Cum stabilizam o economie instabila

MINSKY Stabilizarea economiei 1-175cc.qxd

5/16/11

4:25 PM

Page 1

MINSKY Stabilizarea economiei 1-175cc.qxd

5/16/11

4:25 PM

Page 2

MINSKY Stabilizarea economiei 1-175cc.qxd

5/16/11

4:25 PM

Page 3

MINSKY Stabilizarea economiei 1-175cc.qxd

5/16/11

4:25 PM

The original title of this book is: Stabilizing An Unstable Economy, by Hyman P. Minsky Copyright © 2008 by Hyman P. Minsky All rights reserved. © Publica, 2011, pentru ediflia în limba românæ ISBN 978-973-1931-76-0

Descrierea CIP a Bibliotecii Naflionale a României MINSKY, HYMAN P. Cum stabilizæm o economie instabilæ / Hyman P. Minsky ; trad.: Smaranda Nistor. Bucureøti : Publica, 2011 ISBN 978-973-1931-76-0 I. Kaufman, Henry (pref.)

II. Minsky, Hyman P. (pref.)

III. Nistor, Smaranda (trad.)

338(100)

EDITORI:

DESIGN:

Cætælin Muraru Silviu Dragomir

Alexe Popescu DTP:

DIRECTOR EXECUTIV:

Ofelia Coøman

Bogdan Ungureanu CORECTURÆ: REDACTOR:

Florin Sia

Elena Biflu Rodica Petcu

Page 4

MINSKY Stabilizarea economiei 1-175cc.qxd

5/16/11

4:25 PM

Page 5

Cuprins

Cuvânt-înainte de Henry Kaufman . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

7

Prefaflæ øi mulflumiri la prima ediflie de Hyman P. Minsky . . . . . . . .

11

Cum stabilizæm o economie instabilæ — cartea lui Minsky, douæ decenii mai târziu, Dimitri B. Papadimitriou øi L. Randall Wray . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

15

Partea I: INTRODUCERE 1. Procese economice, comportament economic øi politici economice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

61

Partea II: EXPERIENfiA ECONOMICÆ 2. Anul 1975 — o recesiune profundæ, dar nu o depresiune: impactul Statului cu S mare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

77

3. Anul 1975 — o recesiune profundæ, dar nu o depresiune: impactul intervenfliei împrumutætorului de ultimæ instanflæ . . .

119

4. Apariflia instabilitæflii în era postbelicæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

173

Partea III: TEORIA ECONOMICÆ 5. Perspective asupra teoriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

223

6. Teoria standard actualæ: sinteza post°keynesianæ . . . . . . . . . . .

254

7. Preflurile øi profiturile într-o economie capitalistæ . . . . . . . . . . .

299

8. Investiflie øi finanflare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

353

9. Angajamentele financiare øi instabilitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . .

399

Partea IV: DINAMICA INSTITUfiIONALÆ 10. Bæncile într°o economie capitalistæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

447

11. Inflaflia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

505

MINSKY Stabilizarea economiei 1-175cc.qxd

5/16/11

4:25 PM

Page 6

Partea V: POLITICILE ECONOMICE 12. Introducere în problematica politicilor economice . . . . . . . . . .

563

13. O agendæ pentru reformæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

577

Anexa A: Structuri de finanflare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

655

Anexa B: Preflurile de consum øi salariile reale . . . . . . . . . . . . . . . . . .

671

MINSKY Stabilizarea economiei 505-676cc.qxd

13

5/14/11

10:01 PM

Page 577

O agendæ pentru reformæ

Pentru ca un program de reformæ sæ fie mai mult decât oglindirea unor idei preconcepute, el trebuie sæ se întemeieze pe o criticæ a sistemului curent, care sæ identifice ce nu e bine øi sæ explice de ce se întâmplæ ce nu e bine. Noi am arætat clar øi direct ce nu e bine. De la mijlocul anilor 1960, economia noastræ s°a caracterizat prin turbulenfle, sub forma instabilitæflii financiare, a inflafliei øi a creøterii øomajului, în paralel cu o încetinire vizibilæ a ritmului în care se îmbunætæflesc standardele de viaflæ. Aceste turbulenfle contrasteazæ flagrant cu liniøtea øi progresul care au domnit în cei douæzeci de ani dinainte.

Concluzia argumentafliei analitice este aceea cæ turbulenflele — mai ales instabilitatea financiaræ — sunt normale într°o economie capitalistæ; era liniøtitæ dintre 1946 øi 1966 a fost o anomalie. Mai mult decât atât, instabilitatea inerentæ a capitalismului se datoreazæ modului în care profiturile depind de investiflii, validarea datoriilor firmelor de profituri øi investifliile de disponibilitatea finanflærii din surse atrase. Dar disponibilitatea finanflærii presupune din start cæ datoriile anterioare øi preflurile plætite pentru activele de capital sunt

O agendæ pentru reformæ Cum stabilizæm o economie instabilæ

577

MINSKY Stabilizarea economiei 505-676cc.qxd

5/14/11

10:01 PM

Page 578

validate de profituri. Capitalismul este instabil pentru cæ este un sistem financiar øi acumulator, care se bazeazæ pe ziua de ieri, de azi øi de mâine.

Programul economic al administrafliei Reagan are ca fundament credinfla cæ Statul Mare este cauza ineficienflei øi a inflafliei øi cæ felul în care se comportæ economia poate fi în mod corespunzætor reprezentat printr°o teorie simplistæ a preflului pur, care ignoræ relafliile financiare — deøi acestea sunt elemente esenfliale din procesul de acumulare capitalistæ.

Dar structura instituflionalæ existentæ, a pieflelor pentru produse, pentru muncæ øi pentru finanflare, care a fost majoritar introdusæ în primii ani de domnie ai administrafliei Roosevelt, nu se prea potriveøte, cu adeværat, unui capitalism cu Stat Mare. Reformele lui Roosevelt au precedat apariflia Teoriei generale a lui Keynes øi reflectæ o teorie a marilor depresiuni prin deflaflia preflurilor datoratæ concurenflei acerbe, mai degrabæ decât o explicaflie bazatæ pe teoria keynesianæ a cererii agregate sau pe teoria kaleckianæ a determinærii profiturilor.

Structura rooseveltianæ a reformelor a fost pre°keynesianæ.

Evoluflia instituflionalæ øi schimbærile legislative de la New deal încoace, inclusiv contribuflia administrafliei Reagan, nu au modificat caracterul esenflial al institufliilor create în primul mandat al preøedintelui Franklin Roosevelt. Datæ fiind continuitatea de esenflæ a structurii noastre economice din anii 1930 pânæ azi, nicicând n°a existat o revoluflie keynesianæ în politicile economice. Cadrul instituflional nu a fost adaptat ca sæ reflecte înflelegerea faptului cæ præbuøirea cererii aregate øi a profiturilor, aøa cum s°a întâmplat uneori øi a fost adesea cât pe°aci sæ se întâmple în capitalismul cu stat mic dinainte de 1933, nu constituie niciodatæ un pericol clar øi prezent într°un capitalism cu Stat Mare, aøa cum avem noi de la al Doilea Ræzboi Mondial încoace. Dupæ 1967, mæsurile de

578

Cum stabilizæm o economie instabilæ O agendæ pentru reformæ

MINSKY Stabilizarea economiei 505-676cc.qxd

5/14/11

10:01 PM

Page 579

politicæ monetaræ øi fiscalæ luate pentru susflinerea cererii agregate øi a profiturilor au reuøit sæ substituie o inflaflie acceleratæ pas cu pas, chiar dacæ ciclicæ, øi un trend ciclic al ratelor øomajului în creøtere, în locul unei depresiuni adânci.

Problema politicii economice constæ în a concepe structuri instituflionale øi mæsuri care sæ atenueze impulsul înspre inflaflie øi øomaj, precum øi încetinirea ritmului de îmbunætæflire a nivelului de trai, færæ a spori probabilitatea de intrare într°o depresiune profundæ.

Dupæ al Doilea Ræzboi Mondial øi pânæ la mijlocul anilor 1960, gestionarea cererii conform regulilor derivate din interpretarea standard Hicks°Hansen a lui Keynes s°a bucurat de succes. Cel mai bun lucru care se poate spune despre perioada recentæ este acela cæ managementul cererii øi intervenfliile împrumutætorului de ultimæ instanflæ au împiedicat instalarea unei depresiuni adânci.

Dacæ faptul cæ nu a avut loc nicio depresiune profundæ e luat ca criteriu, performanfla economiei americane de dupæ anul 1967 se dovedeøte a fi superioaræ celei din epoca antebelicæ — deøi, în termeni de stabilitate, øomaj, creøtere øi distribuflie a beneficiilor, anii de dupæ 1967 sunt inferiori epocii 1946–1966. Primele douæ decenii de dupæ al Doilea Ræzboi Mondial, perioadæ care ar putea reprezenta un test practic pentru economie, s°au caracterizat prin finanfle robuste, poziflii financiare responsabile øi un stat mare, deøi nu atotcuprinzætor.

Vom examina agenda mea pentru un program integrat de reformæ prin împærflirea în patru mari capitole de interes: Statul Mare (mærime, cheltuieli øi taxare), o strategie de ocupare a forflei de muncæ, reforma financiaræ øi puterea de piaflæ.

Detaliile programelor ræmân, desigur, negociabile; afirmaflia intransigentæ este cæ programele unidimensionale sau cele

O agendæ pentru reformæ Cum stabilizæm o economie instabilæ

579

MINSKY Stabilizarea economiei 505-676cc.qxd

5/14/11

10:01 PM

Page 580

care promit marea cu sarea, asociate de obicei cu sloganuri care nu spun nimic concret, cum ar fi „economia ofertei“, „problema banilor“ sau „politici industriale“, nu sunt de ajuns. Agenda mea decurge dintr°o perspectivæ teoreticæ în care sunt recunoscute defectele inerente øi inevitabile ale capitalismului. Totuøi, chiar dacæ orice sistem capitalist îøi are viciile sale, putem sæ dezvoltæm unul în care defectele sæ fie mai puflin evidente decât cel din 1967 încoace.

Programul de reformæ trebuie sæ dea piept în mod hotærât cu punctele tari øi cu limitærile mecanismelor pieflei. Pieflele descentralizate sunt mijloace sociale foarte bune pentru a ne îngriji de outputurile øi preflurile unei economii, dar sunt imperfecte ca instrumente pentru asigurarea stabilitæflii øi garantarea eficienflei acolo unde se folosesc în producflie active de capital scumpe øi de mare anverguræ. Dar, mai important decât orice, procesele de piaflæ capitaliste care determinæ preflurile activelor de capital øi fluxul de investiflii introduc în sistem niøte forfle destabilizatoare redutabile. Doar dupæ ce am reuøit sæ realizæm o structuræ instituflionalæ în care sunt flinute sub control erupfliile dinspre situaflia de ocupare deplinæ, în paralel cu stabilizarea profiturilor, putem læsa în seama proceselor pieflei sæ se ocupe de detaliile din economie.

Din cauza limitelor asupra capacitæflii guvernului de a administra, pieflele descentralizate sunt un mecanism preferenflial de coordonare øi control. Întrucât ceea ce se întâmplæ pe piefle este rezultatul ocaziilor de a se face profit, din arsenalul mæsurilor politice pot foarte bine sæ facæ parte taxele øi subvenfliile facil de administrat.

Afirmaflia cæ sistemul capitalist este inerent viciat întrucât dæ naøtere inegalitæflii, ineficienflei øi instabilitæflii ne duce destul de departe în trasarea unei baze ideologice pentru politica economicæ. Dar inegalitatea øi ineficienfla, deøi serioase,

580

Cum stabilizæm o economie instabilæ O agendæ pentru reformæ

MINSKY Stabilizarea economiei 505-676cc.qxd

5/14/11

10:01 PM

Page 581

n°au reprezentat niciodatæ o barieræ în calea funcflionærii pe mai departe a unei economii. Instabilitatea øi, împreunæ cu ea, ceea ce Orwell a numit „spectrul înspæimântætor al øomajului“1, constituie slæbiciunea blestematæ a capitalismului. Odatæ rezolva problema „spectrului øomajului“, cel mai bun program economic va fi acela care reduce la minimum inegalitatea. Aceasta înseamnæ o preferinflæ pentru o economie cu nivel scæzut al investifliilor, nivel ridicat al consumului øi ocupare deplinæ, predispusæ spre organizaflii de mærime micæ, deci una care minimizeazæ instituflionalizarea birocrafliei.

(Minimizarea profiturilor care se distribuie sub forma salariilor pentru birocrafli va tinde sæ restrângæ instabilitatea.)

Eficienfla este un flel inefabil: nici bine nu l°ai atins, cæ°fli scapæ iar. Economiøtii se reped sæ tragæ concluzia cæ o economie simplistæ a schimbului competitiv ar fi eficientæ. Bizara nofliune a economiøtilor despre venit, conform cæreia costurile tratærii unei boli cauzate de mediu reprezintæ un venit, dar valoarea prevenirii unei boli, nu, este o banalæ ilustrare a caracterului iluzoriu pe care îl comportæ conceptul eficienflei. Într°un plan mai profund, Jean øi Peter Gray au atras atenflia cæ existæ tipuri diferite de eficienflæ øi cæ un sistem care promoveazæ eficienfla sub aspectul alocærii s°ar putea sæ fie ineficient sub cel al stabilitæflii.2 Mult înainte ca venitul naflional sæ fie conceput ca unitate de mæsuræ a performanflei economice, Thomas Love Peacock îl punea pe reverendul dr. Folliott sæ observe, în romanul Crotchet Castle: „Nafliunea care stæ cel mai bine, faflæ de alte 1

Orwell, George, „Looking Back on the Spanish War“, Homage to Catelonia (New York:

Penguin), p. 244.

2 Gray, Jean M. øi H. Peter, „The Multinational Bank: A Financial MNC?“, Journal of Banking

and Finance 5 (Amsterdam: North Holland Publishing Co., 1981), pp. 33–63.

O agendæ pentru reformæ Cum stabilizæm o economie instabilæ

581

MINSKY Stabilizarea economiei 505-676cc.qxd

5/14/11

10:01 PM

Page 582

nafliuni, este aceea care are cea mai mare cantitate din lucrurile trebuincioase tuturor în viafla de zi cu zi, împærflite între cel mai mare numær de oameni; care are cel mai mare numær de suflete cinstite øi brafle vânjoase, unite sub stindardul unui interes comun“.

Statul mare Statul Mare reprezintæ cel mai important motiv pentru care capitalismul din ziua de azi este unul mai bun decât capitalismul care ne°a dat Marea Depresiune. Cu un Stat Mare, o deplasare în direcflia unui depresiuni adânci va fi însoflitæ de un uriaø deficit guvernamental, care susfline sau sporeøte profiturile agenflilor economici. Profiturile fiind susflinute, producflia realizatæ øi ocuparea ræmân la fel sau cresc. Dacæ schemele sale de impozitare øi de cheltuieli sunt corespunzætor proiectate, Statul Mare poate fi, de asemenea, øi o barieræ în calea inflafliei. Totuøi, afirmaflia cæ este necesar un Stat Mare nu implicæ faptul cæ aparatul de guvernæmânt trebuie sæ fie atât de mare pe cât este cel existent astæzi la noi, øi nici cæ structura actualæ a sistemelor de cheltuieli, de taxare øi de reglementare ar fi necesaræ sau de dorit. Fiecare structuræ de guvernare are efecte sistemice, iar inflafliile neliniøtitoare din anii 1970 øi 1980 au fost cauzate, în cea mai mare parte, de acel tip de Stat Mare pe care noi l°am avut øi continuæm sæ°l avem.

Cât de mare ar trebui sæ fie Statul Mare?

Ca sæ putem trece la definirea unor noi instituflii apte sæ promoveze ocuparea forflei de muncæ øi sæ ridice bariere

582

Cum stabilizæm o economie instabilæ O agendæ pentru reformæ

MINSKY Stabilizarea economiei 505-676cc.qxd

5/14/11

10:01 PM

Page 583

eficace în calea inflafliei, trebuie sæ stabilim cât de mare ar trebui sæ fie un Stat Mare. Statul ca formæ de conducere a treburilor flærii trebuie sæ fie suficient de mare încât sæ se asigure cæ oscilafliile în materie de investiflii private duc la oscilaflii îndeajuns de compensatoare în deficitul public, pentru a avea loc stabilizarea profiturilor. Aceasta înseamnæ cæ sfera de cuprindere a statului trebuie sæ fie cel puflin de acelaøi ordin de mærime ca a investifliilor.

Investifliile private au scæzut cu mult peste o treime între 1929 øi 1930. Cele mai însemnate declinuri anuale din epoca Statului Mare au avut loc între 1974 øi 1975, când investifliile private au scæzut cu zece la sutæ, øi între 1981 øi 1982, când au scæzut cu 14 la sutæ. Atât în 1929, cât øi în 1930, gvernul federal a înregistrat un excedent de vreo 0,90 miliarde de dolari (vezi tabelul 13.1). Aøadar, în 1930 investifliile private øi deficitul guvernamental au scæzut, luate împreunæ, cu 6,1 miliarde de dolari, adicæ aproape 40 la sutæ din totalul de 15,3 miliarde din 1929. În 1974, deficitul era de 11 miliarde, iar în 1975 de 69 de miliarde: aceastæ creøtere cu 58 de miliarde a deficitului a reprezentat mai mult decât dublul scæderii investifliilor private, care s°au redus cu 23 de miliarde. În 1981, deficitul guvernului federal a fost de 64 de miliarde, iar în 1982 a fost de 148 de miliarde, ceea ce reprezintæ o creøtere de 84 de miliarde. Aceasta a contrabalansat de departe scæderea cu 69 de miliarde a investifliilor.

Diferenfla dintre perioada 1929–33 øi recentele declinuri ale economiei sare cel mai tare în ochi sub aspectul evolufliei înregistrate de profiturile corporatiste: în 1929, aceste profituri erau de 10,1 miliarde de dolari; în 1930, de 6,6 miliarde; iar în 1933, de minus 1,7 miliarde. În 1974, profiturile corporatiste se cifrau la 83,6 miliarde, dar în 1975 au atins 95,9 miliarde.

Aøadar, în 1930 impactul statului nu a reuøit sæ susflinæ

O agendæ pentru reformæ Cum stabilizæm o economie instabilæ

583

MINSKY Stabilizarea economiei 505-676cc.qxd

5/14/11

10:01 PM

Page 584

Tabelul 13.1 Investifliile private øi deficitul federal în 1929–1930, 1933, 1974–1975 øi 1981–1983 1929 1930 1933 1974 1975

1981 1982 1983

Valoarea brutæ a investifliilor private

16,2

10,1

1,4

229

206

484

415

472

Deficitul guvernamental

–0,9 –0,9

1,3

11

69

64

148

179

Total

15,3

2,7

240

275

548

563

651

9,2

SURSA: Economic Report of the President, februarie 1985, U.S. Government Printing Office, Washington, D.C., 1985, tabelele B15 øi B74.

profiturile, pe când în recesiunea din 1974°1975, profiturile efectiv au crescut. Odatæ profiturile susflinute, recesiunea a fost stopatæ øi ritmul de evoluflie s°a inversat.

Tabelul 13.2 prezintæ comparativ mærimea brutæ a investifliilor autohtone private øi cea a cheltuielilor guvernului federal, în diverøi ani. În 1929, valoarea cheltuielilor federale a fost de 2,5 la sutæ din PNB; în 1940, când flara se înarma pentru al Doilea Ræzboi Mondial, cheltuielile s°au ridicat la zece procente din PNB. Dupæ al Doilea Ræzboi Mondial, raportul dintre cheltuielile guvernului federal øi PNB a crescut de la circa 14 procente în primii ani la aproape 25 de procente în 1983. (A fost de 27 la sutæ în anul de recesiune 1981.)

Se vede limpede cæ un volum al cheltuielilor federale care nu se depærteazæ prea mult de 2,5 la sutæ din PNB este incapabil sæ genereze un deficit apt sæ stabilizeze profiturile dintr°o economie unde investifliile în cadrul unei situaflii cu ocupare deplinæ sunt de circa 16°17 la sutæ din PNB. De asemenea, pare rezonabil sæ deducem cæ expansiunea cheltuielilor publice, structurate la ora actualæ la peste 20 de procente din PNB, øi deficitele guvernamentale au fost

584

Cum stabilizæm o economie instabilæ O agendæ pentru reformæ

MINSKY Stabilizarea economiei 505-676cc.qxd

5/14/11

10:01 PM

Page 585

Tabelul 13.2 Investifliile private øi cheltuielile guvernului federal

Anul

PNB

Valoarea brutæ a investifliilor private autohtone

1929

103,4

16,2

2,6

15,7

2,5

1933

55,8

1,4

4,0

2,5

7,2

1940

100,0

13,1

10,0

13,1

10,0

1950

286,2

53,8

40,8

18,8

14,3

1955

400,0

68,4

68,1

17,1

17,0

1960

506,5

75,9

93,1

15,0

18,4

1965

691.1

113,5

123,8

16,4

17,9

1970

992,7

144,2

204,2

14,5

20,6

1975

1.549,2

206,1

356,6

13,3

23,0

1980

2.631,7

401,9

602,1

15,7

22,9

1983

3.304.8

471,6

819,7

14,3

24,8

Procentaj din PNB Cheltuielile guvernului federal

Investiflii private

Ch. guvernamentale

SURSA: Economic Report of the President, februarie 1985, U.S. Government Printing Office, Washington, D.C., 1985, tabelul B1

responsabile pentru cel puflin o parte din inflaflia acceleratæ din deceniul trecut. În anul 1929, PNB a fost de 103,4 miliarde de dolari øi investifliile au fost de 16,2 miliarde, deci 15,7 la sutæ din PNB. În 1933, PNB coborâse la 55,8 miliarde, iar investifliile la 1,4 miliarde — 2,5 la sutæ din PNB. Dacæ venitul øi investifliile ar fi crescut amândouæ cu trei la sutæ pe an în aceastæ perioadæ, înseamnæ cæ PNB ar fi trebuit sæ fie de 116,4 miliarde, iar investifliile de 18,2 miliarde.

O agendæ pentru reformæ Cum stabilizæm o economie instabilæ

585

MINSKY Stabilizarea economiei 505-676cc.qxd

5/14/11

10:01 PM

Page 586

Experienfla din 1929–1933 indicæ faptul cæ mærimea statului trebuie sæ fie suficient de extinsæ pentru a contrabalansa efectul produs asupra profiturilor de o scædere a investifliilor cu circa zece la sutæ faflæ de nivelul lor din situaflia de ocupare deplinæ. Aceasta presupune ca statul sæ fie cel puflin de acelaøi ordin de mærime ca investifliile. Un stat ale cærui cheltuieli sunt de cel puflin 16 la sutæ øi, eventual, chiar de 20 la sutæ din PNB°ul perioadelor de prosperitate, este necesar pentru a proteja economia împotriva unui declin catastrofal în investiflii øi profituri. În 1983 — un an de redresare — PNB a fost de 3,3 mii de miliarde de dolari øi rata øomajului pe parcursul anului a fost de 9,5 la sutæ. Dacæ luæm ca mæsuræ intermediaræ a ocupærii depline o ratæ a øomajului înregistratæ istoric de øase la sutæ, øi folosim creøterea convenflionalæ de trei la sutæ a PNB°ului pentru fiecare scædere cu un procent a ratei mæsurate a øomajului, vom obfline o aproximaflie grosieræ a PNB°ului la ocuparea deplinæ în valoare de 3,6 mii de miliarde!

Aceasta înseamnæ cæ un stat de 16 la sutæ ar însemna 648 de miliarde de dolari, un stat de 18 la sutæ, 648 de miliarde øi un stat de 20 la sutæ, 720 de miliarde. Încasærile statului pe 1983 au fost estimate la 643 de miliarde, iar cheltuielile la 826,2 miliarde; încasærile dintr°un an de redresare au fost de aproape 18 la sutæ, iar cheltuielile s°au ridicat la 23 la sutæ din venitul la ocupare deplinæ. Dupæ standardul de°a avea un stat care poate sæ genereze un deficit care stabilizeazæ profiturile într°o economie cu investiflii cifrate la 16°17 procente din PNB°ul corespunzætor ocupærii depline, cheltuielile statului s°ar putea sæ fie prea mari.

Dar când PNB este sub nivelul corespunzætor ocupærii depline, cheltuielile statului ar trebui sæ fie peste nivelul lor din situaflia de ocupare deplinæ, iar încasærile sub nivelul lor

586

Cum stabilizæm o economie instabilæ O agendæ pentru reformæ

MINSKY Stabilizarea economiei 505-676cc.qxd

5/14/11

10:01 PM

Page 587

din situaflia de ocupare deplinæ. Poziflia fiscalæ din 1983 a generat un deficit care a fost de 186 de miliarde, adicæ de cinci la sutæ din venitul la ocupare deplinæ. Investifliile din 1983 au fost de circa 47 de miliarde, adicæ 13,1 la sutæ din venitul aproximativ estimat la ocupare deplinæ. Considerând, într°o economie cu stat mare, cæ venitul la ocupare deplinæ este de 16°17 la sutæ din PNB, atunci ordinea de mærime a deficitului este ceva mai mare decât ceea ce ar fi fost nevoie pentru stabilizarea profiturilor agregate.

Dupæ mæsura generoasæ care spune cæ statul ar trebui sæ fie de vreo 20 la sutæ din PNB (adicæ 720 de miliarde în 1983), sistemul fiscal n°a fost exagerat în acel an, dar cel al cheltuielilor a depæøit cu aproape 100 de miliarde un buget echilibrat — dacæ s°ar fi putut realiza o aproximaflie a ocupærii depline.

Sfera de cuprindere a guvernærii: ce ar trebui sæ facæ un Stat Mare?

Dat fiind cæ PNB°ul la ocupare deplinæ din 1983 a fost de circa 3,6 mii de miliarde øi cæ nevoia de stabilizare impune un stat care sæ reprezinte 20 la sutæ din PNB — adicæ un stat în valoare de 720 de miliarde de dolari — , s°ar pærea cæ nu existæ destule programe serioase care sæ ne dea posibilitatea de°a ajunge la valoarea necesaræ de cheltuieli ale statului. Din nefericire, într°o lume a cursei înarmærilor øi a veønicelor ostilitæfli militare, armata înghite o parte atât de mare din PNB, încât crearea resurselor øi utilizarea în scopuri umane øi culturale a Statului Mare se væd sever restricflionate.

Deøi statul este frecvent etichetat cu disprefl drept un labirint birocratic øi ineficient, care serveøte interesele demnitarilor

O agendæ pentru reformæ Cum stabilizæm o economie instabilæ

587

MINSKY Stabilizarea economiei 505-676cc.qxd

5/14/11

10:01 PM

Page 588

publici øi ale oportuniøtilor, mai degrabæ decât sæ fie în slujba publicului larg, într°un trecut nu foarte îndepærtat statul era un furnizor eficace — chiar dacæ adesea birocratic — de servicii pentru cetæflenii sæi. Trebuie investite resurse politice øi intelectuale în crearea øi pæstrarea unui aparat de stat eficace, pentru cæ Statul Mare trebuie sæ dæinuie în timp, dacæ vrem sæ evitæm depresiunile economice adânci.

Programele moøtenite au înghiflit vreo 22,4 la sutæ din PNB°ul estimat la ocupare deplinæ din 1983. Pentru folosirea cu eficacitate a Statului Mare, noi recomandæm o strategie a ocupærii care sæ ia cam 1,25 la sutæ din PNB°ul la ocupare totalæ øi o alocaflie pentru copii care sæ mai ia vreo 1,33 la sutæ.

Aceasta înseamnæ cæ programele moøtenite plus strategia ocupærii vor absorbi ceva mai puflin decât 25 la sutæ din PNB. Alocaflia copiilor plus programele de ocupare ar trebui sæ ne permitæ sæ ne dispensæm aproape în totalitate de ajutorul de stat pentru familii cu copii în întreflinere (ASFC) øi de mare parte din asigurarea pentru øomaj.

Dat fiind cæ programul de taxare trebuie sæ aducæ încasæri egale cu cheltuielile la rata vizatæ a øomajului, trebuie elaborat un asemenea program care sæ asigure 20 la sutæ din PNB la ocupare deplinæ. Dar, într°o lume cu plæfli de transfer, baza de impozitare ar putea foarte bine sæ cuprindæ øi venitul din astfel de plæfli. Alocaflia pentru copii va achita 1,33 la sutæ din PNB la ocupare deplinæ, iar sistemul de taxare s°ar putea sæ aducæ la buget chiar øi 25 la sutæ din aceste plæfli.

Analiza teoreticæ a pus accentul pe aspectele de creare a resurselor în ceea ce priveøte procesele economice. Chiar øi înainte de Teoria generalæ, Keynes, printre alflii, sublinia importanfla ideii ca øomajul sæ fie stævilit øi contrabalansat cu ajutorul programelor de lucræri publice finanflate prin îndatorare. Întrucât lucrærile publice læsau de regulæ în urmæ drumuri,

588

Cum stabilizæm o economie instabilæ O agendæ pentru reformæ

MINSKY Stabilizarea economiei 505-676cc.qxd

5/14/11

10:01 PM

Page 589

øcoli, spitale øi aøa mai departe — ceea ce se numeøte astæzi infrastructuræ —, importanfla acordatæ iniflial primelor interpretæri ale Teoriei generale au dus la punerea accentului pe ocuparea în sectorul public care creeazæ în majoritate active publice de capital. Dar în era postbelicæ, statul era mare din cauza plæflilor de transfer, menite sæ furnizeze securitate socialæ „de când te naøti øi pânæ mori“.

Perspectiva politicii de ansamblu este aceea de a substitui cu cheltuieli publice creatoare de resurse nenumæratele plæfli de transfer øi drepturi de ajutor social care alcætuiesc în prezent o parte însemnatæ a cheltuielilor publice altele decât cele militare (vezi tabelul 13.3). Dacæ menflinem asigurærile sociale øi alte programe la nivelul curent, reducând în acelaøi timp substianflial plæflile pentru dobânzi øi diminuând componenta care nu face parte din asistenfla acordatæ vârstnicilor, urmaøilor, persoanelor cu handicap øi bolnavilor færæ mijloace financiare, putem dezvolta un program care sæ ræmânæ în limita a 20 de procente din PNB. Dacæ poporul, Congresul øi administraflia vor sæ suplimenteze programul de apærare naflionalæ sau componenta non°securitate socialæ, atunci trebuie sæ se majoreze încasærile din impozite la ocupare deplinæ.

Schimbærile majore vor avea loc în cadrul cheltuielilor de tipæ non°securitate socialæ. Se vor adæuga o alocaflie pentru copii într°un procentaj de 1,33 la sutæ din PNB øi o serie de programe care sæ asigure disponibilitatea unui venit minim din muncæ, la un cost estimativ de 1,17 la sutæ din PNB, Acest lucru va necesita o regândire serioasæ a programelor non°securitate socialæ øi non°militare, dacæ se doreøte atingerea flintei globale de aproximativ 20 la sutæ din PNB pentru cheltuielile statului.

Un obiectiv al reconstruirii sistemului plæflilor de transfer din partea statului este acela de a elimina barierele în calea

O agendæ pentru reformæ Cum stabilizæm o economie instabilæ

589

MINSKY Stabilizarea economiei 505-676cc.qxd

5/14/11

10:01 PM

Page 590

Tabelul 13.3 Cheltuielile bugetare faflæ de PNB øi faflæ de bugetul efectiv øi valoarea estimatæ a PNB la ocupare deplinæ, în anul fiscal 1983 % din PNB la ocupare deplinæ Articolul de buget

Total cheltuieli

% din PNB efectiv

% din bugetul fiinta de buget efectiv

24,7

22,5

20,35

Apærare naflionalæ

6,5

5,9

5,30

Dobânzi nete

2,8

2,5

1,75

Non°securitate socialæ*

8,4

7,6

7,00

Securitate socialæ

5,3

4,8

4,80

Asistenflæ medicalæ Medicare (vârstnici øi persoane cu handicap)

1,6

1,5

1,50

* Securitate socialæ = cheltuieli destinate vârstnicilor, urmaøilor, persoanelor cu dizabilitæfli øi asigurærilor de sænætate SURSA: Economic Report of the President, februarie 1984, U.S. Government Printing Office, Washington, D.C., 1984, Tabelul 1.1 de la pagina 29 plus calcule proprii.

participærii la piafla muncii, din care douæ sunt asistenfla condiflionatæ de testarea veniturilor, pentru familii cu copii în îngrijire, øi prevederile din legislaflia securitæflii sociale care limiteazæ veniturile din muncæ ale beneficiarilor. În anul 1983, existau 55 de milioane de copii sub 16 ani în Statele Unite; de asemenea, existau øi 16 milioane de adolescenfli cu vârste cuprinse între 16 øi 19 ani. Alocaflia unui copil, de 900 de dolari pe an (75 de dolari pe lunæ), care se opreøte în ziua când copilul împlineøte øaisprezece ani, va costa 49,5 miliarde de dolari sauu aproximativ 1,33 la sutæ din PNB la ocupare deplinæ. Programul de ocupare a tinerilor øi cel de integrare a øomerilor tineri în proiecte de conservare a

590

Cum stabilizæm o economie instabilæ O agendæ pentru reformæ

MINSKY Stabilizarea economiei 505-676cc.qxd

5/14/11

10:01 PM

Page 591

resurselor societæflii, despre care vom vorbi mai jos, le vor oferi posibilitatea obflinerii de venit din muncæ tinerilor peste øaisprezece ani.

Venitul din alocaflia pentru copii, precum øi cel din programele de ocupare a tinerilor øi de integrare a acestora în proiecte de conservare a resurselor publice, trebuie sæ devinæ parte din baza de venit impozabil a familiei. Astfel, ambele programe vor fi parflial recuperate prin suplimentarea bazei de impozitare. O alocaflie universalæ pentru copii va ajuta la scoaterea din særæcie a celor care au slujbe, dar ræmân særaci din cauza numærului mare de membri ai familiei.

Agenda pentru reformæ trebuie sæ atace øi problema cheltuielilor statului pentru agriculturæ. Chiar øi într°o economie cu ocupare deplinæ, e mai mult decât posibil ca fermierii sæ aibæ nevoie de protecflie împotriva deplasærii bruøte øi accentuate în jos a preflului recoltelor. Aceastæ protecflie nu trebuie totuøi sæ împiedice o tendinflæ de scædere a preflurilor de consum la produsele agricole, dacæ, aøa cum s°a întâmplat în cea mai mare parte a ultimelor cinci decenii, sporurile de productivitate din agriculturæ ræmân mai mari decât cele din producflia manufacturieræ.

Semnificaflia unui buget echilibrat O condiflie iniflialæ pentru orice discuflie despre buget este datoria guvernamentalæ în curs. La sfârøitul anului fiscal 1983, datoria federalæ brutæ era de 1 382 de miliarde, dar vreo 240 de miliarde erau în posesia unor agenflii publice øi alte 150 de miliarde în posesia Sistemului Rezervelor Federale, ceea ce înseamnæ cæ aproximativ o mie de miliarde din datoria statului se aflau în mâinile unor creditori de felul

O agendæ pentru reformæ Cum stabilizæm o economie instabilæ

591

MINSKY Stabilizarea economiei 505-676cc.qxd

5/14/11

10:01 PM

Page 592

bæncilor, societæflilor de asiguræri, guvernelor stræine øi altor entitæfli „private“.

Datoriile întruchipeazæ angajamente de platæ — promisiuni de a achita bani în viitor. Pentru ca aceste promisiuni sæ aibæ vreo valoare, debitorul trebuie sæ fie capabil sæ genereze un flux de bani pozitiv în favoarea sa. El realizeazæ acest lucru prin activitæfli pe diverse piefle, unde vinde øi cumpæræ în aøa fel încât sæ ajungæ la un flux de numerar minus costurile operaflionale care sæ depæøeascæ angajamentele sale de platæ asupra datoriilor. „Trebuie sæ fie capabil“ nu înseamnæ „este capabil“. O unitate economicæ poate avea un flux negativ de bani pe o perioadæ îndelungatæ de timp, iar pasivele sale sæ aibæ în continuare valoare, pentru cæ se admite cæ fluxurile de bani negative sunt tranzitorii. Unitatea va avea un flux de bani pozitiv în niøte circumstanfle despre care se poate presupune în mod rezonabil cæ vor avea loc. Astfel, Statele Unite au putut sæ înregistreze un deficit enorm în Al Doilea Ræzboi Mondial, færæ a suferi nicio deteriorare a calitæflii datoriei lor, pentru cæ ræzboiul era trecætor, lumea se aøtepta la o victorie øi experienfla istoricæ aræta cæ, pe timp de pace, datoria scadentæ a guvernului american se reduce.

Un guvern poate sæ fie pe deficit în timpul unei recesiuni, færæ a suferi o deteriorare a bonitæflii sale, dacæ existæ un regim fiscal øi de cheltuieli bugetare care sæ realizeze un flux de bani favorabil (un excedent) în condiflii rezonabile øi perfect posibil de atins.

Datoria guvernamentalæ nu are nimic special, øi se prea poate sæ aparæ o fugæ a investitorilor de o asemenea datorie. În cazul unei datorii ai cærei proprietari sunt entitæfli stræine, fuga capitalului va duce la o deterioare a monedei naflionale pe pieflele de schimb valutar; în cazul datoriei interne, ea poate duce la inflaflie øi la necesitatea de a plæti dobânzi

592

Cum stabilizæm o economie instabilæ O agendæ pentru reformæ

MINSKY Stabilizarea economiei 505-676cc.qxd

5/14/11

10:01 PM

Page 593

mereu mai mari, pentru a gæsi creditori amatori sæ deflinæ datoria.

Incidental, dacæ banca centralæ — Rezerva Federalæ, în cazul Americii — monetizeazæ datoria guvernamentalæ, pentru a°i susfline preflul nominal pe o piaflæ unde deflinætorii de capital încep sæ se fereascæ de instrumentele de debit americane, atunci poate apærea o fugæ faflæ de pasivele Rezervei Federale, ca øi faflæ de cele ale altor bænci comerciale.

Exact la fel cum datoriile companiilor private trebuie sæ fie validate de profituri, pasivele bancare trebuie sæ fie validate de încasærile din active øi o datorie externæ trebuie sæ fie validatæ de un surplus la export, øi datoria guvernamentalæ trebuie sæ fie validatæ de un excedent al încasærilor din impozite faflæ de cheltuielile curente. Aceste fluxuri de bani cu rol de validare nu trebuie neapærat sæ se realizeze în absolut fiecare moment din timp; este suficient dacæ existæ circumstanfle rezonabil de probabile pentru generarea unui flux de bani pozitiv.

Aøadar, pentru ca datoria statului sæ°øi pæstreze caracterul acceptabil, programele de taxare øi de cheltuieli trebuie sæ fie pe excedent — nu acum, ci atunci când ræzboiul a luat sfârøit sau atunci când rata øomajului este de øase la sutæ sau când este îndeplinitæ vreo altæ condiflie. Pânæ la mæsurile fiscale ale lui Reagan din 1981, bugetul Statelor Unite s°a aflat întotdeauna într°o poziflie de excedent mæcar potenflial, dacæ nu efectiv.

Mæsurile fiscale øi programul de înarmare ale lui Reagan au deschis calea unui deficit structural, care se preconizeazæ cæ va reprezenta o fracfliune substanflialæ din PNB cel puflin pânæ în anul fiscal 1989 (vezi tabelul 13.4). Pentru administratorii de portofolii øi cei care se ocupæ de operafliunile bæncilor pe piafla de capital, o proiecflie care spune cæ deficitul

O agendæ pentru reformæ Cum stabilizæm o economie instabilæ

593

MINSKY Stabilizarea economiei 505-676cc.qxd

5/14/11

10:01 PM

Page 594

Tabelul 13.4 Deficitele previzionate, ca procentaj din PNB Anii fiscali Previziuni

1983

6,1

1984

5,3

1985

5,3

1986

5,1

1987

4,8

1988

4,1

1989

3,6

SURSA: Economic Report of the President, februarie 1984, U.S. Government Printing Office, Washington, D.C., 1984, tabelul 1.1, p. 29.

se va reduce la 1,6 procente din PNB°ul cu ocupare deplinæ în 1989, este una care spune cæ, în viitorul previzibil, va predomina un deficit serios. O implicaflie a politicilor bugetare promovate de Reagan este aceea cæ fie va exista o fugæ de dolar, fie o repudiere semnificativæ a datoriei, prin intermediul inflafliei. În ambele cazuri, ratele dobânzii vor creøte la noi niveluri record, pe mæsuræ ce piafla va reacfliona øi Rezerva Federalæ se va miøca fie ca sæ protejeze dolarul, fie ca sæ stopeze inflaflia.

Repetæm, nicio organizaflie cu datorii mari în vigoare nu poate sæ se abatæ cu prea mult, sau vreme prea îndelungatæ, de la un surplus al fluxului de bani care sæ fie mæcar promis, færæ a vedea cum i se deterioreazæ calitatea datoriei. Orice deviaflie de la un buget guvernamental care este echilibrat sau excedentar trebuie sæ fie væzutæ ca temporaræ — ræzboiul se va termina, programul de dezvoltare a resurselor va fi încheiat sau venitul va urca la nivelul de ocupare deplinæ.

594

Cum stabilizæm o economie instabilæ O agendæ pentru reformæ

MINSKY Stabilizarea economiei 505-676cc.qxd

5/14/11

10:01 PM

Page 595

O a doua rafliune pentru o poziflie a bugetului guvernamental care sæ aducæ un venit de echilibru sau unul excedentar la un anumit nivel anticipat de performanflæ a economiei, chiar dacæ aduce un deficit în cazul în care performanfla nu se ridicæ la înælflimea aøteptærilor, este aceea cæ deficitul face sæ creascæ profiturile, iar surplusul le face sæ scadæ. Profiturile firmelor reprezintæ elementul°cheie în determinarea succesului cu care funcflioneazæ o economie capitalistæ. Politica de control al performanflei agregate din economie are nevoie de o pârghie cu care sæ poatæ influenfla profiturile. O asemenea pârghie este politica monetaræ, dar, aøa cum s°a arætat deja, politica monetaræ influenfleazæ venitul øi ocuparea afectând mai întâi valoarea activelor, lichiditatea øi solvabilitatea firmelor, a gospodæriilor øi a institufliilor financiare. Politica monetaræ de constrângere a excesului de expansiune øi a inflafliei acflioneazæ prin efectele disruptive asupra pieflelor financiare øi a valorilor activelor. Politica monetaræ de stimulare a expansiunii acflioneazæ prin ratele dobânzii øi prin disponibilitatea creditului, ceea ce nu produce o creøtere a investifliilor dacæ profiturile curente øi cele anticipate sunt scæzute. Un Stat Mare în care bugetul se duce spre excedent cu niveluri ridicate ale venitului øi cu inflaflie, øi spre deficit cu niveluri scæzute ale investifliilor øi venitului, este principalul factor stabilizator al economiei.

Date fiind problemele actuale legate de calitatea datoriei guvernamentale a Statelor Unite, obiectivul ar trebui sæ fie acela de a echilibra bugetul øi a°l trece pe excedent la un nivel de performanflæ nu cine øtie ce de dificil de atins. Cu toate cæ rata øomajului a scæzut sensibil, chiar øi pânæ la 3,4 procente, în anii de dupæ 1960 încoace, slaba performanflæ a economiei din ultimul deceniu indicæ faptul cæ ar trebui sæ avem drept flintæ curentæ un program de taxare øi cheltuieli publice care

O agendæ pentru reformæ Cum stabilizæm o economie instabilæ

595

MINSKY Stabilizarea economiei 505-676cc.qxd

5/14/11

10:01 PM

Page 596

sæ echilibreze bugetul atunci când rata øomajului, aøa cum se mæsoaræ ea în prezent, este de øase la sutæ. Încasærile din impozite, în cadrul unui sistem care se bazeazæ pe taxarea venitului personal sau o taxæ asupra valorii adæugate, sunt strâns legate de venitul nominal. Dacæ nu existæ nicio ajustare în baremul de impunere øi nicio indexare a cheltuielilor publice, atunci orice puseu de inflaflie — chiar dacæ are loc într°un moment când economia funcflioneazæ sub nivelul propus al ratei ocupærii — va duce la o scædere a deficitului sau la o creøtere a excedentului; profiturile vor fi mai mici decât ar fi trebuit sæ fie în caz contrar, datæ fiind aceastæ reacflie la inflaflie.

Probabil cea mai însemnatæ breøæ pentru o inflaflie serioasæ apare atunci când se indexeazæ programele de cheltuieli øi taxare. Mai degrabæ decât sæ încercæm combaterea inflafliei prin politici monetare, într°o economie în care arma fiscalæ se vede abandonatæ, programul antiinflaflionist ar trebui sæ punæ accentul pe capacitatea programelor de cheltuieli guvernamentale øi impozite neindexate de°a impune constrângeri asupra inflafliei.

Neindexarea plæflilor øi a taxærii guvernamentale îi va supune la grele încercæri pe furnizorii statului, pe beneficiarii plæflilor de transfer, pe angajaflii bugetari øi pe contribuabili.

Efectele inflafliei ar putea fi contrabalansate prin modificæri corespunzætoare aduse baremului de impozitare øi planificærii cheltuielilor publice atunci când inflaflia se vede atenuatæ, dar principiul cæ inflaflia aduce guvernului un câøtig net de venit, astfel încât profiturile øi, deci, investifliile sæ fie restricflionate, trebuie sæ fie susflinut. Mæsurile fiscale sunt niøte arme de control economic mai puternice decât manipulærile monetare.

Rafliunea pentru un buget din principiu echilibrat este aceea cæ statul are nevoie de un excedent implicit ca sæ°øi

596

Cum stabilizæm o economie instabilæ O agendæ pentru reformæ

MINSKY Stabilizarea economiei 505-676cc.qxd

5/14/11

10:01 PM

Page 597

menflinæ caracterul valoros al datoriei, iar pendularea bugetului guvernamental din poziflia de deficit la cea de surplus este un instrument antiinflaflionist deosebit de eficace.

Taxarea Odatæ ce statul este mare, øi prelevarea sa fiscalæ trebuie sæ fie mare, iar structura impozitelor va avea un efect semnificativ asupra preflurilor relative, a condifliilor de ofertæ øi a practicilor de finanflare. Date fiind prioritæflile militare din ziua de azi øi angajamentele moøtenite, cheltuielile pe care le face acest Stat Mare vor fi dominate de plæfli de transfer øi cheltuieli ale armatei pe bunuri øi servicii. Din cheltuielile efectuate de Statul Mare, programul de ocupare sugerat øi cel al asigurærilor de øomaj vor fi invers proporflionale cu PNB°ul realizat în sectorul privat. Mare parte din deficitele care stabilizeazæ profiturile øi din excedentele care controleazæ inflaflia trebuie sæ aibæ ca sursæ variaflii ale preleværii fiscale. În cadrul analizei noastre, clasificarea standard a impozitelor ca progresive sau regresive nu prea are nicio relevanflæ.

Un impozit pe circulaflia mærfurilor se clasificæ de obicei ca taxæ regresivæ, pe când un impozit pe profitul societæflilor comerciale va fi considerat progresiv, dar, aøa cum am demonstrat prin analiza determinærii preflurilor, un impozit pe profitul corporatist se va regæsi în preflurile produselor exact la fel ca un impozit pe vânzæri. La fel, contribuflia angajatorului la asigurærile sociale este un cost al muncii care trebuie sæ fie acoperit prin prefl. În timp ce interacfliunile de pe piaflæ determinæ care prefluri vor purta povara taxelor pe profitul societæflii comerciale øi contribufliile de securitate socialæ,

O agendæ pentru reformæ Cum stabilizæm o economie instabilæ

597

MINSKY Stabilizarea economiei 505-676cc.qxd

5/14/11

10:01 PM

Page 598

deciziile de politicæ economicæ determinæ preflurile imediat afectate de accize øi taxe pe circulaflia mærfurilor.

Dat fiind cæ orice sistem de taxare care prelevæ 20 la sutæ din PNB va avea unele valori de impozitare care îi afecteazæ puternic pe cei vizafli, o economie cu Stat Mare se va confrunta inevitabil cu problema eschiværii de la plata taxelor øi a evaziunii fiscale. Eschivarea de la plata taxelor, cea care este legalæ, constæ într°o modificare de comportament care conduce la scæderea sau chiar eliminarea activitæflilor supuse impozitærii. Evaziunea fiscalæ, care este ilegalæ, constæ în neplata taxelor, cu toate cæ se desfæøoaræ activitæfli supuse impozitærii. Politica de taxare trebuie sæ ia în considerare aspectele de modificare a comportamentului economic øi nu doar sæ se aøtepte la reacflia de eschivare, ci chiar s°o foloseascæ în scopul îndeplinirii flelurilor politice.

Cu siguranflæ, toate taxele exercitæ efecte asupra nivelului preflurilor. Accizele, impozitele pe profit, taxele pe valoarea adæugatæ (TVA) (totale sau parfliale, cum ar fi taxa de securitate socialæ pe care o plæteøte angajatorul) tind sæ majoreze preflurile. Numai impozitul pe venitul personal tinde sæ reducæ preflurile, prin diminuarea cererii, dar chiar øi acest impozit poate avea un efect de reducere a preflurilor prin reducerea volumului de muncæ. Orice sistem de taxare care cautæ sæ contrabalanseze presiunile inflaflioniste va avea drept piesæ de rezistenflæ un impozit progresiv pe venitul persoanelor fizice. Dat fiind cæ un impozit progresiv pe venitul personal poate fi în aøa fel conceput încât încasærile sale sæ reacflioneze imediat la modificærile produse în venitul personal, aceastæ taxæ poate reprezenta un factor stabilizator important atât pentru prefluri, cât øi pentru profituri.

Din analiza noastræ teoreticæ reiese în mod evident cæ politica economicæ trebuie sæ aibæ ca flel realizarea øi menflinerea

598

Cum stabilizæm o economie instabilæ O agendæ pentru reformæ

MINSKY Stabilizarea economiei 505-676cc.qxd

5/14/11

10:01 PM

Page 599

unei structuri financiare robuste. Un element°cheie în dezideratul robusteflii este dat de calitatea activului pe termen scurt considerat considerat a fi cel mai bun øi care sæ fie disponibil — datoria guvernamentalæ pe termen scurt.

O structuræ de taxare instituitæ, care sæ aducæ un surplus atunci când economia fie are rezultate bune pe frontul veniturilor øi al ocupærii, fie are rezultate slabe pe frontul inflafliei, este o condiflie necesaræ pentru pæstrarea calitæflii datoriei guvernamentale.

Mai mult decât atât, dat fiind cæ o structuræ financiaræ va fi robustæ atunci când predominæ finanflarea acoperitæ, titlurile sub forma acfliunilor de capital care nu duc la plæfli impuse legal reprezintæ instrumentul preferenflial pentru finanflarea firmelor. Un impozit pe profitul firmei, care permite deducerea dobânzilor înainte de stabilirea profitului impozabil, stimuleazæ finanflarea prin îndatorare, deci nu este de dorit.

Totodatæ, un impozit pe profit permite scæderea din venituri, pentru stabilirea venitului impozabil, øi a unor cheltuieli neproductive, cum ar fi publicitatea, marketingul øi ræsfæflurile cabinetelor directoriale. Øtiut fiind cæ publicitatea øi marketingul sunt tehnici pentru consolidarea puterii de piaflæ øi cæ „stilul directorial“ genereazæ ineficienflæ, impozitul pe profitul firmelor instigæ la putere de piaflæ øi ineficienflæ exact la fel cum instigæ la utilizarea finanflærii prin îndatorare. Eliminarea impozitului pe venitul societæflilor comerciale ar trebui sæ fie pe agenda de reformæ.

Realizarea unei aproximæri a ocupærii depline este un flel politic major. Având în vedere cæ sumele cu care angajatorii contribuie la asigurærile sociale sunt un TVA asupra contribufliei pe care forfla de muncæ o aduce la valoarea adæugatæ, eschivarea de la plætirea impozitelor determinæ firmele sæ aleagæ metode de producflie în care capitalul se substituie

O agendæ pentru reformæ Cum stabilizæm o economie instabilæ

599

MINSKY Stabilizarea economiei 505-676cc.qxd

5/14/11

10:01 PM

Page 600

forflei de muncæ. Întrucât metodele cu consum intensiv de capital øi finanflarea prin îndatorare la care acestea vor duce sunt destabilizatoare, contribuflia angajatorului la asigurærile sociale este o taxæ dublu pernicioasæ, fiindcæ reduce ocuparea øi stimuleazæ instabilitatea. O taxæ pe valoare adæugatæ universalæ este superioaræ celei pe care o avem noi în prezent. Într°o economie în care se utilizeazæ metode de producflie cu consum mare de capital, preflurile particulare sunt, într°o anumitæ mæsuræ, arbitrare. Bancherii refractari la riscuri impun o anumitæ protecflie a puterii de piaflæ a împrumutaflilor, pentru a finanfla tehnici de producflie care „mænâncæ“ mult capital. Prin urmare, nu prea existæ argumente serioase de eficienflæ sub aspectul preflurilor împotriva utilizærii accizelor ca instrumente în direcflia atingerii obiectivelor de politicæ economicæ. Un program de taxare ar putea foarte bine sæ cuprindæ niøte accize substanfliale, special concepute pentru ca sistemul preflurilor øi comportamentul de eschivare de la plata taxelor sæ poatæ fi folosite în folosul obiectivelor sociale. În anul 1983, impozitul pe venit al persoanelor fizice, contribufliile de asiguræri sociale øi impozitul pe profit al societæflilor comerciale au adus 11,9 la sutæ din PNB°ul estimat la ocupare deplinæ (vezi tabelul 13.5).

Impozitul pe profit øi contribufliile angajatorilor la asigurærile sociale sunt, din rafliunile expuse mai sus, niøte taxe profund inoportune. Un impozit pe venit care sæ înglobeze impozitul pe profitul firmei øi contribufliile acesteia la securitatea socialæ ar trebui sæ ia locul amestecæturii pestrifle de taxe pe venit la care se apeleazæ în prezent.

Eliminarea impozitului pe profitul corporatist lasæ nerezolvatæ problema folosirii unei entitæfli corporatiste drept instrument de eschivare de la plata impozitelor. Aceasta este o problemæ care poate fi atacatæ într°o varietate de moduri.

600

Cum stabilizæm o economie instabilæ O agendæ pentru reformæ

MINSKY Stabilizarea economiei 505-676cc.qxd

5/14/11

10:01 PM

Page 601

Tabelul 13.5 Încasærile la bugetul federal în anul fiscal 1983 Suma (miliarde $)

% din încasæri

% din PNB°ul la ocupare deplinæ

289

48,1

8,0

Impozitul pe profitul firmelor

37

6,2

1,0

Contribuflii de asiguræri sociale

209

34,8

5,8

Accize

35

5,8

1,0

Taxe de moøtenire øi donaflie

6

1,0

0,2

Taxe vamale

9

1,5

0,3

Contribuflia Rezervei Federale

14

2,3

0,4

Altele

1

–0,2

–

Total

601

99,9

16,7

Impozitul Impozitul pe venitul persoanelor fizice

SURSA: Economic Report of the President, februarie 1984, U.S. Government Printing Office, Washington, D.C., 1984, tabelul B72, p. 305.

Modul cel mai elegant din punct de vedere analitic ar fi acela de a trata societæflii comerciale asemenea unei societæfli cu asociat unic sau unei societæfli în nume colectiv, ceea ce ar impune taxarea în totalitate a venitului cuvenit fiecærui asociat, în funcflie de numærul pærflilor sociale deflinute, indiferent dacæ s°au plætit sau nu dividende. Alternativ, øi poate chiar mai simplu, sub aspect administrativ s°ar putea generaliza asupra tuturor corporafliilor prevederea aplicabilæ fondurilor imobiliare øi de investiflii REIT, care spune cæ impozitul pe profit ræmâne în scripte, dar societæflile care achitæ dividende reprezentând între 85 øi 90 la sutæ din profit sunt scutite de acest impozit. În ambele cazuri, pilonul de bazæ al sistemului fiscal ar trebui sæ fie un impozit pe venit

O agendæ pentru reformæ Cum stabilizæm o economie instabilæ

601

MINSKY Stabilizarea economiei 505-676cc.qxd

5/14/11

10:01 PM

Page 602

unificat, care ar putea fi în aøa fel construit, încât sæ aducæ în jur de 12,5 la sutæ din PNB-ul la ocupare deplinæ sau peste 60 la sutæ din totalul încasærilor sub formæ de taxe øi impozite.

Aøa cum s°a menflionat mai devreme, avem deja o taxæ TVA pe valoarea adæugatæ de acei lucrætori pentru care corporafliile „contribuie“ la asigurærile sociale. Aceastæ taxæ aduce acum în jur de 2,9 la sutæ din PNB°ul la ocupare deplinæ; un TVA cuprinzætor care sæ producæ trei la sutæ, sau undeva pe°acolo, din PNB pare o flintæ foarte modestæ de venit.

Dat fiind cæ o taxæ penalizatoare pe benzinæ øi/sau pe motorinæ este oportunæ pentru promovarea conserværii resurselor naturale øi devierea importurilor spre alte flæri decât cele producætoare de petrol, prin acciza petrolieræ øi alte accize s°ar putea foarte bine aduna 108 miliarde de dolari, adicæ trei la sutæ din PNB (15 la sutæ din prelevarea fiscalæ).

Agenda reformei fiscale abordeazæ problematica structurii øi a caracterului adecvat al acesteia. Programul de taxe øi impozite trebuie sæ aducæ suficienfli bani pentru pæstrarea calitæflii datoriei guvernamentale øi pentru a permite ca balansul încasærilor sæ stabilizeze profiturile øi sæ constrângæ inflaflia. Realitatea politicæ indicæ faptul cæ impozitul pe venitul individual nu poate sæ ducæ singur întreaga povaræ a finanflærii unui Stat Mare, deci este necesar un program serios de taxe pe valoarea adæugatæ øi de accize.

Acest program de taxare diferæ ca tip de pachetul reformelor fiscale introduse de Reagan în 1985 øi de diversele sugestii pentru simplificarea impozitului pe venit care øi°au fæcut apariflia în Congres pe parcursul ultimilor ani. Programul nostru începe cu afirmaflia cæ este nevoie de un stat care sæ reprezinte circa 20 la sutæ din PNB, pentru a putea stabiliza economia, øi cu afirmaflia cæ bugetul trebuie sæ fie echilibrat atunci când economia se aflæ în poziflia de ocupare deplinæ

602

Cum stabilizæm o economie instabilæ O agendæ pentru reformæ

MINSKY Stabilizarea economiei 505-676cc.qxd

5/14/11

10:01 PM

Page 603

sau aproape de aceasta. Ceea ce înseamnæ cæ, luând ca bazæ de referinflæ anul 1983 øi ca nivel al ocupærii depline o ratæ a øomajului de øase la sutæ, sistemul fiscal trebuie sæ preleve cu 20 la sutæ mai mult venit dintr°un total de referinflæ mai mare cu circa zece procente decât ceea ce s°a încasat în anul 1983.

Din cauzæ cæ impozitul pe venit face parte dintr°un program de stabilizare, încasærile trebuie sæ fie sensibile la schimbærile produse în venituri øi prefluri. Acest aspect vine în sprijinul ideii de a avea intervale si cote progresive de impunere asupra veniturilor din zona de mijloc. Astfel, ar trebui sæ existe mai multe intervale de impunere decât implicæ schema propusæ de preøedintele Reagan, cu cote de 0, 15, 25 øi 35 la sutæ. Dat fiind cæ se eliminæ douæ taxe care au ca bazæ venitul, respectiv securitatea socialæ øi impozitul pe profit, cotele de impunere pot fi mai ridicate pe toate intervalele propuse de preøedinte, øi substanflial mai ridicate în cazul veniturilor foarte mari.

Aceste sugestii pentru reforma taxærii reflectæ efectele pe care diversele taxe le au sub aspectul stabilitæflii, al ocupærii øi al nivelului preflurilor. Problemele, evident importante, în ceea ce priveøte echitatea sunt în mare mæsuræ ignorate. Ideea fundamentalæ este simplæ: taxele øi impozitele au atât efecte macroeconomice, cât øi în planul alocærii øi al distribuirii resurselor. Un guvern poate folosi bugetul global în slujba stabilitæflii, dar pentru cæ fiecare taxæ se repercuteazæ asupra ofertei øi a preflurilor, inducând comportamentul eschivant øi evazionist, chestiunile de amænunt pot duce la rezultate perverse, væzute din perspectiva politicii øi a echitæflii sociale.

Dat fiind cæ TVA°ul øi un accent sporit pe accize fac parte dintr°un ansamblu de mæsuri apte sæ reducæ atât contribuflia angajatorului la asigurærile sociale, cât øi impozitele pe profit — ambele fiind taxe cu efectul pervers explicat mai

O agendæ pentru reformæ Cum stabilizæm o economie instabilæ

603

MINSKY Stabilizarea economiei 505-676cc.qxd

5/14/11

10:01 PM

Page 604

sus —, programul ar putea foarte bine sæ îmbunætæfleascæ eficienfla în materie de alocare øi distribuire.

O strategie a ocupærii forflei de muncæ Deøi politica stabilizærii acflioneazæ asupra profiturilor, obiectivul social al politicii este acela de a ajunge la o aproximare cât mai apropiatæ de ocuparea deplinæ. Politica nu are ca flel sæ garanteze niøte locuri de muncæ anume; la fel ca în cazul profiturilor, se urmæreøte un scop la nivel agregat, nu la cel particular.

Strategia actualæ cautæ sæ obflinæ ocuparea deplinæ prin stabilizarea cererii. Instrumentele folosite sunt condifliile de finanflare, stimulentele fiscale pentru a investi, contractele cu statul, plæflile de transfer øi impozitele. Aceastæ strategie politicæ duce în prezent la inflaflie cronicæ øi la boomuri periodice ale investifliilor, care culmineazæ cu crize financiare øi instabilitate gravæ. Problema politicii constæ în elaborarea unei strategii pentru ocupare deplinæ care sæ nu ducæ la instabilitate, inflaflie øi øomaj.

Principalul instrument al unei asemenea politici îl constituie crearea unei cereri infinit elastice pentru forfla de muncæ, la un salariu de prag sau minimal care sæ nu depindæ de aøteptærile pe care firmele le au în privinfla profiturilor pe termen lung øi a celor pe termen scurt. Dat fiind cæ numai statul poate sæ taie relaflia dintre oferta de angajare øi profitabilitatea angajærii de personal muncitor, cererea infinit elasticæ de muncæ trebuie sæ fie creatæ de cætre stat.

Se impune elaborarea unei strategii de politicæ guvernamentalæ a ocupærii care sæ producæ outputuri favorabile bunæstærii — chiar dacæ nu toate aceste outputuri vor putea

604

Cum stabilizæm o economie instabilæ O agendæ pentru reformæ

MINSKY Stabilizarea economiei 505-676cc.qxd

5/14/11

10:01 PM

Page 605

fi uøor vândute pe piaflæ. Deoarece programele de mæsuri referitoare la ocupare urmeazæ sæ fie permanente, menflinându°se la un nivel minimal în perioadele de prosperitate øi extinzându°se în perioadele de recesiune, sarcinile care sunt de îndeplinit vor impune un demers continuu de analizæ øi dezvoltare.

Existæ patru aspecte ale unei strategii de ocupare care au în vedere piafla muncii: 1. Dezvoltarea unor instituflii publice, private øi mixte care sæ furnizeze locuri de muncæ la un salariu de bazæ neinflaflionist.

2. Modificarea structurii plæflilor de transfer.

3. Îndepærtarea barierelor din calea participærii la forfla de muncæ.

4. Introducerea unor mæsuri de constrângere a salariilor nominale øi a costurilor muncii.

Cele patru aspecte ale strategiei de ocupare sunt legate unele de altele. Dacæ e sæ demontæm masivul aparat al plæflilor de transfer, atunci trebuie sæ se garanteze surse alternative de venit pentru beneficiarii actuali øi potenfliali ai acestui tip de drepturi. Dacæ e sæ eliminæm barierele care descurajeazæ participarea la forfla de muncæ, atunci trebuie sæ existe slujbe disponibile pentru cei dispuøi sæ intre pe piafla muncii. Constrângerile asupra salariilor nominale øi a costurilor muncii sunt corolare ale angajamentului în direcflia ocupærii depline. Înainte de a se trece la schiflarea unui pachet de programe guvernamentale pe tema ocupærii øi a unor metode de constrângere a salariilor nominale într°o economie aflatæ în

O agendæ pentru reformæ Cum stabilizæm o economie instabilæ

605

MINSKY Stabilizarea economiei 505-676cc.qxd

5/14/11

10:01 PM

Page 606

poziflia de ocupare deplinæ, trebuie analizatæ cu atenflie modificarea structurii plæflilor de transfer øi îndepærtarea barierelor ridicate în calea intrærii pe piafla muncii.

Plæflile de transfer øi restricfliile privind participarea la forfla de muncæ Statele Unite s°au angajat pe o cale care va conduce la o modificare majoræ a sistemului securitæflii sociale. Legislaflia care interzice pensionarea forflatæ a lucrætorilor înainte de împlinirea vârstei de øaptezeci de ani implicæ faptul cæ, în timp, fie beneficiul va fi o variabilæ care va depinde de vârsta pensionærii, fie beneficiarii vor extrage venit din asigurærile sociale, deøi vor continua sæ munceascæ. Una dintre barierele care blocheazæ participarea la forfla de muncæ, respectiv restricflia asupra venitului din salarii impusæ beneficiarilor de securitate socialæ, nu mai poate fi susflinutæ politic în momentul de faflæ. Mai mult decât atât, din cauza capitalizærii dobânzii øi prelungirii speranflei de viaflæ, venitul din anuitatea pensiei sporeøte semnificativ, chiar øi în condifliile în care vârsta de pensionare se amânæ creøte puflin. Aøadar, flexibilitatea în ceea ce priveøte securitatea socialæ, dacæ se structureazæ similar unei anuitæfli private, va stimula participarea la forfla de muncæ øi va diminua presiunea cronicæ în direcflia creøterii inflafliei.

Cel mai important sistem de plæfli de transfer cu verificarea condifliilor de eligibilitate este programul de asistenflæ federalæ pentru familiile cu copii în îngrijire (Aid to Families with Dependent Children — AFDC). La introducerea lui, în anii 1930, norma socialæ era ca femeile care aveau copii, øi mai ales copii mici, sæ nu munceascæ în afara casei. Legislaflia pentru

606

Cum stabilizæm o economie instabilæ O agendæ pentru reformæ

MINSKY Stabilizarea economiei 505-676cc.qxd

5/14/11

10:01 PM

Page 607

ajutorul destinat copiilor minori era firesc sæ reflecte aceastæ normæ, iar eligibilitatea era restrânsæ la mamele care nu aveau un venit adecvat. Dar ratele actuale de participare la piafla muncii au aruncat în desuetudine ipotezele sociologice ale anilor 1930.

AFDC, în ciuda importanflei sale, este un program minor în procesul de sprijinire a copiilor: cel cu adeværat major este deducerea acordatæ la plata impozitului pe venit pentru minorii aflafli în îngrijire, ceea ce produce un câøtig care creøte odatæ cu venitul familiei. AFDC ar trebui sæ fie înlocuit cu o alocaflie universalæ pentru copii, iar acest venit ar trebui sæ facæ parte din venitul impozabil al familiei. Nivelul valoric ar putea foarte bine sæ fie de 75 de dolari pe lunæ sau 900 de dolari pe an, ceea ce ar asigura un beneficiu net pentru tofli pærinflii øi un beneficiu substanflial pentru muncitorii særaci cu familii numeroase. O alocaflie universalæ pentru copii ar face ca programul AFDC sæ poatæ fi eliminat, iar odatæ cu el ar dispærea øi bariera participærii la piafla muncii. Dar, pentru ca aceastæ metodæ sæ funcflioneze, trebuie sæ existe locuri de muncæ disponibile.

Calea spre participare: câteva soluflii ale New Deal°ului Pentru ca toatæ lumea sæ aibæ acces la un venit din muncæ, cererea de forflæ de muncæ trebuie sæ fie infinit elasticæ la nivelul unui spectru larg de categorii profesionale øi de regiuni geografice. În acelaøi timp, aceastæ cerere infinit elasticæ nu trebuie sæ micøoreze peste mæsuræ oferta de mânæ de lucru pentru alte ocupaflii øi alfli angajatori, creând o presiune de împingere în sus a salariilor. Mai mult decât atât,

O agendæ pentru reformæ Cum stabilizæm o economie instabilæ

607