6. BISERICA ŢIGĂNIA (DE LA PĂR

Fig. 22: Biserica Grămești (1664)

La biserica de la Grămeşti observăm cumpătare în formă şi dimensiuni, se oglindeşte de asemenea modestia, dar şi priceperea cu care meşterul popular a reuşit să realizeze opere valoroase chiar cu mijloace extrem de reduse.276 Biserica de la Grămeşti are bârnele încheiate cu cuie de lemn, stîlpii de la pridvor sunt legaţi prin bârne tăiate în acoladă, în felul arcadelor. Brâul de la mijloc, ce se află la alte biserici, aici lipseşte. În schimb, cornişa pe care se ridică acoperişul ţuguiat, imită cornişa de cărămizi în zimţuri, numai din spirit de podoabă şi imitaţie, fără nici o nevoie organică rezultată din modul de a se lucra al lemnului.277 Deşi are o vechime de peste trei secole, biserica de la Grămeşti se află în stare bună şi în ea se desfăşoară serviciul religios de către preotul Ovidiu Mureşan. Se bucură de o mare atenţie din partea vizitatorilor. Are un cimitir ce se întinde pe o suprafaţă de 800 mp. Este unul din principalele monumente istorice ale comunei Costeşti.

6. BISERICA ŢIGĂNIA (DE LA PĂR)

Se află în satul Bistriţa. Este destul de veche, datând din anul 1689, şi n-a suferit modifi cări în zidărie. Pictura ei este mai nouă. Din pomelnicul ei, publicat în anul 1936 de preotul Th. Bălăşel (un manuscris din 1798 al lui Dionisie Eclesiarhul), lipsesc foile cu numele ctitorilor. Uşa bisericii face pereche cu uşa de la biserica Arnotei şi după câte se spune, au fost ale vechii biserici a mânăstirii Bistriţa. Se mai numeşte şi „biserica de la Păr”.278

276 Gr. Ionescu, Istoria arhitecturii în România, vol. I, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1963, p. 296 277 V. Drăghiceanu, Vechea biserică de lemn din Grămeşti – Vâlcea, în Bul. Com. Mon. Ist., anul III, 1910, p. 112 278 V. Drăghiceanu, Vechea biserică de lemn din Grămeşti – Vâlcea, în Bul. Com. Mon. Ist., anul III, 1910, p. 112