8. BISERICA PĂPUŞA

8. BISERICA PĂPUŞA

Are o aşezare pitorească, pe un pisc de piatră la poalele Muntelui Arnota, pe partea stângă a râului Bistriţa, în faţa mânăstirii cu acelaşi nume. A fost construită de Ştefan, stareţul Bistriţei, în anul 1712. Biserica fostului schit Păpuşa (Eleonul) are hramului Sfântul Grogore Decapolitul. Probabil a fost făcută mai întâi de boierii Craioveşti, la sfârşitul secolului al XV-lea şi începutul secolului al XVI-lea, iar între anii 1711-1712 să fi fost refăcută de Ştefan, egumenul mânăstirii Bistriţa. A fost metoh al mânăstirii Bistriţa.286

Fig. 25: Biserica Păpuşa din Bistriţa (1712)

Inscripţia de la intrarea bisericii are următorul conţinut: „Sfânta biserică aceasta din temelia ei zidită iaste, întru cinste şi pohta la Sfântului Grigore Decapolitul, de robul lui Dumnezeu chir Ştefan egumen, ot Bistriţa, ajutorându şi alţi fraţi cu ce s-au îndurat, ca în veci să aibă bună pomenire, în zilele bunului credincios io Constantin Voievod, leat 7220 (1712)”.287 În interior se află o altă inscripţie care spune: „... şi nastavnic fi ind cuv. Chir Ştefan sfi ntei lavre Bistriţi şi s-au zugravit la leat 7220 (1712)”.288 Arhitectura bisericii Păpuşa este foarte simplă, fără arcaturi şi panouri, ci numai un simplu brâu în formă de tor, care o încinge de jur împrejur. Partea cea mai importantă este turla, cu plan octogonal, ridicată pe o bază cubică înaltă. Decoraţia ei este cu arcade în semicerc, amintind mult de turla bisericii de la Arnota.289 Biserica mai are şi o mică tindă pe stâlpi. În biserică sunt zugrăviţi Constantin Brâncoveanu cu Doamna Maria, Constantin – unul din fi i săi şi una din fi icele lor, Safta, care a fost soţia vornicului Iordache Creţeanu. În tindă sunt portretele lui jupân Iordache Vel Postelnic şi al lui jupân Andronache, care au contribuit la zugrăvirea bisericii.290 Pomelnicul bisericii a fost văzut de Alexandru Odobescu, care credea să fi fost scris încă de la zidire, iar în el, printre alţii, erau trecuţi, în parte şi neamul Doamnei Maria, soţia lui Constantin Brâncoveanu.291

286 N. Stoicescu, Bibliografi a localităţilor şi monumentelor feudale din Ţara Românească I, vol. I, p. 472 287 A. Sacerdoţeanu, Inscripţii şi însemnări din Costeşti-Vâlcea, extras din Bul. Com. Mon. Ist., XXVIII, Bucureşti, 1937, p. 12 288 A. Sacerdoţeanu, Inscripţii şi însemnări din Costeşti-Vâlcea, extras din Bul. Com. Mon. Ist., XXVIII, Bucureşti, 1937, p. 12 289 N. Ghika, Budeşti, Evoluţia arhitecturii în Muntenia şi Oltenia, partea a IV-a, Schitul Păpuşa, în Bul. Com. Mon. Ist., anul XXIX, fascicola 87-90, 1930, p. 68 290 Al. Odobescu, Schiturile şi moaştele mânăstirii Bistriţa din Vâlcea, în Bul. Com. Mon. Ist., I, 1908, p.103 291 Al. Odobescu, Schiturile şi moaştele mânăstirii Bistriţa din Vâlcea, în Bul. Com. Mon. Ist., I, 1908, p.103