile sfinte }i prin ea se explic@ luminos tot ce ni s-a orânduit de Mântuitorul lumii.”313 „Rug@ciunile voastre, milosteniile }i toate faptele voastre a}a s@ le face]i, cum este scris în Evanghelia Domnului nostru.”

128

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

(Expunerea credin]ei ortodoxe 4,13) (vezi }i Chiril al Ierusalimului în Catehezele sale }i Ambrozie în cele }apte c@r]i despre taine n.n.).318 „Spre exemplu, nu avem nici o m@rturie scripturistic@ ori o hot@râre oficial@ a Bisericii c@ tainele sunt }apte.”319

1. Serviciul divin special al BOTEZULUI (Leg@mântul credin]ei) DEFINI[IE „BOTEZUL a fost practicat de Ioan Botez@torul }i apoi adoptat de Biserica cre}tin@ ca sfânt@ tain@ (sacramentum = jur@mânt de credin]@ n.n.) însemnând poc@irea de p@cate }i intrarea într-o nou@ via]@ de sfin]enie. Cuvântul înseamn@ cufundare sau scufundare, acesta fiind felul originar de botez.”320 IISUS ÎNTEMEIETORUL BOTEZULUI CRE{TIN „Botezul lui Ioan astfel era numai un simplu simbol al cur@]irii, de care avea nevoie inima }i în urm@ el trebui s@-}i g@seasc@ completarea în botezul de la Duhul Sfânt.”321 „Mergând, înv@]a]i toate neamurile botezându-le în Numele Tat@lui }i al Fiului }i al Sfântului Duh” (Matei 28,19). Acestea le-a gr@it (Iisus) dup@ învierea Sa din mor]i.”322 318. „Simbolica” de Hristu Andru]os, traducere din greac@ de Iustin Moisescu, prof. universitar, Ed. centrului mitropolitan al Olteniei 1955, pag. 251. 319. Ibidem, pag. 98. 320. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia, episcopul ortodox al Oradei, Editura Episcopiei ortodoxe române, Oradea 1955, pag. 13. 321. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof. A.P.Lopuhin, traducere de patriarhul Nicodim, vol.V, Bucure}ti 1946, pag. 194. 322. „Carte de înv@]@tur@ cre}tin@ ortodox@”, tip@rit@ cu binecuvântarea P.F.P.Iustin, patriarhul BOR, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1978, pag. 43.

Cum m@ închin

129

„Dac@, cum dovedesc unii rabini, exista }i mai înainte obiceiul de a boteza pe prozeli]i, care p@r@sind p@gânismul lor, se sileau s@ capete accesul în comunitatea izraelit@, apoi ritualul introdus de Ioan ca aplicat de dânsul însu}i poporului iudeu, cuprindea în sine ceva neobi}nuit... În cazul acesta, raportul s@u cu poporul israelit avea acel în]eles, ca }i cum însu}i acest popor a devenit p@gân }i avea nevoie de aceea, ca pe el iar@ din nou, ca pe ni}te p@gâni, s@-i introduc@ în mo}tenirea lui Iehova” (dovedind prin aceasta necesitatea unui leg@mânt al adultului cu Dumnezeu în locul circumciziei n.n.).323 „Ioan era un om bun care îndemna pe iudei s@ s@vâr}easc@ între ei numai fapte virtuoase, iar fa]@ de Dumnezeu s@ fie cu credin]@ (leg@mânt al credin]ei n.n.) }i s@ vin@ cu to]ii la botez, zice el, c@ci numai atunci e pl@cut botezul înaintea Domnului, dac@ te cure]i nu atât ca s@ ]i se ierte anumite gre}eli, cât mai ales c@ te purifici suflete}te printr-o via]@ mai sfânt@ (ceea ce un sugar nu realizeaz@ n.n.). (Eusebiu din Cezareea)324

SITUA[II EXCEP[IONALE „Afar@ de botezul prin ap@, mai este }i botezul sângelui }i botezul dorin]ei. Cel dintâi (botezul sângelui n.n.) este însu}i martirismul pentru numele lui Hristos care ]ine loc de botez valid, chiar dac@ martirul nu a fost botezat, dar a încetat din via]@ în munci. Cel de al doilea (botezul dorin]ei n.n.) este dorin]a fierbinte a cuiva de a se mântui (situa]ia tâlharului de pe cruce n.n.) de}i nu a fost botezat.”325

323. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof. A.P.Lopuhin, traducere de patriarhul Nicodim, vol.V, Bucure}ti 1946, pag. 194. 324. „Eusebiu de Cezareea”, scrieri, partea întâia, tip@rit@ cu binec. P.F.P. Teoctist, patriarhul BOR, traducere de Pr.Prof.T.Bodogae, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1987, pag. 57. 325. „Tezaurul liturgic” de Prof. Dr.Badea Cire}eanu, cu aprobarea Sf.Sinod, vol.II, Bucure}ti 1912, pag. 310-311.

130

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Ambrozie în ‘Cuvânt@ri funebre asupra împ@ratului Valentinian II’ nr. 53, ce a murit catehumen (înscris la clasa de botez n.n.) zice: ‘martirii se spal@ prin sângele lor; acesta (Valentinian) prin dorin]a lui” (de fapt }i unii }i al]ii prin credin]a fierbinte în Iisus Hristos n.n.).326 BOTEZUL - LEG~MÂNT AL CREDIN[EI „Iat@, cre}tini suntem cu to]i }i purt@m botezul. Cel ce a crezut }i s-a botezat, mântui-se-va” (nu cel ce a fost botezat f@r@ voia lui n.n.).327 „Deci na}terea din nou înseamn@ a avea botezul din ap@ }i Duhul Sfânt, pe care l-au primit }i îl dau apostolii Domnului, c@rora le-a zis Domnul dup@ învierea Sa: ‘Merge]i în toat@ lumea }i propov@dui]i Evanghelia la toat@ f@ptura. Cel ce va crede }i se va boteza se va mântui, iar cel ce nu va crede se va osândi’.”328 „Deci botezul a devenit expresia votului moral, prin dorin]a de a ar@ta prin via]a sa cea mai bun@, c@ în adev@r s-a produs o schimbare }i în îns@}i dispozi]ia inimii.”329 „În Vechiul Testament, Dumnezeu a ales un popor unit trupe}te (de aceea t@ierea împrejur ca leg@mânt se f@cea la na}tere n.n.) în Noul Testament un popor unit suflete}te prin credin]@” (Deci botezul marcheaz@ credin]a celui ce a hot@rât s@ încheie leg@mântul n.n.)

131

Cum m@ închin

„Pentru c@ nici Botezul, nici Dumnezeu, nici Satana nu sile}te voia omului.” (Marcu Ascetul)331

CREDIN[A ADEV~RAT~ FACE VALABIL BOTEZUL „Sinodul ecumenic (canonul 8) }i sinodul de la Laodiceea (canonul 7) statornicesc c@: dogma, adic@ înv@]@tura despre Hristos este criteriul validit@]ii (valabilit@]ii n.n.) botezului” (de aceea exist@ }i botez fals întemeiat pe o înv@]@tur@ fals@ sau lipsa unei înv@]@turi ca în cazul copiilor n.n.).332 SEMNIFICA[IA BOTEZULUI

(Preot Prof.Dr.Dumitru St@niloae)330

„Verbul grecesc ‘baptizein’ are acela}i în]eles ca }i verbul ebraic ‘tabal’ adic@ ‘a afunda’.”333 „Aceast@ form@ a botezului (prin scufundare) în primul rând este în acord cu însemn@tatea cuvântului baptisma-afundare.”334 „Sfânta noastr@ biseric@ face botezul prin afundare, nu prin turnare sau prin stropire pentru c@ chiar cuvântul botez are însemn@tatea de ‘a afunda’, ‘a cufunda’.335 „Afundarea închipuie}te moartea }i îngroparea Mântuitorului }i moartea omului celui vechi al p@catului, iar ridicarea din ap@

326. Ibidem, pag. 311. 327. „Filocalia” sau culegere din scrierile sfin]ilor P@rin]i, vol.V, traducere de Pr.Prof.D.St@niloae, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1976, pag. 37. 328. „Despre credin]a ortodox@” de Arhimandrit Cleopa Ilie, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1981, pag. 118. 329. „Istoria biblic@. Noul Testament” de prof. A.P.Lopuhin, traducere de patriarhul Nicodim, vol.V, Bucure}ti 1946, pag. 194. 330. „Sfântul Chiril al Alexandriei” - scrieri, partea întâia: Închinarea }i slujirea în duh }i adev@r, traducere de Pr.Prof.Dr.Dumitru St@niloae, cu binecuvântarea P.F.P.Teoctist, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pa. 373.

331. „Filocalia sfintelor nevoin]e ale des@vâr}irii”, traducere de Preot Prof.Dr.Dumitru St@niloae, edi]ia a II-a, Ed. Harisma, Bucure}ti 1992, vol.I, pag. 321. 332. „Simbolica” de Hristu Andru]os, traducere de Iustin Moisescu, profesor universitar, Ed. centrului mitropolitan al Olteniei, 1955, pag. 267. 333. „Tezaurul liturgic” de Prof.Dr.Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1912, pag. 308. 334. „Simbolica” de Hristu Andru]os, 1955, pag. 265. 335. „Carte de înv@]@tur@ cre}tin@ ortodox@”, Bucure}ti 1987, pag. 44.

132

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

închipuie}te învierea de a treia zi a Domnului }i na}terea omului celui nou, curat }i drept în Hristos.”336 „To]i cei ce trec prin apa botezului trebuie s@ omoare (prin Duhul Sfânt n.n.) toat@ tab@ra r@ut@]ii în ap@ }i anume: l@comia, pofta desfrânat@, cugetul r@pitor, patima înfumur@rii }i mândriei, pornirea mânioas@, furia, pizma, bârfirea, toate acestea }i cele asemenea. Deoarece aceste patimi obi}nuiesc s@ urmeze firii noastre, trebuie s@ le omorâm în ap@.” (Grigorie de Nyssa)337

„Omul n@scându-se astfel duhovnice}te, se face m@dular al trupului tainic al lui Hristos, adic@ se face membru al bisericii cum zice sf.Apostol Pavel: ‘Împreun@ cu El (cu Hristos) ne-am îngropat prin botez întru moarte, pentru ca dup@ cum Hristos a înviat din mor]i prin m@rirea Tat@lui, a}a }i noi s@ avem o via]@ nou@’.”338 „Iisus a r@spuns: ‘Adev@rat, adev@rat zic ]ie, de nu se va na}te cineva din ap@ }i din Duh, nu va putea s@ intre în împ@r@]ia lui Dumnezeu’ (Ioan 3,5)” (aceasta este regula dar cu tâlharul de pe cruce Iisus ne-a ar@tat c@ Dumnezeu poate admite }i excep]ii ca situa]ii deosebite n.n.).339 „Apa îndepline}te icoana mor]ii iar Duhul d@ arvuna vie]ii.”

Cum m@ închin

133

deschiderea cugetului bun c@tre Dumnezeu, prin învierea lui Iisus Hristos (1 Petru 3,21).”341 „Denumirile date tainei sfântului botez (ne dezv@luie semnifica]ia sa n.n.): ‘baie’, ‘izvor sfânt’, ‘iluminare’, ‘rena}tere’, ‘na}tere din nou’, ‘sfin]ire’, ‘pecetea lui Hristos’, ‘baia vie]ii’, ‘baia rena}terii’, ‘baia poc@in]ei’” (observa]i leg@tura cu poc@in]a n.n.).342 „Botezul era numit baie sau sp@lare = loytron, lavracum, rena}tere = paliggenesia = regeneratio, baia rena}terii = lavracum = regenerations, luminare = fotismos = illuminatio, pecetea credin]ei = sfraghis tes pisteos }.a.” (observa]i leg@tura botezului cu credin]a n.n.).343 „Sfântul apostol Pavel îl nume}te ‘înnoire a vie]ii’(Rom. 6,3-5), f@cut@ prin lucrarea Sfântului Duh (Tit 3,5).”344 „M@rturisesc un botez întru iertarea p@catelor.” (Simbolul credin]ei)345

HRISTOS {I CONSECIN[ELE P~CATULUI LUI ADAM

„Iar aceast@ mântuire prin ap@ închipuia botezul, care v@ mântuie}te ast@zi }i pe voi, nu ca }tergere a necur@]iei trupului, ci ca

„Primii no}tri p@rin]i supu}i la cercare }i la înrâurirea lui Satana, c@zur@ în r@u. Mai multe din privilegiile naturei lor primare disp@rur@ cu nevinov@]ia în care fuseser@ crea]i, }i nu mai r@maser@ decât cu o natur@ degenerat@. Neavând copii decât în urma c@derii, ei nu putur@ s@ le transmit@ decât acea natur@ degenerat@ }i vi]iat@. {i acest vi]iu

336. „Catehismul cre}tinului drept credincios”, tip@rit cu binecuvântarea Î.P.S.mitropolit Iustin al Moldovei }i Sucevei, Ia}i 1957, pag. 42. 337. „Sfântul Grigorie de Nyssa” - scrieri, partea întâia, tip@rit@ cu binecuvântarea P.F.P.Iustin, patriarhul BOR, traducere de D.St@niloae }i Ioan Buga, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1982, pag. 62. 338. „Catehismul cre}tinului drept credincios”, Ia}i 1957, pag. 42. 339. „Despre credin]a ortodox@” de Arhim.Cleopa Ilie, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1981, pag. 118. 340. „Omiletica” de Pr.Nicolae Petrescu, tip@rit@ cu binecuvântarea P.F.P.Iustin, patriarhul BOR, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1977, pag. 274.

341. „Biblia sau Sfânta Scriptur@” cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1380. 342. „Carte de înv@]@tur@ cre}tin@ ortodox@”, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1978, pag. 44. 343. „Istoria bisericeasc@ universal@”, manual pentru Seminariile teologice, de Pr.Prof.Dr.Ioan R@mureanu, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1992, pag. 90. 344. „Despre credin]a ortodox@” de Arhim. Cleopa Ilie, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1981, pag. 119. 345. „Carte de rug@ciuni”, tip@rit@ cu binecuvântarea P.S.A.Dr.Antim Nica, Ed.Arhiepiscopiei Gala]i 1981, pag. 21.

(Ioan Damaschin)340

134

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

135

Cum m@ închin

natural (concupiscen]ia n.n.) al omenirii se nume}te p@cat originar (deci mo}tenim înclinare spre p@cat - fire p@mânteasc@ - nu p@cat sau vinov@]ie n.n.).”346

ve}nic@ pierdut@ prin Adam, l-am rec@p@tat prin moartea lui Iisus Hristos; deci vina p@catului str@mo}esc a fost }tears@ la cruce n.n.).350

„... la cap.VII din Epistola c@tre Romani... apostolul nu descrie starea omului ren@scut (prin convertire n.n.), ci pe a celui natural (mo}tenit n.n.).”347

DOGMA VINOV~[IEI COPILULUI PRIN P~CAT STR~MO{ESC E ABSURD~ {I PENTRU CEI CE AU INVENTAT-O

„P@catul str@mo}esc ca necur@]ie ereditar@ }i întinare a sufletului nu se imput@, iar omul nu este r@spunz@tor de aceasta (omul e r@spunz@tor nu pentru înclina]ia spre p@cat, ci pentru p@catele f@ptuite de el însu}i pentru care va pl@ti cu moartea a doua n.n.)” (Damalas - teolog grec) (deci noul n@scut nu are nici o vin@ pentru care s@ trebuiasc@ botezat n.n.)348

„Dumnezeu a voit s@ reformeze, în ordinea spiritual@, omenirea c@zut@. Pentru aceasta, în persoana Fiului sau Cuvântului s@u, El împ@rt@}i omenirei: 1) adev@rul 2) gra]ia (harul) sau un ajutor supranatural pentru a face binele 3) un principiu de înviere }i de nemurire pentru corpul supus mor]ii. Pentru a opera aceast@ regenera]iune a omenirii, Dumnezeu se f@cu om în persoana Fiului.”349 „A}adar, precum prin gre}eala unuia a venit osânda pentru to]i oamenii, a}a }i prin îndreptarea adus@ de Unul a venit pentru to]i oamenii, îndreptarea care d@ via]@” (dreptul de a candida la via]a 346. „Expunerea DOCTRINEI Bisericii Cre}tine Ortodoxe” de W.Guette, edi]ia a II-a, cu voia }i binecuv.Sf.Sinod. Tipografia c@r]ilor biserice}ti, Bucure}ti 1901, pag. 26-27. 347. „Simbolica” de Hr.Andru]os, traducere de Iustin Moisescu, Ed.Centrului Mitropolitan al Olteniei 1955, pag. 155. 348. Ibidem, pag. 166. 349. „Expunerea DOCTRINEI Bisericii Cre}tine Ortodoxe” de W.Guette, edi]ia a II-a cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1901, pag. 27.

„Dificultatea principal@ (recunosc ei n.n.) pentru care dogma (vinov@]iei prin p@cat str@mo}esc n.n.) devine de neîn]eles pentru noi (ortodoc}ii greci n.n.) este elementul liberei voin]e (posibilitatea de a alege n.n.) care lipse}te în chip limpede (la nou n@scut n.n.) din p@catul mo}tenit. Dac@ se dovede}te în realitate c@: unde este p@cat }i vin@ acolo este }i liber@ voin]@ (pe care copilul sugar nu o are n.n.) cum ne arat@ ra]iunea, este evident c@ ne g@sim în acest fel în fa]a unei probleme foarte dificile }i insolubile.” (Hristu Andru]os - teolog ortodox grec)351

COPIII MOR[I NEBOTEZA[I NU VOR FI OSÂNDI[I „În Biserica Greac@... Economos a scris în Catehismul s@u pe baza unor expresiuni ale P@rin]ilor biserice}ti c@ nu vor fi osândi]i copiii care mor neboteza]i.” (Dumnezeu în pre}tiin]a Sa va învia pentru via]@ ve}nic@ pe cei care dac@ ar fi tr@it I-ar fi slujit Lui n.n.).352 „C@ci Dumnezeu }tie de mai înainte pe cei care vor urma s@ se mântuiasc@ prin poc@in]@ }i pe cei ce nu vor face aceasta, chiar dac@ ace}tia din urm@ înc@ nu s-au n@scut.” (Iustin Martirul)353

350. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1280 (Rom. 5,18). 351. „Simbolica” de Hristu Andru]os, traducere din limba greac@ de Iustin Moisescu, Ed. Centrului Mitropolitan al Olteniei 1955, pag. 168. 352. Ibidem, pag. 262. 353. „Apologe]i de limb@ greac@”, traducere de T.Bodogae, Olimp C@ciul@, D. Fecioru, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 43.

136

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

NICI ACEI DINTRE EI CE NU VOR ÎNVIA NU VOR FI OSÂNDI[I „Teodoret, Atanasie cel Mare }i Sfântul Grigorie socotesc c@ ace}tia nu vor fi osândi]i, dar nici nu vor fi sl@vi]i. (Pentru c@ dac@ ar fi tr@it n-ar fi ales pe Dumnezeu - }i El }tie aceasta în pre}tiin]a Sa, ei nu vor fi mântui]i, nici condamna]i, ei neînviind vor fi ca }i cum n-au existat niciodat@ n.n.).Cu aceasta sunt de acord }i teologii scolastici.”354 CHIAR NEBOTEZA[I, COPII CREDINCIO{ILOR SUNT SFIN[I „În c@s@toriile mixte dintre un so] cre}tin }i altul necredincios, Apostolul Neamurilor spune c@ copiii sunt ‘sfin]i’, fiindc@ se sfin]e}te necredinciosul prin so]ia cre}tin@ (I Cor.7,14).”355 „C@ci b@rbatul necredincios se sfin]e}te prin femeia credincioas@ }i femeia necredincioas@ se sfin]e}te prin b@rbatul credincios. Altminterea, copiii vo}tri ar fi necura]i, dar acum ei sunt sfin]i.”356 „Domnul a spus: ‘S@ nu-i opri]i de la Mine’ (înseamn@ c@ ei doresc, în]eleg, deci s@ nu fie opri]i n.n.) s@ vin@ dar la Domnul când se fac mari (}i ei pot dori aceasta n.n.) s@ vin@ când deja pot înv@]a, când vor în]elege la cine trebuie s@ mearg@; atunci s@ devin@ cre}tini când îl pot cunoa}te pe Hristos. Aceast@ vârst@ inocent@ de ce s-ar gr@bi pentru iertarea p@catelor? (de vreme ce Dumnezeu îi consider@ sfin]i n.n.). Oare, legea civil@ s@ fie mai prudent@ fa]@ de prunci, c@ nu 354. „Simbolica” de Hristu Andru]os, traducere din limba greac@ de Iustin Moisescu, profesor universitar, Craiova 1955, pag. 262. 355. „Dic]ionar al Noului Testament” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 439-440. 356. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, tip@rit@ sub îndrumarea P.F.P.Iustinian, patriarhul BOR cu aprobarea Sfântului Sinod, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1968, pag. 1284 (I Cor. 7,14).

Cum m@ închin

137

le d@ în sarcin@ administrarea de bunuri p@mânte}ti, iar noi s@ le punem în seam@ cele dumnezeie}ti? (este omul mai bun decât Dumnezeu?) Cel pu]in s@ ajung@ acolo s@ poat@ fi capabili s@ cear@ mântuirea }i s@ apar@ c@ i se d@ aceasta unui solicitant.” (ca botezul s@ nu fie o constrângere a voin]ei n.n.) (Tertulian)357

„La rabini s-a p@strat tradi]ia, c@ Moise a p@r@sit casa tat@lui s@u când era de doisprezece ani... Din aceast@ cauz@ în timpul lui Hristos, ei considerau aceast@ vârst@ ca încheiere a copil@riei }i sosirea majoratului.” (dup@ majorat tân@rul va hot@rî singur s@ candideze la mântuire sau nu, libertatea de con}tiin]@ fiind un drept divin n.n.)358 „Pân@ la treisprezece ani îndatoririle lui religioase (ale copilului n.n.) trebuie s@ fie s@vâr}ite pentru dânsul de tat@l lui, dar din ziua împlinirii a treisprezece ani, tat@l mai mult nu mai r@spunde de p@catele fiului s@u. Astfel, dumnezeiescul tân@r Iisus, care în acest timp împlinise doisprezece ani, se considera dup@ lege aproape om independent }i capabil s@ dispun@ de timpul S@u dup@ chibzuin]a Sa (în ceea ce prive}te lucrurile spirituale n.n.).”359 CRE{TINII PRIMELOR SECOLE NU {I-AU BOTEZAT COPIII (exemple stau sfin]ii p@rin]i ai bisericii din sec. IV) „Grigore Teologul s-a n@scut la anul 329 dup@ Hristos... Tat@l s@u numit tot Grigorie era episcop la Nazianz. Dac@ sf. Grigorie a avut via]a cea mai f@r@ prihan@ }i cea mai sfânt@... aceasta se datore}te mamei sale Nona, care avu grij@ s@-l creasc@ în sfintele precepte ale religiunii cre}tine. 357. „De baptismo” de Tertulian; cap. XVII, 5. 358. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof.A.P.Lopuhin, traducere de patriarhul Nicodim, vol.V, Bucure}ti 1946, pag. 76 359. Ibidem, pag. 76-77.

138

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Primele înv@]@turi le c@p@t@ Grigorie în casa p@rinteasc@. Fu apoi trimis la Cezareea din Capadocia ca s@-}i completeze studiile (de }coal@ n.n.). Dup@ terminarea studiilor (deci când ajunsese matur n.n.) se întoarse în sânul familiei, unde se botez@ }i ajut@ pe b@trânul s@u tat@ în conducerea episcopiei de Nazianz.”360 „Sf.Vasile s-a n@scut în anul 330 dup@ Hristos la Cezareea Capadociei dintr-o familie nobil@, bogat@ }i foarte pioas@ (cu str@mo}i martiri n.n.). Începutul instruc]iunii }i educa]iei sale religioase }i l-a f@cut în casa p@rinteasc@ (unde nim@nui nu i-a trecut prin gând s@-l boteze copil, c@ci ar fi fost contrar Sfintei Scripturi n.n.). Se boteaz@ la etatea de 28 de ani }i imediat fu numit cete].”361 „Ambrozie, episcopul Mediolanului s-a n@scut din p@rin]i cre}tini între anii 335-340 la Trier în Galia unde tat@l s@u era prefect... Murind episcopul Mediolanului }i f@cându-se alegerea unui alt episcop se n@scu o mare neîn]elegere... Ambrozie auzind de aceasta fu nevoit s@ intervie ca împ@ciuitor... deodat@ când toat@ lumea asculta în t@cere cuvântarea împ@ciuitoare a lui Ambrozie se aude strig@tul unui copil din adunare zicând: ‘Ambrozie episcop!’ Auzindu-se acest strig@t... cu to]ii au strigat: ‘Ambrozie s@ fie episcop!’. În zadar se lupt@ Ambrozie ca s@ nu fie ales episcop, puindu-le înainte (explicându-le n.n.) c@ el nu e cre}tin, ci e numai catehumen (care se preg@te}te pentru botez n.n.) }i c@ el n-a înv@]at decât dreptul. Poporul îns@ entuziasmat strig@... ‘baia botezului va }terge totul’. Astfel Ambrozie fu ales episcop }i el a trebuit s@ primeasc@, iar împ@ratul confirm@ alegerea. Dup@ ce se botez@ fu 360. „Manual de Istoria bisericii cre}tine” de preotul iconom C.Ionescu, licen]iat în teologie. Carte aprobat@ de Sf.Sinod, edi]ia a II-a, Bucure}ti 1913, pag. 42 (vezi }i Istoria bisericeasc@ universal@ de Ioan R@mureanu, pag. 176-186). 361. „Manual de istoria bisericii cre}tine” de preotul iconom C.Ionescu, licen]iat în teologie. Carte aprobat@ de Sf.Sinod, edi]ia a II-a, Bucure}ti 1913, pag. 47-48.

Cum m@ închin

139

hirotonisit (de}i cre}tini p@rin]ii lui nu-l botezar@ sugar n.n.).362 „La R@s@rit precum }i la Apus era r@spândit în tot sec. al 4-lea (ca de altfel }i în primele 3 secole n.n.) }i chiar în sec. al 5-lea uzul (apostolic, biblic n.n.)... c@ copiii din p@rin]i cre}tini (I Cor. 7,14 n.n.) primeau botezul tocmai la vârsta matur@... (abia în anul 418 în sinodul din Cartagina pe baza p@rerilor personale ale unor p@rin]i biserice}ti - Origene ce considera na}terea întinare trupeasc@, Ieronim ce considera c@ la 3 ani copiii pot fi boteza]i, Ciprian ce sus]inea c@ în a 2-a sau a 3-a zi de la na}tere - a fost introdus botezul infantil, botezul constrângerii n.n.).363 ACTUL BOTEZULUI a) Preg@tirea pentru botez: „De prin veacul II (în sec.I majoritatea celor ce se botezau erau prozeli]i iudei c@rora le lipsea doar credin]a în Hristos n.n.) cei care doreau s@ se boteze (venind direct din p@gânism n.n.) erau supu}i unei preg@tiri mai îndelungate, care consta din înv@]area adev@rurilor fundamentale ale credin]ei cre}tine. Cei care se preg@teau astfel se numeau catehumeni.”364 „Catehumeni, adic@: oameni care înva]@.”365 „Catehumenul, cel ce vine s@ se boteze trebuie s@ cunoasc@ înv@]@turile fundamentale ale Bisericii.”366 362. Ibidem, pag. 42. 363. „Istoria bisericeasc@ universal@” de Euseviu Popovici, profesor la Facultatea Teologic@ din Cern@u]i. Cartea întâia, vol.II, Tipografia c@r]ilor biserice}ti, filiala din M@n@stirea Cernica 1926, pag. 219. 364. „Istoria bisericeasc@ universal@ - pân@ la 1054" de I.Mih@lcescu, profesor la facultatea de Teologie, Bucure}ti 1911, pag. 135. 365. „Sfânta Liturghie - l@murit@ pe în]elesul tuturor” - Pr.C.Vuiescu în colaborare cu Pr.C.Dron. cu aprobarea }i binecuv. Î.P.S.Irineu, mitropolitul Moldovei }i Sucevei. Ed. Ziarului Universul 1942, pag. 40. 366. „Tezaurul liturgic” de Prof. Dr.Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1912, pag. 309.

140

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Cum m@ închin

„Dup@ practica primar@ cre}tin@ }i chiar cea de ast@zi, Decalogul (cele 10 porunci ale lui Dumnezeu n.n.) se înva]@ cu Simbolul Credin]ei de c@tre catehumeni. Iar fericitul Augustin spune c@ a}a de pl@cut era Decalogul cre}tinilor primari încât }i s@racii îl înv@]au pe dinafar@ }i-l rosteau la u}ile bisericilor când cereau milostenie (oare din ce carte sfânt@ rostesc cei care cer milostenie ast@zi? n.n.).367 „Clovis, un rege al Francilor, în urma predicii unui misionar, se hot@r@}te s@ se încre}tineze. Întrebând regele pe duhovnicul s@u (cel care predicase n.n.) ce are de f@cut pentru a fi admis la sfântul botez, acela i-a r@spuns: ‘S@ arzi ceea ce ai adorat pân@ acum }i s@ adori ceea ce (pân@ acum n.n.) ai ars’. Adic@ s@ distrugi idolii de care ]i-ai ]inut inima legat@ pân@ ast@zi }i apoi s@ sluje}ti lui Hristos, pe care l-ai dispre]uit.”368 „Înainte de botez s@ posteasc@ cel ce boteaz@ }i cel botezat }i al]i câ]iva, dac@ pot.”369 b) Rolul slujba}ilor bisericii (adun@rii) „Puterea (dreptul n.n.) de a împ@rt@}i botezul o are presviterul cel mai înalt care e episcopul (p@storul n.n.); dup@ aceea o au presviterii }i diaconii, dar nu f@r@ îng@duirea episcopului.” (Tertulian)370 367. „Elemente de moral@ cre}tin@” de Moise N. Pacu, carte reaprobat@ de Ministerul Instruc]iunii la 27 Aprilie 1921, edi]ia a VII-a, Bucure}ti, pag. 14. 368. „F@clii pentru dreapta credin]@” - de Pr.Dr.{tefan Slevoac@, Ed.Episcopiei Buz@ului 1985, pag. 219. 369. „Scrierile p@rin]ilor apostolici” de Pr.D Fecioru, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1979, pag. 28 (Didahia VII, 4). 370. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, Bucure}ti 1911, pag. 317.

141

„Dac@ vreun episcop sau prezbiter nu ar boteza dup@ porunca Domnului... s@ se afuriseasc@ (adic@ s@ fie destituit din func]ia de slujba} al comunit@]ii n.n.).371 „Dar în cazuri extraordinare Biserica îng@duie... chiar laicilor (membrilor comunit@]ii f@r@ func]ii administrative n.n.) s@ boteze pe cei ce sunt bolnavi greu (avându-se în vedere preo]ia general@ a tuturor credincio}ilor în care sunt cuprin}i atât conduc@torii cât }i cei condu}i n.n.).372 „Epifanie al Salaminei zice c@ ‘este de luat în seam@ c@ tagma diaconeselor este de mare trebuin]@ în ordinea bisericeasc@.”373 „Apoi erau servicii care nu puteau fi îndeplinite decât de femei.”374 „Datoriile diaconeselor erau: - asistau la botezul femeilor - instruiau femeile care se preg@teau pentru botez - vizitau femeile bolnave }i purtau grij@ de ele.”375 „... în biserica cre}tin@ botezul... la caz de nevoie poate fi s@vâr}it }i de un mirean (membru f@r@ slujbe în comunitate n.n.) }i chiar de o femeie.”376 371. „Pidalion cu orânduire nou@ }i tâlcuiri” de Zosima Târâl@ }i Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933, pag. 131. 372. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, Bucure}ti 1911, pag. 333. 373. Ibidem, pag. 339. 374. „Pidalion” de Zosima Târâl@ }i Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933, pag. 17. 375. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, cu aprobarea Sf. Sinod, vol.II, Bucure}ti 1911, pag. 341-342. 376. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof. A.P. Lopuhin, traducere de patriarhul Nicodim, Bucureti 1944, vol.I, pag. 330.

142

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

c) Momentul scufund@rii în ap@: „Taina (sacramentul - jur@mânt de credin]@ n.n.) botezului se s@vâr}ea prin cufundarea în ap@ (per imersionem) a catehumenilor...”377 „Gulielm Caveus întemeiat pe documente vechi sus]ine cu tot dreptul; c@ baptisteriile erau mari, spa]ioase }i cu ap@ din destul.”378 „Fântâna (bazinul) cu ap@ din fiecare baptisteriu, trebuincioas@ pentru a se afunda în ea cei ce se luminau, se chema de Ciril al Ierusalimului colimvitr@ - adic@ cistern@ ori lac de înotat; iar Optatus din Mileve o numea piscin@.”379 „Tot acolo - în Baptisteriu - zice Tertulian, fiind ap@ pentru cei chema]i mai’nainte m@rturisim îndestul credin]a sub mâna presviterului (c@ci pe temeiul m@rturisirii credin]ei sale, catehumenul va fi botezat n.n.).”380 „Cu privire la botez, a}a s@ boteza]i: dup@ ce ai spus mai înainte toate cele de mai sus (sub mâna prezbiterului n.n.) ‘boteza]i în numele Tat@lui }i al Fiului }i al Sfântului Duh’ în ap@ proasp@t@. Iar dac@ nu ai ap@ proasp@t@, boteaz@ în alt@ ap@; iar dac@ nu po]i în ap@ rece, în ap@ cald@.”381 „Din istorie se }tie c@ în Spania se s@vâr}ea botezul printr-o singur@ afundare în secolul al VI-lea, pentru a se indica unitatea de 377. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, Bucure}ti 1911, pag. 152, cu aprobarea Sf.Sinod. 378. Ibidem, pag. 152. 379. Ibidem, pag. 153. 380. Ibidem, pag. 96. 381. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, traducere, note }i indici de Pr.D.Fecioru, tip@rit@ cu binecuvântarea P.S.P. Iustin, patriarhul BOR, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1979, pag. 28.

Cum m@ închin

143

fiin]@ a persoanelor Sfintei Treimi (însu}i Hristos a murit o singur@ dat@ }i cu El suntem îngropa]i }i noi n.n.).”382 „Este îndeob}te cunoscut c@ }i în primele veacuri ale cre}tin@t@]ii, Taina Botezului era s@vâr}it@, de cele mai adeseori prin cufundarea în ap@ natural@. Prin aceasta ea era alc@tuit@ din dou@ mi}c@ri: întâi afundarea care simboliza moartea spiritual@ a omului vechi, a p@c@tosului }i apoi ie}irea din ap@, care închipuia învierea moral@ a credinciosului la o via]@ nou@ }i ren@scut@.”383 „Locul botezului este Biserica..., dar se pot boteza catehumenii }i în afar@ de Biseric@ spre exemplu în râuri, lacuri curate, }i în orice ap@ limpede, curg@toare, proasp@t@, vie, c@ci }i Mântuitorul în undele Iordanului s-a botezat, iar diaconul Filip în apa din apropiere a botezat pe eunuc. Se poate face botezul în paraclise, ori în casele particulare, la întâmpl@ri grele.”384 „Botezul se s@vâr}ea de obicei în grup, ceea ce îl f@cea mai so-lemn }i mai important. La primirea Botezului, candida]ii erau îmbr@ca]i în haine albe ca semn al cur@]irii lor suflete}ti.”385 d) Dup@ botez: „Iar noi dup@ ce l-am botezat pe cel ce s-a întip@rit în adev@r zice apologetul Iustin - îl aducem în locul unde se g@sesc aduna]i cei pe care noi îi numim fra]i, f@când rug@ciuni comune pentru noi în}ine }i pentru cel luminat, ca }i pentru to]i ceilal]i de pretutindeni, cu mult@ st@ruin]@, ca s@ ne învrednicim ca, aflând adev@rul s@ ne g@sim }i prin 382. „Simbolica” de Hristu Andru]os, traducere din limba greac@ de Iustin Moisescu, prof. universitar. Ed.Centrului Mitropolitan al Olteniei, Craiova; Craiova 1955, pag. 267. 383. „Tâlcuiri din Sfânta Scriptur@” de Teofil Herineanu, arhiepiscopul Vadului, Feleacului }i Clujului, Ed.Arhiepiscopiei, Cluj-Napoca 1987, pag. 158. 384. „Tezaurul liturgic” de Prof.Dr.Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1912, pag. 312. 385. „Istoria bisericeasc@ universal@”, Manual pentru Seminariile teologice, de Pr.Prof.Dr.Ioan R@mureanu, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1992, pag. 91.

144

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

fapte a fi ni}te buni tr@itori }i p@zitori ai celor ce ne sunt poruncite... Încetând rug@ciunile noi ne îmbr@]i}@m unii pe al]ii cu s@rutarea p@cii.”386 „Cel ce a crezut }i s-a botezat, e dator s@ p@zeasc@ toate poruncile lui Hristos, }i când le va împlini pe toate s@ zic@: ‘slug@ nevrednic@ sunt’ (nu mi-am f@cut decât datoria n.n.).”387 CONCLUZIE „Împ@carea cu Dumnezeu }i revenirea la dragostea Lui s-a împlinit (au devenit posibile n.n.) prin moartea }i învierea Domnului nostru Iisus Hristos. Precum prin gre}eala unuia a venit osânda pentru to]i oamenii a}a prin jertfa de pe cruce a Mântuitorului a venit harul (pentru to]i oamenii; Tit 2,11 n.n.), iertarea }i îndreptarea pentru to]i cei ce cred (cei ce au acceptat harul n.n.). În chip v@zut, taina prin care intr@m iar@}i în p@rt@}ia iubirii dumnezeie}ti (}i care este deschiderea cugetului bun c@tre Dumnezeu 1Petru 3,21 n.n.) este sfântul botez.”388 „Fericitul Augustin, într-o scrisoare a sa spune c@ Dumnezeu ne-a creat f@r@ noi, dar nu ne poate mântui f@r@ voia noastr@ (Luca 9,23.24 n.n.). Adic@ la fiecare chemare de sus pentru mântuire, se cere colaborarea omului (leg@mântul botezului e leg@mânt al con}tiin]ei care alege n.n.).389 386. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, tom.II, Bucure}ti 1912, pag. 66. „Apologe]i de limb@ greac@”, trad.T.Bodogae, O.C@ciul@ }i D.Fecioru, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 70. 387. „Filocalia” sau culegere din scrierile sfin]ilor P@rin]i, vol.V, trad.Pr.Prof.D.St@niloae, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1976, pag. 37. 388. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.Episcopiei Buz@ului 1985, pag. 57. 389. Ibidem, pag. 35.

Cum m@ închin

145

„C@uta]i s@ pl@ce]i Celui în a C@rui oaste sunte]i, de la Care }i plata o primi]i. S@ nu fie g@sit careva dezertor. Botezul vostru s@ v@ r@mân@ arm@, credin]a coif, dragostea suli]@ iar r@bdarea armur@.” (Ignatie Teoforul)390

* un cuvânt al lui Vasile cel Mare: „Nu te târgui cu harul! S@ nu spui: ‘Bun@ este legea, dar mai pl@cut p@catul!’ F@ ce a f@cut eunucul! Eunucul a g@sit pe catehet }i n-a dispre]uit înv@]@tura (Fapte 8,27-39); bogatul a poftit pe s@rac s@ urce în c@ru]@, cel falnic }i mândru, pe omul simplu }i neb@gat în seam@; a fost înv@]at Evanghelia împ@r@]iei, a primit în inim@ credin]a, dar n-a amânat pecetea Duhului (botezul n.n.); iar când a întâlnit ap@ a zis: ‘Iat@ ap@!’ - cuvânt izvorât din o mare bucurie sufleteasc@. Iat@ ce c@ut@m! Ce m@ împiedic@ s@ m@ botez? Unde voin]a este gata, nu este nici o piedic@. Dumnezeu, Cel ce ne cheam@, este iubitor de oameni, slujitorul lui la îndemân@, iar harul din bel}ug. ................................................................................................... Mut@-te cu totul la Domnul! D@-]i numele t@u! Înscrie-te în Biseric@!... Înscrie-te în aceast@ carte, ca s@ fii scris în cea de sus! Înva]@ }i înva]@-te vie]uirea evanghelic@... Fii mort pentru p@cat; r@stigne}te-te împreun@ cu Hristos; mut@-]i toat@ dragostea spre Domnul.”391

390. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, tip@rit@ cu binecuvântarea P.F.P. Iustin, patriarhul BOR, traducere de D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1979, pag. 189. 391. „Sfântul Vasile cel Mare - scrieri, partea întâi”, traducere de Pr.D.Fecioru, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1986, pag. 494-496.

146

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

2. Serviciul divin special al SFINTEI CINE (Înnoirea Leg@mântului credin]ei)

Cum m@ închin

147

„Iar în ziua cea dintâi a Azimelor (azime = pâine nedospit@ n.n.), când jertfiau mielul de Pa}te, ucenicii Lui L-au întrebat: Unde vrei s@ mergem s@-]i g@tim ca s@ m@nânci Pa}tele?” (Marcu XIV, 12).395 „În ajunul patimilor Sale, în seara zilei de joi, 14 Nisan, Domnul Hristos a pr@znuit Pa}tile legii vechi }i a întemeiat, tot atunci, Pa}tile

legii celei noi” (deci ritualul Cinei Domnului a fost instituit de Iisus cu pâinea }i vinul ritualului Pa}tilor evreie}ti n.n.).396 „Ziua de 14 (Nisan - data s@rb@toririi Pa}telui la evrei }i la cre}tinii r@s@riteni de mai târziu n.n.) începând cu apusul soarelui din 13 (deci cu o sear@ înainte n.n.) era de asemenea prima zi a s@rb@torii azimelor (E}.XII,7)... Prin case, cum era legea, c@tre acest timp nu trebuia s@ fie r@m@}i]@ nici a unei buc@]ele cât de mici de pâine dospit@ (vezi Talmudul n.n.). Capul fiec@rei familii cu sosirea serii începea s@ cure]e casa sa cu rug@ciunea: ‘Binecuvântat e}ti Tu, Doamne, Dumnezeul nostru, Împ@ratul lumii, Cel ce ne-ai sfin]it cu poruncile Tale }i ne-ai poruncit s@ îndep@rt@m dospitura’... Dup@ aceea cu o deosebit@ îngrijire se f@cea coacerea îns@}i a azimelor.”397 „În vremea s@rb@torilor de Pa}ti, evreii f@ceau s@ dispar@ orice urm@ de aluat din casele lor }i nu mâncau, vreme de }apte zile, decât azim@, adic@ pâine nedospit@.”398 „Când S@rb@toarea Azimilor era de opt zile, prima zi a Azimilor corespundea cu Pa}tele (Mc.14,1.12; Fapte 12,3; 20,6). Dup@ d@râmarea Ierusalimului (an 70 d.Hr. n.n.)zilele azimilor se socoteau de }apte zile (Gheorghiu, Ev.Matei, pag. 710-712).”399 „Dar partea principal@ a Pa}tilor evreie}ti era înjunghierea unui miel f@r@ cusur, de parte b@rb@teasc@, de un an, care trebuia înjunghiat seara }i mâncat, fript la foc, în cursul nop]ii. Trebuia mâncat cu azimi }i cu verde]uri amare.”400

392. „Tezaurul liturgic al Sf. Biserici cre}tine ortodoxe de r@s@rit” de Badea Cire}eanu, Tomul II, aprobat de Sf.Sinod, Bucure}ti 1912, pag. 90. 393. Ibidem, pag. 90. 394. „Dic]ionar al Noului Testament” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 318. 395. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia, episcopul ortodox al Oradei, Ed. episcopiei ortodoxe române, Oradea 1955, pag. 284.

396. „Tâlcuiri din Sfânta Scriptur@” de Teofil Herineanu, Ed. Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului }i Clujului, Cluj- Napoca 1987, pag. 154. 398. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof. A.P.Lopuhin, traducere de patriarhul Nicodim, vol.V, Bucure}ti 1946, pag. 71-72. 399. Ibidem, pag. 156. 399. „Dic]ionar al Noului Testament” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 47. 400. „Tâlcuiri din Sfânta Scriptur@” de Teofil Herineanu, arhiepiscop, Cluj-Napoca 1987, pag. 161.

D E N U M I R I: „În timpul apostolilor... se chema ‘pâinea’ sau ‘frângerea pâinii’”392 (Fapte 2,24; 2,46; 20,11 n.n.). „Asemenea se mai chema... ‘Cina Domnului’ (1 Cor. 11,20 kuriakon deipnon n.n.).393 „Ea se nume}te Euharistie (în greac@ euharistia = mul]umire) pentru c@ la instituirea ei, la cina cea de tain@, Domnul a mul]umit lui Dumnezeu Tat@l, înainte de a frânge pâinea }i a o da apostolilor...” (denumirea aceasta nu se g@se}te în Sf.Scriptur@ ci doar în literatura nebiblic@ n.n.).394 IISUS INSTITUIE SFÂNTA CIN~ CU PÂINEA {I VINUL RITUALULUI DE PA{TI (SEDER)

148

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„{i când a sosit ceasul, S-a a}ezat la mas@ împreun@ cu apostolii. {i a gr@it c@tre ei: Cu dor am dorit s@ m@nânc cu voi acest Pa}te, mai ‘nainte de patima Mea (Lc. XXII, 14.15).”401 a) Pâinea ritual@ de Pa}ti era azima „Sunt organizate... Pa}tile sau S@rb@toarea azimelor, în care se comemora ie}irea din Egipt... prin jertfirea unui miel }i consumarea de azim@ timp de }apte zile.”402 „{i a sosit ziua Azimelor, în care trebuia s@ se jertfeasc@ Pa}tile... {i luând pâinea (gr.artos a}a cum sunt numite }i pâinile punerii înaintea Domnului în V.T. de}i erau azime - vezi Lev.2,4-11 }i 24,5-9 n.n.) mul]umind a frânt }i le-a dat lor...” (Luca 22,7.19)403 „Am pomenit mai înainte c@ evreii, în timpul s@rb@torilor de Pa}ti, dup@ ce cu grij@ au f@cut s@ dispar@ orice urm@ de aluat dospit ce s-ar fi g@sit în locuin]a lor, timp de }apte zile nu mâncau decât pâine azim@ adic@ f@r@ aluat, pâine nedospit@. Pa}tile noastre au început în timpul Pa}tilor iudaice. Pa}tile noastre au început în s@pt@mâna azimilor.”404 „Evreii serbeaz@ din str@vechime Pa}tele cu bucurie }i cu mâncare de azime, c@ci aluatul de dospire era simbolul stric@ciunii morale.”405 401. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia, Ed. Episcopiei Oradei 1955, pag. 284. 402. „Istoria religiilor” de Diac.Prof. Dr.Emilian Vasilescu, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1982, pag. 364. 403. „Biblia sau Sfânta Scriptur@” cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1197-1198. 404. „Tâlcuiri din Sfânta Scriptur@” de Teofil Herineanu, arhiepiscop, Cluj-Napoca 1987, pag. 159. 405. „Tezaurul liturgic al sf.Biserici cre}tine ortodoxe de r@s@rit” de Preot prof.Dr.Badea Cire}eanu, vol.II cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.Bucure}ti 1911, pag. 597 (vezi }i sinodul din Toledo - 693 - canon 6).

Cum m@ închin

149

„Deci precum acolo poruncind s@ se m@nânce pasca cu pâinea nedospit@ - adic@ neamestecat@ cu aluat vechi - legea d@ de în]eles s@ nu se amestece în via]a lor urm@toare nimic din r@m@}i]ele r@ut@]ii.” (deci dospirea reprezenta p@c@tuire n.n.) (Grigorie de Nyssa)406

„Sfântul apostol Pavel vorbe}te de azime în sens figurat (c@ci el cuno}tea foarte bine ce simbolizeaz@ aluatul n.n.) când zice: ‘Cur@]i]i aluatul cel vechi, ca s@ fi]i fr@mânt@tur@ nou@ precum }i sunte]i - azimi - f@r@ aluat, c@ci Pa}tele noastre, Hristos S-a jertfit pentru noi (ICor. 5,7)’. ‘Prin aceasta - zice Hrisostom - arat@ c@ r@ul (p@catul n.n.) înc@ mai st@pânea pe mul]i...’ (simbolizat de aluatul, dospitura neînl@turat@ complet n.n.).”407 „Pâinea dospit@ e chipul (tipul) vie]ii înc@ necur@]ate prin sfântul botez }i neeliberat@ cu totul de necur@]ia lumeasc@. Iar turta nedospit@ (azima), al celei cur@]ite în Hristos prin credin]@, adic@ a celor des@vâr}i]i, c@rora le-a spus dumnezeiescul Pavel: ‘A}adar, s@ pr@znuim nu în aluat vechi, nici în aluatul r@ut@]ii }i al vicleniei, ci în azimele sincerit@]ii }i adev@rului’ (I Cor.5,8) }i iar@}i: ‘Cur@]i]i deci aluatul cel vechi, ca s@ fi]i fr@mânt@tur@ nou@, precum sunte]i f@r@ aluat.’ (I Cor. 5,7).” (Chiril al Alexandriei)408

„Dac@ îns@ vrei s@ aduci jertfa prinosului de pâine din aluaturi coapte în cuptor, s@ aduci pâini de f@in@ bun@ de grâu, nedospite, fr@mântate cu untdelemn }i turte nedospite, unse cu untdelemn. Dac@ jertfa ta este prinos de pâine copt în tigaie, s@ fie de f@in@ bun@ de grâu, fr@mântat@ cu untdelemn }i nedospit@... Orice prinos de pâine, ce aduce]i Domnului s@ nu-l face]i dospit...” 406. „Sfântul Grigore de Nyssa”, scrieri, partea întâia, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1982, pag. 63. 407. „Dic]ionar al Noului Testament” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 47. 408. „Sfântul Chiril al Alexandriei”, traducere de Preot Prof.Dr.Dumitru St@niloae, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 442.

150

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

(c@ci simboliza pe Hristos, vezi pc.16 de la Epoca Noului Israel n.n.).”409 „Istoria Bisericii armene }i cercetarea obiceiurilor lor liturgice dovedesc c@ în esen]@ ei sunt ortodoc}i... s@vâr}ind euharistia cu azime.” (Vezi aceea}i practic@ apostolic@ în biserica cre}tin@ abisinian@, la cre}tinii chaldei, cre}tinii lui Toma din India, cre}tinii din vechea Persie, cre}tinii nestorieni, etc., la care se adaug@ practica bisericii catolice }i protestante n.n.)410 „Drept aceea s@ facem praznicul nu cu aluat vechi, nici cu aluat de r@utate }i de viclenie, ci cu azimele cur@]iei }i ale adev@rului. (I Cor. 5,8).”411 b) Vinul ritual de Pa}ti era nefermentat, numit „rod al vi]ei”. „Adev@r gr@iesc vou@, c@ de acum înainte nu voi mai bea din rodul vi]ei pân@ în ziua aceea când îl voi bea nou, întru împ@r@]ia lui Dumnezeu (Mc.14,25; Mat.26,29; Lc. 22,18).” (în toate evangheliile sinoptice, Iisus nume}te vinul ritual al Sederului de Pa}ti: ‘rod al vi]ei’, ca cel din Egiptul lui Iosif }i al primului Pa}ti n.n.)412 „Interesant e c@ egiptenii se ab]ineau de la vin (nu to]i n.n.), considerându-l ca o inven]ie a zeului r@u Tifon. Ei beau numai mustul înainte de fierbere (Geneza 40,11).”413 409. „Biblia sau Sfânta Scriptur@” cu aprobarea Sf.Sinod, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 116 (Lev. 2,4.5.11). 410. „Simbolica” de Hristu Andru]os, teolog ortodox grec, traducere de Iustin Moisescu, prof.universitar, Ed. Centrului mitropolitan al Olteniei, Craiova 1955, pag. 15. 411. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia, episcopul ortodox român al Oradei, Ed. episcopiei Oradea 1955, pag. 372. 412. „Despre credin]a ortodox@” de Arhimandrit Cleopa Ilie, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1981, pag. 137. 413.„Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia, Ed. Episcopiei Oradea 1955, pag. 31.

Cum m@ închin

151

„Visul paharnicului (din Geneza cap.40 n.n.) ne prezint@ un tablou curat egiptean. El a v@zut o vi]@ de vie cu trei ramuri; ea s-a dezvoltat, s-a ar@tat pe ea floare, au crescut }i s-au copt struguri, pe care el i-a luat }i i-a stors în cup@ }i a dat lui faraon. B@uturile din must de struguri se preg@teau în Egipt din cele mai vechi timpuri...”414 „...faraonul vremii descrise... întrebuin]a numai must nefermentat, abia stors din struguri. (Istoricul evreu Iosif Flaviu, contemporan cu apostolii, nume}te în scrierile sale mustul proasp@t consumat de faraonul egiptean: ‘rod al vi]ei’ a}a ca }i Iisus mustul de la Sf.Cin@ n.n.).”415 „În afar@ de c@lcarea strugurilor (Is. 63,2.3) se preg@tea (în poporul Israel n.n.) un vin dulce din boabe uscate... (a}a cum practic@ }i ast@zi cre}tinii abisinieni, cre}tinii chaldeeni, cre}tinii din India zi}i ai lui Toma, cei din Asia occidental@ numi]i nestorieni etc. to]i ace}tia folosind la sf.cin@ vin nefermentat stors proasp@t din struguri usca]i sau neusca]i p@strând obiceiul bisericii primare n.n.).”416 „Iacov, fratele Domnului, fusese a}ezat la conducerea Bisericii de c@tre apostolii în}i}i (de fapt de biseric@ cu consim]@mântul apostolilor n.n.). Înc@ de pe vremea lor }i pân@ ast@zi - scrie Hegesip din genera]ia imediat urm@toare apostolilor n.n. - el a fost numit ‘cel drept’ pentru c@ mul]i al]i iudei mai purtau numele de Iacov; dar el era sfânt parc@ de când era înc@ în pântecele mamei lui: n-a b@ut nici vin }i nici alt@

414. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof. A.P.Lopuhin, traducere de patriarhul Nicodim, Bucure}ti 1944, vol.I, pag. 450. 415. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de A.P.Lopuhin, traducere de patriarhul Nicodim, Bucure}ti 1944, vol.I, pag. 452; „Antichit@]i iudaice” de Iosif Flaviu, ct.II,5,2, trad. dup@ „Josephus Complete Works” (Grand Rapids) 1947, pag. 48. 416. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia, episcopul ortodox al Oradei, Ed. episcopiei ortodoxe române, Oradea 1955, pag. 30.

152

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

b@utur@ be]iv@...” (lucru ce l-ar fi împiedicat s@ ia sf.cin@ dac@ aceasta s-ar fi servit cu vin fermentat, ceea ce n-a fost cazul n.n.). (Eusebiu din Cezareea) 417

„Dup@ evangheliile sinoptice, se pare c@ în ultima zi de joi din via]a sa, Iisus cu ucenicii s@i a intrat în Ierusalim pentru a mânca Pa}tile împreun@ în sfânta cetate; dac@ lucrurile au fost astfel, pâinea }i vinul din timpul slujbei sau al serviciului de împ@rt@}ire care a fost instituit de el ca o comemorare a fost pâinea f@r@ dospitur@ }i vinul nefermentat al cultului de Seder (de la mesele rituale legate de Pa}te; vezi }i ‘Hagada’, comentarii iudaice despre Pa}ti n.n.).” (Enciclopedia iudaic@)418

PREG~TIREA SPECIAL~ A CREDINCIO{ILOR PENTRU SFÂNTA CIN~ a) Preg@tirea sufleteasc@ „...frânge]i pâinea }i mul]umi]i, dup@ ce mai întâi v-a]i m@rturisit p@catele voastre...”419 „Tot cel care e certat cu tovar@}ul s@u s@ nu vin@ împreun@ cu voi pân@ nu se împac@...”420 „Deci, fiecare s@ se cerceteze pe sine însu}i }i a}a s@ m@nânce dintru aceast@ pâine }i s@ bea dintru acest pahar.”421

Cum m@ închin

153

b) Serviciul umilin]ei „Cum c@ în Biserica veche era înd@tinat@ în apus }i în r@s@rit sp@larea picioarelor dup@ pilda Mântuitorului la Cina cea de tain@, dovedesc }i pericopele din Evanghelie intitulate pân@ azi: ‘La sp@larea’ }i ‘Dup@ sp@larea picioarelor’ (Conf.Sf.Evanghelii, Râmnicu Vâlcea 1865, pag. 188).”422 „Deci dac@ Eu, Domnul }i înv@]@torul, v-am sp@lat vou@ picioarele }i voi sunte]i datori ca s@ sp@la]i picioarele unii altora.” (Iisus)423

„Hristos însu}i Se d@ pe Sine exemplu: ‘Pild@ v-am dat, ca precum am f@cut Eu }i voi s@ face]i” (Ioan 13,15).”424 MODELUL SERVIRII PÂINII {I AL VINULUI a) Pâinea nedospit@: binecuvântarea }i servirea ei „El (Mântuitorul) ia pâinea în mân@, o binecuvânteaz@, o frânge }i dând-o ucenicilor (nu o amestec@ în pahar n.n.) zice cu glas tare care r@sun@ }i r@zbate veacurile: ‘Lua]i, mânca]i, acesta este trupul Meu care se frânge pentru voi spre iertarea p@catelor’.”425 b) Vinul nefermentat: binecuvântarea }i servirea lui „Apoi luând paharul }i binecuvântându-l l-a dat de asemenea

417. „Eusebiu de Cezareea” scrieri, partea întâia. Istoria bisericeasc@. Martirii din Palestina, traducere Pr. Prof. T. Bodogae, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1987, pag. 92 (citându-l pe Hegesip). 418. „The Jewish Encyclopedia”, edi]ia 1904, vol. V, pag. 165, articolul „Iisus”. 419. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, traducere de Pr.D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1979, pag. 31. 420. Ibidem, pag. 31. 421. „Tezaurul liturgic” de Prof.Dr.Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.Bucure}ti 1912, pag. 63.

422. „Tezaurul liturgic” de Prof.Dr.Badea Cire}eanu, vol.II cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.Bucure}ti 1911, pag. 132. 423. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, edi]ia sinodal@, Bucure}ti 1982, Ed.IBM al BOR, pag. 1225 (Ioan 13,14). 424. „Dic]ionar al Noului Testament - A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 380. 425. „Sfânta Liturghie - l@murit@ pe în]elesul tuturor”, lucrare alc@tuit@ de Pr.C.Vuiescu, în colaborare cu Pr. C.Dron; cu aprobarea }i binecuvântarea Î.P.S.Irineu, Mitropolitul Moldovei }i Sucevei, Ed.1942, pag. 26.

154

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

(f@r@ pâine în el n.n.) ucenicilor zicând: ‘Be]i dintru acesta to]i, acesta este sângele Meu, al legii celei noi care pentru voi }i pentru mul]i se vars@ spre iertarea p@catelor’.”426 CUM TREBUIE ÎN[ELESE CUVINTELE LUI IISUS LA SFÂNTA CIN~ a) Apostolul Pavel recurge pentru explicare la Vechiul Testament. „În cult Evreul se deosebe}te prin o mul]ime infinit@ de formalit@]i ritualistice, toate cu caracter simbolic.”427 „Jertfele din cultul iudaic, îng@duite de Dumnezeu ca un pogor@mânt, ca o concesie f@cut@ acestui popor, n-au servit decât ca preînchipuire a jertfei isp@}itoare, aceea a Domnului nostru Iisus Hristos...”428 „Jertfele sângeroase se aduceau dintre animalele domestice curate }i f@r@ defecte corporale, ca simbol al integrit@]ii spirituale (acest lucru va fi valabil }i pentru pâinea }i vinul f@r@ fermen]i n.n.). Aceasta a prefigurat tipul jertfei curate }i perfecte, adus@ pe cruce de Domnul nostru Iisus Hristos pentru mântuirea neamului omenesc (jertfa simboliza pe Hristos n.n.).”429

426. „Sfânta Liturghie - l@murit@ pe în]elesul tuturor”, lucrare alc@tuit@ de Pr.C.Vuiescu, în colaborare cu Pr.C.Dron; cu aprobarea }i binecuvântarea Î.P.S.Irineu, Mitropolitul Moldovei }i Sucevei, Ed.1942, pag. 26. 427. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 593. 428. „Istoria religiilor” de Diac.Prof.Dr.Emilian Vasilescu, Bucure}ti 1982, Ed.IBM al BOR, pag. 406. 429. „Studiul Vechiului Testament”, manual pentru Seminariile teologice de Preot Prof.Dr.Nicolae Ciudin, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1978, pag.84.

Cum m@ închin

155

„Pe lâng@ aceasta trebuie amintit c@ exceptând a}a numitele arderi de tot, cea mai mare parte din animalele aduse jertf@ se mâncau de cei ce le aduceau...”430 „{i porunca de a fi consumat tot mielul acela (de Pa}ti n.n.) era un simbol al p@timirii crucii, prin care Hristos avea s@ p@timeasc@ (}i în acela}i timp o împ@rt@}ire în moartea Lui n.n.).”431 „...(mielul de Pa}ti) era t@iat dup@ jertfa de sear@ în curtea tabernacolului, iar sângele s@u era stropit în jurul altarului arderii de tot.”432 „Altarul sacrificiilor închipuia comunicarea cu Dumnezeu (deci împ@rt@}irea celui ce consuma din jertf@ era împ@rt@}ire cu Dumnezeu n.n.).”433 „...ele (altarele de piatr@) închipuiesc pe Hristos, piatra cea din capul unghiului’ (deci împ@rt@}irea era cu Hristos cel a}teptat n.n.).” (Simeon Tesaloniceanul)434

„{i aducând exemplul de la Templu (Ap.Pavel) adaug@: ‘Privi]i la Israelul dup@ trup: cei care m@nânc@ jertfele (simbol sigur al lui Hristos n.n.) nu sunt ei oare p@rta}i altarului?’ (în împ@rt@}ire sfânt@ cu Dumnezeu }i cu Fiul S@u? n.n.).”435 „El (Hristos) a fost unicul R@scump@r@tor al lumii (în toate timpurile n.n.), fie cu titlul de Mesia cel a}teptat (simbolizat în jertfele V.T. n.n.), fie cu titlul de Mântuitor, Fiul lui Dumnezeu întrupat (simbolizat 430. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof. A.P.Lopuhin, vol.II, tradus de Nicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1945, pag. 400. 431. „Apologe]i de limb@ greac@”, traducere de T.Bodogae, Olimp C@ciul@ }i D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 136. 432. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia, episcopul Oradiei, Ed.Episcopiei Ortodoxe Române a Oradei 1955, pag. 23. 433. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 593. 434. Ibidem, pag. 138. 435. „Dic]ionar al Noului Testament - A-Z de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 235.

156

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

în pâinea }i vinul f@r@ fermen]i din N.T., împ@rt@}irea fiind deci în amândou@ situa]iile, sau mai bine zis în toate timpurile cu Hristos n.n.).”436 „În acest sens vorbe}te sfântul apostol Pavel: ‘Paharul binecuvânt@rii pe care-l binecuvânt@m nu este oare împ@rt@}irea cu sângele lui Hristos? Pâinea pe care o frângem nu este oare împ@rt@}irea cu trupul lui Hristos?’ (c@ci împ@rt@}irea cu simbolul orânduit de Dumnezeu era de fapt împ@rt@}irea cu Cel care l-a orânduit n.n.).”437 „De altfel chiar }i cei care au fost mântui]i în Egipt, atunci când au fost pierdu]i cei întâi n@scu]i ai egiptenilor, au fost smul}i de sângele pa}telui (mielului n.n.), cu care s-au uns u}orii u}ilor de o parte }i de alta }i pervazul lor. C@ci pa}tele era Hristos.” (Iustin Martirul folose}te acest mod biblic de exprimare „era” în loc de „simboliza”; mielul era Hristos în V.T., în m@sura în care pâinea }i vinul sunt trupul }i sângele lui Hristos în N.T. n.n.).438 b) Chiar }i împ@rt@}irea p@gânilor poate fi un exemplu clarificator „...precum zice Apostolul (Pavel): ‘C@ci cele ce jertfesc p@gânii, jertfesc demonilor }i nu lui Dumnezeu (}i prin aceasta ei intr@ în împ@rt@}ire cu demonii n.n.). {i nu voiesc ca voi s@ fi]i p@rta}i demonilor.” (deci împ@rt@}irea se realizeaz@ }i f@r@ credin]a c@ jertfa se preface real în demon n.n.).439

436. „Expunerea Doctrinei Bisericii Cre}tine Ortodoxe” de W.Guettee, edi]ia a treia, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1901, pag. 214. 437. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 234. 438. „Apologe]i de limb@ greac@”, traducere de T.Bodogae, Olimp C@ciul@ }i D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 222. 439. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 235.

Cum m@ închin

157

c) În]elesul cuvintelor lui Iisus nu poate fi decât simbolic, spiritual „Cele zise despre mâncarea Trupului }i Sângelui Mântuitorului }i Sfânta Împ@rt@}anie (vezi contextul In. 6,32-64) trebuie în]elese duhovnice}te, iar nu trupe}te, adic@ nu în sensul c@ omul, pentru ca s@ aib@ via]@ ve}nic@ trebuie s@ m@nânce din carnea lui Iisus. Nu!”440 „Cu trupul, Fiul lui Dumnezeu nu se va ar@ta a doua oar@ decât când va veni pe norii cerului. Dar, cu harul, cu puterea }i îndurarea El este cu noi aici }i acum, pân@ la sfâr}itul veacurilor.”441 „Aici s-a adus odat@ pentru totdeauna jertf@ sângeroas@ de c@tre Mântuitorul lumii, însu}i trupul S@u prin r@stignirea pe cruce, iar de atunci se aduc ca amintire de ea numai pâine }i vin, care înf@]i}eaz@ trupul }i sângele Domnului.”442 d) Biserica îns@}i afirm@ c@ liturghia sa este simbolic@ recunoscând... „...adâncul }i piosul simbolism al liturghiei Bisericii Ortodoxe.” (sublinierea apar]ine autorului de unde a fost luat textul n.n.).443 e) De aceea repetarea real@ a jertfei lui Iisus nu poate avea loc ci doar simbolic, în nici un caz altfel: „Altfel ar fi trebuit s@ p@timeasc@ de mai multe ori de la înteme440. „Despre credin]a ortodox@” de Arhimandrit Cleopa Ilie, tip@rit@ cu binecuvântarea P.F.P.Iustin, patriarhul BOR, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1981, pag. 88. 441. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.Episcopiei Buz@ului 1990, pag. 136. 442. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054" de I.Mih@lcescu, profesor la Facultatea de Teologie, Bucure}ti 11911, pag. 125. 443. „Expunerea Doctrinei Bisericii Cre}tine Ortodoxe” de W.Guettee, Ed. a II-a, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1901, pag. 222.

158

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

ierea lumii...”444 „Într-adev@r, Hristos S-a jertfit o singur@ dat@ }i jertfa Lui nu se mai repet@ (în realitate n.n.), pentru c@ de s-ar repeta, ar însemna c@ n-a avut efectul a}teptat }i ar fi fost asemenea jertfelor din Vechiul Testament (ar fi r@mas tot umbr@ a unei alte realit@]i n.n.). De vreme ce ea îns@, a avut acel efect, orice repetare a ei ar fi fost f@r@ rost.”445 „Iisus {i-a v@rsat sângele S@u ‘spre iertarea p@catelor’ o dat@ pentru totdeauna }i pentru to]i.”446 „{i întru aceast@ voin]@ suntem sfin]i]i, prin jertfa trupului lui Iisus Hristos, odat@ pentru totdeauna. C@ci printr-o singur@ jertf@ adus@, a adus la ve}nic@ des@vâr}ire pe cei ce se sfin]esc. (Evrei X,10.14).”447 f) De aceea chiar dup@ sfin]irea prin binecuvântare, pâinea r@mâne pâine, mustul r@mâne rod al vi]ei cum mielul r@mânea miel. „Sfin]irea (pâinii }i a vinului n.n.) figureaz@ moartea sau jertfirea lui Iisus Christos.” (figureaz@ nu realizeaz@ n.n.).448 „...potrivit acestor cuvinte ale Sfântului Pavel: ‘To]i împreun@ suntem o pâine }i un trup, pentru c@ ne împ@rt@}im to]i din aceea}i pâine (pâine nu altceva n.n.).”449 „{i a zis lor: Acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru mul]i se vars@. Adev@rat gr@iesc vou@ c@ de acum nu voi mai bea din rodul vi]ei (rod al vi]ei nu altceva n.n.) pân@ în ziua aceea când 444. „Biblia sau Sfânta Scriptur@” cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1366 (Evrei 9,26 p.p.). 445. „Despre credin]a ortodox@” de Arhimandrit Cleopa Ilie, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1981, pag. 139. 446. „Sfânta liturghie - l@murit@ pe în]elesul tuturor” de Pr.C.Vuiescu în colaborare cu Pr.C.Dron, Ed.1942, pag. 29. 447. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia, episcop ortodox al Oradiei, Oradea 1955, pag. 334 (Evrei X, 10.14). 448. „Expunerea Doctrinei Bisericii Ortodoxe” de W.Guettee cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1901, pag. 227. 449. Ibidem, pag. 227.

Cum m@ închin

159

îl voi bea nou în împ@r@]ia lui Dumnezeu.” (afirma]ia lui Iisus despre rodul vi]ei e valabil@ atât înainte de sfin]ire ca în Luca 22,18 cât }i dup@ sfin]ire ca în Mc.14,24-25 }i Matei 26,29 n.n.).450 g) A mânca trupul }i sângele lui Iisus înseamn@ a-]i însu}i credin]a }i dragostea Lui în via]a de toate zilele. „Voi îns@ într-armându-v@ cu bun@tate, zidi]i-v@ din nou în credin]@, care este trupul Domnului }i în dragoste, care este sângele lui Iisus Hristos.” (Igna]ie Teoforul)451

„Hristos promite s@ Se s@l@}luiasc@ numai în cei ce cred în El, care p@streaz@ credin]a ne}tirbit@ în El, p@zind toate cuvintele Lui, ca semn al iubirii fa]@ de El... De aceea sfin]irea în El e sfin]irea în adev@rul Lui sau în cuvântul Lui cunoscut de ei (nu doar în forme exterioare n.n.).”452 „De fapt cum poate s@ se uneasc@ cineva cu Hristos în Euharistie, dac@ nu se une}te cu El în Duh }i în adev@r }i în voin]@, p@zind poruncile Lui, ar@tând prin aceasta c@ Îl iube}te?”453 h) De aceea împ@rt@}irea cu simbolurile sfinte ale lui Hristos în Vechiul }i Noul Testament a fost }i r@mâne un act deosebit de sfânt. „Toate slujbele expuse (împ@rt@}irea cu jertfele-simbol în V.T. n.n.) î}i aveau de scop al lor de a între]ine sfin]enia în popor, care ca popor ales trebuia s@ fie ‘popor sfânt’.” (cu o vie]uire într-adev@r sfânt@ n.n.).454 450. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@” cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1158 (Mc. 14, 24.25). 451. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, traducere de Pr.D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti, 1979, p. 172. 452. „Spiritualitate }i comuniune în Liturghia ortodox@” de Pr.Dr.D.St@niloae, Ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova 1986, pag. 400. 453. Ibidem, pag. 400. 454. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Preot Pr. A. P. Lopuhin, traducere de Nicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1944, vol.II, pag. 332.

160

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Drept aceea, oricine va mânca pâinea aceasta sau va bea paharul Domnului cu nevrednicie, vinovat va fi corpului }i sângelui Domnului.” (ca o nesocotire a jertfei de pe Golgota }i c@lcare în picioare a leg@mântului botezului n.n.).455 „Nu pute]i s@ be]i paharul Domnului }i paharul demonilor; nu pute]i s@ v@ împ@rt@}i]i din masa Domnului }i din masa demonilor (fiecare prin via]a lui va alege - Sf.Cin@ fiind înnoirea leg@mântului botezului n.n.).”456 SERVIREA SFINTEI CINE ÎN SECOLELE PRIMARE ALE CRE{TINISMULUI „Ciprian ne arat@ anume c@ cre}tinii din Cartagina... se adunau în casa Domnului cu presviterii lor pentru ca ace}tia zilnic s@ s@rb@toreasc@ sfânta euharistie.”457 „Lucrarea aceasta se cheam@ în Sfânta Scriptur@ ‘frângerea pâinii’ (klasis toy artoy) Fapte 2,42; 2,46; 20,11. Ea se începea dup@ exemplul lui Hristos cu rug@ciuni de mul]umire...”458 „Cu privire la frângerea pâinii: ‘Î]i mul]umim [ie, P@rintele nostru, pentru via]a }i cuno}tin]a pe care ne-ai f@cut-o cunoscut@ nou@ prin Iisus, Fiul T@u. [ie slav@ în veci. Dup@ cum aceast@ pâine frânt@ era împr@}tiat@ pe mun]i }i fiind adunat@ a ajuns una, tot a}a s@ se adune Biserica Ta de la marginile lumii în împ@r@]ia Ta. 455. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, cu aprobarea Sf.Sinod, vol.II, Bucure}ti 1912, pag. 63. 456. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 235. 457. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1912, pag. 96. 458. Ibidem, pag. 61.

Cum m@ închin

161

C@ a Ta este slava }i puterea prin Iisus Hristos în veci’.”459 „...}i se încheia din partea poporului cu afirma]iunea ‘amin’ (1Cor. 14,16).”460 „Cuvântul Amin este un cuvânt ebraic care înseamn@ ‘a}a s@ fie’. Dup@ ce întâi-st@t@torul a terminat euharistia (mul]umirea) }i tot poporul a rostit Amin, slujitorii aceia care sunt numi]i la noi diaconi dau fiec@ruia dintre cei ce se g@sesc de fa]@ s@ se împ@rt@}easc@... iar celor ce nu sunt de fa]@, li se duc pe la casele lor.”461 „...luând pâinea }i frângând-o se împ@rt@}eau cu corpul Domnului.”462 „Pâinea se da în mân@. (Dup@ Ciril al Ierusalimului ‘se primea în vechime de pio}i pe palme’. Vezi }i canonul 101 sinod VI ecumenic n.n.).463 „...cu privire la potir: ‘Î]i mul]umim [ie, P@rintele nostru, pentru sfânta vie a lui David, sluga Ta, pe care ne-ai f@cut-o nou@ cunoscut@ prin Iisus, Fiul T@u. [ie slav@ în veci.”464 „Dup@ aceea luând paharul cu vin, îl binecuvântau }i se împ@rt@}eau astfel }i cu sângele lui Hristos.”465 459. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, traducere de Pr. D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 11979, pag. 29 (Didahia). 460. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, Bucure}ti, 1912, pag. 61. 461. „Apologe]i de limb@ greac@”, traducere de T.Bodogae, O.C@ciul@, D. Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 70. 462. „Tezaur liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1912, pag. 60. 463. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 125. 464. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, traducere de Pr.D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1979, pag. 29. 465. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1912, pag. 60.

162

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„În aceast@ liturghie se întrebuin]au mai multe... potire.” (num@rul paharelor varia dup@ num@rul credincio}ilor n.n.).466 „Mul]imea acestor potire, dovede}te vechimea acestei liturghii, cum }i num@rul cel mare al credincio}ilor din acele timpuri, vrednici de a se împ@rt@}i...” (Conf.Daniel, Codex p. 127 Tom IV, n.XLII)467

„Toate acestea le fineau cu cânt@ri }i psalmi }i rug@ciuni.”468 „Dup@ ce v-a]i împ@rt@}it mul]umi]i a}a: ‘Î]i mul]umim [ie, P@rinte Sfinte, pentru sfânt numele T@u, pe care l-ai s@l@}luit în inimile noastre }i pentru cuno}tin]a, credin]a }i nemurirea pe care ne-ai f@cut-o nou@ cunoscut@ prin Iisus, Fiul T@u. [ie slav@ în veci. Tu St@pâne atotputernice ‘ai zidit toate’ pentru numele T@u. Mâncare }i b@utur@ ai dat oamenilor spre desf@tare ca s@-]i mul]umeasc@ [ie, iar nou@ ne-ai d@ruit prin Fiul T@u, mâncare }i b@utur@ duhovniceasc@ }i via]@ ve}nic@. Înainte de toate, Î]i mul]umim c@ e}ti puternic. [ie slav@ în veci. Adu-]i aminte Doamne de Biserica Ta }i ‘adun@ din cele patru vânturi’ aceast@ Biseric@ sfin]it@ în împ@r@]ia Ta pe care ai preg@tit-o. C@ci [ie este puterea }i slava în veci. S@ vin@ harul }i s@ treac@ lumea aceasta! ‘Osana Dumnezeului lui David!’ Dac@ este cineva sfânt, s@ vin@! Dac@ nu este s@ se poc@iasc@! ‘Maranatha’ Amin. Profe]ilor îns@, îng@dui]i-le s@ mul]umeasc@ atât cât vor.”469 „Nimeni s@ nu m@nânce, nici s@ bea din euharistia voastr@, ci acei

466. Ibidem, pag. 80. 467. Ibidem, pag. 80. 468. Ibidem, pag. 60. 469. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, carte tip@rit@ cu binecuvântarea P.F.P. Iustin, patriarhul BOR, traducere de Pr.D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1979, pag. 29 (Didahia).

163

Cum m@ închin

care au fost boteza]i în numele Domnului.”470 „Hrana aceasta se nume}te la noi euharistie. Nimeni nu poate participa la ea, numai cel ce crede c@ cele propov@duite de noi sunt adev@rate }i care a trecut prin baia iert@rii p@catelor }i a rena}terii, tr@ind mai departe cum ne-a transmis Hristos.” (Iustin Martirul)471

RITMUL SERVIRII SFINTEI CINE POATE VARIA „Dup@ în@l]area Domnului la ceruri, apostolii frângeau pâinea prin case particulare, adic@ s@vâr}eau sfânta liturghie ‘în toate zilele’ (cath eemeran - în originalul grec) Fapte 2,46.” (deci în primele secole Sf.Cin@ nu a marcat sfin]enia deosebit@ a vreunei zile din s@pt@mân@, nici ziua a 5-a când a instituit-o Iisus, nici ziua întâia când e amintit@ cu o ocazie de Ap.Pavel n.n.).472 „Iat@ ce zice Ciprian în ‘Epistola ad Caecilium’ cap. XII: ‘De}i Iisus a s@rb@torit cina cea de tain@ seara... noi îns@ trebuie s@ o facem aceasta în timpul dimine]ii.” (}i nu neap@rat joia n.n.).473 „Asemenea }i Eusebiu al Cezareei, Ambrosie al Mediolanului, Ioan Hrisostom, Augustin }i al]i p@rin]i }i scriitori m@rturisesc c@ în timpul lor se f@cea liturghia în Biseric@ în oricare zi, atât în r@s@rit, cât }i în apus.”474 „Biserica a statornicit ca cre}tinii s@ se împ@rt@}easc@ de patru 470. Ibidem, pag. 29. 471. „Apologe]i de limb@ greac@”, traducere de T.Bodogae, O.C@ciul@, D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 70. 472. Ibidem, pag. 98. 473. Ibidem, pag. 98. 474. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, cu aprobarea Sf. Sinod, vol.II, Bucure}ti 1912, pag. 96.

164

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

ori pe an.”475 PA{TELE }i SFÂNTA CIN~ - VECHIUL }i NOUL MONUMENT AL GOLGOTEI a) PA{TELE : prevestitor al GOLGOTEI „Prin sacrificiile Vechiului Testament s-a preg@tit, atât religios, cât }i moral, calea spre Golgota, spre sacrificiul des@vâr}irii }i mântuirii.”476 „Pa}tele aveau o importan]@ preînchipuitoare... În semnifica]ia sa suprem@ ele (Pa}tele) erau preînchipuirea v@dit@ a operei r@scump@r@toare a lui Hristos...”477 „Jertfa mielului pascal a preînchipuit jertfa Mântuitorului (Ioan 1,29).”478 b) GOLGOTA: împlinirea PA{TELOR „Hristos, Care ca ‘Pa}tele nostru a fost junghiat pentru noi’ (1Cor. V,7) }i pe lâng@ aceasta junghiat chiar în timpul s@vâr}irii pa}telor rituale (transferate de iudei în acel an cum zice Ioan Hrisostom }i al]ii n.n.), ca ‘un Miel curat }i f@r@ de prihan@’ (1 Petru 1,19).”479 „Apostolii st@teau între simbol }i realitate. Ei au v@zut cum s-a 475. „Despre credin]a ortodox@” de Arhimandrit Cleopa Ilie, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1981, pag. 136. 476. „Istoria religiilor” de Diac.Prof.Dr.Emilian Vasilescu, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1982, pag. 406. 477. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de A.P.Lopuhin, traducere de Nicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1944, vol.II, pag. 329. 478. „Studiul Vechiului Testament” de Preot Prof. Dr. Nicolae Ciudin, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1978, pag. 74. 479. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de A.P.Lopuhin, vol.II, Bucure}ti 1944, pag. 330.

Cum m@ închin

165

rupt simbolul }i cum a ap@rut realitatea... Între miel }i Miel st@teau apostolii.”480 „Providen]ial@ }i zguduitoare întâlnire! Mielul din Egipt, mielul prefigurativ, instituit pentru vremurile Vechiului Testament se întâlne}te cu Adev@ratul Miel Pascal, care ridic@ într-adev@r p@catul lumii... De aici înainte, umbra este abrogat@ de lumina sosit@; simbolul, de realitatea simbolizat@; profe]ia, de împlinirea ei!”481 c) SFÂNTA CIN~: act comemorativ al GOLGOTEI }i înlocuitor al PA{TELOR - Sf.Cin@ - act comemorativ al Golgotei: „Iar dup@ aceasta (dup@ predic@ n.n.) se s@vâr}ea Sfânta Cin@ în memoria mor]ii lui Iisus Christos.”482 „La Cina cea de tain@, Iisus frângând pâinea }i luând paharul cu vin le-a dat ucenicilor... Apoi a ad@ugat: ‘Aceasta s@ o face]i întru pomenirea Mea (Mat.26,26; Mc.14,22-24; Lc.22,19-20).”483 „Iar sfântul apostol Pavel zice: „De câte ori mânca]i aceast@ pâine }i be]i acest pahar, moartea Domnului vesti]i, pân@ la venirea Lui.” (1 Cor.11,26).”484 „Cuminecarea este simbolul înmormânt@rii.”485 480. „Spiritualitate }i comuniune în Liturghia ortodox@ de D.St@niloae, Ed.Mitropoliei Olteniei, Craiova 1986, pag. 119. 481. „Ziua Domnului” de Gala Galaction, Bucure}ti 1958, pag. 44. 482. „Istoria bisericeasc@” de Arhiereul Callist I.Boto}@neanu }i Protoprezbiterul Simeon Popescu, cu aprobarea Sf.Sinod, Nr.184 din 17.V.1902, Bucure}ti 1903, pag. 49. 483. „Cuvânt@ri liturgice” de Vasile episcopul Oradiei, ed. a II-a, Oradea, 1976, pag. 7. 484. „Despre credin]a ortodox@” de Arhimandrit Cleopa Ilie, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1981, pag. 138. 485. „Expunerea Doctrinei Bisericii Cre}tine Ortodoxe” de W.Guettee, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1901, pag. 227.

166

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„euharistia: expresia recuno}tin]ei fa]@ de un binef@c@tor.” (care a murit pentru noi n.n.).486 „ Da }i eu sunt de acord (zice Iustin Martirul n.n.) c@ rug@ciunile }i euharistiile (mul]umirile n.n.) care se aduc de cei vrednici sunt singurele jertfe des@vâr}ite }i bine-pl@cute lui Dumnezeu. C@ci numai pe acestea au primit porunc@ s@ le aduc@ cre}tinii, chiar în timpul în care ei fac comemorarea Patimii pe care a suferit-o Fiul lui Dumnezeu pentru ei, adic@ mai înainte de a mânca }i de a bea la vremea prânzului (cinei n.n.) lor...” (Sf.Cin@ este deci o comemorare a Patimii de la Golgota n.n.).487 - Sf.Cin@ - act înlocuitor al Pa}telor * în V.Testament: „Astfel, taina mielului pe care a poruncit Dumnezeu ca s@-I jertfi]i de pa}te, era o imagine a lui Hristos...” (Iustin Martirul)488

* în N.Testament „Numai icoana Sfintei Cine poate fi îng@duit@ ca imagine a lui Hristos.”

(Sinodul ecumenic din 754 cu 338 episcopi)489

„Dar simbolul Mielului e folosit mai departe în Liturghie îmbinat cu simbolul pâinii.”490 „Partea pâinii astfel ridicat@ (în timpul euharistiei n.n.) se nume}te 486. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 317. 487. „Apologe]i de limb@ greac@”, traducere de T.Bodogae, O.C@ciul@, D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 229. 488. Ibidem, pag. 135. 489. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 207. 490. „Spiritualitate }i comuniune în Liturghia ortodox@” de D.St@niloae, Ed.Mitropoliei Olteniei, Craiova 1986, pag. 418.

Cum m@ închin

167

agne] (miel), pentru c@ ea este figura mielului pascal ce reprezenta pe Iisus Christos în Vechiul Testament.”491 „Iar în preajma împ@rt@}irii se spune: ‘Se sfarm@ }i se împarte Mielul lui Dumnezeu’.”492 „Între în]elesul lui Hristos ca Pâine ce se frânge }i se d@ spre mâncare }i ca Miel ce se junghie, pentru a se da de asemenea ca mâncare este o mare înrudire. Amândou@ sunt bune }i se dau spre mâncare. Amândou@ între]in via]a trupului jertfindu-}i existen]a lor... Totu}i (în N.T.) Biserica nu ne (mai) d@ s@ mânc@m pe Hristos sub chipul mielului (ca în V.T.), ci sub chipul pâinii.”493 „Dar Hristos fie c@ e simbolizat ca pâine, fie ca miel, reprezint@ prin amândou@ bun@tatea suprem@ personificat@. El este izvorul vie]ii pentru c@ este izvorul bun@t@]ii. {i Binele personificat are pornirea de a se d@rui.”494 „El (Hristos) le porunci s@ s@vâr}easc@ totdeauna aceast@ tain@ în amintirea Sa... care a înlocuit pe totdeauna pa}tile Vechiului Testament.” (deci în locul Pa}telui, cre}tinii au Sfânta Cin@ n.n.).495 „Pa}tile cre}tine}ti au început la Cina cea de tain@...”496 CONCLUZIE „Jertfa de pe Golgota a lovit cu atâta putere cugetele, încât to]i vor în]elege de acum înainte ce este }i cum se poate câ}tiga 491. „Expunerea Doctrinei Bisericii Ortodoxe” de W.Guettee, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1901, pag. 213. 492. „Spiritualitate }i comuniune în Liturghia ortodox@ de D.St@niloae, Ed.Mitropoliei Olteniei, Craiova 1986, pag. 418. 493. „Spiritualitate }i comuniune în Liturghia ortodox@ de D.St@niloae, Ed.Mitropoliei Olteniei, Craiova 1986, pag. 418. 494. Ibidem, pag. 418. 495. „Istoria biblic@. Noul Testament” de A.P.Lopuhin, vol.V, tradus de Nicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1946, pag. 547. 496. „Tâlcuiri din Sfânta Scriptur@” de Teofil Herineanu, arhiepiscop, Cluj-Napoca 1987, pag. 158.

168

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

mântuirea }i fericirea dup@ care n@zuim. Pentru aceasta ea trebuie s@ fie prezentat@ ochilor min]ii omene}ti, trebuie în]eleas@ }i tr@it@ spre a face din om o ‘f@ptur@ nou@’ în care deprinderile rele s@ fie nimicite, iar n@zuin]ele bune înlesnite }i înte]ite. Înt@rit astfel omul poate lucra fapte de pre]...”497 „Ce f@ceau apostolii când mâncau cinele cele sfinte? Oare nu le mâncau în rug@ciuni }i cânt@ri? Nu în înv@]@tur@ îndelungat@ }i mult@ în]elepciune?” (Ioan Hrisostom)498

3. Serviciul divin special al C~S~TORIEI ORIGINEA C~S~TORIEI „De la început Dumnezeu a legiuit (c@s@toria nu a fost înfiin]at@ în Noul Testament n.n.) }i a a}ezat c@s@toria prin cuvintele ce ni le pune în vedere Scriptura: Nu este bine s@ fie omul singur; s@-i facem ajutor asemenea lui!”499 „Nunta este din rai, de când a f@cut Dumnezeu pe cei dintâi oameni }i i-a binecuvântat zicându-le: ‘Cre}te]i }i v@ înmul]i]i, umple]i p@mântul }i-l st@pâni]i’ (Fac.1,28).”500 DEFINI[IE GENERAL~: „c@s@torie - a se c@s@tori (gr.gamos) = în în]eles profan este un ‘contract social’ sau o unire legal@ între un b@rbat }i o femeie... Ea e legal@ când se încheie în fa]a ofi]erului st@rii civile }i se înregistreaz@ acolo. 497. „Sfânta Liturghie - l@murit@ pe în]elesul tuturor” de Pr.C.Vuiescu }i C.Dron, Ed. 1942, pag. 23. 498. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 58. 499. „Dogmele religiunii cre}tine ortodoxe” de Economul St.C@linescu, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1906, pag. 34. 500. „Catehism cre}tin ortodox”, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1990, pag. 139.

169

Cum m@ închin

Din punct de vedere biblic }i cre}tin, c@s@toria este o institu]ie divin@...”501 „Cei ce se c@s@toreau se numeau ‘miri’ sau ‘mire }i mireas@’, iar nunta î}i avea ritualul }i obiceiurile ei, la fiecare popor.”502 C~S~TORII BINECUVÂNTATE DE DUMNEZEU „Noul Testament aminte}te de dou@ feluri de c@s@torie. Una este a so]ilor cu aceea}i credin]@, ca mirii din Cana Galileii (binecuvântat@ de prezen]a lui Hristos n.n.)... Altfel de c@s@torie era cea mixt@...”503 „...dac@ unii aflându-se în necredin]@ }i înc@ nenum@ra]i (adic@ nefiind socoti]i n.n.) în ceata celor drept m@ritori (a cre}tinilor adev@ra]i n.n.) s-au înso]it prin nunt@ legiuit@ (recunoscut@ drept familie, nu adulter, de}i p@gân@, Mat. 27,19 n.n.) apoi numai o parte (unul din so]i n.n.) alegând binele a p@}it spre lumina adev@rului, iar cealalt@ parte persist@ înc@ în r@t@cire, nec@utând c@tre dumnezeie}tile raze ale adev@rului... s@ nu se despart@ dup@ dumnezeiescul Apostol: ‘C@ se sfin]e}te b@rbat necredincios prin femeia credincioas@...” (1 Cor.7,12-16). (Canon 72, sinod VI - ecumenic)504

„...pe baza textului din Sfânta Scriptur@: ‘C@ se sfin]e}te b@rbat necredincios prin femeie credincioas@ }i se sfin]e}te femeie necredincioas@ prin b@rbat credincios”... se permite ca un cre}tin s@ convie]uiasc@ cu un necre}tin, în a}a numitele ‘c@s@torii mixte’” (1 Cor.7,12-16) 505

501. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 79. 502. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 79. 503. Ibidem, pag. 79. 504. „Pidalion” de Zosima Târâl@ }i Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933, pag. 250-251. 505. „Pidalion” de Zosima Târâl@ }i Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933, pag. 250.

170

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Biserica cre}tin@ în conformitate cu principiile sale, nu poate a se opune sentimentelor omene}ti }i s@ desfac@ leg@turi familiare deja existente, c@ci...sf.Apostol Pavel... se refer@ la acei care contractaser@ c@s@toria legal@, ambele p@r]i fiind eterodoxe (str@ine de cre}tinismul adev@rat n.n.) }i în cursul vremii o parte (adic@ unul din so]i n.n.) s-a convertit la cre}tinism (ca în 1 Petru 3,1 }i 1 Cor.7,14 n.n.).”506 „C@s@toria mixt@ se permite numai când într-o c@s@torie încheiat@ afar@ de Biseric@... unul din so]i se converte}te” (devenind astfel c@s@torie mixt@ dup@ ce la origine fusese p@gân@; vezi situa]ia din 1 Cor.7,14 }i 1 Petru 3,1 n.n.).507 „Dac@ so]ul necre}tin nu voie}te s@ r@mân@ în c@s@torie cu so]ia cre}tin@ (sau invers n.n.), atunci c@s@toria se desface.” (doar pentru c@ a}a vrea necredinciosul }i nu c@ ar putea fi învinui]i de tr@ire în adulter, c@ci conform Bibliei nu este necesar@ oficierea vreunui serviciu divin de rec@s@torire a familiilor p@gâne ce se convertesc la cre}tinism n.n.).508 „De asemenea nu se cunun@ credincio}ii cu necredincio}ii.” (Dac@ cineva risc@ va fi exclus pentru c@s@torie nebiblic@ - nu adulter - , iar dac@ mai târziu dovede}te ata}amentul fa]@ de toate principiile lui Dumnezeu }i revine în Biseric@ singur sau împreun@, situa]ia e identic@ cu 1 Cor.7, sau cu a unei familii p@gâne ce se converte}te la cre}tinism. Biserica nu recomand@ nim@nui acest mare risc n.n.).509 PREG~TIREA CANDIDA[ILOR PENTRU C~S~TORIE „Familia este temelia vie]ii sociale sau, dup@ expresia unor înv@]a]i ea e celula societ@]ii.”510 506. Ibidem, pag. 250. 507. Ibidem, pag. 251. 508. „Pidalion” de Zosima Târâl@ }i Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933, pag. 251. 509. „Simbolica” de Hristu Andru]os, traducere din limba greac@ de Iustin Moisescu, Ed.Centrului mitropolitan al Olteniei, Craiova 1955, pag. 321. 510. „Morala cre}tin@” de Arhidiac.Prof.Dr.Ioan Z@grean, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1985, pag. 295.

Cum m@ închin

171

„Fiind c@s@toria atât de însemnat@, candida]ii ei, ca s@ se afle în aceast@ leg@tur@ sfânt@, liman de bun@stare p@mânteasc@ }i chez@}ie pentru fericirea cea ve}nic@, trebuie s@ observe urm@toarele principii: 1) La hot@rârea de a încheia aceast@ leg@tur@ s@ fie excluse orice motive egoiste. 2) S@ se examineze candida]ii c@s@toriei dac@ se potrivesc temperamentele }i caracterele lor. 3) Deoarece cre}terea }i mai ales gradul de cultur@ }i profesiunea social@ au mare influen]@ asupra calit@]ilor suflete}ti ale omului, candida]ii c@s@toriei s@ apar]in@ aceleia}i confesiuni... 4) Candida]ii c@s@toriei s@ fie con}tien]i de înalta demnitate }i sfin]enie a leg@turii conjugale de datoriile }i raportul lor reciproc. 5) S@ se încread@ gra]iei dumnezeie}ti.”511 „Singura form@ de familie admis@ în cre}tinism este familia monogamic@, deci familia compus@ dintr-un so] }i o so]ie.”512 „Nu se face cununie între cei înrudi]i prin sânge... ori prin încuscrire (vezi exemplul din Marcu 6,18 n.n.).”513 SERVICIUL DIVIN AL C~S~TORIEI „Cununia se s@vâr}e}te în Biseric@, iar la împrejur@ri grele }i într-o cas@ curat@.”514 „În timpurile vechi cre}tine, cununiei îi premergea serviciul logodnei f@cut în naosul Bisericii.”515 511. „Morala cre}tin@ ortodox@”, manual didactic de Dr.Orest Tarangul, Valea U]ei, ed.a II-a, Vatra Dornei 1925, pag. 170. 512. „Morala cre}tin@” de Arhid.Prof.Dr.Ioan Z@grean, manual pentru Seminariile teologice, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1985, pag. 297. 513. „Simbolica” de Hristu Andru]os, Ed.Centrului mitropolitan al Olteniei, Craiova 1955, pag. 321. 514. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1912, pag. 327. 515. Ibidem, pag. 328.

172

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Cum m@ închin

173

„Actele statului civil sunt de atribu]iunea autorit@]ilor civile.” (Dar aceste acte trebuie avute de c@tre miri în momentul cununiei religioase n.n.).”516

„Iar imnurile ce se cânt@ pun în vedere tinerilor s@ fie lupt@tori contra tuturor patimilor }i s@ biruiasc@ orice patim@, cum au luptat }i biruit mucenicii.”522

„Leg@tura conjugal@ se încheie prin... declararea mirelui }i a miresei, cum c@ în urma unei învoiri libere întreolalt@ voiesc s@ intre în leg@tur@ conjugal@ }i s@ petreac@ în ea pân@ la moarte.”517

„Mare nevoie au tinerii c@s@tori]i... de o predic@... în care s@ le vorbeasc@ de datoriile lor, s@-i pov@]uiasc@ în numele Bisericii, ca s@ se iubeasc@ cu sfin]enie unul pe altul în toat@ via]a, s@ cread@ în nevoi }i nenorociri unul altuia }i s@ se mul]umeasc@ cu orice le va trimite Dumnezeu asupra lor. S@-i îmb@rb@teze în fine în aceast@ cale nou@ }i s@-i felicite pentru a lor sfânt@ leg@tur@.”523

„Leg@tura ce se creeaz@ astfel între b@rbat }i femeie este mai puternic@ }i mai intim@ decât orice alt@ leg@tur@ de sânge: ‘Pentru aceasta va l@sa omul pe tat@l s@u }i pe mama sa }i se va lipi de femeia sa }i vor fi amândoi un trup” (cf.Fac.2,24).”518 „Apoi urmeaz@ rug@ciuni pentru binecuvântarea logodnicilor (ce vor fi apoi declara]i so] }i so]ie n.n.) cu multe asem@n@ri din Vechiul Testament (vezi rolul b@trânilor comunit@]ii la c@s@torie în ‘Epoca Vechiului Israel’ n.n.).”519 „Impunerea mâinilor se afl@ des repetat@ }i în Noul Testament (binecuvântarea fiind în toat@ Biblia aproape întotdeauna înso]it@ de actul acesta n.n.).”520 „...Pavel zice: ‘Cinstit@ s@ fie nunta întru toate’ - ca }i la începutul lumii - adic@ s@ aib@ binecuvântarea lui Dumnezeu... (}i s@ fie respectat@ de parteneri ca un jur@mânt de credin]@ n.n.).”521 516. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1912, pag. 327. 517. „Morala cre}tin@ ortodox@” de Dr.Orest Tarangul, Valea U]ei, ed. a II-a, manual didactic, Vatra Dornei 1925, pag. 169. 518. „Morala cre}tin@” de Arhid.Prof. Dr.Ioan Z@grean, manual pentru Seminariile teologice, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1985, pag. 296. 519. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, Bucure}ti 1912, pag. 328. 520. Ibidem, pag. 49. 521. „Despre credin]a ortodox@” de Arhimandrit Cleopa Ilie, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1981, pag. 162.

„Be]iile }i jocurile (dansurile n.n.), care atrag pedeapsa lui Dumnezeu, n-au ce c@uta cu acest prilej (1 Cor.10,7; 1 Petru 4,3-6).”524 „Nici s@ fi]i slujitorii idolilor, ca unii dintre ei, precum este scris: A }ezut norodul de-a mâncat }i a b@ut }i s-a sculat la joc (1 Cor. 10,7).”525 „Ce iaste nâravul dracului? m@riile, }i s@ltâturile, }i zbiarâtele (chiuiturile n.n.), }i dan]urele, }i be]iile...” (text cules de popa Grigorie din M@haci în jurul lui 1600 n.n.)526

522. „Dogmele religiunii cre}tine ortodoxe” de Econom St.C@linescu cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1906, pag. 35. 523. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed. Bucure}ti 1912, pag. 329-330. 524. „Despre credin]a ortodox@” de Arhim.Cleopa Ilie, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1981, pag. 162. 525. „Biblia adic@ Dumnezeiasca Scriptur@ a Vechiului }i a Noului Testament”, traducere de preo]ii profesori V.Radu }i Gala Galaction, Bucure}ti 1938, pag. 1279. 526. „Cuvinte din b@trâni” de B.P.Ha}deu, vol.II, Editura Didactic@ }i Pedagogic@, Bucure}ti 1984, pag. 179, edi]ie îngrijit@ }i note de G.Mih@il@.

174

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

OBLIGA[IILE CELOR C~S~TORI[I: „Familia se întemeiaz@ prin actul c@s@toriei, care este o form@ solemn@ prin care cele dou@ persoane de sex opus se oblig@ a convie]ui împreun@ întreaga lor via]@.”527 „Dup@ înv@]@tura apostolului Pavel, cei c@s@tori]i intr@ într-un raport reciproc, asemenea raportului dintre Hristos }i biserica Sa (aceasta presupune dragoste care se jertfe}te n.n.).”528 „Mirii sunt datori s@ }tie c@ Sfânta Evanghelie nu îng@duie divor]ul decât în caz de moarte }i de desfrânare, care tot moarte este: pâng@rirea }i moartea credin]ei.”529 „Sfânt@ este leg@tura conjugal@, dac@ ambii so]i lucreaz@ împreun@ pentru mântuirea reciproc@, îndemnându-se la împlinirea datoriilor }i la exercitarea virtu]ilor cre}tine}ti }i edificându-se reciproc.”530 CONCLUZIE „Din punct de vedere religios, c@s@toria este o leg@tur@ sfânt@, întemeiat@ de Dumnezeu... ‘Ceea ce a unit Dumnezeu, omul s@ nu despart@’ (Mat. 19,6).”531 „Aici este temeiul scripturistic al c@s@toriei, atât ca act natural }i crea]ional, cât }i ca institu]ie divin@; c@ci pe cei ce se c@s@toresc Dumnezeu îi une}te.”532 527. „Morala cre}tin@” de Arhid.Prof. Dr.Ioan Z@grean, Bucure}ti 1985, pag. 296. 528. „Morala cre}tin@ ortodox@” de Dr.Orest Tarangul, Valea U]ei, ed. a II-a, Vatra Dornei 1925, pag. 168-169. 529. „Catehism cre}tin ortodox”, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1990, pag. 141. 530. „Morala cre}tin@ ortodox@”, manual didactic, de Orest Tarangul, Valea U]ei, ed. a II-a, Vatra Dornei 1925, pag. 169. 531. „Morala cre}tin@” de Arhid. Prof.Dr.Ioan Z@grean, ed. a II-a, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1985, pag. 296. 532. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 79.

Cum m@ închin

175

4. Serviciul divin special al ELEONTESIEI (ungerea bolnavilor cu untdelemn) TERMINOLOGIE: „elaion (cit.eleon n.n.) = untdelemn (fr.huile)... Ic.5,14...”533 „epi-thesis = a pune deasupra (fr. imposition)”(eleon-epi-tesie = a pune untdelemn deasupra; eleon-tesie = a pune untdelemn; a unge cu untdelemn pe cineva n.n.).534 „În Noul Testament este vorba numai de untdelemn din m@sline, m@slinii ca pomi, fiind din abunden]@ cultiva]i atât în Palestina, cât }i în p@r]ile Asiei Mici, Grecia }i în ]@rile mediteraneene.”535 RUG~CIUNE ÎNSO[IT~ DE UNGERE: „Se vede introdus@ (aceast@ ungere sfânt@ a bolnavilor), în Marcu VI,13 }i recomandat@ }i transmis@ credincio}ilor de Iacob V,14.”536 „Aceste texte arat@ limpede c@ ungerea cu untdelemn a celor bolnavi }i rug@ciunea cre}tin@ pentru t@m@duirea lor }i iertarea de p@cate era o rânduial@ care exista în Biseric@. Ea n-a fost instituit@, pentru întâia oar@, de c@tre Apostoli.”537 532. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 79. 533. „Dictionnaire grec-francais du Nouveau Testament” de Maurice Carrez }i Francois Morel, Neuchatel (Suisse) 1971, pag. 86. 534. Ibidem, pag. 99. 535. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr. Ioan Mircea, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 503. 536. „Simbolica” de Hristu Andru]os, traducere de Iustin Moisescu, Ed.Centrului mitropolitan al Olteniei, Craiova 1955, pag. 323. 537. „Simbolica” de Hristu Andru]os, traducere de Iustin Moisescu, Ed.Centrului mitropolitan al Olteniei, Craiova 1955, pag. 323.

176

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Ungerea mai semnifica în Noul Testament }i cur@]irea spre îns@n@to}ire... Sfântul Marcu relateaz@ c@ apostolii scoteau mul]i demoni }i ‘ungeau cu untdelemn pe mul]i bolnavi }i îi t@m@duiau’ (Marcu 6,13).”538 UNGEREA PUTEA FI ÎNLOCUIT~ CU PUNEREA MÂINILOR (hirotesie) „Iisus recomand@ impunerea mâinilor }i discipolilor s@i, ca s@ o fac@ la vindecarea bolnavilor (Marcu 16,18)...”539 „...pe bolnavi î}i vor pune mâinile }i se vor face s@n@to}i (Marcu 16,16-18).”540 „{i a v@zut în vedenie, pe un b@rbat, anume Anania, intrând la el }i punându-}i mâinile peste el ca s@-}i capete iar vederea. Fapte 9,12.” (epithesis ton cheiron = a pune deasupra mâinile tale = hirotesie n.n.).541 CONCLUZIE „În lume ave]i tulburare (necazuri, suferin]@ n.n.); ci îndr@zni]i. Eu am biruit lumea.” Ioan 16,33. „De aici începe cre}tinismul.”542 „Tot cel ce s-a botezat dup@ dreapta credin]@ a primit tainic tot harul... C@ci el se revars@ peste cei boteza]i în chip des@vâr}it, asemenea soarelui, dar fiecare dintre noi se lumineaz@ în m@sura în care, urându-}i patimile care-l întunec@, le smulge din sine; precum de asemenea se întunec@ în m@sura în care, iubindu-le, cuget@ la ele.” (Deci vindecarea celui bolnav depinde în primul rând de el n.n.).543 538. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 503. 539. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1912, pag. 49. 540. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 503. 541. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia, Oradea 1955, pag. 314 (vezi }i „Dic]ionar al N.T.” de Ioan Mircea, pag. 402 }i 503). 542. „Ziua Domnului” de Gala Galaction, Bucure}ti 1958, pag. 9. 543. „Filocalia”. vol.I, traducere de Preot Prof. Dr.Dumitru St@niloae, membru al Academiei Române, edi]ia a II-a, Bucure}ti 1991, pag. 300-303.

177

Cum m@ închin

5. Serviciul divin special de ÎNMORMÂNTARE ÎN UMBRA TRECERII - TEMPORARE „Prive}te pe om }i cunoa}te c@ din p@mânt este }i în p@mânt se va întoarce.” (Petru Damaschin)544

„Tot corpul, fie c@ seac@ precum pulberea, fie c@ se dezleag@ în ap@, ori se strânge prin cenu}@, sau se p@streaz@ prin mirosuri tari, ori în ce chip, el totu}i se duce de la noi, }i numai lui Dumnezeu îi este în putere a p@stra elementele. S@ nu crede]i c@ avem vreo pagub@ }i ne temem de vreun fel de înmormântare, dar noi cre}tinii f@ptuim pe cel mai vechi }i mai bun obicei, adic@ de a îngropa pe cei mor]i.” (Minuciu Felix)545

SOMNUL INCON{TIENT AL MOR[II „‘Nu plânge]i c@ n-au murit ci doarme’. A}a au zis Fiul lui Dumnezeu, când au v@zut moart@ în pat pe fata lui Iair, mai marele Sinagogii... ‘Nu plânge]i c@ n-au murit ci doarme’. Fericitul ei sfâr}it iaste adormire, iar nu moarte. Drept aceia nu cere de la voi lacr@mi, nu pohte}te suspinuri, nu prime}te întrist@ciune, nici plângere.” (Antim Ivireanul)546

„pentru c@ moartea a fost primit@ în cre}tinism ca un somn, ori repaos, de aceea în vechime nici doliurile prin ve}minte nu erau bine v@zute de p@rin]ii biserice}ti. Nu ne mir@m dar de Ciprian când îndeamn@ ca cei vii s@ nu plâng@ pe cei mor]i }i s@ nu se îmbrace în 544. „Filocalia”, vol.V, traducere, introducere }i note de Pr.Prof.Dumitru St@niloae, Editura }i tipografia Institutului biblic }i de misiune ortodox@, Bucure}ti 1976, pag. 231 (la cap. Petru Damaschin). 545. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, tom.II, aprobat de Sf.Sinod al BOR, Ed.Bucure}ti 1912, pag. 365. 546. „Didahii” de Antim Ivireanul, Ed.Minerva, Bucure}ti 1983, pag. 147.

178

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

negru în semn de întristare” (de aceea}i p@rere e }i Ieronim n.n.).547 „A}a ni-o avertizeaz@ nemincinoasa gura lui Hristos la sfânta Evanghelie: ‘Cela ce crede întru Mine nu va muri în veci’. {i de vreme ce credinciosul nu moare, ia}te lucru adev@rat c@ sfâr}itul lui nu iaste moarte, ci adormire. O m@rturise}te marele Vasile la cuvântul ce face asupra mor]ii: ‘Moartea drep]ilor iaste adormire’.”548 „Cre}tinii... îns@, d@dur@ mai multor morminte la un loc, numirea de cimitire (coemiteria, de la coimao = dorm) pentru c@ ei privir@ moartea ca un ‘somn dulce’, ori ca un repaus, iar nu ca o pieire }i nimicire a omului (vezi }i Iustin Martirul, Meliton de Sardes, Tatian }i Arnobius n.n.).”549 „Aceste locuri de îngropare primir@ numele de koimitiria, adic@ dormitoare” (cel care doarme e incon}tient n.n.).550 „Nu cei mor]i Te vor l@uda pe Tine Doamne, }i nici cei ce se coboar@ în împ@r@]ia mor]ii (Ps. 115,17)” (c@ci sunt incon}tien]i n.n.).551 „Tot ceea ce prinde mâna ta s@ s@vâr}easc@, f@-o cât de bine po]i, c@ci nu se afl@ nici lucrare, nici socoteal@, nici }tiin]@, nici în]elepciune, în }eol (locuin]a mor]ilor) unde te vei duce (Ecl.9,10)” (nimic nu e con}tient din om dup@ moarte n.n.).552 „Oare mai po]i s@ te îndoie}ti c@ Saul s-a mistuit osândit de faptele lui?... Astfel vine la femeia care întreba mor]ii, adic@ la prezic@tori, 547. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, tom.II, aprobat de Sfântul Sinod al BOR, Ed. Bucure}ti 1912, pag. 379. 548. „Didahii” de Antim Ivireanul, Ed.Minerva, Bucure}ti 1983, pag. 148. 549. „Tezaurul liturgic” de Badea Cirea}eanu, tom.II, aprobat de Sfântul Sinod din Bucure}ti al BOR, Ed.Bucure}ti 1912, pag. 358. 550. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054" cu no]iuni de patrologie, de I.Mih@lcescu, Bucure}ti 1911, pag. 127. 551. „Biblia” de Gala Galaction, Ed.Bucure}ti 1938, pag. 612. 552. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” de Mircea Eliade, Ed.{tiin]ific@, Bucure}ti 1991, pag. 239.

Cum m@ închin

179

sau la cei ce î}i închipuie c@ }tiu cele viitoare. Apoi spune: ‘Adu-mi-l pe Samuil’, nu pentru c@ descântecul sau me}te}ugul vr@jitorilor poate aduce sufletul sfântului, ci pentru c@ totdeauna vr@jitorii întrebuin]eaz@ astfel de cuvânt.” (Chiril al Alexandriei)553

„C@ci am aflat c@ aceia chemând pe draci prin anumite cuvinte secrete... dracii în}i}i î}i dau ni}te chipuri pentru a aduce chipurile celor numi]i... N-a fost nici o greutate s@ se vad@ umbra }i chipul fericitului Samuil cu înf@]i}area egal@ }i asem@n@toare, alc@tuit prin lucrarea dr@ceasc@” (deci nu sufletul lui Samuel a venit la Saul n.n.). (Chiril al Alexandriei)554

MOARTEA VE{NIC~ (MOARTEA A DOUA) (adic@ pentru totdeauna f@r@ posibilitatea învierii) a) O sentin]@ definitiv@, irevocabil@ „Un proces pierdut în tribunalele justi]iei p@mânte}ti poate fi revizuit }i câ}tigat la curtea de apel, sau la Curtea suprem@. Nu a}a va fi sentin]a care se va da la judecata din urm@. Ea va fi definitiv@, f@r@ drept de apel!”555 „Trebuie }tiut c@ cel ce moare în p@cate grele, moare îndep@rtat de Dumnezeu, iar... dincolo nu se mai poate îndrepta (Ioan 9,4). Acolo p@catele lui r@mân ve}nice... (pentru c@ nu au fost m@rturisite }i p@r@site în timpul vie]ii n.n.).”556 553. „Sfântul Chiril al Alexandriei. Scrieri, partea întâia: Închinarea }i slujirea în duh }i adev@r”, traducere de Pr.Prof.Dr.Dumitru St@niloae, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 195. 554. Ibidem. pag. 195. 555. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.Episcopiei Buz@ului 1990, pag. 168. 556. „Despre credin]a ortodox@” de Arhimandrit Cleopa Ilie, Editura Institutului biblic }i de misiune al BOR, Bucure}ti 1981, pag. 217.

180

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„În ce stare te-a g@sit moartea, în aceea te afli, scrie un p@rinte bisericesc. Adic@, de te va g@si moartea mântuit, vei mo}teni împ@r@]ia ve}nic@ (la venirea lui Iisus, 2 Tim. 4,8 n.n.); iar de te afl@ în p@cate, chinurile iadului sunt partea ta (Apoc.14,10 n.n.). Deci mortul nu poate s@-}i mai schimbe starea de dincolo.”557 „La sfâr}itul vie]ii fiec@ruia... cel ce a suportat moartea... e p@strat pentru judecata lui Hristos. C@ci cum a fost când l-a apucat moartea, a}a se va }i înf@]i}a.” (Chiril al Alexandriei)558

„{i am auzit un glas din cer zicând: ‘Scrie: Ferici]i cei mor]i, cei ce de acum mor întru Domnul! Da,gr@ie}te Duhul, odihneasc@-se de ostenelile lor, c@ci faptele lor vin cu ei’ (nu ale altora f@cute pentru ei) (Apoc.14,13).”559 b) Nimicirea pentru totdeauna a r@ului „Sufletul care p@c@tuie}te va muri (Ezechiel 18,20).”560 „Sufletul se împ@rt@}e}te de via]@, pentru c@ Dumnezeu voie}te ca el s@ tr@iasc@. {i ca atare sufletul nu se va mai împ@rt@}i din via]@, când Dumnezeu va voi ca sufletul s@ nu mai tr@iasc@. C@ci sufletul nu

557. „Carte de rug@ciuni” pentru trebuin]ele }i folosul cre}tinului ortodox - tip@rit@ cu binecuvântarea Î.P.S.Arhiepiscop Dr.Antim Nica, arhiepiscopul Tomisului }i Dun@rii de Jos, Gala]i 1981, pag. 313. 558. „Sfântul Chiril al Alexandriei - Închinarea }i slujirea în duh }i în adev@r”, carte tradus@ de Pr.Prof.Dr.Dumitru St@niloae, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 583. 559. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1405. 560. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed. Institutului biblic }i de misiune al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 811.

Cum m@ închin

181

tr@ie}te prin el însu}i (nu e nemuritor n.n.), cum tr@ie}te Dumnezeu.” (Sf.Iustin Martirul)561

„Singur Dumnezeu este nemuritor }i nestric@cios }i tocmai pentru aceasta este Dumnezeu, în vreme ce toate celelalte, care vin dup@ El, sunt n@scute }i stric@cioase. Pentru aceasta sufletele vor }i muri }i vor fi }i pedepsite.” (Sf.Iustin Martirul)562

„Încurajând pe ucenicii Lui }i pe credincio}i... Mântuitorul le spune: ‘Nu v@ teme]i de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot s@-l ucid@; ci teme]i-v@ mai degrab@ de Acela care poate }i sufletul }i trupul s@ le piard@ în gheen@” (Mat.10,28).563 „Iar cerurile de acum }i p@mântul sunt ]inute prin acela}i cuvânt }i p@strate pentru focul din ziua judec@]ii }i a pieirii oamenilor necredincio}i (II Petru 3,7).”564 „Origen, Didim cel Orb }i Evagrie din Pont înv@]au c@ pedepsele viitoare vor avea sfâr}it” (fiecare va fi pedepsit dup@ faptele lui n.n.).565 „Tot a}a, Sodoma }i Gomora }i cet@]ile dinprejurul lor, care, în acela}i chip ca acestea, s-au dat la desfrânare }i au umblat dup@ trup str@in, stau înainte ca pild@, suferind pedeapsa focului celui ve}nic (Iuda 1,7)” (vezi }i Luca 17,28-29 cuvântul ‘ve}nic’, având }i sensul 561. „Apologe]i de limb@ greac@” de T.Bodogae, Olimp C@ciul@, D.Fecioru, Ed. Institutului biblic }i de misiune al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 99. 562. „Apologe]i de limb@ greac@” de T.Bodogae, Olimp C@ciul@, D.Fecioru, Ed. Institutului biblic }i de misiune al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 98. 563. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1108. 564. Ibidem, pag. 1384. 565. „Despre credin]a ortodox@” de Arhim.Cleopa Ilie, Ed.IBM al BOR, Ed.Bucure}ti 1981, pag. 85.

182

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

‘pentru totdeauna’ atunci când nu se refer@ la divinitate n.n.).566 „Astfel sufletele... (care au p@c@tuit n.n.) vor fi pedepsite atâta vreme cât Dumnezeu voie}te ca ele s@ existe }i s@ fie pedepsite” (apoi vor pieri pentru totdeauna n.n.).567 „Prin urmare sufletele nu sunt nemuritoare.” (Sf.Iustin Martirul)568

„Nemurirea se acord@ celui ce persevereaz@ (în a primi haina neprih@nirii lui Hristos n.n.).”569 „Iar partea celor frico}i }i necredincio}i }i spurca]i }i uciga}i }i desfrâna]i }i fermec@tori (cei ce fac farmece n.n.) }i închin@tori la idoli }i a tuturor celor mincino}i este în iezerul care arde cu foc }i cu pucioas@, care este moartea a doua (Apoc. 21,8)” (moarte nu via]@ ve}nic@ în chinuri n.n.).570 „Gheena se confund@ cu iadul sau tartarul (2 Petru 2,4), locul de chin al celor p@c@to}i care nu s-au poc@it în aceast@ via]@ de faptele lor (dup@ aceea nemaifiind posibil n.n.).”571 c) singura posibilitate de a nu pieri

Cum m@ închin

183

în mâna me}terului. Dup@ cum olarul, dac@ face un vas }i vasul pe care îl face iese r@u, sau se stric@ în mâinile lui, îl poate face din nou, dar dac@ apuc@ de-l bag@ în cuptorul de foc, nu-l mai poate îndrepta, tot a}a }i noi; cât@ vreme suntem în aceast@ lume s@ ne poc@im din toat@ inima de p@catele pe care le-am f@cut în trup, ca s@ fim mântui]i de Domnul, cât avem vreme de poc@in]@. Dup@ ce ie}im din lume, dincolo nu ne mai putem m@rturisi sau poc@i.” (Clement Romanul) 572

„C@ci Fiul omului nu va osândi decât pe acei care, gre}i]i fiind, n-au vrut s@-L recunoasc@ }i s@ vin@ la poc@in]@” (vezi subcapitolul ‘Poc@in]a’ n.n.).573 SERVICIUL DIVIN PROPRIU-ZIS DE ÎNMORMÂNTARE a) Privegheri dup@ moarte: „Vegheri în apropierea corpului se f@ceau ziua }i noaptea.”574 „Corpul luiAmbrosiu... a r@mas noaptea fiind vegheat în cânt@ri.” 575 b) Ziua înmormânt@rii - la domiciliu: „Acolo, în curte... se începe... serviciul înmormânt@rii... plin de cea mai înalt@ filozofie cre}tin@.”576

„S@ ne poc@im, dar, cât@ vreme suntem pe p@mânt. Suntem lut 566. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, edi]ia sinodal@, Bucure}ti 1991, pag. 1392 (Ep.sob. a Sf.Ap.Iuda 1,7). 567. „Apologe]i de limb@ greac@” de T.Bodogae, Olimp C@ciul@, D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 98. 568. Ibidem, pag. 98. 569. „Patrologie” de Preot Prof.Dr.Ioan G.Coman, Bucure}ti 1985, vol.II, pag. 143. 570. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1411. 571. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 180.

572. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, carte tip@rit@ cu binecuvântarea P.F.P.Iustin, patriarhul BOR, traducere de Pr.Dr.D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1979, pag. 97. 573. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.Episcopiei Buz@ului 1990, pag. 169. 574. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Cre}tine Ortodoxe de R@s@rit” de Badea Cire}eanu, tom.II, aprobat de Sf.Sinod din Bucure}ti al BOR, Ed.Bucure}ti 1912, pag. 372. 575. Ibidem, pag. 372. 576. „Tezaurului liturgic al Sfintei Biserici Cre}tine Ortodoxe de R@s@rit” de Badea Cire}eanu, tom.II, aprobat de Sf.Sinod din Bucure}ti al BOR, Ed.Bucure}ti 1912, pag. 354.

184

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„La asemenea ocaziuni de întristare, tot omul s@ fie cuviincios }i t@cut.”577 c) Spre cimitir: „Cre}tinii î}i petreceau pe mor]ii lor cu cânt@ri de psalmi.”578 „Iar Ieronim spune c@ la îngroparea matroanei Paula din Betleem s-au cântat psalmi în limbile: ebraic@, greac@, latin@ }i siriac@, fiindc@ era popor mult adunat }i asculta psalmi fiecare în limba sa. La înmormântarea Macrinei, sora lui Grigore de Nyssa s-au cântat imne }i psalmi, tot asemenea s-a f@cut }i la înmormântarea lui Chesarie, fratele lui Grigorie de Nazianz.”579 „Dar }i la înmormânt@rile cre}tinilor de rând se cântau psalmi }i imne pân@ la locul de îngropare.”580 d) Simplitatea ceremoniei: „P@rin]ii biserice}ti comb@teau energic luxul }i risipa f@cut@ la înmormânt@ri. A}a Grigorie de Nyssa ne spune în biografia lui Efrem Sirul c@ acest în]elept b@rbat }i-a l@sat în testament o înmormântare umilicioas@... Acela}i lucru l-a recomandat }i Vasile cel Mare în omiliile sale.”581 „La noi în România, luxul }i risipa ce se fac cu înmormânt@rile, cu coroanele de prisos, cu dricurile..., sunt fapte nechibzuite.” (Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu)582 577. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Cre}tine Ortodoxe din R@s@rit” de Badea Cire}eanu, tom.II, aprobat de Sf.Sinod din Bucure}ti al BOR, Ed.Bucure}ti 1912, pag. 370. 578. Ibidem, pag. 374. 579. Ibidem, pag. 374. 580. Ibidem, pag. 370. 581. Ibidem, pag. 364. 582. Ibidem, pag. 364-365.

Cum m@ închin

185

e) La cimitir: „La locul de înmormântare al oamenilor folositori cre}tin@t@]ii se ]ineau discursuri funebre numite grece}te ‘epitafia’ întru lauda acestor înceta]i din via]@ în Domnul , pentru a-i da de pild@ }i altora din cei vii }i spre a ar@ta întristarea pentru adormirea lor. A}a Eusebiu,... Ambrosiu,... Grigorie de Nazianz,... Grigorie de Nissa etc.”583 „Se rostesc... cuvânt@ri funebre, înv@]ând pe credincio}i despre lume, de}ert@ciunile ei, voia lui Dumnezeu }i moartea în cre}tinism.”584 „În cele dintâi trei secole, cre}tinii nu se îngropau nici în Biseric@ }i nici în ora}e (ci în afara lor n.n.), pentru c@ urma}ii evangheliei aveau un respect nem@rginit fa]@ de casa Domnului }i ei nu }i-ar fi îng@duit s@ îngroape într-însa trupuri omene}ti.”585 „Optatus de Mileve ne arat@ c@ Donati}tii fiind c@lc@tori de legi civile }i biserice}ti î}i îng@duiau a îngropa în Biserici pe unii.”586 f) Lumân@ri doar pentru noapte, nu ziua: „Cât despre timpul îngrop@rilor cunoa}tem c@ p@gânii din motive supersti]ioase obi}nuir@ a-}i înmormânta noaptea pe r@posa]ii lor. Cre}tinii îns@ acomodându-se împrejur@rilor, în timpul persecu]iilor î}i îngropar@ }i ei noaptea pe ai lor, dup@ cum citim aceasta în scrierea intitulat@ ‘Patimile lui Ciprian }i înmormântarea lui’.”587 „Dar când martirul p@timise munca decretat@ de p@gâni }i încetase din via]@ în chinuri, atunci se da cre}tinilor corpul }i-l îngropau 583. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Cre}tine Ortodoxe de R@s@rit” de Badea Cire}eanu, tom.II, aprobat de Sf.Sinod din Bucure}ti al BOR, Ed.Bucure}ti 1912, pag. 375. 584. Ibidem, pag. 355. 585. Ibidem, pag. 359. 586. Ibidem, pag. 361. 587. Ibidem, pag. 368.

186

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

ori ziua ori noaptea (noaptea utilizându-se ca necesitate lumân@ri de cear@ n.n.).”588 „...citim în canonul 34 al sinodului din Elvira ]inut în Ispania (Spania de azi n.n.) la anul 305, prin care se opresc pio}ii de a aprinde ziua în cimitire lumân@ri de cear@...: ‘Ceros per diem placuit in coemeterio non incendi’, ‘Hot@râm ca în timpul zilei în cimitire s@ nu se aprind@ lumân@ri de cear@’ (noaptea fuseser@ o necesitate, ziua nu aveau nici un rost n.n.).” 589 g) N@dejdea învierii: „Moartea, aici jos, oricât de dureroas@ ar fi, prin ruperea leg@turilor celor mai strânse pe care le pricinuie}te, ne las@ cel pu]in n@dejdea c@ ne vom revedea odat@ cu cei pe care îi a}ez@m în groap@.” 590 „Drept aceia zic iar@: ‘Nu plânge]i c@ n-au murit, ci doarme’, }i cu mine împreun@ v@ zice }i cel cu rostul (gura n.n.) de aur, Ioan: ‘S@ cuvine la moarte s@ ne bucur@m, iar@ s@ nu plângem” (ca cei ce nu au nici o n@dejde n.n.).591 „S@ mai amintim... }i pe fericitul Papirius }i chiar pe Meliton eunucul, care tot timpul (cât tr@iau n.n.) petrecea întru Duhul Sfânt }i acum odihne}te în Sardes, a}teptând a doua venire din cer (a lui Iisus n.n.), în care va învia }i el din mor]i.” (Policrate al Efesului citat de Eusebiu din Cezareea)592 588. Ibidem, pag. 368. 589. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, tom.II, aprobat de Sf.Sinod din Bucure}ti al BOR, Ed.Bucure}ti 1911, pag. 399. 590. „Din tezaurul ortodoxiei” de Pr.Dr.{tefan Slevoac@, Ed.Episcopiei Buz@ului 1990, pag. 168. 591. „Didahii” de Antin Ivireanul, Ed.Minerva, Bucure}ti 1982, pag. 149. 592. „Eusebiu de Cezareea”, istorie bisericeasc@, Martirii din Palestina, carte tip@rit@ cu binecuvântarea P.F.P.Teoctist, patriarhul BOR, traducere de Pr.T.Bodogae, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1987, pag. 216.

187

Cum m@ închin

RITURI {I CREDIN[E P~GÂNE STRECURATE ÎN CRE{TINISM a) Neadev@rul orfic c@ sufletul e nemuritor: „Orfismul considera sufletul omenesc ca fiind de natur@ divin@ }i nemuritor” (orfismul fiind filozofie p@gân@ n.n.).593 „M@ îndrept acum - zice Tertulian - spre partea intelectual@ a sufletului desp@r]it de corp, a}a cum l@udând-o a prezentat-o Platon... (filozof p@gân grec n.n.).”594 „În ceea ce prive}te cauza ereziilor, Irineu }i Hippolytos o g@sesc în contaminarea Scripturii de spiritul filozofiei grece}ti.” (Mircea Eliade)595

b) Credin]a în strigoi derivat@ din nemurirea sufletului: „Dup@ credin]a romanilor (p@gâni n.n.)... lemures erau sufletele mor]ilor deveni]i strigoi }i venind printre cei vii ca s@ fac@ r@ut@]i.”596 c) Practica p@gân@ a bocitoarelor: „Obiceiul îns@ de a se întrebuin]a }i în cre}tinism femei bocitoare la înmormânt@ri fu aspru comb@tut de Hrisostom }i al]i p@rin]i biserice}ti, ca o r@m@}i]@ adus@ din p@gânism.”597 593. „Istoria religiilor” de Diac.Dr.Emilian Vasilescu, tip@rit@ cu binecuvântarea P.F.P.Iustin, patriarhul BOR, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1982, pag. 273. 594. „Între antichitate }i rena}tere. Gândirea evului mediu”, Bucure}ti 1984, pag. 24, cap. „Tertulian”. 595. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” de Mircea Eliade, Ed.{tiin]ific@, Bucure}ti 1991, pag. 363. 596. „Istoria religiilor” de Diac. Prof. Dr. Emilian Vasilescu, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1982, pag. 303. 597. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Cre}tine Ortodoxe de R@s@rit” de Badea Cire}eanu, tom.II, aprobat de Sf.Sinod din Bucure}ti al BOR, Ed.Bucure}ti 1912, pag. 74.

188

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

d) Expresii p@gâne la înmormântare: „Obliga]iile familiei la moarte }i la înmormântare au fost codificate la romani (p@gâni n.n.) }i respectate cu stricte]e... Pe pietrele funerare era obiceiul s@ se scrie... fraze augurale, între care cea mai obi}nuit@ era: Sit tibi terra levis (Fie-i ]@râna u}oar@!), menit@ s@ u}ureze ie}irea spiritului din mormânt pentru a lua parte la mesele date de rude în amintirea sa.”598 e) Ospe]ele de pomenire sunt obicei p@gânesc: „Romanii (p@gâni n.n.) f@ceau pomeniri pentru umbra sufletului la 3 zile dup@ îngropare, la }apte, la nou@, la dou@zeci, treizeci }i la patruzeci de zile.”599 „În cinstea mor]ilor (la egiptenii p@gâni n.n.) se s@vâr}eau de asemenea ospe]e deosebite, la care se invitau p@rin]ii }i prietenii lor.” 600 „Iat@ ce zice Augustin cu o ocazie: ‘Nu }tiu dac@ se g@se}te ceva în Scripturi despre aceste nou@ zile de pomeniri, care se cheam@ la Romani (p@gâni n.n.) „novemdiale”. De aceea mie mi se pare c@ e mai bine s@ opresc pe cre}tini de la acest obicei de origine p@gân@’.”601 „Mesele acestea în unele localit@]i se transformau în îmbuib@ri necuviincioase ca }i acelea de la arderea cadavrelor p@gâne}ti, c@ci vedem pe Tertulian comb@tând cu energie decaden]a aceasta înso]it@ 598. „Istoria religiilor” de Diac. Prof. Dr. Emilian Vasilescu, pag. 303. 599. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Cre}tine Ortodoxe de R@s@rit” de Badea Cire}eanu, tom.II, aprobat de Sf.Sinod din Bucure}ti al BOR, Ed.Bucure}ti 1912, pag. 377. 600. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P.Lopuhin, traducere de Patriarhul Nicodim, tom.II, Tipografia c@r]ilor biserice}ti, Bucure}ti 1944. Colec]ia „Ogorul Domnului”, vol.XXXI, pag. 166. 601. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Cre}tine Ortodoxe de R@s@rit” de Badea Cire}eanu, tom.II, aprobat de Sf.Sinod din Bucure}ti al BOR, Ed.Bucure}ti 1912, pag. 379.

Cum m@ închin

189

adeseori de consecin]e urâte.”602 „Dar azi ca }i în vechime mesele acestea adeseori se fac numai între neamuri, iar alt@dat@ procur@ s@tenilor ocazii de ceart@ }i b@t@i” (ce e p@gânesc, p@gânesc r@mâne n.n.).603 f) Biserica Ortodox@ recunoa}te c@ mai exist@: „...o serie de obiceiuri necre}tine, practicate din genera]ie în genera]ie }i insuficient comb@tute de Biseric@” (de fapt slujire la doi st@pâni n.n.).604 DUMNEZEU INTERZICE ORICE CULT AL MOR[ILOR „Împrejur@rile mor]ii lui Aaron }i Moise de asemenea au alc@tuit o v@dit@ osândire a supersti]iilor egiptene referitoare la cultul mor]ilor. Ca poporul s@ nu aib@ dorin]a s@ arate acestor doi mari conduc@tori ai lor onoruri..., Dumnezeu i-a silit s@ moar@ unul dup@ altul în dep@rtare }i în absen]a poporului lor” (Numeri XX,25-28; Deut.XXXII,49,5; XXXIV, 5, 6).605 „Oprirea de prinoase }i de jertfe în cinstea mor]ilor se cuprinde în acel v@dit protest, care dup@ lege erau datori s@-l fac@ israeli]ii, când ei aduceau pârg@ de fructe: ‘când tu vei osebi toate zeciuielile produselor p@mântului t@u..., atunci spune înaintea Domnului Dumnezeului t@u: eu n-am mâncat din ele în întristarea mea }i nu am osebit-o în necur@]ie }i nu am dat din ele pentru mor]i” (Deut. XXVI 13,14).606 602. Ibidem, pag. 376. 603. Ibidem, pag. 377. 604. „Istoria religiilor” de Diac.Prof.Dr.Emilian Vasilescu, Ed.IBM al BOR, pag. 408. 605. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof. A. P. Lopuhin, trad. de Patriarhul Nicodim, tom.II, Tipografia c@r]ilor biserice}ti, Bucure}ti 1944. Colec]ia „Ogorul Domnului”, vol.XXXI, pag. 168. 606. Ibidem, pag. 168.

190

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Cum m@ închin

CONCLUZIE: „Moartea este un mare domn. Ea nu a}teapt@ pe nimeni, dar pretinde ca to]i s-o a}tepte.” dat?”608

(Efrem Sirul)607

„Ce ai f@cut tu cu timpul ce ]i-am „A stinge în sine dorin]a de ceea ce trece, a se încrede în Pronia Dumnezeiasc@, a nu voi decât ceea ce ea voie}te, precum ea voie}te }i când ea voie}te, iat@ calea p@cii }i singura temelie solid@ de n@dejde pentru ora cea mai de pe urm@.”609 „S@ ne gr@bim deci a sf@râma lan]urile noastre, s@ nu c@ut@m decât pe Iisus, s@ nu-L dorim decât pe El: La cine vom merge? El are cuvintele vie]ii ve}nice. S@ p@r@sim toate pentru a urma Lui }i s@ l@s@m mor]ii s@-}i îngroape pe mor]ii lor” (Luca IX,60).610

191

6. Serviciul divin special al ADUN~RII ADMINISTRATIVE CREDINCIO{II ADUN~RII CONSTITUIE BISERICA „Cre}tinii sunt Biserica lui Dumnezeu” (nu doar ierarhia ei, cum eronat sus]in unii n.n.).611 „Biserica în întregimea ei, adic@ în întreaga ei alc@tuire din clerici }i din mireni (laici), formeaz@ Trupul Tainic al Domnului, în care s@l@}luie}te Duhul Sfânt - izvorul harului sfin]itor - care lucreaz@ f@r@ întrerupere.”612 „Iar dac@ afl@m în scrierile Noului Testament cuvântul de ‘Biseric@’, se în]elege prin aceast@ expresiune adunarea credincio}ilor” (nu doar a conduc@torilor n.n.).613 „...termenul de ‘biseric@’ cu dublul lui sens: loca} de cult }i comunitate cre}tin@” (Mat.18,17: „spune-l Bisericii”, adic@ comunit@]ii cre}tine n.n.).614 „...termenul grec ekkclesia (din Mat. 18,17 n.n.) care înseamn@ adunarea credincio}ilor, comunitatea cre}tin@...”615

607. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, cu o prefa]@ de P.S.Epifanie, episcopul Buz@ului, Ed. Episcopiei Buz@ului 1985, pag. 159. 608. „Urmarea lui Iisus Hristos”, tip@rit@ cu binecuvântarea Î.P.S.D.D. Dr.Pimen, arhiepiscop }i mitropolit primat al Moldovei }i Sucevei, cartea II, vol.IV, Tipografia Mân@stirii Neam]u, 1923, pag. 17. 609. Ibidem, pag. 17. 610. Ibidem, pag. 7.

611. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1295. 612. „Îndrum@tor bisericesc, misionar }i patriotic” de Dr.Antim Nica, arhiepiscopul Tomisului }i Dun@rii de Jos, Gala]i 1989, pag. 135. 613. Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Cre}tine Ortodoxe de R@s@rit” de Badea Cire}eanu, tom.II, Ed.Bucure}ti 1911, pag. 56. 614. „Sfin]i români }i ap@r@tori ai Legii str@mo}e}ti” de Î.P.S.Nestor, arhiepiscop al Craiovei, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1987, pag. 130. 615. Ibidem, pag. 130.

192

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

ÎN COMUNITATE DOAR ADUNAREA CREDINCIO{ILOR LEAG~ {I DEZLEAG~ „‘A lega }i a dezlega’ în Biseric@ (deci în adunarea credincio}ilor n.n.)... înseamn@: a organiza (a), a legiui (b), a disciplina (c), a excomunica pe cei neascult@tori (d) }i a ierta sau nu p@catele (e) etc.”616 S@ le lu@m pe rând: a) Comunitatea se organizeaz@ alegându-}i slujba}i. - alegerea de prezbiteri (episcopi) ai comunit@]ii „...episcopi, adic@ supraveghetori, ori presviteri, adic@ b@trâni...”617 „Episcopos = b@trân; supraveghetor.”618 „De aceea te-am l@sat în Creta ca s@ ispr@ve}ti ce mai r@m@sese de f@cut }i s@ pui presviteri prin cet@]i dup@ cum ]i-am poruncit eu, adic@ dac@ este cineva f@r@ prihan@, b@rbat al unei femei, având copii credincio}i }i neînvinui]i pentru desfrânare sau neascultare. C@ci episcopul ca cel ce este econom al lui Dumnezeu trebuie s@ fie neprih@nit, neîngâmfat, nemânios, nebe]iv, neb@t@u}, neiubitor de câ}tig urât, ci primitor de str@ini, iubitor de bine, treaz la minte, drept, cuvios, înfrânat” (Tit 1,5-7).619 „În consecin]@ vedem c@ fiecare Apostol la plecare î}i las@ câte un 616. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 264. 617. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Cre}tine Ortodoxe de R@s@rit” de Badea Cire}eanu, tom.II, Ed. Bucure}ti 1911, pag. 311. 618. „Pidalion” de Arhim.Zosima Târâl@ }i Iconom Stravofor Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933, pag. 11. 619. „Biblia sau Sfânta Scriptur@” dup@ textul grecesc al Septuagintei prin osârdia Î.P.S.Nicodim, patriarhul României, cu binecuvântarea Sf.Sinod, ed.a II-a, 1944 (Tit 1,5-7).

Cum m@ închin

193

loc]iitor... în în]elegere cu comunitatea respectiv@. Ace}ti loc]iitori, în general oameni b@trâni, venera]i de to]i, se numeau b@trâni (presviteri, grece}te n.n.) }i erau îns@rcina]i cu înv@]area }i cu s@vâr}irea... cu deosebire a sf.Botez }i a sf. Cuminec@turi.”620 „Potrivit Sfintelor Scripturi, presviterii urmeaz@ a se alege dup@ merit }i în]elepciune, iar nu dup@ etate” (deci puteau fi }i tineri, ex. Timotei n.n.)... (Ieronim)621

„...au fost pu}i episcopi (prezbiteri n.n.) de Apostoli sau între timp de al]i b@rba]i vrednici, cu aprobarea întregii Biserici...” (Clement Romanul)622

„Episcopul era prezbiterul cel mai de seam@ (acolo unde erau mai mul]i prezbiteri n.n.) din fruntea comunit@]ii.”623 „Episcop (grece}te episkopos, latine}te episcopus = supraveghetor, p@stor, cârmuitor).”624 „Episcop (episkopos): cleric având func]ia de ‘supraveghetor’ pus peste o comunitate...”625 620. „Istoria bisericeasc@” de Arhiereul Callist I.Boto}@neanu }i Protoprezbiterul Simeon Popescu, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1903, pag. 46. 621. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Cre}tine Ortodoxe de R@s@rit” de Badea Cire}eanu, tom.II, Ed.Bucure}ti 1911, pag. 323. 622. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, tip@rit@ cu binecuvântarea P.F.P.Iustin, patriarhul BOR, traducere de Pr.D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1979, pag. 69. 623. „Istoria Bisericeasc@ Universal@”, Manual pentru Institutele Teologice, vol.I (1-1054), ed. a II-a, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1975, pag. 59. 624. „Dic]ionar de teologie ortodox@ A-Z” de Pr.Prof. Dr.Ion Bria, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1981, pag. 148. 625. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 137.

194

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Pe p@storii cei dintre voi, ca cel ce sunt împreun@ p@stor }i m@rturisitor patimilor lui Hristos... îi rog }i le zic: P@stori]i turma lui Dumnezeu...” (1 Petru 5,1-2).626 „A}a, în Faptele Apostolilor citim c@ apostolul Pavel }i Varnava trecând prin Listra, Iconia }i Antiohia ‘înt@reau spiritele discipolilor... }i rugându-se cu postiri au rânduit presviteri pe la Biserici’.”627 „...mul]imile fiind adunate s-ar ruga s@ se fac@ a}ezarea episcopului (prezbiterului n.n.) cerut de dânsele...”628 „...episcopul nu se va alege... f@r@ darea consim]@mântului poporului (consim]@mântul adun@rii n.n.).” (Canonul 6 - Sardica)629

„Sf.Ciprian, episcopul (prezbiterul n.n.) Cartaginei în una din scrisorile sale pastorale spune: ‘trebuie s@ p@str@m sârguincios }i s@ ]inem strict tradi]ia divin@ }i a}ez@mântul apostolic, p@strat aproape în toate teritoriile dup@ care s@ se numeasc@ legal pe seama poporului (a membrilor adun@rii n.n.) cel ce-i va fi întâi sf@tuitor’.”630 - alegere de diaconi }i diaconese în comunitate „(Apostolii) chemar@ pe to]i credincio}ii }i le spuser@ s@-}i aleag@ dintre ei }apte b@rba]i cucernici }i în]elep]i, care s@ poarte grij@ de mesele comune }i de s@raci. Comunitatea alese pe: {tefan, Filip, Procor, Nicanor, Timon, Parmena }i Nicolae, peste care sfin]ii apostoli î}i puser@ mâinile }i-i binecuvântar@. Ace}ti }apte b@rba]i primir@ numele de diaconi, adic@ slujitori.”631 626. „Biblia sau Sfânta Scriptur@” cu binecuvântarea Sf.Sinod, ed. a II-a, 1944 (1 Petru 5,1-2). 627. „Tezaurul liturgic al Sfintei biserici cre}tine ortodoxe de r@s@rit” de Badea Cire}eanu, tom.II, pag. 324. 628. „Pidalion” de Arhim.Zosima Târâl@ }i Iconom Stravofor Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933, pag. 12. 629. Ibidem, pag. 13. 630. „Pidalion” de Arhim.Zosima Târâl@ }i Iconom Stravofor Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933, pag. 79. 631. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054" de I.Mih@lcescu, Bucure}ti 1911, pag. 32.

Cum m@ închin

195

„...în Constitu]iile apostolice (lib.VII, c.XIX) g@sim cuvintele ‘impunerea mâinilor (epitheseiso episkope aite tas cheiras)’ la primirea... în ordinea diaconeselor” (alegerea identic@ cu a diaconilor n.n.).632 - alegerea în alte slujbe necesare: „Atunci apostolii }i b@trânii (prezbiterois), cu toat@ biserica au hot@rât s@ aleag@ b@rba]i dintre ei }i s@-i trimit@ la Antiohia... (Fapte 15,22 p.p.).”633 b) Legiuiri ale adun@rii (comunit@]ii) - Prezen]a la adunare: „Cel care nu vine la adunare este un îngâmfat }i singur s-a }i desp@r]it, c@ este scris: ‘Celor mândri Dumnezeu le st@ împotriv@’.”

(Ignatie Teoforul)634

„la adunare, adic@: la slujbele de la biseric@.”635 „Statornici în f@g@duin]ele f@cute la intrarea în sânul Bisericii prin baia botezului, cre}tinii înfruntar@ orice piedici }i ap@rar@ cu b@rb@]ie obiceiurile înr@d@cinate în mijlocul lor cu privire la adun@rile religioase.”636 „{i s@ îndrept@m luarea aminte unii asupra altora spre întraripare de iubire }i lucruri bune, nep@r@sind adunarea noastr@, dup@ cum au unii obicei, ci îndemnându-ne }i cu atât mai mult cu cât vede]i ziua 632. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Cre}tine Ortodoxe de R@s@rit” de Badea Cire}eanu, tom.II, Ed.Bucure}ti 1911, pag. 340. 633. „Biblia adic@ Dumnezeiasca Scriptur@ a Vechiului }i a Noului Testament” de Gala Galaction, Bucure}ti 1938, pag. 1238. 634. „Scrierile p@rin]ilor apostolici” cu binecuvântarea P.F.P.Iustin, patriarhul BOR, trad. de Pr.D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1979, pag. 159. 635. „Scrierile p@rin]ilor apostolici” cu binecuvântarea P.F.P.Iustin, patriarhul BOR, trad. de Pr.D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1979, pag. 159. 636. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Cre}tine Ortodoxe de R@s@rit” de Badea Cire}eanu, Ed.Bucure}ti 1911, pag. 53, tom.II.

196

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

apropiindu-se (Evr.10,24-25).”637 - scrisori de recomandare:

Cum m@ închin

197

c) Adunarea î}i disciplineaz@ membrii

„Nimeni dintre str@ini s@ nu se primeasc@ f@r@ de scrisori pa}nice” (se vorbe}te }i de scrisori de recomandare).638 „...pretutindenea se cereau de la str@ini c@r]i de recomandare (grammata tetipomena), din partea episcopului lor” (în în]elegere cu comunitatea n.n.).639 - formul@ de salut: „Pace este...formul@ de salutare, cu care încheie sau încep apostolii epistolele lor” (vezi }i Matei 10,13).640 - respect fa]@ de conduc@tori: „S@ ne temem de Domnul Iisus, al C@rui sânge s-a dat pentru noi, s@ respect@m pe conduc@torii no}tri.”

(Clement Romanul)641

„Nu-i dispre]ui]i, c@ ei (episcopii }i diaconii) sunt cinsti]i între voi împreun@ cu profe]ii }i dasc@lii (înv@]@torii n.n.).”642 „...trebuie s@ primim pe cel pe care St@pânul casei îl trimite s@-i administreze casa ca pe Însu}i Cel ce l-a trimis. Este l@murit, a}adar, c@ trebuie s@ privim pe episcop (prezbiter n.n.) ca pe Domnul Însu}i.” (Ignatie Teofirul)643 637. „Noul a}ez@mânt”, tradus din limba greac@ sub domnia M.S.Carol I, regele României, de Dr.N.Nitzulescu, pag. 370. 638. „Pidalion” de Arhim. Zosima Târâl@ }i Ic.Stravofor Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933, pag. 40. 639. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Cre}tine Ortodoxe de R@s@rit” de Badea Cire}eanu, Ed.Bucure}ti 1911, pag. 106- 107, tom.II. 640. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 352. 641. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, Ed.IBM al BOR, 1971, pag. 58. 642. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, Ed.IBM al BOR, 1971, pag. 31-32. 643. Ibidem, pag. 159.

„Membrii Bisericii cre}tine n-au fost numai din acei ferici]i care s@ nu se abat@ m@car o iot@ de la aceste principii }i deci se v@d sanc]iuni }i-n aceast@ institu]ie, dar cu totul speciale }i de ordin moral. 1) ...atragerea aten]iunii celui vinovat... 2) ...excluderea de la cuminecare... (punerea sub cenzur@ n.n.) 3) ...degradarea sau despoierea de gradul s@u pe care-l are (dac@ are vreo slujb@ în conducerea comunit@]ii n.n.) 4) ...excluderea din Biseric@...”644 d) Excomunicarea celor neascult@tori (excluderea) „Excluderea din comunitatea cre}tin@ }i-o pronun]@ singur acela care nu este predispus la evlavia cuvenit@ cre}tinilor (comunitatea confirmând acest lucru n.n.) }i pe deasupra lipse}te inten]ionat de la adunarea credincio}ilor la Biseric@.”645 „Mustra]i-v@ unul pe altul, nu cu mânie, ci în pace, cum este scris în Evanghelie; cu cel care gre}e}te împotriva altuia, nimeni din voi s@ nu vorbeasc@, nici s@-l asculte, pân@ nu se poc@ie}te” (în sensul de a nu-l încuraja în p@rerile lui eronate n.n.) (Didahia)646

„Iar de nu te va asculta, ia cu tine înc@ unul sau doi, ca din gura a doi sau trei martori s@ se statorniceasc@ tot cuvântul. {i de nu-i va asculta pe ei spune-l Bisericii (adun@rii n.n.); iar de nu va asculta nici de Biseric@ s@-]i fie ]ie ca un p@gân }i vame}.”647 644. „Pidalion” de Arhimandrit Zosima Târâl@ }i Ic.Stravofor Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933, pag. 37. 645. Ibidem, pag. 291-292. 646. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, traducere de Pr.D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, pag. 32. 647. „Biblia sau Sfânta Scriptur@” cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1119-1120 (Matei 18,16-17); „The New Greek English - Interlinear - New Testament” - Tyndale House Publishers, Inc., Wheaton, Illinois 1990, pag. 69.

198

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Numai existen]a, sau numai singur@ lucrarea clerului f@r@ participarea laicilor (deci a întregii adun@ri a credincio}ilor n.n.) nu pot fi socotite ca suficiente, nici pentru p@strarea credin]ei...”648 „Curajosul vindecat al lui Hristos, izgonit din adunare }i exclus din sinagog@ s-a pomenit într-o grea situa]ie. În puterea excluderii acum to]i trebuia s@-l evite }i s@-l ocoleasc@, ca pe un vame} sau ca pe un p@gân... (vezi }i Mat. 18,17 n.n.).”649 „Tertulian istorise}te întâmpl@tor despre un prezviter, care a alc@tuit biografia lui Pavel }i a Teclei }i se apuc@ s@ o dea drept autentic@. Când faptul se descoperi, atunci pe acela l-a ajuns pedeapsa excluderii.”650 „Cei care p@c@tuiau... se excludeau din Biseric@.”651

Sfânt, numai în mod par]ial, adic@ numai prin elementul clerical sau prin cel laic (mirenesc), ci în alc@tuirea ei deplin@ }i absolut@ se num@r@ atât clericii, cât }i mirenii. Aceasta-i dovada }i viziunea biblic@ }i din epistola c@tre Efeseni cap.4.4" (de aceea prin Duhul Sfânt întreaga biseric@ leag@ }i dezleag@ n.n.).653 „Dac@ Biserica Mântuitorului nu se zbucium@, nu clocote}te sub c@ldura Duhului, nu cenzureaz@ pe fiii c@zu]i în p@cate, nu lupt@ pentru r@spândirea Împ@r@]iei Cerurilor }i nu ridic@ zilnic, spre ceruri, cu puteri suprafire}ti scara din viziunea Patriarhului Iacov - nu-}i mai merit@ numele }i nu mai are partea Mariei ‘care nu se va lua de la ea!’ (comunit@]ile î}i hot@r@sc singure soarta n.n.). (Gala Galaction)654

e) Comunitatea iart@ sau nu pe p@c@tos „Iar cui îi ierta]i (voi, comunitatea din Corint n.n.) ceva, îi iert }i eu; pentru c@ }i eu, dac@ am iertat ceva, am iertat pentru voi (pentru c@ voi a]i iertat n.n.), în fa]a lui Hristos (2 Cor.2,10)” (deci adunarea iart@ dezleag@ - iar apostolul se conformeaz@ adun@rii credincio}ilor n.n.).652 CONCLUZIE „A}adar, Biserica, sau trupul tainic al Domnului, nu este format@ numai din clerici (cum cred unii ne}tiutori ai Scripturilor n.n.) sau numai mireni (laici), tot a}a cum nu este s@la} al Duhului 648. „Îndrum@tor bisericesc, misionar }i patriotic” de Dr.Antim Nica, Gala]i 1989, pag. 135. 649. „Istoria biblic@. Noul Testament” de A.P.Lopuhin, traducere de Nicodim, patriarhul României, Bucure}ti 1946, vol.V, pag. 466. 650. Ibidem, pag. 630. 651. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Cre}tine Ortodoxe de R@s@rit” de Badea Cire}eanu, tom.II, Ed.Bucure}ti 1911, pag. 106. 652. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf. Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1311.

199

Cum m@ închin

7. Serviciul divin special de CONSACRARE (sau ordina]iune) I. CONSACRARE DIRECT~ (prin alegere }i recomandare f@cute direct de Dumnezeu) „În Epistola c@tre Efeseni 2,20, se spune c@ Biserica - cre}tinii este zidit@ pe temelia (înv@]@tura) apostolilor }i a proorocilor, piatra cea din capul unghiului fiind Însu}i Hristos. Aceasta este ‘temelia cea bun@, aduc@toare de via]@ ve}nic@’ (1 Tim. 6,19) sau temelia cea tare a lui Dumnezeu (2 Tim. 2,19).”655 653. „Îndrum@tor bisericesc, misionar }i patriotic”, cu binecuvântarea Dr.Antim Nica, Gala]i 1989, pag. 135. 654. „Ziua Domnului” de Gala Galaction, Ed.IBMO, Bucure}ti 1958, pag. 34-35. 655. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Pr.Dr. Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 480.

200

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

a) Apostolii: „Apostol, cuvântul înseamn@ împuternicit, un trimis, un delegat, un împuternicit. Se aplic@ celor 12 }i sf. Pavel (în sensul consacr@rii direct de Dumnezeu n.n.). To]i apostolii au ‘v@zut pe Domnul’ aceasta fiind calificarea esen]ial@ (Fapte 1,21-26; 1 Cor. 9,1-2).”656 „Apostol (gr.apostolos = trimis)”657 „To]i cei doisprezece apostoli au fost ale}i de Iisus Hristos...” (deci consacrare direct@, nemijlocit@ de biseric@ n.n.).658 „El i-a ales în num@r de doisprezece, a}a ca poporul ales al Noului Testament, asemenea poporului Vechiului Testament s@ aib@ de asemenea doisprezece protop@rin]i duhovnice}ti sau patriarhi.”659 „Pavel era singurul dintre cei ce nu Îl cunoscuser@ pe Iisus care a primit titlul de apostol (în adev@ratul sens al cuvântului n.n.). El a fost într-adev@r convertit la cre}tinism de Hristos înviat; Evanghelia pe care o propov@duia nu o primise de la un om ‘ci prin descoperirea lui Iisus Hristos’ (Gal.1,11-12; 1 Cor. 2,16).”660 „Se vorbe}te }i de cele dou@sprezece pietre de temelie ale cet@]ii cere}ti (Noul Ierusalim n.n.), pe care sunt scrise numele celor doisprezece apostoli, ca temelii (Ev.11,10; Apoc.21,14-19)” (fiind consacra]i direct de Dumnezeu n.n.).661 656. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia, Oradea 1955, pag. 11. 657. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Pr. Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag.33. 658. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof. A.P.Lopuhin, traducere de Nicodim, patriarhul României, tom.V, Ed.Bucure}ti 1946, pag. 289 (vezi }i pag. 346 }i 287). 659. Ibidem, pag. 296. 660. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” de Mircea Eliade, vol.II, Ed.{tiin]ific@, Bucure}ti 1991, pag. 316. 661. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Pr.Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 480.

Cum m@ închin

201

b) Proorocii (inclusiv patriarhii): „‘Nu v@ atinge]i de un}ii Mei }i proorocilor Mei nu le face]i r@u!’ zice Domnul, subîn]elegând pe patriarhi” (Ps. 104,15).662 „Dar în ce în]eles Avraam era prooroc (nabi)? Noi ne-am prea deprins s@ d@m aceast@ numire numai acelor persoane insuflate de Dumnezeu, care preziceau viitorul. Dar întrebuin]area acestui cuvânt în Sf. Scriptur@ nu se m@rgine}te numai la acest în]eles. A}a se nume}te tot cel insuflat de Dumnezeu sau cel ce serve}te de unealt@ a comunic@rii voii Lui oamenilor” (vezi }i Epoca patriarhal@ n.n.). 663 „Chemarea }i misiunea proorocului vin de sus, el fiind un mijlocitor între Dumnezeu }i oameni. El nu adaug@ nimic de la sine, ci gr@ie}te numai ce-i comunic@ Dumnezeu sau Duhul Sfânt” (el este consacrat direct de Dumnezeu n.n.).664 „Profet - era trimisul lui Dumnezeu, care transmitea poporului voin]a lui Dumnezeu.”665 „Termenii folosi]i în Vechiul Testament pentru a desemna înalta misiune a profetului sunt mai întâi roeh sau hozeh, apoi nabhi, cei doi dintâi cu sensul de ‘cel ce vede’ ceea ce este ascuns, vizionar, iar cel de-al treilea, nabhi, care cu vremea va lua locul celorlal]i, cu sensul de ‘cel ce veste}te’, ‘cel ce vorbe}te’ în numele Domnului. Profetul era deci vestitorul, crainicul lui Iahve, ‘gr@itor din partea lui Dumnezeu’ 662. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof. A.P.Lopuhin, trad. de Nicodim, patriarhul României, vol.I, pag. 352. 663. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof. A.P.Lopuhin, trad. de Nicodim, patriarhul României, vol.I, pag. 352. 664. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Prof. Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 400. 665. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia, episcop de Oradea, 1955, pag. 25.

202

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Cum m@ închin

203

(Ie}.IV,16).”666

lui Iisus Hristos’ (1 Petru 1,2)” (bineîn]eles nu f@r@ voia noastr@ n.n.).671

„Proorocul e glas ce vorbe}te în numele lui Dumnezeu, mân@ ce scrie tot ce-i insufl@ Dumnezeu; sol mânat de Dumnezeu s@-i dea de }tire celui ce s-a ab@tut din drum, celui ce }i-a uitat de învoial@, celui ce nu st@ de veghe. E secretarul, t@lmaciul, trimisul lui Dumnezeu; st@ deci mai presus de Regele care n-ascult@ de Dumnezeu, de Filozoful care-L neag@ pe Dumnezeu, de Neamul care L-a p@r@sit pe Dumnezeu ca s@ alerge dup@ idolii de lemn }i de piatr@.”667 II. CONSACRARE INDIRECT~ (s@vâr}it@ de Dumnezeu prin Biseric@)

„...P@rintele nostru cel bun }i milostiv, Care ne-a f@cut pe noi Lui }i partea alegerii Sale.”

a) Consacrare ca preot împ@r@tesc, mo}tenitor cu Hristos = cler prin botez „Este vorba de preo]ia general@ care apar]ine tuturor celor boteza]i, care au responsabilit@]i }i harisme personale, cu caracter eclezial general.”668 - terminologie: „...cler, ceea ce însemneaz@ ‘ales’...”669 „cler (grece}te cleros însemneaz@ ‘chemare’, ‘alegere’).”670 „Cre}tinii - zice Petru - sunt ‘ale}i dup@ pre}tiin]a lui Dumnezeu Tat@l, întru sfin]irea de Duhul }i spre ascultarea }i stropirea cu sângele 666. „Istoria religiilor” de Diac.Prof.Dr.Emilian Vasilescu, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1982, pag. 364. 667. „Via]a lui Iisus” de Giovani Papini, tradus@ de Alexandru Marcu, Ed. a II-a, Bucure}ti 1941, pag. 70. 668. „Dic]ionar de teologie ortodox@” de Pr.Prof.Dr.Ion Bria, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 304. 669. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054" de I.Mih@lcescu, Bucure}ti 1911, pag. 117. 670. „Eusebiu de Cezareea”, trad.T.Bodogae, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1987, pag. 386.

(Clement Romanul)672

„Mul]umind cu bucurie Tat@lui celui ce ne-a învrednicit pe noi s@ lu@m parte la mo}tenirea (cleroi) sfin]ilor, întru lumin@” (Col. 1,12).673 „{i l-au îngropat în ]inutul mo}tenirii sale (cleroi aitoi)...”674 „Mo}tenirea - a mo}teni - mo}tenitor (cleronomia, cleronomein, cleronomos)” (cleros = parte atribuit@, mo}tenire; nomos = lege; deci cleronomos = alegere legal@ n.n.).675 „Mo}tenirea este deci o chemare, o binecuvântare }i un dar al lui Dumnezeu, la care sunt chema]i - to]i cei înfia]i - ‘ca s@ mo}teneasc@ (cleronomesete) binecuvântarea’ (1 Petru 3,9).”676 „{i devenind fiii lui Dumnezeu prin har, ei devin ‘mo}tenitori }i împreun@ - mo}tenitori (cleronomoi) cu Hristos’.”677 671. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Pr.Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 41. 672. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, carte tip@rit@ cu binecuvântarea P.F.P.Iustin, patriarhul BOR, trad.Pr.D.Fecioru, Ed.IBM al BOR Bucure}ti 1979, pag. 61. 673. Biblia sau Sfânta Scriptur@”, tip@rit@ cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, 1991, pag. 1337; „The New Greek - English Interlinear New Testament”, Illinois, 1990, pag. 698. 674. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, tip@rit@ cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1991, pag. 261 (Iosua 24,30); „Septuaginta”, pag. 404 (vol.I). 675. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Pr.Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 315. 676. Ibidem, pag. 316. 677. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 316, pag. 20-21 (vezi }i originalul grec al N.T.).

204

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„El care era num@rat între noi (e vorba despre Iuda) }i fusese ales (cleron) la aceast@ slujb@ (Fapte 1,17)” (deci cleron = ales n.n.).678 „Nu ca }i cum a]i fi st@pâni peste Biseric@ (gr. ton cleron), ci pilde f@cându-v@ turmei (1 Petru 5,3)” (deci toat@ biserica e cler n.n.).679 „Pre prezbiterii cei dintru voi îi rog...: P@stori]i turma lui Hristos cea dintru voi, purtând grija nu cu sila, ci de voe }i dupre Dumnezeu... Nici ca cum a]i st@pâni preste cliruri, ci pilde f@cându-v@ turmei (1 Petru 5,1-3)” (deci membrii bisericii sunt numi]i cliruri, deci cler n.n.).680 „Pre presbiterii cei dintru voi îi rog... P@stori]i turma lui Dumnezeu... Nici ca }i cum a]i st@pâni peste cliruri, ci pilde f@cându-v@ turmei” (1 Petru 5,1-3).681 „...Biserica nu este o institu]ie clerical@ (împ@r]it@ în cler }i laici n.n.)... Fiecare cre}tin are o ‘demnitate preo]easc@’ }i are acces direct la obiectul preo]iei...” (fiecare cre}tin este un ales = cleros n.n.).682 - Iisus - modelul consacr@rii preo]iei împ@r@te}ti la botez: „Botezul era a}ez@mânt dumnezeiesc, care era introdus de proorocul Lui în calitate de introducere în Noul Testament. El alc@tuia o parte ‘a drept@]ii’, adic@ alc@tuia o parte a legii lui Dumnezeu, pilda împlinirii c@reia 678. „Biblia adic@ Dumnezeiasca Scriptur@ a Vechiului }i Noului Testament” de Gala Galaction, Bucure}ti 1938, pag. 1220; The New Greek English Interlinear New Testament”, Illinois 1990, pag. 411. 679. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, tip@rit@ cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1381, 1 Petru 5,3 (vezi }i originalul grec al N.T.). 680. „Noul Testament”, tradus de Andreiu baron de {aguna, Sibiu 1867, pag. 430. 681. „Biblia adic@ Dumnezeiasca Scriptur@”, edi]ia Sf.Sinod, Bucure}ti 1914, pag. 1615. 682. „Dic]ionar de teologie ortodox@” de Prof.Dr.Ion Bria, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1981, pag. 304-305.

Cum m@ închin

205

Hristos }i venise s@ arate lumii, atât dup@ liter@, cât }i dup@ duh.”683 „Afar@ de asta El (Hristos) nu primise înc@ o consacrare v@dit@ de la Duhul lui Dumnezeu, care odihnea peste Dânsul }i nu primise înc@ marea vrednicie de Mesia, ci r@m@sese pân@ acum un necunoscut locuitor al Nazaretului. Atunci Ioan nu s-a mai împotrivit }i introducând pe Iisus în râu, a s@vâr}it botezul asupra Lui.”684 „Aceasta a fost în@l]area solemn@ a Lui în demnitatea de arhiereu al Noului Testament. De la fiii lui Aaron cerea legea ritual@ ca ei s@ se consacre în înalta lor vrednicie prin sp@lare }i ungere, }i Acela, Care acum se îmbr@c@ într-o preo]ie incomparabil mai înalt@, a trebuit de asemenea s@ p@}easc@ în vrednicia Sa înalt@ prin sp@lare }i ungere, un ritual îns@ mult mai înalt }i miraculos de consacrare. În loc de templu f@cut de mân@, El avea împrejurul S@u marele templu al naturii, în loc de sp@l@toare de bronz, El avea curen]ii curg@tori ai Iordanului, care r@sfrângeau în sine m@rea]a bolt@ cereasc@. Dac@ pe Sine nu avea haine ]esute cu aur (ca în V.T. n.n.), apoi pe Dânsul era ve}mântul cuvio}iei f@r@ de p@cat, }i în locul uleiului sfin]it asupra Lui era turnat harul Sfântului Duh” (model des@vâr}it pentru to]i cre}tinii n.n.).685 „Botezul Mântuitorului se înf@]i}eaz@ dup@ vechea iconografie bisericeasc@, f@când pe Iisus Hristos în apele Iordanului, primind botezul de la Ioan, care ]ine mâna dreapt@ asupra Domnului...”686 „Cei ce se boteaz@, primesc darurile gra]iei, impunându-li-se mâna...” (în semn de consacrare a preo]iei lor n.n.).687 683. „Istoria biblic@. Noul Testament” de A.P.Lopuhin, traducere de Nicodim, patriarhul României, Bucure}ti 1946, vol.V, pag. 209. 684. Ibidem, pag. 209. 685. Ibidem, pag. 210. 686. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Cre}tine Ortodoxe de R@s@rit” de Badea Cire}eanu, Ed.Bucure}ti 1911, tom.II, pag. 272. 687. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Cre}tine Ortodoxe de R@s@rit” de Badea Cire}eanu, Ed.Bucure}ti 1912, tom.II, pag. 39.

206

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„La început era folosit@ de apostoli punerea mâinilor peste cei boteza]i, pentru a le împ@rt@}i Duhul Sfânt (Fapte 8,17.18; 19,6; ‘punerea mâinilor = epithesis tas cheiras’).”688

Cum m@ închin

207

de a consacra; vot, sufragiu; alegere.”693 „Cheirotonia (în gr.) de la cheir = mân@ }i teino = pun; a}tern; adic@ ‘punerea mâinilor’.”694

„Prin botez, cre}tinul ‘l-a îmbr@cat pe Hristos’ (2 Cor.5,17)... Boteza]i într-un singur Duh ‘ca s@ fim un singur trup, fie iudei, fie elini, fie robi, fie liberi, }i to]i la un Duh ne-am ad@pat ' (1 Cor.12-13)” (Duhul Sfânt d@ garan]ia consacr@rii preo]iei împ@r@te}ti n.n.).689

„Dup@ pilda sfin]ilor apostoli, hirotonia se face prin rug@ciune }i prin punerea mâinilor, cum arat@ îns@}i însemnarea cuvântului hirotonie.”695

„...cre}tinii primind în inimile lor la botez Duhul Fiului lui Dumnezeu, sunt înfia]i prin har; de aceea }i ei numesc pe Dumnezeu: ‘Ava, P@rinte!’ (Gal.4,6), ‘Tat@’.”690

„Faptul c@ în primul canon apostolic, se vorbe}te numai de hirotonie, iar nu de alegere, este c@ în no]iunea de hirotonie la cei vechi, era cuprins@ }i cea de alegere, dup@ cum afirm@ }i Zonara (în Pidalionul s@u n.n.)” (vezi }i 2 Cor.8,19 în original n.n.).696

„Sau, ca s@ vorbim mai l@murit, va putea ea (fiin]a) s@ vad@ vreodat@ pe Dumnezeu, cât@ vreme nu este împodobit@ de Duhul Sfânt?” (Iustin Martirul)691

„Exist@ deci o consacrare preo]easc@ a întregii Biserici... starea de consacrare sacerdotal@ a tuturor cre}tinilor...”692 b) Consacrare ca slujba} al Bisericii = hirotonie - terminologie: „Cheirotonia (cheirotonia) = întinderea mâinii, cu alte cuvinte 688. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Pr.Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 402. 689. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” de Mircea Eliade, Ed.{tiin]ific@, Bucure}ti 1991, pag. 318. 690. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Pr.Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 47. 691. „Apologe]i de limb@ greac@” - carte tip@rit@ cu binecuvântarea P.F.P.Iustin, patriarh al BOR, traducere de T.Bodogae, Olimp C@ciul@, D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 96. 692. „Dic]ionar de teologie ortodox@ A-Z” de Pr.Prof.Dr.I.Bria, Bucure}ti 1984, pag. 304.

- consacrare în slujba de prezbiter (episcop): „‘În timpul vechi se numia hirotonie }i îns@}i alegerea, fiindc@ cet@]enii (cre}tinii n.n.) când le era permis s@ aleag@ episcopi, se adunau la un loc, spre a-}i da votul, pentru unul sau altul. Pentru aceasta aleg@torii obi}nuiau s@ ridice mâinile }i dup@ mâinile ridicate num@rau voturile’ (Pidalionul). Hirotonia îns@ în în]eles restrâns, însemneaz@ punerea mâinilor pe capul candidatului...”697 „Instituirea lor (a prezbiterilor) prin hirotonie cu post }i rug@ciuni este dovedit@ de Faptele Apostolilor (cap.XIV,23) unde se spune c@ Sfântul Apostol Pavel a hirotonit prezbiteri la Bisericile înfiin]ate în 693. „Pidalion” de Arhim.Zosima Târâl@ }i Ic.Str.H.Popescu, 1933, pag. 11. 694. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Cre}tine Ortodoxe de R@s@rit” de Badea Cire}eanu, Ed.Bucure}ti 1912, tom.II, pag. 319. 695. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054" de I.Mih@lcescu, Bucure}ti 1911, pag. 140. 696. „Pidalion” de Arhim Zosima Târâl@ }i Ic.Str.Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933, pag. 13. 697. Ibidem, pag. 13.

208

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Cum m@ închin

prima c@l@torie misionar@.”698 „Hirotoni]i-v@ vou@ episcopi }i diaconi, vrednici de Domnul, b@rba]i blânzi, neiubitori de argint, adev@ra]i }i încerca]i; c@ }i ei îndeplinesc slujirea preofe]ilor }i dasc@lilor.” (Didahia)699

„...sfaturile pe care le d@ Didahia în mod expres: ‘Hirotoni]i-v@ episcopi }i diaconi... }i nu-i dispre]ui]i’...”700 - consacrare în slujba de diacon: „Diaconii... primeau îns@rcinarea prin consacrare. Iar consacrarea consta în rug@ciune înso]it@ de punerea mâinilor (hirotonie)...”701 „...în canonul XV al sinodului din Halcedon, în Novela 123 (c.13) a lui Iustinian }i în canonul XIV al sinodului trulan, afl@m chiar cuvântul hirotonia (cheirotoneisthai) pentru primirea femeilor între diaconese...”702 „...prezbiterul sau diaconul se va a}eza la biserica la care s-a hirotonisit.”703 - consacrarea pentru alte slujbe evanghelice: „{i pe când slujeau Domnului }i posteau, Duhul Sfânt a zis: Osebi]i-mi pe Barnaba }i pe Saul, pentru lucrul la care i-am chemat. 698. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054" de I.Mih@lcescu, Bucure}ti 1911, pag. 58. 699. „Pidalion” de Arhim.Zosima Târâl@ }i Ic.Str.Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933, pag. 13. 700. „Patrologie” de Preot Prof.Dr.Ioan G.Coman, Bucure}ti 1984, pag. 69. 701. „Istoria bisericeasc@” de Arhiereul Callist I.Boto}@neanu }i Protoprezbiterul Simeon Popescu, vol.I, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1903, pag. 49. 702. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Cre}tine Ortodoxe de R@s@rit” de Badea Cire}eanu, Ed.Bucure}ti, tom.II, 1911, pag. 340. 703. „Pidalion” de Arhim.Zosima Târâl@ }i Ic. Str. H. Popescu, Bucure}ti 1933, pag. 43.

209

Atunci postind }i rugându-se }i-au pus mâinile peste ei }i i-au l@sat s@ plece” (Fapte 13,2.3).704 „{i am trimis împreun@ cu el }i pe fratele a c@rui laud@, întru Evanghelie, este în toate Bisericile; Dar nu numai atât, ci este }i ales (cheirotonetheis) de c@tre Biserici ca împreun@-c@l@tor cu noi la darul acesta, slujit de noi, spre slava Domnului însu}i }i spre osârdia noastr@.”705 „Nimeni s@ nu se hirotoniseasc@ f@r@ destina]ie, nici prezbiterul, nici diaconul, nici altul oarecarele...”706 CONCLUZIE: „Duhul Sfânt este ‘Duhul puterii }i al slavei’. El a dat putere... daruri sau harisme pe care le lucreaz@ ‘unul }i acela}i Duh, împ@r]ind fiec@ruia, deosebi, dup@ cum voie}te’ (1 Cor. 12,11).”707 „Dup@ darul pe care l-a primit fiecare, sluji]i unii altora, ca ni}te buni iconomi ai harului celui de multe feluri al lui Dumnezeu” (1 Petru 4,10).708 „Ca s@ fim spre lauda slavei Sale, noi cei ce mai înainte am n@d@jduit întru Hristos. Întru Care }i voi auzind cuvântul adev@rului, Evanghelia mântuirii voastre, crezând în El, a]i fost pecetlui]i cu Sfântul Duh al f@g@duin]ei, care este arvuna

704. „Biblia sau Sfânta Scriptur@” - tip@rit@ cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1252 (Fapte 13,2.3). 705. Ibidem, pag. 1316 (II Cor. 8,18.19); „The New Greek English Interlinear New Testament”, Illinois 1990, pag. 640. 706. „Pidalion” de Arhim. Zosima Târâl@ }i Ic. Str. H. Popescu, Bucure}ti 1933, pag. 246. 707. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Pr. Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 404. 708. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, tip@rit@ cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1380 (1 Petru 4,10).

210

211

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

mo}tenirii (cleronomias) noastre...” (Efes.1,12-14).709 „Textele biblice confirm@ cu prisosin]@ acest lucru: ‘Precum într-un singur trup, avem multe m@dul@ri }i m@dularele nu au toate aceea}i lucrare; a}a }i noi cei mul]i, un trup suntem în Hristos }i fiecare suntem m@dulare unii altora” (Rom. 12,4- 5)” (nu st@pânitori }i st@pâni]i n.n.).710 „Darurile Duhului fiind diferite }i nici unul (singur) neputând s@ le primeasc@ pe toate, nici to]i s@ fie la fel, se cuvine ca fiecare s@ persevereze cu în]elepciune }i cu mul]umire în ce i s-a dat }i to]i s@ fie de acord între ei, în dragostea lui Hristos, ca membrele în corp, încât nici cel mai mic, în compararea darurilor, s@ nu fie îndep@rtat de superiorul lui, nici cel mai mare s@ nu fie dispre]uit de cel mai mic.”711

709. Ibidem, pag. 1327 (Efeseni 1,12-14); „The New Greek English Interlinear New Testament”, Illinois 1980, apg. 670. 710. „Îndrum@tor bisericesc, misionar }i patriotic” nr. 5, cu binecuvântarea }i îndrumarea Î.P.S.Dr.Antim Nica, Gala]i 1989, pag. 135. 711. „Sfântul Vasile cel Mare, Scrieri, partea a doua; Asceticele”, traducere de Prof. Iorgu D.Ivan, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1989, pag. 154.

UNDE M~ ÎNCHIN: „Casa Mea, cas@ de rug@ciune se va chema.” Iisus (Mat. 21,13 p.m. - Biblia sinodal@ - 91)

212

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

COPIIND SINAGOGA IUDAIC~, ADUNAREA CRE{TIN~ POART~ ÎN BIBLIE ACEEA{I DENUMIRE: • Terminologie: „adunare - a se aduna = sinagoghe, ecclesia”1 „‘dac@ va intra în adunarea (sinagoghe - în original) voastr@ un om cu inele de aur în degete’, spune sfântul Iacob, (2,2) aceasta nu trebuie tratat cu mai mult@ aten]ie decât cel s@rac” (vezi Epist.Iacob 2,2, n.n.).2 „Sinaxeis sau adunarea cre}tinilor la serviciile dumnezeie}ti... Originea acestui cuvânt se afl@ în verbul sinago (adun, împreun) de unde }i sinagoghe (adunare, sinagog@)... Ciril din Ierusalim întrebuin]eaz@ acest cuvânt în cateheza I cap.VI }i cateheza XIV cap.XXIV cu în]elesul de adunare a cre}tinilor în Biseric@...” (vezi }i Ieronim, Cesar din Arelate, Casian etc. n.n.).3 „F@r@ s@ p@r@sim adunarea (episinagoghen în original) înde noi, precum le este obiceiul unora, ci îndemn@tori f@cându-ne, cu atât mai mult cu cât vede]i c@ ziua se apropie.” (Evr. 10,25; „F@r@ s@ p@r@sim Biserica noastr@” traduce Sinodala 1991 n.n.).4 „În apus s-au mai dat Bisericilor numele de ‘conciliabula’ }i ‘conventicula’, adic@ loca}uri de adun@ri ale cre}tinilor.”5 1. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 16. 2. Ibidem, pag. 16; „ Greek New Testament” (Epist.Iacob 2,2,). 3. „Tezaurul liturgic” de Preot Dr.Badea Cire}eanu, vol.I, Bucure}ti 1910, pag. 57. 4. „Biblia adic@ Dumnezeiasca Scriptur@ a Vechiului }i a Noului Testament”, tradus@ de preo]ii profesori V.Radu }i Gala Galaction, Bucure}ti 1938, pag. 1336; „The New Greek - English Interlinear New Testament”, Illinois 1990, pag. 781. 5. „Tezaurul liturgic” de Prof. Dr.Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 102.

Unde m@ închin

213

„Mai g@sim la r@s@riteni }i numirea de proseikteria... adic@ case de rug@ciune (oratoria). Eusebiu, Socrat }i Sozomen întrebuin]eaz@ des aceste numiri.”6 • ADUNAREA sau Casa de rug@ciune, model sinagogal: „Sfin]ii Apostoli }i primii cre}tini, urmând pilda Mântuitorului s-au închinat la început în templu }i în sinagogile iudeilor.”7 „Numai dup@ ce apostolii au fost alunga]i din sinagogi, de invidia }i ura iudeilor }i mai marilor lor, ei s-au întors c@tre neamuri (Fapte 13,46).”8 „...pân@ la începutul secolului al II-lea nu g@sim Biserici construite anume pentru cult în suprafa]a p@mântului, ci numai case de rug@ciune.”9 „Se mai f@ceau rug@ciuni arare-ori sub cerul liber pe lâng@ râuri (Fapte 16,13) }i se intonau imne de laud@ în temni]ele întunecoase în care erau arunca]i propov@duitorii cuvântului (Fapte 16,25).”10 „Sfântul apostol Pavel vorbe}te de ‘Biserica din casa lui Priscila }i Acvila’ (Rom. 15,3-5) etc.”11 • Forma Caselor de rug@ciune: „Constitu]iile apostolice scrise la finele secolului III }i începutul secolului al IV-lea, sf@tuiesc în cartea II, c.57, ca Biserica ‘înainte de toate s@ fie lung@ }i înc@p@toare... în fine s@ fie asemenea unei cor@bii’.”12 6. Ibidem, pag. 100. 7. „Cuvânt@ri liturgice” de Vasile, Episcopul Oradiei, Oradea 1976, pag. 30, ed. a II-a. 8. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 446. 9. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof. Dr.Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 175. 10. Ibidem, pag. 57. 11. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 58. 12. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof. Dr. Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 103.

214

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„În timpul lui Constantin, dup@ cum ne spune istoricul Eusebiu, se zidir@ Biserici în Orient cu diferite forme: rotunde, p@trate, hexagonale, octogonale }i cu câte o mic@ cupol@ emisferic@... Tavanul era din lemn }i a}ezat orizontal ca la toate bisericile zidite de Constantin.”13 „Iar Suicerus }i Alla]iu (sec.XVII) mai vorbesc de biserici vechi în form@ de turn, de cilindru, de cerc, a}a ca Panteonul din Roma.”14 Orient@ri în spa]iu diferite ale cl@dirilor: „...pe principiul c@ ‘Dumnezeu e în toate direc]iile }i nu e loc unde s@ nu fie Dumnezeu (impunerea vreunei reguli de orientare e o încumetare n.n.).”15 „Uneori se transforma în biseric@ un vechi loca} al idolilor (care era orientat în orice direc]ie n.n.).”16

INTERIORUL CASEI DE RUG~CIUNE (BISERICII) • Amvonul sau vima sau chorus sau tribuna bisericii „Grecii cei vechi în]elegeau prin cuvântul amvon (Amvon), o ridic@tur@, ori chiar o creast@ de munte; cre}tinii îns@ luar@ expresiunea aceasta }i o alipir@ de tribuna ce ne preocup@. Sozomen d@ amvonului numirea de vima (vima), a}a cum obi}nuiau }i oratorii greci când vorbeau de tribuna lor. Demostene nu întrebuin]eaz@ alt cuvânt decât vima (vima), atunci când el ar@ta tribuna pe care î}i rostea discursurile sale.” (Deci amvon = vima = tribuna n.n.).17 13. Ibidem, pag. 176. 14. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 105. 15. Ibidem, pag. 105. 16. „Eusebiu de Cezareea”, tradus@ de Pr.Prof.T.Bodogae, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1987, pag. 344. 17. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof. Dr.Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 121-122.

Unde m@ închin

215

„Prima, cea mai mare înc@pere (a sinagogii n.n.) era destinat@ pentru cei ce se rugau; a doua (care corespundea tribunei amvonului n.n.) ceva ridicat@ de la nivel, pentru cite]i }i propoveduitori.”18 „Conc.Laod.can.56: ‘Nu se cuvine prezbiterilor s@ intre }i s@ }ad@ la amvon înaintea intr@rii episcopului’ (Oti oy dei presbiterois pro tes eisodoy toy episkopoy eisienai kai kathezesthai en te vimati).” (la amvon sau vima st@teau prezbiterii }i episcopul n.n.).19 „Chiar }i Constitu]iile apostolice sf@tuiesc ‘s@ fie în mijloc tronul episcopului (al prezbiterului cel mai de seam@ n.n.); iar pe de ambele laturi ale lui s@ }az@ presviterii” (deci pe amvon existau mai multe, scaune n.n.)20. „Dar scaunul episcopului... fu numit de Eusebiu vima (vima); iar latinii îi ziceau ‘sedes’ ori ‘cathedra’.”21 „vima (vimatos, vimato) = tribunal (Fapte 18,12)... estrad@, tribun@ (Fapte 12,21) (vezi traducerea sinodal@ 1991 n.n.).”22 „estrad@ = platform@ ridicat@ fa]@ de nivelul unei s@li pe care este a}ezat@ masa prezidiului, catedra etc.”23 „Ciprian numea amvonul ‘pulpitum’ }i ‘tribunal ecclesiae’...”24 „pulpitum = estrad@, scen@, tribun@, catedr@”25 18. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof.A.P.Lopuhin, Bucure}ti 1946, trad. de Nicodim, patriarhul BOR, vol.V, pag. 63. 19. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof. Dr.Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 127. 20. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 135. 21. Ibidem, pag. 135. 22. „Dictionaire grec-francais du Nouveau Testament” de Maurice Carrez }i Francois Morel, Ed.Delachaux et Niestle, Neuchatel 1971, pag. 56. 23. „Dic]ionarul explicativ al limbii române”, Ed.Academiei 1975, pag. 306. 24. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 122. 25. „Dic]ionar latin-român” de G.Gu]u, Ed.{tiin]ific@ }i encicopedic@, Bucure}ti 1983, pag. 1003.

216

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„tribunal (ecclesiae) = tribun@ (estrad@ de lemn semicircular@ pe care }edeau magistra]ii...) (pt.biseric@ înseamn@ tribuna, estrada bisericii unde }edeau slujba}ii bisericii n.n.).”26 „Nu se cuvine s@ cânte în biseric@ de pe c@r]ile de piele (cu cânt@ri speciale n.n.) decât psal]ii canonici (corul comunit@]ii n.n.) care se suie în Amvon” (deci pe tribuna bisericii, la amvon st@teau vorbitorii }i cânt@re]ii speciali n.n.)27. „Pe amvon ceteau diaconii evangheliile, iar lectorii ceteau buc@]i din Vechiul }i Noul Testament apoi cântau imne (corul psal]ilor n.n.) dup@ cum vedem aceasta în canonul al XV-lea al sinodului din Laodicea... iar unii dintre oratorii (predicatorii evangheliei n.n.) cei vechi ca Hrisostom }i Augustin, î}i rosteau discursurile lor tot pe aceast@ tribun@...”28 „În alte p@r]i cre}tine se în]elegea cu toate acestea prin cuvântul ‘chorus’ (în loc de vima sau amvon folosite mai des n.n.), locul unde }edeau cete]ii }i cânt@re]ii” (unii numesc }i ast@zi amvonul, chorus n.n.).29 • Masa pentru Sfânta Cin@ accesibil@ credincio}ilor „Despre faptul c@ sfânta mas@ era de lemn în timpurile vechi cre}tine, ne spun mul]i scriitori }i p@rin]i biserice}ti.”30 „Ea (absida unde }edeau slujba}ii bisericii n.n.) nu avea mas@ fix@ pentru s@vâr}irea Sfintei Euharistii ci una mobil@ de lemn care se aducea }i se lua, dup@ trebuin]@” (zidirea ei din piatr@ este o inova]ie n.n.).31 26. Ibidem, pag. 1245. 27. „Pidalion” de Zosima Târâl@ }i Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933 (canonul 15 - Sinodul Laodicea 343), pag. 337. 28. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr. Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 122. 29. Ibidem, pag. 129. 30. Ibidem, pag. 137. 31. „Istoria bisericeasc@ universal@”, manual pentru Institutele teologice ale Bisericii Ortodoxe Române, vol.I (1- 1054), ed.a II-a, Ed.IBM al BORT Bucure}ti 1975, pag. 167.

Unde m@ închin

217

„...vedem (prin secolul al II-lea) în unele locuri, c@ atât b@rba]ii, cât }i femeile se apropiau chiar de sfânta mas@ }i acolo se împ@rt@}eau... (c@ci înc@ nu se inventase iconostasul n.n.). Despre aceasta ne încredin]eaz@ Dionisie Alexandreanul, când sf@tuie}te pe b@rba]ii care vin la sfânta mas@ s@ aib@ mâinile curate ca s@ primeasc@ nutrimentul euharistic... Poporul din Galia îns@ s-a bucurat de acest privilegiu pân@ prin secolul al VI-lea.”32 • Lipsa fastului ornamental al interiorului bisericii „Biserica aceasta lipsit@ de ornamente, dar m@rea]@ în felul ei, a servit de norm@ arhitectonic@ pe acel timp, în tot imperiul orientului. Acesta este ‘stilul basilicilor’ recomandat de Constitu]iile apostolice }i întrebuin]at în orient pân@ în secolul al V-lea.”33 • Existen]a în biseric@ a b@ncilor }i scaunelor pentru credincio}i „Dup@ ce a ispr@vit astfel biserica, el (Paulin de care poveste}te Eusebiu de Cezareea n.n.) a împodobit-o în cinstea întâi-st@t@torilor cu tronuri prea frumoase în cinstea celor din frunte, iar pe deasupra cu b@nci a}ezate într-o rânduial@ }i ordine cuviincioase, cu str@ni... a}a cum se cuvine.”34 „În@untru (în sinagog@) erau b@nci...”35 „Constitu]iile apostolice ne arat@ l@murit c@ ‘la cult }edeau femeile separate de b@rba]i’... De aceea Ioan Hrisostom într-una din omiliile lui zice c@ ‘dup@ cum el a auzit din b@trâni, la cre}tinii cei vechi (din 32. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 134. 33. Ibidem, pag. 176. 34. „Eusebiu de Cezareea”, trad. de Pr.Prof.T.Bodogae, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1987, pag. 373. 35. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof. A.P.Lopuhin, trad. de Nicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1946, pag. 264, vol.V.

218

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

vremea apostolilor n.n.) nu era aceast@ desp@r]ire... pentru c@ în Hristos Iisus nu este nici parte b@rb@teasc@, nici femeiasc@. {i chiar în timpul apostolilor, b@rba]ii }i femeile se rugau împreun@... Înv@]a]ii biserice}ti, cred c@ acest separatism s-a introdus în r@s@rit }i apus dup@ timpul apostolilor...” (deci nu e vrednic de urmat n.n.).36 „Mai sunt îns@ în acest loca} sfânt }i tronuri, precum }i nenum@rate b@nci }i scaune, care corespund la tot atâtea suflete în care au fost împ@r]ite daruri ale Duhului Sfânt, cum ‘s-au ar@tat ele la sfin]ii apostoli }i la înso]itorii lor, împ@r]ite limbi ca de foc }i au }ezut pe fiecare dintre ei’.”37 „...la cincizeci de zile dup@ Înviere S-a pogorât Duhul Sfânt peste apostoli }i întreaga comunitate a celor ‘ca la 120’ (Fapte 1,12.15; 2, 1-4).” (Deci din citatul anterior în]elegem c@ existau b@nci }i scaune pentru toat@ adunarea n.n.).38 „{i acum s@ ne ridic@m (comunitatea }edea pe scaune n.n.) }i s@-L rug@m cu glas tare...”

Unde m@ închin

219

ALTARUL ADUN~RII CRE{TINE 1) Defini]ie: „Altar = locul prezen]ei lui Dumnezeu”41 2) Cre}tinii nu aveau altare în felul celor iudaice sau p@gâne, adunarea cre}tin@ fiind o prelungire a Templului din cer. „Min.Felix ibidem: ‘Temple }i altare nu avem (Delubra et aras non habemus...)’.”42 „În cuvântarea sa, {tefan strig@: ‘Cel Preaînalt nu locuie}te în temple f@cute de mân@ omeneasc@’ (Fapte 7,48)” (începuse închinarea în duh }i adev@r cum proorocise Hristos n.n.).43 „Ce templu s@-i ridic@m Lui, când toat@ aceast@ lume, f@cut@ prin lucrarea Sa nu poate s@-L încap@?” (Minuciu Felix)44

(Eusebiu de Cezareea)39 „Apoi, ne ridic@m în picioare to]i laolalt@ }i în@l]@m rug@ciuni...” (Iustin Martirul)40

„Cu adev@rat: Plin este cerul }i p@mântul de m@rirea Lui.”45 „...din pricin@ c@ cre}tinii nu aveau temple de jertfe, p@gânii se credeau în drept s@ acuze pe cre}tini de ateism.”46 „Mai ales când s-a v@zut fa]a retras@ a Cre}tinilor, când s-a v@zut c@ ei, de frica persecu]iunilor, se întrunesc noaptea, prin p@duri, când s-a v@zut c@ ei n-au zei (picta]i n.n.), nici temple, n-au altare, nu aduc jertfe: insinu@rile... c@ Cre}tinii ar fi atei, c@ ar urm@ri scopuri contrare statului }i societ@]ii, au fost crezute.”47

36. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 122-123. 37. „Eusebiu de Cezareea”, trad. de Pr.Prof.T.Bodogae, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1987, pag. 378. 38. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 86. 39. „Eusebiu de Cezareea”, trad. de Preot Prof.T.Bodogae, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1987, pag. 379. 40. „Apologe]i de limb@ greac@”, trad. de T.Bodogae, O.C@ciul@, D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 71.

41. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 22. 42. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 93. 43. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” de Mircea Eliade, vol.II, Bucure}ti 1991, pag. 315. 44. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 93. 45. „Cuvânt@ri liturgice” de Vasile, episcopul Oradiei, ed.a II-a, Oradea 1976, pag. 203. 46. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof. A.P.Lopuhin, trad.de Nicodim, patriarhul BOR, vol.V, Bucure}ti 1946, pag. 346. 47. „Istoria bisericeasc@” de Callist I. Boto}@neanu }i Simion Popescu cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.Bucure}ti 1903, pag. 26.

220

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

3) Cre}tinii ei în}i}i sunt un templu viu în Domnul „A}a este, deci, acest templu viu al unui Dumnezeu viu, care e zidit din noi în}ine...” (Eusebiu de Cezareea)48

„To]i proorocii au profe]it c@ Hristos, n@scut dup@ trup din neamul lui David, va zidi lui Dumnezeu un templu ve}nic, care se va numi Biseric@. Prin aceasta El cheam@ toate neamurile la adev@rata religie. Aceasta e casa credin]ei, templul nemuririi, în care, dac@ cineva nu jertfe}te, nu va avea premiul nemuririi. Hristos fiind constructorul acestui mare }i ve}nic templu, e necesar ca în templu s@ fie o preo]ie ve}nic@, ce nu poate fi acordat@ decât aceluia care s-a hot@rât s@ ajung@ la templu }i în fa]a lui Dumnezeu. Proorocul Zaharia a profe]it cu circa 500 de ani înainte c@ acest preot va fi Iisus, Fiul lui Dumnezeu (Zah. 3,1-8).”49 „...oricât de mult@ }i de mare ar fi fost râvna celor care au cl@dit ori s-au str@duit la aceast@ lucrare (construirea unei case de rug@ciune n.n.), ea scade în vrednicie înaintea Celui pe care-L numim Dumnezeu, când ne gândim mai ales la templul viu, care sunte]i voi, care v-a]i f@cut ‘pietre vii’ }i bine închegate, el (templul viu n.n.) fiind zidit pe temelia Apostolilor }i Proorocilor, a c@ror piatr@ din capul unghiului este Hristos...”50 4) Cre}tinii au intrare liber@ la altarul din cer unde Hristos este preot }i mare-preot (adunarea cre}tin@ fiind o prelungire a Templului din cer) „Moartea lui Hristos în adev@r a fost înso]it@ de semne extraordinare. Preotul ce intra chiar în aceast@ clip@ în sanctuar pentru aducerea jertfei 48. „Eusebiu de Cezareea”, trad. de Preot Prof.T.Bodogae, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1987, pag. 368. 49. „Patrologie”, vol.II de Preot Prof. Dr.Ioan G.Coman, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1985, pag. 230. 50. „Eusebiu de Cezareea”, trad. de Preot Prof. T.Bodogae, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1987, pag. 368.

Unde m@ închin

221

de sear@, cu groaz@ v@zu c@ perdeaua templului se rupse în dou@ de sus pân@ jos. Aceast@ perdea era simbolul deosebit al trupului lui Hristos... }i prin sfâ}ierea sa a m@rturisit c@ de-acum pentru intrarea în sanctuar (în cel ceresc n.n.) s-a deschis o cale nou@ }i liber@ pe care Hristos ‘ne-a deschis-o nou@ prin perdea, adic@ prin trupul s@u’(Evr.X,20).”51 „S@ ne apropiem, dar de El (de Dumnezeu n.n.) cu cuvio}ia sufletului, în@l]ând c@tre El mâini curate }i f@r@ de prihan@ (având pe Iisus ca mare preot slujind la altarul din cer; vezi }i Evr.10,21-22 n.n.).”52 „C@ întotdeauna rug@ciunea... s@ se urce la jertfelnicul (altarul n.n.) lui Dumnezeu.”53 „Avem (noi cre}tinii n.n.) altar, de la care nu au dreptul s@ m@nânce cei ce slujesc cortului (în templul de pe p@mânt n.n.)... C@ci nu avem aici cetate st@t@toare, ci o c@ut@m pe aceea ce va s@ fie (Evr.13, 10.14).”54 „Dar Tat@l nostru ceresc e necontenit aproape de noi }i ajunge o rug@ciune sincer@ c@tre Dânsul, ca s@ ne aud@... Însu}i Hristos... era prin sinagogi în timpul rug@ciunii, în mijlocul adun@rii }i a spus limpede, c@ unde câ]iva oameni se adun@ în numele Lui, prin urmare cu atât mai vârtos în biseric@, ridicat@ în numele Lui (nu în numele unor fiin]e muritoare n.n.) e }i El acolo în mijlocul celor ce se roag@.”55 51. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof. A.P. Lopuhin, trad. de Nicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1946, vol.V, pag. 606. 52. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, trad. de Pr.D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1979, pag. 61. 53. Ibidem, pag. 260. 54. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1371. 55. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof.A.P.Lopuhin, trad. de Nicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1946, pag. 310, vol.V.

222

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Marele Preot al lumii, Iisus Însu}i, Cel Unu n@scut al lui Dumnezeu, primind cu o fa]@ surâz@toare }i cu mâinile ridicate... darurile nesângeroase }i nematerialnice aduse prin mijlocirea rug@ciunilor }i le duce Tat@lui care este în ceruri... (altarului din Sanctuarul ceresc n.n.).”56 „C@ prin El avem }i unii }i al]ii apropierea c@tre Tat@l, într-un Duh (Efes.2,18).”57 „C@ci jertfa Fiului lui Dumnezeu a surpat zidurile desp@r]itoare dintre cer }i p@mânt }i i-a unit pe to]i într-unul singur.”58 „Drept aceea, fra]ilor, având îndr@zneal@, s@ intr@m în Sfânta Sfintelor (din cer n.n.), prin sângele lui Iisus. Pe calea cea nou@ }i vie pe care pentru noi a înnoit-o, prin catapeteasm@, adic@ prin trupul S@u. {i având mare preot peste casa lui Dumnezeu s@ ne apropiem cu inim@ curat@ întru plin@tatea credin]ei... (Evr.10,19-22).”59 „Aceasta este, iubi]ilor, calea în care am g@sit mântuirea noastr@, pe Iisus Hristos, arhiereul jertfelor noastre, ocrotitorul }i ajutorul sl@biciunilor noastre. Prin El c@ut@m la în@l]imile cerurilor; prin El vedem ca într-o oglind@, nep@tata }i prea înalta Lui fa]@; prin El s-au deschis ochii inimii noastre, prin El nepriceputa }i întunecata noastr@ minte înflore}te la lumina Lui, prin El St@pânul (adic@ Tat@l n.n.) a voit s@ gust@m cuno}tin]a cea nemuritoare.” (Clement Romanul)60

56. „Eusebiu de Cezareea”, trad. de Preot Prof.T.Bodogae, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1987, pag. 378. 57. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1328. 58. „Cuvânt@ri liturgice” de Vasile, episcopul Oradiei, ed. a II-a, Oradea 1976, pag. 68. 59. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1367. 60. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, trad. de Pr.D.Fecioru, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1979, pag. 65.

Unde m@ închin

223

5) Orice loc unde Hristos e prezent, devine o prelungire a altarului din cer - inima omului: „Cel mai mare altar al lui Dumnezeu este inima omului (dac@ Hristos locuie}te în ea n.n.)... Pe acest altar stau dreptatea, r@bdarea, credin]a, inocen]a, castitatea, abstinen]a. Acesta este cel mai veritabil rit.”61 - casa de rug@ciune: „...mult întrebuin]at@ era }i numirea de ‘eclisiastirion’ (adic@ altarul adun@rii prin care se în]elegea cl@direa unde se adunau credincio}ii n.n.)... ‘altceva este ekklisia }i alta este eclisiastirion (ekklisiastirion); c@ci aceea este fondat@ din inimi nep@tate; aceasta îns@ se zide}te din lemne }i pietre’.” (Deci casa de rug@ciune = altarul adun@rii = eclesiastirion n.n.). (Isidor din Pelusium)62

- natura: „Este }i un loc pentru rug@ciune (Fapte 16,13): }i în natur@...”63 „El (Iisus) deodat@ p@r@si }i pe ceilal]i }i plec@ repede de la ei spre vârful muntelui, ca acolo în singur@tate s@ se roage... Dumnezeiescul Arhiereu se ridica pe treptele pietroase la acest altar de munte, care în timpul nop]ii îl ridica oarecum spre stelele lui Dumnezeu.”64 61. „Patrologie” de Preot Prof.Dr.Ioan G.Coman, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1985, pag. 232. 62. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, vol.II, pag. 102-103. 63. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 418. 64. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof. A. P. Lopuhin, vol.V, trad. de Nicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1946, pag. 372.

224

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Dionisie Alexandreanul ne arat@ c@ pe timpul s@u se practica închinarea cre}tin@ pe câmpii, în singur@t@]i, în cor@bii pe ap@, în grajduri, în temni]e, }i în fine pretutindenea cre}tinul adora pe Dumnezeu.”65 „...c@ci El (Hristos) a zis: ‘Unde vor fi doi sau trei aduna]i în numele Meu, acolo sunt }i Eu în mijlocul lor’ (Matei 18,20).” (prelungind astfel altarul ceresc pe p@mânt n.n.).66 - întregul univers:

Unde m@ închin

225

la un altar, în jurul unui Iisus Hristos, Care a ie}it de la Unul Tat@l, Care este unul }i la Tat@l s-a întors.”69 „Biserica este Ierusalimul nostru, Ea este cerul pe p@mânt. În ea ne întâlnim cu Domnul nostru Iisus Hristos. Prin ea ne împ@rt@}im de darurile Duhului Sfânt, Duhul Adev@rului, Vistierul bun@t@]ilor }i D@t@torul de via]@... {i împreun@ cu Psalmistul s@ m@rturisim din adâncul sufletului: ‘O zi în cur]ile Tale, Doamne, mai bun@ este decât o mie departe de Tine’ (Ps. 83,11). Amin!”70

„Ce e drept, din descoperirea Scripturilor cunoa}tem }i credem c@ Dumnezeu este duh }i ca atare El este prezent în tot locul El nu poate fi limitat nici în ‘Ierusalim’, nici în ‘Garizim’. Cei ce I se închin@ pot fi asculta]i oriunde, de I se roag@ cu credin]@: în c@minurile lor, pe uli]i, în mun]i, când merg pe drum }i când se ostenesc la munc@. Întregul univers este ‘biserica Lui’, a}a c@ Cel Preaînalt n-are trebuin]@ de un anumit l@ca}.”67 CONCLUZIE: „Dar noi oamenii avem trebuin]@. Sim]im nevoia s@ în@l]@m construc]ii speciale închinate lui Dumnezeu, în care credincio}ii s@ se adune, s@-L adore pe P@rintele ceresc, s@-L simt@ mai aproape de ei. Avem trebuin]@ de o cas@ a rug@ciunii...”68 „Aduna]i-v@ cu to]ii ca într-un templu al lui Dumnezeu, ca 65. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof. Dr. Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 302. 66. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.Episcopiei Buz@ului 1990, pag. 177. 67. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.Episcopiei Buz@ului 1990, pag. 176. 68. Ibidem, pag. 176.

69. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, trad. Pr.D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1979, pag. 167. 70. „Cuvânt@ri liturgice” de Vasile, episcopul Oradiei, ed. a II-a, Oradea 1976, pag. 34.

226

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Cui m@ închin

227

ISTORIA APARI[IEI ICOANELOR ÎN CRE{TINISM Secolele I - II

CUI M~ ÎNCHIN: „...s@-I aducem lui Dumnezeu închinare pl@cut@ cu evlavie }i cu sfial@.” Ap.Pavel (Evr.12,28 u.p. - Biblia sinodal@ - 1991)

„Biserica primitiv@ cre}tin@ nu cuno}tea icoane religioase.”1 „Urmând interzicerea din Decalog, cre}tinii din primele dou@ secole nu }i-au f@cut imagini.”2 „Atâta sfial@ aveau cre}tinii la început de chipurile pictate... încât un interval de timp, urma}ii lui Hristos nici nu îndr@znir@ s@ introduc@ pictura în Biserica lui Dumnezeu. Pe lâng@ aceasta ei se mai fereau de aceast@ art@ ca s@ aplice porunca a II-a a Decalogului care cuprinde aceste cuvinte: ‘S@ nu-]i faci ]ie chip cioplit (fesel - în ebraic@), nici alt@ asem@nare (themuna - în ebraic@) a câte sunt în cer sus, pe p@mânt jos, în ap@ }i sub p@mânt, s@ nu te închini nici s@ serve}ti lor’ (E}ire XX,4).”3 „Minuciu Felix pe la finele secolului al II-lea a scris un dialog între un b@rbat Octaviu care reprezint@ pe cre}tinul pios, }i între un Ceciliu, adic@ figura p@gânului. Ceciliu se adreseaz@ lui Octaviu cu aceste vorbe: ‘Pentru ce nu au cre}tinii nici altare, nici temple }i nici icoane?’ Iar Octaviu (cre}tinul n.n.) îi r@spunde: ‘Statui, ori chipuri }i altare nu avem’...”4 1. „Istoria Dogmelor - dup@ prelegerile Dl.Dr.C.Chiricescu, Litografia Andreescu 1904, pag. 180. 2. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” de Mircea Eliade, Ed.{tiin]ific@ }i enciclopedic@, Bucure}ti 1988, vol.II, pag. 66. 3. „Tezaurul liturgic al sfintei Biserici Cre}tine Ortodoxe de R@s@rit” de Badea Cire}eanu cu aprobarea Sfântului Sinod al BOR, tomul II, Bucure}ti 1911, pag. 193. 4. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, tomul II, cu aprobarea Sf.Sinod al BOR, Bucure}ti 1911, pag. 93.

228

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Secolele II - IV „Pe timpul lui Eusebiu, exista în Cezareea lui Filip o statuie despre care se credea c@ reprezint@ pe Christos }i care ar fi fost pus@ de femeia pe care Iisus o vindecase de scurgerea îndelungat@ a sângelui, }i care femeie s@ fi fost p@gân@ din Cezareea lui Filip. Dar nu pare verosimil (adic@ vrednic de crezut n.n.) c@ acea statuie ar fi fost a lui Christos, deoarece }i Eusebiu se îndoie}te; dac@ ar fi fost a lui Christos, apoi ea n-a fost pus@ de o cre}tin@, ci de o femeie p@gân@ dup@ obiceiul lor.”5 „Dup@ acestea - zice Origen - Celsus (un p@gân n.n.) ne obiecteaz@ c@ înl@tur@m din cult }i templele }i icoanele }i statuele.Ne lipsesc acestea - spune Origen - fiindc@ nu cinstim pe un Dumnezeu demn de adorat, în chipul cum se face aceasta în templul idolilor celor nesim]itori.”6 „În ultima persecu]ie (diocle]ian@) fur@ d@râmate multe biserici }i nimicite împreun@ cu obiectele din l@untrul lor; dar între aceste obiecte însemnate de scriitorii de pe atunci nu figureaz@ nicidecum icoanele ori vreo urm@ de pictur@ bisericeasc@.”7 „Sfânta Treime, dup@ cum ne spune Origen, nu se picta în secolele prime, pentru cuvântul c@ cre}tinii p@strau o adânc@ }i sfânt@ admira]ie fa]@ de puterea infinit@ a Dumnezeirii }i dup@ cum zice Origen: ‘Pe Dumnezeu cel neîncorporat }i invizibil, nu-L putem m@rgini în spa]iu’.”8 „La sfâr}itul Periodului I (anul 313 d.H.) intrar@ în uzul bisericii întâi chipuri simbolice, apoi }i tablouri ce reprezintau persoane sacre sau fapte istorice, dar aceasta se f@cea înc@ foarte izolat }i nu f@r@ opozi]ie .”9 5. „Istoria Dogmelor” de Dr.C.Chiricescu, profesor de teologie ortodox@, Litografia Andreescu 1904, pag. 180. 6. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, tom.II, cu aprobarea Sf.Sinod al BOR, Bucure}ti 1911, pag. 94. 7. Idem, pag. 195. 8. Idem, pag. 196. 9. „Istoria bisericeasc@ universal@ }i statistica bisericeasc@” de Eusebiu Popovici, vol.II, Mân@stirea Cernica 1926, pag. 222.

Cui m@ închin

229

„Un sinod ]inut în Spania la Elvira (Illiberis, Eliberis) în 306 sau chiar 300 decret@ s@ nu se vaz@ pe murii (pere]ii) bisericilor icoane, }i chiar Euseviu din Cesaria Palestinei, istoricul bisericesc (mort pe la an.340) contemporan mai tân@r cu sus zisul sinod, a fost unul din b@rba]ii care considerau icoanele religioase ca o datin@ p@gân@.”10 Secolele IV - V „Cum c@ în adev@r iconografia era oprit@ în multe localit@]i, chiar pe la începutul secolului al IV-lea, ne aducem aminte de sinodul ]inut în Elvira (Illiberis) din Spania, la anul 305, care a mers pân@ acolo încât a oprit pictura bisericeasc@ prin canonul 36. Iat@ }i con]inutul acestui canon: sinodul ‘a g@sit de cuviin]@, c@ picturile în Biseric@ nu sunt de trebuin]@, ca nu cumva ceea ce se cinste}te ori se adoreaz@, s@ se zugr@veasc@ pe pere]i’ (Placuit picturas in ecclesia esse non debere, ne quod calitur et adoratur in parietibus depingatur).”11 „În secolul IV îns@ c@lug@rii din Egipt, Siria }i Peninsula Sinai încep s@ picteze pe lemn imagini sacre, în credin]a c@ aceste icoane , gr. eikon = imagine, chip, pot ac]iona ca un fel de intermediar.”12 „Irineu, Epifanie }i Augustin mustr@ pe eretici }i pe gnostici, pentru c@ ace}tia se închinau icoanelor (deci orice închin@tor la icoane e un eretic n.n.).”13 „În secolul al IV-lea }i al V-lea mai vedem n@scându-se }i obiceiul de a introduce în biseric@ tablourile episcopilor, chiar în via]@ fiind ei.”14 10. Ibidem, pag. 222. 11. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, cu aprobarea Sf.Sinod al BOR, tom.II, Bucure}ti 1911, pag. 195. 12. „Istoria culturii }i civiliza]iei” de Ovidiu Drâmba, vol. II, Ed. {tiin]ific@ }i enciclopedic@, Bucure}ti 1987, pag. 192. 13. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, tom.II, Bucure}ti 1911, pag. 199. 14. Ibidem, pag. 203.

230

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Cu mult mai târziu sunt n@scocirile religioase c@ Apostolii într-un sinod ]inut în Antiohia ar fi stabilit întrebuin]area icoanelor; c@ evanghelistul Luca era pictor }i ar fi zugr@vit chipul lui Christos, al Mariei }i al Apostolilor; }i c@ ar fi existat }i o icoan@ a fe]ei lui Iisus nezugr@vit@ de mâini omene}ti ci tip@rit@ de la sine pe o m@hram@ pe care i-o întinse pe calea c@tre Golgota o femeie pioas@ numit@ Veronica, spre a se }terge pe fa]@. Toate acestea sunt inven]iuni religioase pioase (n@scociri }i inven]iuni ce au dus la idolatrie n.n.).”15 „Tradi]ia spune c@ Mântuitorul a trimis lui Avgar (regele Edesei n.n.) împreun@ cu scrisoarea }i chipul S@u imprimat pe o m@hram@, dar nef@cut de mân@ omeneasc@. Aceste scrisori împreun@ cu trimiterea chipului mesianic nu au temeiuri de autenticitate... (deci nu sunt vrednice de crezut n.n.).”16 „Sfânta Scriptur@ a Noului Testament nu ne-a l@sat nici o descriere ori vreo urm@ despre chipul lui Iisus; iar istoriile despre icoanele Lui cele nef@cute de mâini omene}ti, sau cele zugr@vite de evanghelistul Luca, sunt numai tradi]iuni pioase f@r@ temeiuri istorice (ca multe alte n@scociri cuprinse în scrierile apocrife din primele secole cre}tine n.n.).”17

Cui m@ închin

231

la Constantin cel Mare încoace Hristos se închipui (nimeni nu }tie cum ar@ta n.n.) dup@ idealul frumuse]ii cum se zice în Ps. 44,2).”18 „...G@sim }i pe la finele secolului al IV-lea (an 392) o epistol@ trimis@ lui Ioan, episcopul Ierusalimului, de c@tre Epifanie al Salaminei Ciprului, în care acesta m@rturise}te c@ venind în ora}ul Anablata din Palestina a v@zut la u}a unei biserici de aici o pânz@, care avea zugr@vit pe ea un chip ce sem@na cu al lui Hristos sau al unui sfânt oarecare. Epifanie a rupt pânza cu pictura }i a sf@tuit pe p@zitorii bisericii ca s@ înf@}oare cu ea vreun mort... Petaviu sus]ine c@ Epifanie a sfâ}iat pânza pentru c@ în Cipru unde era el episcop, nu se întrebuin]au icoanele.”19 „La cre}tinii primi, icoanele religioase se amintesc la începutul secolului II. În tot decursul acestui secol întrebuin]area lor e rar@ }i nu prea bine v@zut@ ... Istoricul Eusebiu consider@ (în sec. IV n.n.) întrebuin]area icoanelor ca un obicei p@gânesc; Sf.Ioan Gur@ de aur }i Augustin nu prea se învoiesc cu acest obicei . Epifaniu era un contrar hot@rât }i înfocat contra icoanelor.”20 „Astfel nu este îng@duit cre}tinului a a}eza în biseric@ imaginea lui Dumnezeu cel nev@zut, ci mai mult în inim@ unde este în adev@r templul lui Dumnezeu” .(Augustin)21

„{i dac@ nu vedem chipul Mântuitorului în form@ omeneasc@ înainte de Constantin cel Mare, se pare c@ cre}tinii erau condu}i pe atunci de ideea ar@tat@ în Isaia 53,23 c@ Hristos a fost prev@zut de profet ca neavând nici chip, nici asem@nare frumoas@ }i prin urmare de reprezentat. A}a înv@]ar@ Clement Alexandrinul }i Tertulian; iar de

„Dar în sec. al V-lea }i al VI-lea uzul (nu cultul n.n.) icoanelor se r@spândi pretutindenea }i afl@ tot mai mul]i partizani (mai mult p@gâni

15. „Istoria Dogmelor” de Dr.C.Chiricescu, Litografia Andreescu 1904, pag. 180-181. 16. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, cu aprobarea Sf. Sinod, tom.II, Bucure}ti 1911, pag. 234. 17. Ibidem, pag. 232.

18. Ibidem, pag. 88. 19. Ibidem, pag. 196-197. 20. „Istoria Dogmelor” de Dr.C.Chiricescu, Litografia Andreescu 1904, pag. 181. 21. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, cu aprobarea Sf.Sinod al BOR, Bucure}ti 1911, pag. 227, tom.II.

Secolele VI - VII

232

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

decât cre}tini n.n.), excep]ie de biserica nestorienilor care }i în acest punct voia s@ apar@ c@ men]ine uzul vechi (apostolic n.n.) }i f@cea opozi]ie (r@spândirii idolatriei p@gâne în cre}tinism n.n.). Ba la sfâr}itul Periodului II (anii 600-622 d.H.) exista la R@s@rit }i un cult al icoanelor” (deci apostazia de la credin]a apostolic@ începe în R@s@rit n.n.).22 „Abia spre sfâr}itul secolului al VI-lea }i în cursul secolului al VII-lea imaginile (icoanele n.n.) devin obiect de devo]iune }i de cult în biserici, precum }i în locuin]e” (mai târziu, dar insistent n.n.).23 „La Apus se pare c@ venerarea icoanelor înc@ nu a fost în uz la sfâr}itul Periodului (anul 622), dar }i aici icoanele erau foarte r@spândite, de}i înc@ pe la anul 600 se afl@ aici un episcop contrar icoanelor (ca dovad@ c@ ele ap@ruser@ }i aici n.n.), anume Seren de Marsilia.”24 „Sanctorum imagines ne adorari debuissent... non ad adorandum in ecclesiis, sed instruendas. (Imaginile sfin]ilor nu trebuie adorate... c@ci ele nu sunt puse în biserici pentru adorare, ci pentru instruire .” (imaginile religioase folosite doar ca instruire f@r@ a li se aduce vreun cult, nu constituie p@cat n.n.). . (Grigorie cel Mare al Romei)an. 60425

„Dar cu timpul (}i aici este durerea n.n.) poporul crezu c@ anumite icoane sunt înzestrate cu puteri miraculoase... încât în sec. VII icoanele deveniser@ de mult obiecte de adora]ie fanatic@, ceea ce se asem@na mult cu practicile p@gâne” (astfel p@gâno-cre}tinismul nu mai sem@na cu iudeo-cre}tinismul apostolic n.n.).26 22. „Istoria bisericeasc@ universal@ }i statistica bisericeasc@” de Eusevie Popovici, cartea întâia, edi]ia a II-a, 1926, pag. 223, vol.II. 23. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” de Mircea Eliade, vol.II, Bucure}ti 1988, pag. 66. 24. „Istoria bisericeasc@ universal@” de Eusevie Popovici, vol.II, 1926, pag. 223. 25. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, cu aprobarea Sf.Sinod al BOR, Bucure}ti 1911, pag. 205, tomul II. 26. „Istoria culturii }i civiliza]iei” de Ovidiu Drâmba, vol.II, 1987, pag. 192.

233

Cui m@ închin

Secolele VII - IX M@suri împotriva apostaziei. Atitudini episcopale „...prin cultul adus icoanelor se }tirbe}te porunca a II-a a Decalogului.” (aceasta era constatarea episcopului Constantin din Nacolia }i a sfetnicilor religio}i ai împ@ratului Leon II (714-741) cu privire la alunecarea cre}tinismului în p@gânism n.n.).27 „La anul 726 Leon public@ un edict (dup@ ce se consultase cu conduc@torii mai însemna]i ai bisericii n.n.) prin care oprea închinarea înaintea icoanelor, pentru c@ aceasta se cuvine numai lui Dumnezeu }i dispuse ca ele (icoanele n.n.) s@ fie ridicate mai sus, pentru ca poporul s@ nu le poat@ s@ruta ; iar la anul 730 (din cauza ignoran]ei poporului în cunoa}terea Scripturilor n.n.) prin alt edict ordon@ totala lor înl@turare din biseric@.”28 „Pentru ce pe Tat@l Domnului nostru Iisus Hristos nu-L înf@]i}@m ochilor }i nu-L închipuim prin zugr@vitur@? Pentru c@ cine este El noi nu }tim, }i firea lui Dumnezeu a se face v@zut@, a se explica }i a se zugr@vi, nu se poate .” .(Grigorie al II-lea al Romei - anii 714 - 731, coresponden]@ cu împ@ratul Leon II)29

„Cine poate s@ fac@ chipul lui Dumnezeu celui nev@zut }i f@r@ corp, care nu se poate descrie }i nu are nici o form@?”

.(Ioan Damaschin)30

„754, februarie 10 - august 8. Conciliul - sinodul n.n. - din palatul imperial din Hiereia... Constantin V convoac@ conciliul la care particip@ 338 episcopi (vezi }i Eusevie Popovici }i Badea Cire}eanu n.n.) }i care 27. „Tezaurul liturgic” de Prof. Dr.Badea Cire}eanu, tom.II cu aprobarea Sf.Sinod al BOR, Bucure}ti 1911, pag. 205- 206. 28. Ibidem, pag. 206. 29. Ibidem, pag. 227. 30. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof. Dr.Badea Cire}eanu, tom. II, cu aprobarea Sf.Sinod al BOR, Bucure}ti 1911, pag. 228.

234

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

se declar@ ecumenic; conciliul condamn@ cultul icoanelor, fabricarea, posesia }i venerarea lor...” (acesta este adev@ratul al VII-lea sinod ecumenic n.n.).31 „Ei (cei 338 de episcopi) declar@ uzul }i cultul icoanelor idolatrie, opus@ direct poruncii a 2-a a Decalogului }i introdus@ în Biseric@ de Satana” (într-adev@r dup@ 600 de ani de la Hristos, Satana reu}ise acest lucru n.n.).32 Sinodul a stabilit: „...c@ cultul icoanelor este un produs p@gânesc (sublinierea apar]ine c@r]ii de unde a fost luat citatul n.n.).”33 „Sinodul pronun]@ apoi anatema asupra f@c@torilor de icoane...”34 „Icoanele disp@rur@ acum }i din locuin]ele oamenilor.”35 „...iar invocarea sfin]ilor }i a N@sc@toarei de Dumnezeu, acum fu oprit@ (anul 767).”36 „Dup@ moartea lui Constantin Copronim (batjocorit astfel de adep]ii idolatriei p@gâne n.n.), urm@ la tron fiul s@u Leon al IV-lea (775 - 780)... fiind de acelea}i vederi ca }i tat@l s@u... în ajutorul s@u lu@ }i pe Pavel (Paul) patriarhul Constantinopolului (780 - 784) (astfel fur@ întrucâtva restabilite vremurile apostolice ferite de orice idolatrie p@gân@ n.n.).”37 31. „O istorie a imperiului bizantin” de Stelian Brezeanu, Bucure}ti 1981, pag. 63. 32. „Istoria bisericeasc@ universal@” de Eusevie Popovici, vol.II, ed. a II-a 1926, pag. 345. 33. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, tom.II, cu aprobarea Sf.Sinod al BOR, Bucure}ti 1911, pag. 207. 34. Ibidem, pag. 207. 35. Ibidem, pag. 207. 36. Ibidem, pag. 208. 37. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, tom.II, cu aprobarea Sf.Sinod al BOR, Bucure}ti 1911, pag. 208.

Cui m@ închin

235

Femeile împ@r@tese Irina (Irena) }i Teodora (Theodora) reintroduc idolatria „780, sept. 8. La moartea timpurie a lui Leon IV urc@ pe tron minorul Constantin VI, în vârst@ de zece ani sub regen]a mamei sale Irena.”38 „784, dec. 25. Dup@ ce l-a obligat s@ abdice pe patriarhul Paul (Pavel) la 31 august, adversar al icoanelor (conform Bibliei }i a tradi]iei apostolilor n.n.), Irena convoc@ la palatul Magnaura o mare adunare pentru a alege }eful bisericii; regenta impune (f@r@ a ]ine cont de adunare n.n.) în fruntea bisericii pe fostul ei secretar , Tarasios, care începe preg@tirile pentru reabilitarea cultului (p@gân n.n.)icoanelor.”39 „În locul lui Pavel (care a preferat eliberarea din slujba de patriarh decât tr@darea credin]ei apostolice n.n.) fu ales patriarh cu consim]@mântul (}i impunerea dup@ cum am v@zut n.n.) împ@r@tesei, Tarasiu, care era secretarul ei }i înc@ laic (784 - 804); (nici m@car nu avea vreo preg@tire teologic@ fiind de fapt politician nu teolog n.n.).”40 „786, iul. 31. Irena }i patriarhul Tarasios convoac@ un conciliu la Constantinopol în biserica Sf.Apostoli (culmea ironiei n.n.) pentru restaurarea cultului icoanelor (cult str@in apostolilor n.n.); garda imperial@ format@ din solda]i de origine oriental@ (p@zitori ai poruncii a II-a din Decalog n.n.) intervine }i împr@}tie conciliul (cu ajutorul episcopilor necompromi}i - vezi Eusevie Popovici în Istoria bisericii universale n.n.).”41 „...din aceast@ cauz@ s-a str@mutat sinodul la Niceea }i aci s-a deschis în Biserica Sfânta Sofia, la anul 787, septembrie 24, fiind de 38. „O istorie a imperiului bizantin” de Stelian Brezeanu, Bucure}ti 1981, pag. 65. 39. Ibidem, pag. 66. 40. „Istoria bisericeasc@ universal@” de Eusevie Popovici, vol.II, edi]ia a II-a, 1926, pag. 347. 41. „O istorie a imperiului bizantin” de Stelian Brezeanu, Bucure}ti 1981, pag. 66.

236

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

fa]@ peste 300 de episcopi (mai pu]ini ca în 754 n.n.) }i o mare mul]ime de monahi }i clerici (care beneficiau de pe urma cultului icoanelor ca }i ast@zi n.n.). Pe timpul cât a ]inut sinodul din Niceea, Irina a luat m@suri ca garda imperial@ s@ nu mai tulbure }edin]ele sinodului (dezarmând-o }i dizolvând-o prin }iretlic n.n.).”42 „{edin]ele sinodului VII (de fapt VIII, c@ci VII a fost cel din 754 n.n.) ]inute în Niceea au fost numai 7 (}i a durat mai pu]in de o lun@, lucru ce denot@ superficialitatea unic@ a acestui sinod n.n.) - }edin]a I ]inut@ în 24 sept. 787 - }edin]a II ]inut@ în 26 sept. 787 - }edin]a II ]inut@ în 1 oct. 787 - }edin]a IV ]inut@ în 4 oct. 787 - }edin]a V ]inut@ în 6 oct. 787 - }edin]a VI ]inut@ în 13 oct. 787 În fine, }edin]a a VII-a, cea din urm@, s-a ]inut în 30 oct. acela}i an în Constantinopole în sala palatului ‘Magnaura’ unde a fost de fa]@ }i împ@r@teasa Irina (sus]in@toarea idolatriei cre}tine n.n.).”43 „...în Fran]a unde cultul icoanelor nu era înc@ dezvoltat (ace}ti cre}tini înc@ nu c@zuser@ în idolatrie n.n.), Carol cel Mare (768 - 814) prin scrierea sa ‘Quatuor libri Carolini’ împreun@ cu episcopul francez al cur]ii (}i mai târziu sinodul tuturor episcopilor n.n.) protesteaz@ energic în contra orânduirilor sinodului cu privire la venerarea imaginilor (de aici se vede clar c@ sinodul din Niceea zis al VII-lea nu fusese ecumenic c@ci altfel francezii nu ar fi fost lua]i prin surprindere de inova]ia numit@ venerarea icoanelor n.n.).”44 „Întâmpinarea sus]inea c@ icoanele nu trebuie a se desfiin]a (fiind cunoscut@ func]ia lor pedagogic@ n.n.), dar nici a fi venerate (aceasta fiind alunecare în p@gânism n.n.).”45 42. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, tom.II, Bucure}ti 1911, pag. 208. 43. Ibidem, pag. 208. 44. Ibidem, pag. 210. 45. „Istoria bisericeasc@ universal@” de Eusevie Popovici, vol.II, edi]ia a II-a 11926, pag. 349.

Cui m@ închin

237

„Tocmai de la jum@tatea sec. al IX-lea a disp@rut în statul Francilor aversiunea contra sinodului VII ecumenic }i contra cultului icoanelor (cu greu }i destul de târziu, dar Satana }i-a f@cut lucrarea }i aici, ar constata membrii sinodului din 754 n.n.).”46 „Au fost mul]i (episcopi }i patriarhi cu adev@rat cre}tini n.n.) care au socotit venera]ia icoanelor contrar@ poruncii a II-a a Decalogului (ace}tia au socotit Sfânta Scriptur@ cu tradi]ia apostolic@ mai pe sus de tenta]iile p@gânismului îmbr@cat în straie cre}tine n.n.).”47 „Pe la anul 797 Irina torturând pe fiul ei Constantin VI Porfirogenitul }i sco]ându-i ochii, r@mase singur@ împ@r@teas@ (anii 797 - 802) }i ocroti cu ardoare cultul icoanelor. (Satanismul acestei femei nu mai necesit@ nici un comentariu n.n.).”48 „Împ@ratul Leon al V-lea Armeanul (813 - 820) decret@ la anul 815 scoaterea din nou a imaginilor din biserici.”49 „815, aprilie. Sinodul convocat de împ@rat la Constantinopol repune în vigoare hot@rârile conciliului din 754 (adic@ respectarea Sfintelor Scripturi }i a tradi]iei primelor secole de cre}tinism n.n.).”50 „La moartea lui Theophil (împ@rat al Bizan]ului între anii 829-842 n.n.) puterea este preluat@ în numele minorului Mihail II de o regen]@ în frunte cu împ@r@teasa mam@, Theodora.”51 „843, martie 4. În urma opozi]iei înver}unate (bazat@ pe adev@rul Biblic }i al tradi]iei primelor }ase secole cre}tine n.n.) fa]@ de hot@rârea regentei }i a sfetnicilor ei de a restabili cultul icoanelor, patriarhul Ioan 46. „Istoria bisericeasc@ universal@” de Eusevie Popovici, vol.II, edi]ia a II-a 1926, pag. 349. 47. „Morala cre}tin@” - pentru cursul secundar }i normal, edi]ia a II-a 1923 (Sinodul Trulan sau Cvinisext; Conferin]e morale), pag. 75. 48. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, tom.II, Bucure}ti 1911, pag. 210. 49. Ibidem, pag. 210. 50. „O istorie a imperiului bizantin”de Stelian Brezeanu, Bucure}ti 1981, pag. 72. 51. Ibidem, pag. 75.

238

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Gramaticul este depus (c@ci acesta ca }i patriarhul Pavel nu a renun]at la credin]a apostolic@ n.n.) }i adus în fruntea bisericii bizantine c@lug@rul Methodios (c@lug@rii fiind primii care beneficiau de pe urma cultului icoanelor pe care tot ei îl introduseser@ n.n.).”52 „Teodora... hot@rî a se convoca un sinod în anul 842 sub pre}edin]ia noului patriarh Metodie M@rturisitorul (842-846, numit astfel de adep]ii inova]iei cultului icoanelor n.n.). Sinodul acesta înt@rind cele stabilite la Niceea (sub cealalt@ împ@r@teas@ apostaziat@, Irina n.n.) icoanele fur@ a}ezate în biseric@ în Duminica I a postului mare.”53 „C@ interdic]iile în raport cu orice ‘chip cioplit’ se p@streaz@ adânc încrustate chiar în structura cre}tinismului biruitor, o va confirma controversa în Bizan]ul anilor 725-842, dintre iconocla}ti }i iconoduli în care victoria iconodulilor (sclavii icoanelor n.n.) semnalizeaz@ o infiltra]ie lumeasc@, mai devreme sau mai târziu imposibil de st@vilit (acest imposibil la oameni este posibil la Dumnezeu care a ocrotit pe adev@ra]ii închin@tori de c@derea în idolatrie n.n.).”54 Secolele X - XX „În secolul XII Alexie Comnenul... se ar@t@ în contra icoanelor }i exil@ pe Leon, episcopul Halcedoniei (singurul de fapt n.n.) care i se opuse.”55 Cultul icoanelor... „...a fost din nou atacat de Calvin în anul 1519 (iar înaintea lui de valdenzi înc@ din sec.XII n.n.) }i de Luther în anul 1522 când se }i înl@52. Ibidem, pag. 75. 53. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof. Dr.Badea Cire}eanu, tom.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 210. 54. „Ra]iune }i credin]@” de Ion Iano}i }i colab., Ed. {tiin]ific@ }i enciclopedic@, Bucure}ti 1983, pag. 83. 55. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, tom.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 211.

Cui m@ închin

239

turar@ pentru totdeauna icoanele, statuile }i cultul sfin]ilor (toate produse de origine p@gân@ n.n.), din Bisericile acestor reformatori (}i a celor de dup@ ei n.n.).”56 „Dac@ interzicerii ‘chipului cioplit’ din iudaism }i cre}tinismul timpuriu sau bizantin îi ad@ug@m similara restrângere intervenit@... în religia musulman@..., iar apoi reac]iile rigoriste cre}tine ... din timpul Rena}terii (Savonarola) }i cele legate de protestantismul lui Luther, Calvin }.a., rezult@ c@ din religiile monoteiste nu a disp@rut niciodat@ tentativa revenirii la fundamentalul precept spiritualist al Bibliei, în care }i numai în care se întrez@rea un scut de n@dejde împotriva tenta]iilor prea lume}ti (de fapt p@gâne n.n.).”57 CONCLUZIE: „O, om de nimic, care ai pe Dumnezeu în tine, afar@ de tine }i mai presus de tine, cum cumperi tu idoli (Imagini la care s@ te închini n.n.) f@cu]i de mân@ omeneasc@ }i te închini lor? Tu nu }ti c@ ochiul care vede toate, te-a v@zut?... pentru ce te prosternezi înaintea celui neînsufle]it? Teme-te mai bine de Acela care zguduie p@mântul }i cerurile, înfuriaz@ marea, mut@ mun]ii }i poate deveni pentru tine foc mistuitor.” (Meliton de Sardes)58

„Pentru ce nu ridica]i ochii vo}tri spre ceruri... Pentru ce privi]i la pere]i, la lemne }i la pietre cioplite, mai bine decât a]i privi 56. Ibidem, pag. 211. 57. „Ra]iune }i credin]@” de Ion Iano}i }i colab., Ed.{tiin]ific@ }i enciclopedic@, Bucure}ti 11983, pag. 83. 58. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof. Dr.Badea Cire}eanu, cu aprobarea Sf.Sinod al BOR, tom.II, Bucure}ti 1911, pag. 14.

240

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Cui m@ închin

spre Cel de sus?... Ce sunt în sine îns@}i icoanele?” (Lactan]iu)59

„P@rin]ii bisericii ac]ioneaz@ în litera }i spiritul Scripturii atunci când se ridic@ împotriva artelor f@uritoare ale unui ‘chip’ mult prea uman }i prea pu]in divin }i cu deosebit@ veheme]@ împotriva reprezent@rii plastice }i spectaculare, mereu suspectate fie de proliferarea, fie de reafirmarea p@gânismului.”60 „Din aceste pricini cre}tinii }i iudeii se feresc de temple, de altare }i de chipuri cioplite încât sunt în stare s@ mearg@ chiar la moarte, dac@ trebuie, numai s@ nu ajung@ s@ întineze credin]a în Dumnezeul cel peste toate prin c@lcarea în acest chip a legii Lui.” (Origen)61

„Socotesc pe drept cuvânt c@ se abat de la tot sfatul bun cei ce, dep@rtându-se de la slujirea lui Dumnezeu slujesc zidirii în locul Ziditorului }i F@c@torului, sau coborând la o r@t@cire înc@ }i mai ru}inoas@ se închin@ lucrurilor mâinilor lor.” (Sf.Chiril al Alexandriei)62

ISTORIA APARI[IEI ICOANEI CRUCII ÎN CRE{TINISM Secolele I-II d.Hr.

241

a) un în]eles spiritual... b) un în]eles material...”63 ÎN SENS SPIRITUAL „...cruce are... în]eles de suferin]@ ... Hristos a suferit }i a luat pe umerii S@i crucea }i a purtat-o pentru r@scump@rarea omenirii. Noi trebuie s@ p@timim într-un fel ca Dânsul, s@ ne asem@n@m Lui.”64 „În]elesul spiritual este redat în cuvintele Mântuitorului: ‘Oricine voie}te s@ vin@ dup@ Mine s@-}i ia crucea (necazuri, suferin]@, prigoniri din partea celor mul]i n.n.) }i s@-Mi urmeze Mie’ Mc.8,34. ‘{i care nu-}i ia crucea }i nu-Mi urmeaz@ Mie nu este vrednic de Mine’ Mt.10,38.”65 „F@r@ aceast@ purtare a crucii nu este mântuire. Primind o putere }i o în]elepciune cereasc@, adev@ratul ucenic al Mântuitorului nu se teme de necazuri, nu le prive}te cu am@r@ciune sau cu revolt@. Ci supunându-se voii lui Dumnezeu, credinciosul se bucur@ de crucile vie]ii }i strig@ biruitor împreun@ cu mult încercatul }i biruitorul Pavel apostolul: ‘ Iar mie s@ nu-mi fie a m@ l@uda decât numai în crucea Domnului nostru Iisus Hristos, prin care lumea este r@stignit@ pentru mine }i eu pentru lume.’ Galateni 6,14.”66 „Propov@duirea crucii este...pentru cei ce se mântuiesc, puterea lui Dumnezeu. 1 Cor. 1,18 (prin propov@duirea crucii, Pavel în]elege propov@duirea lui Hristos cel r@stignit n.n.).”67

1. BIBLIA }i cuvântul CRUCE: „În Sfânta Scriptur@, cuvântul cruce are dou@ în]elesuri: 59. Ibidem, pag. 94. 60. „ Ra]iune }i credin]@” de Ion Iano}i, Bucure}ti 1983, pag. 82. 61. „Origen” - Scrieri alese, partea a patra. Contra lui Celsus, traducere de Pr. Prof.T.Bodogae, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 499. 62. „Sfântul Chiril al Alexandriei”, traducere de Pr.Prof.Dr.Dumitru St@niloae, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 186.

63. „Despre credin]a ortodox@” de Arhimandrit Cleopa Ilie, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1981, pag. 70. 64. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.Episcopiei Buz@ului 1985, pag. 82. 65. „Despre credin]a ortodox@” de Arhimandrit Cleopa Ilie, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1981, pag. 70. 66. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.Episcopiei Buz@ului 1985, pag. 82. 67. Ibidem, pag. 81.

242

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Îns@ noi (precizeaz@ apostolul Pavel n.n.) propov@duim pe Hristos cel r@stignit ... pe Hristos, puterea lui Dumnezeu }i în]elepciunea lui Dumnezeu... (versetul 23 }i 24 explic@ versetul 18 din 1 Cor. 1 citat mai sus n.n.).”68 ÎN SENS MATERIAL: „‘{i ducându-{i crucea Sa (lemnul pe care a fost r@stignit n.n.) a ie}it din cetate la locul numit al C@p@]ânii, care evreie}te se zice Golgota’ (In.19,17). ‘{i ie}ind afar@, au g@sit pe un om din Cirene cu numele Simon; pe acesta l-au silit s@ duc@ crucea Lui’ (Mt. 27,32; Mc.15,21). ‘{i st@teau lâng@ crucea lui Iisus, mama Lui }i sora mamei Lui, Maria lui Cleopa, }i Maria Magdalena’ (In.19,25) (în toate aceste versete este vorba de crucea pe care a fost r@stignit Iisus n.n.).”69 2. Semnul crucii f@cut cu mâna NU SE G~SE{TE ÎN BIBLIE: „În în]elesul obi}nuit, în vorbirea de toate zilele - nu }i în Sfânta Scriptur@ - cruce mai înseamn@ }i semnul crucii f@cut cu mâna dus@ la frunte, la piept }i la cei doi umeri.”70 „Prin secolul al IV-lea }i începutul secolului al V-lea , epitafiile (inscrip]iile de pe morminte n.n.) aveau în frunte, la mijloc sau la urm@ crucea ori monogramul lui Hristos. Crucea la început avea în inscrip]iuni forma literei grece}ti T; iar din secolul al V-lea încoace lu@ chipul pe care îl p@streaz@ }i în zilele noastre.”71

Cui m@ închin

243

„Monogramul era sau în forma literelor XP (‘chi’ }i ‘ro’ - litere grece}ti cu care începea numele Christos n.n.) sau în chipul X/P de obicei precedat de á }i ù pentru c@ Hristos d@ începutul }i sfâr}itul la tot ce exist@ (alfa }i omega sunt prima }i ultima liter@ din alfabetul grecesc n.n.).”72 „De}i egiptologii Champollion Francois (mort în 1831) }i Lenormat Charles (mort în 1859) au g@sit semnul crucii în eroglifele templelor egiptene cum }i în pe}terile din Beni-Hasan (în Egiptul de sus), totu}i egiptenii întrebuin]au acest semn cu 4 bra]e egale într-un în]eles însp@imânt@tor... S-a mai aflat semnul crucii cusut }i pe ve}mintele Egiptenilor, aici îns@ era întrebuin]at ca ornament (deci nu oriunde g@sim semnul crucii ne putem gândi }i la idolatrizarea lui prin vreun cult oarecare sau c@ acest semn apar]ine neap@rat cre}tinilor n.n.).”73 3. Pentru cre}tinii primelor secole „semnul Fiului Omului” nu era crucea: „{i atunci se vor ar@ta semnele adev@rului: mai întâi semnul deschiderii cerului (Mt. 24,30), apoi semnul glasului trâmbi]ei (Mt. 24,31) }i al treilea învierea mor]ilor ...”74 „Cre}tinii, adic@ în rug@ciunile lor pronun]au formula urm@toare: Iesus Christos Theoy Yhios Soter (Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul; luându-se deci ini]ialele acestor cinci cuvinte s-a compus cuvântul - ihtys = pe}te.”75 „Cum c@ figura pe}telui închipuia pe Hristos ne spune Tertulian

68. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sfântului Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1294. 69. „Despre credin]a ortodox@” de Arhimandrit Cleopa Ilie, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1981, pag. 70. 70. Ibidem, pag. 71. 71. „Tezaurul liturgic” De Preot Prof. Dr.Badea Cire}eanu, cu aprobarea Sf.Sinod, tomul II, Bucure}ti 1911, pag. 72.

72. Ibidem, pag. 72. 73. Ibidem, pag. 243. 74. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, traducere Pr.D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1979, pag. 32. 75. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, tom.II, Bucure}ti 1911, pag. 233.

244

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

într-o scriere a sa: ‘Noi pe}ti}orii (cre}tinii), zice apologetul, dup@ pe}tele (ihtys) nostru Iisus Hristos ne na}tem în ap@; nu altfel suntem mântui]i decât r@mânând în ap@ (în f@g@duielile date la botez)’. Tot aceasta ne-o afirm@ Clement Alexandrinul, Ieronim, Augustin, Optatus din Mileve }i al]ii. ”76 „Despre crucea care se g@se}te în zilele noastre pe sfânta mas@, nu avem m@rturii c@ ea ar fi a}ezat@ aici }i înainte de secolul al IV-lea, adic@ mai înainte de a o decreta Constantin cel Mare de insigniu biruitor în contra p@gânilor... Iar scriitorii care se silesc a documenta c@ crucea a fost introdus@ pe sfânta mas@ înainte de Constantin cel Mare, n-au probe serioase.”77 Secolele IV-XX d.Hr. 4. Cu Constantin cel Mare se contureaz@ p@gâno-cre}tinismul „În secolul al IV-lea precump@nind cre}tinii cei din p@gânism }i Constantin cel Mare punând icoana crucii (de fapt monograma lui Hristos n.n.) pe steagurile oastei }i pe pere]ii palaturilor sale, întrebuin]area icoanelor devine mai comun@, cu toate acestea sinodul din Elvira la 306 opri întrebuin]area icoanelor prin Biseric@ (deci inova]ia chiar }i numai a uzului, decum a cultului icoanelor întâmpin@ la început opozi]ia bisericii n.n.).”78 „Tot la aceast@ dat@ se zice c@ a avut (Constantin) }i vedenia semnului crucii sub care era scris: în acest semn vei învinge. Dup@ al]ii (Lactan]iu) aceast@ vedenie ar fi fost doar un simplu vis.”79 76. Ibidem, pag. 233. 77. Ibidem, pag. 141-142. 78. „Istoria Dogmelor” de Dr.C.Chiricescu, profesor de teologie ortodox@, Litografia Andreescu, 1904, pag. 181. 79. „Importan]a Sinodului I Ecumenic }i Marile lui personalit@]i” - de Preot Iulian M. Constantinescu, Constan]a 1926, pag. 52.

Cui m@ închin

245

„De asemenea, Lactan]iu, care vorbe}te de vedenie (de mort.pers. 44,5), d@ o relatare diferit@: Constantin ar fi avut în noaptea precedent@ luptei cu Maxen]iu un vis, în care i s-a spus c@ el va fi înving@tor, dac@ va însemna pe scuturile osta}ilor litera X traversat@ de P. Este vorba de chrisma, adic@ de primele dou@ litere ale numelui lui Christos (Chi=X }i Ro=P n.n.). Aceast@ relatare este f@cut@ de Lactan]iu cam în anul 318, când î}i publica lucrarea mai sus amintit@.”80 „C@ în Vita Constantini, alc@tuit@ dup@ moartea împ@ratului relatarea este mai bogat@ în am@nunte, se datore}te faptului c@ la o dep@rtare atât de mare, evenimentul a fost îmbr@cat în legend@ }i cuprinde, poate, }i unele înfloriri.”81 „Se mai spune c@ ar fi f@cut }i o statuie în vârful c@reia ar fi pus semnul crucii cu inscrip]ia: ‘prin acest semn am eliberat cetatea voastr@ de domina]iunea tiranilor }i am restabilit senatul }i poporul în vechea lui splendoare.’ Dar nimeni nu afirm@ dintre urma}i c@ ar fi v@zut-o. Simpla analiz@ a cuvintelor puse în a}a zisa inscrip]ie ne face s@ credem în inexactitatea acestei tradi]ii .”82 5. Nimeni nu }tie exact cum ar@ta crucea lui Hristos: „Deoarece evangheli}tii nu ne spun nimic despre aceast@ form@, ci ne istorisesc numai c@ Mântuitorul a fost r@stignit pe cruce, de aceea scriitorii cre}tini din toate timpurile s-au contrariat unii cu al]ii pe aceast@ tem@ (forma crucii lui Iisus n.n.), r@mânând apoi fiecare cu p@rerea sa proprie. (Chiar ‘s@rb@toarea sfintei cruci’ apare foarte târziu }i la date 80. „Eusebiu de Cezareea - scrieri, partea a doua. Via]a lui Constantin cel Mare”, studiu introductiv de Prof. Dr.Emilian Popescu, traducere de Radu Alexandru, carte tip@rit@ cu binecuv. P.F.P.Teoctist, patriarhul BOR, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 30. 81. Ibidem, pag. 30-31. 82. „Importan]a Sinodului I Ecumenic }i Marile lui personalit@]i” - de Preot Iulian M. Constantinescu, Constan]a 1926, pag. 52-53.

246

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Cui m@ închin

247

diferite în R@s@rit }i Apus n.n.).”83

în care categorie intr@? n.n.).”89

„S@rb@toarea sfintei cruci (14 septembrie) este amintit@ în R@s@rit din acela}i timp (sec.V), dar în Apus numai din sec.VI }i la alt@ dat@ (3 mai).”84

„Ea (crucea n.n.) se face în natur@ (nu pictur@ n.n.) din lemn (cioplit n.n.), argint, aur, fier (turnat@ ca orice sculptur@ n.n.) piatr@, marmor@ (sculptat@, cioplit@ n.n.) etc.”90

6. Semnul crucii f@cut cu mâna imit@ o practic@ p@gân@: „Divinitatea se saluta (la p@gânii romani n.n.) ducând mâna la gur@; de unde s-a format cuvântul adorare (ad = la; os, oris = gur@ n.n.).”85 „În acela}i chip gl@suie}te }i Ieronim când zice: ‘la toat@ fapta }i nevoia atingem fruntea cu mâna‘ (noutatea era fruntea în locul gurii n.n.).”86 „Hrisostom de asemenea roste}te urm@toarele cuvinte: ‘împodobim fruntea noastr@ cu crucea‘ (de fapt apar tot felul de inova]ii cu privire la noua practic@ n.n.).”87 „Erau îns@ }i mul]i cre}tini care-}i f@ceau o cruce pe frunte }i alta pe piept.” (Prudentius)88

7. Asem@narea cu idolatria p@gân@ nu poate fi ascuns@: „Biserica Ortodox@ n-a îng@duit (în teorie, nu }i în practic@ n.n.) icoanele sculptate sau cioplite, ci numai pictate... (oare icoana crucii 83. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, tom.II, Bucure}ti 1911, pag. 250. 84. „Istoria bisericeasc@ universal@”, vol.I (1-1054), Ed.a II-a, rev@zut@ }i completat@, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1975, pag. 320. 85. „Istoria religiilor” de E.Vasilescu, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1982, pag. 301. 86. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, tom.II, Bucure}ti 1911, pag. 249. 87. Ibidem, pag. 249. 88. Ibidem, pag. 249.

„Ieremia a spus: ‘Înnebunit-a omul din pricina cuno}tin]ei lui; ru}inat a fost orice aurar de cele s@pate de el; în zadar argintarul lucreaz@ argintul s@u; nu este în ei duh; în ziua cercet@rii lor, vor pieri.‘ Acela}i lucru îl spune }i David: ‘Stricatu-s-au }i urâ]i s-au f@cut întru me}te}ugurile lor; nu este cel ce face bun@tate, nu este pân@ la unul; to]i s-au ab@tut, împreun@ netrebnici s-au f@cut’.” (Teofil al Antiohiei)91

„Asemenea }i Avacum (Habacuc n.n.): ‘La ce-i folose}te omului chipul cioplit, c@ a cioplit închipuirea lui mincinoas@? Vai de cel ce zice pietrei: ‘Ridic@-te!’ }i lemnului ‘Înal]@-te!’.”’

(Teofil al Antiohiei)92

„...a se închipui chiar }i lucrul mâinilor lui Dumnezeu, aceasta este str@in }i neobi}nuit la noi (cre}tinii din secolele I-II d.Hr. n.n.).” (Origen)93

CONCLUZIE: „E lucru nebunesc nu numai s@ te-nchini unor lucruri cioplite, ci }i s@ la}i s@ se în]eleag@ de cei mul]i c@ tu ai face a}a 89. „Simbolica” de Hr.Andru]os, Craiova 1955, Editura Centrului mitropolitan al Olteniei, pag. 331. 90. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof. Dr. Badea Cire}eanu, cu aprobarea Sf.Sinod, tom.II, Bucure}ti 1911, pag. 248. 91. „Apologe]i de limb@ greac@”, trad. de Prof. T.Bodogae, Pr.Prof. Olimp C@ciul@ }i Pr.Prof. D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 322. 92. Ibidem, pag. 322. 93. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof. Dr. Badea Cire}eanu, tom.II, Bucure}ti 1911, pag. 226.

248

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Cui m@ închin

ceva de dragul mul]imilor.” (Origen)94

„Dar oamenii ajun}i f@r@ de minte au nesocotit harul lor }i prin aceasta au întors atât de mult spatele lui Dumnezeu }i au tulburat atât de mult sufletul lor încât nu numai c@ au uitat de cuno}tin]a de Dumnezeu... dar ceea ce e cel mai r@u, au mutat cinstirea de la Dumnezeu la lemne, la pietre }i la toat@ materia }i la oameni.” (Atanasie cel Mare)95

„Pentru Hristos am luat pe umerii no}tri crucea, pentru El s@ o purt@m pân@ la sfâr}it. Lupt@-te cu b@rb@]ie împotriva aplec@rilor spre r@u ale naturii, leap@d@-te de tine însu]i }i poart@ crucea: în cruce e t@ria, n@dejdea, mântuirea. Fericit e acela care nu }tie, ca Apostolul, f@r@ numai pe Iisus, }i pe acesta r@stignit! (1 Cor. II,2).”96

IDOL {I ICOAN~ - ÎN CULTUL IMAGINILOR În]elesul de fond al celor dou@ cuvinte este acela}i: (imagine - chip - statuie) „eidolon = imagine, chip, idol”97 „eikon = imago, chip, icoan@ (imago = chip, reprezentare plastic@, portret, statuie, imagine...)”98 94. „Origen” - Scrieri alese, traducere de Pr.Prof.T. Bodogae, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 499-500. 95. „Sfântul Atanasie cel Mare”, trad. Pr.Prof. D.St@niloae, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1987, pag. 104. 96. „Urmarea lui Iisus Hristos”, vol.IV, cartea II, Tipografia Mân@stirii Neam]u, 1923, pag. 45. 97. Tezaurul liturgic” de Preot Prof. Dr.Badea Cire}eanu, tom.II, cu aprobarea Sf.Sinod al BOR, Bucure}ti 1911, pag. 8. 98. Ibidem, pag. 192; „Dic]ionar latin-român” de G.Gu]u, Ed. {tiin]ific@ }i enciclopedic@, Bucure}ti 1983, pag. 571.

249

„eidolon = form@, model, poz@-chip, imagine sau statuie.”99 „eikon = imagine, asem@nare, chip pe o moned@.”100 „idolum = imagine... (vezi Pliniu cel B@trân 23-79 e.n.; Juvenal c. 60-135 e.n.).”101 „idol = ...chip, figur@, statuie reprezentând o... divinitate }i constituind... obiecte de cult religios. Fig: fiin]@ sau lucru care reprezint@ obiectul unui cult, sau al unei mari iubiri (deci orice imagine c@reia i se aduce vreun cult devine idol n.n.).”102 „icoan@ = imagine pictat@ sau mai rar sculptat@ care reprezint@ diferite divinit@]i sau scene cu tem@ religioas@ }i care serve}te ca obiect de cult” (compara]i cele dou@ defini]ii pentru elucidare n.n.).103 „eikon (icoan@) = imagine, idol (Apoc. 13, 14.15).”104 „...hoti oite to eidolo soi latreiomen oite te eikoni soi te chrise, en estesas, proskinoimen (...nici nu vom sluji idolului t@u }i nici nu ne vom închina icoanei de aur pe care ai în@l]at-o.) Daniel 3,18 u.p. Septuaginta (acela}i chip c@ruia i se aduce cult religios este numit când idol, când icoan@ n.n.).”105

99. „The analytical greek lexicon revised”, edited by Harold K.Moulton, 1978 Edition, Michigan - USA, pag. 117. 100. Ibidem, pag. 117. 101. „Dic]ionar latin-român” de G.Gu]u, Ed. {tiin]ific@ }i enciclopedic@, Bucure}ti 1983, pag. 563. 102. „Dic]ionar explicativ al limbii române” DEX Academia RSR, Institutul de Lingvistic@ din Bucure}ti, Ed.1975, pag. 412. 103. Ibidem, pag. 411. 104. „Dictionnaire grec-francais du Nouveau Testament” - par Maurice Carrez, Neuchatel (Suisse) 1971, pag. 81. 105. „Septuaginta” - E Palaia Diatheke tois o epistemonike epimeleia, Prof.D.Dr.Alfred Rahlfs, vol.I, pag. 119.

250

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Dumnezeu condamn@ atât închinarea la idoli, cât }i la icoane: VECHIUL TESTAMENT

Cui m@ închin

251

este reprezentat ceva real, iar în idol ceva închipuit, nu are suport veridic n.n.).110 „Boul Apis se închipuia în forma natural@ de bou (reprezentarea unei fiin]e cu originea sa în lume n.n.).”111

„sunt ru}ina]i to]i cei ce se închin@ chipurilor (gliptois) }i care se f@lesc cu idolii (eidolois) ... Ps. 96,7 p.p. - Septuaginta.”106

„M@ ru}inez s-o spun, totu}i o zic, unii s-au închinat }i la ceap@.”

„S-au mândrit cu podoabele universului (aur, argint, etc. n.n.) }i tot din ele }i-au f@cut icoane (eikonos) groz@viilor lor.” Ezech.7,20 Septuaginta.107

„Ce s@ mai vorbim de idolii de piatr@, de aram@, de marmur@? Cine nu }tie c@ împ@ra]ii Romei î}i aveau în pie]e statuile lor la care mul]imile se plecau cu adânc@ pietate.” (Ace}ti împ@ra]i erau fiin]e reale, nu imaginare n.n.).113

NOUL TESTAMENT „Ceilal]i oameni care n-au fost uci}i de aceste urgii, nu s-au poc@it de faptele mâinilor lor, ca s@ nu se închine demonilor }i idolilor (eidola) de aur, de argint, de aram@, de piatr@ }i de lemn, care nu pot nici s@ vad@, nici s@ aud@, nici s@ umble.” (Apoc. 9,20 în originalul grec).108 „Apoi a urmat un alt înger, al treilea }i a zis cu glas tare: ‘Dac@ se închin@ cineva fiarei }i icoanei (eikona) ei }i prime}te semnul ei pe frunte sau pe mân@ va bea }i el din vinul mâniei lui Dumnezeu turnat neamestecat în paharul mâniei Lui...” Apoc. 14,9.10 p.p. în originalul grec.109 Idolul ca }i icoana reprezint@ ceva închipuit sau real: „În locul Dumnezeului adev@rat au fost }i sunt adorate fel de fel de fiin]e sau lucruri închipuite sau reale.” (Preten]ia c@ în icoan@ 106. „Septuaginta”, vol.II, pag. 105 (Vechiul Testament în limba greac@). 107. Ibidem, pag. 779 (vol.I) Ezechiel 7,20. 108. „The greek New Testament” de Munster / Westphalia, Third Edition 1979, pag. 858-859. 109. Ibidem, pag. 871.

(Chiril al Ierusalimului)112

„Eusebiu ne spune c@ împ@ratul Constantin... î}i a}ez@ icoana chipului s@u în biserici.”114 Închin@torii la idoli sau icoane cred c@ prin aceasta se închin@ unor fiin]e cere}ti: „... idolii nu sunt Dumnezeu (materialul din care sunt f@cu]i: aur, argint, lemn, etc. n.n.) ci ei sunt numai închipuirile zeilor adev@ra]i }i simbolurile lor” (Deci idolii sunt doar imaginea zeilor a}a ca icoanele imaginea sfin]ilor n.n.). (Origen)115 110. „F@clii pentru dreapta credin]@” - predici de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed. Episcopiei Buz@ului 1985, pag. 101. 111. Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof. A.P.Lopuhin, vol.II, trad. de patriarhul BOR - Nicodim, Bucure}ti 1944, pag. 164. 112. „F@clii pentru dreapta credin]@” - predici de Preot Dr. {tefan Slevoac@, Ed. Episcopiei Buz@ului 1985, pag. 101. 113. Ibidem, pag. 102. 114. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, tom.II, Bucure}ti 1911, pag. 203. 115. „Tezaurul liturgic” de Preot Dr.Badea Cire}eanu, tom.II, Bucure}ti 1911, pag. 226.

252

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Când îns@ noi aducem respect }i venera]iune icoanelor, nu vener@m culorile sau lemnele, ci pe acei sfin]i ale c@ror imagini sunt ele (a}a credeau }i p@gânii sus]inând astfel idolatria n.n.).”116 „P@gânii se închin@ chipurilor de lemn pe care le cred imaginea lui Dumnezeu” (Închin@torii la icoane fac acela}i lucru n.n.).117 „...în icoan@ (ca }i în idoli n.n.) este o prezen]@ simbolic@ (acest lucru e valabil doar atunci când însu}i Dumnezeu stabile}te simbolul n.n.).”118 „Cu un cuvânt, începând cu... lumea fizic@, pe cer, pe p@mânt }i în ape, nu era nimic de a}a fel, încât s@ nu se fi închipuit în templele sau pe grobni]ele egiptene în calitate de simbol divin ...” (Re]ine]i: simbol doar, nu zeu propriu-zis n.n.).119 „... IDOLATRII, adic@ adoratorii statuilor... sau obiectelor de art@ (icoane, chipuri, imagini, etc. n.n.) cred c@ prin acestea se închin@ unor... fiin]e cere}ti... (deci nu aurului, lemnului sau culorilor, ci unor fiin]e cere}ti exact cum sus]in închin@torii la icoane n.n.).”120 • am@giri de}arte, ilogice: „Onorând noi icoanele, nu c@lc@m porunca a II-a din Decalog deoarece nu onor@m lemnul... (onorezi icoana, dar nu onorezi lemnul din ea, p@i icoana nu cuprinde }i lemnul?! n.n.).”121 116. Ibidem, pag. 210. 117. „Tezaurul liturgic” de Preot Dr.Badea Cire}eanu, tom.II, Bucure}ti 1911, pag. 227. 118. „Cuvânt@ri liturgice” de Vasile, episcopul Oradiei, ed. a II-a, Oradea 1976, pag. 37. 119. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P.Lopuhin, vol.II, trad. de Nicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1944, pag. 164. 120. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, tom.II, cu aprobarea Sf.Sinod al BOR, Bucure}ti 1911, pag. 48. 121. „Elemente de Moral@ Cre}tin@” de Moise N.Pacu, profesor onorar, advocat în Gala]i, fost deputat }i senator, edi]ia a VII-a, Bucure}ti, Ed.Via]a româneasc@, pag. 48.

Cui m@ închin

253

„De fapt înv@]@tura arian@ (ca }i închinarea la idoli sau icoane n.n.) era inconsecvent@, nelogic@ }i ambigu@. Ea afirma c@ Cuvântul e creatur@, dar nu ca una dintre creaturi (ori îi creatur@, ori nu-i creatur@ n.n.).” Pr.Prof.Dumitru St@niloae122

„...dar v@zând icoana... }i c@zând în genunchi ne închin@m. Fire}te nu ne închin@m materiei... (ori te închini, ori nu te închini. Cum po]i spune c@ s@rutând icoana nu s@ru]i materia ei?! Poate fi o am@gire mai mare? n.n.).”123 {arpele de aram@ }i heruvimii sculpta]i au fost porunci]i de Însu}i Dumnezeu }i nu pentru închinare sau adorare: „Moise s-a rugat pentru popor }i Dumnezeu i-a poruncit s@ fac@ un }arpe de aram@ }i s@-l pun@ pe un stâlp }i tot cel mu}cat de }arpe, de-l va privi (nu s@ruta sau t@mâia, etc. n.n.) nu va muri.”124 „{i a f@cut un }arpe de aram@ }i l-a pus pe un stâlp }i când un }arpe mu}ca vreun om, acesta privea (nu se închina n.n.) la }arpele cel de aram@ }i tr@ia (de}i acesta simboliza pe Hristos conform Ioan 33,14, când israeli]ii i-au adus cult religios prin t@mâieri, Dumnezeu a inspirat pe Ezechia s@-l d@râme n.n.).”125 „Acesta (Ezechia) a f@cut fapte pl@cute în ochii Domnului în toate, cum f@cuse }i David, tat@l s@u, c@ el a desfiin]at în@l]imile, a sf@râmat idolii, a t@iat dumbr@vile }i a stricat }arpele de aram@ pe care-l f@cuse Moise; chiar pân@ în zilele acelea fiii lui Israel îl t@mâiau (ceea ce era 122. „Sfântul Atanasie cel Mare”, trad. de Pr.Prof.Dumitru St@niloae, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1987, pag. 256. 123. „Carte de înv@]@tur@ cre}tin@ ortodox@”, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1978, pag. 135. 124. „Studiul Vechiului Testament” de Preot Prof. Dr. Nicolae Ciudin, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1978, pag. 94. 125. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia, episcop ortodox al Oradiei, Oradea 1955, pag. 197.

254

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Cui m@ închin

255

cult religios interzis de Dumnezeu imaginilor n.n.) }i îl numeau Nehu}tan.”126 „Iar el (}arpele de aram@) cu trecerea timpului din cauza dec@derii duhului religios al poporului devenise izvorul unui r@u deosebit. Înaintea lui a fost ridicat un jertfelnic pe care se ardeau miresme (t@mâie) în cinstea lui }i a}a-l divinizau (deci divinizarea înseamn@ cinstirea unui chip prin ardere de t@mâie înaintea lui. Câ]i nu fac ast@zi acela}i lucru înaintea icoanelor? n.n.). De aceea Ezechia distruse }i acest monument istoric (care devenise obiect de cult n.n.).”127 „În Vechiul Testament ni se spune despre doi Heruvimi sculpta]i, a}eza]i deasupra chivotului Legii sau în covoarele din loca}ul sfânt (ca broderie).” Ie}.25,18-22; 26,32.128

într-un întuneric tainic nep@truns }i într-însa se afla numai un lucru, dar cel mai sfânt, }i anume sicriul Legii (chivotul n.n.), (deci nimeni nu s@ruta, nici nu aprindea lumân@ri heruvimilor n.n.).”131

„Dumnezeu în cinstea sicriului (chivotului n.n.) S@u }i a heruvimilor a f@cut o excep]ie la opreli}tile privitoare la închipuirea fiin]elor create (iar o excep]ie nu este regul@ cu cât mai mult cu cât aici nu e vorba de închinare la ace}ti heruvimi n.n.).”129

Pentru a ne ruga lui Dumnezeu nu avem nevoie de chipuri:

„Însu}i Domnul vorbe}te lui Moise în aceast@ privin]@ urm@toarele: ...{i s@ faci de aur doi heruvimi, ...}i heruvimii vor fi cu aripile întinse în sus acoperind cu aripile lor capacul, ...acolo M@ voi descoperi ]ie }i voi vorbi cu tine pe capac, între cei doi heruvimi... (chivotul cu cei doi heruvimi se aflau în Sfânta Sfintelor în întuneric n.n.).”130 „Interiorul acestei desp@r]ituri (Sfânta Sfintelor n.n.) era cufundat 126. „Biblia”, edi]ia sinodal@ 1968, pag. 416 (IV Regi 18,3-4). 127. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof. A. P. Lopuhin, trad. de Nicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1946, pag. 21, vol.IV. 128. „Despre credin]a ortodox@” de Arhim. Cleopa Ilie, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1981, pag. 63. 129. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof. A. P. Lopuhin, trad. de Nicodim, patriarhul BOR, vol.II, Bucure}ti 1944, pag. 174. 130. Ibidem, pag. 170.

„{i apoi lumina nici nu era de trebuin]@ pentru aceast@ parte a templului, deoarece în Sfânta Sfintelor intra numai arhiereul }i înc@ acesta o singur@ dat@ pe an, la anumite momente (deci nici vorb@ de închinare ori s@rutare adus@ de cineva heruvimilor n.n.).”132 „...aceast@ lumin@ ar fi violat misteriozitatea înc@perii îns@}i, care servea de loc înfrico}at al }ederii lui Iehova (Dumnezeu cobora acolo }i Iosua }tia acest lucru atunci când a c@zut cu fa]a la p@mânt spre locul unde era chivotul lui Dumnezeu n.n.).”133

„Noi nu avem nevoie s@ vedem pe sfin]i }i pe îngeri în vremea sfintelor rug@ciuni, ci s@ ne rug@m numai prin credin]@ }i privirea cea nev@zut@ a min]ii f@r@ nici o imagina]ie. C@ci legea cea mai de seam@ a rug@ciunii este ‘a nu ne închipui nimic’ .” (Teofan Z@vorâtul)134

„Fericit@ este mintea aceea care a ajuns a se închina f@r@ de form@ lui Dumnezeu.” (Filocalia vol.I)135

„Biserica primitiv@ cre}tin@ nu cuno}tea icoane religioase }i aceasta cu atât mai mult cu cât primii cre}tini erau în majoritate iudei, c@rora legea 131. Ibidem, pag. 325. 132. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P.Lopuhin, vol.II, trad. de Nicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1945, pag. 389. 133. Ibidem, pag. 389. 134. „Despre credin]a ortodox@” de Arhim. Cleopa Ilie, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1981, pag. 250. 135. Ibidem, pag. 250.

256

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

257

Cui m@ închin

dat@ de Moise le interzicea de a-}i face chip cioplit }i a i se închina.”136 „...pentru c@ cre}tinilor }i iudeilor li s-a dat porunc@ ‘s@ te temi de Domnul Dumnezeul t@u }i numai Lui s@-I sluje}ti’ (Deut. 6,3) }i în alt loc: ‘S@ nu ai al]i dumnezei afar@ de Mine; s@ nu-]i faci chip cioplit }i nici vreo asem@nare a vreunui lucru din câte sunt în cer, sus }i din câte sunt pe p@mânt, jos }i din câte sunt în apele de sub p@mânt, s@ nu te închini lor }i s@ nu le sluje}ti (Ie}. 20,3-5).” (Origen)137

CONCLUZIE „Dac@ Iisus înseamn@ ‘Mântuitor’, la Dânsul s@ alerg@m noi p@c@to}ii }i împov@ra]ii (nu la idoli sau icoane n.n.), de Dânsul s@ ne alipim }i Lui s@-I slujim, c@ci în nimeni altul nu e sc@pare. Hristos este Arhiereul nostru. S@ ne umplem de duhul sfin]eniei Lui; ‘Dup@ Sfântul Care v-a chemat, fi]i sfin]i în toat@ petrecerea vie]ii (I Petru 1,15).”138 „Fiilor, p@zi]i-v@ de idoli! (I Ioan 5,21)” (revezi paragraful nr. 103: orice creatur@: fiin]@ sau lucru care reprezint@ obiectul unui cult = idol n.n.).139

P~GÂNISMUL CA MODEL DE ÎNCHINARE LA UNII CRE{TINI 1. Idoli sau icoane pe la r@spântii de drumuri: „ Idolatrii î}i aveau zeii lor pe la r@spântii.”140 „De fapt Celsus (un scriitor p@gân din sec. II d.H. n.n.) nu zice c@ statuile ar fi chiar zei, ci doar jertfe cinstite aduse zeilor (pe la r@spântiile drumurilor n.n.).”141 „...mai g@sim icoane }i... pe c@ile publice... }i pe la r@spântiile drumurilor (tot ca imagini cinstite n.n.).”142 „Crucea str@luce}te... la r@spântiile drumurilor ...”143 2. Idoli }i icoane cu capete de câine: „C@ci la un astfel de zeu corcit (trup de om }i cap de animal n.n.) se c@dea s@ se închine numai aceia care s-au dedat cu zei ce poart@ capete de câini ... Noi (cre}tinii n.n.) ne închin@m numai la unul Dumnezeu (a}a sus]ineau cre}tinii din secolul II. Dar cei de azi? n.n.).” (Tertulian)144

136. „Istoria Dogmelor” de Dr.C.Chiricescu, profesor de teologie ortodox@, Litografia Andreescu, 1904, pag. 180. 137. „Origen” - scrieri alese, trad. Pr.Prof.T.Bodogae, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 498-499. 138. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed. Episcopiei Buz@ului 1990, pag. 130. 139. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, edi]ia sinodal@ 1991, Ed. IBM al BOR, pag. 1389.

140. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof. Dr. Badea Cire}eanu, tom.II, Bucure}ti 1911, pag. 60. 141. „Origen” - scrieri alese, trad. Pr.Prof.T.Bodogae, Bucure}ti 1984, pag. 500. 142. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, tom.II, Bucure}ti 1911, pag. 202. 143. „Dogmele religiunii cre}tine ortodoxe” de St. C@linescu, cu aprobarea Sf. Sinod din 17 oct. 1905, pag. 17-18. 144. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof. Dr.Badea Cire}eanu, tom.II, Bucure}ti 1911, pag. 18.

258

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„O particularitate pictural@ bisericeasc@ e }i chipul sfântului Reprov numit în cre}tinism Hristofor, f@cut cu capul de oaie ori de câine... Sfântul Hristofor este acum patronul automobili}tilor din lume, pentru c@ dup@ o veche tradi]ie cre}tin@ (oricum nu înainte de Tertulian din sec.II citat anterior n.n.), acela care vede chipul s@u (al sfântului cu cap de câine n.n.) nu va muri pe cale în ziua aceea de moarte subit@, ci îi va fi lui bine. De aceea se }i zugr@ve}te el în Biseric@ în partea unde se vede mai bine de credincio}i. Mul]i dintre automobili}ti poart@ icoana sfântului Hristofor la piept (a}a cu cap de câine ca la p@gâni; bietul Tertulian ce-ar zice ast@zi? n.n.).”145 3. Icoane cu preotese p@gâne pe pere]ii bisericilor cre}tine: „Sibilele se chemau la Greci }i la Romani, femeile c@rora se atribuia cuno}tin]a viitorului }i inspira]ia zeilor. Lumea venea }i le consulta în diferite nevoi. Ele dau oracolele (ghicitoriile n.n.) lor în termeni vagi }i echivoci... Aceste preotese p@gâne (mai bine zis vr@jitoare n.n.) nu lipsesc din unele picturi mai vechi biserice}ti... Pe pere]ii exteriori ai ‘Bisericii cu sfin]i’ din Bucure}ti (Calea Mo}ilor), înc@ nu lipsesc sibilele... Din cauza sibilelor zugr@vite pe afar@ ca }i la alte Biserici din ]ar@, Biserica a purtat numele de ‘Biserica cu sibile’, iar mai târziu bucure}tenii nepricepând cuvântul de ‘sibile’ (mai bine zis n-au vrut s@ cread@ a}a ceva n.n.) au botezat-o cu numele de ‘Biserica cu sfin]i’.”146 4. {i filozofi p@gâni s-au strecurat în icoanele cre}tinilor: „Cei 7 filozofi greci care s-au strecurat în pictura bisericeasc@ se zugr@vesc astfel: 145. „Tezaurul liturgic al sfintei biserici Cre}tine Ortodoxe de R@s@rit” de Badea Cire}eanu, tom.II, Bucure}ti 1911, pag. 268. 146. Ibidem, pag. 291.

Cui m@ închin

259

1. Solon Atenianul 5. Apoloniu din Rodos 2. Tucidide istoricul 6. Filo din Larissa 3. Platon 7. Plutarh 4. Aristotel Unii din ace}ti filozofi sunt înlocui]i cu Sofocle ori Pitagora. Filozofii (p@gâni n.n.) se zugr@vesc fiind îmbr@ca]i în haine clasice cu coroane pe cap ... (aluzie la coroanele cre}tinilor n.n.).”147 5. Idoli ca modele pentru icoane, un alt sacrilegiu „Gustul acestui timp (sec. IX-X) era de a se reprezenta natura }i a se imita pictura p@gân@ greac@, dar sub scutul Bisericii }i cu acomod@rile recomandate de cre}tinism (adic@ un p@gânism adaptat n.n.). Me}terii supunându-se curentului fur@ nevoi]i a împrumuta adeseori tipurile zeit@]ilor olimpice }i romane }i apoi a le boteza cu nume cre}tinesc (ce a mai r@mas oare din cre}tinismul apostolic, întreba]i-v@ }i r@spunde]i-v@ singuri n.n.).”148 „Îmbr@c@mintea antic@ la zeit@]ile p@gâne cum se vede }i azi la frescele din Pompei este adesea transparent@, a}a ca s@ se vad@ formele corpului (pentru a inspira desfrâul p@gânilor închin@tori n.n.) În secolul al IX-lea }i al X-lea, modul acesta de imitare se aplic@ nu numai la oarecari figuri biblice, dar chiar la Mântuitorul, sfânta Fecioar@, profe]i, sfin]i, a}a ca pictorii s@ probeze prin aceasta c@ imiteaz@ gustul celor vechi (adic@ p@gânismul desfrânat fiind mai vechi decât cre}tinismul ar fi demn de urmat!!! n.n.).”149 6. Zeit@]i p@gâne continu@ s@ tr@iasc@ în icoane zis cre}tine: „A}a se explic@ faptul când vedem pe Minerva, zei]a 147. Ibidem, pag. 290-291. 148. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, cu aprobarea Sf.Sinod al BOR, tom.II, Bucure}ti 1911, pag. 215. 149. Ibidem, pag. 215-216.

260

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

în]elepciunii ivindu-se în ni}te forme elegante }i inspirând pe David s@ cânte artistic. Alt@ dat@ privim lâng@ Isaia o figur@ - Noaptea - care îl înso]e}te în timpul rug@ciunii sale. Noaptea este un chip femeiesc cu tr@s@turi m@re]e, purtând un nimb cre}tinesc }i un v@l acoperit cu stele, a}a adic@ cum o vedem la Greci }i Romani (p@gâni n.n.).”150 „Diana (Ekate) zei]a nop]ii }i a lunii se reprezint@ în chipul unei femei cu ve}minte lungi }i sub]iri, înstelate peste tot. Cel mai renumit templu al ei a fost cel din Efes (Fapte 19,21-41 n.n.) ars de Erostat pentru a-}i face un renume. (Deci Diana - zei]a nop]ii din Efes inspirând pe Isaia în rug@ciune. Ce ar zice apostolul Pavel!? n.n.).”151 „Idolul zei]ei Diana, Artemida din Efes... (în unele traduceri biblice în Fapte 19,21-41 se întâlne}te cu numele de Artemida n.n.).”152 „Dar în timpurile vechi (sec.IX-X), cre}tinii neavând o concep]iu-ne determinat@ asupra icoanei sfintei Maria, împrumutar@ tr@s@turile fizionomice de la statuia Minervei grece}ti }i le unir@ cu cele istorisite de Luca în evanghelia sa (unde nu scrie nimic cu privire la fizionomia Mariei n.n.), cu privire la Maica lui Hristos, }i a}a compuser@ icoana aceasta (complet p@gân@ n.n.). Asemenea fapt îl mai vedem }i în figura lui Orfeu care reprezint@ pe Mântuitorul. (Chipul lui Orfeu socotit drept chipul Mântuitorului, de necrezut dar adev@rat n.n.).”153

150. Ibidem, pag. 215. 151. Ibidem, pag. 57-588. 152. „Apologe]i de limb@ greac@”, traducere de T.Bodogae, Olimp C@ciul@ }i D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 378. 153. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, tom.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 257.

Cui m@ închin

261

7. Feti}ismul p@gân îmbr@cat în straie cre}tine tr@ie}te }i azi: „Feti}i}tii... au convingerea c@ chiar acele lucruri naturale (obiecte sau resturi de oase, r@d@cini, p@r, etc.n.n.) neînsufle]ite... sunt protectorii }i binef@c@torii lor.”154 „Sfintele icoane adeseori au dat dovad@ c@ au în ele putere dumnezeiasc@ de a face minuni (deci obiecte f@cute de mân@ omeneasc@ }i apoi zeificate }i aceasta în ‘cre}tinism’ n.n.).”155 „În cercet@rile ce am f@cut în vacan]ele de var@ ale anilor 1897, 1898, 1899 }i 1904 prin muzeele mari din Europa }i Africa... am v@zut în aceste tezaure de lucruri vechi, pe lâng@ mul]imea statuilor de zei, înc@ }i numeroase obiecte magice, de exemplu amulete sau talismane str@vechi, pentru ferirea omului de r@ut@]i, nenorociri, }erpi, crocodili }i de furia animalelor fioroase.”156 „Obiceiul de a purta cre}tinii aceste talismane înso]ite de supersti]ii fu introdus prin ereticii Gnostici în secolul II d.H. (Antihri}tii despre care apostolii Pavel }i Petru avertizeaz@ în epistolele lor n.n.).”157 „Obiectele acestea se f@ceau din aur, argint, aram@, p@mânt ars, lemn }i sticl@. Ele erau acoperite cu semne cabalistice (de la Kabala carte încifrat@, misterioas@ n.n.) }i li se atribuia puterea minunat@ de a dep@rta boala, nenorocirea, paguba }i tot felul de nenorociri.”158 154. Ibidem, pag. 48. 155. „Despre credin]a ortodox@” de Arhimandrit Cleopa Ilie, tip@rit@ cu binecuv.P.F.P.Iustin, patriarhul BOR, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1981, pag. 65. 156. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, tom.II, Bucure}ti 1911, pag. 9-10. 157. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, tom.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 600. 158. Ibidem, pag. 600.

262

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Chiar Ioan Hrisostom ne arat@ (ca un lucru negativ n.n.) c@ copiii }i femeile atârnau la gât c@r]i mici cu con]inuturi evanghelice pentru ferirea de r@ut@]i.”159 „P@rin]ii biserice}ti v@zând îns@ c@ se întinde pe fiecare zi acest obicei p@gânesc, îl oprir@ cu severitate în sinoadele ecumenice }i prin înv@]@turile lor particulare (dar f@r@ rezultat c@ci acest obicei p@gân exist@ }i ast@zi la a}a zi}ii cre}tini n.n.).”160 „...}i ast@zi cre}tinii (a}a zic ei c@ sunt cre}tini n.n.) poart@ în sân c@r]i mici ca de exemplu visul Maicii Domnului, epistolia Maicii Domnului, Avesti]a aripa Satanei }i altele, pentru înl@turarea boalelor }i a tuturor nenorocirilor (degeaba au comb@tut p@rin]ii bisericii acest obicei p@gânesc, Biserica n-a ]inut cont de ei n.n.).”161 „M@r]i}oarele noastre de ast@zi purtate de femei la gât, la mân@ }i pe piept, în luna Martie, cum }i ghiocul, adic@ ni}te melci mici de mare descânta]i }i pu}i la gâtul copiilor pentru a fi feri]i de r@ut@]i, sau leg@turile mici cu c@rbuni descânta]i pu}i în fa}a pruncilor ca s@ nu se sperie noaptea, toate.acestea }i altele nu sunt decât amuletele sau talismanele aflate în toat@ omenirea din vechime }i pân@ ast@zi. Dar cu cât un popor este mai incult, cu atât este mai supersti]ios }i prin urmare mai bogat în amulete (adic@ mai pu]in cre}tin n.n.).”162 „Ve}mintele, obiectele }i îndeosebi corpurile martirilor le ]ineau cre}tinii (feti}izan]i n.n.) cum le ]in }i în zilele noastre, ca vindec@toare de boale, ocrotitoare în contra r@ut@]ilor, f@c@toare de minuni, izvorâtoare de mir }.a.... Cu toate acestea s-au f@cut }i r@ut@]i (mai mari n.n.) de c@lug@rii vagabonzi cu vânz@ri de pretinse relicve, cu 159. 160. 161. 162.

Ibidem, Ibidem, Ibidem, Ibidem,

pag. pag. pag. pag.

600. 600. 600. 599.

Cui m@ închin

263

obiecte despre care se ziceau c@ sunt purtate de martiri, cu buc@]i de lemn, zise din crucea pe care a fost r@stignit Mântuitorul (care adunate din loca}urile zise sfinte ar fi câteva vagoane de lemn pretinse din crucea lui Iisus n.n.) cu oase luate din cimitire }i vândute ca resturi de la anumi]i sfin]i etc.”163 8. Însp@imântat de idolatrie, cre}tinul Lacordaire exclam@: „Nu }tiu prin ce art@ (probabil satanic@ n.n.) dibace, Dumnezeu este amestecat cu materia ...”164 CONCLUZIE „A}adar, Baal, Moloch, Bachus, Venus nu au disp@rut... Înaintea Dumnezeului nev@zut, noi adesea cinstim }i ne robim lucrurilor care se v@d, se pip@ie, se m@soar@...”165 „Vede]i, a}adar, c@ porunca a doua din Decalog este foarte actual@, Dumnezeul cerului }i al p@mântului se pare doar c@ este St@pânul pe care-L cinstim }i c@ruia Îi slujim. În realitate noi avem mai mul]i ‘dumnezei’ c@rora le d@m preocup@rile, gândurile, via]a. Iar Dumnezeul p@rin]ilor no}tri, Domnul Iisus Hristos, devine neimportant, marginal, folositor doar în caz de nevoie, ca un cauciuc de rezerv@! (a fi un astfel de cre}tin înseamn@ pierzare sigur@ n.n.).”166 163. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, tom.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 412-413. 164. „Cine este Iisus Christos?” de Preot Teofan Herbeiu, traducere din Lacordaire, Arad 1940, pag. 46. 165. „F@clii pentru dreapta credin]@”, predici de Preot Dr. {tefan Slevoac@, cu o prefa]@ de Prea Sfin]itul Epifanie, episcopul Buz@ului, Ed.Episcopiei Buz@ului 1985, pag. 102. 166. Ibidem, pag. 103.

264

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

PORUNCA A II-A DIN DECALOG {I INTERPRETAREA EI Porunca a II-a în limbile: ebraic@, greac@ }i latin@ ORIGINALUL EBRAIC: „L’o thaa}e leka fesel vekal-themunah ‘a}er ba}amaim mima’al ve’a}er ba’are] mithachath ve’a}er bamayim mithachath la’are]. L’o - thi}thachave lahem vel’ o tha’abhdem qi ‘anoky Yahweh ‘Eloheyka ‘El kana’ poked ‘aon ‘aboth ‘al-banim ‘al-}ile}im vel- ribeim lesn’ay, ve’osch cheser la’alafim le’ ohabay ul}omere mi]othay.” Ex.20,4-6. (S@ nu-]i faci chip cioplit, nici vreo asem@nare a câte sunt în cer sus sau jos pe p@mânt sau în apele mai de jos decât p@mântul. S@ nu te apleci înaintea lor }i s@ nu le sluje}ti; c@ci Eu, Domnul, Dumnezeul t@u sunt un Dumnezeu gelos care pedepsesc nelegiuirea p@rin]ilor în copii pân@ la a treia }i la a patra genera]ie a celor ce M@ ur@sc }i M@ îndur pân@ la a mia genera]ie de cei ce M@ iubesc }i p@zesc poruncile Mele.)167 TRADUCEREA SEPTUAGINTA: „Oi poieseis seaito eidolon oide pantos homoioma, osa ei to oirano ano kai osa en te ghe kato kai osa en tois idosin ipokato tes ghes oi proskineseis aitois ode me latreises aitois...” Ex.20,4.5 p.p. (S@ nu-]i faci idol, nici vreo asem@nare a câte sunt în cer sus }i pe p@mânt jos }i în apele de sub p@mânt. S@ nu te închini înaintea lor }i s@ nu le sluje}ti religios...)168 167. „Torah, Nebi’im, Ketubim” (Legea, profe]ii }i scrierile) - Biblia Hebraica, published by the society for distributing Hebrew Scriptures, pag. 135, Exod 20,4-6. 168. „SEPTUAGINTA” Id est Vetus Testamentum graece iuxta LXX interpretes edidit Alfred Rahlfs. Editio minor. Duo volumina in uno. Deutsche Bibelgesellschaft Stuttgart 1935, vol.I, pag. 119, Exod 20,4.5 p.p.

Cui m@ închin

265

TRADUCEREA VULGATA: „Non facies tibi sculptile, ne que omnem similitudinem quae est in caelo desuper, et quae in terra deorsum, nec eorum quae sunt in aquis sub terra. Non adorabis ea, neque coles ... Ex.20,4.5 p.p. (S@ nu-]i faci ]ie sculptur@, nici vreo asem@nare a câte sunt în cer sus }i cu ceea ce este pe p@mânt jos, nici a celor ce sunt în apele de sub p@mânt. S@ nu te închini lor, nici s@ le aduci vreun cult ...)169 Cum au interpretat Moise }i primii cre}tini aceast@ porunc@: „...me anomesete kai poiesete himin heaitois glipton homoioma, pasan eikona, homoioma arsenikoi e thelikoi, homoioma pantos ktenois ton onton epi tes ghes... (S@ nu p@c@tui]i }i s@ v@ face]i asem@nare sculptural@, sau vreo icoan@, asem@nare de b@rbat sau de femeie, asem@narea vreunui animal de pe p@mânt...” Deut. 4,16.17 p.p. Septuaginta.170 „În legea sinait@... Moise mai întâi de toate expune porunca, c@ Dumnezeu nu poate fi închipuit în chipuri sim]ite: ‘s@ ]ine]i tare în sufletele voastre c@ voi n-a]i v@zut nici un chip în aceast@ zi când v-a vorbit pe muntele Horeb, din mijlocul focului.’ Deut. 4,15.”171 „...noi nu credem c@ chipurile cioplite ar putea reproduce înf@]i}area lui Dumnezeu, deoarece este cu neputin]@ s@ reproduci }i s@ 169. „BIBLIA SACRA” - juxta vulgatam clementinam. Denuo ediderunt complures Scripturae Sacrae Professores Facultatis theologicae Parisiensis et Seminarii Sancti Sulpitii. Copyright 1927 by Desclee and Co. Paris, pag. 72, Exod 20,4.5 p.p. 170. „SEPTUAGINTA”, Stuttgart 1935, vol.I, pag. 292, Deut. 4,16.17 p.p. 171. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof. A.P. Lopuhin, trad. de Nicodim, patriarhul BOR, vol.II, Bucure}ti 1944, pag. 163.

266

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

redai o fiin]@ care este nev@zut@ }i lipsit@ de trup.”

Cui m@ închin

(Origen)172

„În adev@r noi nu facem nici icoana (eikona) Dumnezeirii celei nev@zute, nici asem@narea ei, nici umbra ori figura ei... (Oide gar tes aoratoi Theotetos eikona, e homoioma, e schema, e morfen tina apotiloimen...)” (Gherman I al Constantinopolului - patriarh -)173

„Când persecu]iile încetar@, atunci num@rul bisericilor crescu repede (sec. IV d.H. n.n.)... Icoane nu erau în acest timp prin biserici. Scârbi]i de chipurile idole}ti din p@gânism }i p@zind cu stricte]e a doua porunc@ a Decalogului, cei dintâi cre}tini se fereau de a înf@]i}a pe Dumnezeu }i pe sfin]i prin chipuri sculptate sau pictate.” (Prof.I.Mih@lcescu)174

Ce înseamn@ „proskinesis” }i „latreia” din porunca a II-a?

267

„latreia = serviciu, ceremonie religioas@... cult, adorare.”177 „latreio...= ...slujire , a face un serviciu în sens religios sau cultic ... a aduce cult religios.” (me latreises din porunc@ însemnând s@ nu aduci cult religios imaginilor n.n.).178 „latrie = element secund de compunere savant@ cu semnifica]ia de ‘adora]ie’, ‘cult’, ‘divinizare’ (din grecescul latreia).”179 „Kyrion ton Theon soi proskineseis kai aito mono latreiseis (Domnului Dumnezeului t@u s@ te închini }i numai Lui s@-I aduci cult religios)” Mat.4,10 u.p. Noul Testament în original.

(Iisus)180

Mutarea închin@rii de la Creator la creatur@, de la Dumnezeu la icoane este un sacrilegiu: „...}i au schimbat slava Dumnezeului nepieritor, într-o icoan@ (eikonos) care seam@n@ cu omul putrezirii, p@s@ri, animale cu patru picioare }i reptile (...kai ellaxan ten doxan toi afthartoi Theoi en homoiomati eikonos fthartoi anthropoi kai peteinon kai tetrapodon kai erpeton)” Rom.1,23 u.p. Noul Testament în original.181

„proskinesis = închinare...” (oi proskineseis înseamn@ s@ nu te închini n.n.)175 „proskineo...=...a face plec@ciune sau a omagia prin pro}ternere (Mat.2,2.8.11; 20,20; Luca 4,7; 24,52)... a acorda omagiu divin, închinare ...”176

„...c@ci au schimbat adev@rul lui Dumnezeu în minciun@ }i s-au închinat (esebasthesan) }i au slujit (elatreisan) creaturii în locul Creatorului care este binecuvântat în veci. Amin.” Rom.1,25 Noul Testament în original.182

172. „Origen - scrieri alese”, trad. de Pr.Prof. T.Bodogae, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 500. 173. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, cu aprobarea Sf.Sinof al BOR, Bucure}ti 1911, tom.II, pag. 227. 174. „Istoria bisericeasc@ universal@” - pân@ la 1054 de I.Mih@lcescu, profesor la Facultarea de teologie, Bucure}ti 1911, vol.I, pag. 128-129. 175. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 237. 176. „The alatytical Greek lexicon revised”, edited by Harold K.Moulton, Michigan USA 1978, pag. 350-351.

177. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, tom.II, Bucure}ti 1911, pag. 8. 178. „Dictionnaire grec-francais du Nuveau Testament”, par Maurice Correz et Francois Morel, Neuchatel (Suisse), 1971, pag. 150. 179. „Dic]ionar de neologisme” de Florin Marcu }i Constant Maneca, ed. a II-a, Bucure}ti 1978, pag. 619. 180. „The New Greek-English Interlinear Testament”, Illinois USA 1990, pag. 10, Matei 4,10 u.p. 181. „The New Greek-English Interlinear New Testament”, Editor: J.D.Douglas, Illinois 1990, pag. 533, Rom.1,23 u.p. 182. Ibidem, pag. 533. Rom.1,25.

268

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Tot ce e creatur@ (îngeri, sfin]i, obiecte etc.) nu i se cuvine închinare (proskinesis), ci doar cinstire (time) „De aceea (lui Hristos n.n.) Îi slujeau îngerii (Mat.4,11) ca Unuia ce era altfel decât ei (de alt@ esen]@ n.n.) }i I se aduce închinare de c@tre ei nu ca unuia ce e mai mare în slav@ (un fel de }ef peste ei n.n.) ci ca Celui ce e altul decât toate creaturile (n@scut }i nu f@cut n.n.) }i decât ei în}i}i, fiind singur propriu Tat@lui }i Fiu dup@ fiin]@ (de acea}i natur@ n.n.). C@ci dac@ I-ar fi adus închinare ca unuia ce-i întrecea în slav@, ar trebui ca fiecare dintre cei mai de jos s@ aduc@ închinare celui ce e mai sus. Dar nu este a}a. C@ci creatura nu se închin@ creaturii... ci lui Dumnezeu. Apostolul Petru îl opre}te pe Cornelie (prozelit evreu dintre romani n.n.) care voie}te s@ i se închine, zicând: ‘}i eu sunt om’ Fapte 10,26 (deci omul nu prime}te închinare n.n.). Îngerul din Apocalips@ îl opre}te pe Ioan care voie}te s@ i se închine, zicând: ‘Vezi s@ nu faci aceasta. C@ci sunt împreun@ slujitor (deci creatur@ n.n.) cu tine }i cu proorocii, fra]ii t@i }i cu cei ce p@zesc cuvintele c@r]ii acesteia. Închin@-te lui Dumnezeu. Apoc.22,9. Deci e propriu numai lui Dumnezeu s@ I se aduc@ închinare. {i aceasta o }tiu }i îngerii, pentru c@ de}i întrec pe al]ii în slav@, to]i sunt creaturi }i nu sunt dintre cei c@rora li se cuvine închinare, ci dintre cei ce se închin@ St@pânului.” (Atanasie cel Mare - p@rintele ortodoxiei)183

„Voi cinsti, deci, mai mult pe împ@rat, nu când m@ închin lui, ci când m@ rog pentru el. M@ închin lui Dumnezeu, Dumnezeului care este de fapt }i cu adev@rat Dumnezeu, }tiind c@ împ@ratul de Dumnezeu a fost rânduit.

183. „Sfântul Atanasie cel Mare” - scrieri. Partea I, traducere din grece}te de Pr.Prof.Dumitru St@niloae, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1987, pag. 256-257.

Cui m@ închin

269

Dar m@ vei întreba: - Pentru ce nu te închini împ@ratului? - Nu m@ închin împ@ratului, pentru c@ Dumnezeu n-a rânduit ca oamenii s@ se închine împ@ratului, ci s@-l cinsteasc@ cu cinstea legiuit@ (grece}te: time nu proskinesis n.n.). Împ@ratul nu-i Dumnezeu, ci om, rânduit de Dumnezeu nu pentru a i se închina lui oamenii, ci pentru a judeca cu dreptate... tot a}a nu este îng@duit s@ te închini altuia decât numai lui Dumnezeu.” (Teofil al Antiohiei)184

„Pe sfin]i îi cinstim (time nu proskinesis n.n.) numai ca pe ni}te modele, ca pe unii ce au contribuit la înt@rirea credin]ei în Dumnezeu. Îi cinstim cum cinstim pe înv@]@torii no}tri, pe p@rin]ii no}tri (la care sigur nu ne închin@m n.n.).” (Dumitru St@niloae)185

„Apoi, nu numim pe sfin]i mijlocitori (c@ci Scriptura nu ne înva]@ s@ ne rug@m la Ilie de}i e în cer, c@ci el e un om nu Dumnezeu }i nici nu ne-ar putea auzi n.n.); c@ci unul este mijlocitorul între Dumnezeu }i oameni, omul Iisus Hristos, care singur, în chip direct, poate s@ mijloceasc@ între Tat@l }i noi (doar p@gânii aveau cultul mai multor mijlocitori a}a zi}ii zei secundari n.n.).”186 „Idolatria avea mii de zei, dar avea un zeu suprem, cu care nu se egala nici unul.”187 „Pe lâng@ zeul suprem, care era oarecum departe de lume }i la 184. „Apologe]i de limb@ greac@”, trad.T.Bodogae, Olimp C@ciul@ }i D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 289- 290. 185. „Sfântul Atanasie cel Mare”, trad. Pr.Prof.Dumitru St@niloae, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1987, pag. 256. 186. „Simbolica” de Hr.Andru]os, trad. de Iustin Moisescu, Craiova 1955, pag. 327-328. 187. „Cine este Iisus Christos?” de Preot Teofan Herbeiu, traducere din Lacordaire, Arad 1940, pag. 9.

270

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

care se ajungea cu greu sau nu este invocat prea des sunt cultiva]i (în p@gânism n.n.) o mul]ime de zei... (tot a}a zic unii despre sfin]i c@ ‘sunt mai aproape de noi }i mai pu]in de temut’ n.n.).”188 „Mijlocitori se numesc sfin]ii în mod abuziv (}i f@r@ nici un temei biblic, apostolic, ci doar dup@ modelul p@gânismului n.n.).”

(Platon. Catehism p.II-a)189

„‘Unul este Mijlocitorul între Dumnezeu }i oameni - Omul Iisus Hristos’. Acest Mijlocitor este Unic, pentru c@ numai El împline}te toate condi]iile - întrunind în Persoana Sa cele dou@ naturi sau firi: este }i Dumnezeu adev@rat (deci ne poate auzi }i r@spunde n.n.) }i om adev@rat (deci aproape de noi f@r@ a mai avea nevoie de al]i intermediari n.n.).”190 „C@ci, nicidecum nu zicem c@tre vreun sfânt: Sfinte scap@-m@ sau mântuie}te-m@ sau ai grij@ de mine, d@ruie}te-mi binele sau altceva asem@n@tor, c@ci acestea sunt cu putin]@ numai la Dumnezeu }i nim@nui altuia” (uita]i-v@ prin c@r]ile de rug@ciuni }i v@ ve]i îngrozi, Iisus fiind înlocuit cu Fecioara Maria }i mul]i al]i „zei secundari” n.n.).191 „Astfel dac@ ei (unii c@lug@ri n.n.) m@rturisesc cu buzele c@ mântuirea prin Domnul Hristos ne vine - ca una din persoanele Sfintei Treimi, care singur@ d@ har asupra omului - iat@ c@ unii din ei au ajuns s@ spun@ pe urm@ neadev@rul c@ harul coboar@ de la Maica Domnului (numind-o: ‘neschimbat@ mijlocitoare’, ‘singura folositoare’, ‘dezleag@ de p@cate pe cei ce se roag@ ]ie’, etc. n.n.).”192 188. „Istoria religiilor” de Diac.Prof.Dr.Emilian Vasilescu, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1982, pag. 41. 189. „Simbolica” de Hr. Andru]os, trad. de Iustin Moisescu, Ed.Centrului mitropolitan al Olteniei, Craiova 1955, pag. 328. 190. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag.297. 191. „Simbolica” de Hr.Andru]os, trad. de Iustin Moisescu, Craiova 1955, pag. 327. 192. „Buruieni crescute la umbra Bisericii” de Valerian Zaharia, episcopul ortodox al Oradiei, Oradea 1955, pag. 86; „Carte de rug@ciuni”, edi]ia a II-a, Bucure}ti 1981, pag. 265-267-271.

Cui m@ închin

271

„O alt@ urmare a acestei false înv@]@turi (întâlnit@ mai pregnant la catolici n.n.) este c@, cultului adresat Sfintei Fecioare i s-a schimbat natura (de fapt cultul are doar aceea}i natur@ n.n.) }i a devenit un adev@rat cult de latrie sau de adora]iune... (chiar prin defini]ie cult = latrie n.n.). este rug@ciunea propriu-zis@, adic@ cultul întemeiat pe credin]@, în puterea trecerii ce are Sfânta Fecioar@ la Însu}i Dumnezeu; adic@ cultul întemeiat pe n@dejde în virtutea mijlocirii mai cu folos din partea Sfintei Fecioare decât aceea a lui Iisus Christos (adev@rat sacrilegiu n.n.); adic@ cultul întemeiat pe dragoste, c@ci face din Sfânta Fecioar@ scopul nemijlocit a toat@ activitatea religioas@. Ar fi cu greu de crezut pân@ la ce întreceri nelegiuite au ajuns scriitorii Bisericii romano-catolice relativ la Sfânta Fecioar@ (de}i creatur@ a înlocuit pe Iisus Creatorul n.n.).”193 „Maica Domnului se cuvine cinstit@... ca una ce a n@scut dup@ trup pe Fiul lui Dumnezeu, dar nu este Dumnezeu, nu este împ@r]itoare de har (este tot creatur@ ce nu prime}te închinare }i nefiind Dumnezeu nici nu ne poate auzi n.n.).”194 „Prin practicile de}arte (inven]ii omene}ti la sute de ani dup@ Hristos n.n.) se atribuie creaturilor puteri pe care acestea nu le au, de asemenea li se d@ acestora o cinstire ce nu se cuvine decât lui Dumnezeu.”195 „Majoritatea cre}tinilor de ast@zi tr@iesc via]a p@gânilor de alt@ dat@, care se închinau f@pturilor, iar nu lui Dumnezeu.”196 193. „Expunerea doctrinei Bisericii Cre}tine Ortodoxe” de W.Guettee, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1901, pag. 167-168. 194. „Buruieni crescute la umbra Bisericii” de Valerian Zaharia, episcop ortodox al Oradiei, Oradea 1955, pag. 86. 195. „Morala cre}tin@”, manual pentru Seminariile teologice, ed. a II-a, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1985, pag. 205 autor: Arhid.Prof.Dr.Ioan Z@grean. 196. „Epistola Domnului nostru Iisus Christos”, ed. a II-a, 1929, de ieromonah Nicodim Mândi]@, Boto}ani, pag. 5.

272

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Este un singur Dumnezeu }i p@rinte al tuturor, care este mai presus de to]i }i care ne-a iubit atât de mult încât pe unicul S@u Fiu L-a dat ca pre] de r@scump@rare pentru noi. S@ credem în El, s@-L iubim mai presus de orice alt lucru, s@ avem n@dejde numai în puterea Lui. C@ci în nimeni altul nu este mântuire. ‘Fiilor, p@zi]i-v@ de idoli!’ (1 Ioan 5,21)”197 CONCLUZIE „Cu vrednicie }i cu dreptate este a l@uda }i a ne închina numai lui Dumnezeu. Parc@ auzim în aceste cuvinte ecoul m@rturisirilor sfin]ilor martiri: ‘Noi cinstim pe fiecare om dup@ locul }i cinstea ce i se cuvine, dar pream@rim }i ne închin@m numai lui Dumnezeu’, Cel ce este neajuns, necuprins, negr@it, pururea fiind }i acela}i fiind.”198 „Dar dac@ din cele ar@tate a]i fost p@trun}i la inim@, g@sindu-v@ în rândul celor ce adesea calc@ în picioare porunca a II-a, am dori ca în c@mara inimilor voastre s@ lua]i hot@râri de poc@in]@ }i îndreptare }i s@ fi]i în stare s@ declara]i ceea ce israelitenii au r@spuns la o provocare a lui Iosua Navi: ‘Nu, asta nu va fi ca noi s@ p@r@sim pe Domnul }i s@ ne apuc@m s@ slujim la al]i dumnezei (creaturi de tot felul n.n.). c@ci Domnul este Dumnezeul nostru” (Iosua 24,26.27).”199 „Dac@ porunca aceasta (a II-a din Decalog) a fost adresat@ credincio}ilor de demult ai legii mozaice ca s@-i p@zeasc@ de închinarea la idoli, la lucruri f@cute de mâini omene}ti, la lucruri 197. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Pr.Dr.{tefan Slevoac@, Buz@u 1985, pag. 103. 198. „Cuvânt@ri liturgice” de Vasile, episcopul Oradiei, ed. a II-a, Oradea 1976, pag. 200. 199. „F@clii pentru dreapta credin]@”, predici de Preot Dr.{tefan Slevoac@, cu o prefa]@ de Prea Sfin]itul Epifanie, episcopul Buz@ului, 1985, pag. 103.

Cui m@ închin

273

de}arte }i trec@toare, la f@pturi ale lui Dumnezeu, ast@zi ea se îndreapt@ }i c@tre noi, c@tre cre}tini, ca s@ nu ne facem idoli... ci s@ aducem închinare ‘în duh }i adev@r’ numai lui Dumnezeu (sublinierea apar]ine c@r]ii de unde e luat citatul n.n.) Cel unul în fiin]@ }i întreit în Persoane: Tat@l, Fiul }i Sfântul Duh, adic@ Sfintei Treimi, Celei de o fiin]@ }i nedesp@r]ite.”200

ROSTUL {I ROLUL IMAGINILOR RELIGIOASE 1. Adev@ra]ii cre}tini nu sunt: „- ICONOMAHI (gr. eiconomachoi, r@d. eikon, mache), adic@ ‘lupt@tori contra imaginilor‘.”201 „Chiar la R@s@rit icoanele erau la început (înainte de anul 600 d.H. n.n.) numai monumente religioase }i mijloace de intui]ie; (}i în aceasta nu era nimic r@u n.n.) tocmai mai târziu (dup@ anul 600 d.H. n.n.) începu aici (nu }i în Apus n.n.)... a fi venerate persoanele sau evenimentele sacre ce erau reprezentate pe icoane (}i abia atunci s-a alunecat în idolatrie n.n.).”202 2. Adev@ra]ii cre}tini nu sunt: „- ICONOCLA{TI (gr. eikonoklastai, r@d. eikon, klao), adic@ ‘sp@rg@tori de icoane’.”203 200. „Carte de înv@]@tur@ cre}tin@ ortodox@”, tip@rit@ cu binecuvântarea prea fericitului p@rinte Iustin, patriarhul BOR, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1978, pag. 155. 201. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, cu aprobarea Sf.Sinod, tom.II, Bucure}ti 1911, pag. 207. 202. „Istoria bisericeasc@ universal@” de Eusevie Popovici. Cartea întâia, vol.II, Mân@stirea Cernica 1926, pag. 223. 203. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, cu aprobarea Sf.Sinod, tom.II, Bucure}ti 1911, pag. 207.

274

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Cui m@ închin

„De}i se introduseser@ icoanele religioase, acum din început nu se priveau mai mult decât ni}te monumente ale sfintei istorii biserice}ti, ca un mijloc de înfrumuse]are, edificare }i înv@]@tur@ (}i a}a ar fi trebuit s@ r@mân@ n.n.).”204 3. Adev@ra]ii cre}tini nu sunt: „- ICONOLATRI (gr. eikonolatrai, r@d. eikon, latreio), adic@ ‘persoan@ care se închin@ la icoane’.”205 „Icoanele s@ serveasc@ în loc de c@r]i }i scripturi (nu pentru închinare n.n.).” (Paulin de Nola)205

4. Adev@ra]ii cre}tini nu sunt: „- ICONODULI (gr. eikon = imagine, dulos = sclav), adic@ sclavi sau ‘slujitori ai icoanelor’.”207

275

„...privind icoanele ca mijloc de intui]ie religioas@ (nu venerare sau închinare) }i ca biblia s@racilor }i laicilor (biblia laicorum et pauperum); (deci cu valoare pedagogic@, estetic@ n.n.).”210 5. Adev@ra]ii cre}tini nu sunt: „- STAUROLATRI = care se închin@ la cruce (gr. stauros = cruce, latru - element secund... cu semnifica]ia ‘care se închin@’).”211 „Evreii de demult în pustie priveau la }arpele de aram@ }i nu mureau. Noi s@ privim crucea }i s@ ne aducem aminte de patimile Domnului (nu s@ ne închin@m ei n.n.).”212 6. Adev@ra]ii cre}tini SUNT: - IMAGOFILI, adic@ „prieteni ai imaginilor” de la: „imago = chip, reprezentare plastic@, portret, statuie, imagine.

„De aceste vederi era între al]ii }i Grigorie cel mare, dialogul, episcopul Romei (604) care a numit icoana: ‘Biblia laicorum, pauperum’.”209

filo = element prim de compunere savant@ cu semnifica]ia ‘prieten’ (gr. philos = prieten)”213. „Ele (imaginile) ne trezesc sim]@minte înalte de iubire }i recuno}tin]@ c@tre Domnul. Ele sunt o Biblie deschis@ (doar atunci când tematica scenelor e biblic@ n.n.) pe care o în]eleg }i ne}tiutorii de carte... (mai ales pre}colarii n.n.)... Ele nu se pot confunda nici cu fiin]a pe care o vedem pe ele. Ci ele numai ne aduc aminte de persoanele înf@]i}ate acolo.” (departe gândul de a aduce vreun cult religios imaginilor n.n.).214

204. „Istoria Dogmelor” de Dr.C.Chiricescu, Litografia Andreescu 1904, pag. 181-182. 205. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, cu aprobarea Sf. Sinod, tom.II, Bucure}ti 1911, pag. 207. 206. Ibidem, pag. 202. 207. „Dic]ionar de neologisme” de Florin Marcu }i Constant Maneca, edi]ia a II-a, Bucure}ti 1978, pag. 545. 208. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” de Mircea Eliade, vol.II, Ed.{tiin]ific@ }i enciclopedic@, Bucure}ti 1988, pag. 68. 209. „Istoria Dogmelor” de Prof.Dr.C.Chiricescu, Litografia Andreescu 1904, pag. 181.

210. „Istoria bisericeasc@ universal@” de Eusevie Popovici, cartea întâia, vol.II, Mân@stirea Cernica 1926, pag. 223. 211. „Dic]ionar de neologisme” de Florin Marcu }i Constant Maneca, edi]ia a II-a, Bucure}ti 1978, pag. 1018 }i 619. 212. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Buz@u 1985, pag. 83. 213. „Dic]ionar latin-român” de G.Gu]u, Bucure}ti 1983, pag. 571; „Dic]ionar de neologisme” de Florin Marcu }i Constant Maneca, ed. a II-a, pag. 449. 214. „Almanahul cre}tin ortodox pe anul 1959”, Ed.Episcopiei Ortodoxe Române, pag. 157.

„Prin urmare, imaginile erau susceptibile s@ des@vâr}easc@ }i s@ adânceasc@ instruirea religioas@ a celor ce nu }tiau carte.” (Mircea Eliade)208

276

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Cui m@ închin

„De la majoritatea oamenilor care nu se închin@ lui Dumnezeu }i nu-I slujesc Lui, Satana are închinarea. În acest sens afl@m }i expresia: ‘închinare demonilor }i idolilor’ (imaginilor, chipurilor cioplite sau sculptate, pl@cerilor etc. n.n.).”215 „Nu este vreun loc mijlociu ca cineva care nu este cu Hristos s@ poat@ fi altundeva decât cu diavolul (deci nu exist@ o închinare secundar@ cum au inventat p@gânii n.n.).” (Augustin)216

7. Cult sau slujire se cuvin numai lui Dumnezeu: „Puterea aceasta unic@, nesfâr}it@, atot}tiutoare }i atotcuprinz@toare se nume}te Dumnezeu, iar cinstirea pe care o aducem are un nume deosebit, dup@ cum deosebit@ este }i puterea Lui. Cu un cuvânt întrebuin]at din cele mai vechi timpuri, aceast@ cinstire deosebit@ adus@ fiin]ei supreme se nume}te cult sau slujire (cine sus]ine cultul f@pturilor sau a lucrurilor f@cute de mân@ omeneasc@ nu este cre}tin, ci p@gân n.n.).”217 „...El (Dumnezeu n.n.) a f@cut toate cele ce exist@ }i prin urmare nu exist@ nimica divin afar@ de Dânsul, }i idolii pe care oamenii r@t@ci]i îi cinstesc... nu sunt alt@ ceva decât f@pturi ... (chipuri, imagini f@cute de mân@ omeneasc@ n.n.).”218

277

pe Dumnezeu, care a creat totul.” (Ipolit)219

„Noi am înv@]at c@ în locul F@c@torului a toate }i al ‘Fiului celui N@scut mai înainte de toat@ f@ptura’ (Col.1,15) nu se cuvine s@ cinstim pe nimeni. C@ci toate f@pturile au fost supuse stric@ciunii }i de}ert@ciunii }i sunt în a}teptarea unei n@dejdi mai bune (nimic în afara Creatorului nu este vrednic de închinare n.n.).” (Origen)220

„Iustin afirm@ c@ centrul cultului cre}tin ‘este adora]iunea lui Dumnezeu, Tat@l drept@]ii }i al virtu]ilor, adora]iunea lui Dumnezeu Fiul }i a Sfântului Spirit’ .” (Iustin Martirul)221

„O, iubite frate întru Domnul, m@ înfrico}ez când m@ gândesc pe lâng@ câ]i mon}tri de t@gad@, de primejdie }i de ignoran]@ trebuie s@-]i cau]i drum, în cariera }i în zbuciumul fr@]iei tale! Caut@ pe Domnul, iube}te-L }i sluje}te-L cu înc@p@]ânare! E bun, e milostiv }i nu te va l@sa f@r@ lumin@ }i f@r@ mângâiere.” (Gala Galaction)222

„To]i aceea care nu s-au ridicat la ceea ce este cu adev@rat divin, în cercet@rile lor asupra firii lucrurilor create }i nu s-au luminat din m@re]ia crea]iunii au divinizat când un element din lume, când altul, nesocotind 215. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 238. 216. „Despre merit }i p@cat” de Aureliu Augustin. 217. „Sfânta Liturghie - l@murit@ pe în]elesul tuturor” de Pr.C.Vuiescu în colab. cu Pr.C.Dron, cu binecuv. ÎPS Irineu, mitropolitul Moldovei }i Sucevei, 1942, pag. 8. 218. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P.Lopuhin, trad. de Nicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1944, pag. 288, vol.II.

219. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 17, tom.II. 220. „Origen. Scrieri alese”, trad. de Pr.Prof.T.Bodogae, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 499. 221. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, tom.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 15. 222. „Ziua Domnului” de Gala Galaction, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1958, pag. 6.

278

279

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

CONCLUZIE „Toate puterile sufletului meu veni]i s@ ne închin@m unuia Dumnezeu în Treime: Tat@lui, Fiului }i Sfântului Duh.”223 „Ca o încheiere la toate acestea, socotim c@ este bine s@ sfâr}im cu cuvintele unui celebru scriitor italian Giovani Papini, care, dup@ ce a încheiat de scris o carte, ‘Via]a lui Iisus’, termina cu aceast@ rug@: ‘Avem nevoie de Tine, Iisuse, numai de Tine, de nimeni altul. To]i Te cheam@, f@r@ a }ti c@ Te strig@. Fl@mândul î}i închipuie c@ umbl@ dup@ pâine, ci îi e foame de Tine. Însetatul crede c@ vrea s@ bea ap@, ci îi este sete de Tine. Bolnavul se mângâie c@ râvne}te s@n@tate, dar boala lui nu-i decât lipsa Ta. Cine urm@re}te adev@rul, Te dore}te f@r@ voia lui pe Tine, cel ce e}ti singurul adev@r vrednic s@ fie cunoscut.”224 „Doar o adev@rat@ cunoa}tere a lui Dumnezeu va avea ca urmare }i o adev@rat@ închinare a lui.”225

223. „Acatistul prea sfintei }i de via]@ f@c@toarei Treimi”, cu precuvântare de Stare]ul Timotei al Mân@stirii Neam]u, 1863, pag. 30. 224. „Din tezaurul ortodoxiei”, în ap@rarea credin]ei str@bune, de Pr. {tefan Slevoac@, Ed.Episcopiei Buz@ului 1990, pag. 135-136. 225. „Împ@r@]ia lui Dumnezeu dup@ Noul Testament” de Pr. Prof. Dr. Gh.I.Ghia, Craiova 1925, pag. 46.

CÂND M~ ÎNCHIN: „Drept aceea s-a l@sat ziua sâmbetei poporului lui Dumnezeu.” (Ap.Pavel) (Evr.4,9 - trad. Andrei {aguna, mitropolit al Ardealului - 1867)

280

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

DUMNEZEU - NU OAMENII FIXEAZ~ ZIUA DE ÎNCHINARE Legea moral@ este aceea}i în Vechiul }i Noul Testament „Ce cuprinde legea Vechiului Testament? Legea Vechiului Testament cuprinde: 1. Rânduieli care au avut putere numai pentru credincio}ii evrei (jertfe }i ceremonii ce erau umbr@ a bunurilor viitoare n.n.). 2. Rânduieli care au r@mas în putere }i pentru noi cre}tinii. Acestea sunt cuprinse mai ales în Decalog, adic@ în cele zece porunci date de Dumnezeu israelitenilor, prin proorocul Moise }i anume: 1. ‘Eu sunt Domnul Dumnezeul t@u... s@ nu ai al]i dumnezei afar@ de Mine’. (E}ire 20,2-3). 2. ‘S@ nu-]i faci chip cioplit, nici asem@narea vreunui lucru din câte sunt în cer sus }i din câte sunt pe p@mânt jos }i din câte sunt în ape sub p@mânt. S@ nu te închini acelora }i s@ nu le sluje}ti lor.’ (E}ire 20,4-5). 3. ‘S@ nu iei numele Domnului Dumnezeului t@u în de}ert, c@ nu va ierta Domnul pe cel ce va lua numele Lui în de}ert.’ (E}ire 20,7). 4. ‘Adu-]i aminte de ziua sâmbetei ca s-o sfin]e}ti. {ase zile lucreaz@ }i f@ (în acelea) toate lucrurile tale, iar ziua Sâmbetei este odihna Domnului Dumnezeului t@u; în acea zi s@ nu faci nici un lucru, nici tu, nici fiul t@u, nici fiica ta, nici sluga ta, nici boul t@u, nici orice dobitoc al t@u...’ (E}ire 20,8-10). 5. ‘Cinste}te pe tat@l t@u }i pe mama ta, ca s@-]i fie bine }i s@ tr@ie}ti ani mul]i pe p@mânt.’ (E}ire 20,12). 6. ‘S@ nu ucizi’ (E}ire 20,13). 7. ‘S@ nu fi desfrânat’ (E}ire 20,14). 8. ‘S@ nu furi’ (E}ire 20, 15). 9. ‘S@ nu m@rturise}ti strâmb împotriva aproapelui t@u’ (E}ire 20,16).

Când m@ închin

281

10. ‘S@ nu pofte}ti nimic din câte sunt ale aproapelui t@u’ (E}ire 20,17).1 „Legea Noului Testament d@ îns@ un nou în]eles }i o nou@ înf@]i}are (mai profund@ n.n.) poruncilor Decalogului prin interpretarea dat@ acestora de Mântuitorul (vezi: Matei 5,17-48). Din aceast@ interpretare nou@ rezult@ c@ Legea se împline}te mai întâi în adâncul inimii credinciosului }i apoi urmeaz@ împlinirea extern@ a ei. În acest fel (nu prin desfiin]are, cum le-ar place unora n.n.) Mântuitorul pline}te }i des@vâr}e}te Legea Vechiului Testament, deoarece poruncile ei cap@t@ un în]eles mai deplin (prin ad@ugire, nu prin eliminare n.n.).”2 „În înse}i exemplele pe care Mântuitorul le d@ privitor la des@vâr}irea (spiritualizarea slovei reci n.n.) Legii Vechi, El arat@ aceasta în chip destul de limpede. Astfel Legea Vechiului Testament oprea uciderea; Legea Noului Testament opre}te înse}i mânia - temeiul spiritual al uciderii” (vezi alte exemple în N.T. n.n.).3 „Legea Noului Testament având ca temelie iubirea, l@mure}te, interiorizeaz@, unific@ }i des@vâr}e}te (nu înlocuie}te n.n.) poruncile Vechiului Testament (suntem în contextul legii morale, cele zece porunci n.n.).”4 De re]inut: „Într-un chip cu totul deosebit {i-a exprimat Dumnezeu voin]a Sa de st@pânitor - mem}ala - pe muntele Sinai, când a dat Decalogul.”5 1. „Catehismul cre}tinului drept credincios”, tip@rit cu osârdia }i binecuvântarea ÎPS mitropolit Iustin al Moldovei }i Sucevei, Ia}i 1957, pag. 92-93. 2. „Morala cre}tin@” de Arhid.Prof.Dr.Ioan Z@grean, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1985, pag. 57. 3. „Catehismul cre}tinului drept credincios”, Ia}i 1957, pag. 103. 4. „Morala cre}tin@” de Arhid. Prof.Dr.Ioan Z@grean, Bucure}ti 1985, pag. 57. 5. „Împ@r@]ia lui Dumnezeu dup@ Noul Testament” de Prof. Preot Ar.Gh.I.Ghia, Craiova 1925, pag. 15.

282

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Când m@ închin

„Decalogul, lege moral@ universal@ }i permanent@.” (Prelipceanu)6

„Tabla întâi cuprinde primele patru porunci despre datoriile c@tre Dumnezeu; tabla a doua cuprinde celelalte }ase porunci despre datoriile fa]@ de aproapele. Legea moral@ a Vechiului Testament începe, deci, cu datoria de a-L iubi pe Dumnezeu }i încheie cu datoriile (iubirea n.n.) fa]@ de aproapele.” (De aceea Iisus a rezumat cele dou@ table ale legii universale }i permanente ca fiind manifestarea iubirii c@tre Dumnezeu }i aproapele n.n.).7 „Fiul lui Dumnezeu f@cându-Se om, Se coboar@ ca Om sub legea firii }i legea lui Moise, împlinind legea cum n-a împlinit-o nimeni, pentru ca s@ Se ridice peste lege. Duce o via]@ cum o cere cu adev@rat legea, ridicându-Se mai presus de ea, ar@tându-Se în Sine mai presus de ea, dar nu contrar ei. Cine iube}te ca Iisus, împline}te legea cum n-a împlinit-o nimeni. ‘N-am venit s@ stric legea, ci s-o împlinesc’ (Matei 5,17). În El legea î}i ajunge ]inta... (Rom. 10,4). Persoana Lui Îns@}i e legea des@vâr}it@, ceea ce vrea Dumnezeu s@ fie omul” (vezi I În.2,6 n.n.).8

SÂMB~TA - ZIUA A {APTEA LA EVREI {I CRE{TINI

283

sâmb@ta Domnului Dumnezeului t@u: s@ nu faci în ziua aceea nici un lucru, nici tu, nici feciorul t@u, nici fata ta, nici sluga ta, nici slujnica ta, nici boul t@u, nici asinul t@u, }i nici un dobitoc al t@u, nici str@inul cel ce locuie}te cu tine. C@ în }ase zile a f@cut Dumnezeu cerul }i p@mântul, marea }i toate câte sunt într-însele, iar în ziua a }aptea s-a odihnit. De aceea a binecuvântat Dumnezeu ziua a }aptea }i a sfin]it-o’.”9 „Tradi]ia de a serba ziua de sâmb@t@, ridicat@ prin cele 10 porunci date lui Moise, la rangul unei legi divine, a r@mas pân@ în ziua de ast@zi nealterat@ în sânul poporului Iudeu” (Traducerile Bibliei care nu au cuvântul sâmb@t@ în Vechiul Testament, ci numai în Noul Testament, sau nici în unul din cele dou@ testamente sunt traduceri neloiale, nesincere }i tenden]ioase. A lipsi ziua de sâmb@t@ în V.T. este una din ipocriziile }i minciunile cele mai evidente n.n.).10 „Ca zi a Domnului, evreii au ]inut }i ]in }i ast@zi Sâmb@ta...” (c@ci a}a a cerut }i cere Dumnezeu în Biblie n.n.).11 Sâmb@ta - zi de închinare la cre}tini: „Sâmb@ta s-a celebrat, întrucât prive}te ca lege moral@ }i în secolele primitive ale cre}tinismului.”12 „...credincio}ii mai urmau înc@ disciplina religioas@ tradi]ional@

Sâmb@ta - zi de închinare la evrei: „Porunca a IV-a: ‘Adu-]i aminte de ziua sâmbetei ca s@ o sfin]e}ti pe ea. {ase zile lucreaz@ }i f@ toate lucrurile tale, iar ziua a }aptea este 6. „Istoria religiilor” de Diac.Prof.Dr.Emiliaan Vasilescu, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1982, pag. 363. 7. „Carte de înv@]@tur@ cre}tin@ ortodox@”, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1978, pag. 153. 8. „Sfântul Chiril al Alexandriei - Scrieri, partea întâia. Închinarea }i slujirea în duh }i adev@r”, traducere de Pr.Prof.Dr.Dumitru St@niloae, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 326-327.

9. „Morala cre}tin@”, manual pentru seminariile teologice, de Arhid.Prof.Dr.Ioan Z@grean, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1985, pag. 38. 10. „Anul }i ziua mor]ii Domnului nostru Iisus Hristos” de Dr.Vasile Gheorghiu, profesor titular la Facultatea de teologie din Cern@u]i, Ed.Cern@u]i 1925, pag. 116. 11. „Catehismul cre}tinului ortodox” de Irineu, mitropolitul Moldovei }i Sucevei, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti, Palatul Sf. Sinod, Ia}i 1990, pag. 75. 12.„Liturgica Bisericii Ortodoxe” de Ieromonahul Gabriel R@}canu, 1876, pag. 94 (profesor la Seminarul central din Bucure}ti).

284

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Când m@ închin

(adamic@ n.n.)... odihna de Sabat, rug@ciuni în Templu. Dar ei se adun@ laolalt@ adesea (uneori zilnic n.n) pentru catehizare, frângerea pâinii, agape }i rug@ciuni de laud@ (Fapte 22,42.46).” (Mircea Eliade)13

„În primele timpuri biserica din Ierusalim }i dup@ obiceiul ei celelalte biserici orientale serbau ziua Sâmbetei.”14 „Ziua în care cre}tinii s@vâr}eau cultul lor religios, la început era sâmb@ta.” (Doar împ@ra]ii Adrian }i Constantin cel Mare au deviat cultul cre}tin spre ziua domnului Soare, mithraist@ n.n.).15 „Iar femeile pioase, care asistaser@ la sfâ}ietoarea priveli}te a r@stignirii }i mor]ii Domnului Iisus Hristos, întorcându-se de la mormânt pe la vetrele lor, preg@tesc înc@ în aceea}i sear@ aromate }i miruri, iar a doua zi, Sâmb@t@, petrec în toat@ lini}tea, serbând dup@ cum orânduia legea (Mat. 27,57; Marcu 15,42; Luca 23,50; Ioan 19,31).”16 „Semnificativ este c@ îndat@ ce vine ziua de Sâmb@t@, ele înceteaz@ cu tot lucrul }i serbeaz@ dup@ cum poruncea legea (Luca 23, 56)” (Departe de ele gândul c@ Hristos ar fi dezlegat Sâmb@ta cum fusese învinuit n.n.).17 „Deci dar r@mâne înc@ repaus de sâmb@t@ (sabbatismos în originalul grec n.n.) pentru poporul lui Dumnezeu” (vezi Biblia 1688 }i Biblia 13. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” de Mircea Eliade, vol.II, Ed.{tiin]ific@, Bucure}ti 1991, pag. 314. 14. „Istoria bisericii cre}tine de la începutul ei }i pân@ în zilele noastre” de Dimitrie C.Boroianu, Ia}i 1900, pag. 209. 15. „Istoria bisericeasc@” de Arhiereul Calist I.Boto}@neanu }i Protoprezbiterul Simion Popescu, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1903, pag. 50. 16. „Anul }i ziua mor]ii Domnului nostru Iisus Hristos” de Dr.Vasile Gheorghiu, Cern@u]i 1925, pag. 72. 17. Ibidem, pag. 73.

285

mitropolit Andrei {aguna n.n.). (Ap.Pavel)18

„ara apoleipetai sabbatismos to lao toy Theoy” Evr.4,9 (r@mâne deci serbarea Sâmbetei pentru poporul lui Dumnezeu).19 „sabbatismus = ]inerea sâmbetei ca s@rb@toare; vezi scrierile lui Augustin }i Hieronim.” (Deci traducerea de mai sus e foarte corect@ n.n.).20 „sabbatismos = repaus de sabat, s@rb@toare a sabatului.”21 „Iar în sâmb@ta urm@toare, mai toat@ cetatea s-a adunat ca s@ aud@ cuvântul lui Dumnezeu. Fapte 13,44.”22 De re]inut: „Credincio}ii socoteau c@ s@pt@mâna de }apte zile a fost stabilit@ de Însu}i Dumnezeu, care }ase zile a lucrat, iar a }aptea zi s-a odihnit. De aceea Biblia interzicea cu stricte]e s@ se lucreze în ziua a }aptea sâmb@t@ - care era sfânt@ fiind închinat@ Domnului. Aceast@ zi era considerat@ s@rb@toare de c@tre cre}tini }i evrei.”23 „Iar pe str@inii (de alt neam n.n.) alipi]i de Domnul ca s@ slujeasc@ }i s@ iubeasc@ numele Domnului }i s@ fie slujitorii S@i, pe to]i câ]i vor p@zi ziua Sâmbetei, f@r@ s-o pâng@reasc@ }i vor st@rui în leg@mântul 18. „Noul A}ez@mânt”, tradus din limba original@ greac@ de Dr. N.Nitzulescu; Arhip@stor }i mitropolit primat fiind de a doua oar@, D.D.Iosif Gheorghian, Bucure}ti 1897, pag. 362 (Evr.4,9). 19. „The New Greek - English Interlinear New Testament”, Illinois 1990, pag. 765 (Evrei 4,9). 20. „Dic]ionar latin-român” de G.Gu]u, Ed.{tiin]ific@ }i Enciclopedic@, Bucure}ti 1983, pag. 1080. 21. „Dictionnaire grec-francais du Nuveau Testament” de Maurice Carrez }i Francois Morel, Neuchatel (Suisse) 1971, pag. 218. 22. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 125A (Fapte 13,44). 23. „Sisteme calendaristice” de Gheorghe St@nil@, Ed. {tiin]ific@ }i Enciclopedic@, Bucure}ti 1980, pag. 110.

286

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

meu; pe ace}tia îi voi duce în muntele cel sfânt al meu }i îi voi bucura în casa mea de rug@ciune... iar templul Meu, cas@ de rug@ciune se va chema pentru toate popoarele” Is.56..6-7.24

ORIGINEA DENUMIRII DE SÂMB~T~ Sâmb@t@ de la Sabat, Sabaton: „Ca }i evreii cei vechi, tot a}a }i grecii de demult }i cei de azi numesc zilele s@pt@mânii dup@ num@rul ce ocup@ ele în cuprinsul celor 7 zile spre exemplu: 1, 2, 3, 4, 5. A}a ei zic: deutera (ziua a doua = Luni), triti (a treia = Mar]i), tetarti (a patra - Miercuri) ... parascheve (adic@ ‘preg@tire’ = Vineri)... Sabaton = Sâmb@t@” (Noul Testament este scris în greac@ n.n.).25 „Grecii nu au cunoscut s@pt@mâna în perioada mai veche a istoriei lor, ci au împrumutat-o ulterior de la evrei. Unele zile ale s@pt@mânii erau indicate prin numere: 2 pentru luni, 3 pentru mar]i, etc. Altele aveau denumiri: ziua a }asea era ‘ziua preg@tirii’ (Paraschevi), iar a }aptea ‘Sabat’.”26 „... Sâmb@ta - Subbota - care provine de la cuvântul din limba veche evreiasc@ ‘Sabat’ = sfâr}itul lucrului, odihn@” (Vechiul Testament este scris în ebraic@ }i tradus în greac@ n.n.).27 „În porunca a patra a Decalogului dat de Dumnezeu prin Moise 24. „BIBLIA adic@ Dumnezeiasca Scriptur@ a Vechiului }i Noului Testament”, tradus@ dup@ textele originale de preo]ii profesori Vasile Radu }i Gala Galaction, Bucure}ti 11938, pag. 712. 25. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici cre}tine ortodoxe de R@s@rit” de Badea Cire}eanu, tom.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.Bucure}ti 1912, pag. 117. 26. „Sisteme calendaristice” de George St@nil@, Ed.{tiin]ific@ }i Enciclopedic@, Bucure}ti 1980, pag. 73. 27. Ibidem, pag. 112.

Când m@ închin

287

pe muntele Sinai, s-a stabilit ca s@rb@toare s@pt@mânal@ Sâmb@ta Sabatul.”28 „Adu-]i aminte de ziua Sâmbetei ca s@ o sfin]e}ti pe ea. {ase zile lucreaz@ }i f@ toate lucrurile tale. Iar ziua a }aptea este Sâmb@t@, ziua Domnului Dumnezeului t@u” Exod 20,8-10 p.p.29 „... Sâmb@ta, care înseamn@ ziua de odihn@.” (E minunat c@ }i în limba str@mo}ilor mei când zic sâmb@t@ zic de fapt ziua de odihn@ n.n.).30 „sabbaton = ...termenul are în]eles în primul rând de ‘sabat’ sau ‘sâmb@t@’...” (acest termen grec se g@se}te în Septuaginta Vechiului Testament }i în Noul Testament n.n.).31 „sabato (sabbato) = sâmb@t@” (italienii, popoare înrudite cu noi au numirea biblic@ a zilei a }aptea a s@pt@mânii n.n.).32 „sabado = 1. Sâmb@t@, 2. relig. Sabat” (portughezii au tot denumirea biblic@ pentru ziua sâmbetei din limba român@ n.n.).33 „SABAT = Sâmb@t@” (deci orice evreu, grec, italian, portughez, spaniol, etc. nume}te Sâmb@ta noastr@ Sabat n.n.).34 28. „Morala cre}tin@” pentru cursul secundar }i normal, edi]ia a II-a 1923, pag. 79. 29. „Biblia adic@ Dumnezeiasca Scriptur@ a Vechiului }i Noului Testament”, tradus@ de preo]ii profesori Vasile Radu }i Gala Galaction, Bucure}ti 1938, pag. 80. 30. „Catehism cre}tin ortodox”, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1990, pag. 164. 31. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 428. 32. „Dic]ionar italian-român”, Ed.{tiin]ific@ }i enciclopedic@, Bucure}ti 1983, pag. 831. 33. „Dic]ionar portughez-român” de Angela Mocanu }i Adelina Bronco, Ed.{tiin]ific@ }i enciclopedic@, Bucure}ti 1983, pag. 541. 34. „Dic]ionar de neologisme” de Florin Marcu }i Constant Moneca, ed.a II-a, Ed.Academiei RSR, Bucure}ti 1978, pag. 953.

288

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Sâmb@ta este Sabatul zilei a }aptea a s@pt@mânii (în Vechiul }i Noul Testament) „De pild@, ziua a }aptea, de care vorbesc to]i oamenii, dar cei mai mul]i nu-i cunosc sensul; evreii o numesc ‘sabbaton’ }i se traduce în grece}te prin ‘}apte’.”35 „...Sabaton, adic@ sâmb@t@.”36 „SABAT (sabbaton): Termen ebraic transcris în greac@ }i care înseamn@ ‘zi de odihn@’ sau ziua a }aptea, redat în române}te prin ‘sâmb@t@’...” (Chiar }i ast@zi la greci ‘sabaton’ }i la evrei ‘sabat’ corespunde cu sâmb@ta la români n.n.).37 „...în vremea când s-au scris Evangheliile }i celelalte scrieri ale Noului Testament, zilele s@pt@mânii nu aveau numiri de planete, sateli]i }i zei, ca ast@zi, numiri luate dup@ romani (p@gâni n.n.), ci atât evreii, cât }i grecii le num@rau }i ziceau: prima zi a s@pt@mânii, a doua, a treia... pân@ la a }aptea care... era sâmb@ta sau sabatul.” (în latina poporului de rând: sambata n.n.).38 „...Vineri, ce corespunde cu numele ‘parschevi’ sau zi de preg@tire, adic@ de preg@tire pentru sâmb@t@, c@ci a}a numea Biblia greceasc@ (originalul Noului Testament n.n.) Vinerea sau ziua a 6-a a s@pt@mânii... (dac@ Vineri e a }asea, sigur a }aptea este Sâmb@ta n.n.).” 39 „Sâmb@t@ este odihna Domnului... ziua a }aptea este Sâmb@t@.” (Chiril al Alexandriei)40

35. „Apologe]i de limb@ greac@”, trad.Pr.Prof.T.Bodogae, Pr.Prof.Olimp C@ciul@, Pr.Prof.D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 304. 36. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr. Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1912, pag. 403. 37. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 420. 38. Ibidem, pag. 129. 39. „Istoria bisericeasc@ universal@” de Euseviu Popovici, vol.II, Ed. tipografiei c@r]ilor biserice}ti din Bucure}ti 927, pag. 207. 40. „Sfântul Chiril al Alexandriei - Scrieri; Închinarea }i slujirea în duh }i adev@r.”, traducere de Pr. Prof. Dr. Dumitru St@niloae, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 236.

Când m@ închin

289

„Dup@ ce a trecut Sâmb@ta, când se lumina de ziua întâia a s@pt@mânii (Duminica), a venit Maria Magdalena }i cealalt@ Marie ca s@ vad@ mormântul” Mat.28,1. (dac@ Duminica e ziua întâia a s@pt@mânii nu e greu de aflat chiar din Noul Testament care e ziua a }aptea a s@pt@mânii cerut@ de porunca din Decalog n.n.).41 „...Origen (mort 254 d.H.) zice acestea: ‘Avem pe a patra - Miercurea - }i pe a }asea zi - Vinerea -” (Dac@ Miercurea e a 4-a sigur Sâmb@ta e a }aptea n.n.).42 „Iar germanii ca }i toate popoarele teutonice numesc... Mittwoch (mijlocul s@pt@mânii = Miercuri).” (Dac@ Miercuri e mijlocul s@pt@mânii atunci Sâmb@ta este ziua a }aptea n.n.).43 „În limba rus@ ca }i în celelalte limbi slave (ucrainian@, bielorus@, bulgar@, ceh@, sârbo-croat@, polonez@) denumirile zilelor s@pt@mânii provin de la numerele ordinale ale acestora... cu excep]ia zilei de miercuri - Sreda - care înseamn@ mijlocul s@pt@mânii...” (dac@ Miercuri e la mijloc, sigur a }aptea zi e Sâmb@ta ca }i în Sfânta Scriptur@ n.n.). 44 „... Sâmb@ta, ziua a 7-a a s@pt@mânii...” (Biblia nu cunoa}te o altfel de s@pt@mân@ n.n.).45 Ecoul zilei a }aptea din Eden la popoarele devenite p@gâne „La unele popoare ale vechimii, cu toat@ întunecarea într-însele a con}tiin]ei religioase, s-au p@strat unele tradi]ii despre facerea lumii }i aceasta cu deosebire la acele persoane care au tr@it în îns@}i 41. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1968, pag. 1195. 42. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1912, pag. 404. 43. Ibidem, pag. 117. 44. „Sisteme calendaristice” de George St@nil@, Ed.{tiin]ific@ }i Enciclopedic@, Bucure}ti 1980, pag. 112. 45. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, cu aprobarea Sf.Sinod, vol.II, Bucure}ti 1912, pag. 118.

290

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

leag@nul omenirii, sau nu departe de el. A}a într-o înf@]i}are mai curat@ tradi]ia aceasta o întâlnim la vechii locuitori ai Mesopotamiei (accadienii sau asiro- babilonienii }i chiar sumerienii ca cei mai vechi n.n.).”46 „La asiro-babilonieni a }aptea zi era zi de odihn@.”47 „Ziua a }aptea a f@cut-o El zi sfânt@, }i a poruncit s@ înceteze orice munc@. Atunci s-a ridicat la orizont soarele întru slav@.” (document accadian)48

„Sumerienii...au împ@r]it luna în s@pt@mâni de câte 7 zile începând cu luna nou@ din fiecare lun@” (musulmanii }i cre}tinii ce au acceptat ziua soarelui de}i au 7 zile în s@pt@mân@, ei nu au s@pt@mâna biblic@ cu Sâmb@ta ca ziua a }aptea n.n.).49

IISUS - DOMNUL SÂMBETEI (Sabatului) Iisus - creatorul omului }i al Sâmbetei „Domnul a îndurat patimile pentru sufletul nostru, El, Care este Domnul întregii lumi, c@ruia Dumnezeu I-a zis la întemeierea lumii: ‘S@ facem om dup@ chipul }i asem@narea noastr@’ (deci cel ce S-a odihnit }i a binecuvântat ziua a }aptea este chiar Iisus, Domnul Sâmbetei n.n.).50 „C@ci Fiul S-a coborât sub lege, de}i era ca Dumnezeu D@t@torul vie]ii (deci }i al Sâmbetei n.n.).” (Chiril al Alexandriei)51

46. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof. A. P. Lopuhin, trad. de patriarhul Nicodim, vol.I, Bucure}ti 1944, pag. 107. 47. „Civiliza]ia Asiro-Babilonian@” de Constantin Daniel, Bucure}ti 1981, pag. 309. 48. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A. P. Lopuhin, traducere de patriarhul Nicodim, vol.I, Bucure}ti 1944, pag. 108. 49. „La început a fost Sumerul” de Vojtech Zamarovsky, Ed.Albatros, Bucure}ti 1981, pag. 159. 50. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, traducere de D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1979, pag. 118. 51. „Sfântul Chiril al Alexandriei - Scrieri; Închinarea }i slujirea în duh }i adev@r”, traducere de Pr.Prof.Dr.Dumitru St@niloae, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 326.

291

Când m@ închin

„El, Hristos a fost numit Domn al Sâmbetei pentru c@ El a sus]inut Sâmb@ta ca pe ceva al S@u. Hristos n-a desfiin]at Sâmb@ta pe care El o ]inea.” (Tertulian)52

„C@ Domn este }i al sâmbetei Fiul Omului. Mat.12,8.”53 Hristos red@ Sâmbetei sensul ei primar înl@turând îngr@dirile iudeilor

„Legali}tii iudei nu se m@rgineau la simpla împlinire a legii lui Moise (a}a cum a dat-o Dumnezeu n.n.), ci cu trecerea timpului al@turar@ la ea o mul]ime de adause arbitrare (porunci n@ucitoare omene}ti n.n.) c@rora cu vremea le d@deau chiar mai mult@ importan]@ decât îns@}i legii lui Dumnezeu.”54 „Iisus... a luptat printre altele cu formalismul riguros al fariseilor care au creat pentru ap@rarea Legii o mul]ime de interdic]ii }i restric]ii absurde. În timpul sabatului nimeni nu putea s@ c@l@toreasc@, s@ poarte un }al, s@ ridice de jos un prosop care a c@zut, s@ rup@ un spic de grâu ca s@-}i astâmpere foamea... Iisus a protestat împotriva tuturor acestor prescrip]ii n@ucitoare, încercând s@-i redea sabatului sensul lui primar (ca zi sfin]it@ }i binecuvântat@ în care omul se întâlne}te cu Dumnezeul s@u într-un mod deosebit n.n.). Sabatul este pentru oameni (un dar special pentru ei n.n.) }i nu oamenii pentru sabat - a spus în timpul unei dispute. Pentru farisei, dar }i pentru familia lui aceasta a fost o declara]ie }ocant@, eretic@, ba chiar rebel@.”55

52. „Contra lui Marcion” de Tertulian, cartea a IV-a, cap.XII. 53. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, edi]ia Sfântului Sinod al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1110. 54. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof.A.P.Lopuhin, trad.de Nicodim, patriarhul BOR, vol.V, Bucure}ti 1946, pag. 378. 55. „Povestirile evangheli}tilor” de Zenon Kosidowski, Editura Albatros, Bucure}ti 1979, pag. 249.

292

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Ucenicii deja odat@ stârnir@ o extrem@ nedumerire în aceste teme legaliste, c@ rupeau }i frecau în palme spice de orz în ziua sâmbetei, c@rui lucru c@rturarii iudei îi d@deau aceea}i importan]@ ca }i cum ei ar fi secerat }i treierat în ziua sfânt@ (acuzându-L pe Iisus c@ a dezlegat Sabatul n.n.).”56 „Iudeii s-au remarcat în toat@ vremea prin o observare cât mai strict@ }i mai minu]ioas@ a legii mozaice mai ales cu privire la serbarea zilelor de Sâmb@t@ }i de s@rb@toare, îngr@dindu-le cu o mul]ime de porunci de am@nunt care aveau menirea s@ împiedice violarea sfin]eniei acestor zile. De aceea ei la rândul lor nici nu puteau s@-I ierte Domnului Iisus Hristos, c@ Dânsul a cutezat s@ se transpun@ peste aceste porunci ale lor (pe care El le-a dezlegat n.n.) }i s@ vindece într-o zi de Sâmb@t@ pe un olog de 38 de ani de lâng@ lacul Bethesda dându-i ordinul expres ca s@-}i ia patul (rogojina n.n.) }i s@ plece la casa sa.”57 „ Pat. Cuvântul pat în Biblie înseamn@ o saltea sub]ire, ori o blan@, o p@tur@ sau o cerg@ mai groas@ care se strângea ziua neavând loc fix }i care era întins@ noaptea jos. De un astfel de pat era vorba când Mântuitorul a poruncit paraliticului s@-}i ia patul s@u acas@ (Mat.IX,6; Marcu II,9).58 „Pentru a le da auzitorilor s@i dovada c@ n-a venit ca s@ strice legea, ci ca s@ o împlineasc@ în tot cuprinsul ei, Domnul ]ine s@ le mai spun@ c@ nici nu este mul]umit cu felul cum c@rturarii }i fariseii împlinesc legea.”59 56. Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof. A.P.Lopuhin, traducere de Nicodim, patriarhul României, Bucure}ti 1946, pag. 378. 57. „Anul }i ziua mor]ii Domnului nostru Iisus Hristos” de Dr.Vasile Gheorghiu, profesor titular la Facultatea de teologie din Cern@u]i, 1925, pag. 96. 58. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia, episcop ortodox al Oradiei, Oradea 1955, pag. 23. 59. „Sfânta Evanghelie dup@ Matei” cu comentar de Dr.Vasile Gheorghiu, vol.I, Cern@u]i 1925, pag. 216.

Când m@ închin

293

„S@ nu se cread@ c@ Domnul a dezlegat în privin]a stric@rii Legii }i a profe]ilor, ci în privin]a împlinirii }i ad@ugirii (cre}terii) celor mai des@vâr}i]i (Iisus nu a dezlegat ca s@ scad@ din legea moral@, ci ca s@ adauge n.n.). Matei: ‘S@ nu socoti]i c@ am venit s@ stric legea sau proorocii, n-am venit s@ stric, ci s@ împlinesc’. C@tre Romani: ‘Desfiin]@m noi legea prin credin]@? S@ nu fie! Dimpotriv@, înt@rim legea.’A}a cum legea interzice faptele cele rele, la fel Evanghelia (opre}te) înse}i patimile ascunse ale sufletului.” (Sf.Vasile cel Mare)60

„{i pentru a le ar@ta cât de insuficient@ este împlinirea legii cum o practic@ c@rturarii }i fariseii }i ce pretinde Dânsul de la ai S@i în aceast@ direc]ie, Domnul discut@ în fa]a tuturora mai multe porunci din lege: a) Porunca a 6-a din Decalog: ‘S@ nu ucizi!’ (Mat.5,21-26). b) Porunca a 7-a: ‘S@ nu desfrânezi!’ (Mat.5,27-30)...”61 „Întrebare: Dar în Evanghelie se pomene}te numai de poruncile 5, 6, 7, 8 }i 9. Pe 1, 3, 4 }i 10 le-a înt@rit oare Domnul? R@spuns: Pe cea dintâi a înt@rit-o (nu a desfiin]at-o, nici nu a înlocuit-o cu altceva n.n.) în r@spunsul dat legiuitorului la întrebarea care porunc@ este mai mare din lege; pe a treia când a înv@]at împotriva jur@mântului; pe a patra când i-a explicat în]elesul f@când vindec@ri (sus]inând via]a n. n.) Sâmb@ta; pe a zecea când s-a ridicat împotriva gândurilor c@tre 60. „Sfântul Vasile cel Mare”, traducere de Prof. Iorgu D.Ivan, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1989, pag. 136. 61. „Sfântul Vasile cel Mare”, traducere de Prof. Iorgu D.Ivan, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1989, pag. 216.

294

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

femeia str@in@ }i în pilda despre plata egal@ a lucr@torilor viei.”62 „Fiind ‘Domn }i al Sâmbetei’ Domnul S-a transpus numai peste uzan]ele f@r@ rost ale iudeilor de pe vremea Sa când serbau zilele de Sâmb@t@ (nu peste porunca a IV-a din Decalog dat@ de Dumnezeu, deci }i de El n.n.), ar@tând prin faptele Sale bune }i de îndurare, precum }i prin vindec@rile Sale minunate, c@ în zilele de Sâmb@t@ nu poate fi oprit nim@nui de a face bine (sus]inând via]a cuiva n.n.) Marcu 3, 4. În realitate nimeni nu putea ca s@-L v@deasc@ pe Domnul de vreun p@cat; Ioan 8, 46 (învinuirea c@ ar fi dezlegat ziua Sâmbetei a r@mas doar învinuire n.n.).”63 Hristos Însu}i ne arat@ cum s@ serb@m Sâmb@ta „Râvnind la paza legii }i l@udându-se cu dreptatea, ace}ti înv@]@tori ai poporului în realitate pervertir@ întreg sensul intern al legii. În m@run]i}urile ritualelor, n@scocite de ei, ei (c@rturarii }i fariseii n.n) observau severitatea neobi}nuit@, ca de exemplu în observarea hot@rârilor pentru sâmb@t@ }i cur@]enie.”64 „Urm@rind via]a Mântuitorului a}a cum ni se înf@]i}eaz@ ea în Sf.Evanghelii, constat@m c@ în cursul activit@]ii Sale p@mânte}ti, Domnul... a îndeplinit legea ca nimeni altul }i a des@vâr}it-o (spiritualizând, adâncind litera rece a slovei n.n.).”65 62. „Catehism cre}tin ortodox” de mitropolitul Antonie al Kievului, cu o prefa]@ de Î.P.S. mitropolit Pimen al Moldovei, tradus în române}te de Econ.Î.P. [incoca, profesor Ia}i, Tipografia sfintei m@n@stiri Neam]u, 1925, pag. 134. 63. „Anul }i ziua mor]ii Domnului nostru Iisus Hristos” de Dr.Vasile Gheorghiu, Cern@u]i 1925, pag. 83. 64. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof. A. P. Lopuhin, vol.IV, tradus de Nicodim, patriarhul României, Bucure}ti 1946, pag. 301. 65. „Împ@r@]ia lui Dumnezeu dup@ Noul Testament” de Preot Prof. Dr.Gh.I.Ghia, Craiova 1925, pag. 13-14.

Când m@ închin

295

„De odihna impus@ de porunca a patra a Decalogului trebuie s@ se bucure nu numai oamenii, ci }i toate dobitoacele cu care se ajut@ omul în munca sa. Iar obliga]ia de a nu face nimic în ziua de odihn@ nu trebuie în]eleas@ cum o în]elegeau fariseii, ab]inându-se de la orice lucru, ci a}a cum a înv@]at Mântuitorul nostru Iisus Hristos c@ nu este oprit a face o fapt@ bun@ în ziua de odihn@ (cre}tinii dup@ modelul lui Iisus s@rb@toresc Sâmb@ta altfel decât iudeii n.n.).”66 „PALADIE: A}adar, Sâmb@ta ne vom opri, dup@ voin]a Celui ce a dat legea, de la orice lucru. CHIRIL: Nu simplu de la oricare, Paladie. C@ci oprirea de la a cugeta }i a face cele care plac lui Dumnezeu }i aduc un folos mare, nu învrednice}te de laud@. De aceea nu în zadar a ad@ugat, socotesc, Sfânta Scriptur@, c@ ziua Sâmbetei trebuie s@ fie sfin]it@ de noi. ‘Adu-]i aminte, zice, de ziua Sâmbetei ca s@ o sfin]e}ti pe ea’.” (Chiril al Alexandriei)67

„Chiar legile sâmbetei, cu nesfâr}itele lor a}ez@ri (fariseice }i c@rtur@re}ti aberante n.n.) au g@sit în El (Iisus) o tâlcuire învior@toare }i scurt@: ‘E îng@duit a face bine sâmb@ta’ (u}urarea suferin]elor celor bolnavi, izola]i etc. n.n.)... O astfel de înv@]@tur@ a fost ascultat@ printre rabini }i ei au fost umplu]i de o extrem@ agita]ie.”68 „Repausul zilei sabatului nu e îns@ numai o re]inere de la lucr@rile fizice, ci }i un prilej de examinare a vie]ii, de aducere-aminte de crearea lumii, iar pentru poporul evreu îndeosebi de aducere-aminte

66. „Catehismul cre}tinului drept credincios” sub îndrumarea }i binecuvântarea Î.P.S. Iustin, mitropolitul Moldovei }i Sucevei, Ia}i 1957, pag. 97. 67. „Sfântul Chiril al Alexandriei - Scrieri: Închinarea }i slujirea în duh }i adev@r”, traducere de Pr. Prof. Dr. Dumitru St@niloae, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 232. 68. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof. A.P.Lopuhin, trad. de Nicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1946, vol.V, pag. 383.

296

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

de scoaterea lui din robia egiptean@ }i de toate binefacerile primite de la Dumnezeu (Deut.5,15). Porunca aceasta... înal]@ pe om (cel care o respect@ n.n.) din punct de vedere moral }i îi d@ prilejul de a cultiva cele mai alese virtu]i religioase }i morale. (De aceea Domnul Sâmbetei a inclus-o în Legea moral@ numit@ Decalog n.n.).”69 „Fericit este omul (nu doar iudeul n.n.) care s@vâr}e}te acestea }i care ]ine la ele: p@ze}te ziua Sâmbetei s@ nu fie pâng@rit@ }i î}i fere}te mâna lui ca s@ nu f@ptuiasc@ nici o fapt@ rea; }i s@ nu zic@ cel de alt neam, care s-a al@turat de Domnul: ‘Osebi-m@-va Domnul de poporul S@u!’ Is. 56,2.3 p.p.”70 Preg@tirea pentru serbarea Sâmbetei începe cu o zi înainte „Ziua de Vineri, numit@ de Marcu (15,42) ‘ziua înainte de Sâmb@t@ (pro-sabbaton)’ este caracterizat@ de to]i evangheli}tii totdeodat@ ca ‘zi de preg@tire (parascheve)’- (grecii p@streaz@ acela}i limbaj biblic pân@ azi numind ziua de Vineri, ca ‘zi de preg@tire’; vezi }i expresia sfânta Paraschiva sau sfânta Vineri n.n.).”71 „Iudeii eleni}ti (ca }i apostolii }i grecii pân@ azi n.n.) numeau vinerea (parascheve) adic@ preg@tire, deoarece aceast@ zi ei o consacrau preg@tirii pentru sâmb@t@.”72 „Prepararea bucatelor era iertat@ în zilele de s@rb@toare, dar@ oprit@ în zile de Sâmb@t@” (vezi Exod 16,23 în original sau traducerea de la 1688 n.n.).73 69. „Morala cre}tin@” de Arhid. Prof.Dr.Ioan Z@grean, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1985, pag. 38. 70. „BIBLIA adic@ Dumnezeiasca Scriptur@ a Vechiului }i Noului Testament”, tradus@ de preo]ii profesori Vasile Radu }i Gala Galaction, Bucure}ti 1938 pag. 712. 71. „Anul }i ziua mor]ii Domnului nostru Iisus Hristos” de Dr.Vasile Gheorghiu, Cern@u]i 1925, pag. 74. 72. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof. A. P. Lopuhin, trad. de patriarhul Nicodim, vol.IV, Bucure}ti 1946, pag. 546. 73. „Anul }i ziua mor]ii Domnului nostru Iisus Hristos” de Dr. Vasile Ghoerghiu, Cern@u]i 1925, pag. 103.

Când m@ închin

297

„Dar@ }coala lui Hillel era de socotin]a, c@ în afar@ de prepararea bucatelor în zile de s@rb@toare se mai puteau plini }i alte lucr@ri, care erau oprite în zile de Sâmb@t@.”74 „Evreii calculau ziua de la un apus de soare pân@ la alt apus de soare, }i asemenea calcul e admis în Biblie, cum se vede aceasta din determinarea duratei sâmbetei... Asemenea calcul se p@streaz@ pân@ ast@zi în tipicul bisericesc }i în c@r]ile de cult ale Bisericii ortodoxe.”75 „Ziua se apropia de sfâr}it }i de la asfin]itul soarelui se începea sâmb@ta” (nu de la miezul nop]ii cum procedeaz@ p@gânii n.n.).76 „Ziua bisericeasc@ începe la cre}tinii ortodoc}i ca }i în Vechiul Testament cu apusul soarelui }i de aceea se face vecernia (serviciul divin de seara n.n.) fiec@rei zile în seara ce o precedeaz@ (exemplu: vineri seara n.n.); iar dup@ împ@r]irea roman@ (p@gân@ n.n.), ziua civil@ începe cu miezul nop]ii” (din acest punct de vedere se pare c@ p@gânismul e mai mult uzitat n.n.).77 „...începutul sâmbetei - vineri seara la apusul soarelui }i se termina sâmb@t@ seara la ivirea stelelor 1. –Interzise: a) scoaterea slugilor }i animalelor la munc@ în aceast@ zi (Exod 23,12) b) aprinderea focului (c@rat lemne, spart lemne, etc. n.n.) }i g@titul hranei (Exod 16,23; 35,3) 74. Ibidem, pag. 103. 75. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof. A. P. Lopuhin, trad. de patriarhul Nicodim, vol.IV, Bucure}ti 1946, pag. 545. 76. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof. A. P. Lopuhin, vol.V, Bucure}ti 1946, pag. 607. 77. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, tom.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.Bucure}ti 1912, pag. 117.

298

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

c) aratul }i recoltatul (Exod 34,21) d) comer]ul (Neemia 10,31; 13,15). 2. –Îng@duite: a) lucr@rile pentru oficierea slujbelor religioase (Lev.6,9-13; Numeri 28,3-10). b) ospe]ele jertfelor (Luca 14,1) c) cazurile la nevoie }i lucr@ri caritabile (în scopul salv@rii vie]ii n.n.) Matei 12,8.12; Marcu 2,27. d) vindecarea bolnavilor (Matei 12,10.12; Marcu 3,1-4; Ioan 5,8- 10; 9,14) (Iisus }tie mai bine ca oricine cum trebuie serbat@ Sâmb@ta n.n.). e) hr@nirea }i ad@parea animalelor (Luca 13,14-16) f) sau salvarea acestora (Luca 14,5) g) astâmp@rarea necesar@ foamei (Matei 12,1-5; Marcu 2,23; Luca 6,1-5). (Observa]i exemplul lui Hristos n.n.).”78 „Vindec@rile acestea (amintite mai sus n.n.) ca s@vâr}ite într-o sâmb@t@, iar@}i stârnir@ cârtire printre farisei, dar totodat@ au servit }i ca prilej nou pentru Mântuitor s@ l@mureasc@ adev@rata menire a sâmbetei, duhul c@reia nu contrazice nicidecum facerea de bine altora (în ceea ce prive}te sus]inerea vie]ii n.n.).”79 De re]inut: „Dac@ vei st@pâni piciorul t@u în ziua Sâmbetei }i nu-]i vei mai vedea de treburile tale în ziua mea cea sfânt@, ci vei socoti ziua sâmbetei ca desf@tare }i vrednic@ de cinste, ca sfin]it@ de Domnul }i vei cinsti-o, f@r@ s@ mai umbli (pe c@ile tale n.n.), f@r@ s@ te mai îndeletnice}ti cu nevoile tale }i f@r@ s@ mai vorbe}ti de}ert@ciuni, atunci 78. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia episcopul ortodox al Oradiei, Oradea 1955, pag. 27. 79. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof.A.P.Lopuhin, traducere de Nicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1946, vol.V, pag.478.

299

Când m@ închin

vei afla marea ta bucurie întru Domnul” Isaia 58,13.14 p.p. (Domnul Sâmbetei - Iisus Hristos - te va binecuvânta }i sfin]i }i pe tine n.n.).80 „Tot în Legea Veche este amintit muntele Sinai. Pe el a v@zut Moise în drum spre Canaan, m@rirea lui Dumnezeu. Pe Sinai a primit ‘Tablele legii’ cu cele zece porunci. El este astfel muntele în care s-a descoperit legea moral@ natural@, temeiul de c@petenie al vie]ii cre}tine.” 81 „S@ ne bucur@m... c@ stelele au un st@pân }i sufletele noastre o inviolabil@ lege moral@.” (Gala Galaction)82

SABATE CEREMONIALE ÎMPLINITE PRIN VENIREA LUI MESIA 1. Cele 7 s@rb@tori }i sabate, altele decât Sâmb@ta s@pt@mânal@ „Dealtcum zilele s@rb@toarei Azimilor }i tot a}a s@rb@toarea Cincizecimii }i a Colibelor erau s@rb@tori de rangul prim }i fiecare Iudeu c@uta s@ le serbeze în toat@ cur@]enia, ferindu-se a face vreo fapt@, prin care s-ar fi violat sfin]enia lor” (caracterul lor de sâmbete f@cea s@ fie uneori numite cu termenul de Sabate n.n.).83

80. „BIBLIA adic@ Dumnezeiasca Scriptur@ a Vechiului }i a Noului Testament”, tradus@ dup@ textele originale ebraice }i grece}ti de preo]ii profesori V.Radu }i Gala Galaction, Bucure}ti 1938, pag. 714. 81. „Cuvânt@ri liturgice” de Vasile, episcopul Oradiei, edi]ia a II-a, Oradea 1976, pag. 17. 82. „Ziua Domnului” de Gala Galaction, Ed.Institutului Biblic }i de Misiune Ortodox@, Bucure}ti 1958, pag. 327. 83. „Anul }i ziua mor]ii Domnului nostru Iisus Hristos” de Dr.Vasile Gheorghiu, Cern@u]i 1925, pag. 98.

300

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

a) S@rb@toarea Pa}tilor „Pa}tile, fiind cea mai solemn@ dintre s@rb@torile anuale se serba timp de }apte zile... Pa}tele aveau o importan]@ profund@ preînchipuitoare” (cele }apte zile erau numite s@rb@toarea Azimilor n.n.).84 „Între ziua de Sâmb@t@ (s@pt@mânal@ n.n.) }i ziua de 15 Nisan nu exist@ a}adar@ alt@ deosebire în serbarea lor, decât numai aceea c@ în ziua de 15 Nisan (prima zi a Azimilor n.n.) se permitea preg@tirea bucatelor strict necesare pentru trai” (din cauza caracterului lor asem@n@tor cu al Sâmbetei s@pt@mânale, aceste s@rb@tori erau numite sabate de}i nu se confundau în totul cu Sabatul zilei a }aptea, Sâmb@ta n.n.).85 b) S@rb@toarea trâmbi]elor „S@rb@toarea trâmbi]elor, care se s@vâr}ea în ziua întâia a lunii Ti}ri, în care se începea anul civil, dar care era al }aptelea, a}a zicând, lun@ sâmb@tal@ a anului sfânt. Deoarece aceast@ zi c@dea sâmb@ta, de aceea }i înse}i pr@znuirea ei avea caracterul sâmbetei. Sosirea ei se vestea prin trâmbi]e, de unde }i-a }i primit numirea.”86 c) S@rb@toarea Cincizecimii „Cincizecimea (Rusaliile n.n.) s@rb@toarea seceri}ului, era ca o completare a Pa}telui. Ea ]inea numai o zi, dup@ 50 de zile de la Pa}ti, la finele lui Mai. Intervalul dintre ele era timpul vesel al seceri}ului }i în ziua cincizecimii se aduceau jertf@ primele pâini (daruri de mâncare n.n.) 84. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P. Lopuhin, trad. de patriarhul Nicodim, Bucure}ti 1944, vol.II, pag. 392. 85. „Anul }i ziua mor]ii Domnului nostru Iisus Hristos” de Dr.Vasile Gheorghiu, profesor titular la Facultatea de teologie din Cern@u]i, Cern@u]i 1925, pag. 98. 86. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof. A.P. Lopuhin, trad. de patriarhul Nicodim, vol.II, Bucure}ti 1944, pag. 328.

Când m@ închin

301

din roadele noi. Cu aceast@ s@rb@toare se împreuna }i amintirea d@rii legii celei din Sinai.”87 d) S@rb@toarea corturilor „S@rb@toarea corturilor încheia ciclul s@rb@torilor anuale }i se distingea prin mari veselii. Ea era în acela}i timp }i mul]umire pentru seceri}ul adunat }i amintire a acelui timp, când israeli]ii tr@iau în ‘corturi’ în timpul petrecerei lor în pustie. Ea se s@vâr}ea toamna, când erau deja adunate toate roadele p@mântului }i ]inea 7 zile }i se termina în ziua a opta ‘prin adunarea sfânt@’.” (asem@n@toare Sâmbetei s@pt@mânale, de aceea se mai numea cu termenul de Sabat n.n.)88 „Da, în a cincisprezecea zi a lunii acesteia a }aptea, dup@ ce ve]i fi cules venitul p@mântului s@ serba]i s@rb@toarea lui Iehova }apte zile; în întâia zi s@ fie sabat }i a opta zi s@ fie sabat. Lev. 23,39" (aici cuvântul sabat are }i sens de s@rb@toare, odihn@, alta decât cea a zilei a }aptea a s@pt@mânii, adic@ alta decât sâmb@ta s@pt@mânal@ n.n.).89 e) S@rb@toarea lunii noi „S@rb@toarea lunii noi, care se s@vâr}ea dup@ ivirea fiec@rei luni noi, despre care se vestea poporului cu dou@ trâmbi]e de argint. S@rb@toarea consta în sporirea puternic@ a jertfelor.90 f) Anul sabatic, sâmb@tal „...Iudeilor înc@ din timpul lui Moisi li se poruncise ca s@ serbeze tot al 7-lea an, care se numea an sabatic, pentru c@ corespundea 87. Ibidem, pag. 330. 88. Ibidem, pag. 330. 89. „Sfânta Scriptur@ a Vechiului }i a Noului Testament”, edi]ie nou@ revizuit@ dup@ texturile originale, Ia}i 1874, pag. 96. 90. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P. Lopuhin, trad. de patriarhul Nicodim, Bucure}ti 1944, vol.II, pag. 328.

302

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Sabbatului (Sâmbetei) dintr-o s@pt@mân@ de zile...”91 „Anul sâmb@tal... Particularit@]ile anului al }aptelea erau acelea, c@ în curgerea lui }i însu}i p@mântul, care apar]inând în totul lui Dumnezeu, trebuia s@ p@zeasc@ sâmb@ta lui, adic@ s@ se odihneasc@ de lucru. Toate fructele ce rodeau de la sine se d@deau în dar s@racilor }i animalelor. Anul sâmb@tal se numea de asemenea ‘anul iert@rii’ pentru c@ împrumut@torii trebuiau s@ ierte datoriile celor împrumuta]i de dân}ii (Deut.15,1-2). Tot în acest an se folosea de dobândirea libert@]ii fiecare israelitean c@zut în robie. Împlinirea a }apte ani sâmb@tali era anul jubileu care se ]inea la fiecare 50 de ani” (rolul preînchipuitor împlinit prin Hristos e redat în Luca 4,17-19 n.n.).92 g) Ziua isp@}irii sau Sâmb@ta Sâmbetelor „Cu totul separat de aceste s@rb@tori st@tea ziua cur@]irii, singura zi de poc@in]@ }i de post dup@ legea lui Moise. Ea se ]inea cu cinci zile înainte de s@rb@toarea corturilor }i avea caracterul unei sâmbete solemne (de}i nu era Sâmb@t@ s@pt@mânal@, ziua a }aptea a s@pt@mânii n.n.) când to]i trebuia s@ înceteze lucrul }i s@-}i ‘smereasc@ sufletele’ sub pedeapsa nimicirii din sânul poporului. Ritualele statornicite pentru aceast@ zi semnificau c@in]a poporului pentru p@cate s@vâr}ite în cursul anului în curs }i dezlegarea f@cut@ de arhiereu în sfânta sfintelor, în care intra el anume în aceast@ zi.”93

Când m@ închin

303

Sensul preînchipuitor (Umbr@ a bunurilor viitoare n.n.) al acestui ritual simbolic se cuprindea în aceea c@ isp@}irea final@ a neamului omenesc se va s@vâr}i ‘nu prin sângele de ]api }i de vi]ei’, ci ‘prin mijlocitorul Noului Testament’ - Hristos.”94 „Sabat de repaus s@ fie vou@ aceea }i s@ v@ am@râ]i sufletele voastre în a noua zi a lunii, seara, din sear@ pân@ în sear@ s@ serba]i sabatul vostru. Lev.23,32" (evident nu e vorba de sabatul zilei a }aptea a s@pt@mânii n.n.).95 „...este ziua isp@}irii... s@ fie pentru voi Sâmb@ta Sâmbetelor (Sabat Sabaton - în original n.n.) }i s@ înfrâna]i cu post sufletele voastre, în ziua a noua a lunii (deci nu e vorba de Sâmb@ta s@pt@mânal@, Sabatul zilei a }aptea a s@pt@mânii n.n.), de seara pân@ a doua zi seara s@ ]ine]i cu str@}nicie aceast@ mare Sâmb@t@. Lev.23,27.32" (sensul de odihn@ al termenului de Sabat este înlocuit cu cel de Sâmb@t@, de}i în limba român@ Sâmb@t@ înseamn@ numai ziua a }aptea a s@pt@mânii biblice din Vechiul }i Noul Testament n.n.).96 „C@ci în aceast@ zi se va face isp@}ire pentru voi, ca s@ v@ sp@la]i de toate p@catele voastre }i ca s@ fi]i cura]i înaintea Domnului. {i s@ v@ fie vou@ zi de odihn@ des@vâr}it@... (în original: Sabat Sabaton n.n.) Lev.16,30.31 p.p.”97

„Toate jertfele din ziua aceasta (a isp@}irii n.n.) se aduceau de însu}i arhiereul }i se terminau prin slobozirea în pustie ‘a ]apului isp@}itor’, ca oarecum ducând cu sine toat@ povara p@catelor poporului.

„Acestea sunt s@rb@torile lui Iehova, pe care le ve]i prochiama zile sfinte, spre a aduce lui Iehova sacrificiu cu foc, olocaust, daruri de pâine (daruri de mâncare n.n.) sacrificiu liba]iuni (jertfe sau daruri de b@utur@ n.n.) ce trebuie pentru fiecare zi, la ziua sa; afar@ de

91. „Anul }i ziua mor]ii Domnului nostru Iisus Hristos” de Dr.Vasile Gheorghiu, Cern@u]i 1925, pag. 7. 92. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P. Lopuhin, trad. de patriarhul Nicodim, vol.II, Bucure}ti 1944, pag. 328-329. 93. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P. Lopuhin, trad. de patriarhul Nicodim, vol.II, Bucure}ti 1944, pag. 330.

94. Ibidem, pag. 330-331. 95. „Sfânta Scriptur@ a Vechiului }i a Noului Testament”, Ia}i 1874, pag. 96. 96. „BIBLIA adic@ Dumnezeiasca Scriptur@ a Vechiului }i a Noului Testament”, tradus@ dup@ textele originale ebraice }i grece}ti de preo]ii profesori Vasile Radu }i Gala Galaction, Bucure}ti 1938, pag. 133. 97. Ibidem, pag. 125.

304

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Sabatele lui Iehova... (aici se face o distinc]ie clar@ între sabatele ca s@rb@tori preînchipuitoare }i sabatele s@pt@mânale ce nu trebuie confundate cu cele umbr@ a bunurilor viitoare n.n.).”98 2. Aceste s@rb@tori }i sabate preînchipuitoare s-au împlinit în Hristos: „Cu timpurile sfinte (s@rb@tori n.n.) erau strâns legate sfintele slujbe. Ele constau aproape exclusiv din aducerea de jertfe (de mâncare sau b@utur@ n.n.) luate din regnul animal sau din plante (vezi }i Numeri cap.15 traducerea c@lug@rului Cornilescu n.n.).”99 „Nimeni deci s@ nu v@ judece pentru mâncare }i b@utur@ (jertfe }i daruri de mâncare }i b@utur@ ce înso]eau s@rb@torile }i care preînchipuiau pe Hristos n.n.) sau cu privire la vreo s@rb@toare sau lun@ nou@, sau la sâmbete care sunt umbr@ celor viitoare, iar trupul (este) al lui Hristos. Coloseni 22,16.17. (sabatele preînchipuitoare: ziua isp@}irii, acea ‘mare Sâmb@t@’ sau sabatele azimilor etc., necuprinse în cele zece porunci aflate în chivot, ci în legea ceremonial@ }i-au g@sit împlinirea în Hristos n.n.).”100 De re]inut: „Legea ceremonial@... Prin ea, cu ajutorul mijloacelor externe s-a urm@rit preg@tirea intern@ a poporului evreu pentru opera mântuirii” (Tot ce era umbr@ a lui Hristos s-a împlinit la venirea Lui n.n.).101 98. „Sfânta Scriptur@ a Vechiului }i a Noului Testament, edi]iune nou@ rev@zut@ dup@ texturile originale, Ia}i 1874, pag. 96. 99. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P.Lopuhin, traducere de Nicodim, patriarhul BOR, tom.II, Bucure}ti 1944, pag.331. 100. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1339. 101. „Morala cre}tin@” de Arhid.Prof.Dr.Ioan Z@grean, manual pentru seminariile teologice, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1985, pag. 33.

305

Când m@ închin

„Pentru c@ odat@ ce s-a ar@tat închinarea }i slujirea în duh }i adev@r, sunt de prisos umbrele }i cu totul f@r@ rost }i f@r@ folos chipurile (adic@ legea ceremonial@ a Vechiului Testament n.n.) (Chiril al Alexandriei)102

SÂMB~TA - UN DAR SPECIAL PENTRU OM „Sâmb@ta ca zi de odihn@ este una din cele mai primordiale institu]iuni care-}i trage începutul de la facerea lumii: ‘}i a binecuvântat Dumnezeu ziua a }aptea }i a sfin]it-o’ (Fac.II,3). Legiuirea din Sinai (pe timpul evreilor n.n.) numai a încadrat-o, cum arat@ îns@}i porunca: ‘Adu-]i aminte de ziua sâmbetei ca s@ o sfin]e}ti.” Aceasta este odihna obi}nuit@ de munca zilnic@ grea, prin care omul e nevoit s@-}i câ}tige pâinea cea de toate zilele, ziua veseliei, însufle]irii în comuniune cu Dumnezeu, Care }i însu}i ‘s-a odihnit în ziua a }aptea’.” (De}i conform Is.40,28, Dumnezeu nu obose}te, El S-a odihnit sâmb@ta ca exemplu pentru om n.n.).103 „{i (Iisus) le zicea lor: Sâmb@ta a fost f@cut@ pentru om, iar nu omul pentru sâmb@t@. Mc.2,27. (Sâmb@ta este un dar special pentru om }i numai cine se crede maimu]@ sau altceva poate respinge acest dar f@cut omului n.n.).”104 „Despre Sâmb@t@ vorbe}te la începutul facerii lumii: ‘{i a f@cut

102. „Sfântul Chiril al Alexandriei - scrieri, partea întâia. Închinarea }i slujirea în duh }i adev@r”, traducere Pr.Prof. Dr. Dumitru St@niloae, carte tip@rit@ cu binecuv.P.F.P.Teoctist, patriarhul Bisericii ortodoxe române, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 307. 103. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P. Lopuhin, trad. de patriarhul Nicodim, vol.II, Bucure}ti 1944, pag. 328. 104. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1140.

306

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Dumnezeu în }ase zile lucrurile mâinilor Lui }i le-a sfâr}it în ziua a }aptea }i s-a odihnit în ea }i a sfin]it-o.”105 „Înc@ }i despre Sâmb@t@ este scris în cele zece porunci pe care Dumnezeu le-a gr@it lui Moise în Muntele Sinai,fa]@ c@tre fa]@ ...”106 „Mai întâi vedem c@ porunca a patra din Decalog nu era o noutate pentru poporul Israel, ci era o dispozi]ie mai veche: ‘Adu-]i aminte...’ Oare în ce vreme }i în ce loc s-a dat prima dat@? S-a dat înc@ de la crearea primei perechi de oameni (ca un dar special pentru ei n.n.) pe p@mânt. În primele pagini ale Bibliei citim c@... ‘a binecuvântat Dumnezeu ziua a }aptea }i a sfin]it-o’ (Facerea 2,2-3). Cuvintele acestea trebuie în]elese în sensul c@ omului (nu doar iudeului n.n.) i s-a dat dintru început indica]ia unui repaus }i consacrarea unei zile în cinstea Creatorului” (}i nu una aleas@ de noi, ci El este cel care ne-a fixat ziua de întâlnire special@ cu El n.n.).107 „Întrebare: De ce a poruncit Dumnezeu s@ sfin]im ziua a }aptea }i nu o alt@ zi oarecare? (întâia sau a }asea etc. n.n.). R@spuns: Pentru c@ Dumnezeu a creat lumea în }ase zile, iar într-a }aptea s-a odihnit de lucr@rile crea]iunei. Aceast@ zi s-a numit Sabbat.” (Antonie al Kievului)108

105. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, trad. Pr.D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1979, pag. 132. 106. Ibidem, pag. 132. 107. „F@clii pentru dreapta credin]@” - predici de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.Episcopiei Buz@ului, 1985, pag. 108-109. 108. „Catehism cre}tin ortodox” de Mitropolitul Antonie al Kievului, trad. de Econom. Î.P. [incoca, M@n@stirea Neam]u, 1925, pag. 138.

Când m@ închin

307

„... Sâmb@t@, de la evreescul Sabbat.”109 „Sâmb@ta - Sabatul - e a }aptea zi din s@pt@mân@, zi de odihn@... (Gen.II,3; Exod XX,8).”110 „În fine, multe urme ne arat@ paza Sâmbetei, sau a zilei de odihn@, a}a c@ hot@rârea despre strângerea manei în pustie vinerea câte dou@ m@suri }i înse}i forma legiuirii despre sâmb@t@ în porunca a patra (adu-]i aminte de ziua sâmbetei) singure de sine presupun c@ sâmb@ta ca a}ez@mânt, exista deja }i se p@zea de popor.”111 „De atunci, de când bunul Dumnezeu a descoperit omenirii, c@ a creat lumea }i tot ce exist@ în ea în }ase zile }i c@ în ziua a }aptea S-a odihnit de lucrul mâinilor Sale... omenirea n-a mai încetat a socoti zilele în s@pt@mâni tot de câte 7 zile... Ziua a }aptea s-a numit (în Vechiul }i Noul Testament n.n.)... ‘Sâmb@ta’, ceea ce înseamn@ zi de repaos.”112 „Noi n-am fi în stare s@ facem aceste cercet@ri pentru timpuri atât de îndep@rtate (ale V.}i N.Testament n.n.), dac@ n-am }ti c@ exist@ o continuitate în împ@r]irea zilelor în s@pt@mâni tot de câte 7 zile nu numai din timpurile despre care vorbim, ci }i din timpuri mult mai vechi, ba chiar de la începutul istoriei omenirii” (de la Adam, din Eden n.n.).113 „A}a cu mult înainte de legisla]ia lui Moise, în istorie se întâlnesc indica]iuni la cinstirea Sâmbetei, la anumite pedepse pentru ucidere, pentru adulter; la existen]a legii... (Fac.9,6; 28,8.24; Exod 109. „Patru conferin]e religioase” de Arhiereul Nifon N.Ploe}teanu, Bucure}ti 1905, pag. 97. 110. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia, episcopul ortodox român al Oradiei, 1955, pag. 27. 111. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P. Lopuhin, trad. de patriarhul Nicodim, vol.II, Bucure}ti 1944, pag. 13. 112. „Anul }i ziua mor]ii Domnului nostru Iisus Hristos”, studiu de Dr.Vasile Gheorghiu, Cern@u]i 1925, pag. 116. 113. Ibidem, pag. 115.

308

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

16,23.27-29).”114 „Ziditorul universului, în în]elepciunea Sa }i în îndurarea Sa fa]@ de om (nu doar fa]@ de iudeu n.n.), i-a venit omului în ajutor: a a}ezat ziua odihnei s@pt@mânale (ca un dar deosebit din partea Lui n.n.) în care tot lucrul trebuie s@ înceteze, trupul }i duhul omului, s@ se înnoiasc@ }i s@ primeasc@ noi energii pentru îndatoririle muncii. Dar ziua odihnei nu are numai acest scop, a} zice biologic. Ea are }i unul religios mai important ca încetarea activit@]ilor de munc@. „Dumnezeu a binecuvântat ziua odihnei }i a sfin]it-o’.”115 „Prin porunca aceasta, Dumnezeu impune cinstirea zilei de odihn@, instituit@ îndat@ dup@ terminarea cre@rii lumii }i a omului (Cf. Fac.2,2). Aceast@ zi este ziua sâmbetei sau ziua a }aptea...” (zi de întâlnire special@ cu Creatorul nostru n.n.).116 „Ziua a }aptea (nu întâia sau a }asea n.n.) este îns@ în acela}i timp ziua pe care Domnul însu}i a binecuvântat-o }i a sfin]it-o (Ie}irea 20,11) ziua pe care oamenii (nu doar iudeii n.n.) trebuie s@ o consacre lui Dumnezeu.”117 De re]inut:

Când m@ închin

309

Mat.28,1).”118 „A}a s-a încheiat istoria crea]iunii }i a form@rii lumii. „{i a v@zut Dumnezeu toate câte f@cuse, }i iat@ erau foarte bune. {i a fost sear@ }i a fost diminea]@, ziua a }asea.’ ‘{i a s@vâr}it Dumnezeu pân@ la ziua }aptea lucrurile Sale }i S-a odihnit în ziua a }aptea de toate lucrurile Sale, pe care El le-a creat }i le-a f@cut. {i a binecuvântat Dumnezeu ziua a }aptea }i a sfin]it-o. De aici î}i trage începutul statornicirea zilei de odihn@, ca zi de repaos }i pe aceast@ statornicire pân@ ast@zi se întemeiaz@ schimbatul regulat de munc@ }i odihn@ în via]a omului (ca un dar al lui Dumnezeu pentru om n.n.).”119

A N T I H R I S T U L - ÎMPOTRIVITORUL LEGII LUI HRISTOS (înlocuirea for]at@ a Sabatului Domnului Dumnezeu cu ziua Domnului Soare) Avertiz@ri apostolice cu privire la venirea lui Antihrist „...a]i auzit c@ vine antihrist, iar acum mul]i antihri}ti s-au ar@tat...” (1 Ioan 2,18).

„{apte zile de câte 24 de ceasuri (o sear@ }i o diminea]@ n.n.) alc@tuiau s@pt@mâna (Fac.29,27-28). Ziua a }aptea era consacrat@ Domnului, în amintirea odihnei F@c@torului dup@ terminarea facerii lumii, pentru care i s-a dat numirea de sâmb@t@, adic@ odihn@ (Fac. 2,2; E}.20,11). Deosebitele zile nu aveau numiri diferite ci se designau simplu prin numere: ziua întâi, a doua, etc.... (Mc.16,2; Luca 24,1; In.20,1;

„Antihrist se arat@... ‘pentru c@ taina f@r@delegii se }i lucreaz@, pân@ când cel care o împiedic@ acum va fi dat la o parte. {i atunci se va ar@ta cel f@r@ de lege... (2 Tes.2,7.8 p.p.).”

114. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P.Lopuhin, traducere de patriarhul Nicodim, vol.II, Bucure}ti 1944, pag. 392. 115. „F@clii pentru dreapta credin]@”, predici de Preot Dr. {tefan Slevoac@, Episcopia Buz@ului 1985, pag. 109. 116. „Morala cre}tin@”, manual pentru seminariile teologice de Arh. Prof. Dr.Ioan Z@grean, Ed.IBM al BOR, ed.a II-a, Bucure}ti 1985, pag. 38. 117. „Istoria religiilor” de Diac.Prof.Dr.Emilian Vasilescu, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1982, pag. 364.

118. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P. Lopuhin, trad. de patriarhul Nicodim, vol.IV, Bucure}ti 1946. 119. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P. Lopuhin, traducere de patriarhul Nicodim, vol.I, Bucure}ti 1944, pag. 107. 120. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1386. 121. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1345-1346.

(Ap.Ioan)120

(Ap.Pavel)121

310

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Când m@ închin

„Deci voi iubi]ilor, cunoscând aceasta de mai înainte, p@zi]i-v@, ca nu cumva, l@sându-v@ târâ]i de r@t@cirea celor f@r@ de lege, s@ c@de]i din înt@rirea voastr@ (2 Petru 3,17).” (Ap.Petru)122

GNOSTICISMUL - primul împotrivitor al Legii ve}nice a lui Hristos „O, Timotei, p@ze}te comoara ce ]i s-a încredin]at, dep@rtându-te... de împotrivirile }tiin]ei mincinoase (pseudonimoy gnoseos)”. 1Tim. 6,20 (Deci gnosticismul - falsa }tiin]@ - apare ca un curent antihrist înc@ din epoca apostolic@ n.n.).123 „Gânditorii gnostici, în totalitatea lor sus]ineau c@ reprezint@ ‘adev@ratul cre}tinism’ (a}a cum fac cei ce ]in ca ei ast@zi n.n.) pretinzând c@ se sprijin@ pe ‘înv@]@tura secret@’ a apostolilor (tradi]ia nebiblic@ n.n.)... Biserica i-a comb@tut f@r@ încetare, de}i a asimilat destul de mult din doctrina gnostic@” (mai ales pozi]ia fa]@ de Sabatul Domnului Dumnezeu n.n.).124 „Dup@ Gnosticism, nu e nici o leg@tur@ de continuitate între Iudaism }i Cre}tinism (ca }i cum Iisus n-ar fi zis c@ ‘mântuirea vine de la iudei’ Ioan 4,22 n.n.) ci dimpotriv@ ele stau în opozi]ie ireductibil@ unul fa]@ de altul” (ca cei ce zic de Legea nou@ fa]@ de cea veche, când de fapt Biblia vorbe}te de leg@mântul nou }i cel vechi bazat pe aceea}i lege doar c@ de pe table va fi mutat@ în inim@, vezi Ieremia 31,33 comparat cu Evrei 8,10 n.n.).125

122. Ibidem, pag. 1384. 123. Ibidem, pag. 1351; The New Greek Testament, Illinois 1990, pag. 736. 124. „Între antichitate }i rena}tere” de Octavian Nistor, vol.I, Bucure}ti 1984, pag. 7. 125. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054" de I.Mih@lcescu, Bucure}ti 1911, pag. 82.

311

„Cu privire la Sfânta Scriptur@, Gnosticii înv@]au c@ Vechiul Testament este opera lui Demiurg (Dumnezeul Evreilor) de aceea îl respingeau, iar Noul Testament îl ciunteau... (s@rind peste pasajele care zic c@ ‘Legea e bun@, sfânt@ }i dreapt@’ Rom.7,12 n.n.).”126 „Gnosticii Sirieni mai însemna]i sunt: Saturnin, Marcion }i Ta]ian. Caracteristic este c@... înv@]@tura dogmatic@ a acestor b@rba]i este cu totul r@t@cit@ }i fantastic@... (adic@ aiurit@ n.n.).”127 „Marcion, venit în jurul anului 140 de la Sinope la Roma, a încercat... s@ înl@ture întreaga tradi]ie a Vechiului Testament (inclusiv Legea celor 10 porunci n.n.). Concep]ia sa în care influen]ele gnostice sunt evidente opunea divinit@]ii ebraice, ca principiu al r@ului, pe Christos ca principiu al binelui... (de aceea, dup@ el }i Sâmb@ta trebuia înlocuit@ n.n.).”128 „Deoarece Sabatul (Sâmb@ta) este odihna Dumnezeului iudeilor (zicea Marcion în r@t@cirea lui n.n.)... noi s@rb@torim în acea zi, care s@ nu coincid@ cu ziua ordinat@ de Dumnezeul iudeilor (cei ce ]ineau Sâmb@ta erau numi]i iudai}ti chiar dac@ erau cre}tini }i chiar apostoli ai lui Hristos n.n.).”129 Închin@torii la soare impun o zi de odihn@ p@gân@ „Mithra a devenit divinitatea solar@, salvatorul omenirii... (în primele secole dup@ Hristos n.n.).”130 126. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054” de I.Mih@lcescu, Bucure}ti 1911, pag. 85. 127. Ibidem, pag. 89. 128. „Între antichitate }i rena}tere. Gândirea evului mediu de la începuturile patristice la Nicolaus Cusanus” de Octavian Nistor, Bucure}ti 1984, vol.I, pag. 7. 129. „Patrologia cursus completus” - series Greaca, Paris 1857, cap.XLII, 3.4; „Adversus octoginta haereses” de Epifanius citând pe Marcion. 130. „Istoria culturii }i civiliza]iei” de Ovidiu Drâmba, Ed.{tiin]ific@ }i enciclopedic@, Bucure}ti 1984, vol.I, pag. 224-225.

312

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Mai mul]i împ@ra]i (ai imperiului roman n.n.) au sus]inut mithraismul, mai ales din motive politice.”131 „Cultul lui Mithra s-a bucurat }i de obl@duirea împ@ra]ilor de la Roma care, începând cu sec. al II-lea d.Hr. }i-au dat titlul de Invictus.” 132 „...împ@ratul Adrian opri serbarea Sâmbetei... (anul 132)... (Pentru a impune ziua Soarelui, trebuia interzis@ ziua Domnului Dumnezeu n.n.).” 133 „Cultul mithriac (al soarelui n.n.) se efectua într-un fel de grote... Ca zi de s@rb@toare aveau Duminica, ziua Soarelui” (ziua Domnului Soare n.n.).134 „Preo]ii mithraici purtau ve}minte iraniene, fapt care indica originea oriental@ a cultului. Cinsteau ziua soarelui (Duminica n.n.) }i socoteau ca zi de na}tere a lui Mithra data de 25 decembrie (Natalis solis Invicti), când lumina începea s@ creasc@ iar@}i.”135 „Cre}tinii adorau }i ei soarele (c@ci fuseser@ superficial cre}tina]i n.n.) în secolul al II-lea (Tertulian, advers. gentes XVI) }i al V-lea (Leon Magn.Sermon XII în Natal.Domin.) precum }i focul (can.65 Sinod VI ecum.) peste care s@reau (din aceste motive pân@ azi la rug@ciune se întorc cu fa]a spre r@s@rit, iar la ]ar@ se sare în s@rb@tori peste foc n.n.).”136 131. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” de Mircea Eliade, Ed.{tiin]ific@, Bucure}ti 1991, pag. 300. 132. „Istoria religiilor”, Manual pentru seminariile teologice, de Pr.Conf.Dr.Alexandru Stan }i Dr.Prof.Remus Rus, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 192. 133. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054", cu no]iuni de patrologie, de I.Mih@lcescu, Bucure}ti 1911, pag. 51. 134. „Istoria religiilor” de Diac.D.Prof.Emilian Vasilescu, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1982, pag. 310. 135. Ibidem, pag. 130. 136. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Cre}tine Ortodoxe de R@s@rit” de Badea Cire}eanu, tom.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1911, pag. 41.

Când m@ închin

313

„Începutul veacului IV aduse în con}tiin]a mul]imilor ideea unui zeu suprem, a unui ‘Sol invictus’ (Soare neînvins) c@ruia i s-au închinat multe inscrip]ii }i temple }i de care se va resim]i însu}i Constantin cel Mare.” (Preot Prof.T.Bodogae)137

„...începând din anul 310, în urma mor]ii socrului s@u Maximianus, Constantin a încetat s@ se mai considere legat de dinastia Herculian@, întemeiat@ de acesta, }i }i-a ales ca zeu protector ‘Soarele neînvins’ (Sol invictus) ocrotitorul dinastiei lui Claudius II Goticus, din care el pretindea c@ descinde.”138 „Ca adorator al lui Sol invictus, Constantin era adeptul monoteismului solar de tendin]@ filozofic@ }i considera c@ aceasta nu este incompatibil@ cu credin]a cre}tin@, deoarece suprema Divinitas, din aceast@ religie, nu-i p@rea deosebit@ de Dumnezeul cre}tinilor. Constantin n-a repudiat dintr-o dat@ toat@ mo}tenirea p@gânismului }i, la fel ca tat@l s@u, care fusese monoteist, el considera soarele ca mediator vizibil între Dumnezeul suprem }i oameni (înlocuind pe Domnul Sabatului cu domnul zilei soarelui n.n.).”139 „În tot timpul domniei sale, el p@str@ demnitatea de pontifex maximus - mare preot sau arhiereu p@gân - }i nu se leap@d@ formal de p@gânism decât pe patul de moarte (337)...” (}i atunci punând condi]ii de îns@n@to}ire n.n.).140

137. „Eusebiu de Cezareea”, trad. de T.Bodogae, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1987, pag. 346. 138. „Constantin cel Mare” de Ion Barnea }i Octavian Iliescu, Ed. {tiin]ific@ }i enciclopedic@, Bucure}ti 1982, pag. 68. 139. „Eusebiu de Cezareea. Scrieri, partea a doua. Via]a lui Constantin cel Mare”, studiu introductiv de Prof.Dr. Emilian Popescu, traducere }i note de Radu Alexandrescu, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 31. 140. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054" de I.Mih@lcescu, Bucure}ti 1911, pag. 153.

314

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„În anul 321 (Constantin fiind marele preot al p@gânilor n.n.) prima zi a s@pt@mânii, cunoscut@ sub numele de ‘ziua soarelui’ (dies Solis)... este declarat@ zi de repaos (‘venerata ziua Soarelui’cum scrie în decretul lui Constantin din 7 martie - 321 n.n.).”141 „... ‘Ziua Soarelui’ pân@ când s-a creat expresia ‘Dies - Dominica’ (Sinodul din Aquilea din 386 d.H. n.n.).”142 „Duminic@... termen care a înlocuit s@rb@toarea s@pt@mânal@ p@gân@ dies solis (ziua soarelui).”143 „Cre}tinismul nu s-a putut impune dintr-o dat@ }i f@r@ împotrivire, ci a avut de luptat mult, }i pentru a învinge definitiv, a trebuit s@ fac@ mici concesiuni (dac@ schimbarea Sâmbetei Domnului Dumnezeu cu Ziua Domnului Soare poate fi numit@ ‘mic@ concesiune’... n.n.).”144 De re]inut: „Cu mult@ probabilitate la început (dup@ decretul lui Adrian }i chiar dup@ al lui Constantin n.n.) erau ambele zile serbate... (urma}ii Domnului Sabatului nu renun]au la Sabatul Lui n.n.).”145 „Serba]i Sabatul, de asemenea Ziua Domnului - scriu documentele cre}tine din secolul II-IV n.n. - c@ci primul e semnul memorial al Crea]iunii, cea de-a doua al învierii (atunci Pa}tile în memoria cui 141. „Constantin cel Mare” de Ion Barnea }i Octavian Iliescu, Ed.{tiin]ific@ }i enciclopedic@, Bucure}ti 1982, pag. 42. 142. „Dic]ionar al Noului Testament” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 421. 143. „Istoria Bisericii Ortodoxe Române” de Preot Prof.Dr.Mircea P@curariu, edi]ia a doua, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 74. 144. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054” de Ioan Mih@lcescu, Bucure}ti 1911, pag. 19. 145. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia, episcopul Oradiei, Oradea 1955, pag. 2.

Când m@ închin

315

s-a introdus în biseric@? n.n.).”146 „...ca s@rb@toare peste s@pt@mân@ r@mase Duminica, dar la R@s@rit Sâmb@ta tot se distingea de celelalte zile de peste s@pt@mân@ (adev@ra]ii cre}tini n-au renun]at niciodat@ la ziua sfânt@ ordinat@ de însu}i Dumnezeu pentru orice om n.n.).”147 „Trecerea (de la Sâmb@t@ la Duminic@ n.n.) va fi fost promovat@ de c@tre converti]ii neamurilor (fo}ti închin@tori ai Soarelui n.n.)... }i treptat Duminic@ (ziua Domnului Soare n.n.) înlocui Sâmb@ta (Ziua Domnului Dumnezeu n.n.).”148

Antihristul - „omul nelegiuirii” - în Biserica lui Hristos (va îndr@zni s@ schimbe s@rb@torile }i Legea) Definire profetic@ a Antihristului „Sfântul apostol Pavel folose}te mai multe nume ca s@ zugr@veasc@ acest chip al r@ului: ‘Omul nelegiuirii’, ‘fiul pierz@rii’, ‘fiara’, ‘potrivnicul’. ‘El se va în@l]a mai presus de tot ce se nume}te Dumnezeu sau e f@cut pentru închinare, a}a încât se va a}eza în Biserica lui Dumnezeu }i se va da pe sine drept dumnezeu’ (II Tesaloniceni 2,3.4).”149 „Ceea ce ni se descoper@ este c@ acest duh al necredin]ei va face r@zboi cu sfin]ii }i va domina lumea. ‘{i i s-a dat fiarei st@pânire peste toat@ semin]ia }i poporul }i limba }i neamul }i: se vor închina ei 146. „Constitu]iile apostolice”, sec.II-IV. Din Alfred Vaucher „L’istoire du Salut” 1921, pag. 322-323. 147. „Istoria bisericeasc@ universal@” de Euseviu Popovici, vol.II, Mân@stirea Cernica 1926, pag. 228. 148. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia, episcopul Oradiei 1955, pag. 2. 149. „Din tezaurul Ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed. Episcopiei Buz@ului 1990, pag. 161.

316

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Când m@ închin

to]i cei ce locuiesc pe p@mânt’ (Apocalipsa 13,7.8).”150 „{i cele zece coarne (ale fiarei n.n.) înseamn@ c@ din acest regat se vor ridica zece regi }i un altul se va scula dup@ ei; el se va deosebi de cei dinaintea lui }i va doborî la p@mânt trei regi. {i va gr@i cuvinte de def@imare (blasfemie n.n.) împotriva Celui Preaînalt }i î}i va pune în gând (se va încumeta n.n.) s@ schimbe s@rb@torile }i legea... (Daniel 7,24.25 p.p.).”151 „Persoan@ omeneasc@ va fi antihristul sau institu]ie sau form@ de guvern@mânt?... (având în vedere profe]ia care zice c@ antihristul se va a}eza în biserica lui Dumnezeu trebuie s@-l c@ut@m în biserica cre}tin@ n.n.).”152 Interpretare posibil@ pe baza datelor istorice: (interpretarea profe]iei de mai sus) „... fiara îngrozitoare }i teribil@ simbolizeaz@ pe romani, care st@pânesc în prezent - scria Ipolit în jurul anului 200 d.H. - cele zece coarne sunt emblema împ@r@]iilor care urmeaz@ s@ se ridice (cele 10 regate barbare ap@rute dup@ 476 când se dezmembreaz@ imperiul roman de apus n.n.); cel@lalt corn mic care se ridic@ în mijlocul lor (Daniel 7,8) înseamn@ Antihrist în mijlocul lor (împ@ratul spiritual, ‘deosebit de ceilal]i’ ce s-a ridicat peste cele 10 state barbare n.n.).”153

317

Dumnezeu deschide drumul interpret@rii profe]iei amintite în paragrafele 149, 150 }i 151 n.n.).”154 1. Antihrist în mijlocul celor zece regate „476 d.H. - Detronarea lui Romulus Augustulus, ultimul împ@rat roman, de c@tre scirul Odoacru... Pe teritoriul fostului Imperiu Roman de Apus se cristalizeaz@ astfel (iau fiin]@ n.n.) în sec V un mozaic de regate germanice cu a c@ror istorie începe un nou ev... (Peste cele zece regate barbare: vandalo-alan, herul, sueb, hun, alaman, burgund, ostrogot, vizigot, franc, anglo-saxon, se va ridica un ‘împ@rat spiritual’, deosebit de ceilal]i care conform p@rerii lui Ipolit, va fi ‘antihrist în mijlocul lor’ n.n.).”155 „Mutarea capitalei imperiului din Roma la Constantinopol, f@cu ca papa s@ r@mân@ cel mai însemnat personagiu din Roma, iar când imperiul de apus c@zu în mâinile barbarilor (476 d.H.) papa ajunse s@ fie privit chiar ca urma} al împ@ra]ilor romani }i s@-}i însu}easc@ }i o sum@ de drepturi politice (peste cele 10 state barbare n.n.).”156 „De la c@derea imperiului roman de apus, din veacul V visul de aur al papilor a fost suprema]ia universal@. În aceast@ direc]ie s-au concentrat toate sfor]@rile lor... c@ci papii ]inur@ în mâinile lor frânele puterii lume}ti, iar regii }i împ@ra]ii se plecau înaintea lor (‘antihrist în mijlocul lor’ cum se va exprima Ipolit n.n.).”157

(Ipolit)153

„Ipolit, un discipol al sfântului Irineu... El este unul dintre cei mai mari înv@]a]i }i a murit tot ca martir (acest b@rbat credincios al lui 150. Idem, pag. 161. 151. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 858. 152. „Din tezaurul Ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed. Episcopiei Buz@u 1990, pag. 161. 153. „Tratat despre Christ }i Antichrist” de Ipolit; vezi „P@rin]i anteniceeni”, vol.V, pag. 210.

154. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054" de I.Mih@lcescu, Bucure}ti 1911, pag. 113. 155. „O istorie a lumii antice” de Horia C.Matei, Ed. Albatros, Bucure}ti 1984, pag. 342. 156. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054" de I.Mih@lcescu, Bucure}ti 1911, pag. 253. 157. „Istoria bisericeasc@ universal@ de la 1054 pân@ azi” de Ioan Mih@lcescu, aprobat@ de autorit@]ile în drept, Bucure}ti 1920, pag. 206-207.

318

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

2. Se va a}eza în Biserica lui Dumnezeu }i se va da drept Dumnezeu „...pofta de st@pânire a papei avu urmarea dezastruoas@ pentru cre}tinism... (c@ci s-a a}ezat în Biserica lui Hristos n.n.).”158 „Textul bulei ‘Unam Sanctam’ a lui papa Bonifaciu VII (zice n.n.): Declar@m deci, spunem }i hot@râm c@ orice f@ptur@ omeneasc@ trebuie s@ se supun@ Papii din Roma, dac@ vrea s@-}i mântuiasc@ sufletul.” 159 „Toate acestea au f@cut ca puterea }i autoritatea papilor s@ creasc@ în realitate, ca ei s@ se socoteasc@ mai presus de ceilal]i patriarhi, s@ ridice preten]iunea absurd@ }i neru}inat@, ca întreaga Biseric@ s@-i recunoasc@ de cap al ei. (Dac@ pe lâng@ Hristos care este adev@ratul cap al Bisericii ar mai fi }i papa ca un ‘cap vizibil’ al Bisericii, atunci Biserica s-ar transforma într-un monstru cu dou@ capete n.n.).” 160 „În ziua de 18 iulie 1870 se primi cu 633 de voturi, fiind contra numai dou@, - Constitutio prima de ecclesia Christi - în care se stabili ca dogm@ c@ papa ca p@stor }i înv@]@tor al tuturor cre}tinilor }i ca cea mai înalt@ autoritate... este nesupus gre}elii }i n-are nevoie ca ceea ce hot@r@}te el s@ fie confirmat de altcineva. Sacrilegiul de a fi investit pe pap@ cu însu}irea de a nu putea gre}i, pe care numai Dumnezeu o are, era s@vâr}it (a}ezat în Biserica lui Dumnezeu se va da drept dumnezeu n.n.).”161 158. „Suferin]ele sociale }i Christos” de Preot Dr.Domi]ian Spânu, Cern@u]i 1925, pag. 5. 159. „Istoria bisericeasc@ universal@ de la 1054 pân@ azi” de I. Mih@lcescu, Bucure}ti 1920, pag. 219. 160. Ibidem, pag. 254. 161. „Istoria bisericeasc@ universal@ de la 1054 pân@ azi” de I. Mih@lcescu, Bucure}ti 1920, pag. 209-210.

Când m@ închin

319

3. tiara papal@ - replic@ la puterea Sfintei Treimi „Episcopul Romei, Symmach (mort în 514 d.H.) puse prima coroan@ la mitra sa - mitra turbinata cum corona.”162 „Bonifaciu VII (episcop al Romei n.n.) în sec. XII ad@ug@ pe a doua (coroan@ la tiara papal@ n.n.).”163 „...iar (papa) Urban V (1362-1370) în sec. al XIV-lea ad@ug@ a treia coroan@ (tiarei papale n.n.).”164 „Mitra epsicopului Romei primi numele de tiara, î}i schimb@ forma pân@ în secolul XIV }i primi ca ornament a doua }i a treia coroan@, de unde se cheam@ aceast@ mitr@ triregnum, adic@ semnul puterii întreite.”165 „regnum = domnie, putere regal@, conducere, putere-absolut@. (Triregnum, de trei ori putere absolut@, replic@ direct@ la regalitatea Sfintei Treimi n.n.).”166 4. Cel Preaînalt va fi }i altfel blasfemiat „Reducerea sau u}urarea pedepselor (din focul iadului n.n.)... ori înlocuirea lor cu altele mai u}oare prin mijlocirea indulgen]elor (}i nu a lui Hristos n.n.) se pl@te}te cu bani }i cu orice fel de bunuri materiale (cump@rarea iert@rii p@catelor cu diferite sume n.n.).”167 „În fine, preo]ii }i c@lug@rii îns@rcina]i cu vânzarea indulgen]elor,

162. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, tom.I, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed. Bucure}ti 1911, pag. 433. 163. Ibidem, pag. 433. 164. Ibidem, pag. 433. 165. Ibidem, pag. 433. 166. „Dic]ionar latin-român” de G.Gu]u, Ed. {tiin]ific@ }i enciclopedic@, Bucure}ti 1983, pag. 1044. 167. Istoria bisericeasc@ universal@ de la 1054 pân@ azi” de I. Mih@lcescu, Bucure}ti 1920, pag. 86.

320

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Când m@ închin

321

vorbeau a}a fel despre ele ca }i cum ar fi fost poli]e pe care Dumnezeu trebuia s@ le achite în cer.”168

Fecioarei, toate în latin@ (R@zboiul începe împotriva Cuvântului lui Dumnezeu n.n.).”172

„Apoi nu to]i banii rezulta]i din vânzarea indulgen]elor }i nu întotdeauna se întrebuin]au în scopuri bune, ci de multe ori intrau în buzunarul episcopilor }i al papilor, ca s@-}i împlineasc@ cu ei toate gusturile }i pl@cerile, s@-}i înzestreze rudele, s@ cumpere con}tiin]e etc. (Cump@rarea iert@rii p@catelor cu bani }i nem@rturisirea lui Iisus Hristos, iat@ blasfemie demn@ doar de antihrist n.n.).”169

„De când se aliar@ cu protestan]ii, în sec.16, 17 }i 18, chiar în jum@tatea întâi a sec. 19 valdensii avur@ a suferi continuu }i persecu]ii, între care mai multe fur@ chiar sângeroase, tinzând a-i stârpi; (pentru simplul motiv c@ tr@iau conform Bibliei n.n.); în aceste persecu]ii se trimiser@ contra lor la 1655 }i 1685 întregi armate piemonteze care au m@cel@rit }i au dus în închisori multe mii de valdenzi (}i toate acestea din ordinul celui a}ezat în Biserica lui Dumnezeu n.n.).”173

„{i orice duh, care nu m@rturise}te pe Iisus Hristos, nu este de la Dumnezeu, ci este duhul lui Antihrist, despre care a]i auzit c@ vine }i acum este chiar în lume” (I In.4,3).170 5. acest „om al nelegiuirii” va st@pâni peste popoare etc. „Episcopul Romei a ajuns s@ câ}tige autoritatea unui rege, ba chiar a unui împ@rat ‘spiritual’, dar cu for]e }i ‘supu}i în num@r tot mai mare, pân@ când a cuprins întreg Imperiu Roman, }i apoi a dep@}it hotarele acestuia, dându-i dimensiuni universale, a}a cum a fost în spiritul }i dorin]a tuturor împ@ra]ilor lumii.”171 6. va face r@zboi cu sfin]ii care p@zesc poruncile lui Dumnezeu

„Istoricii au evaluat ca fiind între 850 }i 5000 num@rul anabapti}tilor executa]i de la 1525 pân@ la 1618. Ei erau ar}i, decapita]i sau îneca]i (cu cruzime de fiar@ nelegiuit@ }i antihristic@ n.n.).”174 „Cu privirea sa profetic@ (pentru timpurile sfâr}itului lumii n.n.) sf.Ioan deja vede marea mul]ime de mucenici a acestor prigoniri. Ei stau înaintea tronului }i a Mielului, îmbr@ca]i în haine albe }i cu ramuri de finic în mâini }i cer dreptate }i r@zbunare de la Dumnezeu împotriva c@l@ilor lor (Apoc. 6,9-12; 7,9-17).”175 7. va îndr@zni s@ schimbe s@rb@toarea Sabatului Domnului Dumnezeu continuând opera împ@ra]ilor p@gâni romani

„Sinodul din Toulouse în 1229 interzice posedarea Bibliei... singurele texte tolerate erau Breviarul, Psalmii }i Cartea orelor

„Împ@ratul roman Hadrian (sec. II d.H.) a interzis cre}tinilor s@ s@rb@toreasc@ ziua de sâmb@t@, ziua de odihn@ fiind cea imediat urm@toare, adic@ duminic@ - ziua Soarelui. În anul 321 împ@ratul roman...

168. Ibidem, pag. 87. 169. „Istoria bisericeasc@ universal@ de la 1054 pân@ azi” de I.Mih@lcescu, Bucure}ti 1920, pag. 87. 170. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, apg. 1388. 171. „Mileniul imperial al Daciei” de Iosif Constantin Dr@gan, Ed.{tiin]ific@ }i enciclopedic@, Bucure}ti 1986, pag. 240-241.

172. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” de Mircea Eliade, traducere de Cezar Baltag, Ed.{tiin]ific@ }i enciclopedic@, Bucure}ti 1988, pag. 197. 173. „Istoria bisericeasc@ universal@” de Euseviu Popovici, vol.IV, Bucure}ti 1928, pag. 67. 174. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” de Mircea Eliade, Bucure}ti 1988, pag. 258, vol.II. 175. „Împ@r@]ia lui Dumnezeu dup@ Noul Testament” de Pr. Prof. Gh.I.Ghia, Craiova 1925, pag. 78.

322

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Constantin cel Mare a legalizat aceast@ zi ca s@rb@toarea domnului... (de fapt a domnului Soare cum o numeau mithrai}tii p@gâni n.n.).”176 „Astfel el (Constantin cel Mare) decret@ Duminica ca zi de repaus pentru toat@ lumea (dar Constantin impune felul p@gân de s@rb@torire a zilei soarelui permi]ând celor de la sate s@ lucreze în aceast@ zi n.n.).” 177 „Chiar Constantin cel Mare ordon@ a suspenda lucr@ri Duminica, permi]ând numai agricultorilor a munci Duminica, dac@ împrejur@rile agricole reclamau aceasta.” (Ca zeu descendent din Helios Soare î}i permitea s@ dea legi dup@ propriile p@reri, în nici un caz biblice n.n.).178 „În vârful unei coloane de porfir din forul principal sau forul lui Constantin, a fost a}ezat@ la 20 noiembrie 328 d.H. (deci la 7 ani dup@ decretul duminical n.n.) statuia de bronz aurit a împ@ratului reprezentat ca zeu al Soarelui, cu cunun@ de raze pe cap (adic@ în postur@ de zeu p@gân n.n.).”179 „...în mod oficial (Constantin cel Mare) î}i va p@stra pân@ la moarte titlul de pontifex maximus (adic@ mare preot p@gân n.n.).”180 „Îns@}i men]iunea lui Eutropius (Epitome X,8,2) c@ dup@ moarte, Constantin a mers al@turi de ceilal]i p@gâni în rândul zeilor (meruit inter divos referri), este un indiciu...”181 176. „Sisteme calendaristice” de George Stânil@, Ed.{tiin]ific@ }i enciclopedic@, Bucure}ti 1980, pag. 110. 177. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054" de I.Mih@lcescu, Bucure}ti 1911, pag. 154. 178. „Istoria bisericeasc@ universal@” de Euseviu Popovici, prof.la Facultatea Teologic@ din Cern@u]i, vol.II, cartea întâia, Mân@stirea Cernica 1926, pag. 227-228. 179. „Constantin cel Mare” de Ion Barnea }i Octavian Iliescu, Ed.{tiin]ific@ }i enciclopedic@, Bucure}ti 1982, pag. 53. 180. Ibidem , pag. 70. 181. Ibidem, pag. 71.

Când m@ închin

323

„În canonul 29 al Sinodului din Laodiceea (ce a urmat dup@ decretul duminical al lui Constantin n.n.) se porunce}te ca s@ se lucreze Sâmb@ta, nu s@ fie serbat@ de cre}tini ca Duminica (introdus@ de Hadrian }i Constantin n.n.) dar se mai observ@ în acest canon ca s@ se serbeze Duminica ‘dac@ le-ar fi cu putin]@’ (dup@ cum î}i d@duse cu p@rerea Constantin n.n.). Aceasta însemneaz@ c@ nu to]i puteau serba Duminica, mai ales plugarii de prin secolul IV, când a intervenit acest canon (în 343 sau 364 d.H. n.n.).”182 „Mai târziu îns@ Leon filozoful prin Nearaua 54 ordon@ c@ }i plugarii s@ serbeze Duminica (iar papa Vigiliu roste}te anatema asupra cre}tinilor ce respectau în continuare Sâmb@ta, ziua biblic@ de închinare sfin]it@ de Dumnezeu }i de Hristos Domnul Sabatului n.n.).”183 „F@când parte din seria epistolelor apocrife (inventate n.n.) ‘Legenda Duminicii’ invoc@... p@zirea acestei zile din cadrul s@pt@mânii, re]inerea aspr@ de la orice lucru }i s@rb@torirea duminicii în locul sâmbetei (de tradi]ie mozaic@) cum se obi}nuise pân@ în vremea împ@ratului Constantin cel Mare. Totul a pornit de la faptul c@ sâmb@ta n-a fost p@r@sit@ dintr-o dat@ }i de c@tre to]i, astfel c@ duminica nu era respectat@ peste tot. În acest context (pentru }antajarea maselor n.n.) s-a imaginat c@derea din cer (ceva superior Bibliei n.n.) a unei epistole care amenin]@ cu pedepsele cele mai cumplite (demne de o fiar@, cum o s@ vede]i n.n.) pe oamenii care nu vor ]ine duminica (}i nu se supuneau decretului împ@ratului }i al sinodului n.n.).”184 „Din cercet@rile lui Fabricius rezult@ c@ prima men]iune pozitiv@ a Legendei Duminicii este din secolul VI, de pe la anul 584, când a 182. „Pidalion” cu orânduire nou@ }i tâlcuiri de Arhim. Zosima Târâl@ }i Iconom Stravofor Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933, pag. 170-171. 183. Ibidem, pag. 171. 184. „Manuscrisele române}ti medievale din Cri}ana” de Florian Duda}, Editura Facla, Timi}oara 1986, pag. 120.

324

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

stigmatizat-o într-o epistol@ Licinian, episcopul Cartaginii în Africa, zicând: ‘epistola, care se începe prin îndemnul de a serba ziua Duminicii }i se pretinde c@ s-ar fi pogorât din cer peste altarul lui Crist în templul sfântului apostol Petru, s@ }ti]i c@ este o n@scocire a dracului’.”185 „De aceea - se spune în Epistola c@zut@ din cer n.n.) - m@ jur vou@ pe dreapta Mea c@ de nu îmi ve]i p@zi Sfânta Duminic@ }i S@rb@torile Sfin]ilor Mei (inventate n.n.) trimite-voi din nou asupra voastr@ limbi p@gâne ca s@ v@ piarz@ de vii... B@rba]ii care lucreaz@ Duminica, trimite-voi asupra lor o fiar@ mai rea ca toate animalele, c@ci un câine negru - Diavolul ori îngerii lui întrupa]i - le va s@ri noaptea în spate }i-i vor sfâ}ia pe ei...” (amenin]@rile sunt într-adev@r de fiar@ n.n.).186 „Este groaznic@ aceast@ icoan@ a unei domnii a puterilor minciunii }i ale întunericului... }i st@pânirea trec@toare a nelegiuirii.”187 „Scriitorii apuseni numesc acest interval de timp cu numele de ‘veacul întunecos’ (cu toate acestea ziua domnului Soare nu a nimicit ziua Domnului Dumnezeu n.n.).”188 „Se poate considera c@ evul mediu începe cu Constantin (o dat@ cu a}ezarea p@gânismului antihristic la conducerea Bisericii cre}tine n.n.).”189 185. „Cuvinte din b@trâni” de B.P.Ha}deu, vol.II, Ed. Didactic@ }i pedagogic@, Bucure}ti 1984, pag. 47-48, edi]ie îngrijit@ de G.Mih@il@. 186. „EPISTOLIA Domnului nostru Iisus Christos, trimis@ din cer la anii 5508. Cum se cade a s@rb@tori cre}tinii Sfânta Duminic@”, edi]ia a II-a 1929, Ieromonarh Nicodim Mândi]@, Boto}ani, Tipografia „Munca”, pag. 31-32. 187. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.Episcopiei Buz@ului 1990, pag. 161. 188. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054" de I.Mih@lcescu, Bucure}ti 1911, pag. 266. 189. „Constantin cel Mare” de Ion Barnea }i Octavian Iliescu, Ed.{tiin]ific@ }i enciclopedic@, Bucure}ti 1982, pag. 72.

Când m@ închin

325

CONCLUZIE „A nesocoti legile morale înseamn@ a intra în conflict cu îns@}i voin]a lui Dumnezeu, a strica rânduiala stabilit@ de El, a surpa temelia vie]ii individuale }i ob}te}ti. În Sf.Scriptur@, atât în Vechiul Testament cât }i în Noul Testament se pune un accent deosebit pe respectarea principiilor morale c@l@uzitoare pentru via]a noastr@. Esen]a legii morale este cuprins@ în cele 10 porunci numite }i ‘Decalogul’ care au valoare absolut@ }i ve}nic@” (oricât de mul]i antihri}ti de tot felul }i din toate timpurile s-ar încumeta s@ le strice n.n.).190

BISERICA CELOR PU[INI PE CALEA CEA STRÂMT~ (p@str@tori ai Sabatului Domnului Dumnezeu) Secolele I-II (anii 30-132 d.H.) („EFES” = vrednic@ de dorit - biserica lucr@toare) * denumire biblic@ = NAZARINENI „...numele de... Nazarei, se da la început tuturor cre}tinilor.”191 „C@ci am aflat pe omul acesta ca o cium@ }i urzitor de r@zvr@tiri printre to]i iudeii din lume, fiind c@petenia eresului nazarinenilor (a}a era considerat sf.Apostol Pavel }i urma}ii lui Hristos care vor fi numi]i eretici în toate timpurile n.n.)” (Fapte 24,5).192 190. „Îndrum@tor bisericesc misionar }i patriotic” nr.5, cu binecuvântarea }i îndrumarea Î.P.S. Dr.Antim Nica, arhiepiscopul Tomisului }i Dun@rii de jos, Gala]i 1989, pag. 58. 191. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054" de I.Mih@lcescu, Bucure}ti 1911, pag. 78. 192. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1268.

326

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

ziua de închinare „La început to]i cre}tinii serbau ziua Sâmbetei.”193 „Noi }tim c@ cre}tinismul a fost cunoscut de imperiul roman ca o sect@ iudaic@... (pentru c@ ei ]ineau Sâmb@ta; denumirea de sect@ }i erezie o vom întâlni des în dreptul cre}tinilor de pe calea cea strâmt@ n.n.).”194 Secolele II-IV (anii 132-313 d.H.) („SMIRNA” = am@r@ciune - biserica întristat@) * denumire biblic@ }i istoric@ - NAZARINENI - EBIONI[I „...numele de Ebioni]i, care înseamn@ ‘s@raci’...”195 „În sânul ebionismului se deosebesc... Nazareii... (deci denumirea complet@: nazarineni - ebioni]i n.n.).”196 „{tiu necazul t@u }i s@r@cia ta, dar e}ti bogat, }i hula din partea celor ce zic despre ei în}i}i c@ sunt iudei, dar nu sunt, ci sinagog@ a satanei (iudeii au persecutat crunt pe nazarinenii-ebioni]i care a}a cum am v@zut din Fapte 24,5 p@strau credin]a apostolic@ cu Ap.Pavel în frunte n.n.) Apoc. 2,9.197 ziua de închinare „...în anul 132 în timpul împ@ratului Adrian... se interzice... p@zirea 193. „Manual de Istoria Bisericii Cre}tine pentru uzul clasei a V-a de liceu, de Preotul Iconom C.Ionescu, cu aprobarea Sf.Sinod, ed. a II-a, Bucure}ti 1913, pag. 20. 194. „Importan]a Sinodului I Ecumenic” de preotul Iulian M. Constantinescu, Constan]a 1926, pag. 8. 195. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054" de I.Mih@lcescu, Bucure}ti 1911, pag. 78. 196. Ibidem, pag. 78. 197. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1395.

Când m@ închin

327

sabatului (Sâmbetei n.n.) }i studierea Bibliei sub amenin]area pedepsei cu moartea pentru cei ce ar înc@lca aceste porunci (adev@ra]ii urma}i ai lui Hristos nu au renun]at la ziua Domnului Dumnezeu acceptând confiscarea averilor }i persecu]ii de tot felul }i alungarea din biserica celor mul]i n.n).”198 „Nazareii (ebioni]i n.n.)... observau legea mozaic@ (Decalogul }i alimente curate }i necurate cum scrie apostolul Pavel în 2 Cor.6,17 n.n.)... Pe Mântuitorul ei îl cinsteau ca Dumnezeu adev@rat, iar pe sf. apostol Pavel nu-l socoteau eretic (c@ci doar era }eful lor, al nazarinenilor numi]i a}a de iudeii care nu primiser@ pe Iisus; Fapte 24,5 n.n.).”199 „De acum înainte (de la decretul de interzicere a Sâmbetei în 132 d.H. al lui Adrian, împ@ratul imperiului n.n.) ei tr@ir@ desp@r]i]i de Biseric@ (de cea catolic@, adic@ a celor mul]i n.n.) formând o sect@ (separare n.n.) aparte sub numele (de la început n.n.) de Ebioni]i (Nazarineni cum înc@ din Fapte 24,5 observ@m denumirea cre}tinilor al@turi de cuvântul erezie, cuvântul grecesc care înseamn@ ‘alegere’ altfel decât cei mul]i n.n.).”200 „cuvântul ‘alegere’ = grece}te hairesis (se cite}te eresis n.n.) erezie” (în Biblia latin@ Vulgata e tradus cu termenul „sect@” n.n.).201 „Ca }i numele de Ebioni]i, tot astfel }i cel de Nazarei se da la început tuturor cre}tinilor (acum r@mase doar pentru cei ce nu }i-au schimbat credin]a de la început, ]inând Sâmb@ta împotriva decretului de moarte al lui Adrian n.n.).”202 198. „Orientalia mirabilia” de Constantin Daniel, Ed. {tiin]ific@ }i enciclopedic@, Bucure}ti 1976, pag. 54. 199. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054" de Ioan Mih@lcescu, Bucure}ti 1911, pag. 78. 200. Ibidem, pag. 78. 201. „Cicero în istoria culturii europene” de Th.Zielinski, traducere dup@ originalul din 1896 de B.Grecian }i A.Berar, Bucure}ti, pag. 29. 202. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054" de I.Mih@lcescu, Bucure}ti 1911, pag. 78.

328

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„{i strâmt@ este poarta }i îngust@ este calea care duce la via]@ }i pu]ini sunt care o afl@. Mat. 7,14.”203 Secolele IV-V (anii 313 d.H. - 450 d.H.) („PERGAM” = cet@]uie - biserica tolerat@) * denumire istoric@ ce explic@ deosebirile dogmatice = IUDAIZAN[I ÎN SÂNUL P~GÂNIZAN[ILOR „Cel mai de seam@ mijloc de dezvoltare a vie]ii religioase în Biserica primitiv@ al@turi de cult, era catehumenatul (instruirea din Biblie a celui ce urma s@ primeasc@ botezul n.n.). Cu vremea Biserica (celor mul]i n.n.) se intereseaz@ de cre}tin@ri de popoare în mas@, neglijând îns@ acest vechi mijloc de cre}tinare. Din aceasta a rezultat c@ de}i Biserica a triumfat (cu sabia în timpul fiilor lui Constantin n.n.) împotriva p@gânismului, totu}i s-au ivit pentru ea enorme dificult@]i de adaptare. Toat@ lumea era cre}tin@, îns@ toat@ lumea putea s@ fie în mod serios? (în loc s@ se încre}tineze p@gânii s-au p@gânizat cre}tinii n.n.).”204 „În vremea sinodului I ecumenic (anul 325 d.H. n.n.) }i mai ales ceva mai târziu (anul 450 d.H. n.n.) era departe ardoarea primitiv@ a micilor comunit@]i (a celor pu]ini n.n.) recrutate cu grij@ (dup@ spusa lui Iisus n.n.), unde cre}tinii se supravegheau }i se edificau reciproc, când sufletele tr@iau în a}teptarea revenirii apropiate a Mântuitorului. Masa cre}tin@ (biserica celor mul]i n.n.) este acum cre}tin@ de suprafa]@ }i de etichet@ (adic@ p@gânizat@ n.n.). Apa botezului o atinsese, îns@ spiritul Evangheliei nu o p@trunsese (de aceea a primit ca s@rb@tori vechile s@rb@tori idolatre: ziua Soarelui, apoi ziua de na}tere a Soarelui, a lui Mithra etc. n.n.).”205 203. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1104. 204. „Importan]a Sinodului I Ecumenic” de Preotul Iulian M.Constantinescu, Constan]a 1926, pag. 18-19. 205. Ibidem, pag. 19.

Când m@ închin

329

„...iar de s-ar afla iudai}ti (a}a numeau p@gânizan]ii pe cei ce r@m@seser@ cu Sâmb@ta din vremea apostolilor, Fapte 16,13 n.n.) fie anatema” (canonul 29 - sinodul din Laodiceea, 364 d.H.).206 ziua de închinare a celor pu]ini „Cre}tinii din Alexandria se adun@ în ziua Sâmbetei, nu ca }i cum ar fi devota]i iudaismului, ci ca s@ adore pe Iisus, Domnul Sâmbetei” (devota]i iudaismului erau tocmai acuzatorii c@ci ei purtau mitr@, aduceau daruri leg@nate, }i se numeau ierei }i arhierei ca cei ce L-au r@stignit pe Hristos n.n.).207 „Sfin]ii p@rin]i (ai Sinodului de la Laodiceea - 364 d.H. n.n.) hot@r@sc (în canonul 16, o tolerare fa]@ de cei ce nu abandonaser@ Sâmb@ta n.n.) a se citi Evanghelia }i Sâmb@ta în scopul de a sustrage pe cre}tinii care înc@ p@strau ... serbarea Sâmbetei” (ace}tia continuau pe nazarinenii-ebioni]i care în urma persecu]iilor din partea iudeilor, a împ@ra]ilor }i a bisericii celor mul]i, au fost nimici]i n.n.).208 „Zile de s@rb@toare la R@s@rit era Duminica }i în al doilea rând (ca o toleran]@ fa]@ de cei pu]ini n.n.) chiar Sâmb@ta.”209 „...aceasta îns@ o l@mure}te sfântul Timotei al Alexandriei (sec. IV-V d.H.) prin can.5 }i 13 spunând c@ vremea de rug@ este atunci când se face adunare }i dumnezeiasca liturghie (serviciul divin n.n.) 206. „Pidalion” de Arhim.Zosima Târâl@ }i Iconom Stravofor Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933, pag. 170. 207. „Liturgica Bisericii ortodoxe” de Ieromonahul Gabriel R@}canu, 1876, pag. 94 }i „Atanasius homal de semnete”, tom.II, pag. 60, Ed.Paris 16698. 208. „Pidalion” de Zosima Târâl@ }i Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933, pag. 338. 209. „Istoria bisericeasc@ universal@” de Euseviu Popovici, Cartea I, vol.II, Mân@stirea Cernica 1926, pag. 232.

330

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

care pe atunci se s@vâr}ea Sâmb@ta }i Duminica... ‘Sâmb@ta }i Duminica, pentru c@ în aceste zile se aduce jertf@ Domnului Dumnezeu’” (astfel biserica celor mul]i tolereaz@ pentru un timp în sânul ei, biserica celor pu]ini n.n.).210 „{tiu unde s@l@}luie}ti: unde este scaunul satanei; }i ]ii numele Meu }i n-ai t@g@duit credin]a Mea (cea de la început când a}a cum am v@zut, to]i cre}tinii ]ineau Sâmb@ta n.n.), în zilele lui Antipa, martorul Meu credincios, care a fost ucis la voi, unde locuie}te satana. Apocalips 2,13" (p@gânizarea era într-adev@r o domnie a Satanei care a nimicit pe nazarinenii-ebioni]i ce reprezentau credin]a apostolic@;Antipa „împotriva celor mul]i”, cum era de fapt biserica celor pu]ini n.n.).211 Secolele V-XV (anii 450 d.H. - 1470 d.H.) („TIATIRA” = mistuirea jertfei - biserica neobosit@, dar c@zut@ jertf@) * denumiri diferite dup@ regiuni geografice diferite = ABISINIENI (în Etiopia); CRE{TINI HALDEI (în Mesopotamia - Caldeea); CRE{TINI AI LUI TOMA (în India); VALDENZI SABATARIENI (în Europa) (unii îi numesc nestorieni de}i nu au nici o leg@tur@ cu Nestorie n.n.). „...Diaconul Filip a botezat pe eunucul reginei Candacia a Etiopienilor (Abisinienii de ast@zi)... (Fapte 8,27 n.n.).”212 „Nestorienii se numesc pe ei Cre}tini haldei (adic@ din Chaldeea, 210. „Pidalion” de Zosima Târâl@ }i Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933, pag. 394. 211. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1395. 212. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed. Bucure}ti 1911, pag. 150.

Când m@ închin

331

Mesopotamia n.n.), iar cei din India se numesc Cre}tini ai lui Toma. {i unii }i al]ii t@g@duiesc (cu tot dreptul n.n.) c@ au vreo leg@tur@ cu Nestorie.”213 „Rufin (410) spunea c@ dup@ Toma, Bartolomeu a ajuns s@ predice în India (deci e clar c@ nu au nimic cu Nestorie n.n.), Matei în Etiopia” (Abisinia n.n.) (deci aceste biserici sunt întemeiate de apostoli, în secolul V îns@ se dezvolt@ foarte mult încât atrag aten]ia istoricilor biserice}ti n.n.).214 „Valdensii. Ace}tia, de}i persecuta]i cu înver}unare ca sect@ separat@ de biserica roman@ înc@ de la sfâr}itul sec. 12, se r@spândir@ în sudul Fran]ei... dar mai ales în v@ile Alpilor...” (Valdenzii sabaterieni erau numi]i „s@racii din Lion”, adic@ Ebioni]i c@ci aveau aceea}i credin]@ cu Ebioni]ii - Nazarineni n.n.).215 ziua de închinare „...cre}tinismul e foarte vechi în Abisinia. El dateaz@ din timpul apostolilor” (prin Edesie }i Frumen]iu în sec.IV, doar a luat amploare n.n.).216 „A}a ei (abisinienii) practic@ nemâncarea c@rnii de porc... serbeaz@ }i Sâmb@ta...” (din sec. XII sub presiuni papale cre}tinismul lor decade înspre forma p@gânizat@ a celor mul]i n.n.).217

213. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054" de I.Mih@lcescu, Bucure}ti 1911, pag. 207. 214. „Eusebiu de Cezareea” - scrieri, traducere de Pr. Prof. T.Bodogae, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1987, pag. 99. 215. „Istoria bisericeasc@ universal@” de Euseviu Popovici, vol.IV, Bucure}ti 1928, pag. 67. 216. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, cu aprobarea Sf.Sinod, vol.II, Bucure}ti 1911, pag. 150. 217. „Istoria bisericeasc@ universal@” de E.Popovici, vol.IV, ed. a II-a, Bucure}ti 1928, pag. 552.

332

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„La Abisinieni exist@ ... serbarea Sâmbetei.” (c@ci a}a au înv@]at de la diaconul Filip }i apostolul Matei, iar decretul lui Adrian de interzicere a Sâmbetei nu s-a întins nici asupra Etiopiei, nici asupra Mesopotamiei sau Indiei n.n.).218 „Astfel (cre}tinii haldei }i ai lui Toma) nu admit sfintele icoane (ca }i abisinienii de altfel n.n.), nu m@nânc@ carne de porc, serbeaz@ deopotriv@ Sâmb@ta... cred c@ sufletele, dup@ desp@r]irea lor de trupuri }i pân@ la judecata de apoi, o duc în somnolen]@” (a}a crede }i Iustin Martirul conform Ecles. 9,5-10 }i spuselor lui Iisus c@ moartea e un somn, suflarea de via]@ ce se întoarce la Dumnezeu fiind incon}tient@ f@r@ trup n.n.).219 „mistuirea jertfei” sau (biserica ce cade jertf@) „Persecuta]i de episcopi ortodoc}i }i de împ@ra]i, Nestorienii (Cre}tinii haldei) se refugiar@ în Persia” (Iranul de ast@zi n.n.).220 „...comunit@]ile ce ei fundar@ în China c@zur@ jertf@ intoleran]ei dinastiei indigene dup@ ce în 1368 China alungase pe Mongoli }i î}i redobândir@ independen]a.”221 „...în secolul XIV ea (biserica abisinian@) fu persecutat@ sângeros de Mameluci, care dominau de la 1254, a}a c@ fu cu totul redus@.” 222 „Inchizi]ia (papal@ format@ din ‘dominicani zelo}i pân@ la exces }i cruzi pân@ la v@rsare de sânge’) reu}i s@ sting@ secta (valdenzilor n.n.) în Fran]a, Germania, Polonia, Spania }i Anglia, dar ea tr@i în Piemont pân@

218. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, vol.I, Ed. Bucure}ti 1910, pag. 153. 219. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054" de I.Mih@lcescu, Bucure}ti 1911, pag. 207. 220. Ibidem, pag. 207. 221. „Istoria bisericeasc@ universal@” de E.Popovici, vol.II, Bucure}ti 1927, pag. 131. 222. Ibidem, pag. 132.

Când m@ închin

333

în veacul XVI, când se contopi cu protestantismul.” („Izb@virea rezult@ din jertf@, iar jertfa este esen]a religiei cre}tine”, vezi pag. I-a a c@r]ii n.n.).223 Secolele XV - XVI (anii 1470-1588 d.H.) („SARDES” = cânt de bucurie - biserica ren@scut@) * denumirea spune }i ziua de închinare = IUDAIZAN[I N~SCU[I DIN P~GÂNIZAN[I „Pe la 1470 r@s@ri (pe când persecu]ia s@lbatic@ mistuise jertfa din secolele anterioare n.n.) a}a zisul eres (ca în Fapte 24,5 n.n.) ‘iudaizant’ (numit a}a ca cei din sec. IV, pentru c@ ]ineau Sâmb@ta n.n.), care nu fu îns@ de prea mare întindere }i durat@ (ca un scurt cânt de bucurie n.n.). Mitropolitul Zosima care era în favoarea eresului (cum se exprim@ cei mai mul]i n.n.) în 1494 trebui s@ plece la mân@stire. În sfâr}it în 1503 eresul fu stârpit în aparen]@ }i c@peteniile lui arse pe rug (satanismul }i cruzimea p@gâniza]ilor nu are margini n.n.). Îns@ în realitate el a continuat pân@ spre jum@tatea sec.16.”224 „{tiu faptele tale, c@ ai nume c@ tr@ie}ti dar e}ti mort. Privegheaz@ }i înt@re}te ce a mai r@mas }i era s@ moar@... Dar ai câ]iva oameni în Sardes, care nu }i-au mânjit hainele lor, ci ei vor umbla cu Mine îmbr@ca]i în ve}minte albe, fiindc@ sunt vrednici. Apoc.3,1 u.p.,2 p.p. }i 4.”225

223. Ibidem, pag. 144; „Istoria bisericeasc@ universal@ de la 1054 pân@ azi” de I. Mih@lcescu, Bucure}ti 1920, pag. 85. 224. „Istoria bisericeasc@ universal@” de Euseviu Popovici, vol.IV, Bucure}ti 1928, pag. 336. 225. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1396.

334

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Secolele XVI - XIX (anii 1588-1844 d.H.) („FILADELFIA” iubire fr@]easc@ - biserica avertizat@) * denumirea vine tocmai de la ziua de închinare = SABATARIENI (de la Sabat = Sâmb@t@) „Subotnicii (subota în rus@ sâmb@ta n.n.)... ]in Sâmb@ta.”226 „...ei trebuie bine distin}i de Sabatarii mai vechi din Transilvania, care existau de la începutul sec.17 (din 1588 d.H. n.n.)...”227 „O a treia partid@ (din rândul bapti}tilor n.n.) demn@ de a fi men]ionat@, e cea existent@ de la 1665 a Sabatarilor; ace}tia în locul Duminicii serbeaz@ Sâmb@ta.”228 „Pentru c@ ai p@zit cuvântul r@bd@rii Mele }i Eu te voi p@zi - zice Iisus - pe tine de ceasul ispitei ce va s@ vin@ peste toat@ lumea, ca s@ încerce pe cei ce locuiesc pe p@mânt. Vin curând; ]ine ce ai, ca nimeni s@ nu-]i ia cununa ta. Apoc.3,10-11" (biserica este avertizat@ c@ Iisus vine curând n.n.).229 Secolele XIX - ? (anii 1844 - ?) („LAODICEEA” poporul judec@]ii - biserica întâlnirii) * denumire de la întâlnirea cu Iisus }i ziua de închinare = ADVENTI{TI DE ZIUA A {APTEA (adventus = venire, Mat.24,3) „Ei a}teapt@ ca eveniment iminent a doua venire a lui Hristos 226. „Istoria bisericeasc@ universal@ de la 1054 pân@ azi” de I. Mih@lcescu, Bucure}ti 1920, pag. 147. 227. „Istoria bisericeasc@ universal@” de Euseviu Popovici, vol.IV, Bucure}ti 1928, pag. 69. 228. Ibidem, pag. 69. 229. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1396.

Când m@ închin

335

(Adventus, Adventio).”230 „Se m@rturise}te apoi credin]a în parusia (venirea n.n.) Domnului, care vine s@ judece viii }i mor]ii. Prezentul ‘vine’ în originalul grec (al Simbolului apostolic dup@ Rufin }i Niceta n.n.) indic@ sosirea dintr-o clip@ în alta a Domnului, a}a cum Acesta o spusese El Însu}i în Evanghelie” (de aici numele de adventi}ti dat cre}tinilor care a}teapt@ în felul apostolilor venirea lui Hristos n.n.).231 „...cuvântul ‘venturus’ din versiunea latin@ (a aceluia}i vechi simbol apostolic n.n.) e tardiv” (acel corect de la început fiind adventurus, adic@ „va veni dintr-o clip@ în alta” n.n.).232 „advento (verb folosit obi}nuit la formele din tema prezentului) = a se apropia cu pa}i repezi, a fi gata s@ soseasc@.”233 „Adveniat regnum tuum Vie cu pa}i repezi sau dintr-o clip@ în alta împ@r@]ia Ta.” Matei 6,10 p.p. (Rug@ciunea „Tat@l nostru”)234

„Iat@, stau la u}@ }i bat... (zice Iisus n.n.)” Apoc.3,20 p.p.235 „În univers, spunea un mare predicator, nu e nimic mai mare decât Iisus Hristos.”236 230. „Istoria bisericeasc@ universal@” de Euseviu Popovici, vol.IV, Bucure}ti 1928, pag. 249. 231. „Patrologie” de Preot Prof.Dr.Ioan G.Coman, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 92. 232. Ibidem, pag. 92. 233. „Dic]ionar latin-român” de G.Gu]u, Ed.{tiin]ific@ }i enciclopedic@, Bucure}ti 1983, pag. 44. 234. „BIBLIA SACRA” - juxta vulgatam clementianam, Paris 1927, pag. 6 N.T. 235. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1397. 236. „Cuvânt@ri liturgice” de Vasile, episcopul Oradiei, 1976, pag. 49.

336

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Iar a m@rturisi pe Hristos (}i venirea Lui n.n.) nu înseamn@ neap@rat prozelitism, intoleran]@ religioas@ etc., ci credincio}ie fa]@ de mesajul evanghelic al iubirii aproapelui; mesaj potrivnic oric@rei forme de mândrie, de desconsiderare a libert@]ii }i drepturilor fire}ti ale oamenilor.” (Preot Prof.Em.Vasilescu) 237

ziua de închinare: „...Adventi}tii zilei a }aptea sau Sabatarii (Sabati}tii), a}a numi]i fiindc@ serbeaz@ înc@ de rigoare sâmb@ta...”(conform poruncii a IV-a din Decalog r@mas în putere }i pentru cre}tini n.n.).238 Sâmb@ta (Sabatul Domnului ) se va serba }i pe NOUL P~MÂNT (Ziua de na}tere a P@mântului se va serba în ve}nicii) „‘C@ci precum cerul cel nou }i p@mântul cel nou pe care le voi zidi’ - zice Domnul - ‘vor r@mânea înaintea Mea, a}a va d@inui deapururi neamul vostru }i numele vostru (vezi Isaia 56,2.3.6.7). {i din lun@ nou@ în lun@ nou@ }i din Sâmb@t@ în Sâmb@t@ vor veni to]i }i se vor închina înaintea Mea’ - zice Domnul.” (Isaia 66,22.23)239

Când m@ închin

337

„Decalogul (cele 10 porunci) o men]ioneaz@ ca zi de sfin]enie: ‘Adu-]i aminte de ziua Sâmbetei ca s@ o sfin]e}ti pe ea’...”241 „Asta înseamn@ c@ aceast@ zi este menit@ a fi un timp de comuniune cu Tat@l ceresc, de sfin]ire a noastr@ (nu doar a iudeilor n.n.) prin lumina care vine de sus.”242 „Legea divin@ pozitiv@ a Vechiului Testament, în special porunca a IV-a a Decalogului, ne îndeamn@ a serba ziua a }aptea (nu întâia n.n.), iar Mântuitorul totdeauna în via]a Sa p@mânteasc@ a fost frecventator regulat al serviciilor religioase publice...” (vezi Luca 4,16 n.n.).243 „Învinuirea c@ ar strica legea, Domnul o respinge... Învinuirea c@ ar fi violat sfin]enia zilei de Sâmb@t@ nu încape” (Hristos }tia mai bine ca oricare cum trebuie serbat@ Sâmb@ta n.n.).244 „Iat@ dar@, au r@mas serbarea sâmbetei, norodului lui Dumnezeu” (de la Adam }i pân@ în ve}nicii n.n.).245 (Apostolul Pavel - Biblia 1688)

CONCLUZIE „P@zirea sâmbetei prin încetarea oric@rui lucru în ziua a }aptea era un obicei vechi, care-}i tr@gea începutul de la Adam.”240 237. „Istoria religiilor” de Diac.Prof.Dr.Emilian Vasilescu, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1982, pag. 412. 238. „Istoria bisericeasc@ universal@” de Euseviu Popovici, vol.IV, Bucure}ti 1928, pag. 249. 239. „BIBLIA adic@ dumnezeiasca Scriptur@ a Vechiului }i a Noului Testament”, tradus@ de preo]ii profesori V.Radu }i Gala Galaction, Bucure}ti 1938, pag. 720. 240. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof. A.P.Lopuhin, tradus de patriarhul Nicodim, vol.II, Bucure}ti 1944, pag. 144.

241. „Studiul Vechiului Testament”, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1978, pag. 84. 242. „F@clii pentru dreapta credin]@” - predici de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Episcopia Buz@ului 1985, pag. 109. 243. „Elemente de Moral@ Cre}in@” de Moise N.Pacu, profesor onorar, edi]ia a VII-a, Bucure}ti 1921, pag. 50. 244. „Sfânta Evanghelie dup@ Matei”, cu comentar de Dr. Vasile Gheorghiu, vol.I, Cern@u]i 1925, pag. 55. 245. „BIBLIA adic@ Dumnezeiasca Scriptur@”, tip@rit@ la 1688 în timpul lui {erban Vod@ Cantacuzino. Retip@rit@ dup@ 300 de ani în facsimil }i transcriere cu aprobarea Sf. Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1988, Ev.4,9.

Capitolul III

VIE[UIREA „C@ci dragostea de Dumnezeu aceasta este: S@ p@zim poruncile Lui.” 2 Ap.Ioan (1 In.5,3 p.p - Biblia sinodal@ 1991)

340

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Ce împlinesc

341

DECALOGUL LEGEA DRAGOSTEI C~TRE DUMNEZEU {I APROAPELE

CE ÎMPLINESC 1. Decalogul - voin]a sfânt@ a lui Dumnezeu descoperit@ oamenilor

„Fiindc@ nu cei ce aud legea sunt drep]i la Dumnezeu, ci cei ce împlinesc legea...” 2 Ap.Pavel (Rom.2,13 - Biblia sinodal@ - 1991)

„Sicriul legii (chivotul n.n.) cu tablele legii era oarecum însu}i tronul Domnului Dumnezeu, rostind oamenilor (nu doar evreilor n.n.) sfânta Sa voin]@.”1 „Cele zece porunci (Decalogul n.n.) sunt în maiestatea lor elementar@ o revela]ie unitar@ a ordinii morale celei ve}nice a lumii (nu doar a iudeilor n.n.) prin faptul c@ accentueaz@ unicitatea }i spiritualitatea lui Dumnezeu; iar pentru cult }i via]@ au o valoare deosebit@ prin faptul c@ îndeamn@ la reculegere }i stabilesc anumite cerin]e sociale, a c@ror îndrept@]ire ast@zi este recunoscut@ în mod unanim (mai pu]in cei f@r@ de lege n.n.) }i în faptul c@ în cele din urm@ pretind chiar sfin]enia inten]iilor (a}a cum precizeaz@ Iisus în predica de pe munte n.n.).”2 „Legiuirea din Sinai în principiile ei fundamentale se d@duse pentru toate veacurile urm@toare. Ea pune temeliile adev@ratei moralit@]i }i a demnit@]ii omene}ti în lume.”3 1. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof. A.P.Lopuhin, tom.II, traducere de Nicodim, patriarhul României, Bucure}ti 1944, pag. 352-326. 2. „Morala cre}tin@”, manual pentru Seminariile teologice de Arhid. Prof. Dr.Ion Z@grean, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1985, pag. 34-35. 3. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof. A.P.Lopuhin, vol.II, trad. de Nicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1944, pag. 145.

342

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„C@ acesta e testamentul (leg@mântul, vezi Ieremia 31,33) pe care îl voi face cu casa lui Israel (cel spiritual, vezi Rom. 2,26.27 n.n.) dup@ acele zile, zice Domnul: Pune-voi legile Mele în cugetul lor }i în inima lor le voi scrie }i voi fi lor Dumnezeu }i ei vor fi poporul Meu.” Evr.8,10.4 „Inima omului, tron al lui Dumnezeu! Via]a lui, o supunere des@vâr}it@ sub poruncile sfinte. Voin]a cre}tinului, o biruin]@ deplin@ asupra lumii, asupra diavolului }i poftelor rele” (acesta este noul leg@mânt ob]inut prin Iisus n.n.).5 „Odat@ marele filozof german Wilhelm Wundt a fost rugat de ni}te studen]i s@-}i spun@ p@rerea despre cele 10 porunci dumnezeie}ti: mai trebuie ele respectate sau trebuie de dat omenirii alt cod de legi morale. Gânditorul r@spunse: ‘Neasem@nat@, f@r@ egal este valoarea decalogului... Înv@]@torii religiei trebuie s@ tâlm@ceasc@ poporului acest cod pentru vremea în care tr@iesc, dar de documentul divin, nimeni n-are voie s@ se ating@.”6 „În vremea cercet@rii continentului african, marele explorator Stanley cunoscu un rege al unui însemnat trib de oameni primitivi. Din una în alta înv@]@torul european vorbi gazdei despre religia ]@rii sale }i-i explic@ decalogul sau cele 10 porunci. Regele fu foarte impresionat de con]inutul legii sfinte }i-i spuse oaspetelui european: ...Dac@ supu}ii mei te vor asculta }i vor urma poruncile, eu voi fi cel dintâi rege din lume, iar oamenii mei cei mai ferici]i.”7

4. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1365. 5. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.Episcopiei Buz@ului 1990, pag. 235. 6. Ibidem, pag. 291-292. 7. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.Episcopiei Buz@ului 1990, pag. 291.

Ce împlinesc

343

2. Decalogul - lege a dragostei în cele dou@ Testamente „De altfel în Vechiul Testament ca }i în Noul Testament, totul se reduce la datoria omului de a iubi pe Dumnezeu }i pe aproapele, potrivit poruncilor din Decalog. Poruncile din Decalog sunt amintite în mai multe locuri din c@r]ile Noului Testament.”8 „Error fundamentalis (eroarea fundamental@) este un sofism, care porne}te de la o premiz@ fals@ (în special cea major@) }i duce la o concluzie gre}it@. Exemplu: Legea Veche este abolit@, Decalogul face parte din Legea Veche, deci Decalogul trebuie abolit” (de acest sofism, de aceast@ concluzie gre}it@ se folosesc to]i r@t@ci]ii care neag@ Decalogul în cre}tinism n.n.).9 „De}i Vechiul Testament are un caracter prefigurativ, fiind ‘umbra celor viitoare’ (Col.II,17) }i ‘c@l@uz@ spre Hristos’ (Gal.II,24) }i de}i a încetat, dup@ cum spune sfântul apostol Pavel: ‘Desfiin]eaz@ deci pe cel dintâi ca s@ statorniceasc@ pe al doilea’ (Evr.X,9), ‘Iar dac@ a venit credin]a nu mai suntem sub c@l@uz@’ (Col.II,25), totu}i sub aspect dogmatic }i moral înv@]@turile Vechiului Testament, în fond, sunt ca }i cele ale Noului Testament” (din punct de vedere moral în Dumnezeu nu este mutare nici umbr@ de schimbare. Iacov 1,17 n.n.).10 „Partea cea mai însemnat@ a Legii Vechiului Testament r@mâne Decalogul. Prin faptul c@ dispozi]iunile lui precizeaz@ în mod am@nun]it urm@rile imediate ale principiilor legii morale naturale, valoarea 8. „Studiul Vechiului Testament”, manual pentru Seminariile teologice, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1978, pag. 348. 9. „Omiletica”, manual pentru Seminariile teologice tip@rit cu binecuvântarea P.F.P.Iustin, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1977, pag. 90 (autor: Pr.Nicolae Petrescu). 10. „Studiul Vechiului Testament”, manual pentru Seminariile teologice, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1978, pag. 347.

344

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Decalogului e absolut@ }i ve}nic@ (adic@ de neschimbat n.n.). El este piatra de temelie a întregii înv@]@turi morale. De aceea Decalogul a trecut }i în Noul Testament, dar în]elegerea deplin@ a poruncilor lui se poate dobândi numai în lumina legii morale a Noului Testament (cf. Matei 5,21-48, ]inând cont de spiritualizarea slovei reci n.n.).”11 „Decalogul r@mâne pân@ ast@zi cea mai des@vâr}it@ legisla]ie moral@ a antichit@]ii deoarece cuprinde principiile generale ale moralit@]ii, prezentate într-o formulare de ordine sistematic@ ceea ce dovede}te originea lor divin@. Îndeosebi la el se refer@ Mântuitorul atunci când spune: ‘S@ nu socoti]i c@ am venit s@ stric legea...’ (Matei 5,17).”12 „Astfel Iisus Hristos a fost centrul a toat@ adev@rata religie de la începutul lumii. A}teptat ca Mesia, adorat ca Mântuitor, El a fost principiul mântuirii pentru to]i oamenii }i numai într-însul s-a putut g@si adev@rul }i harul. El a p@strat din religia primar@ }i din religia israelit@ fondul dogmatic }i moral, care era adev@rul, fiindc@ venea de la Dumnezeu; El a înlocuit prin realitate riturile figurative, instituite pentru a reaminti promisiunea misiunii Sale. Astfel c@ de la începutul lumii n-a fost decât o adev@rat@ religie, un singur Mântuitor }i R@scump@r@tor }i cre}tinismul nu este decât dezvoltarea }i plinirea religiei primare (adamic@ n.n.) }i a religiei israelite” (cine acuz@ pe cre}tini c@ iudaizeaz@ acuz@ de fapt pe Hristos n.n.).13

3. Decalogul -lege moral@ dumnezeiasc@, ve}nic@, deci valabil@ }i pentru cre}tini „Legisla]iunea mozaic@ (legea dat@ prin Moise n.n.) are un întreit scop }i cuprins, conform c@ruia distingem legi morale, ceremoniale }i 11. „Morala cre}tin@” de Arhid. Prof.Dr.Ioan Z@grean, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1985, pag. 34. 12. Ibidem, pag. 35. 13. „Expunerea Doctrinei Bisericii Cre}tine Ortodoxe” de W.Guettee, cu aprobarea Sf. Sinod, Bucure}ti 1901, pag. 39-40.

Ce împlinesc

345

civile. Dar numai legile morale au o destina]iune }i obliga]iune ve}nic@, pe când cele ceremoniale }i civile }i-au pierdut puterea obligatorie prin Evanghelia Domnului. Legile morale cuprinse în Testamentul Vechi se pot reduce la cele zece porunci ‘decalogul’, pe care Dumnezeu l-a dat pe muntele Sinai. Acestea au fost scrise de Însu}i Domnul pe dou@ table împ@r]ite în dou@ grupe de datorin]e: tabla întâia cuprindea poruncile prin care se indic@ datorin]ele c@tre Dumnezeu, iar tabla a doua cuprindea poruncile prin care se indic@ datorin]ele c@tre aproapele.”14 „Decalogul este cea dintâi lege scris@ a Vechiului Testament }i totodat@ cea mai înalt@ lege moral@ dat@ pân@ la Domnul Iisus Hristos. Ea r@mâne în putere pentru toate timpurile, fiindc@ cele zece porunci sunt poruncile legii morale fire}ti, pe care Dumnezeu le aduce la cuno}tin]a credincio}ilor într-un chip mai deplin }i mai hot@rât.”15 „Legea moral@ a Vechiului Testament r@mâne în putere pentru cre}tini, fiindc@ Mântuitorul Iisus Hristos i-a r@spuns tân@rului care Îl întrebase ce s@ fac@ spre a dobândi via]a de veci: ‘De vrei s@ intri în via]@ p@ze}te poruncile’ Matei 19,17. De asemenea tot El ne înva]@: ‘S@ nu socoti]i c@ am venit s@ stric legea sau proorocii, n-am venit s@ stric, ci s@ împlinesc’ Matei 5,17" (Cel ce p@ze}te poruncile are nevoie de Hristos, de aceea El a precizat tân@rului c@ un singur lucru îi lipsea pe lâng@ p@zirea poruncilor, urmarea Lui, c@ci numai prin puterea Lui }i credin]@ în El poruncile pot fi împlinite n.n.).16 14. „Morala cre}tin@ ortodox@”, manual didactic de Dr.Orest Tarangul, Valea U]ei, carte aprobat@ de Sf.Sinod, Ed.Tipografiei {coala Român@, Vatra Dornei 1925, pag. 8-9. 15. „Carte de înv@]@tur@ cre}tin@ ortodox@” de P.S.Vasile, episcopul Oradiei, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1978, pag. 154. 16. „Carte de înv@]@tur@ cre}tin@ ortodox@” de c@tre P.S.Vasile episcopul Oradiei, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1978, pag. 154.

346

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Legile divine pozitive sunt prescurtate în poruncile date israeli]ilor prin Moise, }i care sunt propuse de Biserica Ortodox@ dup@ textul biblic astfel: ‘1. Eu sunt Domnul Dumnezeul t@u; s@ nu ai al]i dumnezei afar@ de Mine. 2. S@ nu-]i faci ]ie chip cioplit, nici vreo asem@nare a câte sunt în cer sus }i pe p@mânt jos, în ape }i sub p@mânt; s@ nu te închini lor, nici s@ sluje}ti lor. 3. S@ nu iei numele Domnului Dumnezeului t@u în de}ert. 4. Adu-]i aminte de ziua sâmbetei ca s@ o sfin]e}ti pe ea. {ase zile s@ lucrezi }i s@ faci toate lucrurile tale, iar ziua a }aptea este ziua Domnului Dumnezeului t@u (nu este alt@ zi a Domnului decât cea numit@ }i scris@ de El n.n.) 5. Cinste}te pe tat@l t@u }i pe mama ta. 6. S@ nu ucizi. 7. S@ nu preacurve}ti. 8. S@ nu furi. 9. S@ nu m@rturise}ti m@rturie mincinoas@ împotriva aproapelui t@u. 10. S@ nu pofte}ti casa aproapelui t@u, nici femeia lui, nici sluga lui, nici slujnica lui, nici asinul lui, nici toate câte sunt ale aproapelui t@u.’ Iisus Hristos n-a desfiin]at legile date prin Moise, dimpotriv@ a declarat c@ ele r@mân îndatoritoare (Matei 5,18). Ele trebuiesc deci a fi regula de c@petenie pentru tot cre}tinul (nu numai pentru iudeu n.n.) în datoriile sale c@tre Dumnezeu (primele 4 de pe tabla întâi n.n.) }i c@tre aproapele (urm@toarele 6 de pe tabla a doua n.n.).”17 „Acesta fu vestitul Decalog, cele zece porunci, din care în fiecare (deci }i în porunca a IV-a n.n.) se descoperea adev@rul cel ve}nic (dat nu de oameni ci oamenilor din toate timpurile n.n.).”18 17.„Expunerea Doctrinei Bisericii Cre}tine Ortodoxe” de W.Guettee, ed.a II-a cu binecuvântarea Sf.Sinod al BOR, Bucure}ti 1901, pag. 131-132. 18. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof. A. P. Lopuhin, trad. de Nicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1944, vol.II, pag. 143.

Ce împlinesc

347

„Decalogul îns@ a fost proclamat de însu}i Dumnezeu }i cu o astfel de m@re]ie invincibil@ }i cu a}a simplitate uimitoare, încât adev@rurile vestite într-însul imediat au devenit mo}tenirea întregului popor, care trebuia s@ le împr@}tie în omenirea întreag@ (tot omul indiferent de na]ie trebuia s@-}i însu}easc@ cele zece porunci dumnezeie}ti f@r@ s@ le modifice, c@ci sunt ve}nice n.n.).”19 „Poruncile (cele zece n.n.) au fost scrise de Însu}i Dumnezeu cu ‘dumnezeie}ti litere’ pe dou@ table de piatr@” (Legea dragostei fa]@ de Dumnezeu }i aproapele este expresia voin]ei ve}nice a Creatorului n.n.).20 „Dup@ cum planetele }i stelele î}i urmeaz@ neab@tut mi}c@rile lor în spa]iu, a}a legile morale izvorâte din voia lui Dumnezeu î}i p@streaz@ în orice veac valoarea lor. Un cunoscut profesor de filozofie german, la sfâr}itul veacului trecut, întrebat dac@ cele zece porunci mai sunt valabile pentru via]a omeneasc@ a r@spuns: ‘Valoarea f@r@ egal a Decalogului st@ în aceea c@ într-o uimitoare scurtime, el este cea mai venerabil@ m@rturie a nepieritoarelor principii morale pe care le avem. A îmbun@t@]i cele zece porunci ar fi o crim@ împotriva spiritului istoriei, a le înlocui cu legiuiri noi, moderne, ar fi o încercare prosteasc@’(W.Wundt). Cuvinte pline de adev@r! Decalogul nu poate fi modificat, pentru c@ ‘în Dumnezeu nu este mutare (d.p.d.v. moral n.n.) nici umbr@ de schimbare’. Sau cum zice psalmistul: ‘Iarba se usuc@ }i floarea se ve}teje}te, dar Cuvântul Dumnezeului nostru r@mâne în veac’ (Isaia 40,8).”21

19. Ibidem, pag. 145. 20. „Carte de înv@]@tur@ cre}tin@ ortodox@” de P.S.Vasile, episcopul Oradiei, cu aprobarea Sf.Sinod al BOR, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1978, pag. 153. 21. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, cu o prefa]@ de P.S.Epifanie, episcopul Buz@ului, Ed. Episcopiei Buz@ului 1985, pag. 93.

348

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

4. În Hristos cele zece porunci pot fi respectate de credincio}i „Apoi }i din punct de vedere scripturistic este vrednic@ de respins înv@]@tura c@ poruncile lui Dumnezeu nu pot fi împlinite. Dac@, în realitate, poruncile dumnezeie}ti nu pot fi executate, nu în]elegem cum Scriptura le recomand@ pretutindeni }i declar@ pe cei ce le calc@ vrednici de pedepse }i osând@. Nu în]elegem recomandarea Scripturii, fiindc@ nimeni dup@ chibzuin]@ nu cere de la altul lucruri imposibile; mai pu]in decât oricine nu cere aceasta în]eleptul Creator de la f@ptura Sa.”22 „Pentru c@ cine va p@zi toat@ legea, dar va gre}i într-o singur@ porunc@, s-a f@cut vinovat fa]@ de toate poruncile. C@ci Cel ce a zis: ‘S@ nu s@vâr}e}ti adulter’, a zis }i: ‘S@ nu ucizi’(Iacov citeaz@ porunca a 7-a }i a 6-a din cele zece porunci n.n.). {i dac@ nu s@vâr}e}ti adulter, dar ucizi, te-ai f@cut c@lc@tor de lege. A}a s@ gr@i]i }i a}a s@ lucra]i, ca unii care ve]i fi judeca]i prin legea libert@]ii.” Iacov 2,10-12.23 „Ca lege a libert@]ii, Legea moral@ a Noului Testament... nu înseamn@ lips@ de orice porunc@, ci este numai o atmosfer@ spiritual@ creat@ în om de iubire, o stare favorabil@ împlinirii poruncilor.”24 „Spre a fi liber trebuie a asculta (ca }i legea circula]iei; nu este nici o osândire pentru cel ce o împline}te n.n.). Des@vâr}ita libertate nu e decât împlinirea des@vâr}it@ a înv@]@turilor }i sfaturilor evanghelice.”25

22. „Simbolica” de Hr.Andru]os, traducere din limba greac@ de Iustin Moisescu, Ed.Centrului mitropolitan al Olteniei, Craiova 1955, pag. 228-229. 23. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1373. 24.„Morala cre}tin@” de Arhid.Prof.Dr.Ioan Z@grean, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1985, pag. 58. 25. „Urmarea lui Iisus Hristos”, tip@rit@ cu binecuvântarea Î.P.S.D.D.Dr. Pimen, arhiepiscop }i mitropolit al Moldovei }i Sucevei. Cartea II, vol.IV, Mân@stirea Neam]u 1923, pag. 8.

Ce împlinesc

349

„Lep@dându-se de voin]a sa, omul nu f@ptuie}te decât dup@ voin]a lui Dumnezeu, care e buna orânduial@ des@vâr}it@. {i atunci omul e liber ca Dumnezeu Însu}i }i ajunge imaginea Lui adev@rat@...”26 „S@ nu socoti]i, declar@ Iisus, c@ am venit s@ stric Legea sau pe Profe]i: n-am venit s@ stric, ci s@ împlinesc. Matei 5,17.”27 „De aceea, cre}tinul are datoria ca în toate împrejur@rile vie]ii con}tiin]a lui s@ lucreze în cel mai deplin acord cu legea moral@, precum m@rturise}te psalmistul: ‘De n-ar fi fost legea, atunci a} fi pierit întru necazul meu’ Ps. 108,92.”28 „Mântuitorul ne-a dat putin]a de a tr@i în trup f@r@ a fi robi p@catului (Rom.8,3).”29 „T@ierea împrejur nu mai folose}te la nimic dac@ calci legea, iar net@ierea împrejur poate s@ aib@ valoare dac@ faci cele ale legii. C@ci adev@rata circumciziune este cea interioar@ a inimii, care const@ în ascultarea voii lui Dumnezeu }i s@vâr}irea poruncilor sale. (Rom.2,28-29).”30 „...în Hristos este dat@ posibilitatea de a împlini efectiv ceea ce cere Legea (Rom.7,1-25).” (Capitolul 8 precizând cine sunt cei ce se pot supune Legii }i cine nu n.n.).31 26. „Urmarea lui Iisus Hristos”, tip@rit@ cu binecuvântarea Î.P.S.D.D.Dr. Pimen, arhiepiscop }i mitropolit al Moldovei }i Sucevei. Cartea II, vol.IV, Mân@stirea Neam] 1923, pag. 8. 27. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” de Mircea Eliade, vol. II, Ed.{tiin]ific@, Bucure}ti 1991, pag. 311. 28. „Morala cre}tin@”, manual pentru Seminariile teologice de Arhid. Prof.Dr.Ioan Z@grean, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1985, pag. 79-80. 29. „Studiul Noului Testament” de Preot Prof.Dr.I.Constantinescu, manual pentru Seminariile teologice, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1981, pag. 227. 30. „Studiul Noului Testament” de Preot Prof.Dr.I. Constantinescu, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1981, pag. 223. 31. „Studiul Noului Testament” de P.C.Diacon Nicolae I.Nicolaescu }i colab., ed. a II-a, cu binecuvântarea P.F.P. Iustinian, patriarhul BOR, Bucure}ti 1977, pag. 116.

350

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Oamenii au sf@râmat tablele legii muntelui Sinai, dar fapta lor nebuneasc@ a zguduit }i a zdruncinat înse}i temeliile vie]ii umane. De aceea, fra]ilor, trebuie s@ ne întoarcem mereu la codul legilor primite de sus, primite }i promulgate de Moise pe muntele sfânt... Da, trebuie s@ respect@m cele zece porunci }i s@ ne supunem lor. Pentru c@ ele sunt vechi, dar nu învechite, ca o hain@ care nu mai e la mod@. Poruncile Decalogului nu au izvorât din minte omeneasc@, nu sunt expresia geniului evreului Moise, ci sunt manifestarea în]elepciunii lui Dumnezeu, lumin@ din lumina Lui, putere din ve}nicia Lui. Moise a fost doar mijlocitorul acelei descoperiri, gura care a rostit adev@ruri ve}nice.”32

Ce împlinesc

351

„Voia lui Dumnezeu este suprema lege a vie]ii cre}tine}ti. Pe ea o împlinesc f@r@ z@bav@ îngerii în cer }i pentru împlinirea ei cerem ajutorul lui Dumnezeu. {i astfel cerul }i p@mântul str@lucesc de aceea}i lumin@ a voii lui Dumnezeu, ca s@ nu se mai deosebeasc@ cerul }i p@mântul ci împreun@ s@ fie o împ@r@]ie a lui Dumnezeu.”36 ÎN CE CONST~ VOIA LUI DUMNEZEU

„Esen]ial pentru noi cre}tinii este recunoa}terea }i împlinirea voii lui Dumnezeu, ca îndreptar al întregii noastre vie]i spirituale. S@ împline}ti voia lui Dumnezeu în toate ac]iunile, gândurile, vorbirea }i faptele tale publice, private, în familie }i în toat@ via]a ta, iat@ un program de activitate cre}tin@.”35

„Cele zece porunci sunt strig@tul voin]ei lui Dumnezeu, temelia vie]ii religioase morale }i a tuturor legilor” (vezi subcapitolul „Decalogul - legea dragostei c@tre Dumnezeu }i aproapele” n.n.).37 „Ordinea care trebuie s@ domneasc@ între Dumnezeu }i om este supunerea acestuia din urm@ sub voia Celui Preaînalt, ascultarea poruncilor Lui.”38 „Poate oare omul s@-}i g@seasc@ o conducere mai des@vâr}it@ decât conducerea dup@ voia lui Dumnezeu? De aceea el înainte de toate trebuie s@ se sileasc@ s@ cunoasc@ aceast@ voie }i cunoscând-o s@ o urmeze... Numai urmând legea dumnezeiasc@ }i conducându-se de dumnezeiasca voin]@, omul poate lega via]a sa actual@ cu via]a ve}nic@.”39 „Oamenii din toate vremurile, de toate vârstele pe fa]a întregului p@mânt, oriunde a suflat harul Duhului Sfânt, s-au ridicat din moarte la via]@, din întuneric la lumin@, }i-au format inimi noi, au devenit f@pturi noi, angajate pentru totdeauna în slujba iubirii lui Dumnezeu }i a aproapelui, ca s@ urmeze poruncile Lui, ca s@ p@zeasc@ }i s@ împlineasc@ legile Lui.”40

32. „F@clii pentru dreapta credin]@”, predici de Preot Dr.{tefan Slevoac@, cu o prefa]@ de P.S. Epifanie, episcopul Buz@ului, Ed. Episcopiei Buz@ului 1985, pag. 92-93. 33. „F@clii pentru dreapta credin]@”, predici de Preot Dr.{tefan Slevoac@ cu o prefa]@ de P.S.Epifanie, episcopul Buz@ului, Ed.Episcopiei Buz@ului, 1985, pag. 92. 34. „Catehism cre}tin ortodox”, tip@rit cu binecuv. P.F.P. Teoctist, patriarhul BOR, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1990, pag. 176. 35. „Cuvânt@ri liturgice” de Vasile, episcopul Oradiei, ed. a II-a, Oradea 1976, pag. 232.

36. Ibidem, pag. 233. 37. „Catehism cre}tin ortodox”, tip@rit cu binecuv. P.F.P. Teoctist, patriarhul BOR, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1990, pag. 180. 38. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Dr.{tefan Slevoac@, cu o prefa]@ de Epifanie, episcopul Buz@ului, Ed.Episcopiei Buz@ului, 1985, pag. 214. 39. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof. A.P. Lopuhin, trad. de Nicodim, patriarhul BOR, tom.V, Bucure}ti 1946, pag. 448. 40. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.Episcopiei Buz@ului, 1985, pag. 216.

De re]inut: „Ei bine, poruncile Decalogului trebuie cunoscute, în]elese, împrosp@tate mereu în con}tiin]ele credincio}ilor }i p@zite.”33 „Omul f@r@ lege este ca }i trenul c@zut de pe linie: se distruge pe sine }i pe cei ce cad sub sf@râm@turile sale, ca Sodoma, Gomora }i Babilonul (Gen.18-19; Apoc. 17-18).”34

VOIA LUI DUMNEZEU

352

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Voin]a Lui fiind neschimbat@ }i ve}nic@ }i legile Lui sunt statornice }i ve}nice. C@lcarea lor aduce dezordinea }i distrugerea vie]ii.”41 SUPUNEREA FA[~ DE AUTORIT~[ILE OMENE{TI „În acest sens Mântuitorul recomand@: ‘Da]i Cezarului cele ce sunt ale Cezarului }i lui Dumnezeu, cele ce sunt ale lui Dumnezeu’ (Mat.22,21; Marcu 12,17; Luca 20,25). Adic@ s@-}i achite fiecare credincios datoriile c@tre Stat }i s@ arate ascultare fa]@ de ele cât@ vreme nu li se cere s@ renun]e la credin]@ }i la îndatoririle fa]@ de Dumnezeu.”42 „Fericitul Augustin va tâlm@ci pozi]ia invariabil@ a Bisericii cre}tine fa]@ de st@pânirea lumeasc@ prin afirma]ia care a devenit proverbial@: ‘Qui dedit imperium Constantino christiano, ipse etiam apostate Iuliano’, adic@: ‘Cel ce a dat st@pânire cre}tinului Constantin (de fapt doar simpatizant al cre}tinilor n.n.), Acela}i a dat-o }i apostatului Iulian’.” 43 NEPRIH~NIT... PRIN CREDIN[~, NU PRIN FAPTE „Când se va socoti omul pe sine împlinitor des@vâr}it al poruncilor, e v@dit c@ p@c@tuie}te }i gre}e}te împotriva poruncii, ca unul ce se judec@ pe sine }i nu prime}te pe Cel ce judec@ cu adev@rat. C@ci numai când Duhul lui Dumnezeu va m@rturisi împreun@ cu duhul nou - dup@ cuvântul lui Pavel - vom fi cu adev@rat vrednici de Hristos }i fii ai lui Dumnezeu, nu când ne vom îndrept@]i pe noi în}ine, prin p@rerea de sine.”44 „Iar toat@ cuno}tin]a, virtutea }i puterea sunt har al lui Dumnezeu ca }i toate celelalte. Dumnezeu le-a dat tuturor puterea s@ se fac@ fii ai 41. „Catehism cre}tin ortodox”, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1990, pag. 175. 42. „Dic]ionar al Noului Testament A-Z” de Preot Dr.Ioan Mircea, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1984, pag. 460-461. 43. „Îndrum@tor bisericesc, misionar }i patriotic” nr. 5, Gala]i 1989, pag. 65. 44. „Filocalia” sau culegere din scrierile sfin]ilor p@rin]i, vol.V, traducere de Pr.Prof.Dumitru St@niloae, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1976, pag. 300.

Ce împlinesc

353

lui Dumnezeu prin p@zirea poruncilor dumnezeie}ti. Mai bine zis aceste porunci }i harul dumnezeiesc ne p@zesc pe noi. Fiindc@ f@r@ harul Lui nu putem s@ le împlinim nici pe ele. {i nu avem ce s@-i aducem Lui”. (ca merit al nou n.n.).45 „Sufletul iubitor de Dumnezeu are obiceiul chiar dac@ ar face toate faptele bune, s@ nu-}i pun@ nimic pe seama sa, ci pe toate în seama lui Dumnezeu. În felul acesta }i Dumnezeu la rândul S@u, luând aminte la în]elegerea }i cuno}tin]a dreapt@ }i s@n@toas@ a acestui suflet, îi socote}te dimpotriv@ lui toate }i-i m@soar@ r@splat@ ca }i când ar fi f@cut toate prin osteneala lui, cu toate c@ dac@ ar vrea s@ fac@ judecat@ cu noi nu s-ar g@si nimic cu adev@rat drept în om.”46 „F@r@ Dumnezeu }i prin sine însu}i e cu neputin]@ s@ se izb@veasc@ cineva pe sine.”47 „Noi nu putem fi justifica]i (socoti]i drep]i n.n.) decât prin Iisus Hristos, unicul r@scump@r@tor, unicul mijlocitor. Numai întru El putem fi justifica]i (îndrept@]i]i n.n.) adic@ identificându-ne Lui prin credin]@.”48 „Credin]a care ne îndeamn@ spre bine este un dar de la Dumnezeu, dat nou@ prin Iisus Hristos; deci tot ce este bun în noi vine de la harul lui Dumnezeu, în Iisus Hristos.”49 „No]iunea exact@ a R@scump@r@rii const@ în a admite: 1. c@ Iisus Hristos este unicul nostru mijlocitor. 2. c@ El a fost R@scump@r@torul omenirii f@r@ nici o excep]ie. 45. Ibidem , pag. 47. 46. „Filocalia” sau culegere din scrierile sfin]ilor p@rin]i, vol.V, traducere }i note de Pr.Prof.Dumitru St@niloae, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1976, pag. 367. 47. Ibidem , pag. 384. 48. „Expunerea ac]iunii Bisericii Cre}tine Ortodoxe” de W.Guettee, cu aprobarea Sf.Sinod al BOR, Bucure}ti 1901, pag. 37. 49. Ibidem, pag. 38.

354

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Ce împlinesc

3. c@ noi suntem justifica]i prin unirea noastr@ cu El întru credin]@. 4. c@ începutul cum }i împlinirea mântuirii noastre este datorit@ harului lui Dumnezeu, dat în dar. 5. c@ meritele noastre sunt daruri ale lui Dumnezeu, adic@ aplica]iunea ce El ne face din meritele lui Iisus Hristos. 6. c@ sfin]ii n-au câ}tigat mântuirea decât prin meritele lui Iisus Hristos }i c@ prin urmare, pretinsa visterie a meritelor lor prisositoare e o închipuire gre}it@.”50 „Drept aceea, nimeni f@când bine, s@ nu se f@leasc@, c@ci to]i cei ce s-au n@d@jduit în sine}i au c@zut.” (avva Xantie)51

DAR CREDIN[A ESTE VIE DOAR PRIN FAPTE „Credem c@ nimeni nu se mântuie}te f@r@ credin]@, iar credin]@ numim ideea cea mai dreapt@ ce este în noi despre Dumnezeu }i cele dumnezeie}ti, care fiind înf@ptuit@ prin dragoste, ca s@ zic a}a, prin poruncile dumnezeie}ti, ne îndrept@]e}te în Christos }i f@r@ ea este cu neputin]@ a pl@cea lui Dumnezeu.” (Patriarhul Dositei)52

„C@ci zice sf.Ioan Gur@-de-Aur: ‘M@rturisirea credin]ei nu se face doar cu limba, ci }i cu faptele. Dac@ acestea lipsesc, suntem în primejdie de a fi pedepsi]i cu acei care t@g@duiesc credin]a cu totul’.”53

50. Expunerea Doctrinei Bisericii Cre}tine Ortodoxe” de W.Guettee, cu aprobarea Sf.Sinod al BOR, Bucure}ti 1901, pag. 42. 51. „Patericul” ce cuprinde în sine cuvinte folositoare ale sfin]ilor b@trâni, Ed.Episcopiei Ortodoxe Române, Alba Iulia, 1990, pag. 160. 52. „Istoria bisericeasc@ universal@” de Ioan Mih@lcescu, Bucure}ti 1920, pag. 240. 53. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.Episcopiei Buz@ului, 1985, pag. 30.

355

„Faptele noastre cele bune n-au puterea de a ne justifica prin ele însele, ci ele sunt urmarea necesar@ a adev@ratei credin]e }i aceast@ credin]@ manifestându-se prin fapte ne une}te cu R@scump@r@torul, care ne justific@ (ne socote}te drep]i n.n.).”54 „Aceasta o înt@re}te }i sf. Vasile cel Mare când spune: ‘Dovada c@ omul nu-L iube}te pe Dumnezeu }i pe Hristosul S@u este faptul c@ el nu-I împline}te poruncile.”55 „Religia face dou@ lucruri: ea ne arat@ mizeria noastr@ }i ne arat@ }i vindecarea ei; ea ne înva]@ c@ de la noi în}ine nu putem nimic pentru mântuire, dar c@ putem toate întru Acela ce ne înt@re}te. (Filip.IV,13).”56 „Nu te osândesc nici Eu (zice Iisus; vino la El a}a cum e}ti n.n.). Mergi, de acum s@ nu mai p@c@tuie}ti” (El te va înt@ri pentru aceasta n.n.). In.8,11.57 „strigat-am c@tre Tine, mântuie}te-m@ (prin harul t@u n.n.) }i voi p@zi m@rturiile Tale” (p@zirea poruncilor lui Dumnezeu este urmarea mântuirii primite în dar prin Iisus Hristos n.n.). (Ps. 118/119 vers 146)58 ÎMPLINIREA LEGILOR LUI DUMNEZEU ADUCE LIBERTATE „Este liber din punct de vedere moral, numai omul care e curat }i face voia lui Dumnezeu. ‘Unde e Duhul Domnului, acolo e slobozenia’. (II Cor.3,17).”59 54. „Expunerea Doctrinei Bisericii Cre}tine Ortodoxe” de W.Guettee, trad. de D.D.Iosif Gheorghian, mitropolit al Ungro-Vlahiei, cu aprobarea Sf.Sinod al BOR, Bucure}ti 1901, pag. 38. 55. „Carte de rug@ciuni” Ed.Arhiepiscopiei Tomisului }i Dun@rii de Jos, Gala]i 1981, pag. 166. 56. „Urmarea lui Iisus Hristos”, Cartea II, vol.IV, Tipografia Mân@stirii Neam], 1923, pag. 43. 57. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, sinodal@ 1991, pag. 1216. 58. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 626. 59. „Catehism cre}tin ortodox”, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1990, pag. 206.

356

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„P@catul, dimpotriv@, este c@lcarea legii, a voin]ei }i a poruncilor lui Dumnezeu... Robia p@catului este cea mai mare piedic@ în calea mântuirii }i a fericirii” (p@catul aduce robie n.n.).60 IISUS - MODEL DES~VÂR{IT „Sâmburele credin]ei este imitarea lui Hristos în iubire, precum }i apostolul zice: ‘Cine zice c@ petrece întru El, dator este precum Acela a umblat }i el a}a s@ umble’ (I Ioan 2,6).”61 „Mântuitorul de când era prunc a îndeplinit voin]a }i legea lui Dumnezeu. ‘Iat@ vin, Dumnezeule s@ fac voia Ta’ (Evr.10,7-9). Aceasta este mâncarea }i b@utura Lui (In.4,34). La fel suntem datori s@ facem }i noi. ‘Mergi de f@ }i tu asemenea’ (Luc.10,37).”62 „Cine nume}te pe Dumnezeu: Tat@, este îndatorat s@ se poarte în a}a fel, încât s@ nu apar@ nevrednic de un astfel de privilegiu.” (Ioan Gur@-de-Aur)63

„În legile }i poruncile morale, Iisus Hristos ni se arat@ ca modelul nou, ca cea mai frumoas@ pild@ de virtute }i sfin]enie.”64 „Urmeaz@ Mie (zice Iisus n.n.): ‘Eu sunt calea, adev@rul }i via]a’ Ioan 14,6. F@r@ cale nu e mergere; f@r@ adev@r nu e cunoa}tere; f@r@ via]@ nu e vie]uire... De voie}ti s@ intri în via]@, p@ze}te poruncile... (Iisus î]i d@ putere pentru aceasta n.n.).”65 60. Ibidem, pag. 205. 61. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.Episcopiei Buz@ului 1985, pag. 245. 62. „Catehism cre}tin ortodox”, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1990, pag. 175. 63. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.Episcopiei Buz@ului 1990, pag. 226. 64. „Catehism cre}tin ortodox”, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1990, pag. 176. 65. „Urmarea lui Iisus Hristos”, Cartea II, vol.IV, Tipografia Mân@stirii Neam]u, 1923, pag. 44.

Ce împlinesc

357

CONCLUZIE „Asculta]i drept aceea cuvântul lui Dumnezeu }i-l împlini]i ca s@ se împlineasc@ pentru voi to]i cuvintele Mântuitorului: ‘Ferici]i cei ce ascult@ cuvântul lui Dumnezeu }i îl împlinesc pe el’” (Luca XI,28).66 „În mijlocul acestui mare naufragiu al lumii, o mân@ binef@c@toare ne arunc@ de sus funia n@dejdii, care pu]in câte pu]in, trage din valurile mizeriilor omene}ti }i ridic@ pân@ la cer pe cel ce se apuc@ de ea cu t@rie.” (Ioan Crisostom)67

„Din toat@ inima strig: auzi-m@ Doamne, c@ vreau s@ p@zesc poruncile Tale! C@tre Tine strig: mântuie}te-m@ ca s@ p@zesc descoperirile Tale.” (Ps.119,145-146). (Numai cel mântuit prin har va putea p@zi poruncile dumnezeie}ti n.n.).68 • rug@ciune psaltic@: „C@mara Ta, Mântuitorul meu o v@d împodobit@ }i îmbr@c@minte nu am s@ intru într-însa, Lumineaz@ haina sufletului meu, D@t@torule de lumin@ }i m@ mântuie}te.” (Vino la Iisus a}a cum e}ti, El te va mântui }i apoi vei putea tr@i conform poruncilor lui Dumnezeu n.n.).69 66. „Cuvânt@ri liturgice” de Vasile, episcopul Oradiei 1976, pag. 259. 67. „Urmarea lui Iisus Hristos”, Carte II, vol.V, Tipografia Mân@stirii Neam], 1923, pag. 33. 68. „BIBLIA - adic@ Dumnezeiasca Scriptur@ a Vechiului }i a Noului Testament”, trad. dup@ textele originale de preo]ii profesori V.Radu }i Gala Galaction, Bucure}ti 1938, pag. 617. 69. „Liturghia psaltic@”, tip@rit@ cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1957, pag. 265.

358

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

359

Ce m@nânc

HRANA OMULUI ÎN PARADIS (EDEN) „...în Paradis nu era vin, nu se t@iau animale, nu se mânca carne.” (Vasile cel Mare)1

CE M~NÂNC „C@ci niciodat@ n-am mâncat nimic spurcat }i necurat.” Ap. Petru (Fapte 10,14 u.p. - Biblia Sinodal@ 1991)

„Pe toate le-a f@cut Dumnezeu cu Cuvântul... L-a f@cut pe om }i l-a binecuvântat s@ se înmul]easc@ }i s@ umple p@mântul; a supus lui p@mântul, ca s@-i fie toate cele de pe p@mânt sub mân@ }i roabe; de la început i-a poruncit s@ se hr@neasc@ din roadele p@mântului, ale semin]elor, ale ierburilor, ale pomilor. În acela}i timp a poruncit ca }i animalele s@ fie tovar@}e omului la acela}i fel de hran@, s@ m@nânce }i ele din semin]ele tuturor celor de pe p@mânt.” (Teofil al Antiohiei)2

„Divinitatea a înv@]at pe om s@ lucreze p@mântul }i i-a ar@tat acele fructe, cultivarea c@rora îi putea fi cu deosebire folositoare” (la fel va proceda dup@ potop când va îng@dui consumarea de carne n.n.).3 „{i a zis Dumnezeu: ‘Iat@, v-am dat toat@ iarba ce face s@mân]@ de sem@nat, care este deasupra întregului p@mânt }i tot pomul, care are în el rod cu s@mân]@ de sem@nat, ca s@ v@ fie vou@ spre mâncare; iar tuturor fiarelor de pe p@mânt }i tuturor p@s@rilor cerului }i oric@rei târâtoare, care se târ@}te pe p@mânt }i are în ea suflare de via]@, s@ le fie spre mâncare toat@ iarba verde’.”4

1. „Dogmatik”, Berne 1974, pag. 232. 2. „Apologe]i de limb@ greac@”, traducere de Pr. Prof. T.Bodogae, Pr.Prof.Olimp C@ciul@, Pr.Prof. D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 309. 3. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P. Lopuhin, trad. de Nicodim, patriarhul BOR, vol.I, Bucure}ti 1944, pag. 162. 4. „Apologe]i de limb@ greac@”, traducere T.Bodogae, Olimp C@ciul@, D.Fecioru, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 303-304.

360

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

DUP~ C~DEREA ÎN P~CAT, PÂN~ LA POTOP • alimenta]ia }i ocupa]ia „Deja din primele zile ale noii situa]iuni, în care oamenii au fost pu}i de c@derea în p@cat, necesit@]ile s-au dovedit numeroase }i felurite; trebuia de procurat hran@ }i haine. Potrivit cu aceasta se produse la primii oameni }i necesitatea împ@r]irii muncii: Primul fiu, Cain, începu s@ lucreze p@mântul, pentru satisfacerea primei nevoi hrana, iar al doilea, Avel, începu s@ se ocupe cu cre}terea vitelor, pentru ob]inerea lânei precum }i a laptelui.”5 • animalele de jertf@ erau arse în întregime; nu se consuma carnea lor „Primele jertfe. În cartea Facerii (cap.IV,3-5) sunt men]ionate primele jertfe aduse de oameni lui Dumnezeu; jertfa lui Cain }i Abel. De asemenea se aminte}te jertfa lui Avraam denumit@ olocaust sau ardere de tot, deoarece se ardea în întregime pe altar.”6 • longevitatea deosebit@ în condi]ii de via]@ deosebit@ „Când judec@m despre ea (longevitatea) trebuie s@ avem în vedere, c@ patriarhii ace}tia (ce tr@iau sute de ani) erau urma}ii apropia]i ai oamenilor abia crea]i, condi]iile naturale de via]@ erau deosebite de cele actuale }i îns@}i via]a era simpl@ }i apoi }i în genere în starea naturii dup@ starea ei paradisiac@ nu s-au produs deodat@ acele schimb@ri, care au f@cut influen]a ei adesea distrug@toare pentru via]@.”7 5. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P. Lopuhin, traducere de Nicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1944, pag. 154. 6. „Studiul Vechiului Testament” de Preot Prof.Dr.Nicolae Ciudin, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1978, pag. 65. 7. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P. Lopuhin, trad. de Nicodim, patriarhul BOR, vol.I, Bucure}ti 1944, pag. 165.

Ce m@nânc

361

„Nu-i imposibil deci, ca }i omul în ]ara originii sale primare }i fa]@ cu felul de trai mult mai conform cu natura, decât ast@zi, s@ fi putut tr@i a}a de mult, anume cum m@rturise}te cronica biblic@.” (355-969 ani).8 ALIMENTA[IA PRESCRIS~ DE DUMNEZEU DUP~ POTOP • legi divine orale „‘{i a binecuvântat Dumnezeu pe Noe }i pe fiii lui }i le-a zis: cre}te]i }i v@ înmul]i]i pe p@mânt’. Toate fiarele au fost aduse la om sub st@pânirea lui }i i s-a dat dezlegare, ca afar@ de hrana vegetal@ s@ întrebuin]eze la mâncare }i carne de animale, dar sângele lor nu, pentru c@ în sângele animalelor este sufletul lor’.”9 „A}a cu mult înainte de legisla]ia lui Moise, în istorie se întâlnesc indica]iuni la... deosebirea de animale curate }i necurate (Fac.IX,6; XXXVII,8.24; E}.XVI,23.27-29)” (chiar Noe }tia face aceast@ deosebire înainte de Legea de pe Sinai n.n.).10 • urme ale acestor legi divine la popoarele apostaziate - sumerieni (akkadieni) „Porcii erau crescu]i de sumerieni în ora}e unde mâncau resturile }i se b@l@ceau în murd@rii. De aceea erau socotite animale impure }i în anumite zile era interzis s@ se m@nânce carnea lor.”11

8. Ibidem, pag. 165. 9. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P. Lopuhin, trad. de Nicodim, patriarhul BOR, vol.I, Bucure}ti 1944, pag. 190. 10. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P. Lopuhin, trad. de Nicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1944, vol.II, pag. 392. 11. „Civiliza]ia sumerian@” de Constantin Daniel, Bucure}ti 1983, pag. 136.

362

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Ce m@nânc

363

solzi’, precum }i ‘orice pas@re curat@’” (vezi Levitic cap.11 n.n.).16

- asiro-babilonieni „...în Mesopotamia... porcul... era considerat ca necurat, c@ci demonii r@i luau adesea înf@]i}area de porci, iar demonul Labartu care ucidea pe copii avea chip de porc...”12 - egipteni „Mult mai ieftini erau porcii. Dar ei erau socoti]i ‘necura]i’ ca la iudei }i în Egiptul faraonic.”13 „Egiptenii privesc porcul ca pe un animal impur; prin urmare dac@ unul din ei este atins de un porc, este pus s@ coboare a}a îmbr@cat în râu, }i s@ fac@ baie dimpreun@ cu hainele sale; pe de alt@ parte porcarii egiptenilor nu intr@ în nici un templu. Nu li se dau fete în c@s@torie }i nimeni nu se însoar@ cu fetele lor; nu se pot c@s@tori decât între ei.” (Herodot, II,47)14

• vechile legi date de Dumnezeu la început oral, apoi sunt scrise „Dintre animalele terestre sunt curate }i pot fi consumate cele ce au copita despicat@ }i rumeg@, în afar@ de c@mil@, iepure }i porc, care sunt necurate. Dintre fiin]ele acvatice sunt necurate cele ce n-au aripi }i solzi. Dintre p@s@ri sunt necurate: vulturul, corbul, }oimul, cioara, stru]ul, cucuveaua, rândunica, uliul, bufni]a, pup@za etc...”15 „De unde rezult@ c@ era permis consumul c@rnii de oaie, capr@, bou, cerb, c@prioar@, bivol, zimbru, capr@ neagr@ }i giraf@; precum }i carnea acelor viet@]i ‘care sunt în ape, câte au aripioare de înotat }i 12. „Civiliza]ia asiro-babilonian@” de Constantin Daniel, Bucure}ti 1981, pag. 219; 204. 13. Ibidem, pag. 204. 14. „Civiliza]ia Egiptului antic” de Constantin Daniel, Bucure}ti 1976, pag. 81. 15. „Studiul Vechiului Testament” de Prof.Dr.Nicolae Ciudin, Bucure}ti 1978, pag. 79.

• proorocii vor înt@ri aceast@ lege sanitar@ dumnezeiasc@ pentru to]i oamenii „Cei ce se cur@]esc }i se sfin]esc în gr@dini }i înaintea u}ilor, care m@nânc@ carne de porc }i urâciuni }i }oareci, împreun@ vor pieri zice Domnul” (Isaia 66,17).17 „În acela}i timp la prooroci sunt expresiuni directe, îndreptate spre p@strarea legii (sanitare }i morale n.n.). A}a se respinge mâncarea c@rnii de porc }i animalele necurate... De aicea se vede clar c@ proorocii sunt numai interpre]ii legii, aplicându-se la diferite împrejur@ri ale vie]ii istorice, iar nicidecum inovatori...”18 „C@ci Legea nu era numai pentru iudei, nici proorocii nu au fost numai pentru ei (cum le place unora s@ sus]in@ n.n.) ci... au fost pentru to]i o }coal@ sfânt@ a cuno}tin]ei de Dumnezeu }i a vie]uirii duhovnice}ti.” (Atanasie cel Mare)19

„Deja cu Avraam a fost încheiat@ o alian]@ în scopul p@str@rii adev@ratei religii... Sfin]irea }i înt@rirea deplin@, aceast@ alian]@ o primi în clipa legisla]iunii. Aicea se produse alegerea solemn@ a poporului israel ca purt@tor marelor adev@ruri ale dezvolt@rii universal istorice... Prin aceasta se l@mure}te }i menirea lui. 16. „Istoria culturii }i civiliza]iei” de Ovidiu Drâmba, vol.I, Ed. {tiin]ific@ }i enciclopedic@, Bucure}ti 1984, pag. 180. 17. „Biblia”, adic@ Dumnezeiasca Scriptur@ a Legii vechi }i a celei nou@, Ed. Sfântului Sinod, Bucure}ti 1914, pag. Isaia 66,17. 18. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P. Lopuhin, traducere de Nicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1946, pag. 147-148, vol.IV. 19. „Sfântul Atanasie cel Mare” - scrieri, partea I, Bucure}ti 1987, pag. 105.

364

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

El trebuia... s@ fie, dup@ expresia proorocului, f@clie pentru popoare (Isaia 42,6). De aceea într-însul trebuia s@-}i g@seasc@ recunoa}tere }i realizare tot ce-i sfânt, drept }i umanitar, ce nu avea loc în lumea p@gân@.”20 DIETA {I HRANA ÎN CRE{TINISM • hrana ca necesitate „Hrana este absolut necesar@ organismului pentru men]inerea }i refacerea for]elor sale.”21 „De nevoie este dar fiec@rui b@rbat s@ m@nânce pentru ca s@ tr@iasc@, }i cei ce duc via]a c@s@tori]i, cu fii }i cu a}ezare laic@, s@ m@nânce b@rba]ii împreun@ cu femeile, fiind lucru neprih@nit, numai s@ mul]umeasc@ Celui ce d@ hrana, iar nu prin uneltiri femeie}ti, prin cântece satanice de al@ute, s@ aduc@ aprinderi curve}ti.”22 • cât prive}te darurile de mâncare }i b@utur@ ce înso]eau jertfele, simbolizând trupul lui Hristos, acestea }i-au g@sit împlinirea la cruce „Nimeni deci s@ nu v@ judece pentru mâncare }i b@utur@ (vezi Numeri cap.15, traducere c@lug@rului Cornilescu n.n.)... care sunt umbr@ celor viitoare, iar trupul, al lui Hristos” (Coloseni 2,16-17).23 • cre}tinismul men]ine legile divine morale }i sanitare

Ce m@nânc

365

se ridic@ la o func]iune moral@ prin preg@tirea mânc@rii, reglementarea timpului de hran@ }i folosirea diferitelor feluri de hran@.”24 „Sf.Apostol Pavel spune c@ trupul e l@ca}ul Duhului Sfânt (ICor. 6,9-10.15-19). De aceea trebuie îngrijit }i p@strat în cur@]enie, ca o biseric@.”25 „Mare bog@]ie este a da totul lui Dumnezeu }i a nu ne robi voin]elor noastre. C@ci ori de mânca]i, ori de be]i, face]i toate întru m@rirea lui Dumnezeu, zice dumnezeiescul Apostol.”26 „Porcii }i câinii totdeauna s-au considerat în r@s@rit animalele cele mai necurate. Ora}ele în r@s@rit erau pline de câini f@r@ st@pâni, care tr@iau numai cu necur@]iile ce se arunc@ în uli]@. Porcii se cre}teau numai de p@gâni }i de locuitorii semip@gâni ai Palestinei }i câteodat@ erau a}a de s@lbatici, încât prezentau un pericol }i pentru oameni (Matei VII, 6).”27 „De aceea: ‘Ie}i]i din mijlocul lor }i v@ osebi]i, zice Domnul, }i de ce este necurat s@ nu v@ atinge]i }i Eu v@ voi primi pe voi. {i voi fi vou@ tat@, }i ve]i fi Mie fii }i fiice’ zice Domnul Atot]iitorul. (2Cor.6,17).”28 „Trebuie dar, s@ p@str@m trupul ca pe un templu al lui Dumnezeu” (în care nu s-a introdus nimic necurat n.n.). (Clement Romanul)29

„În cre}tinism func]iunea natural@ a nutri]iei (a alimenta]iei n.n.)

20. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P. Lopuhin, tradus de Nicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1944, vol. II, pag. 384. 21.„Morala cre}tin@” de Arhid. Prof.Dr.Ioan Z@grean, ed. a II-a, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1985, pag. 229. 22. „Pidalion” de Zosima Târâl@ }i Haralambie Popescu, culegere de canoane biserice}ti, Bucure}ti 1933, pag. 111. 23. „Despre credin]a ortodox@” de Arh.Cleopa Ilie, Bucure}ti 1981, pag. 96.

24. „Morala cre}tin@” de Ioan Z@grean, Bucure}ti 1985, pag. 229. 25. „Catehism cre}tin ortodox”, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1990, pag. 213. 26. „Pidalion”, culegere de canoane ortodoxe, de Zosima Târâl@ }i Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933, pag. 110-111. 27. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof.A.P.Lopuhin, traducere de Nicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1946, vol.V, pag. 313. 28. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod 1991, pag. 1314. 29. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, trad. D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1979, pag. 98.

366

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

• tradi]ii fariseice fanatice cu privire la alimenta]ie „Legea lui Moise cere în anumite cazuri cur@]ire, dar c@rturarii denaturar@ spiritul legii în aceast@ privin]@, ca }i în multe altele... Cel ce m@nânc@ pâine nesp@lându-}i mâinile - zice rabinul Iosia procedeaz@ la fel ca }i cum el ar umbla cu desfrânate. Rabinii de mai târziu au inventat 26 pravile întregi la împlinirea acestui ritual.”30 „Când mâinile se sp@lau înainte de mâncare, atunci se prescrise s@ se ]in@ în sus, iar dup@ mâncare trebuiau ]inute în jos, dar a}a ca apa s@ nu curg@ mai departe de pumn. Vasul, care se întrebuin]a la sp@lat, se cerea a-l ]ine la început în dreapta, dup@ aceea în stânga; apa trebuia turnat@ la început pe mâna dreapt@, iar dup@ aceea pe mâna stâng@ }i dup@ fiecare a treia oar@ s@ se rosteasc@ cuvintele: ‘Binecuvântat e}ti Tu, Cel ce ne-ai dat porunc@ s@ ne sp@l@m mâinile’.”31 „Conform cu nesfâr}itele lor sp@l@ri în via]a privat@, ei (fariseii }i c@rturarii n.n.) cereau ca toate vasele chiar din templu s@ se cure]e cu îngrijire dup@ fiecare mas@, de teama, ca nu cumva vreo persoan@ necurat@ s@ le fi profanat. Aceast@ riguroas@ scrupulozitate în chestia de cur@]enie merse pân@ acolo, c@ atunci când un fariseu dup@ o asemenea mas@, a dus s@ spele pân@ }i sfe}nicul, atunci saducheul care l-a întâlnit, nu se putu re]ine, f@r@ s@-i zic@ în batjocur@ c@: ‘fariseii în scurt@ vreme vor sp@la, probabil, pân@ }i soarele’.”32 „Atunci au venit din Ierusalim la Iisus, fariseii }i c@rturarii zicând: ‘Pentru ce ucenicii T@i calc@ datina b@trânilor? C@ci nu-}i spal@ mâinile când m@nânc@ pâine’. Iar El, r@spunzând le-a zis: „‘Nu ceea ce intr@ în gur@ spurc@ pe om, ci ceea ce iese din gur@ aceea spurc@ pe om’... 30. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof.A.P.Lopuhin, traducere de Nicodim, patriarhul BOR, vol.V, Bucure}ti 1946, pag. 378-379. 31. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof.A.P.Lopuhin, traducere de Nicodim, patriarhul BOR, vol.V, Bucure}ti 1946, pag. 379-380. 32. Ibidem, pag. 381.

Ce m@nânc

367

dar a mânca cu mâinile nesp@late nu spurc@ pe om.” (Matei 15,11)33

„Citatul invocat aici (Mat. 15,11)... se refer@ numai la obiceiul fariseilor }i al c@rturarilor de a nu mânca cu mâinile nesp@late. Mântuitorul tâlcuie}te sfin]ilor S@i ucenici }i apostoli cele ce nu în]elegeau spunându-le c@ a mânca cineva cu mâinile nesp@late (în mod ritual) situa]ie în care se aflau ei atunci, nu este un lucru necurat, c@ci necur@]ia omului nu vine din afar@ ci din l@untru, adic@ din inima lui, a}a cum adesea din inima fariseilor }i a c@rturarilor f@]arnici ie}eau cuvinte pline de hul@, de ur@, de zavistie }i pizm@ la adresa Mântuitorului }i acelea erau care îi spurcau pe ei... A}adar acesta este în]elesul adev@rat al textului.”34 „Apoi El înv@]@ atât poporul cât }i pe ucenicii S@i, c@ întru împ@r@]ia cerului cur@]enia inimii e mai important@ decât cur@]ia mâinilor, ‘c@ci din inim@ ies gândurile cele rele, uciderile, desfrân@rile, furturile, m@rturiile mincinoase, hulele’. Iat@ toate acestea în adev@r ‘spurc@ pe om, iar a mânca cu mâinile nesp@late nu spurc@ pe om’ }i îns@}i pravila aceasta (a fariseilor n.n.) e provocat@ numai de nevoia zilnic@ a ritualismului, iar nicidecum nu are un caracter absolut moral...” (nu este vorba de igiena mâinilor ci de un ritual instituit de farisei n.n.).35 * la mul]i ani dup@ evenimentul din Matei 15, apostolul Petru m@rturise}te r@mânerea în vigoare dup@ în@l]area lui Iisus a legilor sanitare dumnezeie}ti „Într-o vreme - pe la anul 37 - pe când sfântul Petru se afla în 33. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1115-1116 (Mat.15,1.2.11.20). 34. „Despre credin]a ortodox@” de Arhim.Cleopa Ilie, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1981, pag. 93-94. 35. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof.A.P.Lopuhin, traducere de Nicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti 1946, vol. V, pag. 385.

368

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Ce m@nânc

369

Samaria, ca s@-}i pun@ mâinile peste cei boteza]i de curând, rugându-se în ora}ul Iope, în casa unui cre}tin, anume Simon Curelarul, }i fiindu-i foame, avu o vedenie” (Deci dup@ 9-10 ani de la evenimentul din Matei 15 legat de sp@larea mâinilor în mod ritual }i cuvintele lui Iisus c@: „nu ce intr@ pe gur@ spurc@ pe om” n.n.).36 „{i a v@zut cerul deschis }i coborându-se ceva ca o fa]@ mare de pânz@ legat@ în patru col]uri, l@sându-se pe p@mânt. În ea erau toate dobitoacele cu patru picioare }i târâtoarele p@mântului }i p@s@rile cerului. {i glas a fost c@tre el: Sculându-te, Petre junghie }i m@nânc@. Iar Petru a zis: Nicidecum Doamne, c@ci niciodat@ n-am mâncat nimic spurcat }i necurat.” Fapte 10,11-14. (Petru nu r@spunde: „Da, Doamne c@ de când ai zis c@ nu ce intr@ în gur@ spurc@, eu am mâncat de toate”, nu c@ci Matei 15 se refer@ a}a cum am v@zut la mâini sp@late sau nesp@late dup@ ritual n.n.).37 „Petru se însp@imânt@, c@ci legea mozaic@ nu da voe s@ se m@nânce carnea acelor vie]uitoare...” (}i însu}i Iisus niciodat@ nu i-a înv@]at altfel nici în vorbire, nici în fapt@ n.n.).38 „...Petru nu se dumirea întru sine ce ar putea s@ fie vedenia pe care o v@zuse...” Fapte 10,17 (Oare ce s@ în]eleag@ el din aceast@ vedenie?! Cu siguran]@ era cre}tin de peste 10 ani }i a îng@duit ca Însu}i Domnul s@-i l@mureasc@ vedenia în evenimentele ce urmeaz@ n.n.).39 • Petru va în]elege c@ legea fariseilor prin care un credincios iudeu nu sta la aceea}i mas@ cu unul dintre neamuri este înl@turat@ în cre}tinism

„Particularitatea deosebitoare a fariseilor era aceea c@ ‘ei î}i mâncau pâinea de toate zilele cu cur@]ia trebuitoare (ritualic@ n.n.) }i la cei ce neglijau asemenea cur@]ie ei priveau cu dispre], ca la necura]i’.” (ura din inima dispre]uitorului spurc@ în m@sur@ mai mare, dup@ cum Însu}i Iisus a atras aten]ia n.n.).40

36. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1054” de I. Mih@lcescu, profesor la Facultatea de Teologie Bucure}ti 1911, pag. 32. 37. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1249. 38. „Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la 1954” de Preot Prof.I. Mih@lcescu, Bucure}ti 1911, pag. 32-33. 39. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1249 (vezi }i Fapte 11,1-3).

40. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof.A.P.Lopuhin, tradus de Nicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti, vol.V, 1946, pag. 379. 41. „Anul }i ziua mor]ii Domnului nostru Iisus Hristos” de Dr.Vasile Gheorghiu, Cern@u]i, Facultatea de Teologie 1925, pag. 66. 42. „Istoria bisericeasc@ universal@”, Manual pentru Seminariile teologice, de Pr.Prof.Dr.Ioan R@mureanu, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1992, pag. 18. 43. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1991, pag. 1248 (Fapte 10,1-2).

„Cât de departe se ]ineau Iudeii de p@gâni înc@ }i pe timpurile Domnului nostru Iisus Hristos rezult@ }i din cuvintele lui Petru c@tre p@gânul Corneliu” (de}i acesta era „tem@tor de Dumnezeu” adic@ prozelit iudeu n.n.).41 „Prozeli]ii erau de dou@ feluri: prozeli]ii drept@]ii sau fiii alian]ei, care primeau circumciziunea }i practicau sacrificiile iudaice. Al]ii (precum Corneliu n.n.) respectau numai cele 10 porunci, observau Sabatul, cur@]irile rituale, deosebirile dintre mânc@rurile curate }i necurate, fiind numi]i tem@tori de Dumnezeu (phoboymenoi sau sebomenoi ton Theon)” (vezi Fapte 10,1-2 în original n.n.).42 „Iar în Cezareea era un b@rbat cu numele Corneliu, suta}, din cohorta ce se chema Italica, cucernic }i tem@tor de Dumnezeu, cu toat@ casa lui }i care f@cea multe milostenii poporului }i se ruga lui Dumnezeu totdeauna. Fapte 10,1-2” (Deci Corneliu respecta deosebirea dintre mânc@ruri curate }i necurate, dar nefiind circumcis, iudeii }i chiar Petru îl considerau spurcat, adic@ de alt neam n.n.).43 „‘Este împotriva legii (tradi]iei n.n.) - spune Petru - ca un b@rbat

370

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

iudeu s@ se alipeasc@ sau s@ se apropie de un str@in’ (Fapte 10,28). Drept c@ nu orice comunicare cu p@gânii era interzis@, dar@ orice apropiere mai intim@, de exemplu la mas@ etc. Drept aceea Tacitus (Hist.5,5) numea pe iudei „separati epulis” (adic@ cei ce se separ@ la mese n.n.)” (aceast@ lege a datinilor, tradi]iilor nebiblice, nu pe cea biblic@, Dumnezeu o desfiin]eaz@ a}a ca }i multe altele }i Petru a în]eles acest lucru din cele întâmplate n.n.).44 „{i (Petru) a zis c@tre ei: Voi }ti]i c@ nu se cuvine unui b@rbat iudeu s@ se uneasc@ sau s@ se apropie de cel de alt neam, dar mie Dumnezeu mi-a ar@tat s@ nu numesc pe nici un om spurcat sau necurat (Fapte 10,28)” (Oamenii sunt între ei fra]i, t@ia]i sau net@ia]i împrejur, c@ci to]i au p@c@tuit }i sunt lipsi]i de slava lui Dumnezeu n.n.).45 STR~MO{II NO{TRI, DACO-GE[II, ERAU VEGETARIENI „Religia geto-dacilor era strâns legat@ de cultivarea s@n@t@]ii }i de aceea orice lucru divin trebuia s@ aib@ efect moral }i asupra vie]ii oamenilor.”46 „În ceea ce-i prive}te pe str@mo}ii geto-daci contemporani cu Hipocrate (}i chiar cu Strabon n.n.) se re]ine faptul c@ Zamolxe ‘regele, medicul }i zeul’ cum îl nume}te Platon, a reu}it ca s@ conving@ pe slujitorii s@i s@ renun]e la consumul de carne.”47 44. „Anul }i ziua mor]ii Domnului nostru Iisus Hristos” de Dr.Vasile Gheorghiu, Cern@u]i, Facultatea de Teologie, 1925, pag. 66. 45. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1249. 46. „Istoria religiilor” pentru înv@]@mântul preuniversitar, de Pr.Conf.Dr. Alexandru Stan, Prof.Dr.Remus Rus.Manual pentru Seminariile teologice, cu binecuvântarea P.F.P.Teoctist, patriarhul BOR, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 141. 47. „Almanahul revistei ‘S@n@tatea’, Mondo medicina”, Bucure}ti 1991, pag. 86.

Ce m@nânc

371

„Apoi când peste ge]i a ajuns s@ domneasc@ Burebista, (dup@ sute de ani de la Zamolxis n.n.)... practica pythagoreic@ de a se ab]ine de la carne a r@mas la ei (la geto-daci n.n.) ca o porunc@ dat@ de Zamolxis” (Geographica VII,3,5).

(Strabon)48

„Unii istorici au ar@tat c@ ‘legea’ lui Zamolxis, zeul suprem al daco-ge]ilor era mult apropiat@, prin morala ei, de cre}tinism, fapt care a u}urat introducerea noii înv@]@turi cre}tine.”49 „De aceea, dac@ o mâncare sminte}te pe fratele meu, nu voi mânca în veac carne, ca s@ nu aduc sminteal@ fratelui meu. 1 Cor.8,13.”50 VEGETARIANISMUL - LA ÎNDEMÂNA TUTUROR „Vegetarianismul a fost sus]inut de urm@torii luceferi ai }tiin]ei }i ai artei: Cuvier, p@rintele naturali}tilor }i autorul Anatomiei comparate; apoi Seneca, Platon, Socnat, Ovidiu, Virgiliu, Hora]iu, Loke, Newton, Franklin, Lord Byron, Fenelon, Pascal, Rousseau, Voltaire, Bernardin de St.Pierre, Michelet, Elisee Reclus, Wagner etc.”51 „Vegetarianismul înl@tur@ carnea, pentru c@ în descompunerea ei se preface în otr@vuri periculoase, care nu pot avea decât cele mai îngrozitoare urm@ri pentru fiin]a omeneasc@.”52 48. „Istoria religiilor”, Manual pentru seminariile teologice de Pr.Conf.Dr.Alexandru Stan }i Prof.Remus Rus, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 145. 49. „Istoria Bisericii Ortodoxe Române” de Preot Prof. Dr. Mircea P@curariu, tip@rit@ cu binecuvântarea P.F.P.Teoctist, patriarhul BOR, ed. a II-a, Bucure}ti 1991, pag. 69. 50. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1991, pag. 1300. 51. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1912, pag. 387. 52. Ibidem, pag. 388.

372

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Carnea, sau cadavrele animalelor, zic vegetarienii, trebuie s@ putrezeasc@ }i s@ se descompun@ în corpul omului, schimbat acum în mormântul acelor cadavre. Gazele, miasmele }i tot felul de vapori infec]i ie}i]i din carnea descompus@, au cel mai nenorocit efect asupra pl@pândului nostru organism. {i cu cât aceste cadavre vor fi în mai mare cantitate introduse, sub orice form@ în}el@toare în corpul omenesc, cu atât se gr@be}te mai mult distrugerea fiin]ei noastre.”53 „Vegetarianismul recomand@ îns@ celelalte alimente de provenien]@ animalic@: ou@le, laptele, untul; apoi prive}te cerealele, mierea, legumele }i mai ales fructele ca elemente d@t@toare de via]@. Mai sus]ine via]a în aer liber, munca corporal@, aerisirea }i cur@]enia locuin]elor, cum }i facerea de bine semenilor no}tri. De altfel }i eu (preotul profesor Dr.Badea Cire}eanu n.n.) am v@zut în Asia }i Africa, c@ oamenii de acolo hr@ni]i numai cu plante }i pâine sunt s@n@to}i }i cu puteri uria}e. M-au uimit alerg@rile lor pe jos }i poverile grele ce duceau pe spate în timpul unor c@lduri istovitoare.”54 „Teoria cu cele 600 de grame de carne mâncat@ de om în fiecare zi este fals@, în fa]a faptului c@ pustnicii no}tri }i to]i locuitorii climelor calde se hr@nesc cu pâine ori numai cu vegetale }i totu}i ating cele mai înaintate vârste în toat@ puterea corporal@ }i mintal@.”55 „Cu privire la necesitatea prezen]ei c@rnii în ra]ia alimentar@ zilnic@ exist@ suficiente argumente menite s@ justifice rezerve... Numeroase persoane deliberat vegetariene, ab]inându-se, deci, voluntar de la consumul de carne, ating vârste înaintate }i au capacit@]i de efort, uneori, superioare celor care folosesc carnea în alimenta]ia zilnic@. Literatura men]ioneaz@ propor]ii însemnate de longevivi, activi pân@ la 53. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1912, pag. 387. 54. Ibidem, pag. 388. 55. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof.Dr.Badea Cire}eanu, vol.II, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1912, pag. 387.

373

Ce m@nânc

vârsta de 80 de ani }i chiar }i peste aceast@ vârst@, printre persoanele care practic@ regimuri vegetariene.”56 „Sf.Apostol Pavel a zis pe de alt@ parte: ‘Bine este a nu mânca carne...’.”57 „Nici o vit@ nu-}i tânguie}te moartea. Nu se vede sânge; nu se aude nici o hot@râre adus@ de necru]@torul stomac împotriva vitelor. Cu]itul m@celarilor se odihne}te, iar masa se mul]ume}te cu acelea pe care p@mântul le d@.” (Vasile cel Mare)58

ROLUL LEGII DIVINE SANITARE • prevenirea bolilor cardio-vasculare „R.T.Walden }i colab.studiind o sect@ religioas@ din SUA - numit@ Seventh Day Adventist - au g@sit c@ inciden]a cardiopatiei ischemice este cu 60 % mai sc@zut@ fa]@ de grupul similar al popula]iei generale. Infarctul miocardic (boala care ucide atât de repede n.n.) apare cu 10 ani mai târziu în acest grup care se diferen]iaz@ de popula]ia general@ doar prin abstinen]@ fa]@ de alcool, tutun, cafea. R.T.Walden }i colaboratorii au ar@tat în 1964 c@... colesterolul este mult mai sc@zut }i c@ probabil diferen]ele în diet@ sunt cele care explic@ inciden]a mai sc@zut@, întrucât acest grup consum@ cu predilec]ie gr@simi vegetale” (10 ani primi]i în dar, doar prin respectarea legilor sanitare dumnezeie}ti n.n.). (Academician Aurel Moga)59

56. „Arta culinar@. O mic@ enciclopedie practic@”, Ed.Ceres, Bucure}ti 1982, pag. 89. 57. „Pidalion”, culegere de canoane ortodoxe, de Zosima Târâl@ }i Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933, pag. 137. 58. „Despre post”, Sf.Vasile cel Mare, ed. a II-a traducere Pr.D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1943, pag. 11. 59. „Hipertensiunea arterial@ }i ateroscleroza” de Acad.Aurel Moga, Ed.Medical@, Bucure}ti 1970, pag. 170.

374

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

• conservarea s@n@t@]ii trupului }i a min]ii „... înfrânarea este izvorul vie]ii îndelungate, al în]elepciunii, al virtu]ii }i al fericirii.”60 „...neamul ge]ilor (str@mo}ii no}tri n.n.), au fost mai r@zboinici decât oricare dintre oamenii care au tr@it cândva - }i aceasta... datorit@ t@riei trupului lor, dar }i pentru c@ îi convinsese s@ fie astfel sl@vitul lor Zamolxis” (vegetarianismul confer@ t@rie trupului n.n.). (Traian - împ@ratul romanilor, citat de Iulian Apostatul)61

„...la traci }i la daci ‘temperan]a }i abstinen]a împu]ineaz@ bolile’ }i men]in s@n@tatea poporului.”62 „C@ci cea dintâi lupt@ a noastr@, pe care trebuie s@ o d@m e înfrânarea fa]@ de trup }i cele ale lui. {i nu cred c@ ar putea deprinde cineva altfel virtutea.”63 • prevenirea bolilor digestive „Carnea este pentru corpul omenesc o otrav@. Cine m@nânc@ carne mult@, tr@ie}te pu]in... Carnea se mistuie greu }i uneori r@mâne mult@ vreme în stomac }i în ma]e, unde d@ na}tere la r@ni, care pot s@ învenineze, s@ se fac@ din ele rac (cancer).”64 • prevenirea bolilor parazitare }i metabolice „...apoi se punea apari]ia unor boli (}i }tiin]a medical@ a 60. „Tezaurul liturgic” de Preot Prof. Dr.Badea Cire}eanu, tom.II, cu aprobarea Sf.Sinod al BOR, Bucure}ti 1912, pag. 409. 61. „Istoria religiilor” de Diac.Prof.Dr.Emilian Vasilescu, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1982, pag. 448. 62. „Mondo-medicina”, almanahul revistei „S@n@tatea” din 1991, Bucure}ti, pag. 86. 63. „Sfântul Chiril al Alexandriei”, trad. de Pr.Prof.Dr. Dumitru St@niloae, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 158. 64. „Album literar gastronomic” de Octavian Stoica }i Marius Vulpe, Bucure}ti 1983, pag. 8.

375

Ce m@nânc

demonstrat aceasta din plin n.n.) pe seama consumului de carne de porc.”65 • prevenirea dezechilibrelor neuro-vegetative „...gândurile nu ne st@pânesc prin for]a lor, ci prin pu]in@tatea credin]ei noastre }i lipsa împlinirii poruncilor” (}i acest lucru merit@ experimentat n.n.).66 LEGEA SANITAR~ NU POATE FI DESP~R[IT~ DE LEGEA MORAL~ „Cu privire la mânc@ri... fere}te-te tare de cele jertfite idolilor, c@ este slujire a unor zei mor]i.” (Didahia)67

„Canonul 2 al Sinodului din Gangra, d@ anatema pe unii care osândesc pe cei ce m@nânc@ carne, îns@, a zis pentru cei ce se laud@ }i se mândresc cu aceasta; deoarece tot acest sinod zice prin canonul 21 c@ este primit@ înfrânarea cu umilin]@.”68 „Nu m@nânci carne, dar m@nânci pe fratele t@u. Te îndep@rtezi de vin, dar nu te înfrânezi de la oc@ri.” (Vasile cel Mare)69

DUMNEZEU CERE CUMP~TARE CHIAR {I ÎN CELE ÎNG~DUITE „Cei ce m@nânc@ prea mult se vor osândi ‘ca unii care s-au dedat 65. „Civiliza]ia asiro-babilonian@” de Constantin Daniel, Bucure}ti 1981, p. 219. 66. „Filocalia”, vol.I, traducere de Preot Prof.Dr. Dumitru St@niloae, membru al Academiei Române, edi]ia a II-a, Bucure}ti 1992, pag. 265. 67. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, traducere D.Fecioru, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1979, pag. 28. 68. „Pidalion”, culegere de canoane ortodoxe, de Zosima Târâl@ }i Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933, pag. 137. 69. „Despre post” de Vasile cel Mare, pag. 15.

376

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Ce m@nânc

desf@t@rilor, folosind r@u cele date de Dumnezeu’ cum zice sf.Maxim M@rturisitorul.”70 „{i dup@ cum o corabie dac@ este înc@rcat@ prea mult, cea mai mic@ furtun@ o scufund@, tot astfel }i trupurile oamenilor îngreuiate adesea cu mâncare prea mult@, mai u}or se scufund@ din pricina boalelor.” (Vasile cel Mare)71

„îmbuibare = stomac furios, ceea ce în latin@ corespunde expresiei ‘ventris ingluvier’.”72 „În câte feluri putem p@c@tui prin îmbuibarea pântecelui? În trei feluri: - când mânc@m mai mult decât e nevoie, - înainte de vreme, - sau mai des decât se cuvine, f@r@ pricini binecuvântate.”73 „Principiul general valabil în privin]a mânc@rii este ca aceasta s@ fie privit@ ca un mijloc de între]inere a vie]ii, iar nu ca un mijloc de îmbuibare }i desf@tare trupeasc@. Trebuie deci ca fiecare s@-}i aduc@ aminte c@ mânânc@ spre a tr@i, dar nu tr@ie}te ca s@ m@nânce.”74 CONCLUZIE „Când râurile se revars@ peste maluri }i îneac@ munca }i via]a omului, când trenurile deraiaz@ }i se r@stoarn@ de pe liniile de fier, când tr@snetele }i cutremurele mi}c@ din temelie p@mântul, atunci ne îngrozim cu to]ii, c@ se calc@ legile firii }i mai ales pentru c@ 70. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, pag. 171. 71. „Despre post” de Vasile cel Mare, pag. 5-6. 72. „Îndrum@tor bisericesc misionar }i patriotic” nr. 5, Gala]i 1989, pag. 75. 73. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, pag. 171. 74. „Morala cre}tin@” de Arh.Prof. Dr.Ioan Z@grean, pag. 229.

377

atunci este primejduit@ via]a omului. Tot o astfel de primejdie aduce cu sine }i c@lcarea legilor lui Dumnezeu.”75 „Gr@be}te-te de a pune mâna la lucru, cât timp lumineaz@ ziua: vine noaptea, când nimeni nu poate s@ lucreze (Ioan 9,4), noapte grozav@, noapte dureroas@, noapte ce nu va avea niciodat@ auror@! P@r@se}te, p@r@se}te f@r@ a pierde un minut calea cea larg@ care duce la pierzare, spre a intra în calea cea strâmt@ care duce la via]@. (Mat.7,13.14).”76 „[inta vie]ii noastre spirituale este sfin]enia: ‘Fi]i sfin]i pentru c@ }i Dumnezeu e sfânt’” (}i acest lucru a fost spus }i cu privire la mânc@ri. Lev.11,45-47 n.n.).77 „Ce e drept, noi am fost r@scump@ra]i, sfin]i]i, nou@ ni s-a promis a fi împreun@ mo}tenitori cu Hristos. Dar s-ar putea ca p@gânii s@ ne-o ia înainte. Ei s@ vin@ de la r@s@rit }i de la apus }i s@ stea cu Avraam }i credincio}ii lui urma}i la osp@]ul de nunt@ al Mielului, ‘iar fiii împ@r@]iei s@ fie sco}i afar@’ (Luca 13,28). C@ci nici ho]ii, nici lacomii, nici be]ivii, nici def@im@torii, nici hr@p@re]ii nu vor mo}teni împ@r@]ia lui Dumnezeu. (I Cor.6,9-10).”78 „‘Ia aminte de tine însu]i!’ Fiecare animal are, prin fire, de la Dumnezeu, Creatorul lumii, instinctul conserv@rii fiin]ei sale. De cercetezi temeinic totul, vei vedea c@ cele mai multe animale 75. „Catehism cre}tin ortodox” cu binecuvântarea P.F.P. Teoctist, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1990, pag. 176. 76. „Urmarea lui Iisus Hristos”, cartea a II-a, vol.IV, Tipografia Mân@stirii Neam], 1923, pag. 45. 77. „Cuvânt@ri liturgice” de Vasile episcopul Oradiei, Tipografia Episcopiei Oradea, 1976, pag. 69. 78. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.Episcopiei Buz@ului 1990, pag. 239.

378

379

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

se feresc instinctiv de tot ce le vat@m@ }i iar@}i, printr-o pornire natural@ se îndreapt@ s@ m@nânce numai ce le este folositor. Nou@, îns@, Dumnezeu, înv@]@torul nostru, ne-a dat aceast@ mare porunc@, ca noi s@ facem cu ajutorul ra]iunii ceea ce animalele fac din instinct.” (Vasile cel Mare)79

CE BEAU „Nu te uita la vin când curge ro}u }i face m@rg@ritare în pahar; el alunec@ u}or, dar pe urm@ mu}c@ întocmai ca un }arpe }i în]eap@ ca o viper@.” (Prov.23,31.32 - Biblia GBV 1990)

79. „Sfântul Vasile cel Mare. Scrieri, partea întâia: Omilii }i cuvânt@ri”, traducere de Pr.D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1986, pag. 366.

380

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Ce beau

EFECTUL ALCOOLULUI ASUPRA ORGANISMULUI „Be]ia (grece}te: oino + flighia) = vin }i ardere.”1 „Nu-]i sl@bi trupul }i nu-l arde cu vinul ca s@ nu te n@p@stuiasc@ gânduri urâte }i planuri necugetate, spune sf.Efrem Sirul.”2 „Alcoolul intrând în stomacul omului trece în sânge }i de aici a-tac@ aproape întregul organism, mai ales centrii nervo}i. De aici ame]eala, împ@ienjenirea ochilor, înfierbântarea, vorbele încurcate, împleticirea picioarelor. Unul dac@ s-a îmb@tat râde, de}i n-are nici un motiv de râs. Altul plânge }i vars@ lacrimi, de}i nimic nu-l întristeaz@. Unul vorbe}te verzi }i uscate, altul nu scoate nici o vorb@ în fa]a paharului ci st@ ca un mut. Mai to]i la be]ie înjur@, trântesc, sfarm@, se apuc@ la ceart@, la b@taie.”3 „Omul dac@ se îmbat@, mai întâi î}i pierde mintea; mâini de are nu le poate mi}ca; picioare are, dar nu poate umbla; limb@ are }i nu poate vorbi... c@ci cine iube}te b@utura vinului în veacul acesta, asemenea unui dobitoc nevorbitor nu va fi primit de Domnul nici în veacul de apoi.” (Neagoe Basarab)4

„Teologul rus Diacenco a rezumat succint în câteva cicluri p@rerea lui despre acest viciu, }i anume c@: 1. „Îndrum@tor bisericesc misionar }i patriotic” nr. 5. Apare cu binecuvântarea }i îndrumarea Înalt Prea Sfin]itului Dr. Antim Nica, Arhiepiscopul Tomisului }i Dun@rii de Jos, Gala]i 1989, pag. 78. 2. Ibidem, pag. 83. 3. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, cu o prefa]@ de Prea Sfin]itul Epifanie, episcopul Buz@ului, Ed.Episcopiei Buz@ului 1985, pag. 177. 4. „Îndrum@tor bisericesc misionar }i patriotic” nr. 5. Apare cu binecuvântarea }i îndrumarea Î.P.S.Dr.Antim Nica, Arhiepiscopul Tomisului }i Dun@rii de Jos, Gala]i 1989, pag. 83.

381

1) be]ivul este mai lipsit de minte decât fiin]ele necuvânt@toare. 2) gânde}te nesigur }i devine impertinent. 3) cu vremea nu mai face uz de ra]iune. 4) mai obraznice }i mai nesuferite sunt femeile care încearc@ be]ia. 5) be]ivul devine nesuferit în familie }i ostil tuturor prietenilor. 7) be]ia distruge s@n@tatea omului. 8) be]ia face cel mai mare r@u rela]iilor dintre oameni.”5 „Dup@ Sf.Dimitrie al Rostovului, be]ia are 10 struguri amari: 1) întunecarea min]ii 2) neru}inarea 3) neputin]a de a ]ine taine 4) trezirea poftelor trupe}ti 5) furia 6) pierderea s@n@t@]ii 7) irosirea întregului avut 8) pierderea mântuirii 9) mânia lui Dumnezeu 10) moartea final@ }i definitiv@ a sufletului.”6 „La întrebarea, deci, ‘ce consecin]e are alcoolismul asupra s@n@t@]ii?’ nu se poate r@spunde decât într-un singur fel: foarte grave.”7 UN TRIO UCIGA{ AL TRUPULUI {I SUFLETULUI „Este vorba în primul rând de tutun care reprezint@ una din cele mai mari nenorociri care în ultima vreme decimeaz@ omenirea... Al@turi de el, consumul excesiv de cafea care împreun@ cu alcoolul }i tutunul ‘alc@tuiesc un trio, pe cât de subtil în consumul ocazional pe atât de 5. „Îndrum@tor bisericesc misionar }i patriotic” nr. 5, pag. 82. 6. Ibidem, pag. 83. 7. „Mundus Medicamenti” de Arcadie Percek, Editura Medical@, Bucure}ti 1981, pag. 173.

382

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

malefic în consumul exacerbat’. La acestea trei ar trebui ad@ugat }i consumul, din ce în ce mai alarmant al narcoticelor...”8 „Ce vom zice despre fum@tori sau despre acei vicio}i care folosesc droguri? Dorin]ele dezordonate devin pentru ei o a doua natur@, intr@ în toate fibrele trupului, le ucid voin]a, le ruineaz@ s@n@tatea, îi fac neoameni, le gr@besc moartea.”9 „Între cei osândi]i la chinurile iadului apar: mincino}ii, be]ivii, desfrâna]ii, fum@torii, etc.”10 NU NE PUTEM „JUCA CU FOCUL” F~R~ CONSECIN[E „Cum trecerea de la uz la abuz în folosirea b@uturilor alcoolice este foarte u}oar@ }i nestabil@... trebuie sprijini]i cei care iau voluntar hot@rârea de a nu bea... nici o b@utur@ alcoolic@.”11 „Exist@ indivizi în mod particular sensibili la alcool, }i asta chiar din start, adic@ din na}tere, }i practic este cu totul imposibil de a }ti pe care dintre tinerii }i tinerele care din ignoran]@ sau bravur@ for]eaz@ nota pe linia cochet@rii cu alcoolul, î}i va depune acesta efigia pernicioas@ a dependen]ei totale.”12 „Cre}tinii trebuie s@ evite societatea be]ivilor: Nu fi printre cei ce se îmbat@ cu vin, îndeamn@ Proverbele 23,20.”13 8. „Îndrum@tor bisericesc misionar }i patriotic” nr. 5, pag. 83. 9. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, cu o prefa]@ de P.S.Epifanie, episcopul Buz@ului, Ed.Episcopiei Buz@ului 1985, pag. 103. 10. „Istoria Bisericii Ortodoxe Române” de Preot Prof. Dr. Mircea P@curariu, vol.II, tip@rit@ cu binecuvântarea P.F.P.Iustin, Patriarhul BOR, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1981, pag. 631. 11. „Îndrum@tor bisericesc misionar }i patriotic” nr. 5, pag. 73. 12. „Mundus Medicamenti” de Arcadie Percek, pag. 172. 13. „Îndrum@tor bisericesc misionar }i patriotic” nr. 5, pag. 72.

Ce beau

383

„Cu un be]iv... nici s@ nu }ede]i la mas@ ne îndeamn@ Sf. Ap. Pavel (1 Cor. 5,11).”14 „Nu te uita la vin cum curge el ro}u, cum scânteiaz@ în cup@ }i cum alunec@ pe gât, c@ci la urm@ el ca un }arpe mu}c@ }i ca o viper@ împroa}c@ venin (Prov. 23,29-32).”15 „Un oc@râtor este vinul, spun proverbele, un zurbagiu b@utura îmb@t@toare }i oricine se las@ ademenit nu mai este în]elept (Prov. 20,1).”16 STR~MO{II NO{TRI, DACO-GE[II, RENUN[~ LA CONSUMUL DE ALCOOL „Strabo consemneaz@ îns@ c@ Burebista ar fi poruncit distrugerea podgoriilor: ‘Ca o dovad@ pentru ascultarea ce i-o d@deau ge]ii, este }i faptul c@ ei s-au l@sat îndupleca]i s@ taie vi]a de vie }i s@ tr@iasc@ f@r@ vin’ (Geografia, VII, 3,11, c.303).”17 „Atât de mare trecere a avut Deceneu (marele preot n.n.) asupra regelui (Burebista n.n.) }i asupra poporului, încât le-a cerut s@ distrug@ viile, pentru a feri poporul de be]ie }i a fost ascultat (Strabo VII,3,11).”18 „Deceneu a reînviorat spiritualitatea geto-dacilor... De aceea nu este deloc întâmpl@tor }i f@r@ rezonan]e religioase profunde faptul c@ el a determinat autoritatea suprem@ s@ scoat@ din r@d@cini vi]a de vie 14. „Îndrum@tor bisericesc misionar }i patriotic” nr. 5. Apare cu binecuvântarea }i îndrumarea Î.P.S.Dr. Antim Nica, Arhiepiscopul Tomisului }i Dun@rii de Jos, Gala]i 1989, pag. 73. 15. Ibidem, pag. 81. 16. Ibidem, pag. 81. 17. „Istoria ilustrat@ a românilor” de Dinu C.Giurescu, Bucure}ti 1981, pag. 42. 18. „Istoria religiilor” de Emilian Vasilescu, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1982, pag. 324.

384

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

planta sacr@ a lui Dionysos - }i c@ toat@ preo]imea dacic@ l-a sprijinit în acest act extraordinar.”19 „Sub raport religios, geto-dacii sunt prezenta]i de scriitorii antici }i, dup@ ei, de cercet@torii contemporani, ca fiind profund religio}i. ‘În neamul lor - spune Strabon - râvna pentru cele divine a fost un lucru de c@petenie’ (Geografia VII,3,4); afirma]ie înt@rit@ de toate izvoarele antice.”20 „Oricum, elementele de baz@ ale credin]ei geto-dacice, morala mai sobr@ introdus@ de marii reformatori: Zalmoxis, Deceneu }i Comosicus va fi creat o atmosfer@ de pietate }i de spiritualitate pe care misionarii cre}tini au g@sit-o aici }i au folosit-o pentru r@spândirea Evangheliei.”21 MORALA CRE{TIN~ {I ALCOOLUL „Mai ales la noi românii, patima b@uturii a luat o întindere îngrozitoare. Se bea peste tot, în toat@ vremea, la tot prilejul. De-i omul nec@jit, bea, de-i voios sau are un câ}tig, bea. De-a vândut, de-a cump@rat ceva ‘cinste}te’ ad@lma}ul. La cumetrii, la nun]i, la praznice }i pomeni, la s@rb@torile sfinte, la anivers@rile numelui, se bea cu nemiluita. Sunt oameni care dac@ ar strânge tot alcoolul cât l-au consumat în toat@ via]a lor, ar avea cu ce purta o moar@” (Oare a}a au dorit Deceneu }i Burebista s@ tr@iasc@ urma}ii lor? n.n.).22 19. „Istoria religiilor” de Pr.Conf.Dr.Alexandru Stan }i Prof.Dr.Remus Rus, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 145. 20. „Istoria religiilor” de Emilian Vasilescu, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1982, pag. 317. 21. „Istoria religiilor” de Alexandru Stan }i Remus Rus, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 148. 22. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, cu o prefa]@ de P.S.Epifanie, episcopul Buz@ului, Ed.Episcopiei Buz@ului 1985, pag. 176.

385

Ce beau

„Sf.Ioan Gur@-de-aur zice: ‘Be]ivul este un mort viu, un duh r@u de bun@ voia sa, o ru}ine pentru tot neamul omenesc... Dracului îi place foarte mult be]ivul pentru c@ nimeni nu împline}te voia lui mai bine decât cel beat.”23 „De be]ie fugi departe - chiar prin val c@tând sc@pare: În pahar te-neci adesea mai curând decât în mare!”

(Vasile Militaru)24

„Vinul arde pe be]iv }i-l provoac@ s@ bea tot mai mult... Curajosul devine la}; omul cast - neru}inat; omul drept@]ii - omul strâmb; be]ivul devine iritabil, cert@re], mincinos }i mereu aplecat spre scandal... Be]ivul e mai de plâns decât naufragiatul. Be]ia este o b@utur@ a nebuniei.”

(Vasile cel Mare)25

„Nici un vulcan, spune Sf.Ieronim, nu svâcne}te mai puternic decât vinul în vinele be]ivului.”26 „Ciprian se deplânge de be]iile care se f@ceau în Africa; iar Augustin în Serm.23 ‘De tempore’ înc@ arat@ mâhnirea sa zicând: ‘prin o amici]ie inimic@ se înjur@ oamenii care nu beau îndestul, ca s@ bea mai mult decât trebuie’... ‘Este un fel de lupt@ de a bea mai mult }i acela care duce la b@utur@ este l@udat pentru crima lui’ zice Augustin cu privire la Africani.”27 „Tot a}a de conving@toare de pericolul be]iei sunt locurile din 23. Ibidem, pag. 177. 24. „Îndrum@tor bisericesc misionar }i patriotic” nr. 5. Apare cu binecuvântarea }i îndrumarea Î.P.S.Dr.Antim Nica, Arhiepiscopul Tomisului }i Dun@rii de Jos, Gala]i 1989, pag. 120. 25. Ibidem, pag.82. 26. Ibidem, pag. 82. 27. „Tezaurul liturgic” de Badea Cire}eanu, cu aprobarea Sf. Sinod al BOR, Tom.II Bucure}ti 1912, pag.378.

386

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Sfânta Scriptur@ care laud@ trezia (1 Petru 4,7; 5,8; 1 Tes.5,6-8; 1Cor.9,25, etc.).”28 „Dar }i Apostolul zice: ‘Fie c@ mânca]i, fie c@ be]i, fie c@ face]i altceva, spre slava lui Dumnezeu face]i’.”29 ALCOOLUL {I ÎNCHINAREA „Be]ia este pierzare pentru suflet (Efeseni 5,18) este p@r@sirea lui Dumnezeu }i ‘închinare la idoli’ Dumnezeul be]ivului fiind pântecele (Coloseni 3,5; Filipeni 3,19).”30 „B@uturile alcoolice pot deveni }i ele dumnezei fal}i, când oamenii le caut@ }i le socotesc izvor de fericire }i izb@vire de toate relele.”31 „Nici furii, nici lacomii, nici be]ivii... nu vor mo}teni împ@r@]ia lui Dumnezeu (1 Cor.6,10; Gal.5,19-21).”32 NUMAI DUMNEZEU POATE SALVA DE PATIM~ PRIN POC~IN[~ „Sl@bind dreapta judecat@ }i voin]a, devenind o deprindere rea ca }i tabagismul }i drogurile, patima be]iei este anevoie de vindecat. 28. „Îndrum@tor bisericesc misionar }i patriotic” nr. 5. Apare cu binecuvântarea }i îndrumarea Î.P.S. Dr.Antim Nica, Arhiepiscopul Tomisului }i Dun@rii de Jos, Gala]i 1989, pag. 82. 29. „Filocalia” sau culegere din scrierile Sfin]ilor P@rin]i care arat@ cum se poate omul cur@]i, lumina }i des@vâr}i, vol.V, traducere, introducere }i note de Pr.Prof.Dumitru St@niloae, Bucure}ti 1976, pag. 297. 30. „Îndrum@tor bisericesc misionar }i patriotic” nr. 5, Gala]i 1989, pag. 72. 31. „F@clii pentru dreapta credin]@” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.Episcopiei Buz@ului 1985, pag. 102. 32. „Îndrum@tor bisericesc misionar }i patriotic” nr. 5, Ed.Arhiepiscopiei Tomisului }i Dun@rii de Jos, Gala]i 1989, pag. 72.

Ce beau

387

Dar cele cu neputin]@ la oameni sunt cu putin]@ la Dumnezeu (Matei 19,26).”33 ALCOOLUL NU ESTE ALIMENT „Aceasta pentru c@ alcoolul nu este nici pe departe aliment în sensul adev@rat al cuvântului, din moment ce s-a f@cut dovada de pe pozi]ii riguros }tiin]ifice, c@ acest produs, de}i în aparen]@ bogat în elemente nutritive nu reprezint@ din punct de vedere nutri]ional mai nimic, de vreme ce caloriile sale nu pot fi folosite de organism nici pentru producerea de energie }i nici m@car pentru termoreglare.”34 „S@ practic@m dând }i exemplul personal, o educa]ie antialcoolic@ a credincio}ilor...”35 „În locul b@uturilor alcoolice s@ se practice la vizite, recep]ii, folosirea b@uturilor r@coritoare, a apelor minerale, în care ]ara noastr@ e atât de bogat@.”36 „Bag@ de seam@ ca respira]ia ta s@ nu fie niciodat@ mirositoare a vin... De asemenea fere}te-te precum de vin, a}a }i de orice altceva de care omul se poate îmb@ta }i de care cugetarea lui poate deveni tulbure.” (Ieronim)37

„Vezi dar, ca nu cumva scuipând acum apa s@ dore}ti mai târziu o pic@tur@ ca }i bogatul din Evanghelie. Nimeni nu s-a îmb@tat de ap@. 33. „Îndrum@tor bisericesc misionar }i patriotic” nr. 5, Ed.Arhiepiscopiei Tomisului }i Dun@rii de Jos, Gala]i 1989, pag. 72. 34. „Mundus medicamenti” de Arcadie Percek, Editura medical@, Bucure}ti 1981, pag. 170. 35. „Îndrum@tor bisericesc misionar }i patriotic” nr. 5, Gala]i 1989, pag. 72. 36. Ibidem, pag. 72. 37. „Pidalion” de Arhim.Zosima Târâl@ }i Icon.Stravofor Haralambie Popescu, Bucure}ti 1933, pag. 111.

388

389

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Pe nimeni nu l-a durut capul îngreuiat fiind de ap@. Nimeni n-a avut nevoie de picioare str@ine, dac@ a tr@it cu b@utur@ de ap@.” (Vasile cel Mare)38

CONCLUZIE „În mod deosebit trebuie evitat@ folosirea b@uturilor alcoolice atât din pricina p@catului be]iei, cât }i din pricina pericolului lor pentru s@n@tate.”39 „...nu erau cunoscute locuitorilor paradisului toate cele n@scocite mai târziu de om: nici b@utul vinului, nici t@iatul animalelor, nici toate câte turbur@ mintea omeneasc@.” (Vasile cel Mare)40

„Cre}tinii duc o via]@ moral@ excep]ional@. Via]a lor e o prefa]@ a nemuririi cere}ti }i a vie]ii de dincolo. ‘Cre}tinii tr@iesc în trup, dar nu dup@ trup; tr@iesc pe p@mânt, dar vie]uiesc ca în ceruri’.”41

38. „Despre post” de Sf.Vasile cel Mare, ed. a II-a, trad. de Pr.D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1943, pag. 7-8. 39. „Morala cre}tin@” de Arhim.Prof.Dr.Ioan Z@grean, Ed.IBM al BOR, manual pentru seminariile teologice, Bucure}ti 1985, pag. 229. 40. „Sfântul Vasile cel Mare. Scrieri, partea întâia: Omilii }i cuvânt@ri”, traducere de Pr.D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1986, pag. 348. 41. „Istoria bisericeasc@ universal@” de Pr.Prof.Dr.Ioan R@mureanu, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1992, pag. 71.

CE A{TEPT „Sufletul meu a}teapt@ pe Domnul.” (Ps.130,6 p.p. - Biblia Cornilescu)

390

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

391

Ce a}tept

A{TEPTÂND A DOUA VENIRE A DOMNULUI HRISTOS

care se impune cre}tinului din orice timp, are pentru Mântuitorul o însemn@tate mult mai mare decât cunoa}terea precis@ a ultimului soroc care st@ numai în puterea Tat@lui”.5

Adev@ratul cre}tin a}teapt@ pe Hristos „Sfântul Iustin, ca de altfel mul]i cre}tini din vremea sa a}tepta ca foarte apropiat@ cea de a doua venire a Domnului (Dialog.32,3; 39,2 }i 51,2).”1 „Ei (cre}tinii din vremea apostolilor) a}teptau cea de a doua venire a lui Hristos.” (Mircea Eliade)2

„...ideile primilor cre}tini nu erau înc@ îndreptate asupra viitorului îndep@rtat al Bisericii pe p@mânt, deoarece într-în}ii tr@ia înc@ mai degrab@ n@dejdea în apropiata a doua venire a Domnului.”3 „Priveghea]i pentru via]a voastr@... fi]i gata, c@ nu }ti]i ceasul în care Domnul vostru va veni. Aduna]i-v@ des pentru a c@uta cele de folos sufletelor voastre. C@ nu va fi de folos tot timpul credin]ei voastre, dac@ nu ve]i fi des@vâr}i]i în timpul cel din urm@.” (Didahia)4

„De aceea fiecare s@ ia seama, s@ privegheze }i s@ fie gata ca fecioarele în]elepte. Aceast@ a}teptare }i preg@tire religioas@-moral@, 1. „Apologe]i de limb@ greac@”, traducere de Pr.Prof.T.Bodogae, Pr.Prof.Olimp C@ciul@, Pr. Prof.D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 121. 2. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” de Mircea Eliade, vol.II, traducere de Cezar Baltag, Ed. {tii]ific@, Bucure}ti 1991, pag. 314. 3. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof.A.P.Lopuhin, trad. de Nicodim, patriarhul României, Bucure}ti 1946, vol.V, pag. 633. 4. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, traducere de Pr.D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1979, pag. 32.

„Se zice c@ odat@ ni}te turi}ti au vizitat o prea frumoas@ gr@din@ de flori din Italia. Unul dintre ei, plin de admira]ie, l-a întrebat pe gr@dinar: - ‘De cât@ vreme lucrezi la st@pânul t@u?’ - ‘De dou@zeci }i cinci de ani.’ - ‘Când a fost ultima dat@ s@-}i vad@ proprietatea?’ - ‘Acum doisprezece ani. Mai toat@ vremea lucrez singur.’ - ‘Totu}i, v@zând a}a frumuse]e de gr@din@ mi-a} da cu p@rerea c@ mâine l-ai a}tepta pe st@pânul.’ - ‘Nu mâine, domnul meu, ci ast@zi m@ a}tept s@ vin@.’ Ce r@spuns în]elept, ce slug@ credincioas@ care tr@ia mereu cu grija c@ domnul s@u poate s@ se întoarc@ în orice clip@!”6 „El (Hristos) tuturor a spus: Fi]i gata în toat@ vremea }i în tot ceasul... c@ci nu }ti]i când va veni sfâr}itul. Poc@i]i-v@ }i crede]i în Evanghelie.”7

Semne prevestitoare ale venirii lui Iisus „...care este semnul venirii Tale (quod signum adventus tui) }i al sfâr}itului veacului?” Mat.24,3 u.p. (ucenicii lui Iisus)8 5. „Împ@r@]ia lui Dumnezeu dup@ Noul Testament” de Pr.Prof.Dr. Gh.I.Ghia, Craiova 1925, pag. 67. 6. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.Episcopiei Buz@ului 1990, pag. 162-163. 7. „V@mile v@zduhului }i tainelor vie]ii viitoare” de Monahul Gamaliil P@v@loiu, Ed.Sf.M.Sih@stria 1990, pag. 8. 8. „Biblia sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1991, pag. 1128; „Vulgata” - Biblia latin@, pag. 27, Novum Testamentum.

392

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„De}i venirea Domnului }i sfâr}itul lumii sunt necunoscute chiar }i îngerilor, dar sunt totu}i oarecare semne, dup@ care se poate judeca despre apropierea acestor mari evenimente.”9 „Cite}te vremile! A}teapt@ pe Cel mai presus de timp, pe Cel f@r@ de ani... pe Cel care pentru noi a r@bdat în tot chipul.” (Ignatie Teoforul)10

„C@ci se va ridica neam peste neam }i împ@r@]ie peste împ@r@]ie }i va fi foamete }i cium@ }i cutremure pe alocuri”. Mat. 24,7.11 „Alt semn... sl@birea credin]ei în Dumnezeu }i corup]ia moral@, înmul]irea r@ut@]ilor între fii oamenilor. ‘Atunci mul]i se vor sminti }i se vor vinde unii pe al]ii }i se vor urî unii pe al]ii’. Mat.24,10.”12 „Ci în acele zile... soarele se va întuneca }i luna nu-}i va mai da lumina ei (exemplu 19 mai 1780 în SUA n.n.), stelele vor c@dea din cer }i puterile cere}ti se vor cl@tina” (exemplu marile c@deri de meteori]i din 1799, 1833, 1866, 1885 pe aproape tot gobul p@mântesc n.n.) Marcu 12, 24.25.13 „Mântuitorul insufl@ ucenicilor S@i s@ observe în toate timpurile aceste semne }i s@ le interpreteze întocmai tot a}a cum interpreteaz@ ei semnele apropierii verii...”14

9. „Istoria biblic@. Noul Testament”, vol.V, de A.P.Lopuhin, Bucure}ti 1946, pag. 529. 10. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, traducere de Pr.D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1979, pag. 188. 11. „Biblia”, edi]ia sinodal@ 1991, pag. 1128. 12. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.Episcopiei Buz@ului 1990, pag. 161. 13. „Biblia”, edi]ia sinodal@ 1991, pag. 1156. 14. „Istoria biblic@. Noul Testament” de Prof. A.P.Lopuhin, traducere de patriarhul Nicodim, vol.V, Bucure}ti 1946, pag. 529.

Ce a}tept

393

„...’Înv@]a]i de la smochin pilda: când ml@di]a lui se face fraged@ }i odr@sle}te frunze, cunoa}te]i c@ vara este aproape. Asemenea }i voi, când ve]i vedea toate acestea s@ }ti]i c@ este aproape la u}i...’ Mântuitorul Hristos, iar despre data exact@ a venirii Lui, nimeni nu }tie, nici chiar îngerii Lui }i nici Fiul ca om (Mat.24,36), ci numai Tat@l.”15 „Ivirea proorocilor mincino}i va caracteriza, la fel, vremurile de pe urm@...”16 „Nu pu]in@ zarv@ au stârnit în ultimul sfert de veac în diferitele col]uri ale patriei noastre a}a numitele ‘vedenii’, ‘semne’, ‘minuni’ }i ‘proorocii’ care au pus pe unii pe gânduri, iar pe al]ii pe drumuri, aducând tulbur@ri mai mari sau mai mici în sufletele unor cre}tini, în sânul Bisericii }i în rândul ob}tei. Ba unul a v@zut un ‘mo}’ ba altul a f@cut o c@l@torie prin ‘v@mile v@zduhului’, v@zând ‘raiul’ cu fericirile }i ‘iadul’ cu muncile.”17 „În afar@ de faptul c@ neadev@ratele vedenii }i proorocii de care v-am amintit mai sus, chipul lui Dumnezeu a fost foarte mult pref@cut, dac@ nu chiar de-a dreptul batjocorit, iar în numele Domnului s-a venit cu tot felul de am@giri }i amenin]@ri, cu groaznice nenorociri pe capul acelora care nu se las@ sminti]i - în afar@ de faptul acesta... nu s-au putut aduce nici m@car o singur@ m@rturie care s@ stea în picioare, c@ ace}ti prooroci neadev@ra]i ar fi vindecat bolnavi, c@ ar fi proorocit, c@ ar fi f@cut s@ ploaie în plin@ secet@, c@ ar fi înviat mor]i - a}a cum se }tie c@ au f@cut cu putere dumnezeiasc@ Proorocii }i Apostolii din Sfânta Scriptur@.”18 „Iar în cele din urm@ - dup@ cum s-a }i întâmplat - toate, dar chiar 15. „Despre credin]a ortodox@” de Arhimandrit Cleopa Ilie, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1981, pag. 200. 16. „Din tezaurul ortodoxiei” de Pr.Dr.{tefan Slevoac@, Ed.Episcopiei Buz@ului 1990, pag. 161. 17. „Buruieni crescute la umbra Bisericii” de Valerian Zaharia, episcopul ortodox al Oradiei, 1955, pag. 10. 18. Ibidem, pag. 12.

394

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

toate aceste neadev@rate vedenii, semne, minuni }i proorocii au putut fi l@murite }i tâlcuite cu mintea noastr@ omeneasc@, dovedindu-se ca lucru omenesc, puse la cale de oameni, iar nu ceva venit de la Dumnezeu.”19 „Pentru marea ei actualitate, m@ opresc în scurt numai la vedenia Sf.Nifon al Constantianei }i voi st@rui mai mult la m@rturia mai pu]in cunoscut@ a Sfântului Calinic de la Cernica, din România. În vedenia sa despre Înfrico}ata Judecat@ (cartea: ‘Un episcop ascet’, editat@ de Mân@stirea Paraclitul), Sf.Nifon vede pe Dumnezeu r@sfoind cartea veacurilor omenirii... Când a ajuns la veacul al }aptelea, Dumnezeu s-a oprit, }i-a acoperit fa]a... }i a f@cut un semn Arhanghelului Mihail s@ preg@teasc@ începutul Judec@]ii.”20 „Un zvon circula prin ]ar@ (în România n.n.) c@ nu peste mult timp, adic@ la anul 1848 avea s@ aib@ loc mari evenimente, un sfâr}it de lume, un început de lume nou@”. (vezi mi}carea millerit@ din SUA printro interpretare insuficient@ a Scripturii n.n.) 21 „Stare]ul Calinic se gândea la acest lucru (sfâr}itul în 1848 n.n.) ziua }i noaptea }i se ruga lui Dumnezeu ca s@-l lumineze ce s@ fac@... Atunci (într-o vedenien.n.) sfin]ii care îl sus]ineau pe bra]e i-au zis: ‘vezi c@ nu la anul 1848 este sfâr}itul lumii, ci sfâr}itul lumii va fi când se vor împlini 7500 de ani de la Adam (Arhimandritul Petroniu face calculul: 7500- 5508 î.H.1992 d.H. n.n.)... Precum vedem aici se vorbe}te precis despre anul 7500 de la Adam, care a}a cum am ar@tat mai sus, corespunde cu anul 1992.” (alte }i alte false vedenii...!? n.n.).22 „Cel pu]in dup@ aceste jalnice experien]e, to]i ar trebui s@ priceap@ c@ f@g@duin]ele Mântuitorului nostru Iisus Hristos despre descoperirea ‘celor viitoare’ prin Duhul Sfânt nu s-a referit la data 19. Ibidem, pag. 13. 20. „România liber@”, ziar independent, de opinie, informa]ie }i reportaj. Anul XLVII Nr. 14141. Serie nou@ nr. 107, duminic@ 29 aprilie 1990. Lumea cre}tin@. Artic. „Vedenia Sfântului Ierarh Calinic despre anul 1992” de Arhimandrit Petroniu, Schitul Prodromu - Athos, pag. 3. 21. Ibidem, pag. 3. 22. „România liber@” din 29-IV-1990. Articolul „Vedenia Sfântului Ierarh Calinic despre anul 1992” de Arhim. Petroniu, pag. 3.

Ce a}tept

395

venirii Sale a doua oar@ - cum li se pare unora -, ci la proorociile ce se vor face în Biseric@ cu privire la diferite întâmpl@ri }i evenimente viitoare. Astfel de descoperiri, într-adev@r s-au f@cut prin Sfântul Duh, c@ci vedem - de exemplu - c@ Apocalipsa este plin@ de ele...”23

Descoperiri din APOCALIPSA despre vremea sfâr}itului 1. - când va fi de fapt vremea sfâr}itului lumii? „Un indiciu va fi propov@duirea religiei cre}tine la toate popoarele p@mântului. ‘{i se va propov@dui aceast@ Evanghelie a împ@r@]iei în toat@ lumea spre m@rturie la toate neamurile }i atunci va veni sfâr}itul’.Mat.24,14.”24 „Cre}tinismul este religia mântuirii noastre }i istoria acestei mântuiri începe o dat@ cu protoevanghelia, cu acea prim@ bun@vestire cu care se deschide Sfânta Scriptur@ - Fac. 3,15 - }i se încheie cu ‘Evanghelia ve}nic@’ din viziunea Sfântului Evanghelist Ioan (Apocalips 14,6)’. (Deci soliile acestei evaghelii vor încheia istoria mântuirii n.n.)25 2. - cu ce solii apocaliptice se încheie istoria mântuirii? I - Prima solie îngereasc@: Apocalips 14,6-7 „{i am v@zut apoi un alt înger, care zbura prin mijlocul cerului, având s@ binevesteasc@ Evanghelia ve}nic@ celor ce locuiesc pe p@mânt }i la tot neamul }i semin]ia }i limba }i poporul, zicând cu glas puternic: Teme]i-v@ de Dumnezeu }i da]i Lui slav@, c@ a venit ceasul judec@]ii Lui }i v@ închina]i Celui ce a f@cut cerul }i p@mântul }i marea 23. „Despre credin]a ortodox@” de Arhim.Cleopa Ilie, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1981, pag. 198. 24. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed. Episcopiei Buz@ului 1990, pag. 160. 25. „Istoria religiilor” de Diac.Prof.Dr.Emilian Vasilescu, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1982, pag. 386-387.

396

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

}i izvoarele apelor.” (re]ine]i expresia ‘a venit’, la timpul trecut, nu ‘va veni’ n.n.). Apoc.14,6-7.26 a) înainte de a doua venire a lui Iisus, apostolii sus]in c@ are loc judecata bisericii lui Dumnezeu: „C@ci vremea este ca s@ înceap@ judecata de la casa lui Dumnezeu (adic@ biserica: 1 Tim. 3,15 n.n.); }i dac@ începe întâi de la noi (cei din biserica Sa n.n.), care va fi sfâr}itul celor care nu ascult@ de Evanghelia lui Dumnezeu (1 Petru 4,17 n.n.).”27 „Apoi mi-au dat o trestie asemenea unui toiag }i mi-au zis: Scoal@-te }i m@soar@ templul lui Dumnezeu }i jertfelnicul }i pe cei ce se închin@ într-însul. Iar curtea cea dinafar@ a templului scoate-o din socoteal@ }i n-o m@sura, pentru c@ a fost dat@ p@gânilor... (celor care n-au r@spuns chem@rii lui Dumnezeu }i a c@ror judecat@ ‘m@surare’ în limbaj profetic, nu se face o dat@ cu a credincio}ilor n.n.).”28 b) - apostolii socoteau c@ judecata bisericii începe în vremea lor c@ci considerau iminent@ a doua venire a Domnului: „C@ci aceasta v@ spunem, dup@ cuvântul Domnului, c@ noi cei vii, care vom fi r@mas pân@ la venirea Domnului nu vom lua înaintea celor adormi]i (1 Tes.4,15).”29 „Pentru sfântul Iustin (începutul sec.II d.H. n.n.) care potrivit tradi]iei apostolice a}tepta ca iminent@ cea de a doua venire a

26. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, edi]ia sinodal@ 1991, pag. 1405. 27. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1381. 28. „BIBLIA adic@ Dumnezeiasca Scriptur@ a Vechiului }i Noului Testament”, tradus@ dup@ textele originale de preo]ii profesori V.Radu }i Gala Galaction, Bucure}ti 1938. Apocalips 11,1-2, pag. 1365. 29. „BIBLIA”, edi]ie sinodal@ 1991, pag. 1343.

Ce a}tept

397

Domnului, constituia o problem@ întârzierea ei...”30 c) - Judecata în cer a bisericii înaintea revenirii lui Iisus este necesar@ pentru isp@}irea final@ a celor ce-L vor întâmpina în v@zduh. „Pentru c@ Însu}i Domnul, întru porunc@, la glasul arhanghelului }i întru trâmbi]a lui Dumnezeu se va pogorî din cer }i cei mor]i întru Hristos vor învia întâi, dup@ aceea, noi cei vii care vom fi r@mas, vom fi r@pi]i împreun@ cu ei, în nori (deci o judecat@ prealabil@ este obligatorie n.n.), ca s@ întâmpin@m pe Domnul în v@zduh }i a}a pururea (judecata având caracter definitiv n.n.) vom fi cu Domnul.” (1 Tes. 4,16-17). (Deci }i ce mor]i care vor învia }i cei g@si]i în via]@ la venirea lui Isus vor fi judeca]i în cer înaintea acestui eveniment n.n.) 31 d) - exist@ un templu în cer unde Iisus ca mare preot va face isp@}irea final@, judecata, casei Domnului, a bisericii Sale: „{i s-a deschis templul lui Dumnezeu, cel din cer, }i s-a v@zut în templul Lui chivotul leg@mântului S@u... Apoc.11,19” (standardul judec@]ii va fi legea din chivot n.n.).32 „Judecata din urm@ nu va fi altceva decât confruntarea cu poruncile sfinte. Ea va stabili dac@ omul judecat a urmat legea lui Dumnezeu (prin puterea harului lui Hristos n.n.) sau }i-a b@tut joc de poruncile sfinte” (vezi }i Iacov 2,10-12 n.n.).33 „Lucru de c@petenie din cele spuse este c@ avem astfel de 30. „Apologe]i de limb@ greac@”, traducere de Pr.Prof. T.Bodogae, Pr. Prof. Olimp C@ciul@, Pr. Prof.Dr.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 134. 31. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1343. 32. Ibidem, pag. 1403. 33. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.Episcopiei Buz@ului 1990, pag. 166.

398

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Ce a}tept

Arhiereu (pe Iisus Hristos n.n.) care a }ezut de-a dreapta tronului slavei în ceruri, Slujitor Altarului }i Cortului celui adev@rat, pe care l-a înfipt Dumnezeu }i nu omul (Evr.8,1- 2).”34 „C@ci voi (credincio}ii n.n.)... v-a]i apropiat... de Ierusalimul cel ceresc }i de... Biserica celor întâi n@scu]i care sunt scri}i în cer }i de Dumnezeu judec@torul tuturor (Evr.12,12.18-23).” (Înaintea revenirii lui Iisus se va stabili cine sunt cei al c@ror nume va r@mâne definitiv înscris în cartea vie]ii: Apoc.3,5 n.n.).35 „Iar Biserica celor întâi n@scu]i, scri}i în ceruri, spunem, c@ se numesc cei îndrepta]i din credin]@.” (Chiril al Alexandriei)36

„Numele celui necredincios nu este scris în cartea celor vii, nici nu se num@r@ cu Biserica celor întâi-n@scu]i, cei num@ra]i în ceruri; ci numele celor necredincio}i r@mâne aici pe p@mânt, pentru c@ au preferat via]a aceasta trec@toare }i de scurt@ durat@ în locul corturilor celor ve}nice.” (Vasile cel Mare)37

e) - Vechiul Testament prezint@ prefigurarea judec@]ii sau a isp@}irii finale a bisericii în Templul din cer prin ceremonia „zilei isp@}irii” „Cu totul separat... st@tea ziua cur@]irii (sau a isp@}irii n.n.) singura zi de poc@in]@ }i de post dup@ legea lui Moise... Ritualele statornicite pentru aceast@ zi semnificau c@in]a poporului pentru p@catele s@vâr}ite în cursul anului în curs }i dezlegarea (isp@}irea, cur@]irea n.n.) f@cut@ de 34. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod 1991, pag. 1364. 35. Ibidem, pag. 1370. 36. „Sfântul Chiril al Alexandriei. Scrieri, partea întâia: Închinarea }i slujirea în duh }i adev@r.”, traducere de Pr.Prof.Dr.Dumitru St@niloae, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 174. 37. „Sfântul Vasile cel Mare - Scrieri, partea întâia: Omilii la Psalmi”, traducere de Pr.D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1986, pag. 318.

399

arhiereu în sfânta sfintelor, în care intra el anume în aceast@ zi. Toate jertfele din ziua aceasta se aduceau de însu}i arhiereul }i se terminau prin slobozirea în pustie ‘a ]apului isp@}itor’, ca oarecum ducând cu sine toat@ povara p@catelor poporului. (Templul era astfel cur@]it n.n.). Sensul preînchipuitor al acestui ritual simbolic se cuprindea în aceea c@ isp@}irea final@ a neamului omenesc se va s@vâr}i ‘nu prin sângele de ]api }i de vi]ei’, ci ‘prin mijlocitorul Noului Testament’ - Hristos.” (care va face aceast@ cur@]ire în templul din cer - cum fusese prefigurat în Levitic 16,33-34 n.n.).38 „...to]i trebuia s@ înceteze lucrul }i ‘s@-}i smereasc@ sufletele’, sub pedeapsa nimicirii din sânul poporului. (Faptul c@ cei necredincio}i erau condamna]i la nimicire, aceasta presupune c@ ziua cur@]irii templului sau a isp@}irii poporului era o zi de judecat@ n.n.).”39 „Dup@ lege, aproape toate se cur@]esc cu sânge }i f@r@ v@rsare de sânge nu se d@ iertare. Trebuie dar ca chipurile celor din ceruri (templul de pe p@mânt n.n.) s@ se cur@]easc@ prin acestea, iar îns@}i cele cere}ti (templul }i altarul ceresc n.n.) cu mai bune jertfe decât acestea (cur@]irea f@cându-se cu sângele lui Iisus n.n.). C@ci Christos n-a intrat într-o Sfânt@ a Sfintelor f@cut@ de mâini... (Evr.9,22-23).” (Când va începe isp@}irea final@ sau cur@]irea templului ceresc se poate vorbi de vremea sfâr}itului n.n.).40 f) - ce alt@ vedenie biblic@ a fost dat@ cu privire la isp@}irea final@ a bisericii în templul ceresc legat@ de vremea sfâr}itului? „Atunci el îi r@spunse: ‘Pân@ vor trece dou@ mii trei sute de seri }i dimine]i; dup@ aceea templul va fi cur@]it (atharisthesetai în 38. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P. Lopuhin, traducere de Nicodim, patriarhul BOR, vol.II, Bucure}ti 1944, pag. 330-331. 39. Ibidem, pag. 330. 40. „BIBLIA adic@ Dumnezeiasca Scriptur@ a Vechiului }i Noului Testament”, traducere de preo]ii profesori V.Radu }i Gala Galaction, Bucure}ti 1938, Evr.9,22-23, pag. 1335.

400

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Septuaginta }i abitur în Vulgata; vezi }i Biblia - 1688 de la Bucure}ti n.n.). Dan.8,14.”41 „{i când eu, Daniel, am v@zut vedenia }i m-am str@duit s@ o în]eleg... atunci am auzit un glas... care striga }i spunea: ‘Gavriile, tâlcuie}te celui de colo vedenia!’ {i el a venit unde eram eu }i când se apropia, m-am însp@imântat }i am c@zut cu fa]a la p@mânt. {i el mi-a gr@it: ‘Ia aminte, fiul omului, c@ci vedenia este pentru a ar@ta sfâr}itul veacurilor!’” Dan. 8,15-17 (Deci este clar c@ e vorba de templul ceresc }i isp@}irea - cur@]irea - final@ n.n.).42 „{i mi-a spus: ‘Iat@, î]i voi face cunoscut ceea ce se va întâmpla în vremea din urm@ a mâniei lui Dumnezeu (a judec@]ii Sale n.n.); c@ pentru vremea cea din urm@ este vedenia” Dan.8,19. (Judecata ce începe cu casa lui Dumnezeu este legat@ de cele 2300 seri }i dimine]i anun]ându-se dup@ trecerea lor n.n.).43 „Iar vedenia despre seri }i despre dimine]i, care a fost spus@ este adev@rat@... {i eu Daniel am fost istovit de puteri }i am c@zut bolnav câteva zile. Dar m-am sculat }i am avut grij@ de lucrurile regelui. Am r@mas uimit de cele ce am v@zut }i n-am putut s@ le în]eleg” Dan. 8,26-27. (Cur@]irea templului dup@ 2300 de seri }i dimine]i r@m@sese o enigm@ pentru Daniel n.n.).44 g) - fr@mântat de vedenia cu2300 de seri }i dimine]i, Daniel se roag@ fierbinte pentru a mai primi de la Gavriil explica]ii m@car despre poporul lui în leg@tur@ cu vedenia. „{i în vreme ce gr@iam }i m@ rugam }i m@rturiseam p@catul meu 41. „Septuaginta”, edidit Alfred Rahlfs, Stuttgart 1935, vol. II, pag. 918; „BIBLIA SACRA” - juxta vulgatam clementinam, Paris 1927, pag. 1144 V.T. 42. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod al BOR, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 859. 43. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 859. 44. Ibidem, pag. 859.

Ce a}tept

401

}i p@catul poporul meu Israel }i c@deam cu ruga mea fierbinte înaintea Domnului Dumnezeului meu... iat@ un om, Gavriil, pe care l-am v@zut în vedenia mea cea de la început (cu 2300 seri }i dimine]i n.n.) în zbor gr@bit, s-a apropiat de mine pe la vremea jertfei de sear@ }i a venit }i mi-a gr@it zicând: ‘Daniele chiar acum am sosit ca s@-]i deschid mintea... Ia aminte la cuvânt }i în]elege vedenia!’ Dan. 9,20-23.”45 „Dup@ aceea arhanghelul i-a f@cut o mare descoperire despre s@pt@mâni, care se cuprindea în urm@toarele: ‘{aptezeci de s@pt@mâni sunt hot@râte (nechtak= t@iate din o bucat@ mai mare, delimitate n.n.) pentru poporul t@u }i pentru ora}ul cel sfânt al t@u...’ Dan.9,24.” (Deci din cele 2300 de zile profetice 70 de s@pt@mâni sunt delimitate exclusiv poporului evreu, iar Gavriil îi va descrie mai am@nun]it evenimentele din aceast@ perioad@ de timp n.n.).46 „‘S@pt@mânile’ de care vorbe}te îngerul Domnului, nu pot fi s@pt@mâni de zile (cum nici cele 2300 de zile nu pot fi zile literale n.n.) pentru c@ în curs de 70 de s@pt@mâni de zile, ceea ce face un an }i câteva luni, nu s-ar fi putut înf@ptui toate câte se pun în vedere aici }i în cele ce urmeaz@ (}i nici vremea sfâr}itului nu putea fi dup@ 2300 zile literale n.n.).”47 „Drept aceea }i profetul Daniil va fi în]eles deplin ce voie}te s@ zic@ (în limbaj profetic n.n.) îngerul Domnului, când îi vorbea despre 70 de s@pt@mâni. Num@rul anilor indica]i în felul acesta este 70 x 7 = 490 de ani (din bucata mai mare de 2300 ani n.n.).”48 45. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 860-861. 46. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P. Lopuhin, traducere de Nicodim, patriarhul BOR, Bucure}ti, vol.IV, pag. 275. 47. „Anul }i ziua mor]ii Domnului nostru Iisus Hristos” de Dr.Vasile Gheorghiu, Cern@u]i 1925, pag. 7. 48. „Anul }i ziua mor]ii Domnului nostru Iisus Hristos” de Dr.Vasile Gheorghiu, Cern@u]i 1925, pag. 7.

402

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„...}aptezeci de s@pt@mâni de ani” (deci ca în Ezechiel 4,6: „o zi pentru un an”, la fel deci }i pentru 2300 ani n.n.). (traduc@torii Bibliei sinodale - 1991)49

h) - dac@ afl@m data când încep cele 70 de s@pt@mâni de ani afl@m deci începutul celor 2300 de ani dup@ care începe în cer isp@}irea final@, judecata bisericii. Dan.8,14. „Dar pentru ca s@ pricepem sensul real al acestei revela]iuni trebuie s@ ne întoarcem luarea aminte la acele tr@s@turi istorice care apar într-însa. A}a prima condi]ie a împlinirii revela]iunii este porunca despre restabilirea }i restaurarea Ierusalimului (care pe atunci era d@râmat n.n.).”50

Ce a}tept

403

„...Artaxerxe Longimanul, decretul c@ruia în anul 457 î.d.H. serve}te drept început al enumer@rii s@pt@mânilor (}i serilor }i dimine]ilor n.n.) lui Daniel.” (Marea isp@}ire final@ sau cur@]irea templului din cer a început dup@ 2300 de ani de la darea poruncii pentru rezidirea Ierusalimului, deci din anul 1844 d.H. n.n.).54 „Proorocirile despre sfâr}itul istoriei (anun]at de Apocalips 14,6-14 }i Daniel 8 }i 9 n.n.) }i al lumii nu sunt totdeauna lesne de în]eles (necesit@ o cunoa}tere aprofundat@ a Sfintelor Scripturi n.n.), dar ele sunt înfrico}ate pentru sufletul omenesc (poate c@ de aceea unii nu vor s@ }tie de ele; vezi Fapte 24,25 n.n.).”55 i) - deci prima solie cu care se încheie istoria mântuirii este adev@rat@ „a sosit (nu va sosi n.n.) ceasul judec@]ii Lui” înc@ din 1844.

„Deci s@ }tii }i s@ pricepi: din acel timp, când va ie}i porunc@ (decret n.n.) pentru restaurarea Ierusalimului pân@ la Hristos, St@pânul sunt: }ase s@pt@mâni; }i }aizeci }i dou@ de s@pt@mâni... }i va fi înt@rit@ pentru mul]i o s@pt@mân@...” (deci cele 70 de s@pt@mâni încep când se d@ decretul de rezidire a Ierusalimului n.n.).51 „...îngerul Gavriil le împarte în 7 + 62 + 1 s@pt@mân@...” (pentru a vorbi pe larg despre evenimentele dintre ele n.n.).52

„Iar tu, Daniele, ]ine ascunse cuvintele }i pecetluie}te cartea pân@ la vremea sfâr}itului. Mul]i vor cerceta-o cu de-am@runtul (nu doar r@sfoire superficial@ n.n.) }i va cre}te }tiin]a... Mul]i vor fi cur@]i]i, albi]i }i l@muri]i, iar cei nelegiui]i se vor purta ca cei nelegiui]i (f@r@ s@ le pese de vreo judecat@ n.n.); to]i cei f@r@ de lege nu vor pricepe, ci numai cei în]elep]i (prin Duhul Sfânt n.n.) vor în]elege.” Dan.12,4.10.56

„Dintre cele 4 edicte ale regilor Per}i privitoare la Ierusalim (decrete pentru restaurarea lui n.n.) poate veni în privire numai decretul din anul al 7-lea al regelui Artaxerxe Longimanus...”53

„Caut@ deci de cerceteaz@ pe viitor cu bun@voin]@ cuvintele lui Dumnezeu, adic@ cele spuse prin profe]i” (}i nu te l@sa am@git de false minuni }i vedenii mincinoase n.n.). (Teofil al Antiohiei)57

49. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf. Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1911, pag. 859. 50. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P. Lopuhin, traducere de patriarhul Nicodim, vol.IV, Bucure}ti 1946, pag. 277. 51. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P. Lopuhin, vol.IV, Bucure}ti 1946, pag. 275. 52. „Anul }i ziua mor]ii Domnului nostru Iisus Hristos” de Dr.Vasile Gheorghiu, Cern@u]i 1925, pag. 11. 53. Ibidem, pag. 11.

54. „Istoria biblic@. Vechiul Testament” de Prof.A.P. Lopuhin, traducere de patriarhul Nicodim, vol.IV, Bucure}ti 1946, pag. 305. 55. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.Episcopiei Buz@ului 1990, pag. 159. 56. „BIBLIA adic@ Dumnezeiasca Scriptur@ a Vechiului }i Noului Testament”, tradus@ dup@ textele originale de preo]ii }i profesorii V.Radu }i Gala Galaction, Bucure}ti 1938, Dan.12,4.10, pag. 859. 57. „Apologe]i de limb@ greac@”, trad.de Pr.Prof. T.Bodogae, Pr.Prof. Olimp C@ciul@, Pr.Prof.D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 320.

404

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

II - A doua solie îngereasc@ („din cele trei cu care se încheie istoria mântuirii”): Apocalips 14,8. „{i un al doilea înger a venit zicând: A c@zut, a c@zut Babilonul, cetatea cea mare; care a ad@pat toate neamurile din vinul furiei desfrân@rii sale” Apoc.14,8 (re]ine]i repetarea verbului „a c@zut” n.n.).58 a) - c@derea: Babilonului spiritual „Babilon (Geneza 10,10) - metropola Caldeii, construit@ de Nimrod pe partea turnului lui Babel. Era o cetate care prin m@rimea }i splendoarea ei, nu putea fi întrecut@ de nici o alt@ cetate (Daniel 4,27).A fost scena multor experien]e întunecate în istoria israeli]ilor, de aici folosirea ei metaforic@ în Apocalips@ (cazul de mai sus n.n.)” („Sf.Petru nume}te Roma - din cauza viciilor - Babilon”).59 „De aceea s-a numit aceasta Babilon, pentru c@ acolo a amestecat Domnul limbile... (de aici termenul de: babilonie, confuzie, amestec, încâlceal@ n.n.)” Gen.11,9.60 „Ce e cu ‘babilonul’ acesta de credin]e }i biserici? De unde provin ele? R@spunsul îl avem în pilda Evangheliei despre neghine, istorisit@ de c@tre Mântuitorul... În]elesul parabolei e clar pentru mintea oricui. Domnul Hristos }i to]i trimi}ii S@i, la predicare au sem@nat grâul cel bun, s@mân]a s@n@toas@ a adev@rurilor de mântuire. Dar vr@jma}ul... vicleanul a umplut ogorul lui Hristos de neghine, adic@ înv@]@turi false (aduse de p@gâni prin încre}tinare de form@ n.n.), a sucit min]ile unor 58. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1405. 59. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia, Ed.Episcopiei Ortodoxe Române, Oradea 1955, pag. 36 }i 13. 60. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf. Sinod, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1911, pag. 21.

Ce a}tept

405

credincio}i, le-a umplut inimile de patimi, mai ales de duhul mândriei...” 61 „Încre}tinarea în mas@ (cu gr@mada, f@r@ a fi catehiza]i n.n.) a barbarilor }i s@lb@ticia vremurilor a exteriorizat Cre}tinismul, l-a scos din inimi }i l-a a}ezat în pompa papilor }i a prela]ilor, a principilor }i a cavalerilor }i în ap@sarea }i tiranizarea maselor. Grija principal@ a papei era cum s@ st@pâneasc@ p@mântul, nu cum s@ slujeasc@ pacea cre}tin@.”62 „Convertirea la cre}tinism a dat loc la simbioze }i sincretisme religioase (amestec de neghin@ }i grâu, de p@gânism }i cre}tinism n.n.) care, de multe ori ilustreaz@ cu str@lucire creativitatea specific@ culturilor ‘populare’ agrare sau pastorale” (Babilon în toat@ puterea cuvântului n.n.).63 „A}a, de pild@, amintirea zeilor furtunii a supravie]uit în legendele despre sfântul Ilie; un mare num@r de eroi înving@tori de balauri au fost asimila]i cu sfântul Gheorghe; anumite mituri }i cultele diverselor zei]e au fost integrate în folclorul religios al sfintei Maria. În sfâr}it, nenum@ratele forme }i variante ale mo}tenirii p@gâne au fost articulate într-un acela}i corpus mitico-ritual superficial cre}tinat” (adev@rat@ babilonie de credin]e n.n.). (Mircea Eliade)64

„Sunt anumi]i înv@]a]i care se ocup@ îndeaproape cu cercetarea acestor obiceiuri r@mase la noi de la p@gânii de demult (neghine de 61. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.Episcopiei Buz@ului 1990, pag.184-185. 62. „Suferin]ele sociale }i Christos” de Dr.Domi]ian Spânu, preot, Cern@u]i 1925, pag. 4. 63. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” de Mircea Eliade, Ed.{tiin]ific@ }i enciclopedic@, Bucure}ti 1988, pag. 232, vol.II. 64. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” de Mircea Eliade, Ed.{tiin]ific@ }i enciclopedic@, Bucure}ti 1988, vol.II, pag. 232.

406

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

tot felul în amestec cu idei }i practici cre}tine n.n.). C@r]i întregi s-au scris }i s-ar mai putea scrie asupra acestor obiceiuri p@gâne}ti de care tare greu se dezbar@ unii dintre credincio}ii no}tri” (pare chiar c@ babilonia religioas@ e o stare de fapt n.n.).65 „{i femeia (simbolul bisericilor-babilon n.n.) era îmbr@cat@ în purpur@ }i în stof@ stacojie }i împodobit@ cu aur }i cu pietre scumpe }i cu m@rg@ritare, având... pe fruntea ei scris nume tainic: Babilonul cel mare (deci exist@ }i altele mai mici n.n.), mama desfrânatelor (deci e clar c@ exist@ n.n.) }i a urâciunilor p@mântului. Apoc.17,4.5.”66 „Din scrisoarea lui Bernard c@tre papa Eugeniu II (citim n.n.): ‘...Despre Petru nu se }tie s@ fi fost împodobit cu pietre scumpe, sau s@ fi umblat în haine de m@tase, ori s@ fi fost înc@rcat cu aur. De asemenea, nu c@l@rea pe cal alb de parad@, nu era înso]it de cavaleri urmat de slugi }i totu}i a crezut c@ poate împlini cuvântul Mântuitorului: «De m@ iube}ti, pa}te oile mele». În aceasta tu nu e}ti urma}ul lui Petru, ci al lui Constantin. Dac@ te îmbraci în purpur@ }i aur... Gânde}te dar înainte de toate c@ sfânta biseric@ roman@... este mama bisericilor...’ ” (compara]ia cu textul biblic de mai sus este mai mult decât evident@ n.n.).67 „Babilonul cel mare a fost pomenit înaintea lui Dumnezeu ca s@-i dea paharul vinului aprinderii mâniei Lui” (Apoc.16,19 u.p.).68 „{i am auzit un alt glas din cer zicând: Ie}i]i din ea, poporul meu, ca s@ nu v@ face]i p@rta}i la p@catele ei }i s@ nu fi]i lovi]i de pedepsele sortite ei (vezi Apocn16,1-21 n.n.); fiindc@ p@catele ei au ajuns pân@ la cer }i Dumnezeu {i-a adus aminte de nedrept@]ile ei” (a c@zut, s-a 65. „Buruieni crescute la umbra Bisericii” de Valerian Zaharia, episcopul ortodox al Oradiei, Oradea 1955, pag. 31. 66. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1407. 67. „Istoria bisericeasc@ universal@” de la 1054 pân@ azi, de Ioan Mih@lcescu, Bucure}ti 1920, pag. 228. 68. „BIBLIA” sinodal@ din 1991, pag. 1407.

407

Ce a}tept

p@gânizat, ie}i]i din mijlocul ei poporul meu... n.n.) Apoc. 18,4.5.69 „...printr-o lupt@ hot@rât@ cu p@catul, printr-o rupere definitiv@ cu f@r@delegile. ‘Ie}i]i din mijlocul lor }i dep@rta]i-v@ de ei (de p@c@to}i), zice Domnul. Nu v@ atinge]i de ce este necurat }i Eu v@ voi primi. V@ voi fi Tat@ }i voi îmi ve]i fi fii }i fiice’ (2 Cor. 6,17-18).‘ Cine nume}te pe Dumnezeu Tat@ este îndatorat s@ se poarte în a}a fel, încât s@ nu apar@ nevrednic de un astfel de privilegiu’”. (Sf.Ioan Gur@ de Aur)70

„Dumnezeu ne-a creat fiin]e libere, nu robo]i (de tipul: a}a am apucat, a}a ]in f@r@ a cerceta n.n.). Omul poate alege între bine }i r@u, între adev@r }i minciun@, între via]@ }i moarte” (fiecare va da socoteal@ de propria lui alegere n.n.).71 „C@ci dac@ Noe, Iacov }i Daniel (cei mai drep]i oameni la vremea lor n.n.) ar cere fii }i fiice (s@ fie mântui]i n.n.) nu li se va da lor; c@ci nici tat@l în locul fiului, nici fiul în locul tat@lui, ci fiecare va fi pierdut pentru p@catul lui }i fiecare va fi mântuit pentru dreptatea pe care o va fi s@vâr}it. Ezech.14,14-20; 18,4-20.” (Iustin Martirul)72

b) - c@derea temporar@ a Babilonului politic „Desfrânata cea mare, numit@ Babilonul, umbl@ beat@ de sânge ca o fiar@ cu }apte capete }i cu zece coarne” (traduc@torii Bibliei sinodale - 1991 fac acest comentariu la cap.17 din Apocalips n.n.).73 69. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, ed.sinodal@ 1991, pag. 1408. 70. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.Episcopiei Buz@ului 1990 pag. 226. 71. Ibidem, pag. 185. 72. „Apologe]i de limb@ greac@”, trad. Pr.Prof.T.Bodogae, Pr.Prof.Olimp C@ciul@, Pr.Prof.D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 256. 73. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed. IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1407.

408

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Ce a}tept

„Fiara pe care ai v@zut-o era }i nu este }i va s@ se ridice din adânc }i s@ mearg@ spre pieire. {i se vor mira cei ce locuiesc pe p@mânt... v@zând pe fiar@ c@ era }i nu este, dar se va ar@ta. Aici trebuie minte care are în]elepciune. Apoc.17,8.9" (f@r@ Duhul Sfânt profe]iile biblice nu pot fi în]elese n.n.).74 „...’fiara cu zece coarne }i }apte capete’, ce se ridic@ din adânc, adic@ împ@r@]ia roman@, care pentru Orientali ie}ea din mare” (numit@ }i Babilon, fiara devine o putere politic@ n.n.).75 „...în secolul al IV-lea papa proclam@ suprema]ia Bisericii asupra puterii temporale.”

(Mircea Eliade)76

„Gândul care muncea pe Hildebrand (papa Grigore VII n.n.) era s@ întemeieze o împ@r@]ie universal@ pe p@mânt (ca o continuare a împ@r@]iei romane n.n.) al c@rei cap s@ fie papa, ca reprezentant al lui Dumnezeu, iar regii }i împ@ra]ii s@ stea sub ordinele lui.”77 „Papii au urm@rit mai departe, cu o st@ruin]@ vrednic@ de o cauz@ mai bun@, împlinirea visului lor. Câtva timp, sub marii papi al c@ror }ir începe cu Grigore VII }i se încheie cu Bonifaciu VII, visul p@rea împlinit” („Babilonul” era din nou st@pânul lumii. Dar profe]ia a spus c@ acest lucru „era }i nu mai este”, a c@zut... n.n.).78

74. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1407. 75. „Împ@r@]ia lui Dumnezeu dup@ Noul Testament” de Prof.Dr. Gh.I.Ghia, Craiova 1925, pag. 79. 76. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” de Mircea Eliade, Ed.{tiin]ific@ }i enciclopedic@, Bucure}ti 1988, vol.II, pag. 224. 77. „Istoria bisericeasc@ unviersal@ de la 1054 pân@ azi” de Ioan Mih@lcescu, Bucure}ti 1920, pag. 50. 78. „Istoria bisericeasc@ universal@ de la 1054 pân@ azi” de Ioan Mih@lcescu, Bucure}ti 1920, pag. 207.

409

• „era }i nu mai este” (Apocalips 17,8) „Atitudinea din ce în ce mai hot@rât@ pe care statele apusene au luat-o fa]@ de curia papal@ a pricinuit bisericii (romane, papo-cezaric@ n.n.) în general mult r@u, iar puterii papilor i-a fost fatal@... papa trebui s@ stea prizonier în mâinile Marelui Corsican (Napoleon n.n.) câ]iva ani, pân@ ce fu eliberat (1814) de înving@torii acestuia” (aceasta a fost ca o ran@ de moarte „fatal@” cum am v@zut din citat; vezi }i Apoc. 13,3 n.n.).79 „Revolu]ia italian@ din 1848 face începutul c@derii (politice n.n.)... a puterii papale. Alungat de revolu]ionari }i statul s@u transformat în republic@, papa Piu IX se întoarce în Roma, la 1850... Roma fu cucerit@ de trupele piemonteze }i Victor Emanuel proclamat rege al Italiei unite, cu re}edin]a în Roma. De atunci papalitatea r@mase... f@r@ st@pânire teritorial@ }i putere lumeasc@...” (era }i nu mai este... n.n.).80 • „dar se va ar@ta” (Apocalips 17,9) „Cu toate acestea (c@ a pierdut puterea lumeasc@ n.n.), Roma papal@ n-a modificat parola ei primordial@ de st@pânire absolut@ a omenirii întregi...” (rana de moarte se va vindeca Apoc.13,3).81 „Exprimându-ne altfel, putem afirma c@ Apocalipsa... prezice o tot mai strâns@ centralizare într-o împ@r@]ie unic@ }i o treptat@ înstr@inare de Dumnezeu }i chiar vr@jm@}ie împotriva Lui.”82 79. „Istoria bisericeasc@ universal@ de la 1054 pân@ azi” de Ioan Mih@lcescu, Bucure}ti 1920, pag. 202. 80. Ibidem, pag. 203. 81. „Suferin]ele sociale }i Christos” de Dr.Domi]ian Spânu, preot Cern@u]i 1925, pag. 5. 82. „Împ@r@]ia lui Dumnezeu dup@ Noul Testament” de Pr. Prof. Dr.I.Ghia, Craiova 1925, pag. 81.

410

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Omenirea înainteaz@. Dar }i contragreutatea regresului este mare. Se genereaz@ o nou@ epoc@ (New Age - probabil o alt@ suprema]ie religioas@ dup@ chipul celei vechi n.n.). Dar }i un nou Ev Mediu (fiara îns@}i vindecat@ n.n.) st@ la pând@... Continu@m, totu}i, s@ tr@im în jungl@, }i infinite sunt fiarele s@lbatice umane.” (Babis Klaras - grec)83

De re]inut: „Teme-te de Dumnezeu }i nu vei avea de ce s@ te înfrico}ezi de oameni!... Pentru ce te tulburi de judec@]ile oamenilor }i ce pot s@-]i fac@ zadarnicele lor cuget@ri?... Dumnezeu }tie toate }i aceasta este de ajuns.”84 III - A treia solie îngereasc@ („cu care se încheie istoria mântuirii”): Apocalips 14,9-10 „{i al treilea înger a venit dup@ el, strigând cu glas puternic: Cine se închin@ fiarei }i chipului (în originalul grec: eikona, adic@ icoanei n.n.) ei }i prime}te semnul ei pe fruntea lui, sau pe mâna lui, va bea }i el din vinul aprinderii lui Dumnezeu, în potirul mâniei Sale }i se va chinui în foc }i în pucioas@, înaintea sfin]ilor îngeri }i înaintea Mielului. Apoc.14,9-10.” (Problema cheie este închinarea n.n.).85 a) - semnul sfin]irii lui Dumnezeu „Ba i-am dat }i Sâmbetele mele, ca s@ fie semn între mine }i ei }i s@ cunoasc@ ori}icine (chiar cei ce nu le convine n.n.) c@ eu sunt Domnul cel 83. „Gândirea greac@, esei}ti contemporani”, traducere de Anti]@ Augustoponlos - Jucan, Ed.Dacia 1975, Cluj-Napoca, pag. 246. 84. „Urmarea lui Iisus Hristos”, cartea II, vol.IV, Tipografia Mân@stirii Neam]u 1923, pag. 13. 85. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf. Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1405.

411

Ce a}tept

care sfin]esc” Ezechiel 20,12. (Problema e ziua de închinare n.n.). (Biblia Carol al II-lea)86

b) - semnul încumet@rii omene}ti: „Istoricul bisericesc Eusebie scrie în anul 324: ...’Toate lucrurile care trebuie f@cute în ziua sâmbetei, noi le-am adus în ziua Duminicii...’” (acest noi cu preten]ia de „dumnezeu” nu este decât un semn al încumet@rii omene}ti cu privire la închinare n.n.).87 c) - confruntarea cu preten]iile închin@rii false: „{i balaurul (adic@ Satana n.n.) s-a aprins de mânie asupra femeii (simbolul bisericii credincioase n.n.) }i a pornit s@ fac@ r@zboi cu ceilal]i din semin]ia ei, care p@zesc poruncile lui Dumnezeu }i ]in m@rturia lui Iisus” Apoc. 12,17 (forma închin@rii adev@rate e cuprins@ în poruncile lui Dumnezeu n.n.).88 „...se descrie lupta împ@r@]iei lui Dumnezeu, adic@ a Bisericii simbolizat@ prin femeia care se chinuia s@ nasc@ - împotriva Satanei, balaurul ro}u (Apoc. 12) pe care îl sluje}te ‘fiara cu zece coarne }i }apte capete’.” (c@ for]ele sunt inegale e de prisos s@ mai coment@m n.n.).89 „În asemenea împrejur@ri se recomand@ Bisericii credin]@ st@ruitoare pân@ la moarte, c@ci la sfâr}itul sfâr}itului, Iisus Christos, Fiul lui Dumnezeu va întemeia împ@r@]ia des@vâr}it@ a cerurilor...”90 86. „BIBLIA - tradus@ de preo]ii profesori V.Radu }i Gala Galaction, Bucure}ti 1938, pag. 806. 87. „Pentru credin]a str@mo}easc@” de Preot Victor Moise, Ed.Arhiepiscopiei Sucevei }i R@d@u]ilor 1991, pag. 90. 88. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf. Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1404. 89. „Împ@r@]ia lui Dumnezeu dup@ Noul Testament” de Pr. Prof. Dr.Gh.I.Ghia, Craiova 1925, pag. 79. 90. „Împ@r@]ia lui Dumnezeu dup@ Noul Testament” de Pr. Prof. Dr.Gh.I.Ghia, Craiova 1925, pag. 81.

412

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

413

Ce a}tept

„Apoc.XIV,12 - Aici (în confruntarea cu fiara, semnul }i icoana ei sus]inut@ de balaur n.n.) este r@bdarea sfin]ilor, care p@zesc poruncile lui Dumnezeu (nu ale oamenilor n.n.) }i credin]a lui Iisus.”91

„...în ea (Sf.Scriptur@) se spune c@ Domnul, dup@ înviere a avut un corp limitat }i v@zut. El S-a în@l]at cu corpul v@zut la ceruri - }i un nor L-a luat n.n. - de unde va }i veni, în acela}i fel... (tot pe nor n.n.).”96

Finalul soliilor îngere}ti „cu care se încheie istoria mântuirii”:

„Va veni în m@rirea dumnezeiasc@ }i se va ar@ta ca un fulger, ce str@luce}te de la r@s@rit pân@ la apus, înso]it de îngerii s@i, ‘pe norii cerului cu putere }i cu m@rire mult@’ (Mat.24,30).”97

Apocalips 14,14 „{i am privit }i iat@ un nor alb (ca semn prevestitor n.n.) }i Cel ce }edea pe nor era asemenea Fiului Omului, având pe cap cunun@ de aur...” Apoc.14,14 (vremea sfâr}itului a fost descris@, urmeaz@ momentul sfâr}itului n.n.).92 Detaliu biblic al celei de-a doua veniri a lui Iisus (}apte faze ale zilei Domnului) 1. - ar@tarea pe un nor alb a Fiului Omului: „Dup@ semnele premerg@toare sfâr}itului veacului... se va ar@ta cu slav@ Fiul Omului...”93

2. - învierea drep]ilor }i r@pirea lor la cer: „Dac@ totu}i, ve]i întâlni pe oarecare dintre aceia care se numesc cre}tini... }i vor spune c@ nu exist@ învierea mor]ilor }i c@ de-ndat@ ce mor, sufletele lor sunt luate în cer (adic@ în raiul lui Dumnezeu n.n.), s@ nu-i socoti]i cre}tini...” (Sf.Iustin Martirul)98

„C@ci dac@ n-ar exista înviere, atunci nici omul ca atare nu ar putea d@inui.” (Atenagora Atenianul)99

„{i am privit }i iat@ un nor alb }i Cel ce }edea pe nor era asemenea Fiului Omului...” Apoc.14,14 (vine cum s-a în@l]at: „}i un nor L-a luat” Fapte 1,9.11 n.n.).95

„Pavel face cunoscut ‘un cuvânt al Domnului’ (1 Cor.15,51) în ce prive}te parusia (venirea lui Iisus n.n.): ‘Pentru c@ Însu}i Domnul, întru porunc@, la glasul arhanghelului }i întru trâmbi]a lui Dumnezeu, se va pogorî din cer }i cei mor]i întru Hristos vor învia întâi...’” (al c@ror nume a r@mas scris în cartea vie]ii la judecata casei lui Dumnezeu în cer n.n.).100

91. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia, episcopul ortodox al Oradiei 1955, pag. 117. 92. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf. Sinod, Bucure}ti 1991, pag. 1405. 93. „Împ@r@]ia lui Dumnezeu dup@ Noul Testament” de Pr. Prof. Dr.Gh.I.Ghia, Craiova 1925, pag.67. 94. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, trad. D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1979, pag. 32. 95. „BIBLIA” sinodal@ 1991, pag. 1405 }i 1236.

96. „SIMBOLICA” de Hristu Andru]os, trad.de Iustin Moisescu, Ed.Centrului mitropolitan al Olteniei, Craiova 1955, pag. 176. 97. „Catehism cre}tin ortodox”, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1990, pag. 46. 98. „Apologe]i de limb@ greac@”, traducere de Pr. Prof.T.Bodogae. Olimp C@ciul@ }i D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 188. 99. Ibidem, pag. 386. 100. „Istoria credin]elor }i ideilor religioase” de Mircea Eliade, vol.II, Ed.{tiin]ific@, Bucure}ti 1991, pag. 321.

„Atuncea lumea va vedea pe Domnul, venind pe norii cerului.” (Didahia)94

414

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Ce a}tept

415

„Dup@ aceea, noi cei vii, care vom fi r@mas (înscri}i în cartea vie]ii la aceea}i judecat@ din cer n.n.) vom fi r@pi]i, împreun@ cu ei, în nori, ca s@ întâmpin@m pe Domnul în v@zduh }i a}a pururea vom fi cu Domnul. 1 Tes.4,17” (f@r@ judecarea mai înainte în cer a bisericii, mor]ii }i viii, n-ar putea fi r@pi]i în v@zduh; judecata particular@ dup@ moarte nu rezolv@ problema celor vii pentru a putea fi r@pi]i n.n.).101

e numit@ abissos = adânc, vezi Gen. 1,2 }i Ps.103/104 cu 6.7 n.n.).105

„{i atunci (la venirea lui Iisus) se vor ar@ta semnele adev@rului... învierea mor]ilor, dar nu a tuturor” (ci numai a celor mor]i în Hristos al c@ror nume a r@mas ne}ters în cartea vie]ii din cer n.n.) (vezi }i Luca 14,14; 1 Cor.15,22- 23).

„Apoi am v@zut un înger pogorându-se din cer... a prins pe balaur, pe }arpele cel vechi care este diavolul sau Satana }i l-a legat pe o mie de ani, }i l-a aruncat în adânc (abissos = fa]a pustie a p@mântului n.n.)... ca s@ nu mai am@geasc@ noroadele (c@ci au murit la vederea Domnului n.n.), pân@ ce se vor sfâr}i cei o mie de ani.”107

(Didahia)102

„Iar ceilal]i mor]i nu înviaz@ pân@ ce nu se vor sfâr}i cei o mie de ani. Apoc. 20,5.”103 „În schimb, ferici]i acei care urmeaz@ drept în c@ile lor, p@zesc poruncile }i-l iubesc pe Dumnezeu }i au dragoste de semenii lor. C@tre unii ca ace}tia Mântuitorul le gr@ie}te: ‘Iar@}i voi veni }i v@ voi lua la Mine (în cer pentru 1000 de ani n.n.), ca s@ fi]i }i voi unde sunt Eu’. Ioan 14,3" („Sfin]ii se scoal@ la împ@r@]ia de o mie de ani” Gala Galaction, Biblia pag. 1372 n.n.).104 3. - p@mântul pustiit }i Satana legat pentru 1000 de ani: „Ziua Domnului la judecata lui înfrico}at@... ‘Voi pr@p@di tot de pe fa]a p@mântului’ - zice Domnul.” (Fa]a p@mântului pustiit@ în Biblie 101. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, edi]ia sinodal@, Bucure}ti 1991, pag. 1243. 102. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, traducere D.Fecioru, Bucure}ti 1979, pag. 32. 103. „BIBLIA adic@ Dumnezeiasca Scriptur@”, traducere de preo]ii profesori V.Radu }i Gala Galaction, Bucure}ti 1938, pag. 1372. 104. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Bucure}ti 1990, p. 163.

„Cel ce ai întemeiat p@mântul pe înt@rirea lui }i nu se va cl@tina în veacul veacului. Adâncul (abissos în Septuaginta n.n.) ca o hain@ este îmbr@c@mintea lui; peste mun]i vor sta ape” (deci pustiul ce învele}te p@mântule numit Adânc n.n.).106

„‘Voi pr@p@di oameni }i dobitoace, p@s@rile cerului }i pe}tii m@rii. Nimici-voi pe nelegiui]i (iar cei drep]i vor fi r@pi]i la cer n.n.) }i voi pierde pe oameni de pe fa]a p@mântului’ - zice Domnul.” (p@mântul va fi pustiit, înve}mântat cu adâncul, iar Satana f@cut prizonier al acestui pustiu timp de 1000 de ani n.n.).108 „Oare, la ar@tarea Lui cea sl@vit@, nu va nimici El (Iisus) cu totul pe to]i cei ce L-au urât }i pe cei ce s-au îndep@rtat în chip nedrept de El (to]i cei nelegiui]i n.n.), în timp ce pe cei ai Lui îi va odihni, dându-le lor toate bun@t@]ile cele a}teptate? (împ@r]ind în cer 1000 de ani cu El n.n.).” (Sf.Iustin Martirul)109 105. „BIBLIA”, traducere de preo]ii V.Radu }i Gala Galaction, Bucure}ti 1938, Sofonie 1,1-2, pag.889. 106. „BIBLIA”, edi]ia sinodal@, Bucure}ti 1991, Ps.103,6.7, pag. 614. 107. „BIBLIA”, trad. de preo]ii profesori V.Radu }i Gala Galaction, Bucure}ti 1938, Apoc.20,1-3, pag. 1372. 108. „BIBLIA”, traducere de preo]ii profesori V.Radu }i Gala Galaction, Bucure}ti 1938, pag. 889, Sofonie 1,3. 109. „Apologe]i de limb@ greac@”, trad. de Pr. Prof.T.Bodogae, Olimp C@ciul@ }i D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 235.

416

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Ce a}tept

„Spre p@mântul Canaanului au fost slobozi]i to]i israeli]ii Dar nu to]i au intrat. Acei care au cârtit împotriva lui Dumnezeu, acei care au p@c@tuit în vremea celor 40 de ani de pribegire prin pustiul Sinai, nu s-au bucurat de f@g@duin]@. ‘To]i aceia care au p@c@tuit, n-au intrat în odihna Lui: trupurile lor moarte au c@zut în pustie’ (Evr.3,17). S@ ne temem ca nu cumva s@ ni se întâmple }i nou@ ca acelora.”110 4. - judecarea lui Satana }i a adep]ilor lui timp de 1000 de ani:

417

5. - învierea celor nelegiui]i (dezlegarea lui Satana) }i sentin]a final@: „Sfântul Iustin - respectând cartea revela]iei n.n. - distinge (a}a cum am v@zut n.n.) o prim@ înviere, aceea a sfin]ilor (pentru a fi r@pi]i n.n.), dup@ care va avea loc mileniul; (1000 de ani de judecare în cer a celor nelegiui]i mor]i pe p@mânt n.n.) apoi a doua înviere... general@, aceea a tuturor oamenilor...” (f@când astfel posibil@ „dezlegarea” lui Satana n.n.).114

„Am în]eles de asemenea, c@ }i cuvintele: ‘Ziua Domnului ca o mie de ani’ trebuie s@ se refere la aceasta (scrie Sf.Iustin Martirul n.n.). Fiindc@ }i la noi a fost un b@rbat al c@rui nume era Ioan, unul dintre apostolii lui Hristos, care într-o descoperire ce i s-a f@cut lui, a profe]it (Apoc. 20,4-6) c@ cei ce au crezut în Hristosul nostru, vor petrece o mie de ani în Ierusalim (cel ceresc, c@ci mileniul începe cu r@pirea lor la cer n.n.) }i c@ dup@ aceasta (dup@ judecata de 1000 de ani a celor nelegiui]i }i a lui Satana cu îngerii s@i n.n.) va fi învierea }i judecata general@ (adic@ darea sentin]ei finale n.n.).”111

„{i când se vor sfâr}i cei o mie de ani, Satana va fi dezlegat din închisoarea sa. Apoc.20,7.” (pustiul, abissos, adâncul, devine repopulat cu nelegiui]i }i se va da sentin]a final@, cei sfin]i fiind în jurul lui Iisus. Apoc. 21,3; 20,9 n.n.).115

„...’Mor]ii au fost judeca]i din cele scrise în c@r]i, potrivit cu faptele lor’Apoc.20,12" (}i pedepsirea dup@ sentin]a final@ va fi mai mare sau mai mic@ potrivit rezultatului judec@]ii n.n.).112

„Iar cine n-a fost aflat scris în cartea vie]ii (cine n-a avut parte de prima înviere n.n.) a fost aruncat în iezerul de foc” (iar „diavolul, am@gitorul lor a fost aruncat }i el” Apoc.20,10 n.n.).117

„Au nu }ti]i c@ sfin]ii (credincio}ii mântui]i n.n.) vor judeca lumea? {i dac@ voi sunte]i judec@torii lumii... nu }ti]i oare, c@ noi (cei mântui]i n.n.) vom judeca pe îngeri? (1 Cor.6,2.3).”

„...pentru ca prin iconomia aceasta (planul lui Dumnezeu n.n.), }arpele cel plin de vicle}ug de la început }i îngerii care s-au asem@nat lui s@ fie nimici]i.”

(Ap.Pavel)113 110. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.Episcopiei Buz@ului 1990, pag. 238. 111. „Apologe]i de limb@ greac@”, trad. de Pr. Prof.T.Bodogae, Olimp C@ciul@ }i D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 189. 112. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.Episcopiei Buz@ului 1990, pag. 166. 113. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia, Oradea 1955, pag. 233.

„În fine, se va da sentin]a }i va urma desp@r]irea (ve}nic@ n.n.). ‘Veni]i binecuvânta]ii P@rintelui Meu!... s@ gusta]i fericirea ve}nic@ ce v@ a}teapt@ (pe noul p@mânt n.n.)... Apoi Judec@torul va zice p@c@to}ilor: ‘Duce]i-v@ de la Mine blestema]ilor, în focul cel ve}nic.”116

(Sf.Iustin Martirul)118

„...niciodat@ Dumnezeu n-a aprins pe p@mânt toat@ urgia Sa. N-a 114. „Apologe]i de limb@ greac@”, Bucure}ti 1980, pag. 224. 115. „BIBLIA adic@ Dumnezeiasca Scriptur@”, trad. de preo]ii profesori V.Radu }i Gala Galaction, Bucure}ti 1938, Apoc. 20,7, pag. 137. 116. „Din tezaurul ortodoxiei” de {tefan Slevoac@, Buz@u 1990, pag. 167. 117. „BIBLIA”, cu aprobarea Sf.Sinod, Bucure}ti 1991, pag. 1410. 118. „Apologe]i de limb@ greac@”, trad. de Pr. Prof.T.Bodogae, Olimp C@ciul@ }i D.Fecioru, Bucure}ti 1980, pag. 141.

418

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

f@cut-o prin faptul c@ niciodat@ nu }i-a ar@tat toat@ dreptatea. Ori de câte ori a ridicat bra]ul S@u s@ loveasc@ pe vinova]i, mânia Sa a fost îmblânzit@ de iubirea Sa de oameni. Nu a}a va fi judecata din urm@. În ziua aceea se va ar@ta toat@ mânia Domnului. Atunci Dumnezeu va fi numai dreptate, f@r@ mil@. Nici o lacrim@ nu va folosi, nici o ap@rare nu va ajuta. Evanghelistul Ioan exprim@ sentimentul groazei prin cuvintele: ‘Atunci to]i vor striga mun]ilor }i stâncilor: C@de]i peste noi }i ne ascunde]i de fa]a Celui ce }ade pe tron (Dumnezeu Tat@l n.n.) }i de mânia Mielului (Domnul Hristos n.n.)’Apoc.6,16" (c@ci pentru sentin]a final@ însu}i tronul lui Dumnezeu cu sfânta cetate se apropie de p@mânt n.n.).119 „Din descoperire dumnezeiasc@ afl@m mai întâi c@ universul întreg sau cel pu]in sistemul nostru solar, se va desface, se va transforma în întregime, }i p@mântul cu lucrurile de pe el vor arde cu totul’ (2 Petru 3,10).”120 6. - judecarea lui Dumnezeu: „Sfântul Ioan Gur@-de-aur, vorbind despre judecata din urm@, zice c@ Dumnezeu o va face pentru dou@ motive: s@-}i fac@ dreptate Lui Însu}i (c@ci Satana a denigrat pe Dumnezeu în fa]a întregului Univers n.n.) }i s@ fac@ dreptate ale}ilor S@i.”121 „Judecata din urm@ va fi o descoperire total@ }i suprem@ a planului divin în istorie }i a biruin]ei Celui ce l-a întocmit” (faptul c@ Dumnezeu Însu}i a suferit împreun@ cu creaturile Sale Îl absolv@ de orice învinuire n.n.).122 „A trebuit ca Dumnezeu Însu}i s@ vie a ridica acea povar@ imens@ de c@dere; f@r@ un r@scump@r@tor dumnezeiesc (omul n-ar fi avut 119. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.Episcopiei Buz@ului 1990, pag. 166. 120. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@, Ed.Episcopiei Buz@ului 1990, pag. 159. 121. Ibidem, pag. 165. 122. Ibidem, pag. 165.

Ce a}tept

419

dreptul la întoarcere n.n.), ve}nicia întreag@ ar fi trecut peste ruinele omului. Acel r@scump@r@tor a venit }i a zis: Iat@-m@! {i sângele S@u a îndestulat suprema dreptate, }i harul S@u a reparat neorânduiala inimii.”123 „Avea a}adar dreptate marele scriitor rus Dostoievski s@ declare: ‘Nimic nu este în lume mai frumos, mai profund, mai rezonabil }i mai des@vâr}it decât Hristos. {i nu numai c@ nu este nimic, dar spun cu încredin]are fierbinte c@ nici nu va fi vreodat@’.”124 7. - Noul P@mânt, m@rturia dragostei lui Dumnezeu: „...sfâr}itul mileniului va inaugura împ@r@]ia cea f@r@ de sfâr}it” (vezi }i cap.81,3-4 din Dialog de Iustin Martirul; Irineu, Tertulian, Lactan]iu, Papia }i al]ii credeau la fel n.n.).125 „Se va ar@ta apoi cer nou }i p@mânt nou }i va începe pentru cei credincio}i via]a ve}nic@... De pe un munte, un înger ar@t@ sfântului Ioan Ierusalimul cel nou în neîntrecuta lui frumuse]e (coborând de la Dumnezeu pe noul p@mânt n.n.) unde cei drep]i se vor s@tura de via]@, vor privi pe Dumnezeu }i vor împ@r@]i în vecii vecilor. (Apoc. 20 }i 22).”126 „C@ spune Scriptura: ‘Ochiul n-a v@zut }i urechea n-a auzit }i la inima omului nu s-au suit, câte a preg@tit Domnul celor ce-L a}teapt@ pe El’.” (Clement Romanul)127

„Toate aceste proorociri... se vor împlini peste pu]in timp: ‘Iat@ viu degrab }i plata Mea este cu Mine, ca s@ dau fiec@ruia precum va fi fapta lui’. Biserica h@r]uit@ de prigoniri (Apoc. 20,4; 12,17 n.n.) 123. „Urmarea lui Iisus Hristos”, cartea II, vol.IV, Mân@stirea Neam]u 1923, pag. 19. 124. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot Dr.{tefan Slevoac@ 1990, pag. 128. 125. „Apologe]i de limb@ greac@”, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1980, pag. 224. 126. „Împ@r@]ia lui Dumnezeu dup@ Noul Testament” de Pr. Prof.Dr.Gh.I.Ghia, Craiova 1925, pag. 80. 127. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1979, pag. 64.

420

421

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

dore}te cât mai apropiat@ venirea sfâr}itului (Apoc. 22,6-21).”128 „...niciodat@ nu ne vom ruga de prisos sau prea mult, repetând cu adânc@ smerenie }i necurmat în cererile noastre: ’Tat@l nostru, ... vie împ@r@]ia Ta!’”129 CONCLUZIE:

BIBLIOGRAFIE Scrieri ortodoxe sau chiar patristice ***

„Almanah cre}tin ortodox pe anul 1959”, Editura Episcopiei Ortodoxe Române, Oradea.

Andru]os Hr. (Preot Prof.)

„Simbolica”, traducere din limba greac@ de Iustin Moisescu, profesor universitar, Editura Centrului mitropolitan al Olteniei, Craiova 1955.

Antonie al Kievului (Mitropolit)

„Catehism cre}tin ortodox” cu o prefa]@ de Î.P.S. mitropolit Pimen al Moldovei. Tradus în române}te de Economul Î.P. [incoca, profesor - Ia}i, Tipografia sfintei monastiri Neam]u, 1925.

***

„BIBLIA adic@ Dumnezeiasca Scriptur@ a Vechiului }i Noului Testament”, tip@rit@ întâia oar@ la 1688 în timpul lui {erban Vod@ Cantacuzino, Domnul [@rii Române}ti. Retip@rit@ dup@ 300 de ani în facsimil }i transcriere cu aprobarea P.F. P@rinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Editura Institutului Bbiblic }i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucure}ti 1988.

***

„BIBLIA adic@ Dumnezeiasca Scriptur@ a Legii Vechi }i celei nou@”. Tip@rit@ în zilele M.S. Carol I, regele României în al 49-lea an de sl@vit@ domnie. Edi]ia Sfântului Sinod, Tipografia c@r]ilor biserice}ti, Bucure}ti 1914.

„...de vrem noi sau de nu vrem, de a}tept@m sau nu, ar@tarea a doua a lui Hristos, Împ@ratul ve}niciilor, tot va veni.”130 „Noi s@ ne lupt@m, deci, s@ fim g@si]i în num@rul celor care-L a}teapt@, ca s@ avem parte de darurile cele f@g@duite.” (Clement Romanul)131

„Aproape este ziua cea mare a Domnului, aproape este }i zore}te într-una. Se aude venind ziua Domnului!” ([efania 1,14).132 „O! Iisuse, Mântuitorul meu! ‘În ce chip dore}te cerbul spre izvoarele apelor, a}a dore}te sufletul meu spre Tine, Dumnezeule!’ Vino Iisuse,nu întârzia... Mângâie-te, suflete al meu, pleac@ urechea ta, au nu auzi în dep@rtare ca un murmur care veste}te venirea Mirelui? ‘Înc@ pu]in }i tu îl vei vedea (In. 16,16)’; înc@ pu]in }i nimic nu va mai putea vreodat@ a te desp@r]i de El.”133 „Amin! Vino, Doamne Iisuse!” (Apoc.22,20)134 128. „Împ@r@]ia lui Dumnezeu dup@ Noul Testament” de Gh.I.Ghia, Craiova 1925, pag. 80. 129. Ibidem, pag. 86. 130. „Din tezaurul ortodoxiei” de Preot {tefan Slevoac@ 1990, pag. 238. 131. „Scrierile p@rin]ilor apostolici”, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1979, pag. 64. 132. „Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” de Valerian Zaharia, pag. 235. 133. „Urmarea lui Iisus Hristos”, cartea II, vol.IV, Mân@stirea Neam]u 1923, pag. 28-29. 134. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucure}ti 1991, pag. 1412.

422 ***

***

Bodogae T. (Preot Prof.)

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„BIBLIA adic@ Dumnezeiasca Scriptur@ a Vechiului }i Noului Testament”, tradus dup@ textele originale ebraice }i grece}ti de preo]ii profesori Vasile Radu }i Gala Galaction, edi]ia I-a, funda]ia Carol al II-lea, Bucure}ti 1938. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@” dup@ textul grecesc al Septuagintei. Prin osârdia Î.P.S. Nicodim, patriarhul României. Cu binecuvântarea Sfântului Sinod, edi]ia a II-a, Bucure}ti 1944. „BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, tip@rit@ sub îndrumarea }i cu purtarea de grij@ a P.F.P. Iustinian, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu aprobarea Sfântului Sinod. Editura Institutului biblic }i de misiune ortodox@ al Bisericii Ortodoxe Române 1968.

Bibliografie

423

Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucure}ti - 1987. Bodogae T., C@ciul@ O., Fecioru D. (preo]i profesori)

„Apologe]i de limb@ greac@”. Carte tip@rit@ cu binecuvântarea P.F.P. Iustin, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Editura Institutului Biblic }i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucure}ti 1980.

Bodogae T. (Preot Prof.)

„Origen”. Scrieri alese. Partea a patra. }i colab. Contra Celsus. Traducere din limba greac@. Carte tip@rit@ cu binecuvântarea P.F.P. Iustin, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Editura Institutului Biblic }i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucure}ti 1984.

Boroianu C. Dimitrie (licen]iat în teologie)

„Istoria Bisericii cre}tine de la începutul ei }i pân@ în zilele noastre.”

„BIBLIA sau Sfânta Scriptur@”, tip@rit@ sub îndrumarea }i cu purtarea de grij@ a Prea Fericitului P@rinte Teoctist, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic }i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucure}ti. Romanian Bible Societies UBS Orth.053. Printed by Unites Bible Societies UBS - EPF 1991, 50 M.

Boto}@neanu I. Callist (Arhi„Istoria bisericeasc@”, carte aprobat@ de ereu) }i Popescu Simion Sf. Sinod, nr. 184 din 17 Maiu 1902. Ti(Protoprezbiter) pografia „Clemen]a”, Bucure}ti 1903. Bria Ion (Preot Prof. Dr.)

„Dic]ionar de teologie ortodox@ A-Z”, tip@rit cu binecuvântarea P.F.P. Iustin, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Editura Institutului Biblic }i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucure}ti 1981.

„Eusebiu de Cezareea”. Scrieri, partea întâia. Istoria bisericeasc@. Martirii din Palestina. Traducere din limba greac@. Carte tip@rit@ cu binecuvântarea P.F.P. Teoctist, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Editura Institutului Biblic }i de

***

„Carte de rug@ciuni” - pentru trebuin]ele }i folosul cre}tinului ortodox. Edi]ia a II-a, tip@rit@ cu binecuvântarea P.F.P. Iustin, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Editura Institutului Biblic }i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Bucure}ti 1981.

424

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

***

„Carte de rug@ciuni”, pentru trebuin]ele }i folosul cre}tinului ortodox. Tip@rit@ cu binecuvântarea Î.P.S. Arhiepiscop Dr. Antim Nica, arhiepiscopul Tomisului }i Dun@rii de Jos. Editura Arhiepiscopiei Tomisului }i Dun@rii de Jos. Gala]i 1981.

Belu D.(Preot Prof) }i colab.

„Catehismul cre}tinului drept credincios” - tip@rit cu osârdia }i binecuvântarea Î.P.S. mitropolit Iustin al Moldovei }i Sucevei.Ia}i 1957.

C@linescu {t.(Econom., Prof.)

„Dogmele religiunii cre}tine ortodoxe” – aprobat de Sf.Sinod în }edin]a din 17 oct.1905

Chiricescu C. (Preot Prof. Dr.)

„Istoria Dogmelor” - dup@ prelegerile D-lui Dr., Litografia Andreescu 1904.

Cire}eanu Badea (Dr. în teologie)

„Tezaurul liturgic” - tomul I, Bucure}ti 1910.

Cire}eanu Badea (preot Prof. Dr.)

„Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Cre}tine Ortodoxe de R@s@rit” - tomul II, Studiul liturgic general. Carte aprobat@ de Sfântul Sinod din Bucure}ti al Bisericii Ortodoxe Române în edin]a sa din 23 oct. 1909. Ed. Bucure}ti 1911.

Cire}eanu Badea (preot Prof. Dr.)

Ciudin Nicolae (Preot Prof. Dr.)

„Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Cre}tine Ortodoxe de R@s@rit” - tomul II, Studiul liturgic special. Carte aprobat@ de Sf. Sinod din Bucure}ti al Bisericii Ortodoxe Române în }edin]a sa din 23 oct. 1909. Ed. Bucure}ti 1912. „Studiul Vechiului Testament” - manual pentru seminariile teologice, tip@rit cu

Bibliografie

425

binecuvântarea P.F.P. Iustin, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Editura Institutului Biblic }i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucure}ti 1978. Cleopa Ilie (Arhimandrit)

„Despre credin]a ortodox@” - tip@rit@ cu binecuvântarea Prea Fericitului P@rinte Iustin, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Editura Institutului Biblic }i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucure}ti 1981.

Coman G. Ioan (Preot Prof. Dr.)

„Patrologie” - vol. I, tip@rit@ cu binecuvântarea P.F.P. Iustin, patriarhul BOR. Editura Institutului Biblic }i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Bucure}ti 1984.

Coman G. Ioan (Preot Prof. Dr.)

„Patrologie” - vol. II, Bucure}ti 1984.

***

„Constitu]iile apostolice sec.II-IV” cuprinse în „L’istoire du Salut” de Alfred Vaucher - 1921.

Corni]escu Constantin }i Bodogae Teodor

Sfântul Vasile cel Mare. - Scrieri, partea a treia. Despre Sfântul Duh. Coresponden]@”, carte tip@rit@ cu binecuvântarea P.F.P. Teoctist, patriarhul BOR. Editura IBM al Bisericii Ortodoxe Române. Bucure}ti 1988.

Constantinescu I. (Preot Prof. Dr.)

„Studiul Noului Testament”, manual pentru Seminariile teologice, tip@rit cu binecuvântarea P.F.P. Iustin, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Editura Institutului Biblic }i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Bucure}ti 1981.

426

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Cunescu Gheorghe (Preot)

„Gala Galaction”, carte tip@rit@ cu binecuvântarea Î.P.S. Dr. Antim Nica, arhiepiscopul Tomisului }i Dun@rii de Jos. Editura Arhiepiscopiei Tomisului }i Dun@rii de Jos. Gala]i 1989.

Epiphanius (Epifanie)

„Adversus octoginta haereres” din Patrologie curs completus, series Greaca. Paris 1857.

Fecioru D. (Preot)

„Scrierile p@rin]ilor apostolici”, tip@rit@ cu binecuvântarea P.F.P. Iustin, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Editura Institutului Biblic }i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Bucure}ti 1979.

Fecioru D. (Preot Prof.)

„Sfântul Vasile cel Mare - Scrieri, partea întâia. Omilii la Hexaemeron. Omilii la Psalmi. Omilii }i cuvânt@ri”, carte tip@rit@ cu binecuvântarea P.F.P. Iustin, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Editura Institutului Biblic }i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Bucure}ti 1986.

Gala Galaction (pseudonim al preotului Grigorie Pi}culescu)

„Ziua Domnului” - pagini cre}tine. Editura Institutului Biblic }i de Misiune ortodox@. Bucure}ti 1958.

Gheorghiu Vasile (Preot Prof. Dr.)

„Sfânta Evanghelie dup@ Mateiu” comentar, vol. I. Tipografia Mitropolitul Silvestru. Cern@u]i 1925.

Gheorghiu Vasile (Preot Prof. Dr.)

„Anul }i ziua mor]ii Domnului nostru Iisus Hristos” - studiu de cronologie biblic@. Cern@u]i 1925.

Ghia I. Gh. (Preot Prof.)

„Împ@r@]ia lui Dumnezeu dup@ Noul Testament”. Editura Institutului de Arte Grafice Ramuri. Craiova 1925.

Bibliografie

427

Guettee W. (Arhimandrit)

„Expunerea Doctrinei Bisericii Cre}tine Ortodoxe”, tradus@ din fran]uze}te }i tip@rit@ în dou@ edi]ii 1875 }i 1887 de Î.P.S. Arhiepiscop }i Mitropolit al Ungro-Vlahiei, Primat al României, D.D. Iosif Gherghian. Aceast@ a II-a edi]ie e rev@zut@ }i îndreptat@ cu voia }i binecuvântarea Sfântului Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Române, de Dr. Const. Chiricescu, profesor }i decan al Facult@]ii de teologie din Bucure}ti. Tipografia c@r]ilor biserice}ti. Bucure}ti 1901.

Herbeiu Teofan (Preot)

„Cine este Iisus Hristos?” - traducere din La Cordaire, Arad 1940. (Medita]ii articole proprii; Reflexii de actualitate). Herineanu Teofil „Tâlcuiri din Sfânta Scriptur@”, Editura Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului }i Clujului, Cluj-Napoca - 1987. Volum îngrijit de Preot Dr.Alexandru Moraru, profesor la Seminarul Teologic Ortodox Român, Cluj-Napoca.

Ionescu C. (preot, Iconom, licen]iat în teologie)

„Manual de Istoria Bisericii Cre}tine”, carte aprobat@ de Consistoriu Superior Bisericesc }i Sfântul Sinod. A II-a edi]ie. Bucure}ti 1913.

Ipolit (Hyppolitus)

„Tratat despre Hristos }i Antihrist” (Treatise an Christ and Antichrist - din „P@rin]i anteniceeni” - Ante-Nicene Fathers, vol.V).

***

„Istoria bisericeasc@ universal@” - manual pentru Institutele teologice ale Bisericii Ortodoxe Române. Vol.I (1 - 1054). Edi]ia a II-a rev@zut@ }i completat@. Editura Institutului Biblic }i de Misiune ortodox@. Bucure}ti 1975.

428

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Ivan D.Iorgu (Prof.)

„Sfântul Vasile cel Mare - Scrieri, partea a doua. Asceticele”, carte tip@rit@ cu binecuvântarea P.F.P. Teoctist, patriarhul BOR. Editura IBM al Bisericii Ortodoxe Române. Bucure}ti 1989.

Ivireanul Antim (Mitropolitul Ungrovlahiei)

„Didahii” - Antologia este realizat@ de Mihai Dascal. Editura Minerva. Bucure}ti 1938.

Lopuhin A.P.

„Istoria biblic@. Vechiul Testament” traducere de Patriarhul Nicodim. Tomul întâi. Edi]ie ilustrat@. Ogorul Domnului, vol.XXX. Tipografia c@r]ilor biserice}ti. Bucure}ti 1944.

Lopuhin A.P.

Idem, volumul II. Bucure}ti 1944.

Lopuhin A.P.

Idem, volumul II. Editura Institutului Biblic }i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Bucure}ti 1945.

Lopuhin A.P.

Idem, volumul IV. Tipografia c@r]ilor biserice}ti. Bucure}ti 1946.

Lopuhin A.P.

„Istoria biblic@. Noul Testament” la lumina cercet@rilor }i descoperirilor celor mai nou@. Traducere de Nicodim Patriarhul României. Tomul al V-lea. Tipografia c@r]ilor biserice}ti. Bucure}ti 1946.

Lungu C.Nicolae (conferen]iar Institutul teologic)

„Liturghia psaltic@” - tip@rit@ cu aprola barea Sfântului Sinod }i cu binecuvân tarea P.F.P. Iustinian, patriarhul României. Editura Institutului Biblic }i de Misiune ortodox@. Bucure}ti 1957.

Bibliografie

429

Magieru Andrei (Episcopul Ardealului }i Hunedoarei)

„Catehism cre}tin ortodox” - tip@rit cu binecuvântarea P.F.P. Teoctist, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Text revizuit dup@ cel din 1957. Editura Institutului Biblic }i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Bucure}ti 1990.

Mândi]@ Nicodim (Ieromonah)

„Epistolia Domnului nostru Iisus Hristos. Trimis@ din cer la anii 5508". Edi]ia a II-a 1929. Boto}ani. Tipografia „Munca”.

Mih@lcescu I. (Profesor Facultatea de teologie)

„Istoria bisericeasc@ universal@ pân@ la la 1054” cu no]iuni de patrologie. Conform programei analitice a seminariilor din 1908. Tipografia Episcopiei 3. Bucure}ti 1911.

Mih@lcescu I. (Profesor Facultatea de teologie)

„Istoria bisericeasc@ universal@ de la la 1054 pân@ azi” întocmit@ pentru clasa a VI-a de Seminar. Bucure}ti 1920.

Mircea Ioan (Preot Dr.)

„Dic]ionar al Noului Testament A-Z”, tip@rit cu binecuvântarea P.F.P. Iustin, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Editura Institutului Biblic }i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Bucure}ti 1984.

Moise Victor (Preot)

„Pentru credin]a str@mo}easc@”, tip@rit@ cu binecuvântarea Înalt prea sfin]itului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei }i R@d@u]ilor. Editura Arhiepiscopiei Sucevei }i R@d@u]ilor - 1991.

Nestor Î.P.S. (Mitropolit al Olteniei)

„Sfin]i români }i ap@r@tori ai Legi str@mo}e}ti” - carte tip@rit@ cu binecuvântarea P.F.P. Teoctist, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Editura IBM al Bisericii Ortodoxe Române. Bucure}ti 1987.

430 Nicolaescu I.Nicolae (P.C.Diacon) }i colab.

***

Pacu N.Moise (Profesor)

***

P@curariu Mircea (Preot Prof. Dr.)

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

„Studiul Noului Testament” - manual pentru Institutele teologice. Edi]ia a II-a. Tip@rit@ cu binecuvântarea Prea Fericitului P@rinte Iustinian, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Bucure}ti 1977. „Noul Testament al Domnului }i Mântuitorului nostru Iisus Hristos” - tip@rit cu binecuvântarea Preasfin]itului Arhiepiscop }i Mitropolit al Românilor de Reletea ortod. r@s@ritean@ din Ardeal }i Ungaria, ANDREIU baron de }AGUNA, conciliariu intim de Stat al Maiest@]ii Sale Cesar reci. apostolice,, Kavaleriu al Ordinelui ces. austr. al Koroanei de Fier Klas I }i Komandatoriu al ordin. ces. aust. Leopoldin. Sibiu în Tipografia arhidiecesan@ - 1867. „Noul A}ez@mânt” - tradus din limba original@ greac@ sub domnia M.S.Carol I Regele României. Arhip@stor }i Mitropolit Primat fiind de a doua oar@ D.D.Iosif Gheorghian, de Dr.N.NITZULESCU profesor la Facultatea de Teologie. Bucure}ti 1897. „Elemente de moral@ cre}tin@”. Edi]ia a VII-a. Carte reaprobat@ de Ministerul Instruc]iunii pentru cl. II-a secundar@ cu ord. Nr. 259 din 27 aprilie 1921. Bucure}ti. Editura Via]a Româneasc@. „Patericul”. Tip@rit cu binecuvântarea P.S.Episcop Andrei. Editura Episcopiei Ortodoxe Române de Alba Iulia 1990. „Istoria Bisericii Ortodoxe Române” tip@rit@ cu binecuvântarea P.F.P. Teoctist,

Bibliografie

431

patriarhul BOR. Edi]ia a doua. Editura IBM al Bisericii Ortodoxe Române. Bucure}ti 1991. P@curariu Mircea (Preot Prof. Dr.)

„Istoria Bisericii Ortodoxe Române” vol. II. Carte tip@rit@ cu binecuvântarea Prea Fericitului P@rinte Iustin, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Editura Institutului Biblic }i deMisiune al Bisericii Ortodoxe Române. Bucure}ti 1981.

P@v@loiu Gamaliil (Monah)

„V@mile v@zduhului }i tainele viitoare” carte editat@ de Sf.M.Sih@stria - 1990.

Petrescu Nicolae (Preot Prof.)

„Omiletica” - manual pentru Seminariile teologice, tip@rit cu binecuvântarea Prea Fericitului p@rinte Iustin, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Editura Institutului Biblic }i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Bucure}ti 1977.

Petroniu (Arhimandrit)

„Vedenia Sfântului Ierarh Calinic despre anul 1992” din „România liber@” din 29 aprilie 1990, pag. 3. Lumea cre}tin@.

Pl@m@deal@ Antonie (Episcopul Buz@ului)

„Dasc@li de cuget }i sim]ire româneasc@”. Editura Institutului Biblic }i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Bucure}ti 1981.

Ploe}teanu N.Nifon (Arhiereu }iprofesor de religiune, vicarul Mitropoliei Ungro-Vlahiei)

„Patru conferin]e religioase”. Bucure}ti 1905.

Popescu I.M@l@ie}ti (Preot Prof.)

„Elemente de gramatica limbei ebraice” - edi]ia a doua rev@zut@ }i ad@ugit@. Craiova 1921.

432

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Popescu Emilian (Prof. Dr.) }i Alexandrescu Radu

„Eusebiu de Cezareea - Scrieri. Partea a a doua. Via]a lui Constantin cel Mare”.

Popovici Euseviu (Preot Prof.)

„Istoria bisericeasc@ universal@ }i statistica bisericeasc@” - curs oral în limba german@ ]inut ultima oar@ în anul academic 1909, rev@zut }i mai ad@ugit ulterior. Traducere de Atanasie Mironescu, fost mitropolit primat. Cartea întâia. Edi]ia a II-a, volumul II. Tipografia c@r]ilor biserice}ti filiala din Mân@stirea Cernica - 1926.

Popovici Euseviu (Preot Prof.)

Idem, volumul II. Editura tipografiei c@r]ilor biserice}ti din Bucure}ti 1927.

Popovici Euseviu (Preot Prof.)

Idem, volumul IV. Bucure}ti 1928.

R@mureanu Ioan (Preot Prof.Dr.)

„Istoria bisericeasc@ universal@”. Manual pentru Seminariile teologice, tip@rit cu binecuvântarea P.F.P. Teoctist, patriarhul BOR. Editura IBM al Bisericii Ortodoxe Române. Bucure}ti 1992.

R@}canu Gabriel (Ieromonah)

„Liturgica bisericii ortodoxe” - 1876 (Seminarul centul din Bucure}ti).

***

„Sfânta Scriptur@ a Vechiului }i a Noului Testament”, Edi]iune nou@ revizuit@ dup@ tecsturile originale }i publicat@ de Societatea biblic@ pentru Britania }i str@in@tate. Ia}ii 1874, Tipo-litografia H.Goldner.

Scriban I (Arhimandrit)

„Ermeneutic@ biblic@” - manual pentru înv@]@tura clasei a VII-a a Seminariilor teologice din România Veche. Edi]ia a II-a. Bucure}ti 1922.

Bibliografie

433

Sinescu Ioan

„Acoper@mântul Maicii Domnului }i vie]ile Sfin]ilor Martiri Ciprian }i Iustina” - Edi]ia I-a - 1935.

Slevoac@ {tefan (Preot Dr.)

„Din tezaurul ortodoxiei” - în ap@rarea credin]ei str@bune. Tip@rit@ cu binecuvântarea }i sub îndrumarea Prea Sfin]itului Epifanie Norocel, Episcopul Eparhiei Buz@ului. Editura Episcopiei Buz@ului 1990.

Slevoac@ {tefan (Preot Dr.)

„F@clii pentru dreapta credin]@” predici; cu o prefa]@ de Prea Sfin]itul Epifanie, Episcopul Buz@ului. Editura Episcopiei Buz@ului - 1985.

Spânu Domi]ian (Preot Dr.)

„Suferin]ele sociale }i Christos”, Cern@u]i 1925.

Stan Alexandru (Preot Conf. Dr.) }i Rus Remus (Prof. Dr.)

„Istoria religiilor” - Manual pentru Seminariile teologice, tip@rit@ cu binecuvântarea P.F.P. Teoctist, patriarhul BOR. Editura IBM al Bisericii Ortodoxe Române. Bucure}ti 1991.

St@niloae Dumitru (Preot Prof.) „Spiritualitate }i comuniune în Liturghia ortodox@” - tip@rit@ cu binecuvântarea Înalt Prea sfin]itului Nestor, Arhiepiscop al Craiovei }i Mitropolitul Olteniei. Editura Mitropoliei Oltenia, Craiova 1986. St@niloae D. }i Buga I (preo]i)

„Sfântul Grigorie de Nyssa” - scrieri, partea întâia. Carte tip@rit@ cu binecuvântarea Prea Fericitului p@rinte Iustin, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Editura Institutului Biblic }i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Bucure}ti 1982.

434

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

St@niloae Dumitru (Preot Prof.) „Sfântul Atanasie cel Mare” - scrieri, partea I. Carte tip@rit@ cu binecuvântarea Prea Fericitului P@rinte Teoctist, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Editura Institutului Biblic }i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Bucure}ti 1987. St@niloae Dumitru (Preot Prof.)

„Filocalia sau culegere din scrierile Sfin]ilor P@rin]i, care arat@ cum se poate omul cur@]i, lumina }i des@vâr}i”. Volumul V, Editura }i tipografia Institutului Biblic }i de Misiune Ortodox@. Bucure}ti 1976.

St@niloae Dumitru (Preot Prof. Dr.)

„Filocalia - vol.XII. Cuviosul Isaia Pustnicul. Dou@zeci }i nou@ de cuvinte”. Editura Harisma. Bucure}ti 1991.

St@niloae Dumitru (Preot Prof. Dr.)

„Filocalia sfintelor nevoin]e ale des@vâr}irii” Edi]ia a II-a. Editura Harisma. Bucure}ti 1992.

St@niloae Dumitru Prof. Dr.)

„Sfântul Chiril al Alexandriei. Scrieri. (Preot Partea întâia. Închinarea }i slujirea în Duh }i adev@r” - carte tip@rit@ cu binecuvântarea P.F.P. Teoctist, patriarhul BOR. Editura IBM al Bisericii Ortodoxe Române. Bucure}ti 1991.

{erb@nescu N. (Preot Prof.) }i Stoicescu N. (Preot)

„Morala cre}tin@ ortodox@” - manual didactic. Edi]ia a II-a. Vatra Dornei 1925.

Târâl@ Zosima (Arhimandrit) }i Popescu Haralambie (Iconom stravofor)

„Pidalion cu orânduire nou@ }i tâlcuiri”, Bucure}ti 1933.

Timoteiu (Arhimandrit }i stare] la m@n. Neam]u }i Secul)

„Acatistul prea sfintei }i de via]@ f@c@toarei treimi” - Mân@stirea Neam]ul 1863.

Bibliografie

435

Tertulian (Quintus Septimius Florens Tertullianus, 160 - 240 d.H.)

„De praescriptione haereticorum” - text latin tradus }i în francez@ de P.de Labriolle - 1907.

Tertulian (Quintus Septimius Florens Tertullianus, 160 - 240 d.H.)

„De baptismo” - text latin. Budapesta 1944.

Tertulian (Quintus Septimius Florens Tertullianus, 160 - 240 d.H.)

„Adversus Marcianem libri IV” - text latin Paris 1864.

Tomitanul Lucian (Episcop}i colab.

„Îndrum@tor bisericesc misionar }i vicar) patriotic” - 5. Apare cu binecuvântarea }i îndrumarea Înalt Prea Sfin]itului Dr.Antim Nica, Arhiepiscopul Tomisului }i Dun@rii de Jos. Gala]i 1989.

***

„Urmarea lui Iisus Hristos” - tip@rit@ cu binecuvântarea Î.P.S.D.D. Dr. Pimen, arhiepiscop }i mitropolit al Moldovei }i Sucevei în timpul st@re]iei P.C. arhimandrit Meletie. Cartea II, vol. IV. Tipografia monastirii Neam]u - 1923.

Vasile, episcopul Oradiei

„Cuvânt@ri liturgice”. Edi]ia a II-a. Oradea 1976.

Vasile (episcopul Oradiei) colab.

„Carte de înv@]@tur@ cre}tin@ ortodox@” }i - aceast@ carte a fost alc@tuit@ din încredin]area Sfântului Sinod. Tip@rit@ cu binecuvântarea Prea Fericitului P@rinte Iustin, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Bucure}ti 1987.

Vasile cel Mare Sf. (P@rinte bisericesc)

„Despre post”. Edi]ia a II-a. În române}te de Pr. D. Fecioru. Editura Institutului Biblic }i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Bucure}ti 1943.

436

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Vasilescu Emilian Prof. Dr.)

Vuiescu C. }i Dron C. (preo]i)

„Istoria religiilor” - tip@rit@ cu binecu (Diac. vântarea Prea fericitului p@rinte Iustin, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Editura Institutului Biblic }i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Bucure}ti 1982. „Sfânta Liturghie l@murit@ pe în]elesul tuturor”, cu aprobarea }i binecuvântarea Î.P.S. Irineu, Mitropolitul Moldovei }i Sucevei. Ed. 1942.

Zaharia Valerian (Episcop)

„Buruieni crescute la umbra Bisericii”. Editura Episcopiei Ortodoxe Române. Oradea 1955.

Zaharia Valerian (Episcop)

„Flori alese din gr@dina Sfintelor Scripturi” - Editura Episcopiei Ortodoxe Române. Oradea 1955.

Z@grean Ioan (Arhid. Prof. Dr.)

„Morala cre}tin@” - manual pentru seminariile teologice. Editura Institutului Biblic }i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Carte tip@rit@ cu binecuvântarea Prea Fericitului P@rinte Iustin, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Bucure}ti 1985.

Bibliografie

437

Scrieri în alte limbi 1. „BIBLIA SACRA – juxta vulgatam clementinam. Denuo ediderunt complures Scripturae Sacrae Professores Facultatis theologicae Parisiensis et Seminarii Sancti Suplitii. Copyright 1927 by Descle and Co. Paris. 2. „Dictionnaire grec-français du Nouveau Testament” – de Maurice Carrez }i François Morel, Editions du CERF, Paris; Delochaux et Niestle, Neuchatel (Switzerland, Suisse), 1971. 3. „Septuaginta Jd est Vetus Testamentum graece iuxta LXX interpretes” – edidit Alfred Rahlfs, D.B. Stuttgart, 1935. 4. „Torah, Nebiim, Ketubim – Biblia hebraica” – publisched by the society for distributing Hebrew Scriptures. 5. „The Jewish Encyclopedia” – edi]ia 1904, vol. V. 6. „The greek New Testament” – Munster / Westphalia, Third Edition, 1979. 7. „The New Greek-English Interlinear New Testament” – Editor J.D. Douglas, Illinois, 1990. 8. „The analytical greek lexicon revised” – edited by Harold K. Moulton, 1978 Edition, Michigan – USA. 9. „The analytical hebrew and chaldee lexicon” – Benjamin Davidson, Ed. Zondervan, 1970.

438

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

CUPRINS Prefa]@ (Pr. Nelu Dumitrescu) ......................................... 9

CAP. I. CREDIN[A ................................................. 15 ÎN CINE CRED ............................................................ 16 M@rturisire de credin]@ ................................................. 17 PE CE BAZ~ CRED ..................................................... 20 Biblia sau Sfânta Scriptur@ .......................................... 21 TRADI[IA NEBIBLIC~ {I CREDIN[A ......................... 41 Tradi]ia nebiblic@ condamnat@ de Iisus ........................ 42 Abaterea de la cuvântul scris ....................................... 43 Tradi]ia bisericieasc@ .................................................... 44 Tradi]iile nebiblice ........................................................ 44 Tradi]ia bisericeasc@ este plin@ de r@t@ciri ................... 45 Avertismentul Domnului Iisus ...................................... 56 SUPERSTI[IILE {I CREDIN[A ................................... 58 P@gânismul ca tradi]ie ................................................. 59 Spiritism, }arlatanie }i cre}tinism ................................. 63

CAP. II. ÎNCHINAREA ........................................... 65 CUM M~ ÎNCHIN ....................................................... 66 Epoca patriarhal@ ........................................................ 67 Epoca vechiului Israel .................................................. 72 Epoca noului Israel ...................................................... 89 Serviciul divin sau sfânta liturghie ..............................113 Servicii divine speciale ............................................... 127 BOTEZUL .............................................................. 128 SFÂNTA CIN~ ...................................................... 146 C~S~TORIA .......................................................... 168 ELEONTESIA ........................................................ 175

Cuprins

439

ÎNMORMÂNTAREA .............................................. 177 ADUNAREA ADMINISTRATIVA .......................... 191 CONSACRAREA DE SLUJBA{I ........................... 199 UNDE M~ ÎNCHIN ................................................... 211 Copiind sinagoga iudaic@ ........................................... 212 Interiorul casei de rug@ciune ...................................... 214 Altarul adun@rii cre}tine ............................................. 219 CUI M~ ÎNCHIN ....................................................... 226 Istoria apari]iei icoanelor ........................................... 227 Istoria apari]iei icoanei crucii .................................... 240 Idol }i icoan@ în cultul imaginilor ............................... 248 P@gânismul ca model ................................................. 257 Porunca a II-a în Decalog .......................................... 264 Rostul }i rolul imaginilor religioase ............................ 273 CÂND M~ ÎNCHIN .................................................... 279 Dumnezeu... fixeaz@ ziua de închinare ...................... 280 Sâmb@ta ziua a }aptea la evrei }i cre}tini ................... 282 Originea denumirii de Sâmb@t@ ................................. 286 Iisus – Domnul Sâmbetei ............................................ 290 Sabate ceremoniale .................................................... 299 Sâmb@ta un dar special pentru om ............................ 305 Antihristul – împotrivitorul Legii lui Hristos .............. 309 Biserica celor pu]ini .................................................... 325

CAP. III. VIE[UIREA ............................................ 339 CE ÎMPLINESC ......................................................... 340 Decalogul – Legea Dragostei ..................................... 341 Voia lui Dumnezeu ...................................................... 351 Supunerea fa]@ de autorit@]ile omene}ti ..................... 352 Neprih@nit prin credin]@ ............................................. 352 Dar credin]a este vie doar prin fapte ......................... 354 Împlinirea legilor lui Dumnezeu ................................. 355

440

Cre}tinismul p@rin]ilor no}tri

Iisus - model des@vâr}it .............................................. 356

CE M~NÂNC ............................................................. 358 Hrana omului în Paradis ............................................ 359 Dup@ c@derea în p@cat pân@ la potop ........................ 360 Alimenta]ia dup@ potop .............................................. 361 Diet@ }i hran@ în cre}tinism ........................................ 364 Str@mo}ii no}tri daco-ge]i erau vegetarieni ............... 370 Vegetarianismul – la îndemâna tuturor ...................... 371 Rolul legii divine sanitare ........................................... 373 Legea sanitar@ – lege moral@ în cre}tinism ................ 375 Dumnezeu cere cump@tare ......................................... 375 CE BEAU .................................................................. 379 Efectul alcoolului asupra organismului ...................... 380 Un trio uciga} al trupului }i sufletului ........................ 381 Nu ne putem „juca cu focul” f@r@ consecin]e ............ 382 Str@mo}ii no}tri daco-ge]i renun]@ la alcool ............... 383 Morala cre}tin@ }i alcoolul ......................................... 384 Alcoolul }i închinarea ................................................. 386 Numai Dumnezeu poate salva de patim@ ................... 386 Alcoolul nu este aliment ............................................. 387 CE A{TEPT ............................................................... 389 Adev@ratul cre}tin a}teapt@ pe Hristos ...................... 390 Semne prevestitoare ale venirii lui Iisus ..................... 391 Descoperiri din Apocalipsa despre vremea sfâr}itului ............................................ 395 Prima solie îngereasc@. .......................................... 395 A doua solie îngereasc@ ......................................... 404 A treia solie îngereasc@ .......................................... 410 Finalul soliilor îngere}ti ......................................... 412

Bibliografie ................................................................. 421