Mana viţei de vie

Plasmopara viticola

DESCRIERE

Mana viţei de vie, produsă de ciuperca Plasmopara viticola (Berk et Curt), are o răspândire generală şi este una dintre bolile majore la viţa de vie. Pot fi afectate toate pãrţile verzi ale plantei. Severitatea bolii este variabilã de la an la an, iar în funcţie de condiţiile climatice şi intensitatea atacului poate duce la: defolierea plantelor, distrugerea parţială sau totalã a inflorescenţelor şi a boabelor. Atacul are impact semnificativ asupra calitãţii strugurilor şi vinului, cât şi asupra cantităţii recoltei.

Ciuperca iernează sub formă de oospori în frunzele infectate căzute pe sol toamna. Primăvara, când condiţiile devin favorabile, oosporii germinează provocând primele infecţii (infecţii primare). Pentru ca infecţia primară să aibă loc sunt necesare urmãtoarele condiţii: solul sã fie umed sau sã existe prezenţa apei libere, temperatura sã fie peste 11°C şi să existe organe verzi ale plantei. Din momentul provocării infecţiei până la apariţia simptomelor bolii este necesară o perioadă de timp (incubaţie) care este mai lungă sau mai scurtă în funcţie de temperatură. În mod obişnuit, aceasta este cuprinsã între 10-20 de zile în primãvarã, 4-8 zile în varã. Dupã apariţia simptomelor (fructificaţiilor) de la infecţia primară, în cursul vegetaţiei au loc infecţiile secundare succesive. Pentru a avea loc o infecţie secundară sunt necesare urmãtoarele condiţii: temperatura peste 11°C, iar perioada de umectare a organelor sã fie de aproximativ 90 de minute. Cu cât temperatura aerului va fi apropiatã de optim (24°C), frunzele vor fi infectate mai rapid. În cursul unei perioade de vegetaţie, în funcţie de condiţiile anului, pot avea loc 1-5 infecţii primare şi 50-60 infecţii secundare.

Ciuperca atacă toate părţile verzi ale plantei. Pe frunze apar pete decolorate de culoare gălbuie numite “pete untdelemnii” în dreptul cărora, în funcţie de umiditate şi temperatură, apare după o perioadă de timp un puf albicios. Mai târziu petele se necrozează, se usucă şi ţesutul se rupe sau capătă aspectul de zdrenţuit. Atacul pe frunzele bătrâne, 34 toamna, se caracterizează prin pete mici, colţuroase, brune, care dau aspect de mozaic, numindu-se “frunze mozaicate”.

Mana viţei de vie

Plasmopara viticola

Influenţa temperaturii asupra perioadei de incubaţie la infecţiile secundare

DESCRIERE

Pe lãstarii tineri, inflorescenţe, rahis, cârcei, atacul se manifestã prin brunificarea pãrţilor atacate şi uscarea lor.

Pe boabele tinere, când umiditatea aerului este ridicată, apare puful alb (conidioforii şi conidiile de atac), denumit “Rot – Gris” (putregai gri).

Pe boabele formate, atacul se manifestã prin brunificarea acestora, evoluând spre mumifieri, fãrã apariţia fructificaţiilor ciupercii. Boabele atacate se desprind uşor de rahis şi cad. Această formă de atac se numeşte “Rot-Brun” (putregai brun).

Organele tinere sunt mai susceptibile la atac şi, pe măsură ce îmbătrânesc, sunt mai puţin receptive la atacul ciupercii.