Societate

Scrisoare de Crăciun

Până deunăzi, de Crăciun se trimiteau în număr mare scrisori și felicitări cunoscuților și persoanelor dragi cu rânduri îngrijit scrise de mână. Spre deosebire de caligrafia de rutină de la școală, cea din scrisori era mult mai curată.

Astăzi scriem mai puţin şi mai rar de mână. Tehnologia ne-a schimbat modul de comunicare. Recurgem îndată la tastatura calculatorului ori la cea a celularului pentru a ne transmite urări. Cred că din cauza suspendării lecţiilor de la şcoală mulţi copii vor avea de suferit. Scrisul e o artă.

Totuși, să nu disperăm. Se pare că nici Isus nu ştia să scrie. După unii exegeţi, acolo, pe nisip ar fi trasat doar niște semne. În schimb ştia să citească. În sinagoga din satul său natal, Nazaret, a citit din Cartea profetului Isaia.

Oricum ar fi, mă întreb ce ne-ar scrie Isus înainte de toate? Cel mai probabil „iubește-l pe aproapele ca pe tine însuţi” (Mt 22,39). Iubește şi ambientul înconjurător așa cum te

Text: Pr. Fabian Măriuţ

iubești pe tine, am putea adăuga noi astăzi. Apoi, ar mai învăţa să scrie, iar în calitatea sa de unic Maestru ne-ar învăţa să scriem cuvintele de adio spuse la Cina cea de Taină, în acea ultimă seară a vieţii sale pământești: „Nimeni nu are o iubire mai mare decât acela care îşi dă viaţa pentru prietenii săi” (In 15,13). Cu o zvâcnire critică, am putea obiecta că e o utopie. Dar dacă religiile nu ar avea şi doza lor de utopie, la ce-ar mai folosi. Nu-i suficient să consemneze realitatea. Trebuie să ridice ștacheta. Să arate idealul. Cum altfel ar fi ajuns Ioan evanghelistul, ucenicul iubit, să înţeleagă că „Dumnezeu este iubire” (1In 4.16), dacă nu şi-ar fi plecat creștetul la sânul lui Isus.

Există, așadar, utopii tangibile. Spre exemplu, tatăl şi fiul care sunt

Tatăl ceresc l-a depus prin mâinile Fecioarei Maria pe pruncul Isus într-o iesle sărăcăcioasă din lemn. Prin Isus Tatăl ne-a dăruit mântuirea. Prin El ne arată că „Dumnezeu este iubire”.

gata, gata să se înece. În apa învolburată tatăl reușește să se agaţe de trunchiul unui arbore care plutește. Cu un ultim efort îl așază mai întâi pe copil pe acel trunchi, salvându-l, înainte de a se salva pe sine. „Iubește-l pe aproapele…” şi „ dă-ţi viaţa pentru”. Aceasta ar fi scrisoarea lui Isus către noi.

Tatăl ceresc l-a depus prin mâinile Fecioarei Maria pe pruncul Isus într-o iesle sărăcăcioasă din lemn. Prin Isus Tatăl ne-a dăruit mântuirea. Prin El ne arată că „Dumnezeu este iubire”.

Dacă ar trebui să scrieţi câteva rânduri de Crăciun din cele rostite de Isus, consemnate în Evanghelie, care ar fi ele? E tema pe care v-o propun pentru acest timp sfânt. Puteţi scrie atât de mână, cât şi să tastaţi…