Interior_Elogiu_lento_BT_RAMO - crop

Page 1

HONORE Sa preamarim rep5

11/5/08

12:10 PM

Page 1


HONORE Sa preamarim rep5

11/5/08

12:10 PM

Page 2


HONORE Sa preamarim rep5

11/5/08

12:10 PM

Page 3


HONORE Sa preamarim rep5

11/5/08

12:22 PM

Page 4

The original title of this book is: In Praise of Slow. How a Worlwide Movement is Challenging the Cult of Speed, by Carl Honoré, Alfred A. Knopf, Toronto, Canada, 2004 Copyright © Carl Honoré, 2004 All rights reserved by the author worldwide Copyright © Publica, 2008, pentru ediflia în limba românæ

ISBN 978-973-88750-3-6 Descrierea CIP a Bibliotecii Naflionale a României HONORÉ, CARL Elogiu lentorii: O provocare adresatæ cultului vitezei / Carl Honoré ; trad.: Roxana Popescu. - Bucureøti : Publica, 2008 ISBN 978-973-88750-3-6 I. Popescu, Roxana (trad.) 159.9

EDITORI: Cætælin Muraru Radu Minculescu Silviu Dragomir DIRECTOR EXECUTIV: Bogdan Ungureanu COPERTA: Alexe Popescu REDACTOR: Alexandra Hânsa DTP: Ofelia Coøman CORECTURÆ: Elvira Artic, Eugenia Ursu


HONORE Sa preamarim rep5

11/5/08

12:10 PM

Page 5

Pentru Miranda, Benjamin øi Susannah


HONORE Sa preamarim rep5

11/5/08

12:10 PM

Page 6


Cuprins Introducere: Era furiei .................................................................................11 1. Fã totul mai repede ................................................................................29 2. Lent înseamnã frumuseþe .....................................................................46 3. Hranã: O schimbare radicalã .................................................................60 4. Oraºele: Sã îmbinãm vechiul ºi noul .....................................................89 5. Minte ºi trup: Mens sana in corpore sano...........................................120 6. Medicinã: Doctori ºi pacienþi ...............................................................144 7. Sex: Un partener cu mânã lentã ...........................................................161 8. Muncã: Beneficiile de a nu mai munci din greu..................................179 9. Timp liber: Importanþa relaxãrii..........................................................206 10. Copii: Sã creºti un copil relaxat ºi calm .............................................233 Concluzie : Gãsirea unui Tempo Giusto ..................................................257 Note ..........................................................................................................266 Bibliografie ...............................................................................................274 Mulþumirile autorului ..............................................................................278


HONORE Sa preamarim rep5

11/5/08

12:10 PM

Page 8


HONORE Sa preamarim rep5

11/5/08

12:10 PM

Page 9

Viafla înseamnæ mai mult decât sæ te græbeøti. GANDHI


HONORE Sa preamarim rep5

11/5/08

12:10 PM

Page 10


HONORE Sa preamarim rep5

11/5/08

12:10 PM

Page 11

Introducere: Era furiei Oamenii se nasc, se cæsætoresc, træiesc øi mor în mijlocul unui tumult atât de frenetic, încât îfli spui cæ vor înnebuni din pricina asta. WILIAM DEAN HOWELLS, 1907

Într°o dupæ°amiazæ toropitæ de soare, din vara anului 1985, turul Europei pe care îl fac, adolescent fiind, se împotmoleøte într°o piaflæ de la marginea Romei. Autobuzul care se întoarce în oraø are deja o întârziere de douæzeci de minute øi nu dæ semne cæ ar apærea. Dar întârzierea nu mæ necæjeøte. În loc sæ bræzdez trotuarul în sus øi în jos sau sæ sun la compania de autobuze sæ mæ plâng, îmi pregætesc walkmanul, mæ lungesc pe o bancæ øi îi ascult pe Simon øi Garfunkel, cântând despre plæcerea de a o læsa mai încet øi de a face clipa sæ dureze. Fiecare amænunt al scenei mi°a ræmas înscris în memorie: doi bæieflaøi joacæ fotbal lângæ o fântânæ medievalæ, niøte ramuri zgârie partea de sus a unui zid de piatræ, o væduvæ bætrânæ îøi duce acasæ legumele într°o plasæ de sfoaræ. Repede înainte: au trecut cincisprezece ani øi totul s°a schimbat. Scena este acum Fiumicino, aglomeratul aeroport al Romei, iar eu sunt un corespondent stræin, græbit sæ prind avionul cætre casæ, spre Londra. În loc sæ trag øuturi în mingi imaginare pe pavaj øi sæ mæ bucur de atâta încântare, trec în grabæ prin spafliul rezervat îmbarcærii, înjurând în tæcere pe oricine îmi taie calea cu un pas prea încet. În loc sæ ascult muzicæ folk la un walkman ieftin, vorbesc pe un telefon mobil cu un editor aflat la mii de kilometri. La poarta de îmbarcare, mæ aøez la o coadæ lungæ, la care nu ai ce sæ faci, cu o excepflie: nimic. Doar cæ nu mai sunt în

Introducere

Elogiu lentorii

11


HONORE Sa preamarim rep5

11/5/08

12:10 PM

Page 12

stare sæ nu fac nimic. Pentru ca aøteptarea sæ fie mai productivæ, sæ semene mai puflin cu o aøteptare, încep sæ ræsfoiesc un ziar. Øi ochii îmi cad peste articolul care, în cele din urmæ, îmi va inspira o carte despre felul în care o putem læsa mai încet. Cuvintele care îmi atrag atenflia sunt: „The One°Minute Bedtime Story“ („Poveste de adormit de un minut“). Pentru a°i ajuta pe pærinfli sæ o scoatæ la capæt cu copiii care le consumæ timpul, diverøi autori au condensat basme clasice în serii audio de øaizeci de secunde. Gândifli°væ cum ar suna un rezumat al unei poveøti de Hans Christian Andersen. Primul meu reflex e sæ strig: Evrica! La acea vreme, eram prins, în fiecare noapte, într°o luptæ acerbæ cu fiul meu de doi ani, cæruia îi plæceau poveøtile lungi, citite pe îndelete. În fiecare searæ, îl conduceam spre cærflile cele mai scurte, pe care le citeam repede. Ne certam adesea. „Citeøti prea repede“, striga el. Sau, când mæ îndreptam spre uøæ: „Vreau altæ poveste!“ O parte din mine se simte teribil de egoistæ atunci când accelerez ritualul adormirii, dar cealaltæ parte pur øi simplu nu rezistæ dorinflei arzætoare de a mæ græbi spre punctul urmætor din program: cinæ, e°mail, lecturæ, plæfli, øi mai multæ muncæ, øtiri la televizor. A face o lungæ øi liniøtitæ plimbare prin lumea doctorului Seuss nu e o opfliune. Este prea încet. Aøa încât, la prima vedere, seria de poveøti de adormit de un minut pare aproape prea grozavæ ca sæ fie adeværatæ. A turui øase sau øapte „poveøti“, terminând în mai puflin de zece minute: ce poate fi mai bun? Apoi, pe când mæ gândeam în cât timp îmi poate trimite Amazon întregul set, salvarea a venit sub forma unei contra°întrebæri: am înnebunit de°a binelea? Pe când coada øerpuieøte spre ultima verificare a biletelor, las la o parte ziarul øi mæ gândesc. Întreaga°mi viaflæ s°a transformat într°un exercifliu de vitezæ, înghesui mereu mai multe într°o oræ. Sunt Scrooge1 cu cronometru, obsedat sæ 1 Ebenezer Scrooge — personajul principal din romanul „Colindæ de Cræciun“ de Charles Dickens; un bætrân ræutæcios øi zgârcit. (N. red.)

12

Elogiu lentorii

Introducere


HONORE Sa preamarim rep5

11/5/08

12:10 PM

Page 13

economisesc orice fragment de timp, un minut aici, câteva secunde acolo. Øi nu sunt singurul. Tofli în jurul meu — colegi, prieteni, familia — sunt prinøi în acelaøi vârtej. Un medic american, Larry Dossey, a creat în 1982 sintagma „boala timpului“ pentru a descrie credinfla obsesivæ cæ „timpul zboaræ, cæ nu e destul øi cæ trebuie sæ pedalezi mereu mai repede ca sæ nu ræmâi în urmæ“. În zilele noastre, tofli au „boala timpului“. Aparflinem aceluiaøi cult al vitezei. Stând la coadæ pentru zborul de întoarcere la Londra, am început sæ mæ lupt cu întrebærile care se aflæ în miezul acestei cærfli: De ce ne græbim întotdeauna atât de mult? Cum sæ ne vindecæm de „boala timpului“? Este posibil, øi poate chiar de dorit, sæ o læsæm mai încet? În aceøti primi ani ai secolului al XXI°lea, toate øi tofli suportæ presiunea vitezei. Nu cu multæ vreme în urmæ, Klaus Schwab, fondatorul øi preøedintele Forumului Economic Mondial, a formulat nevoia accelerærii în termeni ræspicafli: „Ne mutæm dintr°o lume în care cel mare îl mænâncæ pe cel mic într°o lume în care cel rapid îl mænâncæ pe cel lent.“ Avertismentul are ecou dincolo de universul darwinian al comerflului. În aceste vremuri active, agitate, orice acfliune este o cursæ contra cronometru. Guy Claxton, psiholog britanic, crede cæ accelerarea ne°a devenit a doua naturæ: „Am dezvoltat o psihologie a vitezei, a economiei de timp øi a eficienflei sporite care e din zi în zi mai puternicæ.“ A venit însæ momentul sæ contestæm obsesia noastræ de a face totul mai repede. Viteza nu e întotdeauna cea mai bunæ soluflie. Principiul evolufliei este supraviefluirea celui mai bine echipat, nu a celui mai rapid; amintifli°væ cine a câøtigat cursa, flestoasa sau iepurele? Cum zorim prin viaflæ, înghesuind mereu mai multe în fiecare oræ, ne forflæm pânæ aproape de colaps. Sæ læmurim lucrurile înainte de a continua: aceastæ carte nu este o declaraflie de ræzboi împotriva vitezei. Viteza a permis remodelarea lumii în modalitæfli eliberatoare øi minunate. Cine ar vrea sæ træiascæ færæ internet sau færæ avioane cu

Introducere

Elogiu lentorii

13


HONORE Sa preamarim rep5

11/5/08

12:10 PM

Page 14

reacflie? Necazul este cæ pasiunea noastræ pentru vitezæ, obsesia noastræ de a face mereu mai mult în tot mai puflin timp au mers prea departe; s°au transformat în dependenflæ, într°un fel de idolatrie. Chiar øi atunci când viteza începe sæ producæ disfuncflionalitæfli, invocæm evanghelia lui „mai°repede“. Ai ræmas în urmæ la birou? Fæ rost de o conexiune la internet mai rapidæ. Nu ai timp sæ citeøti romanul pe care l°ai primit de Cræciun? Învaflæ sæ citeøti mai rapid. Dieta nu dæ rezultate? Încearcæ o liposucflie. Eøti prea ocupat sæ gæteøti? Cumpæræ un cuptor cu microunde. Øi totuøi, unele lucruri nu pot, nu ar trebui sæ fie accelerate. Cer timp; au nevoie sæ se petreacæ pe îndelete. Ai de plætit atunci când græbeøti lucruri care nu ar trebui græbite, atunci când uifli cum sæ o laøi mai încet. Pledoaria împotriva vitezei începe cu economia. Capitalismul modern produce foarte multæ bogæflie, dar o face distrugând resursele naturale mai repede decât le poate înlocui Mama Naturæ. Mii de kilometri pætrafli de pædure tropicalæ amazonianæ sunt tæiafli anual; pescuitul în exces a pus sturionii, bibanul de mare chilian øi alfli peøti pe lista speciilor ameninflate. Capitalismul se græbeøte împotriva lui însuøi, cæci presiunea de a termina primul lasæ prea puflin timp controlului calitæflii. Sæ luæm, de exemplu, industria computerelor. În ultimii ani, producætorii de softuri au cæpætat obiceiul de a°øi arunca produsele pe piaflæ înainte de a le fi testat complet. Rezultatul este o epidemie de defecfliuni, neajunsuri øi erori care, în fiecare an, costæ companiile miliarde de dolari. Apoi, e vorba despre costurile umane ale turbocapitalismului. În zilele noastre, træim în slujba economiei, nu economia funcflioneazæ în slujba noastræ. Orele lungi de la locul de muncæ ne scad randamentul, ne fac sæ greøim, ne aduc nefericirea øi ne îmbolnævesc. Cabinetele medicale sunt pline de indivizi care suferæ de pe urma efectelor stresului: insomnie, migrenæ, hipertensiune, astm, tulburæri gastrointestinale, ca sæ numesc doar câteva. Actuala culturæ a muncii ne submineazæ øi sænætatea mintalæ. „Epuizarea era specificæ oamenilor de peste

14

Elogiu lentorii

Introducere


HONORE Sa preamarim rep5

11/5/08

12:10 PM

Page 15

patruzeci de ani“, spune un specialist în adoptarea unui stil de viaflæ sænætos din Londra. „Acum væd bærbafli øi femei de treizeci de ani, ba chiar de douæzeci, care sunt complet epuizafli.“ Etica muncii, care poate fi sænætoasæ atunci când este moderatæ, ne scapæ de sub control. Gândifli°væ la „vacanflitæ“, aversiunea de a lua o adeværatæ vacanflæ. Øaizeci la sutæ dintre cei cinci mii de angajafli din Marea Britanie, care au fæcut obiectul unei cercetæri realizate de Reed, au declarat cæ în 2003 nu îøi vor epuiza zilele de concediu. În medie, americanii lasæ nefolositæ o cincime din zilele de vacanflæ. Nici mæcar bolile nu mai flin angajaflii departe de locul de muncæ. Un american din cinci merge la muncæ atunci când ar trebui sæ stea în pat sau sæ consulte un medic. Pentru o versiune mai înfricoøætoare asupra efectelor unui astfel de comportament, sæ privim Japonia, unde existæ chiar un termen — karoshi — care înseamnæ „moarte din prea multæ muncæ“. Una dintre cele mai faimoase victime provocate de karoshi a fost Kamei Shuji, un broker ambiflios, care, spre sfârøitul anilor 1980, în perioada marelui boom al bursei de valori japoneze, muncea în medie nouæzeci de ore pe sæptæmânæ. Compania unde lucra læuda rezistenfla acestui supraom în scrisori informative øi în pliante pentru formarea profesionalæ, transformându°l în standardul de aur la care trebuia sæ aspire tofli angajaflii. Într°o raræ abatere de la protocolul japonez, lui Shuji i s°a cerut sæ°øi pregæteascæ colegii mai vârstnici în arta vânzærii, artæ care adæuga un stres suplimentar pe umerii sæi. Când bursa de valori japonezæ a cæzut în 1989, Shuji a muncit øi mai mult ca sæ combatæ efectele. În 1990 a murit pe neaøteptate de infarct. Avea douæzeci øi øase de ani. Deøi unii îl prezintæ pe Shuji drept avertisment, cultura lui „munceøte°pânæ-cazi“ e adânc înrædæcinatæ în Japonia. În 2001, guvernul a raportat un record: karoshi fæcuse 143 de victime. Criticii consideræ cæ în Japonia mor anual, din prea multæ muncæ, mii de persoane. Cu mult înainte ca efectele

Introducere

Elogiu lentorii

15


HONORE Sa preamarim rep5

11/5/08

12:10 PM

Page 16

karoshi sæ se facæ simflite, o forflæ de muncæ epuizatæ nu e deloc bunæ când tragi linie øi faci bilanflul. Consiliul Naflional de Securitate estimeazæ cæ, zilnic, un milion de americani lipsesc de la muncæ din cauza stresului, ceea ce provoacæ economiei pierderi de 150 de miliarde de dolari anual. În 2003, stresul a depæøit durerile de spate ca principalæ cauzæ a absenflelor de la muncæ în Marea Britanie. Munca în exces afecteazæ sænætatea în multe alte feluri. Lasæ mai puflin timp øi energie pentru miøcare, sporeøte riscul de a bea prea mult alcool øi de a consuma mâncæruri semipreparate. Nu este o coincidenflæ cæ nafliunile cele mai rapide au øi locuitorii cei mai supraponderali. Mai mult de o treime dintre americani øi o cincime dintre britanici sunt clinic obezi. Chiar øi Japonia acumuleazæ kilograme. O cercetare naflionalæ referitoare la nutriflie a descoperit, în 2002, cæ o treime dintre bærbaflii japonezi de peste treizeci de ani sunt supraponderali. Ca sæ flinæ pasul cu lumea modernæ, sæ fie pregætit pentru ritmul alert, omul de azi consideræ cafeaua drept stimulentul cel mai puternic. Cocaina ræmâne sprijinul preferat de funcflionari, dar amfetaminele, cunoscute ca „vitezæ“ („speed“), recupereazæ rapid. În Statele Unite, utilizarea lor la serviciu a crescut cu 70%, din 1998. Mulfli angajafli preferæ meta°amfetamina cristalizatæ, care determinæ o creøtere de euforie øi vioiciune, care dureazæ mare parte din ziua de muncæ. De asemenea, scuteøte utilizatorul de limbuflia care este adesea efectul secundar al cocainei prizate. Necazul este cæ formele de vitezæ cele mai puternice provoacæ mai multæ dependenflæ decât heroina, iar coborârea de pe culme poate aduce cu sine depresie, agitaflie øi comportament violent. Unul dintre motivele pentru care avem nevoie de stimulenfli este cæ nu dormim destul. Cu atâtea de fæcut, cu atât de puflin timp la dispoziflie, americanul de rând doarme în zilele noastre cu nouæzeci de minute mai puflin pe noapte decât dormea acum o sutæ de ani. În sudul Europei, tærâmul spiritual al lui la dolce vita, siesta de dupæ°amiazæ a cedat în fafla

16

Elogiu lentorii

Introducere


HONORE Sa preamarim rep5

11/5/08

12:10 PM

Page 17

programului de lucru de la nouæ la cinci; numai øapte la sutæ dintre spanioli mai au timp sæ aflipeascæ dupæ°prânz. Somnul insuficient poate dæuna sistemelor cardiovascular øi imunitar, poate produce diabet øi boli de inimæ, poate declanøa indigestie, iritabilitate øi depresie. Mai puflin de øase ore de somn pe noapte afecteazæ coordonarea motorie, vorbirea, reflexele øi judecata. Oboseala a jucat un rol determinant în cazul unora dintre cele mai mari dezastre ale epocii moderne: Cernobîl, Valdez, petrolierul de la Exxon, Three Mile Island, Union Carbide øi naveta Challenger. Somnolenfla produce mai multe accidente de maøinæ decât alcoolul. Într°o cercetare recentæ fæcutæ de Gallup, unsprezece la sutæ dintre øoferii britanici au admis cæ aflipesc la volan. Un studiu efectuat de Comisia Naflionalæ a SUA pentru Tulburæri ale Somnului a pus jumætate dintre accidentele din trafic pe seama oboselii. Aceasta, la care se adaugæ tendinfla spre vitezæ, duce la carnagiul de pe øosele. În prezent, accidentele mortale pe øosele însumeazæ 1,3 milioane de persoane în lumea întreagæ, de peste douæ ori mai mult decât în 1990. Deøi îmbunætæflirea normelor de securitate a redus numærul de morfli în flærile dezvoltate, Nafliunile Unite prevæd cæ, în 2020, traficul va fi al treilea factor mondial cauzator de victime. Chiar øi acum, pe øoselele europene, peste 40 000 de persoane mor øi 1,6 milioane de persoane sunt rænite anual. Neræbdarea ne face sæ træim mai periculos chiar øi timpul liber. În fiecare an, milioane de persoane din lumea întreagæ suferæ de pe urma accidentelor provocate de sport øi gimnasticæ. Multe accidentæri se produc atunci când corpul este forflat prea mult, prea repede, prea devreme. Nici yoga nu e lipsitæ de riscuri. O prietenæ øi°a luxat gâtul, încercând o poziflie yoga de stat în cap, când corpul nu era încæ pregætit. Alflii suferæ accidente mai rele. În Boston, Massachusetts, un profesor lipsit de ræbdare a rupt osul pelvic al unei eleve forflând°o sæ facæ un øpagat. Un bærbat de treizeci de ani are o paralizie permanentæ în zona femuralæ, dupæ ce øi°a sfâøiat

Introducere

Elogiu lentorii

17


HONORE Sa preamarim rep5

11/5/08

12:10 PM

Page 18

un nerv la o sesiune de yoga în Manhattan, într°o salæ în mare vogæ. Inevitabil, o viaflæ træitæ în grabæ devine superficialæ. Când te græbeøti, ræmâi la suprafaflæ øi eøuezi în conexiunile cu lumea øi cu semenii. Aøa cum Milan Kundera a scris în romanul sæu din 1996, Slowness (Lentoare), „când lucrurile se petrec prea repede, nimeni nu mai poate fi sigur de nimic, de absolut nimic, nici mæcar de sine“. Toate lucrurile care ne unesc øi care fac viafla demnæ de træit — comunitate, familie, prietenie — se dezvoltæ pe ceva din care nu avem niciodatæ destul: timpul. Conform unui chestionar realizat de ICM, jumætate dintre adulflii britanici au declarat cæ munca febrilæ i°a îndepærtat de prieteni. Luafli în considerare prejudiciile pe care traiul în vitezæ le aduce vieflii de familie. În actualul du°te°vino, biletele lipite pe uøa frigiderului au devenit în multe cæmine principala formæ de comunicare. Conform datelor fæcute publice de cætre guvernul britanic, o mamæ care munceøte cheltuieøte de douæ ori mai mult timp ca sæ citeascæ øi sæ scrie e°mailuri decât ca sæ se joace cu copiii ei. În Japonia, pærinflii îøi lasæ copiii în centre care îi îngrijesc douæzeci øi patru de ore pe zi. În întreaga lume industrialæ, copiii se întorc de la øcoalæ în case goale, unde nimeni nu e pregætit sæ le asculte pæflaniile, necazurile, reuøitele øi temerile. Într°un sondaj fæcut de Newsweek, în 2000, în rândul adolescenflilor americani, 73% au declarat cæ pærinflii petrec prea puflin timp cu ei. Probabil, copiii sunt cei care suferæ cel mai mult de pe urma acestei creøteri a ritmului. Se maturizeazæ mai repede ca oricând. În prezent, mulfli copii sunt la fel de ocupafli ca øi pærinflii lor, frunzærind agende în care au notat totul, începând de la orele particulare pânæ la lecfliile de pian øi la antrenamentele la fotbal. O caricaturæ apærutæ recent prezintæ douæ øcolærifle stând într°o staflie de autobuz, fiecare flinând în mânæ câte o agendæ. Una îi spune celeilalte: „Ei bine, iatæ cum facem: mut lecflia de balet cu o oræ mai devreme, reprogramez gimnastica øi amân lecflia de pian… tu îfli mufli ora de vioaræ

18

Elogiu lentorii

Introducere


HONORE Sa preamarim rep5

11/5/08

12:10 PM

Page 19

pentru joi øi chiuleøti de la antrenamentul la fotbal… în felul acesta miercuri, pe data de 16, între orele 3.15–3.45 reuøim sæ ne jucæm.“ Træind în ritmul în care de obicei îøi desfæøoaræ activitatea adulflii aflafli în posturi de conducere, copiilor le ræmâne foarte puflin timp pentru ceea ce implicæ adeværata copilærie: sæ pierzi timpul în compania prietenilor, sæ te joci departe de privirile adulflilor, sæ visezi cu ochii deschiøi. Acest ritm îøi ia tributul øi atunci când este vorba de sænætate. Copiii nu pot face faflæ stresului øi lipsei de somn, acestea fiind preflul plætit pentru ritmul infernal în care træiesc. Psihologii specializafli în tratarea adolescenflilor care suferæ de anxietate se aflæ în fafla unor sæli de aøteptare pline cu adolescenfli øi copii începând cu vârste de la cinci ani, care suferæ de dureri de stomac øi de cap, de insomnie øi stæri depresive sau de tulburæri de nutriflie. În multe flæri industrializate, a crescut rata sinuciderilor în rândul adolescenflilor. Lucrul acesta nu mai miræ pe nimeni, având în vedere stresul cæruia copiii trebuie sæ°i facæ faflæ la øcoalæ. În anul 2002, Louise Kitching, o adolescentæ în vârstæ de øaptesprezece ani din Lincolnshire, Anglia, a pæræsit sala de examen în mare grabæ, cu ochii în lacrimi. Adolescenta era pe cale sæ scrie cel de°al cincilea test din acea zi, între teste având o pauzæ de doar zece minute. Dacæ lucrurile vor continua în acelaøi ritm, cultul vitezei se va înræutæfli. Când fiecare dintre noi alege varianta mai rapidæ, avantajul de a merge mai repede dispare øi ne forfleazæ sæ acceleræm øi mai tare. În cele din urmæ, ceea ce ne ræmâne este o cursæ a înarmærii bazatæ pe vitezæ, øi tofli øtim cum sfârøesc astfel de curse: în distrugere totalæ siguræ. Deja multe lucruri au fost distruse. Am uitat cum este sæ aøtepfli cu neræbdare ceea ce urmeazæ sæ se întâmple øi cum este sæ te bucuri când a sosit acel moment. Existæ informaflii de la restaurante, în care cei care iau masa sunt pe fugæ øi comandæ taxiuri øi achitæ nota în timp ce li se serveøte desertul. Sunt mulfli cei care pæræsesc locul de desfæøurare a unor

Introducere

Elogiu lentorii

19


HONORE Sa preamarim rep5

11/5/08

12:10 PM

Page 20

evenimente sportive mai devreme de încheierea întrecerilor, indiferent de scor. Fac lucrul acesta pentru a evita sæ fie prinøi în trafic. Apoi, mai existæ øi blestemul lucrurilor fæcute în acelaøi timp. Pare eficient, inteligent øi modern sæ faci douæ lucruri odatæ, deøi nu le faci bine pe nici unul dintre ele. Asemenea multora dintre semenii mei, citesc øi eu ziarul în timp ce mæ uit la televizor pentru a descoperi cæ, de fapt, nu am înfleles mare lucru. În aceastæ epocæ bogatæ în informaflii, asaltatæ de øtiri, în care jucæm jocuri pe calculator øi schimbæm canalele færæ încetare, am pierdut arta de a nu face nimic, de a ne distanfla de zgomotul din jurul nostru øi de tot ceea ce ne poate tulbura, am uitat sæ încetinim ritmul, sæ ræmânem noi înøine cu gândurile noastre. Plictiseala — în urmæ cu 150 de ani acest cuvânt era întâlnit rareori — este o invenflie modernæ. Dacæ dispare orice stimulent, începem sæ ne foim, intræm în panicæ øi cæutæm ceva de fæcut. Când afli væzut pentru ultima oaræ o persoanæ zgâindu°se pe fereastra trenului? Tofli sunt acum ocupafli sæ citeascæ ziarul, sæ joace jocuri video, sæ asculte muzicæ la Ipod°uri, sæ lucreze pe laptop, sæ se joace la tastele telefonului mobil. În loc sæ stæm øi sæ meditæm, instinctul ne îndeamnæ sæ înøfæcæm cea mai apropiatæ informaflie audio. În ræzboiul modern, corespondenflii de pe linia frontului øi specialiøtii din studiouri fac analiza evenimentului imediat ce s°a petrecut. Adesea, analizele lor sunt greøite, dar asta conteazæ mai puflin în zilele noastre. Pe tærâmul vitezei, rege este cel care ræspunde instantaneu. Sateliflii øi canalele de televiziune oferæ øtiri douæzeci øi patru de ore pe zi, færæ întrerupere, øi media electronicæ este dominatæ de ceea ce un sociolog francez a numit „le fast thinker“ (gânditorul rapid) — o persoanæ care, færæ a pierde o clipæ, gæseøte un ræspuns superficial la orice întrebare. Într°un fel, tofli suntem gânditori rapizi acum. Neræbdarea noastræ este de neînfrânat, astfel încât, pânæ øi „clipa de

20

Elogiu lentorii

Introducere


HONORE Sa preamarim rep5

11/5/08

12:10 PM

Page 21

mulflumire øi recunoøtinflæ dureazæ prea mult“, dupæ cum afirmæ Carrie Fisher, actrifla scriitoare. Aøa se explicæ în parte øi frustrarea cronicæ ce se gæseøte în spatele mæøtii vieflii moderne. Vedem un duøman în tofli cei care ne stau în cale, care ne flin din drum, care ne împiedicæ sæ obflinem ceea ce ne dorim. Astfel, apare o crizæ de furie ce face sæ zvâcneascæ venele unui om paønic, de altfel, doar pentru cæ a fost pus în fafla unui mic moment de aøteptare sau din pricina unei infime întârzieri. Existæ exemple oriunde priveøti. În Los Angeles, un bærbat aflat într°un supermarket, în fafla casei de marcat face scandal pentru cæ unuia dintre clienflii aflafli înaintea sa îi ia prea mult timp sæ°øi punæ cumpæræturile în pungæ. O femeie zgârie vopseaua unei maøini al cærei øofer a depæøit°o la intrarea într°o parcare din Londra. Un director de companie se aruncæ furios asupra unei însoflitoare de bord, pentru cæ anunflase cæ avionul nu putea ateriza la ora programatæ øi trebuia sæ survoleze aeroportul Heathrow timp de douæzeci de minute. Asemenea unui copil ræzgâiat, bærbatul strigæ: „Eu vreau sæ aterizez acum! Acum! Acum!“ O furgonetæ se opreøte în fafla casei vecinilor mei. Øoferul coboaræ pentru a descærca o mæsuflæ, øi astfel traficul se blocheazæ. Într°o clipæ, femeia de afaceri, de vârstæ mijlocie, aflatæ la volanul maøinii din spate începe sæ se agite, îøi aruncæ braflele în aer øi îøi roteøte capul în toate direcfliile. Un flipæt gutural venit din stræfundurile fiinflei sale flâøneøte prin fereastra maøinii. Îmi amintesc de Exorcistul. Îmi spun cæ este posibil sæ treacæ printr°o crizæ de epilepsie øi cobor din apartament sæ o ajut, dar, când ajung pe trotuar, îmi dau seama cæ este doar furioasæ pentru cæ este reflinutæ în trafic. Se apleacæ peste geam øi strigæ, færæ a se adresa cuiva în particular: „Miøcæ naibii maøina sau te ia mama dracului!“ Øoferul furgonetei ridicæ din umeri. A mai væzut lucruri de°astea. Urcæ la volan øi demareazæ. Deschid gura sæ°i spun câteva cuvinte Femeii Urlætoare, sæ o îndemn sæ se liniøteascæ,

Introducere

Elogiu lentorii

21


HONORE Sa preamarim rep5

11/5/08

12:10 PM

Page 22

dar vorbele mele se pierd în scrâønetul provocat de roflile maøinii sale. Acesta este rezultatul obsesiei noastre sæ ne miøcæm mai repede, sæ câøtigæm timp. Øi unde ne îndreptæm? Cætre furie pe øosele øi în aer, la cumpæræturi, în relafliile pasagere, furia ce ne cuprinde la locul de muncæ sau dorinfla nebunæ de a merge la sala de gimnasticæ. Mulflumitæ vitezei, træim într°o eræ a furiei. Dupæ iluminarea ce a coborât asupra mea pe aeroportul din Roma, revin la Londra cu dorinfla de a duce la capæt o misiune: sæ investighez care este preflul øi care sunt perspectivele în cazul în care domolim ritmul în care ne miøcæm într°o lume dominatæ de dorinfla de a face totul cât mai repede. Tofli ne plângem de programul nebun cæruia îi suntem supuøi, dar oare încearcæ cineva cu adeværat sæ schimbe ceva în aceastæ privinflæ? Se pare cæ da. În vreme ce lumea se næpusteøte înainte, o minoritate în continuæ creøtere alege sæ nu se mai miøte cu acceleraflia lipitæ de podea. În tot ceea ce întreprinde o fiinflæ umanæ, de la sex, la muncæ, la exerciflii fizice øi mâncare, la doctorii øi design urban, aceøti rebeli realizeazæ un lucru de neimaginat — fac loc în viafla lor unui ritm lent. Vestea bunæ este cæ reducerea vitezei pare sæ dea rezultate. În ciuda profefliilor de Cassandræ2 ale neguflætorilor de vitezæ, ideea de a reduce ritmul se dovedeøte beneficæ: rezultatul fiind o sænætate mai bunæ, afaceri mai profitabile, activitate profesionalæ mai bunæ, viaflæ de familie mai fericitæ, activitate fizicæ øi alimentaflie mai bunæ øi viaflæ sexualæ mai performantæ. 2

Cassandra era fiica lui Priam, regele Troiei, care a fost înzestratæ de Apollo cu darul profefliei. Deoarece refuzæ avansurile zeului, acesta o pedepseøte sæ nu fie crezutæ de nimeni. Expresia „profefliile Cassandrei“ defineøte predicfliile inconfortabile, incredibile, în aparenflæ, dar care se împlinesc întocmai. (N. red.)

22

Elogiu lentorii

Introducere


HONORE Sa preamarim rep5

11/5/08

12:10 PM

Page 23

Am mai trecut prin toate acestea. În secolul al XIX°lea omenirea a rezistat presiunii de a accelera ritmul vieflii în diverse moduri familiare nouæ. Sindicatele îndemnau la mai multe ore de relaxare. Oræøenii stresafli cæutau refugiul în restaurarea vieflii la flaræ. Pictorii øi poeflii, scriitorii øi meøteøugarii au cæutat diverse modalitæfli de a conserva estetica lentorii în maøina timpului. În zilele noastre, resentimentul faflæ de vitezæ devine tot mai puternic. Pornind de la rædæcinile vieflii de zi cu zi, din bucætærii øi birouri, din sælile de concert øi fabrici, din sæli de sport, dormitoare øi galerii de artæ, din spitale øi centre de recreere, din øcolile de cartier, tot mai mulfli oameni refuzæ sæ accepte ideea cæ mai repede înseamnæ øi mai bine. Øi sæmânfla miøcærii mondiale pentru mersul lent înainte zace tocmai în diferitele moduri de a încetini. Øi iatæ, a sosit momentul sæ definim termenii. În aceastæ carte, repede øi lent nu sunt doar termeni ce descriu o schimbare. Sunt prescurtæri ale unor moduri de a fi sau ale unor filozofii de viaflæ. Repede înseamnæ sæ fii ocupat, sæ deflii controlul, sæ fii agresiv øi græbit, analitic, stresat, superficial, neræbdætor, activ. Mai înseamnæ øi supremaflia cantitæflii asupra calitæflii. Lent reprezintæ opusul: calm, atenflie, spirit receptiv, nemiøcare, sæ fii intuitiv, sæ nu te græbeøti, sæ ai ræbdare, sæ reflectezi øi, nu în ultimul rând, calitatea dominæ cantitatea. Mai înseamnæ realizarea unor legæturi semnificative, precise, cu oamenii, cu munca pe care o faci, cu mâncarea øi cultura, cu tot ce te înconjoaræ. Paradoxul constæ în faptul cæ lent nu înseamnæ întotdeauna chiar a face lucrurile færæ grabæ. Dupæ cum vom vedea, o treabæ fæcutæ lent poate aduce, frecvent, rezultate rapide. Este posibil sæ faci lucrurile sæ se miøte repede øi, în tot acest timp, sæ ai un mod de a gândi lent. Cu un secol în urmæ, Rudyard Kipling scria despre cum sæ°fli pæstrezi capul pe umeri, în timp ce tofli din jur øi°l pierd. În zilele noastre, oamenii învaflæ cum sæ°øi pæstreze calmul, cum sæ ræmânæ lenfli pe dinæuntru, în ciuda faptului cæ aleargæ tot mai repede pentru a îndeplini o sarcinæ de serviciu la

Introducere

Elogiu lentorii

23


HONORE Sa preamarim rep5

11/5/08

12:10 PM

Page 24

termenul stabilit sau sæ°øi ia copiii de la øcoalæ. Unul dintre scopurile acestei cærfli este sæ arate cum se face acest lucru. În ciuda criticilor ce i se aduc, miøcarea Slow nu înseamnæ a merge în ritm de melc øi nici nu este o încercare asemænætoare luddismului3, de a trage întreaga lume înapoi, într°o utopie preindustrialæ. Dimpotrivæ, miøcarea este formatæ din oameni ca mine, ca tine, oameni care vor sæ træiascæ mai bine într°o lume modernæ, ce se miøcæ în ritm alert. Din acest motiv, filozofia lentorii poate fi rezumatæ într°un singur cuvânt: echilibru. Miøcæ°te repede atunci când trebuie sæ fii rapid øi fii lent atunci când este nevoie. Cautæ sæ træieøti în ritmul pe care muzicienii îl numesc tempo giusto — viteza potrivitæ. Unul dintre susflinætorii decelerærii este Carlo Petrini, fondatorul miøcærii Slow Food. Aceastæ miøcare internaflionalæ este dedicatæ unei nofliuni civilizate, ce ne îndeamnæ sæ mâncæm ceea ce este cultivat, gætit øi consumat într°un ritm lent. În ciuda faptului cæ masa este principalul front de luptæ, Slow Food reprezintæ mai mult o scuzæ pentru prânzuri prelungite. Manifestul grupului este o chemare la luptæ împotriva cultului vitezei sub toate formele. „Secolul nostru, care a început øi s°a dezvoltat sub emblema civilizafliei industriale, a inventat maøina, apoi a luat°o drept model de viaflæ. Suntem robii vitezei øi tofli am cedat în fafla aceluiaøi virus insidios: un trai rapid care ne distruge obiceiurile, pætrunde în casele noastre øi ne sileøte sæ mâncæm hrana rapidæ.“ Într°o dupæ°amiazæ toridæ, în Bra, un oræøel din Piemont, unde de aflæ sediul miøcærii Slow Food, l°am întâlnit pe Petrini pentru a sta de vorbæ. Refleta lui de viaflæ are o vibraflie modernæ ce°fli oferæ încredere, speranflæ. „Dacæ eøti întotdeauna lent, atunci eøti prost, øi nicidecum nu dorim acest lucru. 3 Luddism (1811–1816) — miøcare spontanæ de protest a muncitorilor englezi, care s°a manifestat prin distrugerea maøinilor. (N. t.)

24

Elogiu lentorii

Introducere


HONORE Sa preamarim rep5

11/5/08

12:10 PM

Page 25

Fiecare dintre noi decide cât de repede trebuie sæ se miøte într°o anume situaflie. Dacæ astæzi vreau sæ mæ miøc repede, asta fac; dacæ vreau sæ fiu lent, voi fi lent. De fapt, lupta pe care o ducem este pentru a avea dreptul sæ hotærâm ritmul pe care îl dorim.“ Aceastæ filozofie cât se poate de simplæ câøtigæ tot mai mult teren, în diverse domenii. La serviciu, milioane de oameni fac presiuni — øi câøtigæ — pentru a obfline un echilibru cât mai stabil între a munci øi a træi. În dormitor, oamenii descoperæ bucuria sexului fæcut pe îndelete, folosindu°se de Tantra øi de alte forme de decelerare eroticæ. Nofliunea cæ lent este mai bine stæ la baza avântului pe care l°au luat noile tipuri de exerciflii — de la Yoga la Tai Chi —, cât øi medicina alternativæ — pornind de la folosirea plantelor pânæ la homeopatie — toate acestea se folosesc de o abordare mai blândæ, holisticæ a trupului uman. În oraøele de pretutindeni, întreg peisajul este regândit pentru a°i îndemna pe oameni sæ øofeze mai puflin øi sæ meargæ mai mult pe jos. Numeroøi copii încep sæ se miøte mai lent, pe mæsuræ ce pærinflii lor le scot din program o serie de activitæfli. În mod inevitabil, miøcarea Slow se intersecteazæ cu acfliunile antiglobalizare. Susflinætorii celor douæ miøcæri cred cæ turbo°capitalismul oferæ un bilet direct cætre epuizare, atât a planetei, cât øi a locuitorilor ei. Ei susflin cæ putem sæ træim mai bine dacæ utilizæm, producem øi muncim într°un ritm rezonabil. Un punct comun pentru activiøtii antiglobalizare moderafli øi activiøtii miøcærii Slow este acela cæ nici unul dintre ei nu vrea sæ distrugæ sistemul capitalist. Mai degrabæ cautæ sæ°i ofere acestuia un chip uman. Petrini însuøi vorbeøte despre „globalizarea virtuoasæ“, dar miøcarea Slow merge mult mai adânc øi se ræspândeøte pe o arie mai întinsæ decât ar însemna o reformæ economicæ. Având drept flintæ falsul zeu al vitezei, se îndreaptæ cætre ceea ce este uman în era siliconului. Principiul Slow se dovedeøte profitabil atunci când se aplicæ treptat, cu bucæflica. Pentru a beneficia din plin de

Introducere

Elogiu lentorii

25


Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.