10 minute read

Commented [119]: Pagina

grijă să le dea impresia prin mimică, gesturi și comportament impecabil că totul este pe placul lui. Mulți oameni trăiesc vieți duble, una care este dominată de persona, de mască, și alta care le satisface nevoile psihicului. Persona trebuie să fie demascată. Omul trebuie să se exprime complet. În vederea reușirii acestui lucru, omul trebuie să fie sincer cu sine. Și să încerce să realizeze un echilbru între exterior și interior, altfel poate să se transforme fie într-un om al maselor, popular, perfect adaptat societății, fie într-un însingurat și un neînțeles. În timp, dezechilibrul dintre cele două va duce la o atitudine care nu corespunde Eului nostru adevărat, culminând cu suferința.

Literatura română abundă în texte care vorbesc despre mască, scriitorii noștri intuind cu extrem de multă finețe ce au încercat să spună, într-un mod mult prea complicat, psihanaliștii: „În veci aceleași doruri mascate cu-altă haină, / Și-n toată omenirea în veci același om” – Mihai Eminescu; „Panglicari în ale țării, care joacă ca pe funii, / Măști cu toate de renume din comedia minciunii.” – Mihai Eminescu; „Fața ei e-o mască / Ce-ascunde un infern.” – Mihai Eminescu; „Fugi de zâmbetul fățarnic și de strângerea de mână / A acestor măști ce firea omnească o îngână” – Al. Vlahuță; „Apologu-i arată, ca într-o oglindă, sub masca unui lup, a unei momițe, și toată lumea-i cunoaște” – C. Negruzzi; „În zadar chipu-ți poartă mâhnirea... / Subt această mască văz bucurie” – M. Alexandrescu etc.

Advertisement

Literatura rusă, de asemenea, prin Dostoievski, dar nu numai, face trimitere la mască. În romanul „Frații Karamazov” e plin de sugestii de acest gen. Bunăoară, cei trei frați nu sunt ei înșiși simboluri ale unor părți omenești? Nu sunt ei măști prin felul în care se comportă? Fragmentat. Tragic, masca nefiindu-le suficientă pentru a-i face să se simtă împliniți. Întregi. Fericiți. Liberi. Exegeții vorbesc de Dimitri ca despre reprezentantul vieții trupești, pătimașe, pe Aleoșa îl consideră responsabil de suflet, iar Ivan devine un simbol al rațiunii. Împărțiți, despărțiți nu își pot găsi nici unul rostul, deoarece omul, fiind un întreg, fiind făcut după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, are nevoie să existe armonie între cele trei elemente

56

56

Commented [1116]:

definitorii ale sale. Nici Raskolnikov, protagonistul romanului „Crimă și pedeapsă”, nu face excepție principiului măștii. Se consideră puternic. Se consideră liber. Crede că poate să trăiască printr-o singură coordonată. Crede că rațiunea poate topi cu desăvârșire sufletul. Masca lui însă se dizolvă încet în suferința provocată de însăși fapta lui. Masca lui devine rana lui, iar, în concepția lui Dostoievski, singurul remediu pentru vindecarea unei răni sufletești este iubirea.

Așadar, masca a devenit un element definitoriu al lumii în care trăim. A fost și a rămas extrem de actuală, descoperind mai mult decât ascunzând. Nimeni nu scapă blestemului măștii, deoarece nimeni nu are curajul să fie el însuși 24 h din 24. Important e ca omul să nu devină complet dependent de mască. Până la un anumit punct, masca e un dat al civilizației, necesar conviețuirii pașnice dintre oameni, dar, dacă omul depășește acest punct, acest „hotar” impus de societate, riscă să se îndepărteze de firea sa autentică, de ceea ce este el cu adevărat, iar acest fapt poate să îi aducă în suflet tornade, care vor lăsa pagube de inimaginat în urma lor.

Masca în film - top zece filme cu mască...

Prof. dr. Lucian Baba Seminarul Teologic Ortodox Arad

Cine s-ar fi gândit vreodată că un regizor român din Craiova, Jean Negulesco, va ajunge să regizeze, în 1944, un incredibil film... american: THE MASK OF DIMITRIOS (MASCA LUI DIMITRIOS). Filmul este o ecranizare după cartea omonimă a scriitorului Eric Ambler, scenarist fiind Frank Gruber. În rolurile principale: Sydney Greenstreet, Zachary Scott, Faye Emerson, Peter Lorre,

57

57

Commented [1117]: În selectarea filmelor s-a ținut cont numai de tema propusă, MASCA, valorarea artistică a fiecărei producții cinematografice rămânând pe un plan secund. În vederea realizării „topului” s-a apelat și la informații preluate de pe internet.

Commented [U118]:

Commented [U119]:

Victor Francen, Steven Geray, Florence Bates, Eduardo Ciannelli, John Abbott, Monte Blue. Un misterios scriitor olandez, Cornelius Leyden, se află în vizită la Istanbul. Un fan al lui, colonelul Haki din poliția turcă, crede că Leyden ar fi interesat de povestea lui Dimitrios Makropoulos, al cărui corp a fost, pur și simplu, spălat pe plajă. Leyden este atât de fascinat de ceea ce îi spune Haki despre mort, încât dorește să identifice criminalul și să afle mai multe. El îi caută pe asociații lui Dimitrios prin toată Europa. Aflăm, astfel, despre viața sordidă a lui Dimitrios: tentativa de a ucide o femeie, furtul de bani, trădarea colegilor de bandă, vânzarea unor secrete de stat, patima jocurilor de noroc, etc. Peters, unul dintre cei care a făcut închisoare din cauza lui Dimitrios, îl va urmări pe Leyden, considerând că în acest fel va da de urma lui Dimitrios, pe care nu îl crede mort. Și, într-adevăr, așa e. Dimitrios se ascunde sub identitatea lui Wladislaw Grodek. Leyden și Peters dau de Dimitrios. Ca orice film american care se respectă, și acesta se termină cu împușcături. THE MASK OF THE RED DEATH – MASCA MORȚII ROȘII (1964), film regizat de Roger Corman, se bazează pe pe povestea scurtă omonimă a lui Edgar Allan Poe. În rolurile principale Vincent Price, Hazel Court, Jane Asher. Un călugăr îmbrăcat în roșu apare la marginea unui mic sat, Catania. El le promite oamenilor că în curând vor fi izbăviți de stăpânirea despotică a prințului Prospero. Unii săteni îl vor înfrunta pe prinț, dar izbăvirea se va face prin moarte, deoarece călugărul era Moartea Roșie. În ordine cronologică urmează MASCA DE ARGINT (1985). Producție românească în regia lui Gheorghe Vitanidis. Scenariul îi aparține scriitorului Eugen Barbu. Ion Besoiu, Jean Constantin și Florin Piersic sunt doar câteva nume mari care joacă în acest film. MASCA DE ARGINT este cel de-al patrulea film din seria MĂRGELATU. Acțiunea filmului se petrece în Muntenia, înainte de 1848. Agatha Slătineanu și pretinsul bancher Trianoff îl jefuiesc pe boierul

58

58

Commented [U120]:

Vâlcu de o comoară strânsă în scopul cumpărării tronului. Aurul este recuperat de Mărgelatu în folosul Frăției. „După răzmerița de la finalul filmului Misterele Bucureștilor, Buză de Iepure este înmormântat de mama sa, Agatha Slătineanu, Mărgelatu se află închis în temnița domnească, iar Agatha a fost surghiunită temporar la Mănăstirea Cernica. Dar Buză de Iepure nu a murit, el a scăpat din sicriu și este iar liber. „Frăția” apelează la el, la Oseacă, precum și la circul Tivoli al „profesorului” Aurică, pentru a realiza evadarea lui Mărgelatu din închisoare. Pretextând că aduce fân pentru caii închisorii, Oseacă este lăsat să intre în curtea închisorii cu un car de fân. În același moment, circul aflat lângă zidurile închisorii prezintă un număr al „omului-ghiulea” în care Buză de Iepure este catapultat de un tun peste zidul închisorii drept în carul cu fân al lui Oseacă. Buză de Iepure intră în închisoare, eliberează deținuții și pe Mărgelatu și fug ascunși în carul de fân. În închisoare, Mărgelatu auzise de la un boier înlănțuit pe nume Hargot, care fusese acuzat că a încercat să-l răstoarne pe domnitorul Gheorghe Bibescu, o poveste despre existența unei comori. Boierul înlănțuit moștenise de la înaintașii săi bijuterii, potire și icoane de aur. Aurul fusese turnat în lingouri și îngropat în mina de la Baia de Aramă. De existența acestei comori nu știa decât verișorul său, boierul Vâlcu. Boierul închis le spune colegilor săi de suferință să ia legătura cu boierul Vâlcu și să-i spună acestuia să dea tot aurul pentru a sprijini cauza Frăției, apoi moare. În același timp, domnitorul Bibescu propune în Obșteasca Adunare să se concesioneze minele de aur ale Țării Românești către Serge Troianoff, bancher la Sankt Petersburg. La presiunea domnitorului, Obșteasca Adunare își dă acceptul. Aga Villara îi cere Agathei să-l iscodească pe Troianoff pentru a afla mai multe informații despre el. În timpul unui banchet fastuos oferit de Troianoff, în care doamnele găsesc sub șervete bijuterii costisitoare, iar Agata primește însăși trăsura bancherului, cu tot cu vizitiu, pentru a fi dusă acasă, are loc un conflict în care sunt împușcați doi oameni. În sala unde boierii jucau cărți pătrunde un om care poartă îmbrăcămintea lui Mărgelatu și o mască de argint pe față. El îl răpește pe boierul Vardala, deținătorul unor mine de aur, pe care-l acuză că și-a pus semnătura pentru

59

Commented [1121]: https://ro.wikipedia.org/wiki/Masca_de_ar gint

59

concesionarea minelor de aur, deși jurase altceva în fața Frăției. Boierul Vardala este împușcat, ca și un alt boier care încercase să scoată pistolul. Faptul că omul cu masca de argint l-a judecat pe boierul Vardala „în numele Frăției” ajunge la urechile agăi Villara, care consideră că incidentul „a picat bine” pentru grupul său de interese. În același timp, membrii Frăției cred că Mărgelatu și-a pierdut mințile, săvârșind fără aprobare acțiuni „în numele Frăției”. C.A. Rosetti și membrii Frăției îl trimit pe locotenentul Deivos pentru a lua legătura cu Mărgelatu. Troianoff aflase și el de existența comorii boierului Vâlcu și, împreună cu Agatha și cu birjarul surdo-mut, Casapu, pornesc spre moșia boierului de la poalele Munților Vâlcan. Dându-se drept trimis imperial rus care venise să-i dea un act care să confirme descendența boierului Vâlcu din domnitorul Tihomir, Troianoff este lăsat să intre pe moșie. El îi spune boierului că tronul domnesc trebuie garantat, iar boierul Vâlcu îi invită în Capela Corbului și-i arată într-o firidă din spatele tronului pretins al domnitorului Tihomir un morman de lingouri din aur. Boierul leșină de emoție, iar în acest timp Troianoff îl cheamă pe Casapu și încarcă tot aurul în caleașca lor, apoi împreună cu Agatha îl introduc pe boier în firidă și o închid în spatele tronului domnesc. Apoi, cei trei pornesc cu trăsiura către Turnu Severin dorind să părăsească Țara Românească. La două zile, la conacul boierului Vâlcu poposește Mărgelatu care-l găsește pe boier mor. Mărgelatu, dar și Agia (care aflase de uciderea boierului Vâlcu), pornesc în urmărirea lui Troianoff. Încolțit, acesta împinge trăsura într-o baltă din Valea Ielelor, apoi se întoarce cu Agatha la București. Personajul cu masca de argint apare iarăși, încercând să-l ia ostatic pe agentul diplomatic turc Fuad „în numele Frăției”. Acesta din urmă se apără și reușește să-l rănească la mână pe atentator. Câteva zile mai târziu, Troianoff citește în ziar că s-a pus în vânzare balta în care îngropaseră aurul și pleacă cu Agatha într-acolo. Buză de Iepure, care știa de locul unde fusese ascunsă comoara, îl anunță pe Mărgelatu și cei doi pornesc în urmărirea bancherului. Troianoff scoate trăsura din mlaștină și pe când fugea cu aurul sunt opriți de

60

60

omul cu masca de argint. Acesta spune că îi va ucide și în timp ce încerca să tragă asupra lor este ucis din spate de Mărgelatu. Scoțându-i masca de pe față, Mărgelatu dezvăluie faptul că omul cu masca de fier era Aristide, nepotul Agathei. Tot Mărgelatu afirmă că așa-zisul bancher Troianoff era de fapt feciorul unui târgoveț de la Vaslui pripășit pe la Viena, de unde se întorsese cu o identitate falsă. Locotenentul Deivos îi încredințează aurul boierului Vâlcu lui Mărgelatu pentru a-l pune la adăpost. Când sosesc oamenii Agiei, trăsura cu aur era deja departe.” THE MASK – MASCA (1994) este o comedie fantastică americană, regizată de Chuck Russell. Jim Carrey și Camereon Diaz dețin rolurile principale. Filmul are la bază seria de cărți umoristice „Adventures of the Mask”, publicare de Dark Horse Comics. Filmul a fost nominalizat la premiul Oscar pentru cele mai bune efecte vizuale, dar a pierdut în favoarea lui FORREST GUMP, care, în opinia mea, merită să fie vizionat. Spre deosebire de THE MASK... Filmul este presărat de foarte multe referiri la situații (și chiar replici) preluate din alte filme artistice sau de animație. Stanley Ipkiss, un funcționar dintr-o bancă a orașului Edge City, este un tânăr timid, romantic ghinionist, care este agresat în mod regulat de către aproape toţi cei din jurul lui, inclusiv de şeful său, de doamna Peenman și de mecanicii atelierului de reparații auto. Însă, toate au o limită. Într-o seară, după o amară deziluzie, Stanley Ipkiss găsește o mască verde. Masca are puteri magice nebănuite și-i va schimba viața Anul 1998 a adus în vizor două filme importante: THE MASK OF ZORRO (MASCA LUI ZORRO) și THE MAN IN THE IRON MASK (OMUL CU MASCA DE FIER). THE MASK OF ZORRO, un film extraordinar, în regia lui Martin Campbell. În poveste, originalul Zorro (Anthony Hopkins) evadează din închisoare pentru a-și găsi fiica pierdută de mult (ZetaJones) și a răzbuna moartea soției sale împotriva guvernatorului corupt (Wilson). El este ajutat de către succesorul său (Antonio Banderas), care urmărește, de asemenea, propria lui răzbunare deoarece i-au ucis fratele.

61

61

Commented [1122]: https://ro.wikipedia.org/wiki/Masca_de_ar gint

Commented [U123]:

Commented [U124]: