5 minute read

3. REVOLUŢIA DE LA 1848

6. Căpitan Pleşoianu… 20‟342 Vedem că egumenul Bistriţeanu de la mănăstirea Bistriţa se numără printre puţinii abonaţi din Ţara Românească la revista „Gazeta de Transilvania‟, alături de personalităţi de seamă ale culturii şi vieţii politice româneşti din acea vreme.

3. REVOLUŢIA DE LA 1848

Advertisement

Revoluţia de la 1848 a avut ecou şi în întreaga Oltenie. Punctul din „Proclamaţia de la Izlaz‟, referitor la împroprietărirea ţăranilor clăcaşi, a atras de partea revoluţiei toate simpatiile poporului. La 12 iulie 1848, guvernul provizoriu a dispus trimiterea generalului Gheorghe Magheru în Oltenia pentru a organiza oştirea regulamentară formată din voluntari. Între 14-26 iulie el a urmat itinerariul: Bucureşti – Slatina – Caracal – Craiova – Tatomireşti – Broşteni – Turnu Severin – Tg. Jiu, trecând apoi prin Vâlcea, prin târgul Horezului343 , Costeşti şi celelalte localităţi de sub munte. A sosit la 30 iulie în Rm. Vâlcea. În acea zi, Costache Cerchez, administratorul judeţului Vâlcea, anunţând sosirea lui Magheru, îi cerea magistratului local să-l întâmpine la marginea oraşului, cu toţi orăşenii, cu garda naţională, ca să i se arate, scria Cerchez, „cu acest prilej recunoştinţa ce au către persoana d-sale pentru mântuitoarele întreprinderi la care domnia sa se îndeletniceşte cu atâta patriotism.‟344 S-a stabilit în cele din urmă la 2 august, la Câmpul Troian, între Râmnic şi tabăra dorobanţilor de la Râureni.345 Trecerea generalului Magheru prin judeţele Olteniei a înflăcărat poporul, redându-i încrederea în revoluţie. Într-o scrisoare adresată generalului Cristian Tell, Magheru îl anunţa că a vizitat întreaga Oltenie „… fără a întâmpina cea mai mică stavilă sau împotrivire din partea cuiva‟ şi că a fost primit cu cele mai vii şi entuziaste aclamaţii din partea „poporului de jos pentru drepturile şi foloasele ce li se făgăduiesc de Constituţie.‟346 În vara anului 1848, printre cei 31 de comisari de propagandă stabiliţi în judeţele din Oltenia, a activat în judeţul Vâlcea, alături de alţi 6 membrii şi Teodor, economul Bistriţei. În fi ecare sat, comisarul de propagandă trebuia să strângă pe toţi locuitorii, să le citească punct cu punct „cele 21 de puncturi ale Constituţiei… nu o dată, ci în mai multe zile de-a rândul‟, să ia măsuri „pentru o grabnică înarmare a gvardiei naţionale din oraşe şi a tuturor cu suliţe, lănci, coase, topoare, arme de foc şi să-i îndemne a sta a apăra drepturile ce le-au dobândit împotriva oricărei năvăliri de străini.‟ În fi ecare localitate, în

342 Cornelia Bodea, Lupta românilor pentru unitate naţională, 1834, 1849, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1967, Documentul 48, p. 285 343 Ileana Petrescu, Sprijinirea revoluţiei de la 1848, de masele populare din judeţul Dolj, în Revista Arhivelor, anul VII, nr. 2, Bucureşti, 1964, p. 144 344 Ileana Petrescu şi Vladimir Osiac, Anul revoluţionar 1848 în Oltenia, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1973, p. 61; vezi şi Arhivele Statului Rm. Vâlcea, Magistratul oraşului Rm. Vâlcea, dosar 50/1848 345 Ileana Petrescu, Sprijinirea revoluţiei de la 1848, de masele populare din judeţul Dolj, în Revista Arhivelor, anul VII, nr. 2, Bucureşti, 1964, p. 144 346 Ileana Petrescu şi Vladimir Osiac, Anul revoluţionar 1848 în Oltenia, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1973, p. 61-62

prezenţa comisarilor de propagandă, oamenii trebuiau să depună jurământul că vor fi credincioşi „voinţei naţiei române, apărând-o din toate puterile împotriva oricărui atac şi asuprire‟ şi că îşi vor jertfi chiar viaţa pentru Constituţie.347 În tabăra lui Magheru de la Râureni, la sfârşitul lunii august, numărul dorobanţilor şi al voluntarilor s-a ridicat la 6000, toţi fi ind recrutaţi din judeţele Olteniei.348 Eugenia Mihăilescu, fostă profesoară de istorie la şcoala Costeşti, consemna întrun scurt istoric al comunei, probabil pe baza unor informaţii culese de la bătrânii satului, cu circa 20 ani în urmă, că din Costeşti au fost în tabăra generalului patriot Gheorghe Magheru un număr de 26 voluntari care au stat în câmpul lui Troian până la desfi inţarea taberei şi plecarea lui Magheru în Austria. Informaţia dată priveşte numărul locuitorilor din satele actualei comune Costeşti, care au participat în număr aprecialbil la acţiunea de apărare a revoluţiei. Acest lucru este întărit şi de armele găsite după înăbuşirea revoluţiei pe la săteni. În mod sigur propaganda făcută în spijinul revoluţiei de Teodor, economul de la mănăstirea Bistriţa, comisar al revoluţiei, i-a înflăcărat pe sătenii din Costeşti, determinându-i să participe ca voluntari în tabăra lui Magheru. După înăbuşirea revoluţiei, în Costeşti s-au găsit arme pe la săteni. Astfel, în 6 noiembrie 1848, subocârmuirea plaiului Cozia înainta Ocârmuirii judeţului Vâlcea trei puşti rămase în satele Budeşti şi Costeşti de la soldaţi.349 La 5 decembrie 1848, subocârmuirea plaiului Cozia trimitea Ocârmuirii judeţului Vâlcea lista armelor adunate de la săteni: „Listă de armele ce are d-lui pitaru Nicu Vlădescu, subocârmuitorul acestui plai, precum şi câte trele căprăriile ale dorobanţilor în slujba acestei Suptcârmuiri: 1. Pătru Borăscu – Costeşti – o puşcă şi două pistoale (însă din pistoale este unul stricat)‟ . 350 Documentele de arhivă mai vorbesc şi de o altă contribuţie adusă revoluţiei de la 1848, de un alt monah de la Bistriţa. Astfel, dintr-un raport al Ocârmuirii Episcopiei de Râmnic către Mitropolit, reiese că în Oltenia au luat parte activ la revoluţie 6 feţe bisericeşti: ieromonahul Atanasie – fostul paroh al bisericii Episcopiei din Râmnic, monahul Veniamin Zăgănescu – economul mânăstirii Bistriţa, preotul Radu Şapcă din Celei, protopopul Marin Vădăstreanu al plăşilor Ocolul, Oltul de Jos şi Balta din judeţul Romanaţi, monahul Teodorit Zăgănescu de la mănăstirea Tismana şi ieromonahul Atanasie Stoenescu de la Episcopia din Craiova.351

347 Ileana Petrescu şi Vladimir Osiac, Anul revoluţionar 1848 în Oltenia, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1973, p. 67 348 Ileana Petrescu, Sprijinirea revoluţiei de la 1848, de masele populare din judeţul Dolj, în Revista Arhivelor, anul VII, nr. 2, Bucureşti, 1964, p. 145 349 Corneliu Tamaş, Anul 1848 în judeţul Vâlcea – Catalog de documente, în Studia et acta, Muzei Nicolae Bălcescu (Studia), 1970+1971, Bălceşti pe Topolog, 1971, doc. 139, p. 618. Vezi şi Ocârmuirea judeţului Vâlcea, dos. 5-1848, fi la 51 350 Ileana Petrescu, Documete privind revoluţia din 1848 din Oltenia, Editura Academiei R.S.R., Craiova, 1969 (Documente istorice II), doc. nr. 201, p. 208 351 A.M. Pîrvulescu, Contribuţiuni la revoluţia de la 1848 din Oltenia, Rolul preotului Popa Şapcă şi a altor feţe bisericeşti în această mişcare, în Arhivele Olteniei, anul XII, Nr. 67+68, Craiova, 1933, p. 191